Sunteți pe pagina 1din 23

ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINlcA

> ,

Apare in fiecare martl 6,90 LEI/19,90 MOL

NR .

• DIABETUL: Cum se pot salva vieti prin monitorizarea core eta a acestei boli

ISSN J791-6011

977J791601004 02

SISTEMUL IMUNITAR AL NOU-NAsCUTILOR:

,

Armele lor vitale impotriva bolii

TESTAREA HIV: Oamenii ~i tehnologia din spatele rezultatului crucial

IMAGINEA MARITA A OCHIULUI:

Vedem cu ajutorul muschilor oculari

SALMONELA: Cauza prmcipala

a intoxicatiei alimentare

,

oeAGOSTINI

NuMARuL 2 CUPRlNS

CAZURI TN UR6ENTA: Ranirile minora

Tn acsasts saptamana va prezentarn patru cazuri tipiee, si totusi supariitoare, ee pot Ii intalnite zilnic in crlce cabinet de chirurgie sau unitate UPU [Unitate Primire Urgenle). De Theadore Welch

ENDDCRINOL06IE: Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este 0 boa I:! ce rezultii din defidenta dei nsuli na, hormonu I care regleaza ruvelul zaharului in sange. 5e expllca eels doua

tip uri de diabet ~i ga rna de tratamen ta disponibile. De Thomas Radernalcher

PED[ATRlE

IMUNITATEA COPILULUI:

Indrurnar pentru imunilatea copilului

Copiii sunt vulnera biU la atacu I i nfectiilor periculoase pentru organism, dar protectia este asigurata de un sislem lrnunitar complex si arnplu, De Michael Coren

PtDIATRJE

IMUNITATEA COPILULUI, Sistemul irnunitar al sugarului

in uter, fatui in dezvoltare este protejat de boli de catre sistemul imun al mamei.ln saptamanile premergatoare nasterii, Incepe sa dobilndeasdi anticorpii necesari pantru eutcaparare. De Michael Coren

I

Aceasm publica!le contine In(ormalil generale §1 nu inlocule~te nlciun manual medical sau 0 publica!ie slmllara, Ci:ontinutul aceslei publlca~iI nu tret!ule ccnsultat In vederea stabilirll vreunul dlaqnostlc sau tratament, Indiferent de simptome. Dacii

prezentali orlee tel de simptome, consultatl medicul curanl. Autorii §i edltorii nu sunl responsabili pentru niei iJn fel de preludicii suferlle de orloe persoana a carei acfiune se bazeaza pe informa!llIe oonlinute de aceasta publica!ie.

PATOLOGIE V1RUSOL06IE, Testul HIV

Testarea prszentei virusului irnunodeficientei umane [HIV] este 0 metoda strnpla, ce olera rezultatul lntr-un (imp scurt, 0 parte esentiala a procesului este consilierea de sustlnere. De Mark Zuckerman

PARIEA LATERALA A CRANIULUI

Vizualizarea craniului din lateral indica mulle despre functia !?i alcatuirea sa. Oileritele tipuri de oase ~i articutatiite dintre ele sunt iluminale in aceasta a doua imagine de detaliu, a pilr!ii supsrioare a scheletuluJ. De Sa rry 8 erkovi tz

CUM FOCALIZEAZA OCHIUL

Ochiul urnan !?i rnecanismele ce it controleaza sunt mai complicate dedit orice aparat sofisticat de fotografiat. Aceilsla pagina ne of era a imagine in detaliu a rnuschllor ~i ligamentelor ce controteaza forrnarea imaginii. De Mark Lambert

IMPLANTAREA

Odala ce s-a produs fertilizarea in trompele uterine, ovu lul fertilizat trebuie sa aju nga in uter ~i s1i se implanteze aeolo, Tn rnucoasa uterina pregaliU3. fn caliitoria sa, celula unica se divide ~i se multiplica. De Ricki Dstrov

IN DEXUL BOLlLOR; Salmoneloza. De Trevor Silver

EDITOR CONSULTANT

Prole sor Peler Abra ham s, Ma, as, FRCS (Ed), FRCR,

Profesorul Abrahams es/e specialist in anaromie clinlca. membm fn Kigezi International Scl100l of Medicine, iii cadrul Programufui 'ntema~onal de Medicina din Camoridge, &peciaJislih medicina genelliki, Membru al CoJegiu/Ui Gitton, cambridge, examina!o! /e Co/egiu/ Regal a/ CI1/rurgilor din Edinburgh. A scris c§reva lucffiri de refefin/li In analomi~ ..

Theodor Welch MB, BS, FRCS

DJ. Welch preda de §aPIa ani chillJrgia, In Thailanda A lost limp de 18 ani CO/lSllllanf af Depa11amentulul Urgenre §I /V;Ci~enle ./a SpilaJuJ Northwick Park, Harrow. In prezenl predB ana/omie clinicti la Cambridge.

Michael Coren MaBS, MRCP, MRCPCH Dr. Coren esre sefu1 sec~ei de neonatologle # pedJ!i1rie de la spitaJul SI.. Mat)ls and Nor!l1wick Perk. Este speciali18/ in medicinil respilli/olie Infantilii.

COLABORATORl

Thomas Rademacher MD, PhD Proiesorul Rademacher esle concluciilo.rul Depat1amenluluJ de Medicimi MoJeclll8Jli aJ InslitutLJiui VlindeoJer, UnivefSity College, Lomira. Esle spet:lalizsl in diillJ(lt arlrile, §fasfm.

Mark Zuckerman Bse (Hons) MBas MRCP Mse MRCPatn

Dr. Zllckerman aSle COflSIIll<Ii1t ill cliniC<i virologic;a iji membro de onoare aJ Laboralorulu/ de 5ana/ale puMcii ~ Microbia/ogle Medial/Ii, de Ie Fawltillea de Medicina, King's College, LOlidIa.

Barry a erkovitz PhD

Dr, Belkovltz asle leclor aJ CiiJedrai·oo JIJlatomie §i biologJe Umana De /a King's College, LoocIra. ESle speclilJizat in dl/lfi ~i mandibulii.

Ricki Ostrov

RIok! Oslrov, de origine amelicana, stab/lila in Marea Btitanie, a publical Iuctilli medicate fI de sanalale /imp de pesle 10 Mi. A scris un numiir de c8JIi §i a cofaOOr.it ~ numeroase pubfic;afii.

Derek CoHman MaCH, I'RCGP

Dr. Collman ""Sle medic generalis, a scris Ioatte mull penlIu dNEile publica~J de medicin~ generaJa, a fost ooautor ai ca/o.'VIl UYufi. A aoliwlt cu iumalale de norma ill Secjia de GastroenteroJogie a SpilllJu.'ui

SL MaJy, din Lona'ta

Trevor Sliver MB, as, CA, FRCGP

Dr. SiMil este medic gene.aJis~ pellSiona~ profasor de onoore I<J Depar1amentuf de Medicina Generakl aJ $colii de Medk:iml de fa SpiIIlJuJ St. George din Londra. A scns d~pre reuma1ologie §i a preda/ despre acela§/ lucru.

Mark Lambert

MaTk Lambed esre autor w expenenfij cu lucr8n" in dome[lii §tiinprice §i redactor al unor Mioo/s CillemaUcii o'~, prin/re C8I1l medicina, bfologia ulllllna §i lehnologia

EDIl1E WrAM};NAL1

[OITURA: O. AGOSTINI HEl"-OS SRL EDITOR: PtVCl~ KilpniMO$

MANAG ER ECO NCM[C: F,'" Foti",

MANAGER DE REDACIlE ~ RROOIiCTlc "''ll,oT.Ko,,,.,bas ADREs.k\l'uli<l9rne:.isU,-'I5.. ~66 73 Atena

MARKB1NG kAfM,GER: Mkhalis KOIJ.t&GukO.s

PR!lDllCT MANASER~ N"!IoJI~ Rort~

COORDONATOR DE PROOI.ICIlEc c. ... 1ln. P .. ,lo"" WlWlBER DISIfllll'lUTI Eo EoIj E ...

_SER LOOISlilcA ~I OPERI.pl: "'mitds P"'""lid" COOROO,~AmR lOGI5TJtA ~I OPERATIl,Anlooi. Llo"",,,

ADAPl"ARE I'fNTRU LlMIlA RO ~.' Dl'l': LoV,,, Y Uno SRl TIPARIRe~llEGARE: Nl~' El<d.li~;

OIR~CroR DE" PRWUqlE 11roolW'IE: 5"11 .. Kri"""" om RAY

1M I'CRTA:rJ)R: Mod» 5","J08 Zamd. S,R. L CtlUnlty M<:I,naSlef~ Maoillna Mlh"l1:~n Marketing Manager:.Adma B3lftJ Rektor': Gi+lbriE!la Po'! u"tun

Cc~·$UIIMt de -speGia1mlt..: Dr: SirlJOniil t'-If!lr\O'l{~ill];lI

AORESJ\: su. Leete ~!OtcLir nrr38, et, 1. ap,,'5, sector S" BIJ-cure~tj, Rotn'~ni(l

OlsmIBUITlIR: Hip'rio" SA.

o 2001 IRA~05M' HtUas

o ,'5'8 Mli:lsumm~ 8oal<s Ltd

ISSN 1791-6011

PNj"' numereler

Prejul primul'" numar: 2,90 LEII~.90 MOL PWlul celui d .... t dell •• numar

~i .s l hnuror c.lDrlal\e numere: 6.90 LEJI9,90 MOll

O"",lunle.tuturorlextelo<"se ana sub COjlI'right Este inle"isi re~rod"c""e a stoca_ transmitereasau utifu""", come rcial'·. n13le1ialelor, SUD orio! furrn" liiri "ccrli1Jlscns., sdltWuj. Eort""" ~I ",.eM drnplUl"de. schimba onfine. pub· 1I~ 5IJbkcll!lDf"sau inlocu,,,,,, iQ!:

Credit. 101o,

Nr; (..aJli!;IjNr, tOiio!/F.a~i 5i~n:tSp.!1.f Cr:_pe.ml PrtII 'P.M. Mott .. " 'So M,k ••• /S~I. Bllbbl<S/h. W"',: 2/3I~,SPL/llA. TSIIJ .. G,'1'.

10158: llJiS, RH. ;Sl/Gii."" Ltmdl, ES/SPL. NMSa,Ol!lf,Se«bi!.ec>'I",'~.u""U"'p/CNR~SI'l.. "Bartholom"", ~ .. pi"IISPL. 1/4/5; HMSB, B,IJ> Leu ... <I!i. ",".rn:.i"ISP~,&;JF:S.lu," StiLL"'SPL N"S": OIS/S: G .. "ile!J. "olloy/SPL.

llA. ASl'" & H ..... ·fn.dorW<hIo.-Jsfl<5IIS iF:J'l ... """"ro.ds...;sPl: 51/51£ NMSIt. ~rGa"Lh rU"""WiIli,m<lS, M~"H.~~" Pi", How,rd/Bubbles: 51fIIF' Hr.,B. 6u'0:""I.n Wos.: SlnlS: N MSB,~NRI/SPL. ~1I",d ""si.)to,/SPI.; '';/'S"IIF· ~."k ".,,<II/,"l., ZIgI K.luznyITS.

~"';2/S, KIm Guldb .. ,d"".lSI'4"", 01 SfuorilSPL; 19/2iF, .'Lph ~""" nQ'l; nnn: R.aljlh ~"l<hmgs; e(IJl!F! RlIIIJ.n/Nib.1,.., BI/2JF!' MIl R~t Motta.& s, ~k;btlSPl, Or, '(Org,fI$ Nik)sJS,PL; aU21St P..rtI! P.M.. MOil" s-s, t.4a:Iti'b:f/S'PI, ElJi 'l'ol'9ClS

N.1kiiI~Pl, Cepl. gJ-I11Ql R!IIcll~~, SiilisfltJ'Y DL'SlrICl

"""""'ilSPL; ~F: Hank ~."l."'SPl., "S'P

V'n\,/SPL; ff/J1J5: eA. 0, TOIt, an1n1>Pt. n, fl>H

L,,"~""'oI,"l., lob, 1oI","r/'S1: WIJF: e~: 8I./'IlS,

N >lsa, BI, BAISI'L: lSI ~ r"", 5'00_1",'9'" ES - E~ ot StI",., NMSB - N~«Ol"Iill11!'C'dICiI Sltde &nk. FtH II Robert

!"I,:jriit'lg I SPL .. Scrtn.ce ~(I~rapic: lJt;raIY,

ell.. BfGQllidh;l As.s.ucillu., WTMPl .. Wellt:llmo!! Tron "'l.edJc-a~ fha1(l_grcrplitc lIbn".

Ilustro~"

COPe-:'tII.! DlaIIl' f'Jl'tlo,," 614/f-. Jese Ft.4~ 51JII'f Sal"l:f!e-""I;; oWF&B~ And~ ~d.cr!igtiw,_ eMlF -Di1~KfntIJl"l.It~Wreml~JlllS: AmlltlOD Willl.;ill'lS; 8IM&B: ArnIIII,.a:. \'MU!ms-

• Vc:ulnJ (I IULlI hnnii de~t'nire :,wll~ll .. ti 1IIIoldlZ'nUllU publiC-.lll.l fit· h. :H'd:!'li pun",. d~ 1rllllz,u .... e ~lllIrlJrul.'11 \.iin.a"lluriIl .a .. uvrJ~ Inl~nlld di,.~

II cUluplil L1 ':II upnri:\hh' Ur'Inr.IO,U"c.

Pentrll orice informape lamurire san comenzi de nomere aparlltc anterior, sunap-ne la tel.

o Romania: (021) 40 10 888 ~ Moldova: (0022) 93 07 42

Fe l.lingl1 Pl'll!.fLd l'~viS'K'lor comlJ.ndalc Viii trtbui:;;11 ilch.lltt{i rnmburs ~ o[;Uuu';Q'\'olo;are:a tl:1~-dOr po.~1:Olle.

