Parohia Sfntul Gheorghe Vechi

mprtirea apostolilor

Sptmna 13 - 19.vI.2010
Al 229-lea cuvnt

cuvnt spre folos

C`ci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat [i vou`:
C` Domnul Iisus, \n noaptea \n care a fost v#ndut, a luat p#ine, [i, mul]umind,
a fr#nt [i a zis: Lua]i, m#nca]i; acesta este trupul Meu care se fr#nge pentru voi.
Aceasta s` face]i spre pomenirea Mea. Asemenea [i paharul dup` Cin`, zic#nd:
Acest pahar este Legea cea nou` \ntru s#ngele Meu. Aceasta s` face]i ori de c#te ori
ve]i bea, spre pomenirea Mea. C`ci de c#te ori ve]i m#nca aceast` p#ine [i ve]i bea
acest pahar, moartea Domnului vesti]i p#n` c#nd va veni. Astfel, oricine va m#nca
p#inea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa]` de
trupul [i s#ngele Domnului. S` se cerceteze \ns` omul pe sine [i a[a s` m`n#nce din
p#ine [i s` bea din pahar. C`ci cel ce m`n#nc` [i bea cu nevrednicie,
os#nd` \[i m`n#nc` [i bea, nesocotind trupul Domnului.
I Corinteni XI, 23-29
nr. 229 Cuvnt spre folos pagina 2

Duminica a treia dup Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola ctre romani a sfntului apostol pavel (V, 1-10)
1. Deci fiind \ndrepta]i din credin]`, avem timpul hot`r#t a murit pentru cei necredin-
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus cio[i.
Hristos, 7. C`ci cu greu va muri cineva pentru un
2. Prin Care am avut [i apropiere, prin drept; dar pentru cel bun poate se hot`r`[te
credin]`, la harul acesta, \n care st`m, [i ne cineva s` moar`.
l`ud`m \ntru n`dejdea slavei lui Dumnezeu. 8. Dar Dumnezeu |[i arat` dragostea Lui fa]`
3. {i nu numai at#t, ci ne l`ud`m [i \n de noi prin aceea c`, pentru noi, Hristos a
suferin]e, bine [tiind c` suferin]a aduce murit c#nd noi eram \nc` p`c`to[i.
r`bdare, 9. Cu at#t mai v#rtos, deci, acum, fiind \ndrep-
4. {i r`bdarea \ncercare, [i \ncercarea ta]i prin s#ngele Lui, ne vom izb`vi prin El de
n`dejde m#nie.
5. Iar n`dejdea nu ru[ineaz` pentru c` 10. C`ci dac`, pe c#nd eram vr`jma[i, ne-am
iubirea lui Dumnezeu s-a v`rsat \n inimile \mp`cat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului
noastre, prin Duhul Sf#nt, Cel d`ruit nou`. S`u, cu at#t mai mult, \mp`ca]i fiind, ne vom
6. C`ci Hristos, \nc` fiind noi neputincio[i, la m#ntui prin via]a Lui.

