Sunteți pe pagina 1din 4

2.1.

Consiliului European al şefilor de state sau guverne In februarie 1961 are loc la Paris o conferinţă a şefilor de state şi guverne
comunitare (la iniţiativa Franţei) - în cadrul căreia s-a pus problema creării unui
lonsUM Europea^, organ comunitar ceireuneste fSeBT^ej^ sistem de cooperare politică europeană.
~" JăTprevăzut in tratatele iniţialeC^dre2nu1âlflCTfflprbce Au urmat alte conferinţe la nivel înalt, care nu pot fi considerate ca făcând parte
Iar. din procesul instituţional comunitar, deoarece nu au beneficiat de un cadru
Crearea Consiliului European a răspuns cerinţelor de cooperare politică la organizatoric legal, desfăşurându-se excepţional, în funcţie de evenimentele
înalt nivel între statele «omunitare,—...- ------- politice. Astfejjau avut Ioc conferinţele de la: "* " (iulie 1961), (mai 1967),
Consjliuj Jaitfapeattfc fost reglementat pri#Cctuj_Unic Europearpfot. 2) şi '(decembrie 1969), Octombrie 1972),
pri|f^rSănir3e MaastrichţI^.D). ^a (decembrie 1973), . tecembrie 1974), In cadrul acestor conferinţe au
^ ^^j ^e {a'MaasWcb^\Cbls£Sţfi"Btfo|^;dă fost analizate probleme politice urgente în
Uniunii impulsurile tiRp.p.sare dezvoltării,,^" ji îi defineşte orientările politice nmcţie_deevo^^ \—=------—-----^~
/
generale. ^n~Conyfîîc1H^^ dR la Pari. Hin O-iQ decembrie 1974 a
fost prevăzută-hotărârea şefilor âe. state ţi m^rr"? fe a SP înf^^j rfe trei ori pe an
sau de câte ori va fi necesar, asistaţi de minkrrii HP PvtP,-nPj w,-_nn Qmsjjju al
Comunităţilor, în vederea cooperării politice.
Intr-p anumită măsură, rundamentul juridic al Consiliului European îl
constituie Actul Unic Europeancare prevedea în art ?. din THM T (r^pgziBj
comune) înfynţarea acStulaTTOrnpunerea si frfffypnţa i-Pnn«™iw
Conform Actului Unic European, Consiliul European reunea şefii de state şi
Sjyerae comunitare, asistaţi de miniştrii de externe si de către Wrn^iTTbrTTal
Je la Maastncnt'1 completează dispoziţiile Actului Unic European
privind Consiliul Eurojranjjtatuând că reuniunile au loc de cel puţin două ori pe
an^sub pres^mjaa^efului de^S>wT daguvern al?statului membru care exercită
preşedmti&^omiliuhTr^TiTmnftTnr^ ~
^ale, Consiliul European are obligaţia de a
gţSBean, iar .anual un raport scris privind
2.1.1. Constituire
Crearea Consiliului European a fost decisă la Conferinţa (^2.1.2. Natura juridică _J
Paris laJj^HprPtnhrifi 1074, rfflininrtu.sR pentru prima dată
ConsTluirEuropeăn, ca un organ apărut într-un anumit stadiu al integrării
întâlnirile anterioare între şefii de state şi guverne europene, dă expresie stadiului de dezvoltare a integrării şi este compus din şefii de
comunriare^^^^ premise ale conşjiţujrJLale^Consiliului Europejarw stat şi de guvern ai statelor comunitare şi preşedintele Comisiei. Consiliul european
Hfoiţial,lnjpircor£titiuYe^ europene, întâlnirile la nivel înalt în nu trebuie să se confunde cu Consiliul Comunităţilor europene compus din
cadrul conferinţelor de cooperare politică, nu au avut în vedere problemele_
comunitare.
miniştrii competenţi, denumit după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, Tratatul de la Maastricht reglementează în mod expres Consiliul'European,
"Consiliul Uniunii Europene"180. făcând distincţie între acest organ şi Consiliul Uniunii Europene.
(ţuiferenţeş dmtre cele două organe comunitare au la bază o serie de criterii: în procesul construcţiei comunitareTConsiliului European îi revin atribuţii de
SfSSB^Spectul componenţei'- cea mai"mare importanţă având rolul orientării politicii generale a Uniunii
- Consiliul Miniştrilor este compus â^.mjnisjrijijîej;^^^ Europene.
ai statelor membre; Dacă privim structura sistemului instituţional comunitar într-o viziune
* - ţjonşuiut european este compus numaijdin şefii de state sau guverne ai^ piramidală consider că locul Consiliului european se află în vârful acestei piramide
ţărilor membre. celorlalte instituţii revenindu^e sarcina~âe~apune în aplicare orientările generale
b) sub aspectul funcţionalităţii! stabilite de ConsiUul european.
