Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA SPIRU HARET CONSTANA

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL


SPECIALIZAREA : FINANE BNCI, MANAGEMENT
ANUL DE STUDII : I
FORMA DE NVMNT : ZI, FR, ID
DISCIPLINA : MACROECONOMIE
TITULAR DISCIPLINA : LECTOR UNIV. DR. NICULESCU NIC OLAE

GRILE MACROECONOMIE

1. Sistemele SCN si SPM ndeplinesc func ia de:


a) instrument de eviden statistic;
b) instrument de control economic;
c) instrument de impozitare;
d) instrument de previziune economic.

2. Sistemele SCN si SPM nd eplinesc funcia de:


a) instrument de constrngere a agen ilor economici;
b) instrument de interven ie a statului n economie;
c) instrument de cunoastere si analiz economic;
d) instrument de dirijare a activit ii agenilor economici.

3. Sistemele SCN si SPM ndeplinesc func ia de:


a) instrument de eviden iere a activitii agenilor economici;
b) instrument de fundamentare a deciziilor de dezvoltare a economiei;
c) instrument de corectare a comportamentului agen ilor economici;
d) instrument de stimulare a activitii agenilor economici.

4. Produsul intern brut (PIB) reflect:


a) valoarea total a bunurilor si serviciilor ob inute ntr-un an;
b) mrimea valorii adugate brute a bunurilor si serviciilor ob inute ntr-un an;
c) mrimea valorii adugate nete a bunurilor si serviciilor ob inute ntr-un an;
d) rezultatele obinute de ctre agenii economici autohtoni ntr -un an.

5. n produsul intern brut (PIB) nu intr:


a) investiiile brute;
b) consumul de stat de bunuri si servicii;
c) consumul intermediar;
d) amortizarea capitalului fix.

1
6. n produsul intern brut nu intr:
a) investiiile brute;
b) consumul de stat de bunuri si servicii;
c) amortizarea capitalului fix;
d) consumul intermediar.

7. Produsul naional brut (PNB) reprezint:


a) valoarea total a bunurilor si serviciilor obinute ntr -un an;
b) rezultatele activitii agenilor economici autohtoni n interiorul si exteriorul rii ntr -un an;
c) mrimea valorii adugate nete a bunurilor obinute de ctre agenii economici ntr -un an;
d) mrimea valorii adugate a bunurilor si investiiilor.

8. Produsul social final (PSF) reprezint:


a) valoarea bunurilor si serviciilor produse n ramurile materiale n decurs de un an;
b) valoarea adugat a bunurilor si investi iilor finale;
c) valoarea bunurilor si serviciilor produse si ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic;
d) valoarea nou creat n produc ia material n decurs de un an.

9. Venitul naional exprimat n SCN reprezint:


a) mrimea agregat a veniturilor ob inute de proprietarii factorilor de produc ie ntr-un an;
b) mrimea valorii adugate a bunurilor si investi iilor;
c) mrimea valorii nete a bunurilor economice finale;
d) mrimea valorii si rezultatelor activit ii agenilor economici.

10. Creterea economic n sens lar g este reflectat de :


a) extinderea spaiului teritorial al vieii economice ;
b) ansamblul modificrilor ntr -o perioad de timp (pozitive, 0, negative);
c) extinderea legturilor economice externe;
d) multiplicarea ramurilor economiei naionale.

11. Creterea economic n sens restrns reprezint :


a) modificarea ponderii ramurilor economice ;
b) diminuarea cantitativ a rezultatelor ramurilor energo intensive;
c) sporirea cantitativ a activitilor i rezultatelor realizate la nivelul economiei naion ale i componentelor acesteia;
d) creterea omajului i scderea veniturilor populaiei.

12. Prin dezvoltare economic se nelege:


a) schimbrile cantitative n sfera produciei materiale;
b) crearea de noi ramuri i subramuri n economia naional ;
c) dezvoltarea ramurilor extractive i a consumului de bunuri economice ;
d) transformrile cantitatve, calitative i structurale care au loc n procesele economice, n cercetarea tiinific i
mecanismele de funcionare a economiei.

13. Progresul economic reprezint un efect al creterii de bunuri economice.


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

2
14. Progresul economic este un efect al creterii i dezvoltrii economice.
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

15. Progresul economic este un efect al creterii nivelului de trai.


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

16. Creterea economic depinde de :


a) politica economic promovat ntr -o perioad dat;
b) resursele i potenialitile existente n economia naional ntr -o perioad dat ;
c) nevoile de consum intern de bunuri economice;
d) cerinele de bunuri pe piaa mondial.

17. Modelul creterii economice rep rezint o schem abstract i modificat a proceselor economice.
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

18. Modelul creterii economice reprezint planul de dezvoltare economico -social.


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

19. Modelul creterii economice reprezint opiunea politic de dezvoltare economic.


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

20. Modelele economice dinamice reflect modificarea n timp a parametrilor creterii economice i corelaiilor
dintre ei.
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

21. Viabilitatea modelelor creterii economice este condiionat de satisfacerea cumulativ a condiiilor:
a) s fie izomorfe;
b) s fie operaionale;
c) s fie calculabile;
d) s nu se modifice;

A) (a, b, d) ;
B) ( a, b, c) ;
C) ( b, c, d) ;
D) ( a, c, d).

3
22. Modelele de cretere economic se pot clasifica dup criteriile:
a) sfera de cuprindere;
b) intervalul de timp;
c) rezultatele finale;
d) scopul utilizrii ;

A) ( a, b, c) ;
B) ( b, c, d) ;
C) ( a, b, d) ;
D) (a, c, d).

y 1 1
23. Modelul cresterii economice u a, aparine lui:
y y m
a) R. F. Harrod;
b) M. Kalecki;
c) J.M. Keynes.

24. Modelul cresterii economice rata garantat Gw * Cr = s


- rata natural Gn * Cr = s
- rata de facto G = Gw - Gn
aparine lui:
a) J.M. Keynes;
b) M. Kalecki;
c) R. F. Harrod.

25. Instituiile i opiunile politice inf lueneaz creterea economica :


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

26. Instituiile i opiunile politice nu au nici o influen asupra creterii politice.


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

27. Mediul natural asigur creterea economic prin :


a) furnizarea resurselor naturale pentru activitatea productiv;
b) absoarbe substanele reziduale ale pro duciei;
c) asigur existena spaial a consumului de bunuri economice;
d) modific structura consumului prin succesiunea anotimpurilor.

28. Creterea economic influeneaz mediul natural prin :


a) aruncarea n mediu a deeurilor generate de producie i consum;
b) crearea de resurse productive sintetice;
c) reducerea consumului de bunuri economice pe locuitor;
d) atragerea de noi resurse naturale n producia de bunuri economice.

4
29. ntre creterea populaiei i resursele economice exist o relaie :
a) pozitiv ;
b) de egalitate ;
c) negativ ;
d) nicio relaie.

30. Relaia dintre creterea populaiei i dezvoltarea economic este de regul :


a) ascendent ;
b) nul ;
c) descendent ;
d) nicio relaie.

31. Creterea economic a determinat de -a lungul timpului :


a) creterea populaiei ;
b) scderea demografic ;
c) staionarea numrului populaiei ;
d) scurtarea speranei de via.

32. Cursa narmrilor care determin creterea produciei industriale, impulsionarea cercetrii tiinifice i tehnice i
care genereaz un anumit numr de locuri de munc are o influen pozitiv asupra vieii sociale ?
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

33. Dezarmarea va influena pozitiv creterea economic ?


a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

34. Dezvoltarea economic durabil reprezint:


a) acea form de dezvoltare economic care urm rete ca satisfacerea cerin elor de consum actuale s nu le
compromit pe cele ale generaiilor viitoare;
b) existena unor condiii economice, sociale, culturale si de mediu favorabile;
c) procesul de sporire a rezultatelor economice determinate de combinarea si folosirea factorilor de producie;
d) procesul de lrgire a posibilit ilor prin care generaiile actuale si viitoare si pot manifesta pe deplin opiunile.

35. Care din urmtoarele nsusiri caracterizeaz tipul intensiv de cretere economic:
a) laturile cantitative sunt preponderente, ns influena lor este limitat;
b) cea mai mare parte a sporului rezultatelor macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale factorilor de
cretere;
c) latura cantitativ si calitativ contribuie n mod egal la obinerea rezultatelor macroeconomice;
d) nici una nu este adevrat .

36. Dezvoltarea durabil presupune creterea economic n raport cu cerinele echilibrului ecologic i ntreaga
dezvoltare uman, aceasta presupune respectarea urmtoarelor principii :
a) integrarea deplin a mediului nconjurtor n dezvoltarea economic ;
b) echitatea n asumarea costurilor n vederea protejrii mediului;
c) asigurarea viitorului prin protejarea resurselor naturale;
d) multiplicarea profitului firmelor care utilizeaz resursele naturale;

5
A) ( a, b, c);
B) ( a, b, d);
C) ( b, c, d);
D) (a, c, d).

37. Dezvoltarea durabil necesit:


a) creterea consumului de resurse naturale;
b) cretera nelimitat a consumurilor de bunuri economice ;
c) restrngerea consumului de resurse economice i a bunurilor de consum ;
d) schimbarea tipului de cretere economic pentru p rotejarea resurselor i diminuarea polurii.

38. n economia de pia n care se urmrete creterea profitului ageniloe economici prevenirea polurii mediului
natural se poate realiza prin :
a) bunvoina agenilor economici ;
b) reducerea consumului i a produciei de bunuri economice;
c) adoptarea unor msuri complexe de natur economic, juridic , administrativ, educaional ;
d) mediul natural se autoregenereaz.

39. Utilitatea tehnic a unui bun este dat de :


a) funcionalitatea acesteia ;
b) prezena estetic a bunului respectiv ;
c) capacitatea unui bun de a satisface o nevoie ca urmare a trsturilor sale intrinseci ;
d) fiabiltatea bunului economic .

