Carpatii

Meridionali
I. Munţii Bucegi se întind de la Valea
Prahovei până la Valea Dâmboviţei;
II. Munţii Făgăraşului se întind de la Valea
Dâmboviţei până la Valea Oltului;
III. Munţii Parâng se întind de la Valea
Oltului până la Valea Jiului;
IV. Munţii Retezat-Godeanu se întind de la
Valea Jiului până la Culoarul Timiş- Cerna.
Clima este tipic montana, cu
temperaturi medii anuale de 2-
6°C, cu precipitatii abundente de
800-1200 mm si chiar peste, la
mari altitudini, cu vanturi
puternice.
 Vegetatia
Grupa Bucegi

La altitudini de peste 2400m,

covorul vegetal este discontinuu

Ochiul Gainii Clopotei alpini Salcii pititce Argintica Graminea pitica

Paduri de molid
 Grupa Fagarasi

Mestecan
Plop tremurator

Paralute

Paduri de molid
 Grupa Parang

Muschi si licheni

Mesteacan

Paduri de molid
 Grupa Retezat-Godeanu

Muschi si licheni

Sangele voinicului

Mac

Paduri de molid
 Fauna

Fauna Carpatilor Meridionali

Urs Caprioare Capra neagra Lup

 Cel mai înalt vârf din
grupă Bucegi, Vf.
Omu( 2502m). Alături de
măiestria naturii, omul a
contribuit prin construirea
celei mai mari staţii
meteorologice din ţară.
 Tot în Bucegi stau de strajă
întregului platou montan două
minuni pe care natura le-a sculptat
de-a lungul timpului:

Babele
Sfinxul
 Tot aici se află Crucea de
pe Muntele Caraiman,
ridicată din ordinul Reginei
Maria în memoria eroilor
căzuţi în primul război
mondial.
Munţii Făgăraşului : aici se află
cele mai înalte vârfuri muntoase
din Carpaţii româneşti:
Moldoveanu(2544m)
Negoiu (2535m)
Mănăstirea Curtea de
Argeş, ctitorită de
Neagoe Basarab, domn
al Ţării Româneşti.
Conform legendei
meşterului Manole, în
zidurile mănăstirii se
află corpul soţiei
sale , Ana.
 Plecând din Curtea de Argeş, întâlnim cetatea de
la Poienari, cea construită de familiile boierilor pe
care Vlad-Ţepeş îi surprinde complotând împotriva
sa şi pe care îi pedepseşte izolându-i pe vârful
muntelui, pentru a construi această cetate.
 Părăsim cetatea
şi , înaintând pe
şosea ajungem la
Barajul de la
Lacul Vidraru, o
operă a omului
în lupta cu
puterea naturii.
Plecăm de la baraj şi
înaintăm prin munte
pe o şosea , a cărei
construire a durat 12
ani, Transfăgărăşanul.
În vârful muntelui
ne aşteptă mereu
primitor Lacul
Bâlea.
 Un alt loc de traversare a
Munţilor Făgăraş îl
reprezintă Culoarul Rucăr-
Bran, care duce la castelul
cunoscut în întreaga lume
sub numele de „Castelul lui
Dracula”.
 Istoria a scris multe pagini
în Munţii Făgăraşului. Astfel,
în oraşul cu acelaşi nume se
află cetatea Făgăraşului, unde
au fost întemniţaţi Doamna
Stanca, soţia lui Mihai
Viteazul, alături de fiii lor,
după ce acesta a fost ucis pe
Câmpia Turzii, din ordinul
generalului Basta.
În timp ce ne îndreptăm spre cea de-a treia grupă a
Meridionalilor, întâlnim , pe Valea Oltului, mănăstirea
ctitorită de cel pe care, poporul l-a numit datorită
înţelepciunii sale „ cel Bătrân”. Mănăstirea Cozia este
locul unde marele domnitor îşi doarme somnul de
veci.
 Trecem Valea Oltului şi pătrundem în grupa cea mai
întinsă din Carpaţii Meridionali, Munţii Parângului. Aici ,
la limita dintre Munţii Parâng şi Retezat, străjuieşte mai
bine de două mii de ani Cetatea Sarmizegetusa, capitala
Daciei.
 Ajungem , în sfârşit, şi în ultima grupă, cea a Munţilor Retezat-
Godeanu.
Aici se află Parcul Naţional Retezat, unde o mulţime de specii de plante
şi animale sunt protejate de lege.
Parcul Naţional Retezat a fost creat in 1935, fiind primul parc naţional din
România şi era destinat conservării frumuseţilor acestor munţi şi a florei de
aici. Altitudinile variază între 794m şi 2509m. Munţii Retezat au unele din cele
mai frumoase privelişti din Europa sud-estică. Masivul este traversat de multe
poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii. Pentru cei bine pregătiţi
există şi câteva trasee de căţărare.
Flora Retezatului este renumită prin diversitatea floristică, adăpostind
aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în
România. Existenţa aici a mai bine de o treime din flora României este unul
din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional.