Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La Dirección General del Tesoro y Política Financiera estará integrada por las siguientes
Subdirecciones Generales:
Subdirección General de Gestión de Cobros y Pagos del Estado
Real Decreto 1552/2004, de 25 de junio, por el que se desarrolla la estructura orgánica básica
del Ministerio de Economía y Hacienda. Artículo 16.2. B.O.E. 26 de junio de 2004.
Funciones
1. La gestión de la tesorería del Estado, pagos en el exterior, avales del Estado, acuñación de
moneda y ordenación central de pagos, las relaciones financieras entre el Tesoro Público y el
Instituto de Crédito Oficial, la autorización y control de las cuentas del Tesoro Público y la
dirección de la gestión recaudatoria de los ingresos públicos no tributarios y recaudación de
los que tenga atribuidos.
Funciones
1. El estudio, propuesta y gestión del endeudamiento del Estado, así como, de la estructura y
riesgos financieros de la cartera de deuda del Estado y la promoción de la distribución y
liquidez de la deuda del Estado.
Funciones
Funciones:
1. El estudio, propuesta y gestión del endeudamiento del Estado, así como, de la estructura y
riesgos financieros de la cartera de deuda del Estado y la promoción de la distribución y
liquidez de la deuda del Estado.
Funciones:
Platile obligatiilor catre Administratia Generala a Statului care se desfasoara prin plati
in numerar la Directia Generala a Trezoreriei si Politicii Financiare se realizeaza prin transfer
bancar. Pentru aceasta este necesar ca realizatorii acestor plati sa comunice datele lor bancare
unuoi tert fisier central al Directiei Generale a Trezoreriei si Politicii Financiare.
Comunicarea datelor se realizeaza prin solicitarea de desemare a contului bancar si
comunicarea datelor bancare (Anexa 2 a ordinului Prezidential 1576/2002), care regularizeaza
procedura de plata a bligatiilor la Administratia Generala a Statului. Aceasta Anexa 2 se
utilizeaza de asemenea pentru modificarea datelor bancare sau pentru introducerea de noi
conturi (maxim 3) prin care pot fi realizate platile. Aceasta solicitare, in original, completata
si semnata, impreuna cu o copie a CIF-ului sau a cartii de identitate a solicitantului se pot
prezenta la Delegatia Provinciala a Economiei si Trezoreriei sau pot fi trimise la adresa
Trezoreriei statului din Madrid.
1. Scrisorile de Trezorerie
Sunt valori de venit fix pe termen scurt, reprezentate exclusiv prin adnotatii in cont.
Au fost create in iunie 1987, cand s-a pus in functiune Piata Datoriei Publice in Adnotatiuni.
Scrisorile sunt emise prin licitatie. Valoarea minima pentru fiecare petitie este de 1000
euro, iar petitiile pentru o valoare superioara trebuie sa fie multiplu de 1000 euro.
Sunt valori emise cu scontare pentru care pretul de achizitie este inferior celui pe care
investitorul il va primi in momentul rambursarii. Diferenta dintre valoarea de rambursare a
Scrisorii (1000 euro) si pretul sau de achizitie va fi dobanda sau randamentul generat de
Scrisoarea de Trezorerie.
In prezent , Trezoreria emite Scrisori cu urmatoarele termene de rambursare: la 6 luni
sau la 12 luni. Fiind vorba de valori pe termen scurt, variatiunile de pret de pe piata secundara
sunt destul de reduse; de aceea, presupun un risc scazut pentru investitor care poate sa vanda
aceste valori pe piata inainte de termenul lor de rambursare.
3. Imprumuturi in valuta
De la inceputul anilor optzeci, Regatul Spaniei a fost un participant activ pe pietele de
capital internationale, ceea ce a permis diversificarea surselor de finantare si distributia
riscului. Ca rezultat, in prezent, Trezoreria este considerata un emitent suveran de prestigiu si
cu solventa ridicata, care este recunoscut de principalele agentii internationale de calificare cu
Aaa (Moody's), AAA(Standard and Poor´s) si AAA (Fitch Ratings Ibca).
In prezent, finantarea din imprumuturi are un rol complementar la finanatarea in euro.
Unul din obiectivele sale prioritare,. In afara de obtinerea de venituri prin operatiuni de
arbitraj este mentinerea contactului cu baza investitorilor internationali in bonuri emise de
Regatul Spaniei. Subiectul datoriei Trezoreriei in moneda straina reprezinta cam 2% din total.