40. Utilitatea economic reprezint raportarea bunului economic la :


a) preul de vnzare ;
b) nfiarea estetic ;
c) calitatea bunului ;
d) raportarea bunului la o trebuin a nonproductorului.

41. Utilitatea economic a bunurilor este de natur :


a) eminamente subiectiv ;
b) eminamente obiectiv ;
c) este expresia preului de vnzare cumprare ;
d) reprezint preocuparea productorului s -i vnd marfa.

42. Utilitatea economic total reprezint :


a) produsul dintre utilitatea individual i numrul de uniti care alctuiesc mulimea de bunuri respective ;
b) rezultatul diferenei dint re numrul de uniti care alctuiesc mulimea unui bun i utilitatea sa individual ;
c) suma utilitilor individuale exprimate prin pre de vnzare ;
d) raportul dintre produsele individuale pe pia i veniturile cumprtorilor.

43. Utilitatea marginal reprezint:


a) utilitatea individual a bunurilor;
b) utilitatea total a bunurilor consumate;
c) variaia utilitii totale care rezult din creterea cu o unitate a cantit ii dintr-un bun, consumul celorlalte bunuri
fiind constant;

6
d) suma utilitilor individuale consumate.

44. Programul de consum (raia de consum) reprezint specificarea unor cantiti din bunurile diferite care
asigur unui consumator o utilitate agregat.
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

45. Programul de consum (raia de consum) reprezint veniturile consumatorilor destinate achiziionrii
bunurilor de consum.
a) afirmatia este corecta ;
b) afirmatia este incompleta ;
c) afirmatia este eronata.

46. Programele de consum ale fi ecrui consumator sunt influenate de :


a) nivelul veniturilor i preurilor ;
b) statutul social i situaia familial ;
c) reclama i publicitatea ;
d) dorinele fiecrui consumator ;

A) ( a, b, c) ;
B) ( a, b, d) ;
C) ( a, c, d) ;
D) ( b, c, d).

47. Programul de consum al fiecrui consumator este :


a) familial i obiectiv ;
b) individual i subiectiv ;
c) colectiv i permanent ;
d) ntmpltor i subiectiv.

48. Echilibrul consumatorului reprezint acea variant de repartizare a venitului pentru achiziia reetei de
consum care i asigur :
a) maximul de satisfacie comparativ cu oricare alt variant ;
b) achiziionarea celui mai mare volum de produse ;
c) realizarea unui volum de economii convenabil ;
d) satisfacerea tuturor preferinelor.

49. Rata marginal de substituie se exprim prin relaia :


Umx
a) Rms y x ;
Umy
b) Rms y x Umx *Umx;
c) RmsY x Umx Umy;
d) Rms y x Umx Umy;

7
50. Determinarea utilitii economice se realizeaz prin :
a) cantitatea i calitatea produselor consummate;
b) msurarea cardinal i ordinal;
c) mrimea preului de achiziie i cantitatea cumprat;
d) cantitile disponibile pe pia i preurile bunurilor respective.

51. Productivitatea factorilor de producie exprim :


a) randamentul factorilor de produc ie utilizai ;
b) cantitatea factorilor de producie utilizai ;
c) calitatea factorilor de producie utilizai ;
d) structura factorilor de producie utilizai.

52. Funcia de producie utilizat pentru determinarea posibilitailor tehnice i economice s e exprim matematic
n relaia :
a) Q = x + y ; (L + K) ;
b) Q = F(x + y) ; ( L + K) ;
c) Q = F(x,y) ; (L,K) ;
d) Q = F(x y) ; (L K).

53. Productivitatea factorilor de producie este influenat de :


a) condiiile naturale ;
b) condiiile tehnice i t ehnologice ;
c) condiiile economice i sociale ;
d) conjunctura pieei mondiale ;

A) ( a, c, d) ;
B) ( a, b, c) ;
C) ( a, b, c, d) ;
D) ( b, c, d) .

54. Productivitatea muncii se exprim prin relaia :

a) WLm
Q ;
L
b) WLm Q L;
c) WLm Q L;
d) WLm Q L.

8
55. Productivitatea medie global a factorilor de product ie se exprim prin relaia:
Q
a) Wmg ;
LK P
Fp
b) Wmg ;
Q
c) Wmg Q Fp;
d) Wmg Q Fp.

56. Productivitatea marginal a factorului de produc ie pmnt se exprim prin rela ia:
Q
a) W Pmg ;
P
b) W Pmg Q P;
c) W Pmg Q P;
d) W Pmg Q P.

57. Se cunosc urmtoarele date : volumul produciei ( Q ) = 1.000 buci, volumul capitalului ( K ) = 100
u.m. S se determine productivitatea medie a capitalului ( WK m ).
a) 100 ;
b) 10 ;
c) 1000.

58. Se dau urmtoarele date : volumul produciei ( Q ) = 10.000 buc., productivitatea factorului munc
(WLl)= 100 buc. S se determine numrul salariailor.
a) 10 ;
b) 100 ;
c) 1000.

59. Se dau urmtoarele date : productivitatea medie a factorului munc (WLl) = 100 buc., numrul salariailor
(l) = 100. S se determine volumul produciei ( Q ).
a) 100 ;
b) 1 ;
c) 10.000.

60. Pentru determinarea productivitii medii a factorului pmnt (WPm) se dau urmtoarele mrimi : volumul
produciei ( Q ) = 20.000 Kg porumb, suprafaa ( P ) = 5 ha. Care este productivitatea medie a pmntului
(WPm) ?
a) 100.000 ;
b) 4000 ;
c) 0,4.

9
61. Productivitatea marginal a factorului munc (WLmg) = 20, sporul factorului munc ( L ) = 10 lucrtori.
S se determine sporul produciei ( Q ).
a) 200 ;
b) 2000 ;
c) 2.

62. S se determine productivitatea marginal a capitalului (WKmg) cunoscndu -se : Sporul produciei ( Q ) =
100, sporul capitalului ( K ) = 10.
a) 1000 ;
b) 10 ;
c) 100.

63. Profitul reprezint :


a) diferena dintre ncasri i cheltuieli ;
b) diferena dintre venituri i impozit ;
c) diferena dintre venit i taxe vamale ;
d) veniturile totale ale firmei.

64. Profitul legitim este cel obinut n condiiile n care firma :


a) desfoara activitatea nerespectnd prevederile legale ;
b) desfoar activitatea potrivit prevederilor legale;
c) desfoar activiti care ncalc prevederile taxelor vamale;
d) practic un pre speculativ la bunurile realizate.

65. Profitul nelegal rezult din activitile :


a) desfurate n condiiilerespectrii legii;
b) pentru care se obin comisioane stabilite potrivit legii de c tre firm ;
c) din cadouri i ajutoare nerambursabile ;
d) desfurarea n condiiile nclcrii legii.

66. Sunt forme fundamentale ale veniturilor primare:


a) salariul;
b) preul;
c) profitul;
d) impozitul.
A(a, b)
B(a, c)
C(b, c)

67. Rata profitului se determin ca un raport procentual ntre:


a) veniturile firmei si cantitatea de produse;
b) veniturile ncasate si veniturile totale ale firmei;
c) masa profitului si cifra de afaceri;
d) cifra de afaceri si volumul capitalului.

10
68. Masa profitului este influen at de:
a) volumul, structura si calitatea produc iei;
b) politica economic a guvernului;
c) volumul creditelor acordate de bnci agenilor economici;
d) volumul salariilor pltite din institu iile publice.

69. Identificai din cele de mai jos, func ia profitului:


a) stimuleaz iniiativa si acceptarea riscului;
b) stimuleaz cresterea politicii fiscale;
c) incit agenii economici ofertani s reduc preul de vnzare;
d) stimuleaz cresterea salariului angajailor firmei.

70. Cnd preul de vnzare al unui bun creste, produc ia rmne neschimbat, pro fitul poate
creste dac:
a) numai dac creste produc ia;
b) costul total mediu este constant;
c) costul total mediu scade;
d) costul total mediu creste proport ional cu producia.
A(a, b, d)
B(a, c, d)
C(a, b, c)

71. Preul si costul scad n aceleasi propo rie. Rata profitului n func ie de cost:
a) creste;
b) scade;
c) nu se modific;
d) nici o variant nu este adevrat.

72. Mrimea profitului unei firme este invers propor ional cu:
a) ponderea produselor care aduc profit ridicat;
b) cresterea preului;
c) durata unei rotaii;
d) cresterea ponderii produselor pe care le fabrica cu un profit ridicat.

73. Profitul se poate deosebi de celelalte forme de venit, deoarece:


a) este un venit meritat;
b) este principala surs de finan are a investiiilor;
c) este identic cu dobnda;
d) are cel mai ridicat nivel.

74. Masa profitului reprezint suma total :


a) dintre venituri i impozit ;
b) dintre venituri i cheltuieli ;
c) dobndit din volumul total al vnzrilor ;
d) dintre venituri i taxe vamale.

11
75. Determinai rata profitului cunoscnd urmtoarele date : masa profitului (Pr) = 1000 u.m., costul de
producie = 25.000 u.m.
a) 25% ;
b) 4% ;
c) 40%.

76. Determinai rata profitului cunosc nd urmtoarele date : masa profitului (Pr) = 100 u.m, costul de prod ucie
= 4700 u.m.
a) 4,7% ;
b) 2% ;
c) 47%.

77. Sa se determine masa profitului cunoscndu -se urmtoarele date : rata profitului = 40%, cifra de afacere =
10.000 u.m.
a) 4000 um ;
b) 250 um ;
c) 400.000 um.