ORAR 0 SERVICru l.ulli·V1nori,~O;OU-la,OO

Vizil.li sit.-ul nostru I. adr.sa www.deagostini.ro e-mail: info@deagoslini.ro

U R G E NT E: Cazur l itl urgenHi

CapitoluL

2

Virful degetului unui mecanic este retezat

George, mecanlc auto, 36 de ani, incerca sa sceats motorul unei ma~ini, d'ind 0 parte grea din el a aLunecat $i i-a prins degetul aratater stang. Capatul degetului a fest desprins de 0 lama ascutita de metal. George a feu~it sa recupereze vartul degetului ~i a p rirnit Tng rij i ri ra pice de la unut din colegii de serviciu, care 'era desemiiat sa se ocupe "de primul ajutor.

La garaj

Din fericire, l3eerge purta manu!?i de protectie si pielea lui n u a rost contarninata cu ulei sau grasime. Cel ce i-a acordat p ri muL ajutor a taiat manu!?a. a infa!?urat capstul degetului lnrr-un pansament de titon si a pus un bandaj deasupra. pentru protectie. Apoi a lrnpachetat vikful degetului des prins intr-un pansarnent steril din tifon, inmuiatintr-o solutie salina. Pentru a mentine tesutul rece, fara rnsa a-t Tn'gheta, el l-a introdus Intr-o punga de plastic cu 9 heala.

Jeffrey, In varsta de 54 de ani, este un pasionat juditer de tenis de camp. La centrul sportiv, irrtro duminica, in timpul unui meci cu un prieten. a inceput sa aiba dureri la cotul drept si flu!!?i rna] putea controta loviturile. De!?i se indHzise bine inainle de a juca, a ;nceput sa aiba dureri rnusculare severe in jurul cotulu i.

in dimineata urmatoare a rners la spitalul din zona. unde doctorul a pus rapid diagnosticul de epicondilita hurnerala, 0 alectiune Irecventa. cunoscuta si su ti numele de .cot de ten is":

Tratament

George a fost transportat de urgen!a Ia UPU, unde degetuL lui ranit a fost examiner de eatre m ed ic si !I-a efet:tua t Q fa di 0- grafie. pentru a centrela datij sa des prins vree bucata de as. Din fericire, osul era intact. Ca sa perrnit1\ deg etwlbli sa se vindeee rapid. ran a a lost acoperita cu 0 bucats de piele luata din partea desprinss a varfului degetulwi.

Microchirurgie

Dadl degetul lui George ar Ii fast arnputat aproape de baza, ar Ii putut fi reatasat prin rnicrechirurqie. Aceasta tehnidi presupune 0 operatie eomplica ta pentru fixaree asu lu i ~i recenectsrea arterelor, veneter si nervilor. cu intentia de a reface vascularizatia catre capatul desprins, in asa feltncat sa ramana viu ~i sa cre~sca la loc pe capstul a mputat. Ir:l aceste ca-

Mu~chii inflama/i

Aceasta este 0 intindere sau 0 i nflarnatie a rnuschilor antebratului. in apropierea zonei lor de insertie pe epicondilullateral lpartea din laterala extencara a cotuluil. Apare de obicei dupa folosi rea repeta ta a antebra tului, cum ar Ii in loviturile de rever la tenis sau loLosirea intense a unei surubelnite. Durerea este resimtita mai atesln partea externa a cotului !?i migreaza. de muLte ori in jos, spre ante brat. Gu rerea este accentuata de extensia in-

FOAIA. 2

zuri, sirnful revine la capstul degetului cu timput, pe masura ce nervii realipiti crest in ZORa de piele reatasara.

cheieturii mainii sau de Tncercarea de a roti palmele in sus, impotriva unei rezistente, Oricum, pe radieqrafie nu apare nirnic anorrnal,

Tratament

Doctorull-a sfatu it pe Jeffrey sa fina in repaus cornplet bra~ul alectat si sa poarte un bandaj pe et, De obicei, evitarea rniscarilor care au declansat afectiunea duce la vindecarea bratului;

Oa ca acest Lu c ru nu este 51.1 fident, e injeetie eu anestezic local iii corticosteroizi administrate ln zona inttamata pot usura suferinta. Injectia trebuie repetata daca prima nu a avut suoces. Oaca pacientul mai 3CUZ8 dureri, sa paste face 0 mica eperatie, Tesutul ce acepera rnuschii epiGondilieni, din partes laterala a cetului, este lncizat pentru a usura tensiunea dureroasa. CotuL jucaterului de golf este 0 atectiune sirnilsra, ce apare in partes interna a eetului, in apropierea condilului rnedial, care

Deoarece tenisul este un Joe eu solieitare fivea mere, eu 0 gama larg5 de /oltifuri- serve, voleuri, smash·uri -, determi'nA numeroase rntintier; ale muscnnor brafului.

Din fericire, George nu a pierdut nlel 0 bucam de os din deget Aceasta i"nseamna ca, dupa 0 simpla grefa de pie/e, rana s-a putlit vindeca rapid §'i eu succes.

este zona de insertie pentru rnuscu la!ura din partea din fa~a a a nlebratuluf. Este exacerbate de llexia 'fortata a lncheieturii mainii si tratamentul esle similarcu eel at cotului jucatorului de terns,

AceastA circumferintii pe partea eJltema a cotuiut este un semn vizibil de cot de tenis - 0 inflamalie a tendonului. Repausui ~I masajul er put.ea fi tot ce se cere pentru vindecere:

Jucator de tenis, sutera de durere aeuti

URGENTE:

Accidentari/e museu/are sunt foarte freevente priiftre sportivl! de ambele saxe. Riscul de a se produce poate fi dimlnuat prin incilzire corect" inainte de a efectus un exercifiu ffzlc intens.

Un fotbalist t~i rupe muschii gambei

tn timpul unui rneei de Iotbal, David, un student de 21 deani, a dilcat din gre~eala pe mingea de fotbal, a cilzut si sf-a accidentat picioruL Partes 'din spate a membrului inferior era invinetita, usor umflata si dureroass la 'atingere. Orice rniscare era ext rem de dureroasa. in special cea a labei piciorului. 8anuind di esre a accid entare !'l ravil, coechipierii lui David l-au trimis, intr-un taxi, La eel mai apropiat spital, La u rgen la.

Diagnostic

Dupa 0 examinare ini\iala, rnedicut a decis asupra posibilita\ii u nei Ira ctu ri !?i a d i agnostica! 0 rupturji a rnuschilcr gambei. Acestia sunt muschii din spatele membrului inferior, care trag de ealdli, pentru a rnisca glezna. RupturiLe acute al-e acester muschi pot sa spara In timpul extansiei ~i sunt cei mai tree-

Mary a fast atacata de propri u lei eaine, in parc. Se juca cu Bruno, cand el a deveni! prea su rescita! ~i i-a muscat mana. in timp ce ea tinea b~tuL

be~i rana nu era deosebit de grava, Mary stia ca este posibil sa fa ea tetanus de La m u scstu rs de caine. Pentru ea era' durninica ~i medicul ei de familie nu avea cabinetul deschis, ea a lua! autobuzul catre sectia lo~ala UPU, pen.tru a i se ccnsulte rana ~i a i se administra 0 injectie antitetan idl.

Vaccinarea

Daca ajunge\i La urgenl'a, su oriee tip de rana, cel mai probabil Yeti fi intreba]] despre vaccina riLe an te rioare antitetan tee. Incepand cu 190 1, Gel mai mulfi copii au fost lrnunlaatl imeotriva tetanosuLui cu [lTP injectabiL, un vacein tfiplu, care pro~ejeaza Tmpotriva difteriei, pertusisului [tusea convuLsiva) si tetanosului, AceasUi serie devaccinuri se administreaza In primul an de viaVi, ell un r~pel rnainte de varsta ~colaca. In perioada urrnstoare, rapeluriLe se adminis\.reaz.3 a data La 10 ani. Dadi ritmul de imunizsre nu este La zi, paeientului i se va administr.a un ra pel sau se va llilcep-e a noua serie de; imunizare.

vent II'IHHnite la lineri si la cei

de var-ste mijlocie. '

Accidents rea lui I:lavid avea toate c-ara€lerisficile unei rupturi a muschilor gambei: durere brusca Tn 2ena, sensibilitate lecala, umflatura ?i lnvinetire. 1n unele cazuri Invtnetirea poate sa apara La 0 zi sau del:la dupa lovitura, ?i se extinde, Tn [os pe picior, catre gl.ezna, In toate cazurile, durerea se iFTtensifita La rotirea gleznei sau la incercarea de 11 !rage de picior,

Vindecarea

Tesutul muscular se vindeca si ng u r in tareya zi Ie sau saptamani. tirnp In care durerea ar trebui sa se estompeze tncet. Discontortul paate fi usurat Ilri n ridicarea ~i tine rea In repaus a piciorului. Se mai pot administra medicamente pentru combaterea durerii. Tn cawl lui David s-a fi;<at un suport elastic, care

MU1catura mainli lui Mary nu e,a se.rl'oasoJ. A nfU;esrla.t flumai dezinfectie 1i pansament cu

un bandaj steri/,

Tetanosul esfa 0 baala a sistsmutui nerves central, cautat-a de infe:r;tarea unel rani! cu sporli unei baeterii numite Clostridium teteni, care elibereaz~ 0 toxlna ea afecteaza funsria. nsrviler mateJ'ii.

Simptomele Inctud!

• Spasma museulare durercase. lar daca ele afecteaza paretele toranlc sau taNngele, poate rezulla aslixia, in lips~ uneltraheostomii Ie incizie in gat, care permite f6spirCltla) ~i 11 conecta, rii la un aparat de ventila!il~ artlficiala.

• Rigill\flatea maxilmului (trismus)

cuprinde zona de La qenunehi pilna La laba plciorulul, care l-a sjutat sa limileze mi~cariLe neobisnuite ale gleznei.

Dad durerea devine mai intensd s-au nu se esternpeaza, pacientti sunt sfatuiti sa consulte un medic, ca re va reevalua d iag nosticul. Medicu! se va asiqura ca irigarea cu sange a piciorului este



Oesi tetanosu! nu mal este freevent, In Romania mai apar uneori cazu ri, care pol duce La deces, reprezinta 0 cauza frecventa a mortii, in special la nou-nascuti, daca buricul este inlectat,

Consec;n!e

Mary a primit a injec!ie eu anatox:ina tetanies ~i o asistenta a cura}at rana cu grijil ~i a acoperil-o cu un pansament. Mary a fost sfatuila sa poarle manu~i data viitoare cand se va juca cu Bruno.

buna ~i ea tendonul principal at piciorului [tendonul lui AchiLel nu s-a rupt.

Cel ma; cunoscut semn pentru telanos este un trismus (constrictia maxi/are/of). Simptomele apa.r ,de obicei.

la 4--25 de zile de /s infectare.

Femeie muscata de caine

este tetanosul?

• Dificultate in deglutilie (tnghi!ire)

• Rigiditate a mu~chHaftrunchiului. Bacteria (sau sporlil ests prezents in sol ~i in lecalele animalelor §i po ale sa stea lalenla perioade lungi de timp. Cand piitrunde intr-un mediu propice, cum ar fi ranile catde ~i Unlade, sparii elibereazii bacteria.

Aceasta imagine de micros' cople electronicli fntati1eazii o aglomerare de bacteri; ~Iestirdium tetani. Odata

cu inmuitirea lor, in organism se produce Iii neurotoxins.

De aeeea, (anile contaminate Irebuie sol fie curii!8tB au 9fija. iar tesuturile mearte §i teats materialEile straine. cum ar li particule de pamanr seu de tmbriic1imint~, trebuia indepiirtate.

MEDICINA GENERA

Cauzele diabetului

FOAIA 4

Tulburarea rnetabolica numita diabet zaharat este caracterizata de sete si urinari

. - . -"' - .-

excesive .. Poate aparea la orice varsta ~i este cauzata de 0 incapac.itate de a produce hormonul insullna.

Diabe!ul zaharat este 0 lu lbura re m eta b 0 lid, "1 n ca re pa n creasu I asia incapabil de a produce insulina .. Acea.sta este un hermon proteic ce regleaza. cantitatea de gluwza [zahar] din sange, care este folosiUi de organism c.a surss de energie. Fara i nsulina" nlvelul glucozei in sange devine anormal de ridicat [hip,erglicernie], dar nu feu~~te sa. furnlzeze organismului enerqia de care scesta are nevcie, Eleclele acestei 5 itua Ii i s u nt uri n area exce si va [p ali urial, se tea exce siva, de shid ra ta - rea, cad ere fiz:ica" soc si, dad) boala ramane netratata,,' mcartea.

SlMPTOME COMUNE

Diabetul lsi are riurnele din qrecescul diabeles- anurne scur- 9 e re co nti nua, ca re e.ste de sc ri erea coreGta a u nuia dintre ·efectele crestsrii glucozei in Sange. In mo.d normal, cand nivstul glucozei In sange devine prea ridicat penlrua Ii reabscrbit de rinichi, excesul se eUmina prin urina. Dar glucoza sacrelata antreneaza apa odats co ea, rezultsnd nevoia dia beticu lui de a urina rnai mutt si mai des deGat 0 persoans san~toasa . Acest Eapl poate conduce La deshidratere .. In plus, orqanisrnul - privat de qluccza g.en'eratoare de snerqie, deoarece nu exista. insulina car~e sa pe rmila celuletor sa oextraga din sa.nge - va incepe sa caute surse alternative de energie. Organismul va incepe sa arda. depozitele de grasime ,?i proteinele din rnuschi, rezuUand 0 scadere rap.id~ In greutate.

