Sunteți pe pagina 1din 11

CONSILIILE LOCALE

1. Componenţa consiliului local. Conform Legii nr.215/2001, în fiecare comună şi oraş există un
consiliu local ca autoritate deliberativă. Consiliile comunelor, oraşelor şi sectoarelor Bucureştiului sunt
compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite
de legea pentru alegerea utorităţilor administraţiei publice locale. Statutul - cadru orientativ al comunei şi
oraşului se stabileşte prin hotărâre de guvern.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de
populaţia comunei, oraşului sau sectoarelor Bucureştiului, raportată de Comisia Naţionala pentru
Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede
alegerile.
Astfel, până la 3000 de locuitori sunt un număr de 9 consilieri, iar la peste 400000, sunt 27.
Consiliul General al municipiului Bucureşti este compus dintr-un număr de 31 de consilieri.

2. Constituirea consiliilor locale. În termen de 25 de zile de la data alegerilor are loc constituirea
consiliilor locale. Convocarea consiliilor în şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de
constituire participă prefectul sau reprezentantul său. La şedinţă va fi convocat şi primarul, chiar dacă
procedura de validare a acestuia nu a fost finalizată.
Şedinţa este legal constituită, dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor aleşi şi validaţi. în
cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va ţine, la convocarea prefectului peste 3
zile. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare
de către prefect, peste alte .3 zile, în aceleaşi condiţii. în situaţia în care consiliul nu se poate constitui nici
la ultima convocare, datorită absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, instanţa va declara vacante,
prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări.
Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesului-
verbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţă
în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu recurs la instanţa
competentă. în cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu
supleanţii înscrişi pe Jiştcle de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru
completare, în termen de 90 de zile. Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este motivată dacă
există cauze obiective, precum boala sau misiunea în străinătate.
Conform legii, lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier ajutat
de doi consilieri dintre cei mai tineri, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii administrativ-
teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei.
După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre
adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o
perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de
acesta.

3. Validarea consiliilor locale. Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza
căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.
Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor
alegerilor, în condiţiile legii. Invalidarea mandatului inter/ine în cazul în care se constată încălcarea
condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în
condiţiile legii.
Pentru validarea mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură.
Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt
înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri.
Consiliul este legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul.
Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali
validaţi.
În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să
depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a
alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele
politice confirmă în scris apartenenţa la partid. în cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi
completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu. se
vor organiza alegeri parţiale pentru completare. în termen de «30 de zile.

4. Jurământul consilierilor. Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului
un jurământ de credinţă în limba română.
Jurământul are următorul enunţ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-
credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului,
municipiului, judeţului)... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.