78. S se determine mrimea capitalului avansat cunoscndu-se urmtoarele date : rata profitului = 40%, masa
profitului = 20.000 u.m.
a) 500 um ;
b) 5000 um ;
c) 50.000 um.

79. Identificai factorii de influen a masei profitului :


a) volumul ncasrilor ;
b) impozitele i taxele ;
c) nivelul productivitii muncii;
d) preul factorilor de producie.

80. Din elementele enumerate mai jos care influeneaz masa profitului?
a) volumul ncasrilor;
b) impozitele i taxele;
c) nivelul productivitii muncii;
d) preul facorilor de producie.

A) (a, b, c) ;
B) (b, c, d) ;
C) (a, c, d) ;
D) (a, b, d).

81. Profitul cuvenit se datoreaz :


a) efortului propriu al firmei pentru utilizarea raional a factorilor de producie ;
b) aciunii factorilor externi care privesc pre urile i politica fiscal;
c) practicarea preului de monopol;
d) evaziunii fiscale.

12
82. Dobnda ca form principal de venit reprezint :
a) suma de bani pe care salariaii o ncaseaz de la patron ;
b) suma de bani ncasat de vnztorii factorilor de producie ;
c) suma de bani platit statului pentr u impozite i taxe ;
d) suma platit proprietarului de capital bnesc pentru capitalul mprumutat.

83. Indicatorii de analiz ai dobnzii sunt :


a) sumele bneti aflate n conturile bancare ;
b) masa i rata profitului;
c) masa i rata dobnzii ;
d) sumele mprumutate de bnci diverilor ageni economici.

84. Dobnda compus reprezint :


a) capitalizarea dobnzii ;
b) contractul de acordare a creditului ;
c) obligaiile bncii fa de deponeni ;
d) sumele pltite de ctre firm bncilor i acionarilor.

85. S se calculeze dobnda compus cunoscndu -se urmtoarele date : rata dobnzii = 10%, creditul acordat =
1000 u.m., durata de timp = 2 ani.
a) 250 ;
b) 210 ;
c) 120.

86. Mrimea ratei dobnzii depinde de:


a) cererea si oferta de credite;
b) risc;
c) durata creditului;
d) impozite si taxe.
A (a, b, d)
B (a, b, c)
C (a, c, d)

87. Dobnda ca sum depinde de:


a) durata de acordare a creditului;
b) nivelul ratei dobnzii;
c) mrimea creditului;
d) rata somajului.
A (b, c, d)
B (a, b, d)
C (a, b, c)

88. Rata dobnzii este:


a) preul bunurilor economice;
b) profitul ntreprinztorului;
c) preul exprimat procentual pentru cerditul pe termen de un an;

13
d) cstigul bncii.

89. Rata dobnzii este influen at de:


a) cresterea inflaiei;
b) cresterea ratei somajului;
c) oferta de credit mai mare dect cererea de credit;
d) cererea de credit mai mare dect oferta de credit.
A (a, c, d)
B (a, b, c)
C (b, c, d)

90. Dobnda real semnific:


a) venitul bncii comerciale;
b) venitul real obinut n urma costituirii unui depozit bancar;
c) suma primit de ctre proprietarul unui depozit bancar la termenul scadent;
d) rata inflaiei din perioada respectiv. .

91. Reducerea ratei dobnzii are ca efect:


a) stimularea cererii de capital;
b) cresterea venituilor propriet arilor de capital bnesc;
c) cresterea sumelor ncasate de ctre stat din veniturile obinute din dobnd;
d) scderea veniturilor administraiei publice.

92. Rata nominal a dobnzii cuprinde:


a) rata real a dobnzii i impozitul pe profitul bancar;
b) suma de bani acordat drept dobnd deponenilor ;
c) rata real a dobnzii i rata inflaiei;
d) sumele de bani datorate bncii de ctre creditori.

93. Profitul bncii reprezint :


a) sumele ncasate de la creditori la termenul scadent ;
b) volumul sumelor aflate n depozitele bancare ;
c) diferena dintre veniturile bncii i cheltuielile de funcionare i plata impozitelor ;
d) suma rmas dup deducerea cheltuielilor de funcionare.

94. Reducerea ratei dobnzii determin:


a) scderea veniturilor credi torilor;
b) creterea cererii de capital;
c) restrngerea consumului ;
d) scderea produciei i creterea preurilor .

95. Mrimea i dinamica ratei dobnzii influeneaz :


a) repartizarea factorilor de producie ;
b) spiritul de economisire ;
c) mrimea masei monetare ;
d) politica social a statului ;
A) ( a, b, c, d) ;
B) ( a, d, b,) ;
C) ( a, b, c) ;

14
D) (b, c, d).

96. Renta reprezint :


a) obligaiile financiare ale proprietarului ctre salariai ;
b) obligaiile financiare ale proprietarului fa de stat ;
c) un venit provenit din folosirea oricrui factor de producie de ctre proprietar ;
d) venitul ncasat de ctre arendai.

97. Renta absolut este ncasat de:


a) proprietarii funciari care au terenuri mai fertile;
b) proprietarii funciari care au terenuri n apropierea centrelor de consum si aprovizionare;
c) toi proprietarii funciari indiferent de calitatea terenurilor pe care le de in;
d) proprietarii funciari care -si vnd terenurile.

98. Renta este o consecin a:


a) excesului de ofert n raport cu cer erea de bunuri;
b) preurile de monopol ridicate;
c) cresterii puterii de cumprare a populaiei;
d) deficitului de ofert n raport cu cererea unor factori de produc ie cu nsusiri rare.

99. Renta de abilitate sau de ndemnare se ob ine de ctre acei ntreprinztori sau lucrtori care:
a) au aptitudini si caliti profesionale excepionale;
b) de ctre cei care au vechime mai mare;
c) de ctre cei care au o capacitate organizatoric si profesional superioar;
d) de ctre cei care respect programul de m unc stabilit.

100. Care din formulrile de mai jos nu exprim o form a rentei neagricole ?
a) renta minier i n construcii ;
b) renta de abilitate i ndemnare ;
c) renta de transfer ;
d) renta bancar .

101. n economia de pia pmntul este :


a) obiect al schimbului prin vnzare cumprare ;
b) un obiect al existenei spaiale a vieii economice ;
c) un obiect al proprietii ereditare ;
d) un obiect al patrimoniului statului.

102. Preul pmntului este influenat de :


a) cererea i oferta de terenuri agricole ;
b) mrimea i evoluia rentei ;
c) rata dobnzii bancare ;
d) cererea i oferta de bunuri nealimentare ;
A) ( a, b, c) ;
B) ( b, c, d) ;
C) (a, c, d) ;
D) (a, b, d).

15
103. Preul pmntului nu este influenat de :
a) cererea i oferta de produse a gricole ;
b) posibilitatea folosirii alternative a pmntului ;
c) rata dobnzii ;
d) politica fiscal i de subsidii a statului.

104. Venitul net al ntreprinztorului este dat de rela ia:


a) y n y i v ;
b) y n y i v ;
c) y n y i v ;
d) y n y i v .

105. Evoluia costului vieii se expeim prin indicele costului vie ii (Icw) care se calculeaz cu
ajutorul relaiei:
a) Icw = q1 + p0;
b) Icw = q1 p0;
c) Icw = q1 * p0;
d) Icw = p0 / q1.

106. n evoluia consumului se remarc ca tendin :


a) scderea ponderii cheltuielilor pentru alimente;
b) cresterea ponderii cheltuielilor pentru alimente;
c) cresterea cheltuielilor pentru mbrcminte si confort personal;
d) scderea cheltuielilor pentru servicii.

107. O crestere a venitului personal determin:


a) o cretere a consumului n aceeai proporie cu creterea venitului;
b) o cretere a consumului ntr -o proporie mai mic dect a venitului;
c) o cretere a consumului ntr-o proportie mai mare dect a ven itului;
d) acelai nivel al consumului.

108. In mod normal, rata consumului:


a) este mai ridicat n cazul famiilor cu venituri mari;
b) este mai ridicat n cazul famiilor cu venituri mici;
c) este aceeai indiferent de nivelul veniturilor familiilor.

109. Repartiia venitului se realizeaz pe baza formulei:


a) Y = C E;
b) Y = C + E;
c) Y = C / E;
d) Y = C E.

110. Dac nclinaia spre economii este de 0,4 iar sporul consumului este de 1200 u.m., sporul economiilor este:
a) 400 u.m.;
b) 600 u.m.;
c) 800 u.m.;
d) 1200u.m..

16
111. La un multiplicator al investiiilor egal cu 6, nclinia marginal spre economii este:
a) 0,14;
b) 0,15;
c) 0,83;
d) 0,50.

112. Investiiile realizate din fondul de amortizare se numesc:


a) investiii brute;
b) investiii nete;
c) investiii de nlocuire;
d) investiii de portofoliu.

113. Investitiile realizate din profit se numesc:


a) investitii brute;
b) investitii de nlocuire;
c) investitii nete;
d) investitii de portofoliu.

114. Inclinaia marginal spre economii este :


a) un numr supraunitar;
b) un numr subunitar;
c) un numr pozitiv;
d) un numr negativ;
A(a, b)
B(a, c)
C(b, c)
D( c, d)

115. Intre factorii obiectivi care determin modificarea nclina iei spre economii se numr:
a) politica fiscal;
b) rata dobnzii;
c) cursul de schimb;
d) inflaia.

116. Investiiile nete se calculeaz:


a) ca diferent dintre PNB si amortizare;
b) ca diferen ntre PNB si amortizare;
c) ca diferen ntre PNN si investiiile brute;
d) ca diferen ntre investiiile brute si cele de nlocuire

117. O dublare a venitului de la 1000 u.m., corelat cu creterea ratei consumului de la 70% la
80%, va face ca economiile:
a) s creasc cu 200 u.m.;
b) s scad cu 100 u.m.;
c) s creasc cu 100 u.m.;
d) s creasc cu 400 u.m..