pericopa sfintei evanghelii

dup sfntul apostol i evanghelist matei (vi, 22-33)
(Despre grijile vie]ii)
22. Lumin`torul trupului este ochiul; de va 27. {i cine dintre voi, \ngrijindu-se poate s`
fi ochiul t`u curat, tot trupul t`u va fi lumi- adauge staturii sale un cot?
nat. 28. Iar de \mbr`c`minte de ce v` \ngriji]i?
23. Iar de va fi ochiul t`u r`u, tot trupul t`u Lua]i seama la crinii c#mpului cum cresc:
va fi \ntunecat. Deci, dac` lumina care e \n nu se ostenesc, nici nu torc.
tine este \ntuneric, dar \ntunericul cu c#t 29. {i v` spun vou` c` nici Solomon, \n toat`
mai mult! m`rirea lui, nu s-a \mbr`cat ca unul dintre
24. Nimeni nu poate s` slujeasc` la doi ace[tia.
domni, c`ci sau pe unul \l va ur\ [i pe cel`lalt 30. Iar dac` iarba c#mpului, care ast`zi este
\l va iubi, sau de unul se va lipi [i pe cel`lalt [i m#ine se arunc` \n cuptor, Dumnezeu ast-
\l va dispre]ui; nu pute]i s` sluji]i lui fel o \mbrac`, oare nu cu mult mai mult pe
Dumnezeu [i lui mamona. voi, pu]in credincio[ilor?
25. De aceea zic vou`: Nu v` \ngriji]i pentru 31. Deci, nu duce]i grij`, spun#nd: Ce vom
sufletul vostru ce ve]i m#nca, nici pentru m#nca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom
trupul vostru cu ce v` ve]i \mbr`ca; au nu \mbr`ca?
este sufletul mai mult dec#t hrana [i trupul 32. C` dup` toate acestea se str`duiesc nea-
dec#t \mbr`c`mintea? murile; [tie doar Tat`l vostru Cel ceresc c`
26. Privi]i la p`s`rile cerului, c` nu ave]i nevoie de ele.
seam`n`, nici nu secer`, nici nu adun` \n 33. C`uta]i mai \nt#i \mp`r`]ia lui
jitni]e, [i Tat`l vostru Cel ceresc le Dumnezeu [i dreptatea Lui [i toate acestea
hr`ne[te. Oare nu sunte]i voi cu mult mai se vor ad`uga vou`.
presus dec#t ele?
pagina 3 Cuvnt spre folos nr. 229

SPTMNA 13 - 19.vi.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC Preoi slujitori
ORAR n ordinea slujirii
Duminic` Sf. Muceni]` Achilina; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Cuv. Trifilie, Episcopul Levcosiei din Cipru; Pr. Ionel Durlea
(Dezlegare la pe[te) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni Sf. Prooroc Elisei;

Sf. Metodie, Patriarhul Constantinopolului

Mar]i Sf. Prooroc Amos; Sf. Mucenic Isihie;

Ferici]ii Ieronim [i Augustin

Miercuri Sf. Tihon, Episcopul Amatundei;

Sf. Sfin]it Mucenic Marcu, Episcopul
Apoloniadei 18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Cristian Deheleanu

Joi Sf. Mucenici: Manuil, Savel [i Ismail

Vineri Sf. Mucenici: Leontie, Ipatie [i Teodul;

Cuv. Erasm
S#mb`t` Sf. Apostol Iuda, ruda Domnului;
Cuv. Paisie cel Mare;
(Dezlegare la pe[te)
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Cristian Deheleanu
[i Dialog duhovnicesc
08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
[i Parastas pentru cei adormi]i
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Ionel Durlea
de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

