Sunteți pe pagina 1din 16

Organizarea şi funcţionarea trezoreriei statului în Spania

1. INFORMATII GENERALE, COMPETENTE


Ce este Trezoreria Publica a Spaniei?
Directia Generala a Trezoreriei si Politicii Financiare este atasata Secretariatului de
Stat al Ministerului Economiei si Trezoreriei, functiile sale fiind regularizate prin cadrul
normativ al Decretului regal 1552/2004 din 25 iunie 2004, in cadrul careia se dezvolta
structura organica de baza a Ministerului Economiei si Trezoreriei.
Birourile sale sunt situate in Paseo del Prado, numarul 6, Madrid.Directorul General al
Trezoreriei si Politicii Financiare este Soledad Núñez Ramos.

Competentele Directiei Generale a Trezoreriei si Politicii Financiare sunt:

- Gestiunea Trezoreriei Statului, plati externe, garantii de stat, baterea de moneda,


ordonarea centrala a platilor, autorizarea si controlul cheltuielilor Tezaurului Public si
gestiunea Casei Generale de Depozite.
- Studierea, propunerea si gestiunea datoriei de stat si riscurile financiare ale portofelului
datoriei de stat, distributia lichiditatilor pentru acoperirea deficitului.
- Directia si dezvoltarea politicilor fianciare, elaborarea documentatiei cu privire la
dispozitiile relative ale entitatilor financiare si de credit, a vanzatorilor de valori, a
sistemelor de instrumente de plata si a regimului societatilor cotizatoare, cat si a
guvernarii corporative, a miscarilor de capital si tranzactiilor economcie cu exteriorul.
- Competente in prevenirea spalarii de capital stabilite prin legea 19/1993 si functii de
investigare si inspectie pentru prevenirea infractiunilor regimului juridic
- Gestionarea si administrarea Casei generale de Depozite
- Gestionarea registrelor oficiale de instructiuni, entitati si piete financiare ce ii sunt
alocate, prelucrarea autorizatiilor referitoare la acestea, functii de gestiune si control
anterior activitatilor de pe pietele financiare care ii sunt atribuite, ca si analiza si
urmarirea evolutiei institutiilor si pietelor financiare si propunerea de investire a
acestora.
- Exercita functia de inspector financiar
- Elaborarea dispozitiilor cu privire la entitatile financiare si de credit, la pietele de valori,
sistemele si instrumentele de palta si la regimul societatilor cotizatoare, miscarile de
capital si tranzactii economice in al aror caz va corespunde emisiunea de informatii
anterioare cu privire la normativele adecvate ale activitatii financiare
- Conceperea si dezvoltarea de aplicatii infromatice relationate cu functiile alocate
centrului,

g. El diseño y desarrollo de las aplicaciones informáticas relacionadas con las funciones


encomendadas al centro, así como las competencias relativas a la gestión de los medios
materiales y presupuestarios asignados a la Dirección General, sin perjuicio de las funciones
que corresponden a la Intervención General de la Administración del Estado en relación con
el sistema integrado de información contable.
h. La dirección, desarrollo y ordenación de la política financiera.

i. El apoyo y asesoramiento a las actividades propias del Comité Interministerial de


Financiación Exterior.

j. La coordinación de todos los temas monetarios y financieros en el Comité Económico y


Financiero de la Unión Europea, así como de la representación externa del Euro en foros
internacionales.

k. La representación en aquellos Comités Técnicos de la Unión Europea en materia de


entidades de crédito, mercados financieros, instituciones de inversión colectiva y otras
materias financieras en el marco de competencias de esta Dirección General, así como el
Comité de Mercados Financieros y en el Grupo Directivo de Gobierno Corporativo de la
Organización para la Cooperación y el Desarrollo Económico.

l. La investigación e inspección que resulten necesarias para prevenir y corregir las


infracciones de las normas sobre régimen jurídico de movimientos de capitales y
transacciones económicas con el exterior. La iniciación y tramitación de expedientes
sancionadores en materia de régimen jurídico de movimientos de capitales y transacciones
económicas con el exterior dentro de las atribuciones que establece la Ley 19/2003, de 4 de
julio.

m. La elaboración de convenios monetarios con terceros países.

n. El seguimiento y análisis de la evolución de los mercados financieros nacionales e


internacionales, mediante la elaboración de informes periódicos de coyuntura.

ñ. Las competencias de prevención del blanqueo de capitales establecidas en la Ley 19/1993,


de 28 de diciembre, sobre determinadas medidas de prevención del blanqueo de capitales, y,
en particular, el ejercicio de las funciones de Secretaría de la Comisión de prevención del
blanqueo de capitales e infracciones monetarias.

o. En cuanto le estén atribuidas, la autorización y coordinación del endeudamiento de otros


entes públicos o con garantía pública, de las sociedades concesionarias de autopistas que
disfruten de seguro de cambio y de las emisiones de valores en el mercado español por no
residentes.

p. El asesoramiento en relación con las inversiones del Fondo de Reserva de la Seguridad


Social.
q. La participación en la Comisión de evaluación de los proyectos de fondos de titulación de
préstamos a la PYMES (FTPYMES) y el seguimiento de los FTPYMES, así como de los
avales otorgados a éstos.

La Dirección General del Tesoro y Política Financiera estará integrada por las siguientes
Subdirecciones Generales:
Subdirección General de Gestión de Cobros y Pagos del Estado
Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.

