Sunteți pe pagina 1din 15

Argument

Civilizatia contemporana este conditiionata intr-o tot mai mare masura de


satisfacerea necesarului si consumului de energie , elemente indinspensabile tehnologie
si dezvoltarii continue a calitatii vietii. Se fac astazi eforturi de investitii, de inteligenta
tehnica, pentru folosirea energiilor neconventionale. In cadrul acestora se constata o
preocupare accentuata si pentru valorificarea imensului potential energetic pe care il
inmagazineaza marile si oceanele.
Pe continentul european, continent scaldat in douazeci de mari, odata cu
declararea in anul 1973 a crizei mondiale a energiei, cercetarile privind convertirea
energiei oceanelor si marilor in energie electrica si utilizarea ei ca sursa posibila in
procesele tehnologice industriale si de consum, au marcat un avant spectaculos.
Dar nu numai Europa, ci intreaga lume contemporana este confruntata azi cu una
din cele mai dificile probleme: punerea de acord a rezervelor, cu ritmul mereu accelerat
al dezvoltarii societatii. Oamenii de stiinta din intreaga lume au considerat oceanele o
alternativa energetica realizabila. Epuizarea progresiva a rezervelor de combustili fosili,
cat si necesitatea conservarii mediului inconjurator au impus doua caracteristici
importante pentru noile surse de energie: timp de viata cat mai lung si lipsa de nocivitate
pentru evitarea poluarii mediului.
Valurile marilor si oceanelor, precum si mareele, sunt o sursa inepuizabila de
energie, prezentand in acelas timp un caracter total nepoluant. In plus acest tim de energie
este gratuuita si poate fi folosita de oricine, oriunde pe suprafata oceanului planetar. Este
relativ economica in raport cu celelalte surse pe termen lung si mai putin traumatizanta
pentru natura si om, insa fireste are si unele inconveniente: este dependenta de anotimp,
de amplasament si are deocamdata un pret ridicat in comparatie cu energia primita din
sursele clasice.

1
Energia regenerabilă

Aceasta se referă la formele de energie produse prin transferul energetic al energiei


rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a
apelor curgatoare si din oceane, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi
captate de catre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie neregenerabile
includ energia nucleara precum si energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa
cum ar fi titeiul, carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate
la existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general neregenerabile. Dintre
sursele regenerabile de energie fac parte:energia eoliană, energia solară,energia apei
(hidraulica, a mareelor, avalurilor si a curentilor marini), energia geotermică, energie
derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz.

Energia apei marilor si oceanelor


Totalitatea marilor si oceanelor Pamantului, constituie un imens rezervor potential
de energie, inamagazinata sub diferite forme. Oceanul planetar se afla dintotdeauna intr-o
pemanenta miscare; nivelul sau oscileaza pe verticala, masele de aer coboara de la
suprafata spre adancuri sau se ridica din adancuri spre straturile superioare, uneori se
deplaseaza cvasiuniform pe directia orizontala, alteori ajung sa fie puse in miscare de
vant sub forma de valuri. Este o sursa care necesita o atentie deosebita, fiind capabila sa
stimuleze neincetat imaginatia oamenilor de stiinta pentru a face acest izvor nesecat sa
devina functional.
I. Mareele
Prin maree (flux si reflux) se inţelege o oscilatie periodica a nivelului marii sau
oceanului, in raport cu o pozitie medie, datorita fortei de atractie combinate a Lunii si
Soarelui. Perioada de oscilatie are o durata aproximativa de 12h 25min., astfel ca in
decurs de 24h 50min. (durata unei zile lunare) se vor produce urmatoarele faze intr-un
punct al oceanului sau marii:
a) flux, adica o crestere treptata a nivelului marii ai acoperirea cu apa a unei
fasii din uscat; acesta se termina cu o maree inalta — in timpul careia nivelul marii a
atins o inaltime maxima si ramane pentru un scurt timp imobil;

