Sunteți pe pagina 1din 11

Lipovicianu Stefan

Grupa 8114

Instrumente pentru masurari geometrice si control dimensional

Sublerul si micrometrul

Pentru a fi prelucrate la strung in conditii de inalta exactitate, piesele se masoara cu


sublerul si cu micrometrul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02
mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.

SUBLERUL

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit
dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla
cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este
solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste
distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu
ajutorul surubului.

Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni
cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de
0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe
rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va
coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al
vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un
reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va
coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

Cu sublerul de adâncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum si


adâncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de
fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de
adâncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite când capatul riglei
este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero).
Masurarea adâncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu
ajutorul sublerului de adâncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel încât
cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in
acea cu surubul dupa care se face citirea cotei .

Subler cu precizie de masurare de 0,02mm

1
Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata,
permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.

Subler cu indicare digitala

Subler pentru masurarea rotilor dintate

2
Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul
riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar
unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt trasate si
reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0,1mm (cu 10
diviziuni),de 0,05mm( cu 20 diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul „0” al
vernierului coincide cu reoperul „0” al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare .
cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare
(4).
Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt prevazute cu un
dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de
avans fin .
Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11)
pentru masurarea adincimilor .
Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele
de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice
sau cutit ,pentru masurari interioare.

Partile componente ale unui subler sunt :

3
Clasificarea sublerelor:

1. Dupa precizia de citire


Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20 si 1/50mm, adica valoarea
diviziunii pe vernier poate fi 0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm.

2. Dupa destinatie
2.a. sublerele de inerior si exterior măsoară dimensiuni interioare si exterioare. Unele
tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adincimilor. La masurarea
dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A, respectiv
grosimea ciocurilor. A este in funcţie de limita superioara de masurare a sublerului.

4
2.b. sublerele de adincime se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor

infundate, pragurilor,etc.

5
2.c.sublerele de trasare sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor
La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al
cursorului , lungimeacare se măsoară fiind egala cu distanta dintre suprafaţa de
masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.
Masurarea cu suberul de inerior si exterior :

Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numărul de milimetri de pe rigla gradata


depasit de reperul „0” de pe vernier, la care se adaug o fracţiune calculata in felul
urmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se
inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei:
VM=NR.VI+nr.Vd
VM= valoarea dimensiunii pe care o măsuram ,in m;
NR= numărul reperului de pe rigla depasit de reperul „0” de pe vernier;
VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);
r= numărul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe
scara riglei;
d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

6
Micrometrul
Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate
constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub
micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a
micrometrelor obisnuite este de +/- 0,01 mm.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt
capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei
cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara
cu tamburul si se însurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie
sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare
ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie
strânsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul
unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Când cele doua suprafete de masurare au
atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita oricât, ea nu mai antreneaza
tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si
deasupra ei se afla cate un rând de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri
întregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este
divizata in 50 de parti. Când suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,
tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice,
afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei
longitudinale.

Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare


micrometrului obisnuit, având insa in plus doua vârfuri: unul prismatic si unul conic.
Vârful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator
profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vârful conic se introduce
in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.

Vârfurile se înlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina
in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul
axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.

In mod obişnuit, şurubul micrometric are pasul p=0,5mm iar circumferinţa tamburului
fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotaţii complete a
tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce
înseamnă ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm.
d= valoarea unei diviziuni pe tambur;
p= pasul surubului micrometric, in m;
Nd= numărul diviziunilor de pe tambur.

7
Facind înlocuirile,
rezulta: d= 0,5/50=
0,01mm.

Micrometru de exterior obişnuit


Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul careia se
citesc sutimile de milimetru.
Micrometru de exterior
Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a carei suprafaţa frontala
constituie una din suprafeţele de măsurare, tija şurubului micrometric 3 (partea frontala
a tijei constituie cea de a doua suprafaţa de măsurare), dispozitivul pentru fixarea tijei
şurubului micrometric 4.
Braţul cilindric 5 este filetat la interior, permitind insurubarea şurubului micrometric care
se prelungeşte cu tija 3 . Pe braţul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate, si anume:
scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.
Solidar cu şurubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de m.
Pentru micsorarea uzurii suprafeţelor de măsurare, acestea pot fi placate cu pastile
executate din carburi metalice.
Stringerea piesei de masurat intre suprafeţele de masurare se executa cu o forta axiala
constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest
dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N.
Marirea preciziei de măsurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare
digitala) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.

8
Micrometrele de interior pot fi:
· Tip vergea
· Cu ciocuri
Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o
serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de măsurare. Se construiesc cu
limita inferioara de măsurare de 30, 50 sau 100mm si limita superioara de 5000mm.
Micrometru de interior cu ciocuri este prevazut cu doua ciocuri pentru măsurare, cu
suprafete de măsurare cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor,
cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers.
Intervalele de măsurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 25-50mm.
Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma piesei
sau a cotei care se masoara :

9
Masurarea cu micrometrul
Pentru măsurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de măsurare sprijinind-o
pe suprafaţa nicovalei. Se roteste şurubul micrometric pina cin suprafaţa de măsurare a
tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a
apasarii. Valoarea dimensiunii măsurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia
generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea
corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe braţul cilindric 5 si
tamburul 6.
Pe braţul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate :
· Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm;
· Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.

10
Pe circumferinţa tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5
in 5, de la „0” la „50”. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se
adauga sutimile de mm citite pe tambur.
Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in funcţie de pozitia
marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe braţul 5 , se pot ivi trei
situatii de citire, exemplificate astfel:

11