Funciones

1. La gestión de la tesorería del Estado, pagos en el exterior, avales del Estado, acuñación de
moneda y ordenación central de pagos, las relaciones financieras entre el Tesoro Público y el
Instituto de Crédito Oficial, la autorización y control de las cuentas del Tesoro Público y la
dirección de la gestión recaudatoria de los ingresos públicos no tributarios y recaudación de
los que tenga atribuidos.

2. La gestión y administración de la Caja General de Depósitos.

Subdirección General de Financiación y Gestión de la Deuda Pública


Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.

Funciones

1. El estudio, propuesta y gestión del endeudamiento del Estado, así como, de la estructura y
riesgos financieros de la cartera de deuda del Estado y la promoción de la distribución y
liquidez de la deuda del Estado.

2. El apoyo y asesoramiento a las actividades propias del Comité Interministerial de


Financiación Exterior.

3. La representación en aquellos Comités Técnicos de la Unión Europea en materia de


entidades de crédito, mercados financieros, instituciones de inversión colectiva y otras
materias financieras en el marco de competencias de esta Dirección General, así como el
Comité de Mercados Financieros y en el Grupo Directivo de Gobierno Corporativo de la
Organización para la Cooperación y el Desarrollo Económico.
4. En cuanto le estén atribuidas, la autorización y coordinación del endeudamiento de otros
entes públicos o con garantía pública, de las sociedades concesionarias de autopistas que
disfruten de seguro de cambio y de las emisiones de valores en el mercado español por no
residentes.
Subdirección General de Legislación y Política Financiera
Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.

Funciones

1. La gestión de los registros oficiales de instituciones, entidades y mercados financieros que


le esté encomendada, la tramitación de las autorizaciones relativas a aquellos, las funciones de
gestión y control previo de actividades en los mercados financieros que le estén atribuidas, así
como el análisis y seguimiento de la evolución de las instituciones y mercados financieros y la
propuesta de ordenación de éstos.

2. El ejercicio de las funciones de inspección financiera atribuidas a la Dirección General del


Tesoro y Política Financiera.

3. La elaboración y tramitación de las disposiciones relativas a las entidades de crédito a los


mercados de valores y control de cambios.

4. La dirección, desarrollo y ordenación de la política financiera.

5. La representación en aquellos Comités Técnicos de la Unión Europea en materia de


entidades de crédito, mercados financieros, instituciones de inversión colectiva y otras
materias financieras en el marco de competencias de esta Dirección General, así como el
Comité de Mercados Financieros y en el Grupo Directivo de Gobierno Corporativo de la
Organización para la Cooperación y el Desarrollo Económico.

Subdirección General para Asuntos de la Unión Económica y Monetaria


Real Decreto 1127/2008, de 4 de julio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda.
Funciones

El estudio, propuesta y gestión de las medidas económicas extraordinarias en el ámbito de


competencias de la Dirección General, así como la gestión de aquellas otras medidas que le
sean encomendadas a ésta, entre otras el Fondo de Adquisición de Activos Financieros, los
nuevos avales que surgen como medidas excepcionales de apoyo económica ante la actual
crisis económica, el Fondo para la Titulización de la Deuda del Sector Eléctrico y el Fondo de
Reestructuración Ordenada Bancaria.

Subdirección General de Análisis Financiero y Estratégico


Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.

Funciones:

1. El estudio, propuesta y gestión del endeudamiento del Estado, así como, de la estructura y
riesgos financieros de la cartera de deuda del Estado y la promoción de la distribución y
liquidez de la deuda del Estado.

2. La gestión de los registros oficiales de instituciones, entidades y mercados financieros que


le esté encomendada, la tramitación de las autorizaciones relativas a aquellos, las funciones de
gestión y control previo de actividades en los mercados financieros que le estén atribuidas, así
como el análisis y seguimiento de la evolución de las instituciones y mercados financieros y la
propuesta de ordenación de éstos.

3. La representación en aquellos Comités Técnicos de la Unión Europea en materia de


entidades de crédito, mercados financieros, instituciones de inversión colectiva y otras
materias financieras en el marco de competencias de esta Dirección General, así como el
Comité de Mercados Financieros y en el Grupo Directivo de Gobierno Corporativo de la
Organización para la Cooperación y el Desarrollo Económico.

4. El seguimiento y análisis de la evolución de los mercados financieros nacionales e


internacionales, mediante la elaboración de informes periódicos de coyuntura.

5. El asesoramiento en relación con las inversiones del Fondo de Reserva de la Seguridad


Social.

6. La participación en la Comisión de evaluación de los proyectos de fondos de titulación de


préstamos a la PYMES (FTPYMES) y el seguimiento de los FTPYMES, así como de los
avales otorgados a éstos.
Subdirección General de Inspección y Control de Movimientos de Capitales
Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.

Funciones:

1. La investigación e inspección que resulten necesarias para prevenir y corregir las


infracciones de las normas sobre régimen jurídico de movimientos de capitales y
transacciones económicas con el exterior. La iniciación y tramitación de expedientes
sancionadores en materia de régimen jurídico de movimientos de capitales y transacciones
económicas con el exterior dentro de las atribuciones que establece la Ley 19/2003, de 4 de
julio.
2. Las competencias de prevención del blanqueo de capitales establecidas en la Ley 19/1993,
de 28 de diciembre, sobre determinadas medidas de prevención del blanqueo de capitales, y,
en particular, el ejercicio de las funciones de Secretaría de la Comisión de prevención del
blanqueo de capitales e infracciones monetarias.