Rolul insuLinei

lnsulina esle secretata In m.od normal de celulele beta, a,llale in agLo rnerari celu tare end ocri ne specializate Ice prcduc hnrmoni], din pancreas, numile insulele l.anqerhans, Insulina este eliberata direct in tluxul sanguin, in cantita li controlate de nivelut de glucoz~ d in sa ng e. Prlnclpala actiune a ,insulinei este de a usura absobtia 9 lucozsi de catre celule, In pri ncipa 1 de eatre celuLeLe rnusculare, cars 0 ~otosesc pentru a produce enerqie.

lnsulina prcduce si vascdilatatle (targirea vaseler de sa ngeL ceea ce duce la un transport rnai bun al glucozei caire lesutul muscular. N ivelu I de 9 lucoza in sang e crests .dupa ce rhancam, declanssnd 0 secretie crescuta de i nsu [in a . .Aces! tE'I"IOmen sta la baza unu i test pentru dlaqnostlcul diabetu lui zahara! - testul tolera nlei la gll;l(oza. in Ire mese, insulina este secretsts la niveluri sdlzute, bazale, Daca trece mult limp intre mese, ficatuL esle capabil sa sintetlzeze glucoza. Insulina este considerata a fi singuruL hormon ce determi[la sea.derea nlvelului glueozei. ln contrast, mai mulli at!i horrnoni, cum

Copiii CII diabet insulinQdependent (tip I) sunt fnliafali de Is varste (ragede sii f§1 faca singuri iniec/ia. As/slenla poate folosi 0 jucarie sau 0 pfipu§a pentru a eKempJifica' c~piluluj

procedura corecta_ .

Pancreasul este 0 glandii endocrinii; cu rot tn digestie, care se af/a fiJ spatels stomacu/ui. Produce une/e enzime, careconfin silcurile neoesere pentru digestia al/mente/o." precum Iii hormonul insulina, oere

8SM sec.retat In sange ..

VeZie,," bliiarll ~-----------!-i

ar Ii glucagonul, adrenaline, g.l.ueocerticoizli ~i horrnonul de crsstere, su nt capabili sa ridice nivelu 1 qluoozei in sanqe, Interactiu nea acestor hormoru eu insulina este necessra pentru a rnentine nivelul glucozel in s.an.ge La 4-7 mmoU/litru., alat "intre mese, cat ~i dupa acestea .

C%ralia verde {Ii portocafie,

de pe aceasta imagIne de mictOscop,aratii pre ... enfa celule/or bern,ce produc insulina, sub formii de insule Langerhans in pancreas. NiJmarul acestor celule este redussemnificativ la c persoanii bo.lnava de diabet zaharat.

e sci\d:efe a fiivelului glwcozei in s~nge. in una Ie cazurl, acests ma sun oS u nt s ulicie nte .. AI!i paeien~ ar pute a avea nevoie §i (Ie tnltllme n f mei:li eamentes. Medicamll'nlele reeemandate in mod frebventsunt,cunesc.ute. su b nurn e led e sullonilu ~ee,

Ambels tipuri ·di;! diabet au tendi$ de aaparea in familie, dar tipull este considerat 0 beala aut.Qim~llij, de~i c~ lIza nl.l este pe dep hn elm oscuta. Bblile aula rmljns. su nt i'e<;l.Iltatu I at~cuilli propriilor tesuturi de ciitre'anticOfpii pmdU~i de organism. [n tip 1.11 I de clieba!., tinta sistemului imunitar aunt insulele de oelul9 din pancreas, considerateca fiind'"straine".

Diabetul de tip I ~i de tip II

Diilb etu I· e S'ie, in ,genera I, au b div;~t '1'n aOUa tipuri: lnsullno-dependen! {lip I), th care paclsntuleste i nee pabil sa produe:a insiJlina, ~i insulin.o-inil"epand.en~tltip 11), in !\areinsulinaeste I;llodusiiin·'canlitii~ insufieiente, Diapetlcii lje tip I sunt afecla!i de boa Iii, ill 9 ener a I,. de la nastere sa u di n adelssce n f.i ~i n ecesitii ini eCrU cu insul1na tOil'lii viata.

Cia llali€ii d etfp II d ezvoJthi!ec~ u n ea in general t'!upa varsta de 40 de ani. AGe§il pacie f\~ su nt frecvll nt su pra., ,pederali §1 r~iml.jJa!iqrentar 10aca un rcil.c!\lcial In Iratamentul Mlii lor. Sooder,eatrrgreulil,ta.~i -scadarea n.Urr\§rulttl dMalorii ingerate' ya dueela