In plus, mai exista un stoc de creante in euro si monede euro, originar emise in moneda
straina, dar care, o data intrata in vigoare a treia faza a Uniunii Economice si Monetare, a
trecut ca datorie in moneda nationala. E vorba de Eurobonuri in marci germane si franci
francezi, emise sub procedurile obisnuite ale europietei. Aceasta datorie internationala in euro
si moneda euro presupune aproximativ 2-3% din totalul datoriei active. Cantitatea lor se va
diminua pe masura ce se vor amortiza operatiunile active.
Compozitia pe monede a datoriei in valuta (inainte de swap-uri) arata o proeminenta a
bonurilor denominate in yeni, urmate de dolari si la distanta de lire si franci elvetieni . Daca
ne referim la o impartire pe instrumente, iese in evidenta segmentul compus din instrumentele
negociabile: eurobonuri si note la termen mediu, avand cea mai mica participare la
imprumuturi
Fondtesoro
Fondtesoro sunt o modalitate speciala de Fonduri de Investitii care adauga o mare
parte a patrimoniului in Valori de Trezorerie. De aceasta, presupun din partea investitorului o
forma indirecta de a investi in Valori de Trezorerie: in loc sa detina in mod direct anumite
valori, sunt detinute participatiuni intr-un fond de inversiune, care, la randul sau, detine Valori
de Trezorerie.
Fondtesoro sunt promovate si administrate de Societati de Gestiune care, printr-un
proces de selectie, au semnat o conventie de colaborare cu Trezoreria Publica care le obliga sa
indeplineasca anumite conditii, sa investeasca un anumit procent in Valori de Trezorerie, si sa
nu depaseasca o limita maxima pentru comisioane si costuri de gestionare a Fondului si in
acelasi timp sa nu presupuna conditii drastice pentru participare. In schimb, conventia le
permite acestora sa foloseasca marca Fondtesoro si sa profite de sprijinul publicitar al
Trezoreriei Publice.
Fondtesoro activeaza in regim de capitalizare si in loc sa distribuie profituri
participantilor care investesc, acestia le reinvestesc; acest fapt permite participantilor sa
beneficieze de un tratament fiscal favorabil pentru profiturile obtinute si nu platesc impozite
atata timp cat nu se produce rambursarea participatiunilor.
Investitia in Fondtesoro este deschisa tuturor persoanelor care doresc acest fapt si care
sunt dispuse sa efectueze o investitie minima. Acest minim este de 300 euro. In practica,
Societatile Gestionare au fixat pentru majoritatea Fondtesoro valori inferioare celei anterior
amintite.
Principalul avantaj al acestor fonduri de investitii este lichiditatea lor: participantul se
poate retrage partial sau total din fond in orice moment prin simpla solicitare a rambursarii
participatiunii sale catre Societatea Gestionara. Aceasta rambursare trebuie sa se desfasoare in
maxim 72 ore de la solicitare. In practica, aceasta se intampla intr-un timp mai redus. Pentru a
garanta aceasta lichiditate, Societatile de Gestiune trebuie sa mentina o parte din resursele
fondului in efectiv. In cazul in care investitorul solicita un ramburs mai mare de 300.506,05
euro, Societatile de Gestiune pot cere un preaviz de zece zile.
Fondtesoro sunt o investitie sigura. Pe de o parte, pentru ca acestea investesc o mare
parte a patrimoniului in Valori de Trezorerie, pe de alta parte pentru ca acestea sunt
supervizate de Comisia Nationala a Pietelor de Valori. In plus, Trezoreria Publica urmareste
indeplinirea clauzelor conventiei pe care o are cu aceste entitati.
Pe langa faptul ca este sigura, investitia in Fondtesoro este atractiva si pentru ca ofera
comisioane competitive care au fost limitate prin acea conventie.
In anii anteriori lui 2008, evolutia datoriei de stat a fost marcata de puternice scaderi in
termeni relativi si absoluti. Astfel, proportia Datorie-PIB a scazut pana la 36,2% in 2007 si
soldul datoriei in circulatie a fost descrescator pana la 307 miliarde euro. In anul 2008 aceasta
tendinta s-a inversat si s-a produs o crestere semnificativa a datoriei statului. Pentru anul
2009, aceasta crestere poate fi majora, Guvernul spaniol, sprijinit pe un volum relativ scazut
al datoriei si in cadrul planului de impuls fiscal al Uniunii europene, din decembrie 2008, isi
va asuma finantarea metodelor de stimulare economica.