Subdirección General de Informática y de Gestión


Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.
Funciones:

1. El diseño y desarrollo de las aplicaciones informáticas relacionadas con las funciones


encomendadas al centro, así como las competencias relativas a la gestión de los medios
materiales y presupuestarios asignados a la Dirección General, sin perjuicio de las funciones
que corresponden a la Intervención General de la Administración del Estado en relación con
el sistema integrado de información contable.
Informatii generale despre plati si normative

Platile obligatiilor catre Administratia Generala a Statului care se desfasoara prin plati
in numerar la Directia Generala a Trezoreriei si Politicii Financiare se realizeaza prin transfer
bancar. Pentru aceasta este necesar ca realizatorii acestor plati sa comunice datele lor bancare
unuoi tert fisier central al Directiei Generale a Trezoreriei si Politicii Financiare.
Comunicarea datelor se realizeaza prin solicitarea de desemare a contului bancar si
comunicarea datelor bancare (Anexa 2 a ordinului Prezidential 1576/2002), care regularizeaza
procedura de plata a bligatiilor la Administratia Generala a Statului. Aceasta Anexa 2 se
utilizeaza de asemenea pentru modificarea datelor bancare sau pentru introducerea de noi
conturi (maxim 3) prin care pot fi realizate platile. Aceasta solicitare, in original, completata
si semnata, impreuna cu o copie a CIF-ului sau a cartii de identitate a solicitantului se pot
prezenta la Delegatia Provinciala a Economiei si Trezoreriei sau pot fi trimise la adresa
Trezoreriei statului din Madrid.

Valorile de Trezorerie prin care poate fi finantat deficitul bugetar sunt:


-1.Scrisori de Trezorerie
- 2.Bonuri si.Obligatiuni de Stat
- 3.Imprumuturi in valuta

1. Scrisorile de Trezorerie
Sunt valori de venit fix pe termen scurt, reprezentate exclusiv prin adnotatii in cont.
Au fost create in iunie 1987, cand s-a pus in functiune Piata Datoriei Publice in Adnotatiuni.
Scrisorile sunt emise prin licitatie. Valoarea minima pentru fiecare petitie este de 1000
euro, iar petitiile pentru o valoare superioara trebuie sa fie multiplu de 1000 euro.
Sunt valori emise cu scontare pentru care pretul de achizitie este inferior celui pe care
investitorul il va primi in momentul rambursarii. Diferenta dintre valoarea de rambursare a
Scrisorii (1000 euro) si pretul sau de achizitie va fi dobanda sau randamentul generat de
Scrisoarea de Trezorerie.
In prezent , Trezoreria emite Scrisori cu urmatoarele termene de rambursare: la 6 luni
sau la 12 luni. Fiind vorba de valori pe termen scurt, variatiunile de pret de pe piata secundara
sunt destul de reduse; de aceea, presupun un risc scazut pentru investitor care poate sa vanda
aceste valori pe piata inainte de termenul lor de rambursare.

2. Bonuri de Stat si Obligatiuni de Stat


Sunt valori emise de Trezorerie cu rambursare la un termen de peste 2 ani. Bonurile de
stat si Obligatiunile de Stat au aceleasi caracteristici mai putin termenul de rambursare, care in
cazul bonurilor oscileaza intre 2 si 5 ani iar in cazul obligatiunilor este superior celui de 5 ani.
Bonurile si obligatiunile de stat se emit prin licitatie competitiva. Valoarea nominala minima
ce poate fi solicitata intr-o licitatie este de 1000 euro si petitiile pentru valori superioare
trebuie sa fie multiplu de 1000 euro.
In prezent, Trezoreria emite:
 Bonuri pe 3 ani
 Bonuri pe 5 ani
 Obligatiuni pe 10 ani
 Obligatiuni pe 15 ani
 Obligatiuni pe 30 ani

3. Imprumuturi in valuta
De la inceputul anilor optzeci, Regatul Spaniei a fost un participant activ pe pietele de
capital internationale, ceea ce a permis diversificarea surselor de finantare si distributia
riscului. Ca rezultat, in prezent, Trezoreria este considerata un emitent suveran de prestigiu si
cu solventa ridicata, care este recunoscut de principalele agentii internationale de calificare cu
Aaa (Moody's), AAA(Standard and Poor´s) si AAA (Fitch Ratings Ibca).
In prezent, finantarea din imprumuturi are un rol complementar la finanatarea in euro.
Unul din obiectivele sale prioritare,. In afara de obtinerea de venituri prin operatiuni de
arbitraj este mentinerea contactului cu baza investitorilor internationali in bonuri emise de
Regatul Spaniei. Subiectul datoriei Trezoreriei in moneda straina reprezinta cam 2% din total.
In plus, mai exista un stoc de creante in euro si monede euro, originar emise in moneda
straina, dar care, o data intrata in vigoare a treia faza a Uniunii Economice si Monetare, a
trecut ca datorie in moneda nationala. E vorba de Eurobonuri in marci germane si franci
francezi, emise sub procedurile obisnuite ale europietei. Aceasta datorie internationala in euro
si moneda euro presupune aproximativ 2-3% din totalul datoriei active. Cantitatea lor se va
diminua pe masura ce se vor amortiza operatiunile active.
Compozitia pe monede a datoriei in valuta (inainte de swap-uri) arata o proeminenta a
bonurilor denominate in yeni, urmate de dolari si la distanta de lire si franci elvetieni . Daca
ne referim la o impartire pe instrumente, iese in evidenta segmentul compus din instrumentele
negociabile: eurobonuri si note la termen mediu, avand cea mai mica participare la
imprumuturi