predic la Duminica a iII-a dup rusalii

( Despre paza min]ii [i despre purtarea de grij` a lui Dumnezeu )
De va fi ochiul t`u curat,
tot trupul t`u va fi luminat
(Matei 6, 22)
Iubi]i credincio[i,
Auzim pe M\ntuitorul zic\nd: Dac`
lumina care este \n tine este \ntuneric,
dar \ntunericul cu c\t mai mult? (Matei 6,
23). S` \n]elegem c` aceast` lumin` este
mintea noastr`, c`ci dup` mul]i Sfin]i
P`rin]i mintea este ochiul sufletului. C\nd
mintea noastr` se va \ntuneca de p`cate,
atunci toat` a[ezarea [i sim]urile trupului
vor fi \ntunecate. C`ci dac` mintea noas-
tr`, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre
luminare [i pov`]uire la toat` fapta bun`,
va fi \ntunecat` de cele rele, atunci cu c\t
mai \ntunecate vor fi poftele trupului nos-
tru, care pururea [i prea lesne se pleac`
la p`cate.
C\nd c\rmaciul corabiei sau al unui
P`rintele Ilie Cleopa
mijloc de c`l`torie se \mbat` [i se
\ntunec` la minte, atunci cei ce s\nt \n
corabie, \n avion sau \n orice ma[in` cu
care c`l`torim s\nt \n primejdie de
moarte. Tot a[a c\nd mintea noastr` este
\ntunecat` de p`cate [i de pofte, sufletul
nostru este pururea \n primejdie s`
moar` prin p`cat. Dac` ochiul sufletului
nostru, adic` mintea va fi curat` [i f`r`
r`utate, atunci [i a[ez`rile [i lucr`rile
trupului [i ale sufletului nostru vor fi
luminate [i bine pl`cute lui Dumnezeu.
De aceea sfin]ii au avut mare grij` s` fie
treji [i veghetori cu mintea \n toat` vre-
mea, p`zind-o curat` de p`cate [i de
r`utate.
Dar nu numai ei se sileau s` aib`
aceast` lucrare, adic` paza min]ii, ci [i pe
noi ne \nv`]au am`nun]it aceast` lucrare.
Iat` ce zice sf\ntul Isihie Sinaitul: "Paza
nr. 229 Cuvnt spre folos
min]ii este calea a toat` virtutea [i porun-
ca lui Dumnezeu" (Filocalia IV, 1947, p.
42). Auzim [i pe Cuviosul Pimen
Egipteanul, zic\nd: "Nu avem nevoie de
nimic, numai de minte treaz`" (Patericul
egiptean, 1930, p. 186). Avva Agaton a
fost \ntrebat: "Ce este mai mare, oste-
neala trupeasc`, sau p`zirea cea
din`untru?", [i a zis b`tr\nul: "Asemenea
este omul ca un pom, osteneala trupeasc`
este frunza, iar paza celor din`untru este
rodul" (Ibidem, p. 27).
Paza min]ii este de mai multe feluri.
|nt\i trebuie s` ne p`zim mintea de
\nchipuri p`tima[e. Al doilea, s` ne p`zim
mintea de orice g\nd p`c`tos. Al treilea,
s` chem`m ne\ncetat numele Domnului
nostru Iisus Hristos \n ajutor. Al
patrulea, s` ne aducem aminte ne\ncetat
de moarte, spre a nu gre[i \naintea lui
Dumnezeu (Filocalia IV, op. cit. p. 45).
Nimeni nu-[i poate p`zi mintea de
g\nduri rele [i de \nchipuiri p`tima[e de
nu va avea pururea \n mintea sa
rug`ciunea ne\ncetat`. Despre aceasta
zice Sf\ntul Isihie Sinaitul: "Paza min]ii [i
rug`ciunea se sus]in una pe alta. C`ci
paza min]ii vine din rug`ciunea
ne\ncetat`, iar rug`ciunea, din paza
min]ii [i din aten]ia cea mare".
To]i sfin]ii [i dumnezeie[tii P`rin]i
se sileau pururea la p`zirea min]ii, c`ci
[tiau c` f`r` aceast` sf\nt` lucrare nimic
nu poate spori omul pe calea poruncilor