5. Statutul consilierilor locali. După depunerea jurământului de către consilieri şi constituirea


consiliului local, consilierii dobândesc anumite drepturi şi obligaţii, care alcătuiesc laolaltă statutul juridic
al consilierului.
Astfel, este de precizat că mandatul consilierilor este de 4 ani şi se exercită de 3a data depunerii
jurământului până la constituirea noului consiliu ales. Desigur, nu în toate cazurile mandatul durează 4
ani, uneori apărând situaţii care determină ca acest termen să fie'mai scurt.
Calitatea de consilier local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului,
în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a
reorganizării acesteia;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a
cărei listă a fost ales;
j) deces.
încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de
consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului
judeţean sau a oricărui consilier;
Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului
care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
în exercitarea mandatului, consilierii nu sunt salarizaţi, ei putând primi însă o indemnizaţie de
şedinţă, ca şi pentru lucrul în comisiile de specialitate ale consiliului.
în exercitarea funcţiei, consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale, fiind ocrotiţi de lege ca
purtători ai autorităţii publice, legea garantând acestora libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea
mandatului.
Consilierii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului.
Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.
dreptid la asociere fiindu-le şi el garantat, iar structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor
fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local.
Consilierii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare
profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului
local. Aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei
publice locale, în decursul primului an de mandat, fiind exceptaţi cei care au deţinut anterior un alt
mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat
funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii
economice, juridice sau administrative.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi
persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor locali, potrivit
competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local.
Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a consilierilor locali,
precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor s.e aduc la cunoştinţă atât autorităţii
administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către
organele care au dispus măsurile respective.
De protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei consilierului - soţ. soţie şi copii - în cazul în
care o agresiune împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în
legătură cu exercitarea mandatului său.
Aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe
durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau
pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales. Ei au
datoria de a da dovadă de probitate şi discreţie profesională, cinste şi corectitudine. Este interzis
consilierului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje, precum
şi să facă uz şi să se pot prevaleze de calitatea lui în exercitarea unei activităţi private..
Consilierii locali sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi regulamentul de
funcţionare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul
lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase. De asemenea, ei sunt
obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. în
cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la
vot a consilierului.
Consilierii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe
propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului
municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după
caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar
special, denumit registru de interese. Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la
secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de
interese.
în declaraţia privind interesele personale, toţi aleşii locali, deci inclusiv consilierii, vor specifica
funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi
fundaţiilor; veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării
respective; participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul
societăţii; participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul
societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei; asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt;
bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune; funcţiile deţinute în cadrul societăţilor
comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie; bunurile imobile deţinute în proprietate
sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori; lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii
administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte; cadourile şi
orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizica ori juridică, legate sau decurgând din
funcţia deţinuta în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de aleşii
locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi; orice alte interese,
stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viccprimarilor şi consilierilor locali, sau prin
hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor
judeţeni.
Declaraţia privind interesele personale se depune în termen de 15 zile de la data declarării
consiliului ca legal constituit. Aleşii locali au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele
personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări
semnificative faţă de declaraţia anterioară.
Legea nr. 393/2004 consideră că aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă,
dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un
beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura
acestuia;
c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau
de la care obţin venituri;
d) o altă autoritate din care fac parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o
plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. ,
Ncdepunerea declaraţiei privind interesele personale atrage suspendarea de drept a mandatului,
iar refuzul depunerii ei atrage încetarea de drept a mandatului de consilier.
Consilierii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru
faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, onsilierii răspund în nume propriu, pentru
activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care
fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
Încălcarea de către consilieri a prevederilor legale sau ai îndatoririlor ce le revin poate atrage
aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţă;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;
f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1T2 şedinţe. Aceste sancţiuni se aplică de către
preşedintele de şedinţă (avertismentul; chemarea la ordine; retragerea cuvântului şi eliminarea din sala de
şedinţă) sau de cître consiliu prin hotărâre (excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei
de specialitate şi retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe).
In cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, său al unor abateri deosebit de grave,
consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale
comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilită de1 comisia de specialitate care are în obiectul
de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare. Excluderea temporară de la lucrările
consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive şi are drept
consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă. In caz de opunere, interzicerea
participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.
6. Atribuţiile consiliului local
Conform art.36 din Legea nr. 215/2001 republicată, consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte cu
respectarea legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în
competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de
interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea cconomico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau
municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului%au
municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extem.
în ce priveşte prima categorie, consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare
şi funcţionare a consiliului local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de
funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale-instituţiilor şi serviciilor publice de interes local,
precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile
corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile
legii.
în cea de-a două categorie de atribuţii sunt cuprinse cele referitoare la:
a) aprobarea, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, a modului de
utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobarea, la propunerea primarului,a contractării şi/sau garantării împrumuturilor, precum
şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii
administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
c) stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii;
d) aprobarea, la propunerea primarului, a documentaţiilor tehnico-economice pentru
lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
e) aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a imitaţii
administrativ-teritoriale;
f) asigurarea realizării lucrărilor şi luarea măsurilor necesare implementării şi conformării cu
prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei
mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
în cea de-a treia categorie de atribuţii, consiliul local: hotărăşte darea în administrare,
concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după
caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; hotărăşte vânzarea, concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile
legii; avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale
localităţilor; atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes
public local.
Cât priveşte cea de-a patra categorie de atribuţii prevăzute de lege, consiliul local a) asigură,
potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes local privind: educaţia; serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a
persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura;
tineretul; sportul; ordinea publică; situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului; conservarea,
restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice
şi rezervaţiilor naturale; dezvoltarea urbană; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile publice;
serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie
termică, iluminat public şi transport public local, după caz; serviciile de urgenţă de tip salvamont,
salvamar şi de prim ajutor; activităţile de administraţie social-comiuiitară; locuinţele sociale şi celelalte
unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; punerea în
valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale,
precum şi alte servicii publice stabilite prin lege:
b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi
didactic;
c) sprijină. în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a
utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare
de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
De asemenea, consilul local hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local; hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului
cu unităţi administrativ-tcritoriale din alte ţări; hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu
alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
7. Funcţionarea consiliului local
Legea nr. 215/2001 republicată consacră o întreagă secţiune din Capitolul II acestei probleme.
Consiliul local lucrează în şedinţe, care sunt conduse de preşedinte. Consiliul local se întruneşte în şedinţe
ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la
cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului
local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile
înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea
convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. In caz de forţă
majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului
sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea
consiliului local se poate face de îndată. în invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi
ordinea de zi a acesteia. Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor
comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. în comunele sau oraşele
în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor
ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii
respective.
Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie
şi sunt publice.
Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie, iar potrivit legii dacă un consilier absentează de
două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de
funcţionare a consiliului.
Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. în consiliile locale în care consilierii locali
aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedinţele de
consiliu se poate folosi şi limba maternă. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea
în limba română. în toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.
Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare
consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul
unităţii administrativ-teritoriale. Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretaiul unităţii administrativ-
teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate, în termen de 3 zile
de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după
caz, pe pagina de inlernet a unităţii administraliv-ieriiuriale o copie a procesului-verba! al şedinţei.
Consiliul local se dizolvă de drept atunci când:
a) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unu şi nu s-a putut completa prin
supleanţi până la două treimi;
b) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;
c) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre.
Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii.
Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin
25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-
teritoriale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea
definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau,
după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul local adoptă hotărâri care se semnează de către
preşedintele de şedinţă, se contrasemnează de către secretar şi se comunică primarului. Hotărârile pot fi
normative sau individuale. Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret.
Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu
excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului local.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la
cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoştinţă publică a
hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
La deliberare şi la adoptarea hotărârilor u poate lua parte consilierul care, fie personal, fie prin
soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă
dezbaterilor consiliului local, hof\r\rea adoptată cu încălcarea acestei interdicţii fiind nulă de drept.
Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentru
legalitate, de către secretai-. în cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze,
hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.
,.; -Consilierii îşi desfăşoară activitatea nu numai în şedinţele consiliului, ci şi în cadrul
comisiilor de specialitate.
în afara comisiilor de specialitate, din proprie iniţiativă, la cererea primarului, consiliul poate
hotăra să angajeze şi comisii speciale de analiză şi verificare pe perioadă determinată.
Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror
liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3. Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile arătate pot
constitui un grup prin asociere. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al
majorităţii membrilor grupului. Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au
participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin
un consilier. în cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au
deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu
cetăţenii şi să acorde audienţe.
Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de
activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