Fondtesoro
Fondtesoro sunt o modalitate speciala de Fonduri de Investitii care adauga o mare
parte a patrimoniului in Valori de Trezorerie. De aceasta, presupun din partea investitorului o
forma indirecta de a investi in Valori de Trezorerie: in loc sa detina in mod direct anumite
valori, sunt detinute participatiuni intr-un fond de inversiune, care, la randul sau, detine Valori
de Trezorerie.
Fondtesoro sunt promovate si administrate de Societati de Gestiune care, printr-un
proces de selectie, au semnat o conventie de colaborare cu Trezoreria Publica care le obliga sa
indeplineasca anumite conditii, sa investeasca un anumit procent in Valori de Trezorerie, si sa
nu depaseasca o limita maxima pentru comisioane si costuri de gestionare a Fondului si in
acelasi timp sa nu presupuna conditii drastice pentru participare. In schimb, conventia le
permite acestora sa foloseasca marca Fondtesoro si sa profite de sprijinul publicitar al
Trezoreriei Publice.
Fondtesoro activeaza in regim de capitalizare si in loc sa distribuie profituri
participantilor care investesc, acestia le reinvestesc; acest fapt permite participantilor sa
beneficieze de un tratament fiscal favorabil pentru profiturile obtinute si nu platesc impozite
atata timp cat nu se produce rambursarea participatiunilor.
Investitia in Fondtesoro este deschisa tuturor persoanelor care doresc acest fapt si care
sunt dispuse sa efectueze o investitie minima. Acest minim este de 300 euro. In practica,
Societatile Gestionare au fixat pentru majoritatea Fondtesoro valori inferioare celei anterior
amintite.
Principalul avantaj al acestor fonduri de investitii este lichiditatea lor: participantul se
poate retrage partial sau total din fond in orice moment prin simpla solicitare a rambursarii
participatiunii sale catre Societatea Gestionara. Aceasta rambursare trebuie sa se desfasoare in
maxim 72 ore de la solicitare. In practica, aceasta se intampla intr-un timp mai redus. Pentru a
garanta aceasta lichiditate, Societatile de Gestiune trebuie sa mentina o parte din resursele
fondului in efectiv. In cazul in care investitorul solicita un ramburs mai mare de 300.506,05
euro, Societatile de Gestiune pot cere un preaviz de zece zile.
Fondtesoro sunt o investitie sigura. Pe de o parte, pentru ca acestea investesc o mare
parte a patrimoniului in Valori de Trezorerie, pe de alta parte pentru ca acestea sunt
supervizate de Comisia Nationala a Pietelor de Valori. In plus, Trezoreria Publica urmareste
indeplinirea clauzelor conventiei pe care o are cu aceste entitati.
Pe langa faptul ca este sigura, investitia in Fondtesoro este atractiva si pentru ca ofera
comisioane competitive care au fost limitate prin acea conventie.

Alte modalitai de investire:


Conturi si depozite financiare in Datoria de Stat
Acestea sunt comercializate de entitati financiare. Prin conturi si depozite financiare,
unitalie de profil capteaza fonduri si le investesc imediat in Valori de Trezorerie, obligandu-se
de forma periodica sa cumpere si imediat sa revanda titularilor de cont sau de depozit
financiar Valorile de Trezorerie aferente.
La terminarea operatiunilor, acestea sunt reinnoite automat, mai putin atunci cand
investitorul decide sa isi anuleze contractul. In consecinta, putem spune ca aceste conturi si
depozite financiare nu sunt decat o serie de "repo" succesive, aflate sub un contract unic.
In functie de termenul de rambursare al contractelor si de modalitatea de alocare a
valorilor de Trezorerie catre investitori, conturile financiare pot fi de doua tipuri:
Daca termenul final la care se stabilesc cesiunile succesive cu entitatea este inferior a
15 zile sau Valorile de Trezorerie pe care este bazat contul se aloca diefritilor investitori in
regim de coproprietate - fiecare titular de cont este proprietar pentru o parte din masa de
valori achizitionata de banca - produsul primeste denumirea de "cont financiar".
Daca termenul final al cesiunilor succesive este superior celor 15 zile si valorile se
atribuie individual pentru fiecare titular, produsul primeste denumirea de "depozit financiar".
Caracteristicile acestor conturi sunt: sold minim, disponibilitate de fonduri, profit, etc.
Si variaza de la o entitate la alta, insa au in comun faptul ca in contract, titularul subscrie cu
entitatea bancara.
Bonuri si obligatiuni strip
Acestea se emit incepand cu iulie 1997, si prezinta doua caracteristici ce le diferentiaza
de Bonurile si Obligatiunile de Stat emise la data fixa.
Posibilitatea de separare a fiecarui bon in n valori, cate unul pentru fiecare plata.
Astfel, dintr-un bon pe 5 ani s epot obtine 6 strips cate unul pentru plata fiecarui cupon anual,
si un al saselea pentru principlul de la sfarsitul celor 5 ani. Fiecare dintre aceste strips poate fi
negociat posterior diferit fata de orice alt strip aferent aceluiasi bon. Aceasta operatiune
transforma un activ de randament explicit intr-o serie de valori cu randament implicit a caror
data de rambursare si valoare de rambursare coincid cu cea a cupoanelor si a principalului
activului original. Bonurile cupon zero au caracteristici financiare pecuniare, care le fac
atractive in special pentru anumiti investitori. Strips sunt o forma de a acoperi aceasta cerere
fara necesitatea de crestere a gamei de valori emise de Trezorerie. In plus, se permite
realizarea operatiunii inverse, adica reconstructia activului original, pornind de la bonurile
cupon zero.
Tratamentul fiscal favorabil pentru subiectii pasivi ai Impozitului pe Societati :
cuponul nu este impozitat si nici profitul obtinut in urma acestuia.
Trezoreria a inceput sa emita acest tip de valori inca din iulie 1997, dar negocierea
propriu zisa de strips a inceput in ianuarie 1998.