2
b) reflux, adica o scadere treptata a nivelului marii si retragerea apelor de pe
fasia de uscat acoperita anterior; se termina cu o maree joasa — cand nivelul marii
ocupa o pozitie coborata, mentinandu-se constant un interval scurt de timp.
Mareele se deosebesc de toate celelalte surse energetice prin faptul ca sunt
rezultatul sistemului „Pamânt–Luna–Soare”. Astfel se schimba nivelul apelor marine de-a
lungul liniei de litoral a tuturor continentelor. Nivelul apei se schimba de doua ori pe zi,
„ocupand” si „eliberand” o parte din teritoriul litoralului, formand astfel bazine.
Energia mareelor poate fi captata prin exploatarea energiei potentiale rezultate din
deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate
curentilor de maree, si este considerata o forma de energie regenerabila. Inca din
timpurile vechi aceasta energie era folosita in scopuri practice. La gaurile raurilor ( in
estuare) erau construite moiri ce utilizau energia fluxului si refluxului. Mai tarziu a
inceput sa se foloseasca energia mareelor si la centralele electrice.

Tehnologiile pentru captarea si conversia energiei mareelor: sunt reprezentate


de fermele de turbine subacvatice precum si de barajele mareice (turbiba bulb). Pentru o
valorificare eficienta a energiei mareelor sunt necesare si anumite conditii naturale: in
primul rand, amplitudinea mareelor sa fie de cel putin opt metri, iar in al doile rand, sa
existe un bazin natural (de regula estuar), care sa comunice cu oceanul printr-o
deschidere ingusta. Solutia de valorificare consta in bararea estuarului, printr-un sistem
traditional adecvat, in asa fel incat in spatele acestuia sa fie posibila realizarea unui bazin
de acumulare al caruui nivel de apa sa se ridice in timpul fluxului si sa coboare la reflux.
Daca amplitudinea mareelor este destul de mare si regulata, miscarea apei pe verticala va
fi capabila sa actioneze turbine hidraulice cuplate la generatori electrici. Aceste conditii
naturale apar numai in 20 de zone ale globului (ca, de exemplu: tarmurile atlantice ale
Frantei, Marii Britanii, SUA, Canadei, in Nordul Australiei, in estul Chinei). Cantitatea
de energie disponibila la aceasta sursa, daca ar putea fi valorificata integral in centrele
electrice mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai multa energie electrica
decat toate hidrocentralele aflate in functiune in prezent pe glob. Alte calcule apreciaza ca
energia furnizata anual de maree ar putea echivala cu cea obtinuta prin arderea a peste 70
mii tone de carbune.

3
Aceste turbine au o putere cuprinsa intre 750 kW si 1.5 MW. Ele sunt amplasate
la o distanta de 10-20 metri una de cealalta, paletele au o dimensiune de 15-20 metri
amplasate pe un ax de trei metri. Ele seamana foarte bine cu turbinele folosite in cazul
vantului doar ca sunt mai apropiate, au rotoare mai mici si o viteza de rotatie deasemenea
mai mica, astfel incat sa nu fie afectate ecosistemele subacvatice. Aceste turbine sunt de
mai multe feluri:

- turbine “lebada” cu lama fixata pe turbina;

- turbine de curent ( cu geamandura, care merg in functie de curentul


mareelor si sunt ancorate pe fundul apei)
- turbine oscilatoare( sus si jos) cu o putere de 3-5 MW
- turbine “polo” cu lame verticale si pripon rotund plasat la o adancime
de 20 metri cu o putere maxima de 12 MW, avand o greutate de 600
tone
Pana in prezent, doar Franta si Rusia au construit centrale mareomortice
importante. Totusi cea mai mare uzina mareomortica care a fost proiectata, se va realiza
pe litoralul sud-estic al Canadei, unde mareele ating douazeci de metri inaltime. Se va
constru si in Scotia un sistem experimental de producere a energiei electrice din puterea
mareelor. Turbinele subacvatice care vor capta energia mareelor vor fi amplasate in trei
locuri. In fiecare din aceste locuri se vor afla intre 5 si 20 de turbine de cate 1 MW, iar
capacitatea lor combinata va fi de 60 MW.
Avantajele turbinelor mareice sunt multiple. Acestea nu produc zgomot si nu
cauzeaza un impact vizual neplacut, deoarece ele sunt amplasate in apa, iar
productibilitatea lor nu depinde de starea vremii (ca si in cazul turbinelor eoliene)
deoarece mareele se produc indiferent de conditiile meteo. Un alt avantaj il prezinta
dimensiunea mai mica a turbinelor, care produc aceasi putere ca si cele eoliene care sunt
mai mari. Exista insa si dezavantaje. Tarile care nu au deschidere la mare sau la ocean nu
pot beneficia de acest tip de energi, iar costurile amplasarii unei astfel de ferme de turbine
sunt inca destul de mari.