lui Dumnezeu. De aceea, iubi]ii mei fra]i,
se cade nou` a ne p`zi mintea de g\nduri
[i imagina]ii rele, aduc\ndu-ne aminte de
M\ntuitorul nostru Iisus Hristos care
zice: Priveghea]i \n toat` vremea,
rug\ndu-v` (Luca 21, 36). {i iar`[i:
Priveghea]i, c`ci nu [ti]i ziua, nici ceasul
c\nd vine Fiul Omului (Matei 25, 13). La
fel Sf\ntul Apostol Petru ne \ndeamn` la
pagina 4
trezvie [i la paza min]ii, zic\nd: Fi]i treji,
priveghea]i. Potrivnicul vostru, diavolul,
umbl` r`cnind ca un leu, c`ut\nd pe cine
s` \nghit` (I Petru 5, 8).
S` trecem cu cuv\ntul [i la alt`
\nv`]`tur` despre care am amintit la
\nceputul predicii noastre, ce se cuprinde
\n Sf\nta Evanghelie de azi. Este vorba
de pronia sau, cum \i mai zicem noi,
purtarea de grij` a lui Dumnezeu pentru
\ntreaga lume. A]i auzit pe M\ntuitorul
vorbind \n Sf\nta Evanghelie de azi: Nu
v` \ngriji]i pentru via]a voastr` ce ve]i
m\nca, nici pentru trupul vostru cu ce ve]i
\mbr`ca (Matei 6, 25). Apoi, ca s` ne arate
bun`tatea Sa negr`it` [i purtarea Sa de
grij` fa]` de noi [i de toate f`pturile Sale,
ne trimite cu mintea la p`s`rile cerului,
zic\nd: C`uta]i la p`s`rile cerului, c` nu
seam`n` nici nu secer`, nici nu adun` \n
jitni]e [i Tat`l vostru Cel ceresc le
hr`ne[te (Matei, 6, 26).
Ca s` v` pute]i da seama c\t de
mare este purtarea de grij` a lui
Dumnezeu pentru p`s`rile cerului care
s\nt at\t de ne\nsemnate fa]` de om, voi
folosi un exemplu de la Sf\ntul Vasile cel
mare, despre o pas`re de mare ce se
cheam` alcion. Pentru aceast` pas`re
Dumnezeu ]ine marea \n lini[te pais-
prezece zile pentru a nu-i strica cuibul
f`cut \n nisipul m`rii [i a \neca pui[orii
acestei p`s`ri minunate.
Iat` istorisirea Sf\ntului Vasile:
"Aceast` pas`re, alcionul, are obiceiul a-[i
scoate puii la marginea m`rii. Ea \[i pune
ou`le \n nisip l\ng` apa m`rii [i le cloce[te
pe la mijlocul iernii, c\nd se pornesc pe
mare v\nturi [i furtuni care cu pornire
mare izbesc valurile sale de maluri. Dar
toate valurile [i furtunile se potolesc [i se
alin`, c\nd alcionul [ade pe ou` \n cele
[apte zile, dup` care ies pui[orii din
pagina 5 Cuvnt spre folos
g`oace. Fiindc` [i de hran` au trebuin]`,
D`t`torul Cel Mare, Dumnezeu, a mai
d`ruit acestei p`s`ri, \nc` [apte zile pen-
tru cre[terea puilor s`i. |n [apte zile puii
acestei p`s`ri pot zbura spre a sc`pa de
apele m`rii. Aceste lucruri le [tiu
cor`bierii de prin aceste locuri [i numesc
aceste zile "zilele alcionului".
Cor`bierii cu cor`biile \nc`rcate de
m`rfuri, a[teapt` s` vin` zilele alcionului,
spre a porni \n largul m`rii. Ei [tiu c`
atunci Dumnezeu ]ine marea \n loc, s` nu
se tulbure pentru ou`le [i pui[orii
alcionului".
Apoi zice marele Vasile: "Aceasta ]i-
am pus \nainte ca o lege, omule, despre
purtarea de grij` a lui Dumnezeu c`tre
cele necuv\nt`toare, spre \ndemnare, ca
s` ceri de la Dumnezeu cele spre
m\ntuirea ta, c`ci dac` pentru o pas`re
este at\ta purtare de grij`, apoi ce nu s-ar
fi f`cut pentru tine, pe care te-a f`cut