Achizitionarea temporara a Valorilor de Trezorerie


Achizitionarea temporara reprezinta cumpararea acestor valori pentru o perioada de
timp determinata- zile, saptamani,luni. Investitorul achizitioneaza Valori de Trezorerie la un
anumit pret de la o unitate financiara care se angajeaza sa le recumpere la momentul scadent
la pretul anterior fixat.
Randamentul investitiei va fi apoi, diferenta dintre pretul de vanzare si cel de
cumparare a valorii. Cum ambele preturi sunt stabilite intre parti la initierea operatiunii,
cumparatorul isi cunoaste profitul pe care il va da investitita inca de la inceput.
Operatiunile cu pact de recumparare asupra valorilor Trezoreriei pot lua doua forme:
primele cunoscute ca repo si apoi cele simultane , operatiuni foarte apropiate sub toate
aspectele, insa cele rpo tind sa fie cele mai frecvent utilizate d emicii investitori.
Serviciul de cumparare-vanzare pe internet
Prin intermediul acestui serviciu, Trezoreria publica doreste sa faciliteze
tranzactionarea de Scrisori, Bonuri si Obligatiuni de Stat.
In afara de a faptul ca se bucura de rapiditatea si comoditatea internetului, un alt
avantaj al acestui serviciu este faptul ca se ofera reducere la comisioane prin sistemul de
Conturi directe al Bancii Spaniei. Toate acestea se desfasoara cu maxima confidentialitate si
siuranta. Pentru orice intrebare in legatura cu acest serviciu, Trezoreria ofera un numar de
telefon in ajutorul clientlor sai.
Prin intermediul acestui serviciu se pot realiza urmatoarele operatiuni:
- Subscriptia de valori la Trezorerie
- Transfer pentru vanzarea de valori
- Transfer de valori de la Banca Spaniei la alta entitate de gestionare
- Transfer de valori de la o entitate gestionara la Banca Spaniei
- Reinvestirea de valori
- Consultarea operatiunilor realizate
- Modificarea datelor personale
- Modificarea contului de casa
- Anularea subscriptiilor
Certificatul se obtine printr-o conexiune la pagina web a FNMT prin internet.
Procesul consta in trei pasi, care trebuie sa se realizeze in urmatoarea ordine:
Solictarea certificatului de utilizator. Cand procesul de solicitare se finalizeaza,
sistemul emite un cod .
Acreditarea identitatii intr-un birou de inregistrare. Odata ce detine codul, solicitantul
trebuie sa mearga cu actul sau de identitate la un birou de inregistare.
Descarcarea certificatului. Pe acelasi computer pe care a realizat petitia pentru
certificat si codul obtinut in prima faza, solicitantul isi poate descarca certificatul. Este
recomandat sa se realizeze o copie de diguranta.
Cu noul cod de identificare prin internet se pot achizitiona titluri publice la fel ca si cu
certificatul, semnatura electronica avand aceeasi valoare cu cea de pe suportul clasic de hartie.

Strategia de emisiuni de valoare a trezoreriei pentru anul 2009 - Trezoreria Spaniei in


conditii de criza:

In anii anteriori lui 2008, evolutia datoriei de stat a fost marcata de puternice scaderi in
termeni relativi si absoluti. Astfel, proportia Datorie-PIB a scazut pana la 36,2% in 2007 si
soldul datoriei in circulatie a fost descrescator pana la 307 miliarde euro. In anul 2008 aceasta
tendinta s-a inversat si s-a produs o crestere semnificativa a datoriei statului. Pentru anul
2009, aceasta crestere poate fi majora, Guvernul spaniol, sprijinit pe un volum relativ scazut
al datoriei si in cadrul planului de impuls fiscal al Uniunii europene, din decembrie 2008, isi
va asuma finantarea metodelor de stimulare economica.
Actualizarea Programului de Stabilitate 2008-2011 publicat in 16 ianuarie estimeaza
ca la sfarsitul anului 2009, datoria Administratiilr Publice va ajunge la un procent de 47,3%
din PIB, cu o crestere a PIB-ului real de -1,6% si un deficit presupus de 5,8% in termeni de
contabilitate nationala.
Actualizarea Programului de Stabilitate ianuarie 2009