~ ~M E D I CI N

G ENE R A l A: Endocrino ie

~~~~~~~~------~----------~~

Complicatiile diabetului

Tratamentut corect cu insulina face ca diabeticii sa poata duce 0 vlata norrnala,

T otusi, cornplicatllle pot sa apara din cauza unui diagnostic tardiv, iar cele fizice putsnd aparea di n cauza unui tratament insuficient controlat.

COMPLICATIlLE ACUTE

Cele mai irnportante cornplicajii acute ale diabetului sunt de rlatura metabolidi. cum ar fi hipoglicemia lnivelul gLucozei Trl sarlge sub va Lori le norrnale] si cetoacidoza (carld Ph-ul sarlgeLui seade de la 0 valoare neutra, de 7,4, la una mai aclda],

H ipoglieemia este consecinta excesului de insulins, datorat fie meselor ratate sau a adminlstrarii excesive a insulinei, In acesle cazuri, pacientul devine a nxios, confu z, tra nspirat ?i poate da senzatia de belie. Tratamentul consta ln administrare orala de qlucozaln soLulie concentrata.

Cetoacidoza a pare numai In cazurile grave de diabet neeontrolal. Elaca nu esle diagnosticata ta limp. poate duce la coma.

In cetoscidozs, lipsa insulinei determins cresterea nivelului qlucozei in sange. Grasimea este metabolizata in locul qlucozei, pentru energie .. iar substantete chimice numite cetone sunt eliberate in sange. Aceste rnodificari metabolice due ta acldoza Simptomele indud respi ralie profu ncia, conluzie rnentala, deshidratare si un miros de aGetona al respira'tiei [bornboane de mere!. Tratamentul implica administrare intravencasa de apa, saruri ~i insu [ina.

COMPLtCATli CRONICE

De-a lungul timpului, diabetul insuficienl controlat provoaca afectari fizice, deoareee glucoza nu este 0 substanta chimid'i inerta,

Retinoparia diabetics se refers

la afectarea vaselor de slinge

din retina. Apare in proeent de 70-100 % la paclentll cu diaber de tip I, sub forma unor hemoragii mic! (pete wfii) ~; dilatari ale artere/or (stanga), Tratamentul se face cu laser, care lasa in urmil ni§te cicstrice mici, rotunda,

albe (dreapta).

Ea poate reactions CrJ proteinele din circulatie sau de pe supratata ceLulelor, cum ar Ii librele nervoase ~j ceLuLeLe de pe peretele vaselor de sange. Structura proteica si functionalitatea potfi afectate permanent. Aces! prcces sste cunoscut ca qlicozitare ~i este presup us a f cauza mutter probleme pe termen lung, ascciate diabetului.

Cea rnai cunoscuta (aUZa de rnortalitate in diabet este arteriopatla, in special boala arterelor coronare, ca re duce la crize de inima, Alte sisteme afeclate in organism sunt ochii, rinichii ~i nervii periterici.

Afectarea vaselor de sange din funduloehiuLui duce la retinopalie d iabetica, care red uce vederea ;;i are ca elect orbirea, In cinei La suta

Combinatia dintre afectarea nervi/or §i eea a vaselor in diabet poate duee trecveni la moartea tesutului, care se man/testa sub fotmii de ulceratii s.au gangrenii. Acest pacient diabetic prezintii gangrenii la degetu/ mare a/ picioru/ui, din cauza pierderil ir/garH cu slinge.

Pac/enIi/or diabetic; Ii se poate face hemodlalizii, pentru a trata insuficienta rena/a. Aceastii insuficieflta rezultii" din afectarea pe termen lung a rinicMlor, datoritii nivelurilor crescute

de glucozil

Infectijle pielii, cum sr fi eele cu candida (mlcozele), sunt comuns Ii pot fi prin·tre simptoms/e vizibile ale unui disbet lnsutlnoindependent (tip II).

dintre cazurile de diabet. Cataracta (opacizareacristalinuluil 5e dezvolla din eauza alteriirii proteinelor dirt cristalin.

Alec~iunile piciorului, de la boala arterials, la neuropatie sunt comune. Se pierde sensibil.itatea pidorului ~i bolnavii sun! expusi la raniri. Combinata cu aportu l seazut de sange. acesta poate cauza intectii, ulceratii ~i gangrena.

La nivelul ri nkhilor, sunt afectati glomerulij 10 aglomerare de capitarel, provocand glomeruloscleroza diabetics. care se manifesta prin preze nta prcteinelor in urina, Tensiunea sangelui creste, cauzand afectarea renala si unii dintre pacienti au nevoie d~ dializa. si de Ira nsplant renal. Diabetici i [U boala rena la vor dezvolta si boala coronarlana. '

M E DIe I NAG ENE R A LA: Ehdocrinolo ie

Controlul diabetului

FOAIA5

Alaturi de injectiile zilnice, diabeticii insulino-dependentl trebuie sa J.$i controleze regulat nivelul glucozei in sanqe. De asemenea, pacientii vor trebui sa tina un regim atirnentar strict, adaptat rrevcilor lor specifice.

Scopul finaL al controlu lui diabetuLui este de a veritica simptomeLe ~i de a mentine niveLuri normals ale glucozei 1n sange. Aceasta se realizeala prin combinarea injectiilor cu insulina cu regi m ul dietetic. SucoesuL tsrapiei se masoara in niveluriLe glucozei in sange. Cu dll acestea sun! rnai norrnale, cu a tat e mai ,probabita evitarea cornplicatiilor grave. Ac'est Iapt face 1J8 rnenitorizarea sa rep rezinte 0 rutina ,zilnidi pentru toli diabeticii. Programarea injectiilor cu insulin a in jurul orelor de masa perrnite mentinerea niveLului acesteia aproape de vaLoriLe normale ale unui non-diabetic. Cu toate acestea, modificarea dletei este asentia la, cad, in pofida admlnistrarii de insulinf un diabetic nu poate face farag!ucidelor simple din aLirnentatie. In esenta, dieta unui diabetic ar trebui sa:

• nu contin'l:i glucide simple,

• contina alimente bogate in libre;

• furnizeze peste 50% din valoarea calorica din ca rbohi drati complecsi (aimidonl; "

• nu contina mai mull de 30% .. grasimi;

• cantina 20% proteine.

o combinatie intre reducerea in greulate~j cnntrnlul regimuLui alimentar este irnportanta in special Tn diabelut de tip II, deoarece aeeasta singura poate controta diabetu!.

Testui cu glucometrui 1-4 misQarjj .nive./u/ gluco%ei ttl sange. Apare 0 reacfie 1n"e proba de s{mge $1 banda de testinivel'ele suhf indicate prln sChimbatea culoril.

leva [un i dezile. Aces! test se eiectueaza in spital, de dltre medicu I ca re superviaeazs tratarnentul pacientului, .;;i este lolosit pentru a modi fica regimul autoadrninistsfir!i de insulina., dupa cum este necesar.

Testarea nivelulul glucoze·i din sange

Bolnavii de diabet monitonzeaza nivetuL gLueozei in sange de pana la 3 on pe zL Aceasta se face prin adilugarea unei picaturi de sange pe a banda de testate. care reactioneaza prin schirnbarea cuLorii, iR functie de cantitatea de glucoza. prezenta.

Ca 0 alternativa, diabeticul I.;;i peste determina cantitatea de glucoza din urina. Un stick de test este intrcdus in urina, iar schimbarea culori i este raporlata. la un etalon. Oricum, un rezultat pozitiv al prezentei gLuco.zei in urina apare cand nivelul gluc()zeieste deja prea mare. De aceeaeste de preferat momtorizarea sa,llgelui la diabetidi diaqnosticati.

T estarea gLucozei in urina e mai pu tin folosi!a, de ca nd testarea sangelui a devenit rnal fretventa. Dar, daea au nevoie de interventii chirurgicale rnici.Ia medicul de famili~, pacienji.Lor Li se poat~ ~ere suplimentar ~I un test de' unna, Unu I d intreefectele seeu nd are ale niveLului crescut de gLucoza in sange este adauqares gLucozei la pigmentuL de hemogLobina. Ihemoglobina glicozilatal: Masurarea n ive III rilor aceste ia in sange este 0 modaUtate importanla: de apreciere a 9 radu Lui de control pe care diabeticul l-a avu t asupra tratarnentului cu insulina, de-a lu ngul unei perio.ade de ca-

Tratamentut cu insuUna

Un test Diasfix,. ce mascara nlve/ul glucoze.l in urina unul pacienf diabetic. SC.himbiiril'e de cutoere ale stlck-u/u/ sunt comparate cu un eta/on.

Insulina paate fi administraw decatre pacient cu 0 seringa hipode.rmfc;j sau cu un apara! "noVOMn" - un dispozifiv ce contine cartu$e de Insu/fnii $1 masoara doze cerufii. Novopen este con.ceput. pentw ~.~uJor ~ de toloslt; a IIjuta/ COPIII sa duca o vlatii mal .norma/ii.

Paclentii noi diaqnostlcati cu diabet sunt tratati acass, cu ex.cep!ia celo r grail boln avi, ca re n e ce sita Iratarnent in spital. La inceput soar pu!ea sa fie nevoie sa se administreze insullna intravenos Iperfuzi.el, dar imediat ce este posibil, ea va fi administrata subcutan! Isub pieleJ.

Pacientii sunt invata!i sa isi laca inJectia in partes superioa ra a brstului ssu a piciorului, ori In abdomen. Pana~i (lei mai lineri pacienli sun! capa.bilisa I~i administreze singuri insulina fapt foarte

Reactii alerg/ce fa insulinii exisfii, dar devin din ce in ce metrere; odala cu dezvoltarea Insullnel anlmale fllall purificatesau

a Insullnei umane, produe«

prin inginerie geneticii.

important, de vreme ce injeqiile cumsulina trebuie facute de rnai rnulte ori pe zi, Locurile de jnjectare varia2a, pentrua evita disconfortul inutil,

M E Die I NAG ENE R A LA: EndocrinoLo ie

--~--------~~~~------------------------~

In momentul in care diabetul este diagnosticat, 80 % dintre celulele ce produc insulina sunt deja distruse. De obicei, stadiile p recoce aleinflarnetiei pa ncreasului nu pot ti delectate, ase d'i singura lerapie posibila, pentru diabetici, este tratamentul intensiv cu insulina, sau, acolo unde se preteaza, transplantul de celule pancreatice.

StudiiLe iau in calcul posibilitatea de a adrninistra insulina La persoanele cu rise de diabet, adica anticorpi lcetule imunel impotriva insulelor secretoare de insulina,

Pri ncip i ul ca re sta La baza acestei teorli este di prin administrarea de inject;; cu insulina unei perscane eu pancreas sanatos, pa n creasul acesteia nu va li obligat sa elibereze insulina proprie,

atunci dina celulele producetoare de insulinji sunt afeetate de intlamatie.

Acest lapt este nurnit .. a pune in repaus pancreasul" si se crede ca asttel organul devine mal putin susceptibilLa distrugerea autoirnuna.

in prezent, nu se sfie durata optima de administrare a insulinel, la cei cu rise, care sa perrnita pancreasului sa functioneza normal. Recent, 0 tehnica de lrnagistidl practicatii in spita I a tost dezvoltata pentru a permite identificarea inflamaliei din pancreas,lnainte ca distruqerea insule lor de ce luLe secretoa re de insulina sa se fi prod us. Daca acesta tehnica va fi validata, ar putea sa fie folosita pentru stabilirea utilitatii tratarnantului "de repaus" cu lnsutins,

Persoanele care au istoric de diabet tn famifie, da.r la care

nu au ap.iirut inca simptome de diabet, pot fI tratate cu insulina injecfabi/B. Se crede eli acest "repaus" al pancreasului

i1 pregate!jte pentru 0 eventualii instalare a bolll.

La unele temei, diabetul apare in timpul sarcinii. Acest fapt este evidential printr-un test de ruti na OIL 9 licem iei !ji poa te sa dispara sau sa persists sub forma unui diabet permanent instalat dupa sarcina. Controlul lui se face prin regim dietetic ~i uneori, este necesa r si tratamentuL cu

insulina, .

Fara un control atent, laM tinde sa creases anormaL de repede, deve nind su pra ponde ral, da r 0[-

ganele interns nu se dezvolta in acelasi ritm,

La nastere, copi ii pot suferi de hipoqlicemie, Aceasta se 'i'ntampia deoarecs pancreasul fetal este obisnuit cu valori anormal de crescute ale glucozei din uter ~i produce sinqur mari eantitali de insulins.

Unii dintre acesti copii 5e nasc prematur ~i sulera de probleme respi rata rii.

Femelle cu diabet In tlmpul sarcinii nasc frecvent copii supraponderail. Aee!jtia sunt uneori prematurl ,1 sutera de hlpoglicemie.

Transptantul de pancreas

TranspLantul de pancreas este 0 metoda care rnentine normoglicemia [valori normale ale glucozei in sange) pe o. perioads lunga de limp. Un studiu recent, privind bolnavii cu Ira nsplant pancreatic, a arstat d3 esle necesara asiqurarea unui nivel normal. al glicem iei, pe 0 peri oada de 10 ani, pentru a lace ca nefropatia Imodificarile din rinichi] sa devina reversibilii.

Nu 5e stie de ce este necesara aceasts perioadi3 de timp, dar este posibil ca hiperglicemia

Miografia pancreasulul prezinti o secriune primr-o insula Langerhans. Se spera ca transplantarea unor insule sanatoase fntr-un pancreas diabetic sa prell/nil aparffia complicafiilor asociate acestei afectJunl. Rezultatele sunt ineii neconcludenle.

pre lu ngiUi sa indu ca alte ra ri i reversibile in celulele rinichiului, in ciuda norrnalizari] glicemie-j lasa-nurnitul elect de memoria]. Nu se stie data tratarnentul intensiv . cu insulina injectabils subeutanat, pe aceeasl durata de tirnp, pcate ameliora complicatiile deja instalate.

T ra n s pla ntu 1 de pa n erea 5 esle rnai bun decal tratamentul intensiv cu insulina. lnsulina eli-

berata .ritrnic" de panereasul transpLantat va intra 111 circulatia odata cu produsele necesare digestiei, din fieat. lnsulina adrnin istrata subc uta nat I'IU paste ['eprod uce aceasta metoda de administrare.

Tn prezent, pacientilor eu diabet nu li se recornands operatia de pancreas ca una de ruti na. Avan" tajele unei normoglicemii eontrolate pe 0 perioada lunga de

timp sunt diminuate qe un numar de dezavantaje. In primul rand, transplantul de pancreas este 0 metoda invaziva, cu rise leta L 1 n al do ilea rand, peats sa apara respingerea grefei ~i in OIL treilea rand, tratamenlul imunosupresor, administrat pe via~a, are to.xicitate proprie. Dar, daca este ne eesa r trs nspla ntul de rinichi, poate intra in caLcul ~i pn transplant de pancreas.

In prezent, se studiaza 0 metoda minim invaziva ?i relativ sigura. Aceasta metoda ar putea inloc ui, in cele din urma, cornpllcatiile transplantului de pancreas ~i ar putea preveni cornplicejii ale bolii, precum nsfropatia ?i retinopatia. Noua metoda implica Iransplantul de insule de celule panereatice secretoare In pancreas. Aceasla te h n iea este pro mitatoare pentru virtor, dar in prezent are rezuLtate slabs.

P E 0 I AT R IE: Imunitatea copilului A

Indrumar pentru

imunitatea copilului

Capitolul

51

FOAIA 1

Orice copiL este permanent atacat de diversi aqenti intectiosi.

Rezultatul acestor infectii depinde de echilibrul dintre raspunsut imun ?i virulenta cu care organismul este atacat.

Imunitatea copilului se refera ta capacitatea sisternului irnunltar al acestuia de a lu pta impotriva microorganismelor ce invadeaza corpul, Aceasta se realizeaza prin doua ci:'ii, cu mecanisme de aparare .. nespscifice" sl .specifice".