17
118. Fa de momentul T o, la momentul T 1, venitul crete cu 40%, iar economiile cresc cu 20%.
Dac nclinaia medie spre economii n T 0 a fost de 20%, nclinaia marginal spre economii
este:
a) 0,9;
b) 0,1;
c) 1,1;
d) 0,8.

119. Care din enunurile de mai jos nu e xprim o form de venit ?


a) venitul personal ;
b) venitul disponibil ;
c) venitul naional ;
d) impozitele i taxele ncasate de stat.

120. Venitul personal exprim :


a) venituri curente ale persoanelor provenite dintr -o activitate i transferuri ;
b) veniturile agenilor economici ;
c) veniturile statului ;
d) veniturile guvernului.

121. Venitul disponibil reprezint :


a) cel ncasat de ctre salariai ;
b) parte din venitul personal rmas dup deducerea impozitului ;
c) veniturile disponibile provenit e din bugetul statului ;
d) veniturile ncasate de ctre bnci.

122. Venitul naional este supus procesului de repartiie care se compune din urmtoarele etape :
a) ncasarea veniturilor i plile efectuate de populaie ;
b) ncasarea impozitelor de ctr e stat i cheltuielile publice ;
c) distribuirea i redistribuirea ;
d) constituirea de conturi bancare i ncasarea dobnzii.

123. Din formulrile enunate mai jos privind subiectul consumului identificai pe cele incorecte :
a) consum privat ;
b) consum public ;
c) consum material ;
d) consum nematerial.
A) c + d;
B) a + b;
C) a + c;
D) b + c.

124. Dup obiectul consumului acesta poate fi:


a) privat ;
b) bunuri materiale i servicii ;
c) bunuri de folosin ndelungat ;
d) bunuri marfare.

18
125. nclinaia spre consum reprezint relaia fundamental dintre:
a) un anumit nivel al venitului i cheltuielile de consum ;
b) venitul familiei, impozitele i taxele datorate statului ;
c) venitul familiei i cantitatea de bunuri existente pe pia ;
d) veniturile statului i consumul public.

126. In structura cheltuielilor de consum ale popula tiei cea mai mare parte o au:
a) cheltuieli pentru medicamente si ngrijire medical;
b) cheltuieli pentru asigurarea hranei;
c) cheltuieli pentru asigurarea unei educa tii corespunztoare;
d) cheltuieli pentru procurarea mbrcmintei si ncl tmintei.

127. Mrimea cheltuielilor destinate consumului personal nu depinde de :


a) nivelul i dinamica salariului ;
b) modificarea politicii fiscale ;
c) dorina oamenilor de a crea o rezerv b neasc ;
d) cantitatea de bunuri i servicii existente pe pia.

128. Dintre elementele enumerate mai jos identificai pe cele care nu reprezint un mobil care determin
oamenii s economiseasc :
a) dorina de a crea o rezerv bneasc ;
b) dorina de a obine venituri suplimentare ;
c) dorina de a lsa o avere motenitorilor ;
d) dorina de satisfacere a preferinelor curente.

129. Identificai relaia matematic care exprim multiplicatorul investiiilor :


a) K = Y + I;
b) K = Y I;
c) K = Y/I;
d) K = Y * I.

130. Identificai relaia matematic corect utilizat n determinarea acceleratorului investiiilor:


a) a = I / C;
b) a = I + C;
c) a = I C;
d) a = I * C.

131. Sunt forme de venituri primare:


a) salariul;
b) impozitul indirect;
c) profitul;
d) pretul.
A(a, b)
B(a, c)
C(b, c)

19
132. Echilibrul bnesc exprim:
a) o concordan relativ dintre resursele financiare si necesit ile de plat ale agenilor economici;
b) concordana relativ dintre cantitatea de bunuri economice aflate pe pia si cantitatea de bani aflat n circulaie;
c) concordana relativ ntre veniturile si cheltuielile bugetare;
d) concordana relativ ntre ncasrile si pl ile n valut.

133. Echilibrul economic general pe termen lung este:


a) o tendin spre egalizarea ofertei si cererii pe toate pie ele;
b) o condiie pentru o economie eficient;
c) un raport ntre consum si investi ii;
d) o egalitate ntre cererea si oferta de bunuri economice;
e) o constant a economiilor moderne.
A (a, c, )
B (c, d, )
C (a, b)
D (d, e)

134. Dezechilibrele economice pot avea ca form de existen :


a) exces de ofert pe piaa bunurilor si pe piaa muncii;
b) exces de cerere pe pia a bunurilor si de cerere pe pia a muncii;
c) exces de ofert pe piaa bunurilor, a monedei si a muncii;
d) exces de ofert pe pia a monedei si exces de cerere pe pia a muncii.

135. Cnd pe pia domneste starea de absorb ie:


a) concurena este ntre vnztori;
b) selecia o face cumpartorul;
c) este o proast satisfacere a cererii;
d) preurile scad.

136. Starea de presiune se manifest prin:


a) devansarea cererii fa de ofert;
b) concurena acerb ntre cumprtori;
c) stimularea mbuntirii calitii bunurilor;
d) stimularea economiilor.
A(a, b)
B(a, c)
C(b, c, d)

137. Clasificarea formelor de echilibru dup durata de timp cuprinde :


a) echilibrul i dezechilibrul ;
b) echilibrul static i dinamic ;
c) echilibrul dinamic i dezechilibrul de absor bie ;
d) echilibrul static i dezechilibrul de presiune.

138. Din formulrile de mai jos iden tificai pe cea care nu corespunde nivelului agregrii economiei naionale :
a) microeconomic ;
b) mezoeconomic ;
c) macroeconomic ;

20
d) veniturile i cheltuielile agentului economic.

139. Din punct de vedere al proceselor economice i exprimarea rezultate lor echilibrul economic nu poate fi :
a) material;
b) valoric;
c) al resurselor de munc;
d) al resurselor bugetare.

140. Dezechilibrele economice reprezint o form specific :


a) de evoluie a economiei naionale;
b) de eroare a politicii economice;
c) de stabilitate a activitii economice;
d) de intervenie a statului n economia de pia.

141. Tensiunea aspiraiei reprezint :


a) diferena dintre nivelul aspiraiei la vnzare sau cumprare i rezultatul obinut ;
b) diferena dintre volumul ofertei i volumul vnzrilor ;
c) diferena dintre preul estimat i preul real obinut;
d) diferena dintre cerere i ofert.

142. Identificai relaia matematic corec t care reflect raportul de fore pe piaa:
Nv
a) R FP ac ;
Na
N ac
b) R FP ;
N av
N av N ac
c) R FP ;
2
N v N ac
d) R FP a ;
2

143. Teoria echilibrului general concepe echilibrul ca:


a) un efect static economic;
b) un efect dinamic economic;
c) un dezechilibru economic pe termen lung;
d) un dezechilibru permanent n acti vitatea economic.

144. Care din strile posibile de echilibru si dezechilibru economic sunt acceptabile:
a) starea de echilibru economic;
b) starea de dezechilibru de absorb tie;
c) starea de dezechilibru de presiune;
d) nici una nu este acceptabil.

145. Teoria dezechilibrelor economice formuleaz teoria dezechilibrului economic ca fiind determinat de :
a) dinamica proceselor economice ;
b) dezechilibrele structurale i riscul ;
c) egalitatea dintre cererea i oferta de bunuri ;

21
d) egalitatea dintre cererea i oferta de bani ;
A) a + b ;
B) a + c ;
C) c + b ;
D) a + d.

146. Intre nivelul ratei dobnzii si nivelul investi iilor este o relaie:
a) pozitiv;
b) negativ;
c) de direct proporionalitate;
d) de egalitate.

147. Ciclurile economice pot fi definite:


a) perioada de la nceputul unei contracii economice pn la nceputul urmtoarei contracii;
b) sunt identice cu faza de recesiune;
c) se manifest n rile slab dezvoltate;
d) nici un rspuns nu e corect.

148. Ciclul jugular:


a) are o durat de 5 ani;
b) are o durat de 10 ani;
c) se particularizeaz prin fluctua ii sezoniere;
d) este un ciclu subanual.

149. Ciclul Kondratieff:


a) este un ciclu anual al produc iei;
b) este un ciclu decenal;
c) este un ciclu de lung durat, aproximativ 50 ani;
d) este un ciclu de afaceri.

150. In faza de expansiune se nregistreaz:


a) o expansiune a investiiilor;
b) o scdere a ratei somajului;
c) o crestere a inflaiei;
d) o crestere a cifrei de afaceri.

A(a, b, c)
B(a, b, d)
C(a, c, d)

151. Recesiunea se constituie din:


a) criz;
b) criza si depresiune;
c) relansarea economic;
d) politica ratei nalte a dobnzii.

152. In domeniul monetar, J. M. Keynes recomand pentru faza de recesiune:


a) reducerea ratei dobnzii;

22
b) micsorarea impozitelor;
c) cresterea investiiilor;
d) reducerea cheltuielilor publice
A(a, b, c)
B(b, c, d)
C(a, c, d)

153. Ciclicitatea economic nu este influenat de:


a) factorii naturali ;
b) variaiile sezoniere ;
c) factorii aleatori ;
d) mrimea populaiei i resursele naturale.

154. Conceptul de ciclicitate n activitatea economic desemneaz :


a) ascensiunea continu a vieii economice ;
b) procesul de promovare a progresului social ;
c) procesul de repetabilitate a unor faze ale dezvoltrii economice ;
d) procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare p e termen lung.

155. Ciclurile economice pe termen scurt, durat 6 luni 3 ani, se remarc :


a) prin ciclul de producie al bunurilor materiale i serviciilor ;
b) prin ciclul inflaionist i variaia stocurilor ;
c) ciclurile electorale;
d) prin succesiunea anotimpurilor.