2007 2008 2009 2010 2011


PIB(%) crestere reala 3,7 1,2 -1,6 1,2 2,6
Sold bugetar AAPP(% PIB) 2,2 -3,4 -5,8 -4,8 -3,9
Sold bugetar Administratie 1,3 -2,7 -4,7 -4,1 -3,7
Centrala (% PIB)
Datorie Bruta AAPP (%PIB) 36,2 39,5 47,3 51,6 53,7
Sursa: Ministerul de Economie si Trezorerie

Necesarul financiar al Trezoreriei Publice in acest an este asociat intre alte chestiuni cu
punerea in miscare de catre Guvernul spaniol a unor instrumente cu scopul de a face fata
stagnarii economice. Printre acestea se regasesc Fondul de Achizitie de Active Financiare,
cresterea capitalului Institutului de Credit Oficial, imprumutul special catre acesta pentru
finantarea IMM-urilor si alte metode diverse de stimulare fiscala a economiei. Actiunea unora
dintre aceste instrumente nu se reflecta in mod direct in anul 2009, insa genereaza in mod egal
o necesitate de finantare pentru Tezaurul Public. Finantarea neta pe care trebuia sa o capteze
Trezoreria in 2009 se estimeaza la 86,5 miliarde euro si se spera ca acestia sa fie obtinuti cu
ajutorul diverselor instrumente de care dispune aceasta dupa cum este prezentat in urmatorul
tabel:

Finantarea Trezoreriei in anul 2009


Necesitati Financiare (=Emisiune neta) 86,5
Emisiuni Brute de bonuri si imprumuturi pe termen lung 87,0
Amortizari de bonuri si imprumuturi pe termen lung -32,8
Emisiune neta de bonuri si imprumuturi pe termen lung 54,2
Cresterea soldului de bonuri de tezaur aflate in circulatie 32,4
Datoria presupusa a RTVE (radio televiziunea spaniola) 1,5
Variatia dobanzii de stat in circulatie 88,0
Soldul Dobanzii de stat la finalul lui 2009 447,0
(in miliarde de euro)

Aceasta cifra de emisiune neta reflecta o crestere a asteptarilor preconizate in anul


2008, care a fost de 51,3 miliarde euro si care ar face necesara o prezenta mai activa a
Trezoreriei Publice pe pietele financiare. Nu oricum, cea mai mare provocare va veni de la
confluenta cu tarile restante ale Uniunii Monetare, care in acelasi timp impiedica preluarea de
pe piata a unor canititati majore de finantare.
Este prevazuta o emisiune bruta de 87 miliarde de bonuri, obligatiuni si alte
instrumente de finantare pe termen lung, incluzand in aceasta categorie emisiunile de valuta,
si pe de alta parte, o crestere a soldului in circulatie al bonurilor de tezaur de 32,4 miliarde
euro.
Emisiunile de bonuri de stat vor continua sa fie in centrul licitatiilor termenelor
„benchmark” pentru 3 sau 5 ani. Trezoreria Publica a lansat pe 8 ianuarie un nou bon pentru 3
ani (2,75% 30 aprilie 2012) care liciteaza regulat impreuna cu actualul „benchmark” pe 5 ani
(4,25% ianuarie-aprilie 2012).
In plus, pentru a satisface cererile pe termen mediu, vor avea loc cresteri ale
recomandarilor „off-the -run”.
Trezoreria Publica va emite de asemenea Obligatiuni ale Statului cu termen la 10, 15 si
30 de ani. Va lansa pe piata o noua referinta cu termen la 10 ani , adica in 2019, care va fi
emisa regulat impreuna cu cele „benchmark” la 15 si 30 de ani (4,805 ianuarie-2024 si 4,90%
iulie 2040). De asemenea, in zona cea mai larga a curbei vor fi redeschise recomandari pe
termen mediu intre termenele principalelor recomandate.
Necesitatile majore de emisiune ale Trezoreriei Publice vor permite cresterea
dimensiunii medii a bonurilor si obligatiunilor de stat aflate in circulatie, atat cele ale
recomandarilor noi cat si cele ale celor vechi pana la 15 miliarde euro, favorizand astfel
lichiditatea acestora.

Trezoreria publica va mentine datele licitatiilor: bonurile de stat in prima joi din
fiecare luna si obligatiunile in cea de a 3-a. Inainte de inceperea fiecarui trimestru vor trebui
sa fie cunoscute pe piata recomandarile care vor fi licitate in perioada urmatoare. Ca noutate,
inaintea fiecarei licitatii se vor putea adauga recomandari noi fata de cele anuntate, cu
finalitatea ca emisiunea acestora va putea fi adaptatat la preferintele pietei.
In final, emisiunile in valuta pot atinge in 2009 un volum superior celor al anilor
recenti, desi vor continua sa fie de importanta secundara. Pe de o parte, Bonurile de trezorerie
vor exprima o crestere puternica raspunzand la cererea unui rol public pe termen scurt. Pentru
acest motiv, va duce la capat licitatii lunare de bonuri de 3,6 si 12 luni pentru a se adapta la
preferintele diversilor investitori. Noutatea acestui an va fi schimbarea datei licitatiilor de
Bonuri din ziua de miercuri in ziua de marti pentru cele de trei si sase luni, va fi a doua marti
din fiecare luna, in timp ce la cele de 12 luni, a treia.
Calendarul emisiunilor de bonuri de tezaur in 2009
14.01.2009