IMUNITATEA NESPEQ.IFICA Imunitatea nespecifica este asigurata de barierele lizice ~i chimice impotriva intectiei, Un exemplu de bariera chirnica este fagocituL Aceste celule nespecifice ale sistemului imunitar se gasese in sange !?i tesutu rio Ele rnanandi (sau fagociteazal inleciiile din organism, fara discrirninare. Faqocitul este potentat de 0 alia substanta din organism, numita complement. Aeeasta substants perloreaza suprafsta organismuLui strain, fapt care duce La explozia celui din urma si la atacul fagocitelor. Agentul'infeqios este eliminat rapid din organism,

IMUNITATEA SPECIFICA SislemuL imunitar specific este alcatuit din celule umorale [care circuta in sangel 5i imunitatea medlata ceLular. AmbeLe tipuri de im u nitate protejeaza orga n ism ul de invazia orqanisrnetor strains si previn atacul organismului asupra propriilor tesuturi, Imunitatea umorals implies pro-

ducerea unor substante chimice imune, numite anticorpi, care circula prin sange. La copiii mici, dezvoltarea sisternului imunitar u moral este in tari! de anticorpii din laptele metern.

Anumite celule albe din sange, cunoscute C1I fiind celule B, produc anticorpi, care ataca bacleriile 5i virusurile. neutralizeaza toxinele si laciliteazii curatirea organismului de materialele straine lui, Cu toate acestea, anumite bacterii ~i virusuri periculoase pot intra In celulele organismului, und e se pot ,. ascund e" de a nticorpi, Tn astta l de situatii, si sternul imunitar medial celularvina in ajutorul organismuluL Celulele infectate prezintji la su~ prafala proteine care apar ca strsine sau nespecilice, proteine care pot Ii recunoscute de celulele albe din organism, cunoscute sub numele de celule T. Aceste celule imune te ataca pe cele infectate si, ca rezultat, organismul strain este impiedicat sa se inmulteasca ~i sa infecteze alte celule din organism.

CENTRE DE TRATAMENT Dereglarile imune grave sun! rare, dar copiii cu deficiante severe pot Ii vazuli la cabinetele de imunologie din centrele din toata tara-

Mecanisme fizice de aparare imuna

Sebum -----:,------:-:--:- -, Cerumen

SubstantA uleloasa secrela:.tii de glandels Ceara moae, galben-bruna,

sebaeee din 10 lieu m pi I 0'l'1. I ntbraca secratalA de celule sebacee

organismul1i1tr:unstrat protector, sub~re, modificale, cu -.copul de a

de grasime antlbactertana, proteia pielea sensibilildin conductul auditlv. Cunosruta ~i ca .ceara In ureclle".

lacrlml-------- --,

Uehld ce umeze~le ~ spala globii ocularl, Oontine lizozlrn, 0 enzima anUbacterianii care distruge perepi bacterlltor. Uzoz.imul este prezent ~i in pliiman.

Mucus ~~--~~------~~~

Fluid gr05 ce protejeazii membranele (inveli~urile eavrtalior, cum ar fi nSrile, gura ~i lra.ctul respirator). Tusea ~I stninutu I ell bereaza materiaJul strain prins in mucus,

Clll ~c-----=~.;

Cilii (lire mid) din tractul respirator, se mi~cli deodats. pentru a impinge mueusul ce contine baeteni ~I substanta strains, fnapoi, in sus, pe lrahee, unde sunt inghilite ~i dlgerate.

Sue gaslric ---::---+ __ "..~~--~

Liehid digestlv acid, ee ornoera majcntatea bacteriilor §i a alter organisme nedorite, din stornac,

Flora lntestlnala -----f:--'l-II::.,.....-=--...:; in I ntesli ne, bacleriile saprolite

(benefice) au m ai mu It suoces in

competeli a penlfIJ su bstan lela

nutritive, dedit cele patagene

(periouloase).

Eplderma +_

Strat exterior aJ pielii care proteieaza impotrive ranirilor ~I perazilrlor.

Indicatari ai lrnunodeficientei La copil

Sugarii si copiii pot f trirnisi La un imunolog atunei (and rnedicul de !amilie considers di all facul rnai m ulte infe ctli decat eele banale, Cauzele ee determ i na i nfec\ii repelate ale urechii, episoadele de tuse. racelile !?i febra repetate preocupa in mod special irnunologul. Alte simptome de relerin!a inciud.

UMFADENOPATIA

Crestersa in volum a ganglioni.lor, in special a celor di n jurul

Un sugar care sufe,ra de tmuaodeficienfij congentiala este hranit cu .bibe.ronul de 0 asistentii care po.artB un halat ce-i acopers tot corpu/, 0 cases pentru par

~l 0 mascii pentru fa#.

galului, din cauza unor intectii virale.

INFECTIILE

Seve r,?, persiste nte, n eobisnuite sau repetale ori febra ce suqereaza ca sistemul imun nu este intact.

iNTARZIERE iN DEZVOLTARE Copiii care nu cresc normal pot avea deficit imunitar Isunt incapabili sa Lupte cu infectial, FURUNCULE REPETATE

Zone de inflamalie pLine cu puroi, ce necaslta intervenlie chimrgical§, pot indica 0 i ncapacitate a si stem ului irnu nitar de a distruge bacteria slatilococica de pe piele.

1n ultimii ani, testete pentru dlagnoslie area ~i identificarea problemelor imunologice s-au dezvoltat spectaculos. Anticorpii pot f nurnaratl acum mult mai exact, §i irriunologii pot sa determine deca un copil dez.vo_lm dispunsu lim u n core at.

Tratamentul problemelor slsternulul imunitar a avansat §i al censiderabil. Cepiii nu mai trebuie s~ fie izolatl In

Vaccinarea ajuti ts Intar/rea sistemului imunitar in dezvoltare, .al copilu/uf. II poate apara de potenfiale boli leta/e.

PEDIATRIE

Imunitatea copiLului

Descoperiri recente In imunologie

.balcane" protectoare impotriva infec~ilor. Acum se peste pompa in incapere aer flltrat, perrnltand familiai sil fie In preajma ~i sa alba mai rnult contact fizic eu copilullor.

Metodele deHnvestigaJie imunologica cuprind:

Imunofenotiparea. Este 0 tennies ce ajuti:i pediatrul sil Mle cate celule de tip B §l de tip Tare copilul, in arsenalul de lupta al sistemulul imunitar celular.

Metoda "albastru de toluidina" (test NBT). Este foloslta pentru a diagnElstica granulomatoza croniea (0 bOcla it baietilor, cauzata de 0 dlslunctie fagecitara) .. Analize de sange specifice pentru anumlte afectiuni. Acsstea aratii cJjt de bine fum:~Ioneala slsternelede aparare imunitara. Unul dlntrs ele este cel de depistare a capacitarIi copilului de a raspunde la tmunizarlla anterioare.

Lavajul bronhoelveolar, Sunt lntroduse tuburi fn pia man (;U care se seoate lichid pulmanar pentru a caula infeqii specifice. cum ar f pneumonia cauzatii de organismul numit Pneumocysti« ceriaii.

De~i nu este 0 metoda-de investigajie. transpJantul medular este folosil in tratarnantul unor boli irounodeficitars, Miiduva este extrasa dela donator eu un ae §i este data pacientului prin lnstalaree unei linii venease ~i a unei canule in as.

Un copl! cu insufic/enlif respiretorie are nevaie de respfratie artffieiaJa, pentru a fJ ajutat sa respire. Cauza este Pneumocystis pneumoni, care poate fi moffa/fa copli cu imunodeficit

Copiii ce sutera de imunodeficienti severa comb/nata (SCIDl, au deseori ple/ea rOljie, int/amata, din eauza imprajtierii unei infectii fungice (candidoza) din interioruJ gurii.

Artlcole despre lrnunodefrcienta copilului In .Jnteriorul Corpulul llrnan"

Copiii rnalnutriti au 0 imunitate afecta §i de aeeea produe anticorpi In numar insuflcient, In lupta impotriva infectiil0r. Ace~i copii PIDt deveni susceptlbill la beala diareioa, care accentuaaza rnalnutritia ~i formeazii un cere vicios. care se poate dovedi letal

Sistemul imunitar· 61 nouniiscutului are nevoie de limp pentru a ajunge 18 rnatu ritate; in spe cia I d ad I a nasters copilul este prematur sau cu greutate mica. Copiii cu imunodeficien!il severs combinate {SCI D) au un numar redus ae celule B §i T, astfel in cat au, In general, nevole de ingrijiri intr-un mediu sterjl,

Celulele sisternulul imunitar se produc in maduva osoasii. Pentru a cerceta aeeste celule, 58 extrage prin aspiralie (cu un ac grosl. maduva 050aSa. Celulele suntexaminate la microscop.

PEDIATRIE

Imunitatea copilului

FOAIA 2

Sistemul imunitar al sugarului

Initial, in uter, fEHuL este protejat de bali de catre sistemul imunitar al mamei.

in saptarnanile prernerqatoare nasterii, anticorpii mamei sunt transferati copilului. care it apara in primele luni de viata.

FatuL este protejat de anticorpii mamei in vier !?i nu este expus djrect majoritatii aqentilor patoqeni, sau microorganismelor ce cauzeazs boLi. Totusi, unele inleclii ce apar la mama. cum ar fi rubeola [pojarul german sau pojarelull, pot avea consecinte devastatoare asupra dezvoltarii latului.

iNAINTE DE NA~TERE Celulele sistemului imunitar fetal sunt detectabiLe incepand cu a sasea saptamana de sarcina, dar ele sunt imature (tara experienta] !?i nu se rnaturizeaza pana nu sunt expuse proleinelor stralne ~i microorganismeLor.

Anticorpii - componente ale sistemului irnunitar care decla nsea za raspunsu 1 im potriva infectiei - sunl transferati de la mama La lat, incepand cu a doua parte a perioadei de sarcina ~i sunt detectabili la nou-nascut pana in ju rul varstei de noua luni. Dadi mama este imuna la anumite infectii, pre cum rujeola lpojarul] sau varicela (varsatuL de vant!. copiLul este proteja! in primele cateva luni de viata.

ABSENTA ANTICORPILOR

I nfeefii severe pot sa apara La nounascut, daca anlicorpii rnaterni nu reusesc sa protejeze fatul de streptococul grup B, de exem plu, bacteria care 59 gase~te pe piele si in tractul genitaL

Unele femei nu produc anticorpii de protectie care. odata transterati la fat, ar fi protejat nou-nascutul. Streptococf pol cauza infectii ne-

onatale cu potential leta I .. cum ar Ii meningita, pneumonia severa sau septicemia.

iN TIMPUL COPILARIEI De-a lungul primului an de viala, nivelul anticorpilor materni transfera]i va sdidea. T otusi, rnamelle care alapteaza la san vor continua sa transmits anticorpii

lor prin laptele matern. Aceasta esle prine i pala cals prin care S9 transmit anticorpii de la mama La copit.

Prcductia de anticorpi proprii copiLului creste rapid. Productla de irnunoqlobulina, un enticorp proteic din sange. incepe. Exista cateva tipuri de irnunoqlobulina, prinlre care IgM [prima linie de

Pericolul de intectle La copiii prematuri

Sugar!! prernaturi pot avea anurnite di~cult1i1i ina face lata infec1iilor:

Pielea lor nu 59 acopera cu un strat ingro~at de keratinii dedit dupa 14 zile de vista.

Copilul poate fi supus multor proceduri invazive, prinlre care perfuzii ~i teste de sange, care afecteaZli suplimentar integritatea pielii, ofe-

Copjii prematuri sunt ingri;ifi lntr-un incubator. Acesta olera cop}lului un mediu controlat, protejandu·1 de ill feetii, care sltfel.ar pUlea sa-I pert'cllteze supraviefuirea.

rind ecazla un ei i nvazi i eu rnlc roorganisme.

Copilul vine Tn contact cu mulli membri ai personelulut medical (spre deoseblre de un ~epll care, aeasii, vine in contact numai cu parinlii). AceSlfapt ereste irnpertanta miisurilor corect~ de igiens in practica mediealil.

Copiilor le pet lipsl anticorpii transferali in stadiile tanii ale sareinii, dadi nastsrea este prematurii, copilul nu ii va f primit,

Pro d uctla de c 81 u Ie im u nitare din rnaduva osoasil ests depii§itain cazvl u ne i i rifeclii maj ore.

Copillor te dispiac Injeclii1e, dar programul de imunizare impolriva boiilor cu r/sc mare este 0 cel« Imporlallm de IlImrire

a sistemu/u! lor imunitar in fata botnor cars ar pules aparea inaintea dezvoltiirii complete

a slstemutu! imunitar propriv.

aparare prin anticorpiJ !?i IgA (anticorpii ce protejeaza supratata corpuluil,

Sunt necesari multi ani pentru a rid ica nivelu rile de ant i corp i La cele aLe adultului. De aceea, copiii au niveluri scazute de aparare impotriva m ultor a ntigeni, substante considerate de organism ca straina sau potential periculoase.

INFECTIILE ~LMIJLOACELE

DE APARARE Diterenta dintre anticorpii copilului ~i ai adultului consts in taplul ea un copil mie este susceptibit la infectie cu anumite rnkrocrganlsrne, cum ar Ii Haemofilus inlluenzae tip B [Hibl. Acesta este un tip de ba c!erie frecvent inlalnit in tractul respirator. Imunoglobulinele IgG tip 2

Itare sun! re lativ in deficit La copill su nt cele care se ocupa de

.. acesttip de inlectie.

Haemofilus influenzae tip B provoacs infectii serioase, cum ar Ii epiglotita, celulits periorbitala ~i meningita. Tn Romania, vaccinarea a n Ii -haemo ph ilus i nfluenzae B nu este incluss in programul de vaccinari obligatorii, dar se poate administra incepand de la varsta de doua luni, sirnultan cu alte vaecinuri.

Expunerea continua la organisme ;;i proteine stra i ne pe rmite d ezvolta rea celulelor imunitare cu memorie In organismul copilului. Doua tipuri de lirnfocite - celule albe din sange, care IUpia impotriva i nJec!ie i - se praduc rapi d:

Celulele B, ca re prod uc anti corpi ci rcu lanti 5 i celu lele T, care asigura raspunsul imun direct asupra celulelor infectate din organism.

f n copilarie persists 0 predispoziti e crescuta Gatre inJectarea cu Candida albicans si Microbacterium tuberculosis (TBI.

TIPURI DE INFECTIE P"arinlli, deseori ingnjora'flde sanatatea copilului, se tem do; sirnptomele ca de raceals ale copilului ar putea semnala probleme mai serioase. De fapt. racelile frecvente sun! obisnuite la copiii normali, in specialla aceia care vin in contact cu multi alti copii sau care au Irati doar d upa unul dintre parinti.

lnvestiqatii suplimentare ar putea f totusi recomandate in urmatoarelesituatil-

Inlectii frecvente, ce impiedidi dezvoltarea.

Un caz netiresc de sever de infectie cbisnuita, cum ar f candida sau varicela. Infectarea cu un organism neobisnuit sau cu unul care nu afecteazs in mod obisnuit o gazda cu sistem imunitar integru, cum ar Ii Pneumacystis cerinii. Acesta este un microorganism ce produce pneumonia, asocial cu SIOA si eu aLte deficiente ale i m u~i tali i celula reo .

In aceste situatii, medlcut va examina capitulo pentru a vedea cat de bine Ii functioneaza mecanismele imune.

SINOROAMELE O~

I M UN 00 EFICIENTA

Existii un numar de sind roame de irnuncdeficienta ce includ: niveluri scazute de anticorpi,

care dirninueaza capacitatea organismului de a asigura protectie prin anticorpi: imunodeficien)a severa combinata (SCIDI- 0 atectiune

PEDIATRIE

ra ra, datcrata i nsuficiente lor celule albe care lupta cu infe[tia; este necesar un transplant de maduva osoasa: anomalii ale celulelor albe, ava nd ca rezu.ltat inca pacitatea de a d istruge aqentii patogeni;