Actualizarea Programului de Stabilitate 2008-2011 publicat in 16 ianuarie estimeaza
ca la sfarsitul anului 2009, datoria Administratiilr Publice va ajunge la un procent de 47,3%
din PIB, cu o crestere a PIB-ului real de -1,6% si un deficit presupus de 5,8% in termeni de
contabilitate nationala.
Actualizarea Programului de Stabilitate ianuarie 2009
Necesarul financiar al Trezoreriei Publice in acest an este asociat intre alte chestiuni cu
punerea in miscare de catre Guvernul spaniol a unor instrumente cu scopul de a face fata
stagnarii economice. Printre acestea se regasesc Fondul de Achizitie de Active Financiare,
cresterea capitalului Institutului de Credit Oficial, imprumutul special catre acesta pentru
finantarea IMM-urilor si alte metode diverse de stimulare fiscala a economiei. Actiunea unora
dintre aceste instrumente nu se reflecta in mod direct in anul 2009, insa genereaza in mod egal
o necesitate de finantare pentru Tezaurul Public. Finantarea neta pe care trebuia sa o capteze
Trezoreria in 2009 se estimeaza la 86,5 miliarde euro si se spera ca acestia sa fie obtinuti cu
ajutorul diverselor instrumente de care dispune aceasta dupa cum este prezentat in urmatorul
tabel:
Trezoreria publica va mentine datele licitatiilor: bonurile de stat in prima joi din
fiecare luna si obligatiunile in cea de a 3-a. Inainte de inceperea fiecarui trimestru vor trebui
sa fie cunoscute pe piata recomandarile care vor fi licitate in perioada urmatoare. Ca noutate,
inaintea fiecarei licitatii se vor putea adauga recomandari noi fata de cele anuntate, cu
finalitatea ca emisiunea acestora va putea fi adaptatat la preferintele pietei.
In final, emisiunile in valuta pot atinge in 2009 un volum superior celor al anilor
recenti, desi vor continua sa fie de importanta secundara. Pe de o parte, Bonurile de trezorerie
vor exprima o crestere puternica raspunzand la cererea unui rol public pe termen scurt. Pentru
acest motiv, va duce la capat licitatii lunare de bonuri de 3,6 si 12 luni pentru a se adapta la
preferintele diversilor investitori. Noutatea acestui an va fi schimbarea datei licitatiilor de
Bonuri din ziua de miercuri in ziua de marti pentru cele de trei si sase luni, va fi a doua marti
din fiecare luna, in timp ce la cele de 12 luni, a treia.
Calendarul emisiunilor de bonuri de tezaur in 2009
14.01.2009
21.01.2009
10.02.2009
17.02.2009
10.03.2009
17.03.2009
07.04.2009
14.04.2009
12.05.2009
19.05.2009
09.06.2009
16.06.2009
07.07.2009
14.07.2009
11.08.2009
18.08.2009
08.09.2009
15.09.2009
13.10.2009
20.10.2009
10.11.2009
17.11.2009
15.12.2009
22.12.2009
12.01.2010
19.01.2010
3 luni X X X X X X X X X X X X X
6 luni X X X X X X X X X X X X X
12 luni X X X X X X X X X X X X X
In linii generale, marea parte a finantarii pe termen scurt va cadea peste Bonurile de
Trezorerie pe 12 luni, in timp ce cele de 6 si 3 luni, avand un volum mai mic in termeni
absoluti, vor avea un profil mai variabil in functie de necesitatile temporale de trezorerie.
Pentru a asigura lichiditatea noilor recomandari, licitatiile la 12 luni vor derula aproximativ 5
miliarde euro.
O noutate in toate licitatiile Trezoreriei Publice vor fi ridicarea limitei de petitii
necompetitive care pot aduce investitori publici determinati, Cum ar fi Fondurile de garantie
si Fondul de rezerva al Securitatii Sociale, de la 100 la 300 milioane euro pentru licitatie.
Exercitiul din 2008 a presupus un punct de inflexiune in evolutia recenta a finantarii
Trezoreriei Publice, care a emis mai mult decat s-a previzionat la inceputul anului, in contrast
cu reducerile anilor anteriori. Ca efect, daca la incpeutul anului se spera ca valoarea datoriei in
circulatie sa varieze cu foarte putin in exercitiul financiar si sa termine la 307 miliarde euro, in
final aceasta cifra a ajuns la 358,4 miliarde.