156. Ciclului secular i sunt caracteristice:


a) faza ascendent;
b) faza descendent;
c) faza staionar;
d) faza de dezvoltare echilibrat a economiilor;
A) c + d;
B) a + b;
C) c + b;
D) a + d;

157. Ciclul lung are drept cauze principale:


a) ciclicitatea nnoiriilor n domeniul tehnicii i tehnologiei;
b) ciclicitatea anotimpurilor;
c) ciclicitatea erelor geologice;
d) alternana sistemelor sociale, economice i politice.

158. Cauzele evoluiei ciclice rezid n mecanismele destabilizatoare ale sistemului economic care n teoria
economic au fost identificate:
a) ciclul investiional;
b) evoluia creditului;
c) teoria populaiei;
d) teoria modelelor economice ;

23
A) c+d;
B) c+b;
C) a+b;
D) a+d;

159. Concepia lui J.M. Keynes referitoare la cauzel e evoluiei ciclice se refer la :
a) modul direct de eficien marginal a capitalului prin interdependen cu rata dobnzii;
b) supraacumularea capitalului ;
c) subconsumul ca urmare a injustiiei repartizrii veniturilor ;
d) contradicii dintre produc ie i consum.

160. Politicile anticilice pornesc de la perceperea cauzelor fluctuaiilor ciclice i n consecin urmresc :
a) influenarea cererii agregate ;
b) influenarea politicii sociale ;
c) influenarea ofertei agregate ;
d) influenarea alocrii resurselor.
A) c + d;
B) a + c;
C) a + d;
D) b + d;

161. Politicile anticiclice de influenare a cererii agregate nu se refer la:


a) politica cercetrii tiinifice i tehnologice ;
b) politica cheltuielilor publice ;
c) politica monetar i de credite ;
d) politica fiscal.

161. Politicile anticiclice de influenare a ofertei au ca obiective :


a) mbuntirea stimulentel or pentru productor n vederea sporirii ofertei agregate ;
b) creterea politicii fiscale;
c) creterea masei monetare;
d) restrngerea produciei interne i creterea importului.

162. Inflatia reprezint un dezechilibru economic n care:


a) masa monetar existent n economie depseste necesarul real de moned, ducnd la cresterea izolat a unor
preturi si la scderea puterii de cumprare a ban ilor;
b) masa monetar existent n economie depseste necesarul real de moned, ducnd la cresterea generalizat a
preturilor si la scderea puterii de cumprare a banilor;
c) masa monetar existent n economie nu depseste necesarul real de moned;
d) masa monetar existent n economie este mai mic dect necesarul real de moned.

163. Situatia n care economia se afl n declin, productia national scade, iar inflatia se manifest n intensitate
ridicat, corespunde:
a) inflatiei;
b) deflatiei;
c) stagflatiei;
d) slumpflatiei;

24
164. Emisiunea excesiv de moned, peste oferta real de bunuri si servicii constituie o cauz a:
a) inflatie prin cerere;
b) inflatie prin costuri;
c) inflatie prin moned;
d) inflatie prin structuri.

165. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregat constituie o cauz a:


a) inflatiei prin cerere
b) inflatiei prin costuri;
c) inflatiei prin moned;
d) inflatie prin structuri.

166. Un ritm anual de crestere a preturilor care se apropie de 10% corespunde:


a) inflatiei trtoare;
b) inflatiei moderate;
c) inflatiei rapide;
d) inflatiei galopante.

167. In cazul creditelor angajate anterior, inflatia avantajeaz:


a) pe creditori;
b) pe debitori;
c) statul;
d) nu sunt avantajati nici creditorii si nici debito rii.

168. In acceptiunea contemporana inflatia are ca elemente definitorii :


A) cresterea puterii de cumparare a monedei nationale;
B) deprecierea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie;
C) cresterea durabila atuturor preturilor;
D) cresterea salariului real;
a) A+B;
b) B+C;
c) C+D;
d) A+D;

169. Inflatia are drept cauza principala:


a) cresterea ofertei de bunuri;
b) reducerea preturilor de vanzare ;
c) insuficienta productiei;
d) cresterea ratei dobanzii.

170. Inflatia costurilor de producti e este generata de:


A) cresterea costurilor factorilor de productie;
B) preocuparea intreprinderii pentru a se autofinanta;
C) conjunctura favorabila pentru piata factorilor de productie ;
D) diminuarea costurilor variabile datorita reducerii consumului sp ecific ;
a) B+C;
b) A+D;
c) C+A;
d) A+B.

25
171. Masurarea inflatiei se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:
A) cifra de afaceri;
B) indicele general al preturilor ;
C) indicele costului vietii;
D) produsul intern brut.
a) A+B;
b) C+A;
c) B+C;
d) A+D.

172. Din elementele enumerate mai jos identificati formula de determinare a cantitatii de bunuri ce poate fi
cumparata cu banii existenti in economie:
M
a) I Mm m1 100;
M m0
M m1 M m 0
I Mm 100 ;
b)

c) I Mm M m1 M m 0 100;
d) I Mm I m M m 0 100;

173. Din formulele de calcul enumerate mai jos identificati indicele de cumparare a banilor :
a) I pcp IMmp 100;
I

I pcp
b) I Mm 100;
Ip
c) I p 100;
I pcp
I Mm

I Mm 100.
Ip
d) I pcp

174. Daca cresterea generala a preturilor depaseste 10% avem o inflatie :


a) taratoare;
b) moderata;
c) rapida;
d) galopanta.

175. Hiperinflatia reflecta:


a) rata inflatiei depaseste ritmul annual al cresterii economice;
b) lipsa de crestere economica sau crestere 0;
c) un declin economic de durata;
d) o criza de structura profunda cu efecte grave pe plan economico -social.

176. Politicile de lupta impotriva crizei inflationiste se refera la :


A) prevenirea inflatiei ;

26
B) mentinerea inflatiei moderate sub control ;
C) cresterea cheltuielilor publice pentru nevoi sociale;
D) acordarea ajutorului de somaj ;
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D.

177. Dupa doctrina economica politicile de combatere a inflatiei pot fi:


A) de crestere a cererii agregate;
B) de control a cererii agregate;
C) de stimulare a ofertei agregate;
D) de stimulare a consumului public;
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) D+A .

178. Politicile fiscale de combatere a inflatiei presupun:


A) modificarea cheltuielilor publice ;
B) modificarea veniturilor din impozite si taxe ;
C) ieftinirea creditului pentru consum ;
D) practicarea unor impozite si taxe fixe ;
a) C+D ;
b) B+C ;
c) A+B ;
d) A+D.

179. Politicile monetare de combatere a inflatiei vizeaza:


A) reducerea ofertei de masa monetara;
B) cresterea ratei dobanzii creditului p entru consum;
C) emisiunea de moneda de catre banca centrala;
D) scaderea ratei dobanzii la depozitele bancare ;
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D.

180. In vederea stimularii cresterii ofertei de bunuri se poate recurge la politici de:
a) scadere a veniturilor populatiei ;
b) cresterea productivitatii muncii;
c) acordarea de stimulente fiscale producatorilor de bunuri economice;
d) descurajarea investitiilor in sectoarele productive.

181. Inflatia poate avea consecinte negative asupra comertului exterior:


a) frneaz exportul;
b) frneaz importul;
c) nu are consecinte negative asupra comertului exterior.

27
182. Inflatia are ca efect:
a) stimularea nclinatiei spre consum;
b) stimularea nclinatiei spre economie;
c) stimularea nclinatiei spre economii cu t ermen lung;

183. Somajul este:


a) caracteristic numai trilor slab dezvoltate;
b) prezent numai n trile dezvoltate;
c) dezechilibru al pietei muncii, cererea de munc fiind mai mic dect oferta de munc;
d) este ntlnit doar n anumite perioade si n anumite tri.

184. Somerii pot fi:


a) persoanele efectiv active;
b) persoanele active disponibile n cutarea unui loc de munc;
c) toate persoanele care au peste 16 ani;
d) persoanele casnice.

185. In ce faz a ciclului economic somajul atinge cote ridi cate:


a) expansiune;
b) punctul de relansare;
c) criz;
d) boom.

186. Stabilirea unui venit minim pe economie al salariului:


a) este un amestec al statului n mersul economiei de pia t liber;
b) limiteaz intrarea sub pragul de srcie a unei pr ti a populatiei;
c) creste nivelul somajului;
d) impulsioneaz dezvoltarea economiei.

187. Rata somajului se determin ca raport ntre:


a) populatia total si populatia ocupat;
b) numrul de someri si popula tia total;
c) numrul de someri si popula tia activ;
d) numrul de someri si popula tia ocupat.
A(a, b)
B(b, c)
C(c, d)

188. Populatia efectiv activ este:


a) populatia ocupat;
b) populatia total;
c) populatia neocupat;
d) populatia apt de munc.

189. Somajul reprezinta :


a) excedentul ofertei de munca fata de cererea de munca ;
b) populatia care nu lucreaza din cauza limitei de varsta si starii de sanatate ;
c) populatia feminina casinica ;
d) persoanele cuprinse in sistemul de invatamant national.

28
190. In analiza evolutiei somajului se utilizeaza indi catorii :
A) nivelul somajului ;
B) numarul personelor care beneficiaza de ajutorul de somaj;
C) structura somajului;
D) numarul peroanelor care urmeaza cursurile de recalificare profesionala;
a) A+B;
b) A+D;
c) B+C;
d) A+C.

191. Intensitatea somajului s e determina ca:


A) somaj total ( pierderea locului de munca) ;
B) somaj partial ( diminuarea activitatii insotita de scaderea salariului) ;
C) perioada de somaj ;
D) structura somerilor ;
a) C+B ;
b) C+A;
c) A+B;
d) A+C.