deficienta de complement - inhiba activitatea unei substante defensive din sange (compte mentull.

Baza genetica a multora dinlre aceste bali este acum bine stabilitli. De Iapt, este posibil diagnosticul p renatat.

Deficien)a irnunitara poate Ii cauzata ~i de infectarea copilului, in timpul sau la scurt timp de la

Imunitatea copilulUi

Acest cop}/ are celulltii periorbitala, 0 afecJiune

a ochiulul produsa de Haemofilus influenzae tip B. Celulfta este 0 infecfie a strawilli dermic profund al pielli. In acest caz, ;:ona a.fectats este in jurul cavitstii ocu/are. Tratamentul se face

de obicei eu penici/ina,

nastere, cu HIV. Acest virus ataes ce [ulele aj utatoare T, care sunt responsabile in principal cu imunitatea mediata celular. Asttel, copilul este vulnerabilla numeroasele infectii cu care, inevitabil, intra in contact.

o singura bacterie Haemofilus influenzae tip B peate S8 oo/onizeze tractul respirator superior al copilUIui, in prime/e /uni de vista.

Imunitatea copilului - principaleLe sarcini ale meclicului

Aceasti imagine artificial e%rata, de microseopie electron/ell. aratii bacteria Streptococcus pneumoniae. Ea poate da pneumonie sau meningitii nou-nascutilor cu prea pur/n; antieorpi.

Medicii trebuie sa stebileasca cu precizle gradul in care un copil este prote j at tmpctrlva belli. Ei vo r pa rcurg e urmatcerele etape:

Nurnarul §i functlonarea limfocite lor T §i B ce luptli impotriva infe~iilor.

intrebiri cheie puse de medic:

Copilul era normal Is nastsre? Copilul a crsscut repeds dupii ns§tere?

I-a cawt la ti mp be ntu I om bilica 17 (lipsa de seperars a bontulul ombilical poate fi un sernn de functie anorrneta a celulelor albe din sanqe, care ingera mlcroroqanlsme Ie invadante].

Ge lnfectii a avut copilul pana acum?

A lost vaccinal?

Examinarea:

Indieii de crestsre, cum sunt: rna· sura rea lungimii, a circurnferlnjei capului §i a greutafii copilulul. Oriee semn de infecJie cn,mica, in sp ee i.al la n lve lu I gu r i 1. pielii, u rechilor ~i pieptului.

InvestigaliHe

Numarul de cslule albe Nivelur'ile imunoglobulinelor

Anti corp llspsc ilk i, impo triva antigeni lor din va eel n u ri.

Capitolul

65

PAT a LOG IE: Virusologie

Testul HIV

FOAIA 2

Este necesara 0 analiza de sanqe pentru a identifica prezenta virusului lrnunodeficientei Umane (HIV). Totusi, consilierea inaintea testarii este si ea irnportanta pentru prsqatirea pacientilor pentru rezultat.

__ --'-'VI~RcUSUL HlV

HIV [virusul [munodeficientel umane tip 1 ~i 21 este 0 infectie viraLa, care SI! poate transmite pe dii diferite, incluzand contactul sexua I, fo losirea in rornu n a acelor ~i(l seringiLor de caIre consumatorii de dropuri, prin sange sau produse de silAge contaminate si, de asemenea, de La mama La fat. HIV de tip 1 este principals cauzi!i a pandemiei de H1V, iar tipul2 de intectie este LocaLizat mai cu searna in anumite zone geogralice. Testul HIV include detectarea ambeLor virusuri. lndivizi: cu intectie H1V pot sa nu aib1i simptome an i de ziLe, d vpa ca re sa dezvolts sindromul imunodificientei autodobandite, numit SIDA.

Testul implies recoLtarea unei probe de sa nge de la paci e nt, lvcrv care se po ate face lntr-un cabinet de medicina generala, lntrun spital sau intr-o clinica de educatis sexuala. Rezu ttatele pot Ii obtinute vneori in ziua tastului, sau La cateva ziLe dupa.

CONSILIEREA PACIENTULJR Consilierea pre-testare este importanta pentru a discvta 0 serie de su biecte. Acesta include avantajele lji dezavantajele testului, cum a r putea raspu nd e un individ la un test pozitiv ~i La cine ar putea apela pentru sprijin in caz de rezu ltat pozitiv. Alte su bi ecte indud irnplicatiile bolii asupra relatiilor pacientliLui cu cei din Jur?i asupra ocupatiei sale si daca rezuttatul ar putea intluenta asigura rile med lea le lji p rocesu L de educatie pentru sanatate in vederea scsderii risculvi de infectie. Se recolteazs 0 probf de sange care este trirnlsa la Laborator.

VirusuL HIV

Material genetic viral Od'ata Intralln oelula, virusul i~1 transformii malerialul genetic in AND :;;1 iii rrlcorporeaza pe acesta Tn AND·wl gazdel.

Cenlrul vlrusulul Aces ta OMli ne ~t.:------ materialul genl~tlc

aJ virusulul HIV. Este inconjural de proteine ale mlezului.

Acumsunt disponibi/e medlcamente diverse pemru

a tret« persoanele infectafe cu HIV, dar acestea incetinesc doar progresia boW fara sa elimine virusul din corp.

Prola!ne InvelltoH.re Acestea acope ra exte rlorul virusulul. Una dlrure acestea (ounoscuta ca 9P'20) se

~p<- alipe~te la suprala\a anumitor celule albe, parmiiiindu·i

virus "lui sa i ntre tn ee I ula.

Cand ajunge La laborator, sangele este coagu Lat ?i s-a p rodus separa rea in se r ga lben ~i ch eag rcsu inchis. Dvpa inreqistrarea probei In computerullaboratorului, se ru I ga lben esle sepa rat ;;i plasat intr-un alt tub - aceasta proba va f arializata pentru prezenta anticorpilor la HIV.

Daca 0 persoana este infectata cu un virus, sau un all organism slrai n, se va produce un raspu ns imun. 0 parte a raspunsului de aparare irnplica producerea anticorpilor - acestia sunt cautati Tn

luni. In alle cazuri, daca 0 perscans nu se simle bine si a fast expusa riscului de infec~i'e, laboratorul ar putea sa cea ra 0 alta proba de sange pentru a diuta prezenta virusului.

proba de sange. La inceputul inIectiei, loarte devreme, soar putea sa nu fi existat limp pentru organism sa produca a nticorpi ca raspuns, asa ca trebuie efectuate teste suplimentare, timp de Irei

ConsiLierea pre-testare

Pecientii surit trimi~i la 0 elinice de edacatl e ssxua Iii (ex.: ce ntre S.E.C.S. - Societatea de Educape Contraceptlva §i Sexuala) sau la centru de informare ~i consiHere. Subiectele discutate vor include:

Mod ul de Ira ns m itere a virusul u i Diferen!a dintre HIV ~i SIDA Confidentlatitatea: pacientul este singurul care hotara§le cui i sa va sp u ned esp re rezu Itatu I testului

Problernela legale de asigurarea de s~n~tate - medicil sunt obliga~i sa raporteze testul pozltlv caire autoritatea de

sa natate publica.

Cui 1i va spune pacientul ~i cum o va face.

Perioada de incubatie a virusului - dac3 testul este negativ. ar putea fi necesa run altu I, da eli pacientui a fost expus 18 rise,

d ups pri rnu I test.

in testul ELIS/\ rezultatele pozitive dau 0 modificare de culoare (galben, in acest cez), care indica prezenta anticorpflor HIV.

PATOLOGIE

Virusologie

AnaLiza probeLor de singe

Testele HIV implica

analiza rea sangelui pentru cautarsa anticorpi lor H IV, Daca acestia sunt gas;!i, urrneaza alte teste de confirmare.

Cel mai bine cunoscut lest este testul de microscopie cu flucrescents pentru reactie imunoenzimatidi - ELISA. Acesta presupune introducerea probei de sange pe un suport cu godeuri, in lorma de U, in care sun! aplicate proteinele HIV. Virusul !?i probe!e de sange su nt ~inute in contact pentru 0 perioada de i ncubare. Suportul este apoi spatat; dad nu su nl prezen]i anticorpi in ser, proba este cura!atiL Dadi sunt prezenti anticorpi HIV, ei se leaga de antigenele de pe suprafata virusului

DETECTAREA VIRUSULUI llrmatcrul pas este pentru a adauga un indicator care sa arate ca anti corpii s-a u lixat pe virus. Acesta este numil stadiul de detectie, Poate Ii 0 deteetare de anticorpi seeundari, care 5e leag.a de a enzirna care va desfaee un cornponentadsuqat in pasul urrnatcr, Acest component I!?i schirnbs culaarea, daea toate partite lantului sunt completate: legatura virusu\ui La anticorp, care,la randullui, este Legal la al doilea rand de anticorpi pentru detecfie si La enzirna,

ELiMINAREA ERORILOR Personalullaboratorului se va intoaree apoi La proba iniliala - tnainte de a Ii separata - ~i aceasta va fi analizata iara!?i. lolosind un lip dilerit de test HIV. Aceasta sa face pentru a avea asigurarea di nu 5-8 predus 0 eroare La separare, Tn laborator, ~i ca se obtine acelasi rezultat.

Tn final. proba va f anatizats pentru a face diferenta intre tipull si 2 de vi rus, deoarece au e evolutie usor diferita !?i din motive de" studiu epidemiologic [populationatl. Se va intoemi un raport pentru anticarpii pczitivi la H IV !?i va Ii eeruta 0 alta probs, pentru a avea asigurarea ea nua lost 0 problema La racoltara. De!?i acest lucru este pu!in probabil. pot aparea erori cand se recolteaza proba, prin etichetare cu numsr sau cu nume incorecta,

Este recomandat ca rezu ltatu I sa lie dat de aeeea;;i persoans implicata in consiliere. Daca se da un rezultat pozitiv. urrnsazs sa se reealteze a proba de sange in lunile u rrnstoa re pentru a stabili cantitatea de virus din sange Itestul Incarcaturf virale).

I !

)

Particule de HIV (virusu/ apare Tn albastru) legate de suprafata unei celule albe din sange.

Probe Ie de sange sunt puse pe un suport cu godeuri, folosind 0 multipipetii, care permite efectuarea simulttlnii a unui numiir de teste.

Detectarea anticorpilor HIV

Este adiiugatii proba de sange, Dacii sunt 2 prezentl anticorpi la HIV, ei se vor lega putemic de antigene. Placa este spalafii, pentru a indepiirta ortce alt material.

,IIF+..-- Indicator

... 0 subslan\a c~imicil. spedficii penlru enzimii este adauga.!i:i.. Daca lo\i an1Jcorpii

sun Ilegall, lndleatoru: va reacuona au enzima ~i r~i va schlmba culoaraa.

in sfiir~it, 0 substanlii chimicii, pentru care 4 enzirila esls specific-a, este adiiugatii.

Aceastii reactle determina 0 schimbare de cuJoare, care va indica un rezultat poz/tiV.

Testul cu fluorescentii pentru reactie imunoenzimatlcii - ELlSA_j 8Sle 0 metoda de testa,e a prezentei anticorpitor HIV tntr-o probii de sange a unut pacient.

--- Placa

Adancituri, in lormade U, in place de plastic penlru testul HIV

1

Fragmente de proteinii HIV (antigene), care se §it/s cii declan§eaza un riispuns imun, sunt aplieate pe suprafata pliicii de plastic pentru test.

Ir"t----Enzlma

Un cataflzalor ch im lc, legat la anUcorpul seoundar;

AI doilaa rand de antlcorpl secundari "indlcatoriol.l

Un all anlicorp, specific pentru antiCOf1)ij HIV, este inlrodus. Sa leag>! de anticorpii H IV.

Se adauga un alt anticorp, care se leaga de anti- 3 corpii HIV. Acest antieorp de ndetectare" este, la randul lui, legal de 0 enzima care cattllizeazii 0 reselie in etaps urmiitoare a testului.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

Partea laterala a craniului

o imagine laterala a craniuLui arata complexitatea lui structurale. cu multe case separate ~i cu articulatiile dintre ele.

C§teva dintre oasele craniului sunt oase pereche, plasate de o parte ~i de alta a liniei de mijloc a capului. Osul nazal, celzigomatic, pa rieta l si 'temporal se supun acestei simetrii. Allele, precum etmoidul ~i sfenoidul, sunt unice. de-a lungul liniel mediane. Unele case se dezvolta din doua jumata~i separate, si apoi se unesc pe linia medians. acestea liind osul frontal 5i mandihula lmaxltarut inferi'orl. Oasele craniuLui sunt supuse permanent unui proces de remodelare: La suprafa!a se dez'10 Ita osu I nou, in limp ce excesul din interior esteresorbit In fluxulsanguin. Acesl proces dinamic este facilitat de prezenta numeroaselor celule !?i de un aport bun de sange. Ocazional, 0 defieien\a a celulelor responsabile de reabsorbtie tulbura metabolismul osului, lapt care are conse"in!e severe prin inqrcsarea osului - osteoporoza sau boala Paget - consecutiv putand aparea su rzenie sa u 0 rbire.

Suture corcnalii Articu la Ii" di ntre oasele (fantale ~i cele parietale

FOAIA 2

Os frontal

Formeazii lruntea ~i pil.rlile superioare

ale orbHelor. La ~tere esla torrnata din dou~ oase care mal I!!rziu se unesco

Osu I la enm aJ

Cel mal mic tlJ ntre oase le cranlulul, eontribule I a tonnarea orbitel (cavitatea ocularil.).

t!!J!!It. Osul na~1

W Os pereohe al n'''ilor,

ingust, rectangular, cere formeaza radacina ~i puntaa nasu I 1.11. -

l t!!!\ Osul zigomatic W Formeaz8. partea proeminenta a obrazulu i ~i 0 pa ne din orblta.

Os u' pa rieta I

Unu I' dinlfe csla do ua ossa pereche ce formeaza partea supenoarii. §i lateTala a craniulu!.

..... ,._~~~ __ Oriticiul

mentonler

o ie~ire pe ntru vase le de slmge ~i nervi

Pterion Locul in care se unesc oasele: lrontat, parietal, partea scuamoasa a osu I ui temporal ~I anpa mare a osulul stenoid. ~-r=---------------.,..,...-,

o

Meatul acustic ~---::~=-"'-:~::":':-------"::I:-W=---' extern al osulut temporal Canal ce a] un900> la ureohea media ~i inlema.

~ Procesul mastoid 'IiW!/# al esujuitempera:

Protuberanlii In spalele urechfi; punet de inserlie pentru cilVva mu~hi

ai gatulu;,

Corpul mandlbulei Maxilarul i nferio r

Pracesul shtold al osului ~ _

temporat

Os in forma de !leget, ta care se ata~eaza mu~chll ~i ligameniele ..

dUul mandibulei

Sa artlcuteaza cu osul temporal pentru a forma articulapa

tempo remand Ibulara.

Aceste zone pot Ii sirntite user sub piete

1. Sutura lambloidii

2. Sutura occipitomas10idianii 3_ Sutura parietomastoi-diana

4. Sutura seuamoasii

5. Sutura sfenoscuamoasii

6. Sutura sleMfrontalli

7. Sutura 'frontozigomatioii

8. Sutura coronelil

9. Artriculatia temporomandibulara

Singura articulatle a craniuiul care so mi§cii este articu I alia teroperernandloulara (acolo unde max ilaru I se articlJleazii ca 0 balarna cu craniul) permi~J\d masticalia ~i verblres.

Toats celelalte osse sunt fixate unals de allele, prin-arflculatil denumite suturi; care

Acest cMniu 60/orat arata localliarea ce/or 11 oase importante ale craniu/ui $; suturile ee Ie uneso.

05U.1 occipital ~ ...J

Os Tn formi!. de

cupit care

fonnea;:,i! spa.tele

~i parte din baza

craniului.

se intiilnesc numai la nivelul craalulul. La adult, !lceSfea sunt formate de,zontl sub~ri de tesut coniunctlv flbres, ce une-§te maf· ginile neregulata, intrepiltnmse, ale ease~er vecine.

Scepul suturllor ta nivelul eranlului copii· ledA de~\{altare este de a permite cre§_ferea ji sllnlerea oaselor 1n t.mghiurile pe· trivita. De exemplu, suture ceronare parmite cre§lerea'ln lungime Iar sutura sc u am oa sa perrnite c rasterea inlna Ilime a eranlulul,