dup` chipul lui Dumnezeu" (Sf\ntul Vasile
cel mare, Omilii la Hexaimeron,
Bucure[ti, 1986. p. 164).
S` vedem [i purtarea de grij` la
ariciul de mare. Acesta este o vietate prea
mic` [i nevrednic` de b`gat \n seam`. De
multe ori se face \nv`]`tor cor`bierilor,
ar`t\ndu-le c\nd are s` se tulbure marea
[i c\nd au s` vin` furtuni mari [i primej-
dioase pentru cor`bii. Aricii cunosc\nd
mai \nainte tulburarea m`rii de furtuni,
se v\r` sub o lespede mic`, de care se
prind cu picioru[ele lor st\nd \n vremea
furtunilor. C\nd valurile mari \i clatin` ei
se ]in de greutatea lespedei [i astfel
scap` de a fi arunca]i de valuri. C\nd v`d
acest semn, cor`bierii cunosc din timp
pornirea furtunii mari care are s` fie. {i
nu pleac` cu cor`biile \n largul m`rii, pen-
tru a nu se primejdui. Nici un astrolog,
nici un meteorolog nu [tie a[a de bine
nr. 229
despre tulbur`rile p`m\ntului [i ale
v`zduhului, schimbarea vremii, ca ariciul
de mare, c`ci pe el nici filozofii, nici
astronomii [i nici meteorologii nu l-au
\nv`]at aceasta, ci Domnul m`rii [i al
v\nturilor. |n aceast` vietate mic`, a pus
urma \n]elepciunii Sale celei mari [i
negr`ite.
Acestea ar`t\ndu-le dumnezeiescul
ierarh Vasile cel Mare, zice; "Nimic nu
este lipsit de purtarea de grij` a lui
Dumnezeu, nimic nu este trecut cu ved-
erea de El. Toate le prive[te cu luare
aminte ochiul cel neadormit al Lui. L\ng`
to]i este de fa]` cu mare \ndestulare,
d`ruind fiec`ruia m\ntuirea. Dac` n-a
l`sat Dumnezeu pe ariciul de mare afar`
de cercetarea Sa, pe ale tale nu le va cerc-
eta? (Ibidem, p. 164). |nc` [i ariciul de
uscat este mare filosof [i meteorolog,
fiindc` din dou` r`sufl`ri \[i face vizuina.
C\nd sufl` criv`]ul de miaz`noapte el
astup` gaura din partea aceea, din care
simte c` vine criv`]ul. C\nd are s` se
schimbe vremea [i are s` vin` austrul,
v\ntul de miaz`zi, se mut` la
r`sufl`toarea dinspre miaz`noapte. Prin
aceasta ne arat` nou` oamenilor t`inuit,
nu numai c` prin toate trece [i str`bate
purtarea de grij` a Aceluia ce ne-a zidit,
ci [i faptul c` \n cele necuv\nt`toare este
orecare sim]ire a lucrului, ce are s` se
fac` mai pe urm` \n vremea viitoare. {tim
c` cele necuv\nt`toare au [tiin]` de mai
\nainte de la Dumnezeu, referitoare la
schimbarea ce are s` fie \n aer, pricepere
care m` cov\r[e[te" (Ibidem, p. 173).
|nc` vedem purtarea de grij` a lui
Dumnezeu, nu numai asupra oamenilor ci
[i a altor vie]uitoare de pe p`m\nt. C`ci
ursul c\nd este greu r`nit de alte fiare,
are [tiin]` s` se vindece singur cu floarea
ce se cheam` lum\n`ric`. Iar vulpea c\nd
pagina 6 Cuvnt spre folos
este r`nit` are pricepere [i [tie s` se vin-
dece cu lacrima de r`[in` a molidului. {i
la furnic` pronia lui Dumnezeu se vede \n
chip luminat c`ci i-a dat ei pricepere
Prea\nduratul Dumnezeu ca vara s`-[i
g`teasc` [i s`-[i adune hrana peste iarn`,
mai \nainte de a veni peste ea asprimea
iernii. C` f`r` lenevire \[i cheltuie[te vre-
mea [i cu mare s\rguin]` se \ntinde la
lucru, p\n` ce hrana cea \ndestulat` pen-
