Sunteți pe pagina 1din 4

TEORIA GENERALA A CONSTITUTIEI

Ce este constitutia
Aparitia si difuzarea constitutiei
Forme de adoptare a constitutiei

Ce este constitutia
 Act juridic fundamental alcatuit dintr-un sistem de norme cu forta juridica
suprema, norme care reglementeaza relatiile sociale din domeniul instituirii si exercitarii
puterii de stat, stabilind in acelasi timp limitele acestei puteri si drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor

Etimologia si sensul notiunii de ”constitutie”


 constitutio (lb. latina) insemna asezare cu temei, starea unui lucru
 In dreptul roman, in perioada imperiului, termenul de constitutie avea
semnificatia de lege care emana de la imparat
 Mai tarziu, legea fundamentala era legea de organizare a statului
 Legile lui Licurg (Sparta, sec. X-IX i.H.) si Solon (Atena, sec. V i.H.) au fost
denumite constitutii
 In feudalism, constitutia era, in limbaj ecleziastic, legea monahala.

Sensul actual al notiunii de “constituie”


Notiunea de constitutie este utilizata in sensul de lege fundamentala abia in secolul al
XVIII-lea:
 In S.U.A., in preambulul Constitutiei din 1787, termenul apare cu sensul de lege
care priveste organizarea politica a societatii
 In Franta, in Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din 1789
“orice societate in care garantia drepturilor nu e asigurata, nici separatia puterilor
stabilita, nu are constitutie”

Imbogatirea treptata a notiunii de constitutie cu alte trasaturi


Pentru ca un act normativ sa poarte numele de constitutie trebuie sa aiba si urmatoarele
caractere:
 Buna sistematizare
 Suprematie in raport cu alte izvoare de drept
 Forma scrisa
 Stabilitate, imposibilitatea modificarii ei de catre adunarea legiuitoare ordinara
 Instituirea controlului constitutionalitatii legilor

Conceptii privind sensul notiunii de constitutie


 Constitutia - lege scrisa, sistematizata, cu putere juridica superioara, prin care se
infaptuieste limitarea puterii guvernantilor si se asigura drepturile fundamentale ale
cetatenilor
 Constitutia – complex de norme scrise sau nescrise care stabilesc si reglemeteaza
principiile guvernarii, modul de organizare a puterii politice, precum si drepturile si
indatoririle fundamentale ale cetatenilor

Deosebirea dintre constitutie si alte legi


 Obiectul reglementarii: Constitutia reglementeaza principiile, modul de
organizare si functionare a autoritatilor publice, drepturile si libertatile cetatenilor, iar
legile reglementeaza domenii mai restranse ale vietii sociale
 Adoptarea: Constitutia se adopta de catre o adunare special constituita, cu
majoritate calificata, iar legea, de catre parlamentul ordinar, cu majoritate simpla sau
absoluta
 Modificarea: Constituia poate fi revizuita doar cu anumite limite si printr-o
procedura sticta.
 Forta juridica: Constituta se bucura de supramtie in raprt cu celelalte legi
 Momentul intrarii in vigoare: Constitutia intra in vigoare dupa aprobarea ei prin
referendum, iar legea, dupa promulgarea si publicarea ei.

Procesul aparitiei constitutiei


 Reguli referitoare la organizarea societatii in stat intalnim inca din antichitate
(Constitutiile lui Licurg sau Solon)

 Totusi, asezarea acestor reguli pe baza unor principii ce au drept scop ocrotirea
drepturilor cetatenilor si limitarea puterii statului s-a realizat abia in secolele XVIII si
XIX, in Marea Britanie

Opinii privind momentul aparitiei constitutiei in lume


 Daca luam in consideratiei doar constitutiile scrise, primele constitutii au aparut
in SUA, in 1787 si in Franta, in 1791
 Daca avem in vedere si constitutiile nescrise, cutumiare sau semi-cutumiare,
prima constitutie este cea a Marii Britanii