4
II. Valurile
Energia valurilor este o forma de energie regenerabila cu foarte mare potential in
zonele cu valuri tot timpul anului sau in largul marilor si oceanelor. Aceasta energie este
defapt energie solara condensata, deoarece viteza vantului si durata de actiune sunt
factorii determinanti in procesul de formare a valurilor de vant, iar variatiile de potential
baric a maselor de aer isi au cauza in energia radiatiilor solare repartizate diferit. Din
acest punct de vedere se poate afirma ca sistemele care capteaza direct energia solara,
comparativ cu cele care folosesc forme condensate ale aceleiasi energii , vor necesita
suprafete mult mai intinse. Dar cum viitorul impune folosirea optima a spatiului,
considerentul sesizat pledeaza pentru captarea formelor condensate , deci pentru centrale
eoliene si marine. Realizarea acestora nu implica scoaterea unor terenuri din circuitul
agricol, industrial, sau al asezarilor umane, utilizand astfel zone practic neintrebuintate.
Cu aproape doua secole in urma, cativa cercetatori necunoscuti, atunci considerati
utopisti, atrageau atentia asupra energiei inmagazinata in valuri, realizand elemente de
captare si conversie pe care le-au testat in marile si oceanele accesibile lor. In 1799 doi
francezi, fratii Girard, au conceput prima masina care a folosit forta valurilor pentru a fi
pusa in functionare. La inceputul secolului XX, in anul 1911, in S.U.A. a fost incercat un
sistem interesant de captare si conversie , prevazut cu un plutitor sferic care transmitea
miscarea valurilor unei pompe radiale, cu trei cilindri, prin intermediul unor cabluri si
scripeti. Sistemul inbunatatit ulterior, utiliza atat deplasarea apei pe orizontala cat si pe
verticala, structura propriuzisa fiind plasata pe fundul marii.

Primii care au inceput sa foloseasca energia valurilor au fost europenii. Tari


precum Portugalia, Scotia si Marea Britanie au programe speciale prin care valurile
marilor care le inconjoara tarmurile sa fie folosite pentru producerea energiei. Fiecare
dintre guvernele statelor mai sus amintite au alocat sume importante pentru construirea de
electrocentrale in apropierea marilor orase. Scotia are acces la una din cele mai bogate
resurse energetice marine din lume. In anul 2001, raportul "Resursele regenerabile ale
Scotiei" arata ca aceasta tara poate genera o capacitate de pana la 21,5 GW cu ajutorul
energiei valurilor si mareelor. Conform raportului "Folosirea potentialul energetic marin
al Scotiei", efectuat de Grupul pentru Energie Marina in 2004, pana in anul 2020 se pot
instala capacitati de 1300 MW in apele scotiene, adaugand 100 MW in fiecare an.