Aceasta divergenta s-a manifestat in special in ultimele luni, ca si consecinta a
necesitatilor de finantare asociate cu politica economica aplicata de Guvernul spaniol pentru a
face fata la consecintele crizei financiare internationale. In orice caz, in primul semestru al
anului 2008 au inceput sa se perceapa semne ale reducerii investitiilor fiscale. Aceasta a dus
la implementarea graduata de catre Trezorerie a unui volum de emisiuni si licitatii si inclusiv
la valorificarea economiilor aduse de catre instrumentele mai putin obisnuite in ultimii ani,
cum ar fi emisiunile de moneda care, de la a fi inexistente in 2006 si 2007 au trecut la
atingerea cifrei de 2,6 miliarde de euro in 2008. Se poate vorbi in acest caz de doua emisiuni
de 2 miliarde de dolari pentru 5 si 3 ani, care au fost primite cu succes de catre investitori ,
permitand Trezoreriei Publice sa se finanteze la niveluri inferioare in raport cu emisiunea de
euro.
Nu oricum, marea parte a finantarilor statului a venit in sarcina emisiunii brute de
Bonuri si Obligatiuni ale statului care, de la 28,8 miliarde prevazute la inceputul anului, au
trecut la 62,1 miliarde euro. Ies in evidenta cele doua Obligatiuni introduse de sindicatul
bancar: pe de o parte Obligatiunea 4,10% - iulie 2018 emisa in februarie si care aduce 5
miliarde euro si posterior redeschisa in cateva ocazii in cursul anului, pana la soldul actual de
circulatie care depaseste 15 miliarde; pe de alta parte, Obligatiunea 4,80% ianuarie-2024,
care a fost emisa de asemenea printr-u grup bancar de imprumut in septembrie. Aceasta
ultima Obligatiune era de interes in special deoarece semnifica faptul ca Trezoreria Publica
reia emisiunile la 15 ani.Astfel, Trezoreria a licitat Obligatiuni "off-the-run" pe termen mediu
In mod special a fost intensa cresterea emisiunilor de Bonuri de Stat, care sunt
instrumente de doi la 5 ani care, cum se observa din tabelul anterior, au multiplicat de trei ori
emisiunea lor bruta in raport cu previziunile de la inceputul anului. Explicatia acestei evolutii
se gaseste in cererea puternica a investitorilor in acest segment si in tarifele actuale favorable
de pe piata pentru aceste termene. Trezoreria a emis in ianuarie un nou bon pentru 3 ani
(4,10% aprilie 2011), care a fost obiectul variatelor redeschideri si care acum are o circulatie
care depaseste 15 miliarde. In octombrie a fost licitat un nou Bon de stat pentru 5 ani (4,25%
ianuarie 2014) si in noiembrie si decembrie au fost redeschise bonuri pe 7 si 2 ani, cu care a
trecut la emiterea in toate punctele de curba.
Aceste motive explica ceea ce s-a intamplat si de asemenea rapida crestere a soldului
viu de Scrisori de Tezaur in circulatie, care termina anul cu o finantare neta de 19,3 miliarde.
In cursul anului s-au emis Scrisori pe 12, 6 si 3 luni (in 2007 a fost intrerupta emisiunea de
scrisori la 18 luni); initial erau previzionate doar emisiuni pe 3 si 12 luni, dar necesitatile
majore de finantare au dus la convocarea licitatiilor pentru emisiuni pe 6 luni in ultimul
trimestru al anului. Cum este obisnuit, Trezoreria isi exprima multumirea fata de Banca
centrala a Spaniei si Bancilor creatoare ale pietei de datorie publica, a caror colaborare a fost
esentiala in toate operatiunile de Debit ale statului.Trebuie reamintit ca cei mai activi creatori
ai pietei pentru Bonuri si Obligatiuni de stat au fost in 2008 (in ordine alfabetica) Banca
Santander, Barclays Capital, BBVA, Societe Generale CIB si CALYON. In ceea ce priveste
Scrisorile de Tezaur cele mai active au fost Banca Santander, BBVA si Societe Generale CIB.
CONCLUZII
http://www.dictionar.us/spaniol-roman/
http://www.tesoro.es/sp/deuda/index_deuda.asp
http://www.tesoro.es/sp/deuda/valores/vls_letras.asp
http://www.idealista.com/news/archivo/2009/11/25/0117828-ticos-echan-mano-espa
http://www.educateca.com/manuales_cursos/hacienda_presupuestos.asp