21.01.2009

10.02.2009

17.02.2009

10.03.2009

17.03.2009

07.04.2009

14.04.2009

12.05.2009

19.05.2009

09.06.2009

16.06.2009

07.07.2009

14.07.2009

11.08.2009

18.08.2009

08.09.2009

15.09.2009

13.10.2009

20.10.2009

10.11.2009

17.11.2009

15.12.2009

22.12.2009

12.01.2010

19.01.2010
3 luni X X X X X X X X X X X X X
6 luni X X X X X X X X X X X X X
12 luni X X X X X X X X X X X X X

In linii generale, marea parte a finantarii pe termen scurt va cadea peste Bonurile de
Trezorerie pe 12 luni, in timp ce cele de 6 si 3 luni, avand un volum mai mic in termeni
absoluti, vor avea un profil mai variabil in functie de necesitatile temporale de trezorerie.
Pentru a asigura lichiditatea noilor recomandari, licitatiile la 12 luni vor derula aproximativ 5
miliarde euro.
O noutate in toate licitatiile Trezoreriei Publice vor fi ridicarea limitei de petitii
necompetitive care pot aduce investitori publici determinati, Cum ar fi Fondurile de garantie
si Fondul de rezerva al Securitatii Sociale, de la 100 la 300 milioane euro pentru licitatie.
Exercitiul din 2008 a presupus un punct de inflexiune in evolutia recenta a finantarii
Trezoreriei Publice, care a emis mai mult decat s-a previzionat la inceputul anului, in contrast
cu reducerile anilor anteriori. Ca efect, daca la incpeutul anului se spera ca valoarea datoriei in
circulatie sa varieze cu foarte putin in exercitiul financiar si sa termine la 307 miliarde euro, in
final aceasta cifra a ajuns la 358,4 miliarde.
Aceasta divergenta s-a manifestat in special in ultimele luni, ca si consecinta a
necesitatilor de finantare asociate cu politica economica aplicata de Guvernul spaniol pentru a
face fata la consecintele crizei financiare internationale. In orice caz, in primul semestru al
anului 2008 au inceput sa se perceapa semne ale reducerii investitiilor fiscale. Aceasta a dus
la implementarea graduata de catre Trezorerie a unui volum de emisiuni si licitatii si inclusiv
la valorificarea economiilor aduse de catre instrumentele mai putin obisnuite in ultimii ani,
cum ar fi emisiunile de moneda care, de la a fi inexistente in 2006 si 2007 au trecut la
atingerea cifrei de 2,6 miliarde de euro in 2008. Se poate vorbi in acest caz de doua emisiuni
de 2 miliarde de dolari pentru 5 si 3 ani, care au fost primite cu succes de catre investitori ,
permitand Trezoreriei Publice sa se finanteze la niveluri inferioare in raport cu emisiunea de
euro.
Nu oricum, marea parte a finantarilor statului a venit in sarcina emisiunii brute de
Bonuri si Obligatiuni ale statului care, de la 28,8 miliarde prevazute la inceputul anului, au
trecut la 62,1 miliarde euro. Ies in evidenta cele doua Obligatiuni introduse de sindicatul
bancar: pe de o parte Obligatiunea 4,10% - iulie 2018 emisa in februarie si care aduce 5
miliarde euro si posterior redeschisa in cateva ocazii in cursul anului, pana la soldul actual de
circulatie care depaseste 15 miliarde; pe de alta parte, Obligatiunea 4,80% ianuarie-2024,
care a fost emisa de asemenea printr-u grup bancar de imprumut in septembrie. Aceasta
ultima Obligatiune era de interes in special deoarece semnifica faptul ca Trezoreria Publica
reia emisiunile la 15 ani.Astfel, Trezoreria a licitat Obligatiuni "off-the-run" pe termen mediu

Finantarea Trezoreriei in anul 2008


Previziune initiala Inchidere
Emisiune bruta de bonuri 28,8 62,1
- Bonuri de stat pe 3 sau 5 ani 11,1 34,6
- Obligatiuni de stat 16,7 24,9
- Alte emisiuni 1,0 2,6
Amortizari de bonuri 29,3 29,2
Finantare neta de bonuri -0,5 32,9
Finantare neta de scrisori 1,3 19,3
Variatia soldului altor datorii -1,6 -2,0
Variatia soldului de datorii -0,8 51,3
Total datorii in circulatie la 31 307,0 358,4
decembrie
In miliarde euro