5
Dificultatea pe care o intampina insa cei care studiaza valurile, in scopul de a le
masura energia, consta nu atat in aspectele de ordin teoretic , de calcul interpretativ, cat in
cele de ordin practic, de masurare si inventariere.O mare montata cu valuri de vant
prezinta concomitent vauri cu caracteristici diferite (moleculele de apa care descriu orbite
circulare, miscandu-se cu viteza uniforma si in aceasi perioada de timp, razele orbitelor
care descresc exponential cu adancimea, perioada, lungimea de unda, izobarele, etc)
deoarece exista mai multe tipuri de valuri: gerstner sau trohoidale, stokiene, cnoidale, etc.
In campul de studiu al observatorului, intr-o singura clipa se manifesta sute si chiar mii
de valuri. Calcularea puterii unui val se face dupa urmatoarea relatie:

P = Hs2 Te / 2

2
Unde : Hs este inaltimea semnificanta a valului;

Te este media timpului intre miscarile de inaltare deasupra apei;

P este puterea in kW/m.

Situatia pe plan international privind tipurile de instalatii de captare


a energie valurilor

In prezent exista sute de geamanduri de semnalizare care utilizeaza energia


valurilor, fabricate de China si Japonia, si se depun eforturi deosebite pentru a se realiza
centrale de mare putere. Aceste centrale se bazeaza pe diverse principii. Analizand modul
de functionare a acestora, se poate constata ca toate au o caracteristica comuna, si anume
antrenarea generatoarelor prin turbine. Trebuie remarcat faptul ca turbinele axiale de aer
pot avea randamente superioare datorita intrebuintarii lor. Tipurile de instalatii de captare
a energiei valurilor cercetate in prezent pot fi grupate astfel:

6
• Instalatii de captare a energiei valurilor pentru tarm –shireline- si in
apropierea tarmului –nearshore;

• Instalatii de captare a energiei valurilor in zonele de larg –offshore;

Preluarea energiei valurilor se face prin coloana oscilanta formata de apa marii,
flotoare de diferite forme si marimi, panouri oscilante, precum si prin acumularea
volumului de apa ridicat de valuri intr-un bazin. Actionarea directa a generatoarelor
electrice se face cu turbine de aer si hidraulice iar agentul de actionare al acestora poate fi
aerul, apa de mare sau un lichid actionat in circuit inchis.

Deoarece energia valurilor este una dintre sursele de energie foarte putin folosita
momentan, dar care are un potential foarte mare, o echipa de oameni de stiinta din UK s-a
pus pe treaba si au creat un prototip de sarpe de cauciuc ce pluteste la o adancime mica.
Dispozitivul numit Anaconda, nu este altceva decat un generator electric ce va putea
converti energia valurilor in energie electrica, ieftina si ecologica. Inventatorii aparatului
sunt convinsi ca Anaconda, prin costurile sale reduse, va deveni o alternativa viabila a
turbinelor eoliene, mult mai scumpe si mai dificil de construit. Cei doi inventatori spera
ca in maxim 5 ani, Anaconda sa intre in productia de masa.Generatorul de cauciuc poate
fi ancorat la distante de pana la 4 kilometri de tarm si chiar si la adancimi de cateva zeci
de metri. Testele realizate la Universitatea Southampton au aratat ca un singur Anaconda
poate produce zilnic pana la 1 MW, ceea ce ar insemna energie pentru cateva sute de
locuinte.

Printre diferitele scheme experimentale se afla plutele numite “ratuste”. Acestea


prin miscarea lor de urcare si coborare, (miscare provocata de trecerea valurilor)
actioneaza o pompa care impinge apa intr-o turbina, actionand astfel un generator. O alta
schema experimentala functioneaza pe principiul coloanei de apa oscilanta. O camera
scufundata, deschisa in partea inferioara, contine o coloana de apa cu aer deasupra. Odata
cu trecerea valurilor, coloana de apa se ridica si coboara, impingand si scotand aerul
dintr-o turbina conectata la un genetator de electricitate. Aceasta schema a fost conceputa
pentru a genera 180 kW de electricitate pentru insula Islay.din coasta de vest a Scotiei.