192. Din elementele enumerate mai jos identificati cauzele somajului:


A) pierderea locurilor de munca ;
B) noile generatii ajunse la varsta apta de munca sunt mai numeroase in comparatie cu cele care ies din campul
muncii ;
C) cresterea numarului persoanelor apte de munca care migreaza ;
D) refuzul unor persoane de a practica o munca salariata ;
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D.

193. Somajul ciclic este determinat de:


a) introducerea unor noi tehnici si tehnologii de productie mai performante ;
b) crizele economice ;
c) restaurarea economiei nationale ;
d) activitatea sezoniera din unele sectoare din activitatea economica.

194. Somajul tehnologic este determinat de :


a) practicarea unor contracte de munca pe o perioada scurta ;
b) introducerea de tehnici si tehnologii moderne ;
c) starea de criza din economia nationala ;
d) parasirea locului de munca din motive salariale.

195. Somajul structuaral este determinat de :


a) crizele economice ;
b) introducerea de tehnici si tehnologii performante ;
c) restructurarile care se produc in economi a nationala ;
d) intreruperea muncii din motive materiale si maternale.

29
196. Absorbtia somajului ciclic se realizeaza in functie de :
a) relansarea activitatii economice ;
b) depasirea caracterului sezonier al activitatii de productie ;
c) renuntarea la contracte de munca pe termen scurt ;
d) intreruperea concediului maternal.

197. Absorbtia somajului tehnologic si structural se realizeaza :


a) intr-o perioada scurta de timp ;
b) intr-o perioada indelugata de timp necesara pentru investitii si recalificar e ;
c) pe o perioada nedefinita din motive politice ;
d) exportul de forta de munca.

198. Pentru diminuarea efectelor negative ale somajului se recurge la :


a) acordarea ajutorului de somaj ;
b) crearea de cantine sociale ;
c) scutirea de impozite si taxe pe persoanele aflate in somaj ;
d) sporirea alocatiilor pentru copii aflati in ingrijirea somerilor.

199. Pentru scurtarea duratei somajului si cresterea mobilitatii profesionale a somerilor:


a) statul acorda indeminizatie persoanelor care depasesc perio ada de somaj si nu au sursa de venit ;
b) organizeaza cursuri de recalifiacre profesionala in functie de oferta de locuri de munca ;
c) statul acorda avantaje persoanelor aflate in somaj in vederea deplasarii in alte zone geografice ale tarii ;
d) statul acorda avantaje celor care doresc sa emigreze in exterioarul tarii.

200. Pentru solutionarea durabila a cerintelor ocuparii persoanelor active de munca trebuie sa se actioneze in
directia:
a) stimularii emigratiei fortei de munca;
b) crearea de noi locuri de munca in raport cu dinamica ofertei de munca ;
c) restrangerea sectoareleor cu activitate sezoniera ;
d) importul de forta de munca.

201. Progresul tehnic genereaz:


a) somaj ciclic;
b) somaj tehnic;
c) somaj voluntar;
d) somaj conjunctural.

202. Somajul se poate reduce, dar nu elimina n conditii de:


a) boom economic
b) recesiune;
c) conjunctur economic intern si international;
d) nici un rspuns nu este corect.

203. Interventia statului n economie trebuie s urmreasc:


a) cresterea salariilor;
b) planificarea imperativ;
c) functionarea eficient a ansamblului economiei;
d) asigurarea unor venituri ct mai mari la bugetul de stat.

30
204. Programarea macroeconomic n cadrul economiei de pia t poate fi:
a) indicativ;
b) incitativ;
c) imperativ;
d) informal.
A(a, b, d)
B(a, b, c)
C(b, c, d)

205. In conditiile actuale planificarea macroeconomic:


a) are o determinare obiectiv;
b) are o determinare subiectiv;
c) este un element perturbator al vie tii economice;
d) este interzis de organismele f inanciare internationale.

206. Rolul economic al statului n economia de pia t se manifest:


a) prin legi antitrust;
b) ca partener n opera tiuni de schimb;
c) prin detinerea n proprietate a unor ntreprinderi;
d) prin pograme de asisten t social.
A(a, b, c)
B(a, c, d)
C(b, c, d)

207. Interventia statului in economie se datoreaza:


A) dorintei guvernului de a conduce economia nationala ;
B) insuficientei intiativei private intr -o serie de activitati de interes general ;
C) atenuarii consecintelor negativ e generate de starile de criza ;
D) vointei populatiei de a-si asigura conditiile materiale necesare ;
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D.

208. Implicarea statului in economie este determinata in primul rand de faptul ca:
A) este agentul economic principa l din economia nationala;
B) adopta si infaptuieste legislatia privind functionarea economiei de piata;
C) este reprezentantul natiunii in raport cu celelalte state ale lumii;
D) dispune de resurse financiare nelimitate in vederea sustinerii activitatii ec onomice;
a) A+C;
b) A+D;
c) B+C;
d) A+B.

209. Interventia statului in economie are in vedere:


a) dirijarea activiatatii agentilor economici;
b) gospodarirea avutiei nationale;
c) corectarea efectelor negative si repartitia sociala a persoanelor defavoriza te;
d) indeplinirea obligatiilor internationale ale tarii.

31
210. Printre modalitatile de implicare a statului in economie se remarca:
A) interventia directa prin masuri administrative ;
B) interventia indirecta prin masuri economico -financiare ;
C) Asigurarea libertatii depline si neingradite a agentilor economici ;
D) protejarea intereselor agentilor economici privati ;
a) A+B:
b) B+C;
c) C+D;
d) A+D.

211. Politica economica reprezinta puterea constienta a actiunii publice privind:


a) definirea si realizarea obiectivelor economice si sociale pentru o perioada de timp;
b) definirea strategiei fiscale;
c) definirea politicii de subventionare a agentilor economici;
d) definirea polticii de import -export.

212. In functie de obiectivele finale putem avea politi ce de :


a) crestere si dezvoltare ;
b) import a fortei de munca ;
c) combatere a globalizarii problemelor economice .

213. Pentru influentarea agentilor economici administratiile publice pot promova politici economice :
A) de limitare a creditului ;
B) de incitare a subiectilor economici ;
C) de asigurare a deplinei libertati a agentilor economici autohtoni ;
D) de asigurare a deplinei libertati a agentilor economici straini.
a) A+B ;
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D .

214. Dupa amploarea domeniului la care se re fera politica economica a un ui stat poate fi :
A) globala ;
B) sectoriala ;
C) individuala ;
D) colectiva ;
a) A+B ;
b) C+D ;
c) B+C ;
d) A+C.

215. Dupa orientarea doctrinara politicile economice pot fi :


A) liberale ;
B) dirijiste ;
C) incitative ;
D) conjuncturale ;
a) B+C ;
b) A+B ;
c) A+D ;

32
d) D+C.

216. Pentru atenuarea disparit tilor economice statul:


a) aplic politici antidiscriminatorii;
b) subventioneaz investitia n capital uman;
c) gestioneaz programe de asigurare a indemniza tiei pe somaj;
d) ncurajeaz programe de emigrare a popula tiei nevoiase.
A(a, b, c)
B(a, c, d)
C(b, c, d)

217. In totalul veniturilor bugetare ale statului, cea mai mare pondere o au:
a) cotizatiile pentru asigurri sociale;
b) vrsmintele din beneficiul ntreprinderil or de stat;
c) ncasri din impozite si taxe;
d) mprumuturile de la organismele financiare interna tionale.

218. Imprumuturile fcute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezint:


a) datoria intern;
b) datoria public;
c) serviciul datoriei externe;
d) emisiune de obligaiuni de stat.

219. Bugetul de stat reprezinta un instrument de stabilizare al economiei prin care forta politica influenteaza :
A) cererea globala ;
B) volumul productiei ;
C) consumul de factori de productie ;
D) volumul importurilor si exporturilor ;
a)A+B ;
b) B+C ;
c) A+C ;
d) C+D.

220. In veniturile bugetului de stat nu sunt cuprinse:


a) incasarile din impozitele pe profit ;
b) TVA ;
c) impozitele pe salarii ;
d) economiile populatiei.

221. In cheltuielile bugetare nu sunt cupr inse :


a) datoriile de stat ;
b) cheltuieli de functionare a puterii publice ;
c) cheltuieli militare ;
d) depozitele bancare ale populatiei.

222. Cand avem o executie bugetara echilibrata ?


a) veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;
b) cheltuielile sunt mai mari decat veniturile ;

33
c) cheltuielile sunt egale cu veniturile ;
d) niciun element de mai sus nu este corect.

223.Executia bugetara deficitara apare atunci cand :


a) cheltuielile sunt egale cu veniturile;
b) cheltuielile sunt mai mari decat ven iturile;
c) veniturile sunt mai mari decat cheltuielile ;
d) cheltuielile bugetare satisfac dorintele tuturor beneficiarilor.

224. In categoria impozitelor directe nu se include:


a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venitul pers oanelor fizice ;
c) taxele vamale ;
d) impozitul pe veniturile agricole.

225. Din categoria impozitelor indirecte nu fac parte :


a) TVA ;
b) accize ;
c) taxe vamale ;
d) impozitul pe profit.

226. Cresterea impozitului in raport cu veniturile ar trebui sa reprezinte o marime :


a) egala ;
b) subunitara ;
c) supraunitara ;
d) niciun element nu este adevarat.

227. Progresivitatea impozitelor reprezinta un instrument de :


a) acumulare de resurse financiare la bugetul statului ;
b) redistribuire a veniturilor in favoarea categoriilo r sociale defavorizate ;
c) restrangere a activitatii economice mai putin profitabile;
d) sprijinire a agentilor economici care au profit mic.

228. Prin cote de impozitare diferite se urmareste :


a) reducerea consumului de resurse economice ;
b) reducerea importului de materii prime si combustibil ;
c) dezvoltarea unor anumite activitati economice ;
d) restrangerea investitiilor straine.