in timpul perieade! de erestera rapida a craniului, de la sugar la copil, marirea de velum a creie~ului fOl1ead oassle sa'S" depii,teze de suturl §i o formatlUne osoasa noua sa depune la m~r9inea suturllor, definind noua marime a eraniu/uj. In jurul lIarslei de ~a,pte ani, crestersa suturilor a lneetinit ~i cranjul sa mare~te in velum eu e rata mai mica, prln remodela· rea oaselor.

"-

In interiorul craniului

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

r---- Sutura coronalii

Interiarul jurnatatii stanqi a craniului arata balta craniana [calvarial $i scheletul facial Tn sectiune.

Cornpararea acestei lologralii cu cea a exterioruLui craniului arata multe dintre oaseLe care pot Ii vazute ~i pe acesta din urma. dar ~i alte structuri in plus. Partea osoass a septuLui nazal iperetele cespartitor al cavitatii nazalel este forrnata din vomer si portiunea perpendiculars a osului etmoid. In aees1 craniu, sinusurile sfenoidale sunt rnari Fosa hipofizara, ee contme glanda hipoiiza, de marimea unui bob de mazsre, se Tnveci n eaza, in jos, cu si nusuri le. Cereul marcheaza pterionul, ce corespunde cu pozitia rnarcata pe fotograiia exteriorului craniului, Craniul protejeaza creierul ~i even tuale fracturi eran iene pot pune viata 'in pericol. oaca fraetu ra se produce pe partea laterala a osuLui temporal. poate!i aleetata artera meningee mijloc ie [hem oragie extradu ra La J. Acest vas de sange iriga oasele craniului ~i meningele [irwelisul extern al creierului) si, dacs este rupta, sangele ce iese din patul vascula r poate produce presiune pe centri i vitaLi di n creier. oaca nu este extras, poate duee rapid La moarte, Arlera este accesibits chirurgului prin abordare in zona de La nga pterion.

Orificii pentru vasele menlngeale __ ----, Sa intind Inainle §i tnapol, de-a lungul membraneior meningeale. artual"

daasupra creieruluL

,--- Pl.erlon

,- Fosa hlpofizaratpituitarii

(sella turclca~aua turceas~) Comparlimenl ce conpn" glanda hipolizili

Partea orbital .. a osuiut frontal Fotmaazil. 0 parte a orbitel

Meatul audltlv---1!.,_;;.._-------------, intern in zo na smncli lemporalului

"._r Sinusul fTonlal

,/~~o.w" ...

'. ". I Sinusul stenoidal

Lama perpendlcularii ---'0---1'--- a osulul etmoid

'='-"'--=---.,=.:L==-.- Vomer ="~9,.--- Ma,rllarul palatin

Suture -__'~~,,-----' lambloida

f!!I!tI Corpul W mandlnulel

I'!!:t. P.roluberan:la 'JI occipita!;.

Apofiza pterlogold~ a osulul stenold

Orlficlul canalulul mandibular

Mares ga.urli occipilali Margine

Unghiul mandlbulei

al m.andibulel

OaseLe au a structu ra densa, du ra. rnineralizata, cu trei cornponente.

• a matrice organidi, ce reprezinta aproximativ 25% din greutate. compuss Tn majoritate din fibre de coLagen;

• cristale minerale de fosfat de calciu s; carbonat de caLciu (65 % dingreutatel, cunoscut sub numeLe de hidroxiepatita,

• a proximativ 10% apa.

Cornbinatia intre materia organ lea ~i a norganidi asiqura rezistents ~i rigidilatea craniului.Ia fel si flexibiLitatea Lui. lara a deveni fragit, in absorbtia presiuniLor exercitate.

OaseLe craniului - adidi osul

Aceasta secliune prin maxi/arul superior arats structura in fagure a slnusurilor paranazale - acesta Ie face ms! u§oare, dar nu mai pulin fezistente.

frontal, parietal, occipital ~i temporal - sun! oase late. cornpuse din doua straturi subtiri de os compact, intre ele existand a structura rnai moale. numita diploe. Aceasla este a substanta osoass sponqioass, asemana-

toare unui burete, care contine

maduva osoass. .

CeLu lele sangelu i sunt produse in maduva, in limp ceosul in sine - la lei ca peste tot in organism - este a sursa de ioni de calciu, esenliala penlru functionarea

normals a nervilor !?i rnuschilor. oi ploea este 0 structure u niea a craniuLui, care permite zonelor osoase Intinse ce protejeaza ereierul sa fie usoare dar rezistente si sa hraneasca crelerul !ii organele de sirn] vitale.

Osul parietal drept, disecat pentru are/eva diploea (1), sub stratul extern de os compact (2). Structura sa in fagure sau spongioasa este vizibila; sub ea se allii un stral intern de os compact.

ENCICLOPEDIA MEOICALA

FIZIOLOGIE

Cum focaLizeaza ochiul

FOAIA 1

Vederea este principalul sirnt al omului, iar noi ne bazarn pe acest organ relativ mic, pentru toate inforrnatiile vizuale. Tn ciuda marirnii lui, noi putem sa ne concentrarn asupra unei stele departate sau a unui fir de praf, sa vedem In lumina stralucitoare sau In Intuneric aproape total.

Tendoane 3,Ie mUfchllor dreptl al ochlulul Tesul de legAturi!.lnlre ochl ~i mu§chii drepll, cere. controlaaza ml~cartle ochiului.

CrlSlalinul

Siruciurn oris1allnii lini!. care regleaza exact imaglnea pro,eclalii pe rellnii,

Corpul vltros

Camera umpluta cu un l!Chld g'ela1ines, numil umoarea vitroasii,

Puplla

Un arlliclu in I Ms. pMn care I ntra lumina

Ochiul urnan functionaazs ca 0 camera folo. Razele de lumina de La lin obiect tree printr-o deschidere [pupilal !ii sun! concentrate de crisfalin catre reti na, un stral lolosensibil de pe funduL ochiului. Calitatea optica si adapta biLitatea ochiului sunt rnult mai bune ded'll aLe oricarei camere loto.

Retina - echlvaLentuL ochiclu] pentru pelicuLa de fiLm a carnerei foto - esle 0 membrana fotcsensibila cempusa din straturi de fibre nervoase si straturi ce contin un ei~ment folosensibil. Contine doua tipuri de ceLule: conuri ~i bastonase.

Favea (pata galbenii) Depreslune ovaJara pe retina, unde lumh,a este eel mal blne Iocalizat.'i.

Cornea

o fereastra rotunda, fransparenta, in lata 9 lobu lui ocular. Asigu fa 'efraclia luml nli care Inlra in och I, spre cristalin.

Nervul optic Pachel de nervi, de aproxima1lv 25 m m I ung I me. care trimite sa mnalele de la retina cAtre creier.

CONURILE SI BASTONASELE Conu rile sunt sensibile La lu mi na rosie, verde sau alba stra ~ i sem nalele lor permit creierului sa interpreteze 0 imagine colorata, Ele dau ochiului acuitatea vizuala crescuta, Bastonasele sunt extrem de sensibile la lumina scazuta, dar nu pot diferentia culorile, ceea ce face ca obiectele sa para ca i~i pierd culoarea, noaptea. Conurile ~i bastonasele sunt legate de creier prin celulele nervoase care les teste prin spatele globului ocular, formand nervul optic.

Pentru a vedea obiectele clar, muschf ochiului trebuie sa traga de crista li n, care va conce ntra lumina pe retina. Dadi aces! proces este tulburat sau cristalinul ori ochiul au defecle, imaginea a pa re necLa ra s,i este nevoie de ocheLari sau c h iar de i nte rventi e chi rurgicala.

Irts

Inel muscular in taja cnstallrurlut. Controleaza cantitalea de lumina care intra In ochl,

Corolda

Stra1 de mljloc al perela lui ocular. Furnizeaza "rmge §i oxigen caire reUn~"

Ligamente suspensoare I ZanulaZinn

Fibre foarte fine dTnlre cristalin ~i mu~eh;1 cHi an, Ela trag de cristalin, scl1 I mbandu·i forma. atune; cand sa eon Iraclil mWimhii d liati.

Retina Perete intern aJ g!obulul ocular, format din straluri de fibre nervcase ~i 0 membrana fatosanslblla. Este loeu I unde sa coree ntrew lu mina co Inlra in ochl,

MU~chii clliar;

leaga crlstallnul. prin zonula 21nn, de ooroid!. Controleaza crislalinul.

Irisul este 0 structu ra rnusculara Tn forma de i nel, cu 0 ga ura in mijLoc, care se nurneste pupila. lrisuL confine un pigment distinctiv, specific, Muschii irisuLui sunt folositi pentru a mad sau micsora pupila, prin aceasta permiland inIra rea unei canlita\i mai mari sau mai mici de lumina in ochi, in

fu nctie de cond i~i ile in ca re persoana tncearca sa vada.

MU$chii irisului se gasescin corput ciliar, care esle 0 parte ce leaga irisuL de coroids [stratul mijLociu al peretelui globului OCUlarl,

Corp uL ci lie re ste form at din:

• inelul ciliar, ce se uneste cu

coroida; .

• proceseLe ciliare, 70 de creste ciliare, din juruL corpuLui ciliar:

• muschii ciLiari, care centroleaza curb u ra cri sta lin u lui.

Coroida

Cristafin

Aceasta imagine compusii (stanga) amta structura unui glob ocular din interior, cu cristalinul tn cenfru; §i imagines enema

a ochiului (dreapta), unde cristaIInul este ecoperit de comee.

Partea Optic3 a relinei

ENCICLOPEDIA MEDICALA :-------------~.,t41., •. DlI.~--------------

Focalizarea pe retina

Lumina care intra Tn ochi trece prin cornee si umoarea apoasa, fiecare dintre ele producand refractia lfraqand] Lumina in interior.

Corneea refracta cea mai mare parte di n tu mina intrata, ia r sarcina de reqlaj fin 0 are cristalinul, care concentreaza astfel raze Ie incat i maginea cad e exact pe retina. Cristalinul este 0 lentila cu structura lim pede, eonstituita din dlleva straturi, Este leqata de corpul ciliar prin ligamentele suspenscare.

Misdirile muschilor ciliari modific~ forma cristalinului, in functie de dista nta la care se afla obiectul pe care ochiul trebuie sa se concentreze. Imaginea alaturata Ice arata och i u I din interior ;;i respeetiv din lateral! dernonstreaza cum este ajustata forma cristalinulul in functie de necesitsti,

Lumina de /a un obiect indepartat ajunge fa ochi prin raze aproape para/ele. Cristalinul, prin modificarea curburii, (range lumina, facand-o sa conveargifi clitre retina. Aceasta are ca rezuftat proiectarea unei imagini inversate pe retina, dar creieru/ este capabil sa proceseze informafia, asffel incat imaginea sa fie" vazutii" In poziria corectii.

Mu~Chi clllarl .....----- contractali -----,,---,

Cristalin rotunjll

Razale luminoase ale unui obiect apropiat sunt mai divergente, necesitand 0 refractie mai mare. MU!jchii ciliari se contracts, redue tensiunea ligamentelor sus-

pensoa re ?i cristali n ul se bom.beaza, Cand lumina trece prin crislalinul hornbat, razele converg brusc in zona din Iundul ochiului.

Mu§chi cillari

,----- re1axati ----,

Llgamente suspensoare tensionate

Razele provenind de la un obie~tTndepartat sunt aproape paralele dlnd ajung la ochl, asa ca necesita din partea cristalinului 0 refractie mal midi. Muschii ciliari se relaxeazf si

liga mentele suspensoare se tensioneaza. Aees.tea, la randul lor, trag de marginile cristalinului, facandu-l mai plat ;;i mai subtire, Razele sun! concentrate pe fundul ochiului.

Doua dintre defectele oblsnulte ale ochlului sunt miopla ~i hipermetropia.

Miopia este incepacitatea de a vedea clar obiectele ihdepartale. Esle de cbicei datorata faptului ca globul ocular ests putin mai mare, ceea ce tnseamna oil imaginea cea mai clara a obiectului se forrnsaza in fala retinei. Hipermetropia, din contra, apare atunci cand globul ocular este prea scurt, av~nd ca rszultat faptul ea irnaginea clara a unui obiect aflar aproaps se formeazii 1n spstale retlnei.

Mia pia S8 co recteezs p u rtil nd och ela ri Isau Ientile de contact) care plaseal.ii o lentHa divergenta icon cava) in fata ochiului; hlparrnetropia se coracteaza folosind ochelari cu Ientile convergente (ccnvexel.

Air defect cornun de vedere este prasbltlsmut tpresbiopia], care este o incapacitate a ochiulul d a vedea clar obiectels aflate in apropiere, ca rezultat III piercterii elasticitaiii cristalinului. Deflelente apare In mod 00' tural odatii cu tnaintarea in v~rsta - deseori la inceputul v!\rstei de m'[loc - ~i poate f corectat folosind ccneiari eu Ientile convergenle. Acesta este deseori primul moment cand 0 parsoana are nevaie de ochelari pentru a·§i coracta vederea.

Asti gmati s m u I sste rezultatul faptu lui ca glabul ocular este dlscret determal, faclind C.B imaginea unui obiect sa devinil deformata. ~i acest defect poate fi eorectat p rin p u rterea OC he I arilar, eu Ientile cilindric'!l, care anuleaza distorsi unea cauzala de 0 c Ii l,

MIOPfA Razele de lumina para/ele sunt concentrate intr-o imagine clara in fata retlnel, ceee ce face _"---;---H'---01- ca obiectefe aflate la distants sa fie percepute nec/ar. a /enti/a CCmCBVa rasflrii raze/e de lumina ce ajung fa cristsltn, ccrectiind imag/nea.

HIPERMETROPIA Raze/e de lumina provenind de la un object se adunii pentru a forma 0 imagine

cfara In sparele retlnei, .l~=====l;:t==~g~"~d"

atunci ciind mu§chii care ~

contro/eaza cristalinul sunt re/axaJl. Grade/e mai mari de hipermefropie au CB rezuJtat o imagine necla.rii de aproape,

ENCICLOPEDIA M6DICALA

ETAPELE VIETII

Implantarea

FOAIA 2

Fertilizarea este doar inceputul dezvoltarii unui copil. Rezultatul fuziunii dintre ovul si spermatozoid este numit zigot; el are de urmat un drum

de-a lungul trompei uterine spre uter, reluand trassul facut anterior de spermatozoid.

Odata ce aJunge in utar, oul fertilizat trebuie sa i!fi gaseasca un loc pe pereteLe uterin. unde sa se implanteze. loc in care va primi hrana din sanqele marnei. Darinainte de a ajunge in uter, celuLele trebuie s~ I~i croiasdi drum prin Irompele uterine.

o CELULASOFISTICATA

lrnediat dups fertilizare, zigotJ:ll mascara aproxirnativ 0,15 mm. In aceasta etapa este a bia vizibil cu ochiul Liber. de!?i este cea mai mare celula umana si, probabil, cea rnai sofisticata. Aceasta Tngramadire minuscule contine intreaga intorrnatie qenetica ce determine modul in care copiluL se va dezvolta [i.zic, precurn ar Ii cu loa rea parului si a ocliiLor. De asemenea, ccntine informatii care contribuie La determinareacaracterutui, abilita!iLor mentale si personaLita!ii copilului.

DIVIZIUNEA CELULARA

in tirnpul in care zigotul trece prin trompa uterina !tubul Fallopian), incepe diviziunea celulara, cunoscuta ~i ca seqmentatie. Privind zigolul prin microscop, primul semn al acestui proces este 0 adancitura in juruL zonei de mijloc a celulei. Aceasta duce la 0 diviziune in ca-

Acest aspect al stadiului de doua celule a fost surprins cu ajutorul mlcrascopulul electronic. Se vad clar doua blastomere. Dupa acest stadiu, diviz;unea se accelerew, avand loc 113 fiecare 12 ore.

o linie de diviziune in mijlocul zigotulul, dli stsrtts! procesului de diviziune celula.ra. Zona pelluclda (fOZ) S8 mal at/ii, in mod normal, In juru/ oului.

lula, cu un nurnsr egal de cromozomi maternisi paterni, care trec la fiecare din celulele fiice, nurnite blastomere, Primele celule care se divid sunt rnult rnai mari decal ceLuleLe obisnuite si se vor rnicsora

o imagine colorata,