7
Una dintre tehnologiile de captare si conversie a energiei valurilor este si
PowerBuoy. Aceasta consta dintr-un convertizor de energie oceanica, imersat la o
adancime de mai mult de un metru. Inauntrul sau, un piston e pus in functiune de
miscarea ascendenta si descendenta a valurilor. Aceasta miscare alimenteaza un generator
situat pe fundul marii, care trimite apoi electricitatea la mal. Unele balize PowerBuoy vor
avea stalpi care sa indice prezenta lor la suprafata prin lumini de navigatie si reflectarea
undelor radar. Ele nu afecteaza viata marina si nu produc electrocutari sau campuri
electromagnetice puternice datorita izolarii foarte bune a cablurilor de transmisie(cabluri
subacvatice prin care se transmite electricitatea). Uzina electrica OPT va avea o
capacitate de 5 MW si va contine 30 de sisteme PowerBuoy de 150 si 250 de kW.

Cercetari efectuate in tara noastra in domeniul energiei valurilor

Marea Neagra a fost si este considerata o mare relativ calma. Cu toate acestea,
efectul valurilor ei, nu poate fi nesocotit. In urma unor cercetari se poate sustine ca
regimul valurilor este mai intens in larg decat in apropierea tarmului, aceassi concluzie
tragandu-se si in cazul vanturilor. Particularitatile pe care le prezinta regimul valurilor din
Marea Neagra influenteaza in mod decisiv alegerea procedeului de captare optim.
Caracteristicile dinamice medii ale valurilor din Marea Neagra, obtinute in urma unor
indelungate observari si masuratori, sunt modeste: inaltimea de 1 metru, perioada de 4,5
secunde si lungimea de unda de 28,7 metri, 66 % din valuri fiind valuri de vant iar restul
de 34 % valuri de hula. In privinta inaltimii maxime, au fost evaluate valuri de 9,8 metri
in timpul furtunii. Datorita acestui regim calm, in comparative cu alte zone de pe glob,
valoarea potentialului energetic brut al valurilor din preajma litoralului romanesc este
relative redusa. Studiile si cercetarile facute in tarm au ajuns la concluzia ca pe fiecare
metru linear de front matitim amnajat se pot obtine aproximativ 40 000-50 000 kWh/an
sau 8-9 TWh/an, in ipoteza instalarii unui singur sir de continuu de sisteme de captare cu
randamentul egal cu 1,00.

8
Zona I II III IV V VI

VII VIII IX X XI XII


Constanta 0.91 0.44 0.59 0.45 0.21 0.32

0.26 0.52 0.53 0.61 0.34 0.42

Mangalia 0.60 0.27 0.38 0.20 0.08 0.11

0.09 0.15 0.23 0.32 0.16 0.16


Tabel: Mediile inaltimilor maxime ale valurilor (in metri)

In Romania s-au efectuat cercetari ample in domeniul energiei valurilor in


perioada anilor 1980-1985. Acestea au fost cu referire la modelele in canale de valuri si s-
au evaluat posibilitati de captare si conversie a energiei valurilor Marii Negre. In anul
1984 s-au experimentat doua modele de instalatii bazate pe principiul hidropneumatic:

Geamandura oscilanta cu turbina unises G-2: a fost experimentata in apropierea


digului de la Mangalia. Datorita cilindrului instalatiei suprafata lichidului aflat in cilindru
se mentinea practic la nivel constant, inchizand in interiorul sau un volum de aer de
aproximatic 1 m3. Instalatia incepe sa functioneze in momentul in care este ridicata de un
val: interiorul instalatiei se mareste iar aerul din exterior este absorbit in interiorul
instalatiei, actionand turbina unisens. La trecerea valului, instalatia se deplaseaza in jos,
iar volumul de aer din interior este evacuat, actionand in continuare turbina.