tru iarn` ajunge \n c`m`ri [i a[ezat` cu
mult` s\rguin]` [i pricepere rar` acolo, ca
mult` vreme s` nu se strice. C` taie [i
spintec` cu ale ei unghii partea cea din
mijloc a roadelor ca nu \ncol]ind, netreb-
nice s`-i fie spre hran`. Dup` ce le-a scos
partea \ncol]itoare, le usuc` dac` simte c`
se umezesc [i nu le scoate afar` pe aces-
tea \n fiecare vreme, ci numai c\nd vre-
mea este bun` [i secet`, ca s` nu le
umezeasc`. |ntr-adev`r, nu vei putea s`
vezi nor sau ploaie curg\nd c\nd furnicile
scot afar` gr\ul s`-l usuce.
Acest cuv\nt va ajunge spre a spune
minunile Prea Ve[nicului Ziditor, care se
v`d \n zidirile Sale [i purtarea Lui de
grij` spre toate cele mici [i cele mari din
zidirea Sa. Acestea \n]eleg\ndu-le s`
zicem [i noi cu proorocul: C\t s-au m`rit
lucrurile Tale, Doamne. Toate \ntru
\n]elepciune le-ai f`cut (Psalm 103, 25)
(Ibidem, p. 173-174). Deci s` \n]elegem c`
pronia lui Dumnezeu este \ngrijirea
ne\ntrerupt` a Lui fa]` de toate f`pturile
Sale. {i precum aerul \nvele[te lucrurile
din el [i apa acopere lucrurile care s\nt \n
ea, a[a pronia cea prea bun` [i sf\nt` a
|nduratului [i Atotputernicului
Dumnezeu pe toate le cuprinde [i le \ngri-
je[te, ca un adev`rat p`rinte [i purt`tor
de grij` a toate (II Regi 16, 9; Psalm 32,
13-15; 113, 10). De aceea, ar`t\nd dum-
nezeiasca Scriptur` purtarea de grij` cea
ve[nic` a lui Dumnezeu asupra lumii,
nr. 229
zice: "|n toate zilele p`m\ntului
sem`natul [i seceri[ul, frigul [i c`ldura,
vara [i iarna, ziua [i noaptea, nu vor mai
\nceta" (Facere 8, 21).
Despre puterea [i purtarea de grij`
a lui Dumnezeu fa]` de toate lucrurile
Sale vedem [i din cele vorbite de El c`tre
Iov: |ncinge ca un b`rbat mijlocul t`u [i
Eu te voi \ntreba, iar tu s`-Mi r`spunzi.
Unde ai fost c\nd am \ntemeiat p`m\ntul?
Spune-mi de ai cuno[tin]`? Cine a pus
m`surile lui de [tii, sau cine este cel ce a
pus funie de m`surat peste d\nsul? Pe ce
s-au \nt`rit st\lpii lui [i cine este acela ce
a pus peste d\nsul piatra cea din margin-
ea unghiului? C\nd s-au f`cut stelele,
l`udatu-M-au cu glas mare to]i \ngerii
Mei. Am ocolit marea cu \ngr`dituri c\nd
se rev`rsa afar` [i c\nd ie[ea din p\nte-
cele maicii ei [i am pus \mbr`c`mintea ei
nor [i am \nf`[urat-o pe ea cu negur` [i
am pus ei hotar \nconjur\nd-o cu \ncui-
etori [i por]i [i i-am zis: P\n` aici s` vii [i
s` nu treci mai departe, ci \ntru tine s` se
sf`r\me trufia valurilor tale. Oare \n zilele
tale am tocmit lumina cea de diminea]` [i
luceaf`rul [i-a v`zut r\ndul s`u? Apucatu-
te-ai de aripile p`m\ntului ca s` scuturi pe
cei necredincio[i de pe d\nsul. Oare tu ai
luat din p`m\nt lut [i l-ai f`cut vie]uitor [i
l-ai pus pe el, ca s` poat` cuv\nta pe
p`m\nt? Oare tu ai luat de la cei necred-
incio[i lumina [i bra]ul m\ndrilor tu l-ai
sf`r\mat? Oare venit-ai la izvoarele
m`rilor [i umbrele ad\ncului le-ai
umblat?
Deschisu-]i-au ]ie de fric` por]ile
mor]ii [i portarii iadului v`z\ndu-te pe
tine s-au \nsp`im\ntat? Ai aflat [i l`]imea