SECŢIUNEA 3 - PRIMARUL
1. Alegerea primarului
Primarul este o instituţie tradiţională în administraţia din România. El este autoritatea executivă a
comunei sau oraşului, fiind elementul esenţial în administrarea localităţii în care a fost ales.
în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001, comunele, oraşele şi municipiile au câte un
primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile
legii.
Atât Constituţia, cât şi Legea administraţiei publice, prevăd că primarii, ca autorităţi executive,
prin care se realizează autonomia locală în comune şi' oraşe, sunt aleşi în condiţiile prevăzute de lege.
Potrivit legii amintite, primarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului unional, iar nu al scrutinului
de lista întâlnit la alegerea consiliilor locale.
Validarea alegerii primarului se face după aceeaşi procedură ca cea deja prezentată în cazul
alegerii consiliului local, motiv pentru care nu socotim necesar a amai reveni asupra ei.
Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se
prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un
judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.
Actul final al abilitării în funcţia de primar este prezentarea rezultatului validării într-o formă
solemnă şi protocolară în faţa consiliului local. Desigur, este posibil ca mandatul primarului să fie
invalidat, atunci când se constată existenţa unor incompatibilităţi. în caz de invalidare a alegerii
primarului. Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în
termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi
irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.
Următorul act obligatoriu este depunerea jurământului de către cel care a fost ales şi validat pe
această funcţie, în faţa consiliului local. După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice,
primarului i se înmânează legitimaţia, care va fi semnată de preşedintele de şedinţă, un semn distinctiv al
calităţii de primar, pe care acesta are dreptul să îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului,
precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României. Primarul care refuză să depună jurământul
este considerat demisionat de drept.
2. Statutul primarului
Primarul ales, al cărui mandat a fost validat şi a fost depus jurământul îşi exercită drepturile şi
atribuţiile, de regulă, pe un interval de patru ani, îndeplinind o funcţie de autoritate publică.
Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi
ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean
Primarul este şeful administraţiei publice locale şi răspunde în faţa consiliului de buna
funcţionare a acestuia. Primarul conduce serviciile publice locale şi reprezintă comuna sau oraşul în
relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi injustiţie.
Faptul că legea instituie răspunderea primarului faţă de consiliul local, nu înseamnă că el este
subordonat consiliului, întrucât o asemenea subordonare ar afecta principiul funcţionării autonome a celor
două autorităţi. Această răspundere trebuie înţeleasă mai degrabă în sensul unei colaborări între cele două
autorităţi locale pentru huna funcţionare a administraţiei locale, nicidecum ca o restrângere a
funcţionării autonome a acestor două autorităţi1.
Mandatul primarului este de 4 ani, dar poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război,
calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali (demisie
incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-ţeritqrială; condamnarea, prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă, privativă de libertate; punerea sub interdicţie
judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al
partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales ori deces). încetarea
înainte de termen a mandatului de primar în aceste cazuri se constată prin ordin al prefectului emis pe
baza unui referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi a actelor din care rezultă
motivul legal de încetare a mandatului..
Există însă şi alte cazuri de încetare de drept a mandatului de primar prevăzute de legea
administraţiei publice locale, cum ar fi dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită
unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe
parcursul unui an calendaristic sau dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de
zile consecutiv.
în cazurile mai sus arătate, prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de .10 zile
de la comunicare. Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de
zile. în acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi
irevocabilă.
Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea
prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului sau de la
data pronunţării hotărârii instanţei, dacă ordinul a fost atacat.
Mandatul primarului poate înceta şi ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca
obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii. Referendumul pentru încetarea mandatului
primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei,
oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii
locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca
reprezentant al statului. Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele,
data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale
cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.
Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu
drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei,
oraşului sau municipiului.
Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv.
Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin
ordin, constată suspendarea mandatului. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei care a
determinat-o. Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. Dacă primarul suspendat din
funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale
corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
Aceleaşi reguli se aplică şi viceprimarului.
în caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia,
atribuţiile ce îi sunt conferite lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre
viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie. în
această situaţie consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local
care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
in situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie. în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul,
consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale
viceprimarului, până la încetarea suspendării.
Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul
local alege un nou viceprimar. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de
Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la
vacantarea funcţiei de primar.
Primarul este ajutat de viceprimar care este ales din rândul consilierilor cu votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie. Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia,
care îi poate delega atribuţiile sale. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul
local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a
unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi
păstrează statutul de consilier local, tară a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.
Primarul şi viceprimarul sunt salarizaţi pe perioada cât deţin aceste funcţii şi tot pe această
perioadă se suspendă contractul de muncă sau actulde numire a acestora în cadrul unei instituţii ori
autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar
de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă
sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de
cultură şi artă.
La încetarea mandatului de primar sau de viceprimar persoanele în cauză îşi reiau activitatea în
executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare
se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese. Timp de 2 ani de la data
încetării mandatului nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate
din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile. La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii care
îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de
calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în
condiţiile legii.
Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de concedii
de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de .concedii plătite în cazul unor evenimente
familiale deosebite, potrivit legii. Durata exercitării mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte
şi de vicepreşedinte al consiliului judeţean constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul
la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la
recalcularea pensiei.
Fiind încadraţi, în concepţia Legii nr. 393/2004, în noţiunea de „aleşi locali", primarii şi
viceprimarii beneficiază de aceeaşi protecţie juridică, au aceleaşi drepturi şi obligaţii, sunt supuşi
prevederilor referitoare la conflictul de interese şi aceloraşi forme de răspundere juridică valabile şi în
cazul consilierilor locali, motiv pentru care trimitem la reglementările legale analizate în cadrul secţiunii
referitoare la statutul acestora din urmă.
Nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului Lo.cal.de către primar, precum şi
neprezentarea rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lui ori neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege
în calitatea sa de reprezentant al statului în unităţile administrativ-teritoriale constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei 103. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor
se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local.