Microcentrala hidrepneumatica cu coloana oscilanta MV-1: se bazeaza pe formarea


unei coloane oscilante intr-o incinta, si vehicularea aerului din incinta printr-o turbina
unisens. La ridicarea coloanei oscilante, o parte din energia introdusa de vai in incinta se
transforma in energie cinetica, care actioneaza turbina, iar o alta parte se transforma in
energie de presiune , datorita presiunii care se exercita asupra coloanei oscilante, iar o
alta parte se transforma in energie oscilanta. In faza de coborare a coloanei, energia
potentiala acumulata in prima faza se transforma in energie cinetica, care actioneaza in

9
continuare turbina instalatiei, astfel microcentrala functioneaza in ambele alternante ale
vantului.
Pentru Romania a existat si o propunere de realizare. Aceasta se refera la
mocrocentrala hidropneumatica care reprezinta un compartiment de 5 metri lungime,
realizat din tabla de otel, care are o deschidere indreptata spre larg. Peretele din fata
formeaza un unghi de circa 45° fata de orizontala, pentru favorizarea patrunderii valurilor
in incinta. Peretele interior din spate este inclinat la un unghi de 40°, pentru favorizarea
formatii unei coloane oscilante. In plafonul incintei este prevazuta o deschidere circulara
in care se monteaza modulul generator al instalatiei, alcatuit dintr-o turbina unisens
cuplata cu un generator electric. Acesta este protejat de un tub care ajunge la un nivel de
5 metr, prevazut in partea superioara cu un racord pentru vehicularea aerului.
Microcentrala are o turbina unisens cu palete oscilante. Pentru obtinerea unui randament
superior, microcentrala este prevazuta cu un generator trifazat cu excitatie realizata de
magneti permanenti.

Impactul folosirii energiei valurilor asupra mediului

Impactul folosirii energiei valurilor asupra environmentului este minim. Poluarea


cu chimicale este foarte mica, la fel si impactul vizual si asupra liniei costeliere( mai ales
la amplasarea fermelor de turbine in largul oceanului). Emanatiile de CO 2, SO2 si NOx
sunt minime si nu afecteaza ecosistemul marin.

III. Curentii marini

Reprezinta una dintre formele importante de miscare in ocean datorate actiunii


vanturilor dominante, a caror energie este transferata apei la frecarea cu aerul. Deplasarile
mai mult sau mai putin uniforme ale maselor de apa pe directie orizontala pot actiona
paletele unor turbine hidraulice care, la randul lor, antreneaza alternatoare plasate pe
circumferintele elicelor. La viteze ale curentului cuprinse intre 50 si 130 km/zi, s-a
calculat ca o singura retea alcatuita din 21 de grupe de 11 turbine fiecare, distribuite la 60
km lungime si 30 km latime, ancorata intr-un curent de dimensiunile Golfstromului, ar
putea dezvolta 10 000 MW, ceea ce echivaleaza cu productia a zece centrale nucleare.

10
Un nou dispozitiv este compus dintr-un sistem de de cilindri atasati de resorturi si
pozitionati orizontal fata de curentii apei. In momentul in care apa trece printre ei,
cilindrii creeaza vortexuri, ce imping resorturile in sus si in jos. Energia mecanica
rezultata din vibratii este transformata in electricitate. Cilindrii asezati pe o suprafata de
un metru cub de ocean sau rau la un curent de 1,54 m/s pot produce 51 W/h. Metoda este
mult mai eficienta decat turbinele de marime similara sau generatoarele de valuri, iar
cantitatea de energie produsa este sporita considerabil daca viteza curentilor este mai
mare. Un “camp” de cilindri asezati pe fundul unui ocean pe o arie de 1 km -1,5 km si de
inaltimea unei case cu doua etaje prin care curentii trec cu o viteza de 1,54 m/s poate
genera suficienta energie pentru aproape 100.000 de locuinte. Oamenii de stiinta din
spatele acestei inovatoare tehnologii cred ca energia generata prin aceasta metoda ar costa
numai 0,41 eurocenti/kWh, fata de 0,53 euro centi pentru energia eoliana si 0,48
eurocenti pentru energia solara.

Utilizarea energiei produce din diferentele de temperaturi dintre straturile


apei

Sunt in studiu si unele proiecte ce urmaresc valorificarea energiei marii prin


utilizarea diferentei de temperatura dintre diferitele straturi ale apei Oceanului Planetar.
In mod frecvent, in apele marilor calde, sunt diferente mari de temperatura intre straturile
de la suprafata si cele de adancime, diferenta care ar permite functionarea unor instalatii
energetice pe baza folosirii a doua surse de caldura cu temperaturi diferite.