229. Impozitele indirecte:


a) sunt nsusite de productori;
b) contin elemente de inechitate social;
c) sunt suportate de consumatori;
d) nu sunt suportate de consumatori.
A(a, b)
B(a, c)
C(b, c)

34
230. Rata optim de presiune fiscal este:
a) acel prag de impunere fiscal care ne multumeste pe tot i;
b) acel prag de impunere fiscal care asigur maximum ncasrilor fiscal e;
c) o constructie teoretic imposibil de atins n realitate;
d) stabilit de guvern.

231. Scderea nivelului impunerii fiscale are efecte pozitive atunci cnd:
a) asigur cresterea accentuat a veniturilor impozabile;
b) conduce la deficite bugetare;
c) stimuleaz disponibilizrile;
d) duce la scderea investi tiilor publice pentru obiective sociale.

232. Puterea public acord importan t datoriei interne deoarece:


a) aceasta nu trebuie pltit ntruct este o datorie a statului ctre el nsusi;
b) aceasta nu este n principiu purttoare de dobnzi;
c) aceasta contribuie n principiu la finant area monetar a deficitului bugetar;
d) este ntotdeauna mai mic dect cea extern.

233. Dac se asteapt o scdere a fiscalit tii, raportul dintre bunurile prezen te si cele viitoare se
va modifica n favoarea:
a) bunurilor prezente;
b) bunurilor viitoare;
c) nu are nici o modificare.

234. Boomul economic se constituie din:


a) numai expansiune;
b) punctul de relansare a activit tii economice si expansiune;
c) politici monetare rigide;
d) nici un rspuns nu este corect.

235. J. M. Keynes recomand n perioada de boom economic prelungit pentru politica fiscal:
a) sporirea impozitului;
b) scumpirea creditului;
c) cresterea cheltuielilor publice;
d) reducerea deficitului bugetar.

236. Dac se asteapt o crestere a fiscalittii, raportul dintre bunurile prezente si cele viitoare se
va modifica n favoarea:
a) bunurilor prezente;
b) bunurilor viitoare;
c) nu are nici o modificare.

237. Calitatea vietii reprezinta total itatea conditiilor necesare asigurarii cerintelor vietii biologice, a celor de
ordin social economic, care sa permita echilibrul, formarea si afirmarea personalitatii umane. Care din
formularile de mai jos cu privire la calitatea vietii sunt eronate ?
a) siguranta economica si o anumita certitudine sociala ;
b) starea de sanatate ;
c) relatii interpersonale pozitive ;

35
d) emigrarea populatiei.

238. Ridicarea calitatii vietii presupune printre altele :


a) cresterea eficientei programelor sociale ;
b) cresterea veniturilor agentilor economici ;
c) cresterea eficientei economice a investitiilor ;
d) asigurarea mentinerii cursului de schimb a monedei nationale.

239. Calitatea vietii ca obiectiv strategic necesita concentrarea eforturilor societatii in directi a :
A) asigurarii unui loc de munca pentru persoanele apte si a pregatirii lor profesionale;
B) garantarii unui salariu minim ;
C) protejarii grupurilor sociale defavorizate ;
D) asigurarii legalitatii veniturilor persoanelor ;
a) B+C+D ;
b) A+C+D ;
c) A+B+C ;
d) A+B+D.

240. Nivelul de trai reprezinta o componenta principala a calitatii vietii si se refera la:
A) marimea veniturilor si beneficiilor sociale ;
B) educatie si ocuparea fortei de munca;
C) conditiile de locuit, de transport si petrecere a timp ului liber ;
D) asigurarea conditiilor de emigrare si imigrare ;
a) B+C+D ;
b) A+B+C ;
c) A+C+D ;
d) A+B+D.

241. Printre indicatorii de masurare a nivelului de trai pot fi mentionati:


A) durata vietii ;
B) accesibilitatea la bunuri si servicii ;
C) siguranta personala ;
D) densitatea populatiei pe teritoriul tarii ;
a) A+B+C ;
b) A+C+D;
c) A+B+D;
d) B+C+D.

242. Din indicatorii utilizati in analiza nivelului de trai nu fac parte:


a) rata mortalitatii ;
b) rata somajului ;
c) rata sinuciderii ;
d) rata dobanzii.

243. Accesibilitatea la bunuri si servicii este analizata cu indicatorii :


A) venit ;
B) distributia bogatiei ;
C) volumul comertului interior ;

36
D) volumul bunurilor de consum importate ;
a) A+B :
b) B+C ;
c) C+D ;
d) A+D.

244. Politica de protectie sociala se fundamenteaza pe :


a) facorul social ;
b) factorul economic ;
c) caile si mijloacele de realizare in practica protectiei sociale ;
d) toate cele de mai sus.

245. Politica sociala reprezinta un ansamblu de instrumente si obiective de analiza p rin care puterea poate realizeaza
alocarea normativa a resurselor publice si distribuirea veniturilor in perspectiva dreptatii sociale, ca urmare politica
sociala reprezinta un :
a) factor de reglare a conflictelor economice, sociale si politice ;
b) factor de dirijare restrictiva a resurselor societatii ;
c) factor de alocare rationala a resurselor societatii ;
d) factor de atenuare a acumularii bogatiei.

246. Sistemul legal de protectie sociala a somerilor se refera la :


a) acordarea indemnizatiei de som aj pe o anumita perioada de timp ;
b) crearea de noi locuri de munca ;
c) asigurarea conditiilor de locuit ;
d) asigurarea securitatii juridice a persoanelor aflate in somaj.

247. O componenta esentiala a politicii de prote ctie sociala o reprezinta:


a) protectia veniturilor populatiei ;
b) protectia sanatatii ;
c) protectia averii ;
d) protectia economiilor populatiei.

248. Sunt cauze obiective ale inegalit tii veniturilor:


a) talentul;
b) gradul de instruire;
c) experienta profesional;
d) dorinta de mbogtire;
A(a, b, c)
B(a, c, d)
C(b, c, d)

249. Protectia social:


a) se asigur numai de ctre stat;
b) este specific numai perioadei de tranzi tie;
c) se adreseaz ntregii popula tii;
d) este asigurat att de stat ct si de agen tii economici privati.

250. Cel mai important indicator al nivelului de trai l reprezint:


a) indicele venitului real;

37
b) durata de viata activa ;
c) PIB/locuitor;
d) salariul minim pe economie.

251. Globalizare problemelor economice reprezinta:


a) un proces obiectiv al evoluti ei economiei mondiale;
b) vointa si dorinta marilor puteri economice;
c) aspiratiile societatilor multinationale;
d) o cerinta a inlaturarii decalajelor economice dintre state.

252. Dezvoltarea economiei nationale este influentata de o multitudine de fact ori economici, sociali, politici,
traditionali si psihologici, interni si internationali din care rolul hotarator revine :
a) celor interni ;
b) celor externi ;
c) cele doua categorii au aceeasi forta de influenta ;
d) niciunul din factorii enumerati nu po ate avea un rol hotarator.

253. Interdependentele dintre economiile internationale sunt rezultatul uni proces istoric indelungat care se
datoreaza :
A) adancirii diviziunii internationale a muncii ;
B) schimbarilor politice de anvergura care au loc pe pla n mondial ;
C) activitatii ONU si institutiilor financiare mondiale ;
D) dorintei de pace a tuturor popoarelor ;
a) A+C ;
b) A+B ;
c) A+D ;
d) B+C.

254. Interdependentele dintre state se accentueaza ca urmare a amplificarii nevoilor:


A) de resurse energetice si minerale;
B) de protejare a mediului natural;
C) de migratie si emigratie a popoarelor ;
D) de migratie a resurselor valutare ;
a) B+C ;
b) B+D ;
c) A+C ;
d) A+B.

255. Piata mondiala se defineste ca:


a) insumarea economiilor nationale ;
b) totalitatea relatiilor dintre tari privind schimbul de marfuri corporale si acorporale ;
c) ansamblul relatiilor diplomatice ale statelor ;
d) cooperarea economica in industrie a tarilor lumii.

38
256. Dezvoltarea durabil a economiei mondiale semnific:
a) realizarea unor ritmuri rapide de crestere a PIB -ului mondial;
b) mbunttirea calittii vietii cettenilor lumii;
c) realizarea unei cresteri economice sustinute, mbunttirea vietii oamenilor si
protejarea mediului nconjurtor.

257. Globalizarea economiei mondiale semnifica:


a) un proces obiectiv de creare a sistemului economic mondial unic, omogen dominat de reguli si proceduri;
b) un sistem armonizat al intreprinderilor, cu reguli si proceduri stabile care sa depaseasca granitele nationale;
c) compatibilizarea eficientei activitatilor economice realizate prin cooperarea internationala cu justitia sociala, cu
impartirea echitabila a rezultatelor cooperarii;
d) niciun raspuns nu este corect.

258. Criza alimentara la nivel mondial se reflecta in :


A) criza acuta de alimente pentru o mare parte a populatiei globului ;
B) randamente agricole scazute ;
C) lipsa totala de irigatii in tarile subdezvoltate ;
D) lipsa investitiilor agricole in tarile in curs de dezvoltare.
a) A+B ;
b) B+C ;
c) B+D.

259. Trasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt legate de :


a) nivelul scazut al veniturilor, decalajele economice si repartizarea ingala a capacitatii stiintifice si tehnologice a
lumii ;
b) formarea lor structurala si inexistenta mai multor tipuri de economi e ;
c) formarea resurselor umane ;
d) existenta unor sisteme economice eterogene aflate intr -un proces de ajustare si consolidare.