cea de sub cer? Spune-mi dar cum este [i
c\t este? |n ce p`m\nt locuie[te lumina [i
\ntunericul ce loc are? De m` voi duce la
hotarele lor, [tii c`r`rile lor? {tii c\nd
aveai s` te na[ti [i c\t de mult este
pagina 7 Cuvnt spre folos
num`rul anilor t`i? Ai venit la visteriile
z`pezii [i visteriile grindinei le-ai v`zut?
Oare tu por]i grij` de ceasul vr`jma[ului
sau de ziua r`zboiului [i a b`t`ii? De unde
iese bruma [i de unde se risipe[te austrul
sub cer [i cine a g`tit ploi iu]i, curgeri de
ape [i calea fulgerului [i a tunetului, ca s`
ploaie pe p`m\nt unde nu este b`rbat [i \n
pustie unde nu este om (Iov 38, 3-26).
Am \nsemnat aici pu]ine din cartea
dumnezeiescului Iov c`ruia Prea\ndura
tul [i Atotputernicul Dumnezeu a
binevoit a-i ar`ta multe despre minunile
cele preamari [i despre purtarea Sa de
grij` fa]` de toate zidirile Sale.
Din toate acestea \n]elegem c`
\ntreaga crea]ie, cerul [i p`m\ntul, \ngerii
[i oamenii se afl` \n purtarea de grij` a lui
Dumnezeu, Cel ce ne-a zidit [i are mil` de
toat` f`ptura.
Iubi]i credincio[i,
Concluzia Evangheliei de ast`zi
este cuprins` \ntr-o singur` fraz`:
C`uta]i mai \nt\i |mp`r`]ia lui Dumnezeu
[i dreptatea Lui [i toate acestea se vor
ad`uga vou` (Matei 6, 33). Zadarnic ne
ostenim zi [i noapte pentru cele
trec`toare. |n zadar alerg`m f`r` rost
dup` lucruri nefolositoare care pier odat`
cu noi. Ba uneori nici somn nu avem, nici
sfintele s`rb`tori nu le mai ]inem, nici la
biseric` nu g`sim timp s` mergem, nici
acas` nu ne rug`m, nici c`r]i sfinte nu
citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercet`m,
nici de moartea cea grabnic` [i de jude-
cata lui Dumnezeu nu ne mai aducem
aminte. To]i dorim c\t mai multe. To]i
vis`m averi, cinste, s`n`tate [i via]` feric-
it`. Dar de faptele cre[tine[ti, de
rug`ciune, de iertare, de poc`in]` [i de
Dumnezeu aproape to]i uit`m.
De aceea este \n lume at\ta
suferin]` [i s\nt at\tea boli [i certuri \n
nr. 229
familie, pentru c` am uitat de Dumnezeu.
Am uitat de poruncile Lui, de dragostea
Lui, de Biserica Lui, de m\ntuitoarele
\nv`]`turi ale Sfintei Evanghelii, pun\nd
n`dejdea numai \n m\inile, \n mintea [i \n
m\ndria noastr`. Poate de aceea mul]i
cre[tini nu au adev`rata pace [i
mul]umire sufleteasc`.
S` ne \ntoarcem din nou la
Dumnezeu, la rug`ciune, la lucrarea
faptelor bune. Dumnezeu ne a[teapt`. S`
nu ne mai m\ndrim cu mintea noastr`, s`
nu ne punem n`dejdea \n m\inile noastre,
nici \n via]a aceasta trec`toare. Ci numai
\n Dumnezeu s` credem, \n El s`
n`d`jduim, Lui numai s` I ne \nchin`m,
la Biserica lui Hristos s` mergem c\t mai
des [i prin poc`in]` [i via]` cre[tineasc`
s` lucr`m ogorul m\ntuirii noastre.
|n toate cele bune s` fim \nt\i. {i la
lucrul m\inilor [i la biseric` [i la miloste-
nie [i la post [i la rug`ciune. Cu m\inile s`
lucr`m, dar cu mintea s` ne rug`m. Cu
picioarele s` c`l`torim pe calea vie]ii, dar
cu limba s` l`ud`m pe Dumnezeu [i s`
d`m sfaturi duhovnice[ti. S` cre[tem
copiii \n fric` de Dumnezeu, s` tr`im \n