Utilizand acest principiu al diferentelor de temperatura, care uneori poate fi de 15-20° C,


au fost construite doua uzine: una în Cuba (la Matanzas), in 1940, si alta în Coasta de
Fildes (la Abidjan), cativa ani mai tarziu, dar care au functionat doar cativa ani. In
prezent, SUA se afla, inlr-o faza avansata. Un proiect prevede construirea unei astfel de
uzine in SUA, pe tarmul Golfului Mexic, cu o putere de 400 MW. Specialistii au calculat
ca aceste centrale ar echivala cu o hidrocentrala construita pe un fluviu cu un baraj inalt
de 30 m, livrand astfel energie electrica convenabila ca pret.

11
Posibilitati de folosire complexa a energiilor regenerabile

Pentru cresterea rentabilitatii investitiilor pentru captarea si conversia energiei


oceanului, marita sa se ia in considerare captarea energiei valurilor concomitent cu
energia eoliana si cea solara, in cadrul unor centrale marine cu instalatii mixte. Tinand
seama ca energia valurilor si a vantului este maxima iarna, iar insolatia este maxima vara,
captarea globala a acestor energii neconventionale conduce la o oarecare uniformizare a
exploatarii instalatiilor in timp.

In urma studiilor efectuate, o centrala marina, echipata cu instalatii mixte de


captare poate fi conceputa dupa schema de captare a energiei solare eoliene si a valurilor.
Se poate observa ca blocul helio-eolian furnizeaza energia electrica pentru excitarea
generatorului electric liniar, principalul generator (actionat de valuri), pentru alimentarea
instalatiilor auxiliare ale centralei, iar surplusul pentru valorificare in exterior.In cazul in
care nu este nici soare si nici vant, iar acumulatoarele electrice sunt descarcate,
generatorul lunear, care trebuie excitat cu energie din surse exterioare, poate fi totusi
folosit prin puterea in functionare a unui bloc auxiliar, care transforma o parte din energia
valurilor in energie electrica, prin intermediul unei instalatii pneumatice.

12
Schema de captare a energiei solare, eoliene si din valuri pentru un complex marin

13
Concluzii

Energia clasica, provenita din resursele naturale este epuizabila. In urma unor
cercetari stiintifice s-a ajuns la concluzia ca in 40 de ani resursele de petrol se vor
termina, gazele naturale mai stau la dispozitia noastra abia 60 de ani, iar consumul actual
al carbunelui duce la epuizarea acestuia in aproximativ 200 de ani.
Dupa aceste calcule, oamenii de stiinta au gasit o alternativa pentru aceasta
energie clasica, si anume energiile neconventionale (care se folodesc la nivel mondial de
aproximativ 35 de ani). Furnizarea acestora este o sarcina importanta a politicii
energetice si de mediu, la nivel global. Economisirea energiei, a combustibililor si
cresterea puternica a eficientei folosirii acestora, constituie in prezent unul din obiectele
prioritare ale planurilor de dezvoltare economica si sociala ale fiecarei tari. Tot mai multe
tari privesc aceasta problema cu un interes ridicat, problemele energetice devenind o
preocupare generala a lumii contemporane.
Este nevoie de noi pentru ca eforturile comune de popularizare a practicilor pentru
folosirea energiilor neconventionale sa isi atinga tinta, astfel orice alternativa de folosire
a energiei este de mare folos pentru natura, chiar daca deocamdata acesta implica si un
efort financiar deosebit pentru fiecare din noi.

14
Bibliografie

1. Constantin Iulian, Petru Dan Lazar, 1982, Energia valurilor: captare si conversie,
Bucuresti: Editura Stiintifica Si Enciclopedica

2. www.green-report.ro

3. www.ecomagazin.ro

4. www.energianoastra.ro

5. www.wikipedia.ro

6. Dumitru Ristoiu, Suport de curs Energii Neconventionale

15