260. Printre cauzele care amplifica problemel e legate de dezvoltarea tarilor se remarca :
a) tendinta de crestere a populati ei globului in tarile subdezvoltate ;
b) tendinta de reducere a productiei agricole mondiale ;
c) tendinta de eliminare a scindarii populatiei intre bogati si saraci ;
d) irigatiile.

261. Diviziunea mondiala a muncii determina :


a) specializarea internati onala a economiilor nationale ;
b) cresterea ponderii economiilor nationale ramase in urma in productia si comertul mondial;
c) accentuarea profilului industrial al uor state sau acelui agrigol;
d) separarea statelor dupa tipul sectoarelor economice dezvol tate dupa o anumita perioada istorica.

262. Specializarea internationala este determinata de:


A) conditiile naturale;
B) vointa guvernelor;
C) marimea teritoriului si a populatiei;
D) hotararile adoptate de ONU ;
a) B+C ;
b) B+D ;

39
c) A+C ;
d) A+D.

263. Fluxul economic international reprezinta :


a) miscarea valorilor materiale de la o tara la alta ;
b) miscarea resurselor banesti de la o tara la alta ;
c) miscarea valorilor spirituale de la o tara la alta ;
d) toate alementele enumerate mai sus.

264. Circuitul economic mondial este definit de :


a) totalitatea relatiilor dintre statele lumii ;
b) totalitatea fluxurilor economice internationale aflate in stransa interdependenta ;
c) totalilatea relatiilor financiare mondiale ;
d) totalitatea schimburilor co merciale internationale.

265. Tarile cu economie dezvoltata se caracterizeaza preponderent prin :


a) statul este profund implicat in procesul dezvoltarii economice ;
b) volumul resurselor investitionale este hotarator;
c) rolul dominant si sustinerea cres terii economice revine factorilor intensivi, eficientei utilizarii resurselor.

266. Prin integrare economica internationala se intelege:


a) absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari;
b) un proces de dezvoltare a economiei mondiale cont emporane reprezentand o treapta calitativ superioara a
interdependentelor economice dintre tari;
c) liberalizarea schimburilor dintre tarile diverselor regiuni ale lumii.

267. Specializarea statelor are ca un pri ncipiu de baza avantaje absolute. Acest principiu presupune ca o tara sa se
specializeze in functie de:
a) producerea bunurilor cu costuri mai mici decat alte state;
b) producerea unui volum sau productii suficient de mari care sa -i asigure dominatia pe piata mondiala;
c) producerea bunurilor care sunt cel mai mult solicitate pe piata mondiala indiferent de costurile de productie;
d) niciuna din formulari nu este corecta.

268. Specializarea statelor lumii are ca un principiu de baza cel al avantajelor comparative relative. Acesta se refera
la :
a) producerea si exportul acelor bunuri pe care o tara le fabrica cu costuri relativ mai scazute de cat alte state ;
b) producerea si exportul acelor b unuri pe care o tara le realizeaza pe baza tehnologiilor avansate indiferent de
costuri;
c) producerea si exportul de bunuri solicitate de diferitele tari.

269. Piata mondiala cuprinde :


a) piata bunurilor de consum si inv estitii ;
b) piata internationala de capital ;
c) piata internationala a muncii ;
d) piata financiar-valutara internationala;
e) toate cele enumerate mai sus.

270. Balanta comertului exterior a unei tari est e definita ca :


a) tabloul statistico-economic care compara exportul si importul de ma rfuri ;

40
b) situatia statistica a structurii bunurilor de consum si investitii ex portate ;
c) situatia statistica a structurii bunurilor de consum si investitii importate ;
d) tabloul statistico-economic al relatiilor economico-financiare si de munca cu alte state.

271. Integrarea economica contemporana este determinata de necesitatile obiective de rezolvar e a:


a) contradictiilor intre posibilitatile de sporire a capacitatii de productie a tarilor si capacitatea restransa a pietelor
nationale ;
b) necesitatea migrarii capitalurilor dintr -o zona in alte zone geografice mai pr ofitabile ;
c) necesitatea liberei circulatii a fortei de munca ;
d) toate cele de mai sus.

272. Integrarea economica a statelor o fera o serie de avantaje printre care:


a) cresterea nivelului productivitatii muncii sociale ;
b) ridicarea gradului de concurenta pe piata bunurilor de consum si investitii ;
c) progresul tehnic si tehnologic dintre tarile integrate ;
d) toate elementele enumerate mai su s.

273. Comunitatea economica europeana ca f orma cea mai evoluata a integrarii economice are ca obiective;
a) uniunea vamala;
b) libera circulatie a capitalului ;
c) piata comuna agrigola ;
d) toate cele de mai sus.

274. Subdezvoltarea economica a statelor l umii care reprezinta un fenomen planetar complex are drept cauze:
a) dominatia straina si e xploatarea coloniala ;
b) resursele naturale si umane ;
c) factorii economici si politici ;
d) toate elementele enumerate mai su s.

275. Trasaturile caracteristice economiilor tarilor r amase in urma sunt definite de:
a) o specializare ingusta de ramura si disproportii majore intre sectoarele primar, sec undar si cuaternar ;
b) nivelul scazut al productiei de bunuri si servicii sub raport cantitativ si calitativ ;
c) coexistenta mai multor tipuri de economie ( naturala, simpla si intensiva) ;
d) existenta unor sisteme economice pluraliste si a un or structuri economice eterogene ;
e) toate elementele enumerate mai su s.

276. Pentru dezvoltarea tarilor ramase in urma au fost formulate mai multe strategii privind dezvoltarea acestora,
care se refera la:
a) dezvoltarea spre interior;
b) dezvoltarea spre exterio r;
c) dezvoltarea eterogena;
d) toate cele enumerate sunt corecte.

277. Sunt considerate economii dezvoltate cele care:


a) produc cele mai multe bunuri;
b) elibereaz locuitorii de grija zilei de mine;
c) asigur cel mai nalt grad de satisfacere a nevoi lor;
d) ofer maximizarea profitului agentilor economici.

41
278. Tarile cu economie dezvoltata se caracterizeaza preponderent prin :
a) statul este profund implicat n procesul dezvoltrii economice;
b) volumul resurselor investit ionale este hotrtor;
c) rolul dominant si sustinerea cresterii economice revin e factorilor intensivi, eficient ei
utilizrii resurselor.

279. Prin integrarea economic international se ntelege:


a) absenta discriminrilor din raporturile economice dintre tri;
b) un proces de dezvoltare a economiei mondiale contemporane reprezentnd o treapt calitativ superioar a
interdependentelor economice dintre tri;
c) liberalizarea schimburilor dintre trile diverselor regiuni ale lumii.

280. Criteriile de convergen t pentru aderarea la U.E. sunt:


a) inflatia s nu depseasc cu mult 1,5% din media celor mai performante trei tri; membre ale U.E. ;
c) deficitul bugetar s nu depseasc 5% din PIB;
d) nici unul din cele dou criterii precedente nu este corect.

281. Romnia este:


a) membr U.E.;
b) tar asociat la U.E.;
c) tar aflat n curs de aderare la U.E..

282. Globalizarea economiei mondiale semnific:


a) un proces obiectiv de creare a sistemului economic mondial unic, omogen dominat de
reguli si proceduri;
b) un sistem armonizat al ntreprinderilor, cu reguli si proceduri stabile care s
depseasc granitele nationale;
c) compatibilizarea eficientei activit tilor economice realizate prin cooperarea
international cu justitia social, cu mprtirea echitabil a rezultatelor cooperri i.

283. Criza alimentar la nivel mondial este determinat de:


a) criza acut de alimente pentru o mare parte a popula tiei globului;
b) randamente agricole sczute;
c) lipsa total de iriga tii n trile subdezvoltate;
d) lipsa investitiilor agricole n trile n curs de dezvoltare.
A(a, b)
B(b, c)
C(b, d)

284. In prezent economia Romniei putea fi caracterizat drept:


a) o economie national;
b) o economie de schimb;
c) o economie de comand centralizat;
d) o economie de piat liber.
A(a, b)
B(a, c)
C(b, d)

42
285. In economia Romniei la sfrsitul anului 1989 cea mai mare dezvoltare o cunostea:
a) industria;
b) agricultura;
c) turismul;
d) sectorul tertiar.

286. Costurile sociale ale tranzi tiei la economia de piat:


a) sunt suportate doar de ctre somer i;
b) sunt inevitabile;
c) apar doar ca urmare a greselilor de politic economic;
d) au si determinare obiectiv.
A(a, b)
B(b, c)
C(b, d)

287. Printre factorii care au condus la actuala criz a economiei romnesti se numr:
a) nivelul prea ridicat al in vestitiilor;
b) politica economic adoptat n desfsurarea reformei;
c) ritmul prea rapid al privatizrii;
d) rigiditatea extrem ce caracteriza economia romneasc la nceputul tranzi tiei.
A(a, b)
B(b, c)
C(b, d)

288. Dup 18 ani de tranzitie putem afirma c Romnia este o tar:


a) dezvoltat;
b) mediu dezvoltat;
c) n curs de dezvoltare;
d) puternic dezvoltat.

289. Distinctia dintre economiile dezvoltate si cele subdezvoltate se axeaza pe:


a) marimea resurselor de care dispun ;
b) volumul total de bunuri economice realizate ;
c) gradul de interventie a statului in economie ;
d) gradul de satisfacere a nevoilor.

290. Dezvoltarea economica durabila reprezinta :


a) acea forma de dezvoltare economica care urmareste ca satisfacerea cerintelor de consum ac tuale sa nu le
compromit ape cele ale generatiilor viitoare ;
b) existenta unor conditii economice, sociale, culturale si de mediu favorabile ;
c) procesul de sporire a rezultatelor economice determinate de combinarea si folosirea factorilor de productie ;
d) procesul de largire a posibilitatilor prin care generatiile actuale si viitoare isi pot manifesta pe deplin
optiunile.

43