Principalele izvoare scrise ale Constitutiei Marii Britanii


 Magna Charta Libertatum – 1215
 Petitia drepturilor (Petition of Rights) – 1628
 Habeas Corpus – 1679
 Bill-ul drepturilor (Bill of Rights) – 1689
 Actul de stabilire a succesiunii la tron (Act of Settlement) – 1701
 Reform Act – 1832
 Parliamnet Act – 1911, 1949, 1958

Constitutia Marii Britanii cuprinde, pe langa aceste izvoare scrise si regul nescrise, uzante
(simple practici) si “common law” (reguli sanctionate de instante)

Aparitia constitutiilor scrise


 Primele “Declaratii de drepturi”: Declaratia de independenta a statelor nord-
americane” din 4 iulie 1776 si declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului”
din 27 august 1789
 Primele constitutii scrise apar in America de Nord, sub influenta ideilor lui J.J.
Rousseau si Ch. Montesquieu in Virginia – 1776, New Jersey – 1777, urmate de
Constitutia SUA -1787, in vigoare si astazi, cu amendamente
 Prma constitutie scrisa din Europa este cea a Frantei din 1791

Difuzarea constitutiei
Miscarea constitutionala moderna s-a realizat in valuri succesive ce au urmat unor
miscari revolutionare sau unor razboaie mondiale

 Primul val, determinat de Razboiul de Independenta al SUA si de Revolutia


Franceza, a fost format din Constitutia SUA din 1787, de Constitutia Frantei din 1791,
precum si de alte constitutii in Suedia (1809), Norvegia(1815), Spania(1812),
Olanda(1815), Grecia(1822).
 Al doilea val a urmat revolutiilor franceze din 1830 si 1948 si a constat in
adoptarea Constitutiei Belgiei din 1931, care a stat la baza altor constitutii europene din
Romania (1866), Bulgaria, Grecia, Serbia etc.
 Al treilea val, determinat de Primul Razboi Mondial, de caderea Imperiilor
Austro-Ungar si Rus, a determinat aparitia constitutiilor statelor nationale din Europa,
precum Constitutia Romaniei din 1923, dar si a primei constitutii socialiste a
R.S.F.S.R.din 1918.
 Al patrulea val a urmat celui de Al Doilea Razboi Mondial, de trecerea unor tari
preum Bulgaria, Romania, Ungaria etc. la socialism si de decolonializare in tari din
Africa si Asia
 Al cincilea val, determinat de caderea comunismului, a dus la adoptarea de noi
constitutii in statele foste socialiste

Forme de adoptare a constitutiei - 1


Desi, din considerente didactice, vorbim despre constitutii scrise si constitutii cutumiare,
sau nescrise, M. Prelot remarca faptul ca nu exista nici constitutie in intregime cutumiara,
nici constitutie complet scrisa, ci
 sisteme constitutinale largi cutumiare (cel englez),
 sisteme semi-cutumiare (cel francez din 1875) sau
 sisteme subsidiar cutumiare (cel american)

In continuare, constitutiile scrise sau preponderent scrise pot sa se constituie, la randul


lor,
 dintr-un document unic, mai larg sau mai restrans, sau
 din doua sau mai multe legi constitutionale

Forme de adoptare a constitutiei – 2 -


Referindu-ne indeosebi la Constitutiile scrise si avand in vedere autoritatea de la care
provine si modul in care a fost adoptata sau a intrat in vigoare, putem enumera
urmatoarele forme de constitutii:
 Constitutia acordata sau charta concedata – constitutie adoptata de monarh in
virtutea puterii lui absolute ( Constitutia Japoniei din 1889)
 Statutul – o charta votata pe cale plebiscitara (Constitutia Italiei din 1848,
Constitutia Romaniei din 1938)
 Pactul – constitutie adoptata de monarh si adunarea reprezentantilor ca parti egale
in contract (Constitutia Frantei din 1830, Constitutia Romaniei din 1866 si 1923)
 Constitutia conventie – este opera unei adunari denumite conventie, adunare
special aleasa pentru a adopta constitutia (Constitutia SUA din 1787, a Frantei din 1791
etc.)
 Constitutia referendara – este adoptata de o adunare constituanta si supusa apoi
poporului spre ratificare (Constitutia Frantei din 1946, Constitutia Romaniei din 1991,
revizuita in 2003)