In mod special a fost intensa cresterea emisiunilor de Bonuri de Stat, care sunt
instrumente de doi la 5 ani care, cum se observa din tabelul anterior, au multiplicat de trei ori
emisiunea lor bruta in raport cu previziunile de la inceputul anului. Explicatia acestei evolutii
se gaseste in cererea puternica a investitorilor in acest segment si in tarifele actuale favorable
de pe piata pentru aceste termene. Trezoreria a emis in ianuarie un nou bon pentru 3 ani
(4,10% aprilie 2011), care a fost obiectul variatelor redeschideri si care acum are o circulatie
care depaseste 15 miliarde. In octombrie a fost licitat un nou Bon de stat pentru 5 ani (4,25%
ianuarie 2014) si in noiembrie si decembrie au fost redeschise bonuri pe 7 si 2 ani, cu care a
trecut la emiterea in toate punctele de curba.
Aceste motive explica ceea ce s-a intamplat si de asemenea rapida crestere a soldului
viu de Scrisori de Tezaur in circulatie, care termina anul cu o finantare neta de 19,3 miliarde.
In cursul anului s-au emis Scrisori pe 12, 6 si 3 luni (in 2007 a fost intrerupta emisiunea de
scrisori la 18 luni); initial erau previzionate doar emisiuni pe 3 si 12 luni, dar necesitatile
majore de finantare au dus la convocarea licitatiilor pentru emisiuni pe 6 luni in ultimul
trimestru al anului. Cum este obisnuit, Trezoreria isi exprima multumirea fata de Banca
centrala a Spaniei si Bancilor creatoare ale pietei de datorie publica, a caror colaborare a fost
esentiala in toate operatiunile de Debit ale statului.Trebuie reamintit ca cei mai activi creatori
ai pietei pentru Bonuri si Obligatiuni de stat au fost in 2008 (in ordine alfabetica) Banca
Santander, Barclays Capital, BBVA, Societe Generale CIB si CALYON. In ceea ce priveste
Scrisorile de Tezaur cele mai active au fost Banca Santander, BBVA si Societe Generale CIB.

Calendarul emisiunilor de bonuri si obligatiuni in 2009


Luna Data Modalitati de plata
Ianuarie 08.01.2009 Bonuri de Stat: 2,75% apr-12 si 4,25% ian-14
15.01.2009 Obligatiuni de Stat: 4,80% ian-24 si 4,90% iul-40

Februarie 05.02.2009 Bonuri de Stat: 5,40% iul-11 si 4,25% ian-14


19.02.2009 Obligatinui de Stat: 3,15% ian-16 si 6% ian-29

Martie 05.03.2009 Bonuri de Stat: 2,75% apr-12


18.03.2009 Obligatiuni de Stat (10 ani) si Anunt al2lea trimestru

Aprilie 02.04.2009 Bonuri de Stat


16.04.2009 Obligatiuni de Stat

Mai 07.05.2009 Bonuri de Stat


21.05.2009 Obligatiuni de Stat

Iunie 04.06.2009 Bonuri de Stat


18.06.2009 Obligatiuni de Stat si anunt al3lea trimestru

Iulie 02.07.2009 Bonuri de Stat


16.07.2009 Obligatiuni de Stat

August 06.08.2009 Bonuri de Stat


20.08.2009 Obligatiuni de Stat

Septembrie 03.09.2009 Bonuri de Stat


17.09.2009 Obligatiuni de Stat si anunt al4lea trimestru

Octombrie 01.10.2009 Bonuri de Stat


15.10.2009 Obligatiuni de Stat

Noiembrie 05.11.2009 Bonuri de Stat


19.11.2009 Obligatiuni de Stat

Decembre 03.12.2009 Bonuri de Stat


10.12.2009 Obligatiuni de Stat
28.12.2009 Anunt 1º trimestru 2010
Guvernul spaniol a gasit in Asia unul din principalii sai aliati in cursa pentru finantarea
deficitului public de un enorm volum de datorie publica. Soldul bonurilor, al scrisorilor si
obligatiunilor aflate pe mainile strainilor depasea 191.600 milioane euro in luna octombrie
2009, din care 17% respectiv 32.585 milioane euro in posesia investitorlor asiatici, in
principal banci centrale dupa datele publicate de Trezoreria Publica.
Aceasta cifra presupune ca mai mult decat dublu fata de suma detinuta la finalul lui
2008 (14.400 milioane euro).Sprijinul tarilor asiatice este important in special intr-un moment
in care Trezoreria se indatoreaza in ritmul cel mai alert din istoria sa datorita crizei. In ceea ce
a mai ramas din an, datoria va creste la 184.493 milioane euro, iar in 2010 cifra va creste la
211.500 milioane euro.
Restul tarilor europene, ca Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg isi reduc
expunerea la deficitul spaniol. Doar Franta, in mod traditional cel mai mare finantator al
deficitului bugetar a crescut cu 25% investitiiletotalizand 47.900 milioane euro.
Expertii argumenteaza acest apetit crescut aratat de tarile asiatice prin eforturile
Trezoreriei de a se face cunoscuta acestui tip de investitori. Mai multi functionari ai
Trezoreriei si executivi bancari s-au reunit cu investitorii pentru a face cunoscut produsul
Trezoreriei Spaniei din 2005, ceea ce a permis o crestere graduata a importantei acestor piete
in ultimii ani. Politica Trezoreriei a fost de a cauta investitori pe piete externe Europei.
Juan Laborda, profesor la IEB explica faptul ca intrarea monedei euro in joc are un rol
fundamental, el fiind principalul motiv care va permite Trezoreriei sa isi acopere deficitul
previzionat datorita cresterii sale.
.

CONCLUZII

http://www.dictionar.us/spaniol-roman/
http://www.tesoro.es/sp/deuda/index_deuda.asp
http://www.tesoro.es/sp/deuda/valores/vls_letras.asp
http://www.idealista.com/news/archivo/2009/11/25/0117828-ticos-echan-mano-espa
http://www.educateca.com/manuales_cursos/hacienda_presupuestos.asp

S-ar putea să vă placă și