- Consiliul Eufopeanpoateluhcţiona şi în calitate de Consiliu al Miniştrilor
Uniunii Europene, nu şi invers; \2J,.J. Competenţe^\
c) sub aspectulfundamentării juridice: CcniBM'Bffiopeiria avut un rol important în şyoluţia construcţiei
- Consiliul European s-a constituit_jLe._Baisuxs.ul construcţiei comunitare, comunitare, în cadrul reuniunilor sale adoptându-se măsuri deosebit de importante.
fiind ulterior reglementat în tratate, în timp ce Consiliul Miniştrilor este un organ~ nffflţytf-wţflle jrig nu au fost clar definite nici în dispoziţiile Comunicatului
final aîConrermţeî de Ia Paris din 1D74, nici in dispSape ActuMUni^Ei^ptian.
^Ţsvib^â^peTtuT^Wuţiilor^e care le exercită: S-a apreciat, că are rol de decizie şi de direcţionare politică a construcţiei
- Cele două orgara-todeplinesc atribuţii diferite în procesul construcţiei comunitare, revenindu-i următoarele competenţe:
comunitare: Consiliul europ^ST stabileşte orientările cte h^7.ă_ ale politicii Tu olîentareâ construcţiei comunitare prin stabilirea liniilor directojre_ale
comunitate, în timp ce^onsiliul Miniştrilor îndeplineşte atribuţii normativeT polifitii comunitare;
Având în vedere situaţia specifică în care a apărut faptic şi s-a dezvoltat, ^^impulsionarea politicilor comunitare generale;
Consiliul European a fost apreciat diferit în ceea ce priveşte natura sa juridică m. ^Coordonarea politicilor comunitare;
Consiliul European a fost apreciat în unele opinii ca fiind un organ l^elSnirea noilor sgctoare de activitate comunitară.
jrt?TC?1Y3"gt"''ntal de gagpaaie, având atribuţii de orientare generală a politicii Tratatul de la Maastricht conţine reglementări cu privire la competenţele
comunitare. S-a apreciat că funcţionează ca o instanţă politică fâră să facă parte ConsiMuî European. în art..D stabileşte fâpM.el Consiliul Europjeag^ Uniunii
din sistemul instituţiilor comunitare, dar*care tespectă-competea^fe- acestor îţflpViTmiflty flecasare dezvoltării sale şi îi defineşte orientările pohtice generale, jar
instituţii,:. • ......< ■ -■. --.- « « - • «....•..—
■• -
"^TafR|^e^rife%Fah^ca*feterrtă şi de Seeuîîfate Comună) se arată că Consiliul
In altă opinie, Consiliul European a fost apreciat ca reprezentând^o_âllă- p
'r"r*nn drffinrî*- mţu^mk. v sesafialfi gfro*1* gfe Politicii Externe şi de
____________________________________________________________ Securitate Comune. "~ "—
(
fomiă^^rezejaar^j^Consiliului Comunităţilor europene. , TJteistut de la Amsterdam reia şi completează aceste dispoziţii. Astfel în art.
S-a exprimatşTopînia contbrm căreia, Consulul European reprezfcţijtt IlJin Titîttl V (Dispoziţii privind Politica Externă şi de Securitate Comună) se
organ de sine stătător, el putând să acţioneze atât în calitate de organ comunitar
(substituindu-se Consiliului Uniunii Europene), cât şi ca organ mterguvetna- aretfi că, CoTisiîîijl European-decide asupra strategiilorcornurie care vor fi puse în
metal183. practica de Uniune în domelJfllFln care statele membre au intaeseconnjne.
Consiliul European are o natură originală {sui generis)şi totodată, poate . „____J*jntai exerjşitarea practică a acestor competenţe se creea2ă_^orflisn=adioc
constitui rezerva de „mâine" care va întregii sistemul instituţiilor comunitare sau conlnlii de direcţie care au obligaţia să întocmească rapoarte referitoare la
conform cerinţelor unui nou stadiu de dezvoltare a construcţiei comunitare. problemaTiiEuTzatl, pe baza cărora se adoptă deciziile, ca de exemplu: ~""~ ~-i-—
l^ctol Tindemans (privmd crearea Uniunii Europene);
Raportul Vedel privind examinarea măsurilor privind creşterea
competenţelor Parlamentului european);
i Raportul Wemer (privind punerea bazelor unei Uniuni economice şi
monetare), «te.
în exercitarea competenţelor sale, Consiliul European adontă iţrmătoarele
documente:
0> decizii - înproblemelecele mai ^pîTtnntfi
& decizii de procedură, prjn care prin care se realizează decimarea de
combeţenţă în favoarea Consiliului Miniştrilor sau a altor instituţii comunitare;
^orientări si directive: , ................
Cf declaraţii. Condiţiile de funcţionare a Consiliului European nu au fost
reglementate în
tratatele comunitare.184 ..........
O asemenea lipsă poate fi explicată prin faptul că acest organ nu a beneficiat
de la început de o bază juridică propriu zisă. a*-,-.,-,^3ssî --■,; ;t;, ;
Eundanientul juridic al funcţionarii acestui organ îl poate constitui art.
103(99) - Tratatul CE. care precizează faptul că, Consiliul.Europear,, pe baza
raportului Consiliului, dezbate în vederea ajungerii la o concluzie privind marile
orientări ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Comuiitfăţii. Pe baza
acestei concluzii QQ^ pu majoritate calificată, adoptă o
recomandare stabilind aceste mari orientări.
Având în vedere practica existentă, se poate aprecia că o decizie poate fi
considerată adoptată dacă este rezultatul consensului membrilor săi.