prin microscopie in luminli, luata la aproxlmativ 30 de ore dupli ferti/fZ3re, arata stadiul de doua ceune. Zona ro~ie este

o aglomerare de cetute ale coronet, care candva ;nconjurau oullnca nefecundat.

ulterior pentru a a ju n9 e la dimensiuni normale. Fiecare celula contine un nudeu central, care este inconjurat de un fluid nurnit citoplasrna, Cand celula i nit iala se divide, se fo rmeaza nuclei secunda ri, care adapostesc crornnzumii, dar nu au citoplasma,

o jurnatate din fluidul primei celuLe intra in noua celula fiiea, astfel ea rnarirnea gLobala a tiedirei celute se red uee. Acest proces are loc de cateva ori si, cu fiecare diviziune, rnarirnea celuLei scade, prin totosirea ateleiasi cantitati de citeplasma.

Odata ee celulele ajung la dimensiunea normals a celulei umane, S8 declanseaza un mecanisrn ce produce alat eitcplasrns cal sl nuclei in liecare subdiviziune celulars.

BLASTOCISTUL

Acest proces de diviziune are Loc aproximativ La fiecare 12 ore. Dupa circa patru zile, z.igotul criqinal a crescut in rnarirne, avand aproximativ 16 pana ta 20 de celule si are aspectul unei formatiuni rotunde, nurnita morula.

Pe masura ce diviziunea celulara continua. in morula se produce 0 a eu mula re treptata de lich i d. Acesta da merulei aspectul de minge de celule, numita blastocist.

SOSIREA TN UTER

1 ntre zi ua a cin cea ~i a ~a plea dupa fertilizare, celulele au trecut prin trompa uterina/tubul Fallopian ~i au ajunsln utero Odata ce b lastoe istu I aj u n ge in u ter. se a~azli in eavitatea uterina pentru a creste !?i a 5e dszvolta.

Pana acum, toate diviziunile ce~ lulare au avut loc sub invelisul zigotului, zona pellucida. Pentru ca embrionul sa se poata dezvoua mai departe, acest strat Irebuie indepartat, iar secretiile rnucoasei uterine ajuta la dizolvarea lui.

I MPLANTAREA

La doua, pana la patru zile de la momentul ajungerii in cavitatea uterina, are loc implantarea, de obice i undeva pe zona pereteLu i posterior al uterului. Blastocistul se adaneeste in endometru (Invelisul intern at uterului], folosind enzi me specia Ie pentru a dige ra eelulele lnconjuratoare, Oxigenul, fluidele ~; nutrientii care s unt elibera~i de endometru sunt absorbite de embrion si foLosite ca hran1L Daca totul merge bine, blastocistul se va implants in siguran\a.in limp ce secreta constant hormoni pentru a sernnala corpului mamei cil sarcina a apsrut.

Acest lucru este im porta nt deoarece, altfel, mama ar continua sa ovuleze in fiecare Luna. 5i daca ar avea loe rnenstruatia.Tnvelisul uterin s-ar descuama, ca 0 parte fireasca a cidului lunar, antrenand si de-abia implanta!ul blas-

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIET"

Aid 58 pot vedea straturile unui embrion de 4-6 oelule. Blastomerele {msr! ¥igalbene) sunt ce/ule formate din divlzlunea oului fecundat.

Ouf este inoonjura! de a membrana numit82.ona pellucid a (roz).

tocist, Acest lucru ar cauza ceea fe medici; nurnese avort spontan, in acest stadiu de dezvoltare exista douB grupuri distincte de eslute in blastocist. a masa de celu Ie retu nde in cantru, ce sun! separate printr-un fluid, de un perete extern. Com pus din celule aplatizate Aceastli rnasa de celule centrale va forma In curand embrionul; stratu 1 exterior de celule turtite va deveni placenta, care va furniza nutrienti ernbrionului in dezvoltare.

Fer1i1izarea

La circa treizlle de la fecundare, embrionul este in stadiul de opt £elule, care se nume§te morula Inca nu s-a implantal. Celulele mai mtci, rotunde, suntrezultate din div/ziune, dar nu au citoplasma ~i in final vor muri. Celelalte celule continua sa se divida ~i, in acest timp, se hranesc cu nutrienti absorbiIi prin microvilozitali.

Blastocl"l (52,lIe)

stadiuJ de douA celule Morula

(30 de ore dupa leotiltzare) (Ire] zile)

Uter

Dupa fertilizare, embrionu/ se schimba - fiecare celuls se divide in dous. Dupa trei zlle, se formeaza un corp de 8-16 celule,

numit blastocist. Celu/ele blastocistulu; ataca

inveli~u/ uterului - endometrul. ln aceastii

etapii a inceput cu adevarat sarcina.

Uneori, embrionul se implanteaza IntHln lOG gre§it. Data se impianteaz8 in uter, (Jar aproape de orificiul unde corpul utsrul ui se uneste cu colul-, portiunea istmica - poate sa epara 0 anomalie numitii placenta praevia. Fe masura ce placenta cresta, poate aeoperi cervixul, Uneori, aceasra ou reprezintjl 0 problema, dar in alte cazuri poate sa duca la sangerari masive in stadiile avansate ale sarclnii, cand ,placenta S8 separii de utero Sarcina eclop:idl, - in alt lac - apare eiind embrionu I se implanteaza tn a Ira parte decal in utero Cel mai frecvent sa Intampl~ tn trornpeje uterine, (jar ocazionat se peate sa fie §i 1n evare, cervix sau eavitatsa abdominaJIi. Sarcina ectopica este 0 problema serloasa, psntru ca em brionul care se dezvolta poate produce afectarea tes utului din jur ~i rupturi, care due 18 sangerari masive ~i dureri marl.

Aceasta investigafie cu ultrasunete (ecografle) ,rata 0 sarcina ectopica in trompa uterinii.

In ilsffeJ de situatii, taWI va afecta trOmpa ute.rinii Ii va caum dureri mali.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

:1 N D E X U LBO L I LOR

Salmoneloza

Salmoneloza este cunoscuta COl gastroenterita sau toxiinfectie alimentara. Este 0 lnlectie produsa de Salmonella, bacterie ce locuieste ,7n intestinele omului ;;i ale animalelor.

Nu loti cei infectati cu salmonela se imbolnavesc. f~ fiecare situatie de intoxicatie alimentara, pot ~a fie oameni COl re au ing era! bacteria ;;i 0 excreta ulterior pri n leCOIle, lara a prezenta niei un lei de simptome.

Allii, mai pulin norccosl, sulera de

Simptomele sunt, in general, suficiente pentru diagnostic, rnai ales in cazurile usoare. In aceste situatii nu mai este necesars nici 0 investigatie.

Pacientii afeclaji mai grav necesila analiza de laborator pentru confirmarea agenlului patogen ;;i a tip ulu i acestuia. Se vo r recolta probe din fecale, pentru culturi in laborator, care pot identitica variate tipuri si radacini de Salmonella. Un tratament si 0 abordare specifics vor Ii recornandate, Tn functie de tipul crescut in culturi.

Pacientilor li se vor da recipiente sterile pentru recoltarea probelor de. fecale, etiehetate, de obicei pentru trei zile. Acestea Irebuie duse direct La laborator pentru examina reo

Un tehnician examineazii Salmonella dezvoltatii Intr-o eprubetii, pentru a determina specia.

FOAIA 123

Simptome

Ul OJ

,......

obicei episoade de diaree ;;i varssturi limp de doua pana la trei zile, ~i un nurnar mic dintre ei pot suferi un episod prelungit de boala.

De la individ 101 individ, pot sa apara sindroame (modele) diterite de boala. Afectarile specifice asociate ell infeclia cauzata de salmonela includ:

• Febra enterics, Aceasta este tifaida ;;i paratifoida [care Elsie a forma mai putin grava dedit

cea tifoida)

• Enterocolita, Aceasta este 0 inflamatie a mucoasei intestinului sublire ;;i gros.

• Gastroenterita. lnflarnatie a stomacului si intestinelor, in special a m~coasei intestinului subtire. mai cunoscuts sub denumirea de intoxicatie ali men-

tara. .

• Osteornielits sau artritii. Acestea sun! inflamati i ale oasetcr ~i respectiv arlic~lariilor. de9i i nfectia locatizata sau in focar este mult mai rara.

Simptomele infectan! ell Salmonella epa r de abieei la interval de 24 (!j e are de la ingestie, ~i pot include toata sau 0 parte din urrnatearele manifestari:

• greata;

dureri de cap; diaree: vars~turl:

dureri abdominals severe; feb ra use are cu !ransp i rali i; urme de sanga In viirsaturi sau in scaune:

3

o ::J ro

~

o N OJ

Diagn0stic

____ -"

Bacteria in formii de bastona~e, numitii Salmonella typhimurium, se miljca folosind pre/ungiri asemaniitoare tirului de par, numite flage.lI. Aceasta bacterie are ca gazda animalele Iji produce toxlne care cauzeaza dureri abdoinale, 9returi

Iii diaree.

1

3

8

2

4

5

6

7

Timpul - in zile

Perioada de incubatie ladid timpot trecut de la i ngestia bad lu lui Salmonetla, pana La aparijia sirnptornelor] este, de obicei, de 12 pana la 24 de ore, dar se poate extinde Tntre 6 !iii 48 de ore. Debuteaza, de obicei, brusc eu senzatie de raw, greata, durere de

Temperatura unui bolnav de febrfl tifoidii fluctueaza semnlficativ In timpul evo/uliei bolii.

La acest pacient a crescut rapId p"fnnli In zlua a patra, punct de te care au tost administrate antibiotice, aviind ca rezu/tat 0 febra intermitentii, piina 11'1 normalizare.

cap, dureri abdominale sub forma de cram pe, diaree si va rsaturi. Pot aparea frisoan e ;;i fe bra ~i. ocazional, apa re dia ree severs eu scaune lichide verzi, care I:!ot sa contina sange sau mucus. In cazurile severe poate sa apara deshidratarea.

Salmoneloza este, de obicei, 0 boala cu evolutie scurta, de 2sau 3 zile, desi majoritatee pacientilor continua sa elimine Selrnonella in fecale timp de cateva luni dupa infectie.

Ocazional, In formele severe, pacientul poate sa se lrn bolnavea scii series, necesitsnd spitalizare pentru rehidratare,

ENCICLOPEDIA MEDICALA

INDEXUL BOLILOR

Cauze

Salmoneloza este cauzsta de bacterii ce se propaga de-a lungut tractului intestinal. Exista mai multe tipuri, al caror nume este de obicei dat de locul in care au tost depistate initial, precum Salmonella dublin. Exista Irei specii identifieate de salmonella:

• Salmonella paratyphi?i Salmonella /yphi IparaJifoida ?i respectiv tifoidal

• Salmonella cho_leasius Salmonella enteridis lcauza toxiinfectiilor alimentare la csmenll

Infeetiile cu Salmonella apar peste tot in lume. Irl special in locurile supraaglomerate si in care conditiile de igiena ?i dotarile sanitare sun! deficitare. Cei ee calatoresc in strsinatate sunt susceptibili in mod special ~i trebuie sa ia rnasuri spectate de precsutie, mai ales dind dil2itorescirllarile tropicale.

I nainte de a calatori in strili natate, turistii ar trebui sa se intereseze de aprnvizionarea loca lil cu apa ~i sa fie precauti cu salatele crude, preparatele din fructe de mare, carne gatita iii alimente preambalate, gata de consurn, Majoritatea acestor in" fecFi pot fi prevenite prin igiena personala riqurcasa, Legata de rnanipularea alimentelor, toaleta ~i curatenis generala,

Infecria poate Ii raspandita prin carne de vila, pui, pore, oua, produse lactate !Ji produse de ma reo Contactul direct cu animalele infeetate produce sporadic inlectii. La ferme, vitele, gainile, curcanil, ouale iii animalele de casa pot fi purtatoare ale intectiei. Preparatele contaminate, provenind de la aceste animate, intra in lantul alimentar !Ji sunt ingerate de oameni. Dezvoltarea intensiva a fermelor, cu aglomerarea animalelor si productia de alimenle pe 5Cara larga, au Tncurajat r1ISpandirea salmonelozei. De multe ori, infecliile pot Ii provocate de ali mente provenite din import. Carnea cruda, alimentelegatite, carnea, de pui sau alle animale, conqelata - dacaa fast de pozitata incorect, dezghejata sau insuficient prelucrata termic - toate pot provoca infeqii. Aces! fapt impune grija deosebita la prelucrarea industrials dar si la gatitul acasa,

Cateringul ~i alimenlele pream-

Bacteria Salmonella paratyphi este agentul cauza/ af febrei paratifoide, boala a sistemului digesfiv, mai putin severa decal febra tffoida.

Transmiterea se face prin alimente contaminate, Dupa ingestie. aeeste organisme se inmultesc in intestinul subtire. ln cazurile severe, ele pot sa tread;' prin sistemul limfatic, Tn sange ~i Tn siste muL reticuloendotelial (splina. ficat si rnaduva osoasa I, Acest sistem este responsabil de apararea organismuloi impotriva intectiiior.

Salmonella typhi cauzeaza febra tifoidii. Aceasta se manifestli prtntr-o innamape a spline/ ;;i

a ossetot; delir ~i eroziuni ale peretelui intestinal.

Peretele cetutsr {albastruj al bacteriel Salmonella este etecet de antibiaticul admin/sf rat. Acest tapt are ca urmer« revifirsarea continutului ;;i moartea bacteriei.

Masurile preventive impdtriva salmonelozei includ:

Preparare, manuirs lii de pezita re igi e n iea

a allrnentelor, Pasteurizare.

Prel U E rare terrni ell Glbligatorie a produselor de origine animala.

Evita~e3 folosirii antibleticelor in cresterea animaleler,

Vaccinarea turistilor impotriva febrei tifoide §i paratifoids.

Salrnoneloza necomplicatii. nece.sita masuri simple. pentru tratament slrnptomatlc,

o i areea ~ i varsiiturile

Nu consumati niciun fel de ali" mente tirnp de 24 de are; bstl dear apli, des. eu ingi"tilituri mid

Viirsaturile

Preparatele anliemetiee, prscurn rnetoctopramid, se pot administra, fi e oral, f e in iecta bi I ad u Ililar, §i sub forma de supozltoare copiilor.

in completare; cei ee manuiesc alimente §i sunt deplstati ca purtater] de S(ffmonelfa, ,ver fi suspendati din activitl1te pana ta negativares probeter provenind din trel copreeulturl. Salmonella poate sa ramana cantonata 1n vezica biliarii §i sa fie excretata in scsune limp de peste un an, asa eli purtalorii eronici raman potentia I infecti o,§ i Rii ntw m [:lIte luni de zile.

Irlfectia

Rareorl sunt neeesare antibiotice, iar aceasts nurnai cand au fost identifieate bacter'iile specifice. Iil~ecum tifoidii sau paratifoida,

Deshidratarea

Paoien!ii foarte tiner, sau cei in varst!! ar purea aves nevole de rehidratare intravenoasa C~ solup:e salina cu dextrozii ~i supliment de potasiu,

Curerile abdominale Administrarea (Ie leperarnid sau fosfat de ·cedeinii Ie p08w.u§ura.

ProfiLaxie

Salmonella poate Irai pe suprafeteie

din buciltarie, a_stfel fncal igiena corectfi este esen[ialli. In aceasta imagine microscopicfi, Salmonella eneridls

(fn galben) sa ascunde, nevifzutil de ochiul Jibe.r, pe 0 suprafs[a de otel (fn albastru).

balate, gala de consum, sunt surse de infeclie - toate necesiti3 practicarea unar stands rde crescute de igiena, Epidemii marl au lost declansate de laptele incorecl pasteu rizat, 0 ua Ie preaspete, pratul de oua. ciocolata ?i

preparatele cu carne contaminate.

Infec!ia nu se transmite de la om la am, cu exceptio comunilatilor inchise, cum ar fi spitale sau camine; femeile gravide preziflti'l un rise suplimentar.

oeAGOSTINI