P. 1
5. Administratia publica locala

5. Administratia publica locala

|Views: 458|Likes:
Published by stefania_tudor

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: stefania_tudor on Jun 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/13/2014

pdf

text

original

CONSILIILE LOCALE 1. Componenţa consiliului local. Conform Legii nr.

215/2001, în fiecare comună şi oraş există un consiliu local ca autoritate deliberativă. Consiliile comunelor, oraşelor şi sectoarelor Bucureştiului sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea utorităţilor administraţiei publice locale. Statutul - cadru orientativ al comunei şi oraşului se stabileşte prin hotărâre de guvern. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei, oraşului sau sectoarelor Bucureştiului, raportată de Comisia Naţionala pentru Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Astfel, până la 3000 de locuitori sunt un număr de 9 consilieri, iar la peste 400000, sunt 27. Consiliul General al municipiului Bucureşti este compus dintr-un număr de 31 de consilieri. 2. Constituirea consiliilor locale. În termen de 25 de zile de la data alegerilor are loc constituirea consiliilor locale. Convocarea consiliilor în şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său. La şedinţă va fi convocat şi primarul, chiar dacă procedura de validare a acestuia nu a fost finalizată. Şedinţa este legal constituită, dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor aleşi şi validaţi. în cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va ţine, la convocarea prefectului peste 3 zile. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte .3 zile, în aceleaşi condiţii. în situaţia în care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datorită absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesuluiverbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţă în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu recurs la instanţa competentă. în cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii înscrişi pe Jiştcle de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile. Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este motivată dacă există cauze obiective, precum boala sau misiunea în străinătate. Conform legii, lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier ajutat de doi consilieri dintre cei mai tineri, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii administrativteritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. 3. Validarea consiliilor locale. Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile legii. Invalidarea mandatului inter/ine în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii. Pentru validarea mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură. Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri. Consiliul este legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi. În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele

politice confirmă în scris apartenenţa la partid. în cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu. se vor organiza alegeri parţiale pentru completare. în termen de «30 de zile. 4. Jurământul consilierilor. Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului un jurământ de credinţă în limba română. Jurământul are următorul enunţ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bunăcredinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. 5. Statutul consilierilor locali. După depunerea jurământului de către consilieri şi constituirea consiliului local, consilierii dobândesc anumite drepturi şi obligaţii, care alcătuiesc laolaltă statutul juridic al consilierului. Astfel, este de precizat că mandatul consilierilor este de 4 ani şi se exercită de 3a data depunerii jurământului până la constituirea noului consiliu ales. Desigur, nu în toate cazurile mandatul durează 4 ani, uneori apărând situaţii care determină ca acest termen să fie'mai scurt. Calitatea de consilier local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia; d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului; e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; g) punerea sub interdicţie judecătorească; h) pierderea drepturilor electorale; i) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales; j) deces. încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier; Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. în exercitarea mandatului, consilierii nu sunt salarizaţi, ei putând primi însă o indemnizaţie de şedinţă, ca şi pentru lucrul în comisiile de specialitate ale consiliului. în exercitarea funcţiei, consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale, fiind ocrotiţi de lege ca purtători ai autorităţii publice, legea garantând acestora libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului. Consilierii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup. dreptid la asociere fiindu-le şi el garantat, iar structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local. Consilierii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local. Aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat, fiind exceptaţi cei care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii

economice, juridice sau administrative. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor locali, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local. Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a consilierilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor s.e aduc la cunoştinţă atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective. De protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei consilierului - soţ. soţie şi copii - în cazul în care o agresiune împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său. Aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales. Ei au datoria de a da dovadă de probitate şi discreţie profesională, cinste şi corectitudine. Este interzis consilierului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje, precum şi să facă uz şi să se pot prevaleze de calitatea lui în exercitarea unei activităţi private.. Consilierii locali sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi regulamentul de funcţionare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase. De asemenea, ei sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. în cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului. Consilierii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese. Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. în declaraţia privind interesele personale, toţi aleşii locali, deci inclusiv consilierii, vor specifica funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor; veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective; participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii; participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei; asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt; bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune; funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie; bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori; lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte; cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizica ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinuta în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de aleşii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi; orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viccprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor judeţeni. Declaraţia privind interesele personale se depune în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit. Aleşii locali au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară. Legea nr. 393/2004 consideră că aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) acestuia;

orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. , Ncdepunerea declaraţiei privind interesele personale atrage suspendarea de drept a mandatului, iar refuzul depunerii ei atrage încetarea de drept a mandatului de consilier. Consilierii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, onsilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat. Încălcarea de către consilieri a prevederilor legale sau ai îndatoririlor ce le revin poate atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă; e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate; f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1T2 şedinţe. Aceste sancţiuni se aplică de către preşedintele de şedinţă (avertismentul; chemarea la ordine; retragerea cuvântului şi eliminarea din sala de şedinţă) sau de cître consiliu prin hotărâre (excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate şi retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe). In cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, său al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilită de1 comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare. Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive şi are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă. In caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui. 6. Atribuţiile consiliului local Conform art.36 din Legea nr. 215/2001 republicată, consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte cu respectarea legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea cconomico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului%au municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extem. în ce priveşte prima categorie, consiliul local: a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale-instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local; c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile

legii. în cea de-a două categorie de atribuţii sunt cuprinse cele referitoare la: a) aprobarea, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; b) aprobarea, la propunerea primarului,a contractării şi/sau garantării împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii; c) stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii; d) aprobarea, la propunerea primarului, a documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; e) aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a imitaţii administrativ-teritoriale; f) asigurarea realizării lucrărilor şi luarea măsurilor necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. în cea de-a treia categorie de atribuţii, consiliul local: hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii; avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local. Cât priveşte cea de-a patra categorie de atribuţii prevăzute de lege, consiliul local a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: educaţia; serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publică; situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului; conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; dezvoltarea urbană; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile publice; serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz; serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; activităţile de administraţie social-comiuiitară; locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, precum şi alte servicii publice stabilite prin lege: b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic; c) sprijină. în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa; f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. De asemenea, consilul local hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-tcritoriale din alte ţări; hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune. 7. Funcţionarea consiliului local Legea nr. 215/2001 republicată consacră o întreagă secţiune din Capitolul II acestei probleme. Consiliul local lucrează în şedinţe, care sunt conduse de preşedinte. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la

cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. In caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată. în invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia. Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. în comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective. Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie şi sunt publice. Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie, iar potrivit legii dacă un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de funcţionare a consiliului. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. în toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română. Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretaiul unităţii administrativteritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate, în termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de inlernet a unităţii administraliv-ieriiuriale o copie a procesului-verba! al şedinţei. Consiliul local se dizolvă de drept atunci când: a) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unu şi nu s-a putut completa prin supleanţi până la două treimi; b) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv; c) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativteritoriale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului. în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul local adoptă hotărâri care se semnează de către preşedintele de şedinţă, se contrasemnează de către secretar şi se comunică primarului. Hotărârile pot fi normative sau individuale. Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect. La deliberare şi la adoptarea hotărârilor u poate lua parte consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, hof\r\rea adoptată cu încălcarea acestei interdicţii fiind nulă de drept. Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretai-. în cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.

,.; -Consilierii îşi desfăşoară activitatea nu numai în şedinţele consiliului, ci şi în cadrul comisiilor de specialitate. în afara comisiilor de specialitate, din proprie iniţiativă, la cererea primarului, consiliul poate hotăra să angajeze şi comisii speciale de analiză şi verificare pe perioadă determinată. Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3. Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile arătate pot constitui un grup prin asociere. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului. Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier. în cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct. Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe. Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului. SECŢIUNEA 3 - PRIMARUL 1. Alegerea primarului Primarul este o instituţie tradiţională în administraţia din România. El este autoritatea executivă a comunei sau oraşului, fiind elementul esenţial în administrarea localităţii în care a fost ales. în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001, comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii. Atât Constituţia, cât şi Legea administraţiei publice, prevăd că primarii, ca autorităţi executive, prin care se realizează autonomia locală în comune şi' oraşe, sunt aleşi în condiţiile prevăzute de lege. Potrivit legii amintite, primarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului unional, iar nu al scrutinului de lista întâlnit la alegerea consiliilor locale. Validarea alegerii primarului se face după aceeaşi procedură ca cea deja prezentată în cazul alegerii consiliului local, motiv pentru care nu socotim necesar a amai reveni asupra ei. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei. Actul final al abilitării în funcţia de primar este prezentarea rezultatului validării într-o formă solemnă şi protocolară în faţa consiliului local. Desigur, este posibil ca mandatul primarului să fie invalidat, atunci când se constată existenţa unor incompatibilităţi. în caz de invalidare a alegerii primarului. Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii. Următorul act obligatoriu este depunerea jurământului de către cel care a fost ales şi validat pe această funcţie, în faţa consiliului local. După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimaţia, care va fi semnată de preşedintele de şedinţă, un semn distinctiv al calităţii de primar, pe care acesta are dreptul să îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. 2. Statutul primarului Primarul ales, al cărui mandat a fost validat şi a fost depus jurământul îşi exercită drepturile şi atribuţiile, de regulă, pe un interval de patru ani, îndeplinind o funcţie de autoritate publică. Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean Primarul este şeful administraţiei publice locale şi răspunde în faţa consiliului de buna funcţionare a acestuia. Primarul conduce serviciile publice locale şi reprezintă comuna sau oraşul în

relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi injustiţie. Faptul că legea instituie răspunderea primarului faţă de consiliul local, nu înseamnă că el este subordonat consiliului, întrucât o asemenea subordonare ar afecta principiul funcţionării autonome a celor două autorităţi. Această răspundere trebuie înţeleasă mai degrabă în sensul unei colaborări între cele două autorităţi locale pentru huna funcţionare a administraţiei locale, nicidecum ca o restrângere a funcţionării autonome a acestor două autorităţi1. Mandatul primarului este de 4 ani, dar poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali (demisie incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-ţeritqrială; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă, privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales ori deces). încetarea înainte de termen a mandatului de primar în aceste cazuri se constată prin ordin al prefectului emis pe baza unui referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi a actelor din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.. Există însă şi alte cazuri de încetare de drept a mandatului de primar prevăzute de legea administraţiei publice locale, cum ar fi dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic sau dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. în cazurile mai sus arătate, prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului. Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de .10 zile de la comunicare. Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. în acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, dacă ordinul a fost atacat. Mandatul primarului poate înceta şi ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului. Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului. Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului. Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei care a determinat-o. Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat. Aceleaşi reguli se aplică şi viceprimarului. în caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie. în această situaţie consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului. in situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie. în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale

viceprimarului, până la încetarea suspendării. Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar. Primarul este ajutat de viceprimar care este ales din rândul consilierilor cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie. Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, tară a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut. Primarul şi viceprimarul sunt salarizaţi pe perioada cât deţin aceste funcţii şi tot pe această perioadă se suspendă contractul de muncă sau actulde numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură şi artă. La încetarea mandatului de primar sau de viceprimar persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese. Timp de 2 ani de la data încetării mandatului nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile. La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii. Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de .concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii. Durata exercitării mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte şi de vicepreşedinte al consiliului judeţean constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei. Fiind încadraţi, în concepţia Legii nr. 393/2004, în noţiunea de „aleşi locali", primarii şi viceprimarii beneficiază de aceeaşi protecţie juridică, au aceleaşi drepturi şi obligaţii, sunt supuşi prevederilor referitoare la conflictul de interese şi aceloraşi forme de răspundere juridică valabile şi în cazul consilierilor locali, motiv pentru care trimitem la reglementările legale analizate în cadrul secţiunii referitoare la statutul acestora din urmă. Nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului Lo.cal.de către primar, precum şi neprezentarea rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lui ori neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege în calitatea sa de reprezentant al statului în unităţile administrativ-teritoriale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei 103. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local. 3. Atribuţiile primarului Primarul are o paleta foarte largă de atribuţii pe care le exercită nu în nume propriu, ci în numele colectivităţii care 1-a ales şi al statului care 1-a abilitat si i-a recunoscut aceste drepturi şi obligaţii ca fiind de interes public, atât pentru colectivitatea respectivă, dar şi pentru stat. într-adevăr, dacă el încalcă ordinea de drept sau ia măsuri ce contravin intereselor statului urmează a fi demis. Principalele atribuţii ale primarului conferite de Legea nr.215/2001 sunt grupate în patru categorii: atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii (primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului). atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local (prezintă consiliului local, în primul

trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-tcritoriale; prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-tcritoriale şi le supune aprobării consiliului local); atribuţii referitoare la bugetul local (exercită funcţia de ordonator principal de credite; întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor (coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile rezervate competenţei autorităţilor publice locale; ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativteritoriale; numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative; asigură realizarea lucrărilor şi ia. măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor). Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege. Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean. în exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales şi, în această calitate, poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din maximum 3 persoane la oraşe şi municipii şi maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ. 4. Actele primarului Legea nr.215/2001 statuează că în exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Dispoziţiile emise de primar sunt acte juridice ce exprimă o voinţă manifestată unilateral şi produc în mod direct efecte juridice, au caracter de actualitate şi sunt obligatorii pe întreg teritoriul comunei sau oraşului, executarea lor fiind asigurată prin exercitarea forţei publice de către autorităţile statului. Dispoziţiile produc efecte numai în momentul în care sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate, prin'publicare sau comunicare, după cum dispoziţia are un caracter normativ sau individual In unităţile administrativ-teritoriale unde minorităţile naţionale au o pondere însemnată, dispoziţiile primarului se aduc la cunoştinţă publică şi în limba minorităţii naţionale. Executarea şi organizarea executării dispoziţiilor este o preocupare constantă a primarului, a secretarului consiliului local, dar şi a serviciilor publice ale administraţiei locale. -

în privinţa controlului legalităţii actelor emise de primar se aplică regula constituţională potrivit căreia controlul se efectua de către prefect, personalitate juridică proprie1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->