3. Atribuţiile primarului
Primarul are o paleta foarte largă de atribuţii pe care le exercită nu în nume propriu, ci în numele
colectivităţii care 1-a ales şi al statului care 1-a abilitat si i-a recunoscut aceste drepturi şi obligaţii ca fiind
de interes public, atât pentru colectivitatea respectivă, dar şi pentru stat. într-adevăr, dacă el încalcă
ordinea de drept sau ia măsuri ce contravin intereselor statului urmează a fi demis.
Principalele atribuţii ale primarului conferite de Legea nr.215/2001 sunt grupate în patru
categorii:
- atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii (primarul
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor
publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a
recensământului).
- atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local (prezintă consiliului local, în primul
trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-tcritoriale;
prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; elaborează proiectele de strategii
privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-tcritoriale şi le supune aprobării
consiliului local);
- atribuţii referitoare la bugetul local (exercită funcţia de ordonator principal de credite;
întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului local; iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de
titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; verifică, prin compartimentele de specialitate,
corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât
şi a sediului secundar)
- atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor (coordonează realizarea serviciilor
publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul
organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; ia măsuri pentru
prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; ia măsuri pentru organizarea executării şi
executarea în concret a activităţilor din domeniile rezervate competenţei autorităţilor publice locale; ia
măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor
publice de interes local, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-
teritoriale; numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de
specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; asigură
elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează
pentru respectarea prevederilor acestora; emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa
prin lege şi alte acte normative; asigură realizarea lucrărilor şi ia. măsurile necesare conformării cu
prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor).
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
în exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin
din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea
măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca
reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales şi, în această calitate, poate solicita
prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier
personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita
numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din maximum 3
persoane la oraşe şi municipii şi maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ.
4. Actele primarului
Legea nr.215/2001 statuează că în exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu
caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică
sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
Dispoziţiile emise de primar sunt acte juridice ce exprimă o voinţă manifestată unilateral şi
produc în mod direct efecte juridice, au caracter de actualitate şi sunt obligatorii pe întreg teritoriul
comunei sau oraşului, executarea lor fiind asigurată prin exercitarea forţei publice de către autorităţile
statului.
Dispoziţiile produc efecte numai în momentul în care sunt aduse la cunoştinţa persoanelor
interesate, prin'publicare sau comunicare, după cum dispoziţia are un caracter normativ sau individual In
unităţile administrativ-teritoriale unde minorităţile naţionale au o pondere însemnată, dispoziţiile
primarului se aduc la cunoştinţă publică şi în limba minorităţii naţionale.
Executarea şi organizarea executării dispoziţiilor este o preocupare constantă a primarului, a
secretarului consiliului local, dar şi a serviciilor publice ale administraţiei locale. -
în privinţa controlului legalităţii actelor emise de primar se aplică regula constituţională potrivit
căreia controlul se efectua de către prefect, personalitate juridică proprie1.