pace cu iubitorii de pace, iar de cei r`i,
r`zvr`titori, eretici [i robi]i de patimi s`
ne ferim, ca s` nu c`dem \n cursele lor. S`
nu ne biruim nici de m\ndria hainelor, nici
de laudele sau ocara oamenilor, nici de
be]ie sau cumplita desfr\nare sau de
mul]imea grijilor p`m\nte[ti care
st`p\nesc ast`zi toat` lumea.
De vom face a[a, vom duce aici
via]` lini[tit`, vom avea timp mai mult de
rug`ciune, [i vom fi ferici]i [i pe p`m\nt [i
\n cer. Atunci vom putea c\nta \mpreun`
cu proorocul David: Boga]ii au s`r`cit [i
au fl`m\nzit, iar cei ce-L caut` pe Domnul
nu se vor lipsi de tot binele (Psalm 33, 10).
Amin.
nr. 229 Cuvnt spre folos
despre grijile vieii
- P`rinte Teofil, \n zilele noas-
tre mai mult ca niciodat`, omul este
prins de grijile vietii, de serviciu,
familie, probleme si multe altele.
Exist` \ns` si griji m#ntuitoare?
- Da, exist` griji m#ntuitoare.
"Toat` grija cea lumeasc` de la noi s-o
lep`d`m", se spune la slujb`, la Sf#nta
Liturghie. Deci, grijile lumesti trebuie
astupate cumva cu \ncrederea \n
Dumnezeu si \n bun`tatea Lui,
f`c#ndu-ne datoria, pentru c` dac` nu-
ti faci datoria, grijile se \nmultesc si
\ngrijorarea creste. Dar exist` si o grij`
pentru a deveni bun, o grij` pentru
\mplinirea voii lui Dumnezeu, grija de a
tr`i corect, grija de a face ceea ce esti
dator s` faci. Exist` si griji m#ntu-
itoare, griji care te ridic`, te angajeaz`
\n viata sf#nt`, grija de a-ti \mplini
datoriile pe care le ai prin situatia \n
care te g`sesti. De exemplu, cineva
care are familie, grija de copii, de a-i
creste, de a-i educa frumos si bine, grija
de a le da o \nzestrare spiritual` care
s`-i p`zeasc` de necazurile vietii, pen-
tru c` necazurile vietii vin de pe urma
p`catelor. Ceea ce vrea Dumnezeu cu
noi este ca \n fiecare zi s` tr`im o viat`
frumoas` si linistit`, o viat` din care s`
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
P`rintele Teofil P#r#ian
lipseasc` \ngrijorarea pentru lucruri
p`m#ntesti, dar \n care s` se fac` v`dit`
grija de a-I sluji lui Dumnezeu si de a-I
face voia Lui. Si \n felul acesta omul
este angajat spre bine si nu este asuprit
de r`u.
- Cum \ntelegeti cuv#ntul din
Evanghelie "S` nu ne \ngrijim pentru
ziua de m#ine" (Mt. 6, 34)?
- |l \nteleg \n sensul acesta: s` nu
ne \ngrijor`m pentru ziua de m#ine,
dar s` ne facem datoria \n ziua de azi.
Dac` ne facem datoria \n ziua prezent`,
ziua de m#ine este rezolvat` cu prob-
lemele care le-ar aduce dac` nu ne-am
\mplini datoria \n ziua de ast`zi.
Bine\nteles c` toate acestea le avem \n
vedere cu g#ndul la Dumnezeu, care l-a
f`cut pe om si cu posibilitatea de a se
\ngriji. Si chiar si cu posibilitatea de a
se \ngrijora. Dar Domnul Hristos vrea
s`-l despov`reze pe om de \ngrijorarea
p`gubitoare si s`-l angajeze cu grija
m#ntuitoare.
Extras din
interviul \nregistrat la 3 mai 1998
si difuzat \n 27 iunie 1998
la Radio Rom#nia Actualit`ti,
\n cadrul emisiunii "Cuv#nt si suflet"
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro