P. 1
Ilie Sorin Rezumat Teza de Doctorat

Ilie Sorin Rezumat Teza de Doctorat

|Views: 542|Likes:
Published by danablidaru

More info:

Categories:Types, Resumes & CVs
Published by: danablidaru on Jun 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ I.O.S.U.D.: INGINERIE INDUSTRIALĂ

TEZĂ DE

DOCTORAT

OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI DE INJECTARE BI-MATERIAL A POLIMERILOR TERMOPLASTICI
REZUMAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: prof. univ. dr. ing. Ioan Mihăilă DOCTORAND:
ing. Sorin Ilie ORADEA 2010

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Universitatea din Oradea Rectorat

DECIZIE Nr.216 din 09.03.2010 Rectorul Universităţii din Oradea
Având în vedere hotărârea Senatului Universităţii din data de 08.03.2010 Decide: Aprobarea comisiei de specialişti în vederea susţinerii publice a tezei de doctorat cu titlul: „OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI DE INJECTARE BI-MATERIAL A POLIMERILOR TERMOPLASTICI” elaborată de domnul/doamna: înmatriculat la data de: Domeniul: Domeniul de doctorat: Ilie Sorin 01.11.2002 Ştiinţe inginereşti Inginerie industrială

Preşedinte: Prof. dr. ing. Constantin Bungău - Universitatea din Oradea Conducător ştiinţific: Prof. dr. ing. Ioan Mihăilă – Universitatea din Oradea Membrii: Prof. dr. ing. Constantin Oprean – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Prof. dr. ing. Doina Mortoiu – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad Prof. dr. ing. Lucian Grama – Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş Prof. dr. ing. Cătălin Fetecău – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Pag. 2

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Cuprinsul tezei de doctorat: Introducere generală 1. Capitolul 1. Stadiul actual al tehnologiei de injectare bi- material al poliuretanilor termoplastici 1.1. Scurt istoric al polimerilor 7 1.2. Caracterizarea elastomerilor termoplastic 10 1.2.1. Elastomer termoplastic poliamid (TPE-A) 12 1.2.2. Elastomer termoplastic ether-ester (TPE-E) 12 1.2.3. Bloc-copolimeri cu stiren (TPE-S) 13 1.2.4. Poliuretanul termoplastic (TPE-U) 13 1.2.5. Elastomer termoplastic olefinic (TPE-O) 15 1.3. Definirea şi avantajele utilizării poliuretanilor termoplastici 15 1.4. Domenii de utilizarea a poliuretanului termoplastic prin tehnologia de injectare bi- material 17 1.5. Exemple de piese injectate prin tehnologia de injectare bi- material şi rolul lor funcţional 18 1.6. Principalele proprietăţi mecanice ale sorturilor de poliuretan termoplastic alese pentru studiu 24 1.7. Structura intramoleculară şi proprietăţile termodinamice ale poliuretanilor termoplastici 26 1.8. Justificarea variantei de combinaţie de două sorturi de poliuretan alese pentru studiul optimizării tehnologiei de injectare bi- material 30 1.9. Definirea şi caracterizarea maşinilor de injectat bi- material 32 1.10. Construcţia şi funcţionarea unităţilor de injectare 33 1.11. Procesul de plastifiere 36 1.12. Procesul de injectare şi curgere al topiturii în cuibul matiţei 40 1.12.1. Fenomenul de îngheţare 42 1.12.2. Fenomenul de ezitare 42 1.12.3. Fenomenul de supra-compactizare 43 1.12.4. Fenomenul de întrepătrundere 43 1.12.5. Fenomenele de realizare a liniilor de sudură şi de curgere 44 1.12.6. Fenomenul de jet liber 44 1.12.7. Fenomenul de ardere prin efectul Diesel 45 1.12.8. Fenomenul de apariţie al capcanelor de gaze 45 1.13. Influenţa vitezei şi a presiunii de injectare asupra topiturii la curgerea prin cuibul matriţei 46 1.14. Descrierea şi funcţionarea unităţilor de închidere-deschidere 50 1.15. Unităţi de închidere-deschidere orizontale 51 1.16. Unităţi de închidere-deschidere verticale 56 Pag. 3

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

1.17. Alegerea utilajului folosit pentru efectuarea cercetărilor experimentale 58 1.18. Definirea şi descrierea principiilor constructive ale matriţelor de injectat bi- material 60 1.19. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin transferarea inserţiei printr-o mişcare de rotaţie 61 1.20. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin transferarea inserţiei printr-o mişcare de translaţie 62 1.21. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin transferarea inserţiei cu ajutorul unui robot 63 1.22. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin deplasarea de miezuri interioare 64 1.23. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin transferarea inserţiei cu manipulatoare speciale 65 1.24. Principiul constructiv al matriţelor de injectat bi- material prin transferarea inserţiei prin rotirea unui platou rotativ intermediar 66 1.25. Construcţia şi funcţionarea matriţelor de injectat bi- material 67 1.25.1. Exemplu de funcţionare a unei matriţe de injectat bi- material prin transferul inserţiei prin mişcare de rotaţie 67 1.25.2. Exemplu de funcţionarea a unei matriţe de injectat bi- material prin transferul inserţiei prin mişcare de rotaţie a unui platou intermediar 69 1.25.3. Exemplu de funcţionare a unei matriţe de injectat bi- material prin deplasări de miezuri interioare 71 1.26. Consideraţii asupra matriţei de injectat folosită pentru cercetări experimentale 73 1.27. Scopul şi obiectivele cercetărilor teoretice şi experimentale ale lucrării 75 2. Capitolul 2. Contribuţii privind cauzele şi remediile specifice pieselor injectate bi- material 2.1. Introducere şi definirea defectelor, a cauzelor şi a remediilor 76 2.2. Piese cu contracţii locale sau supturi de suprafaţă 77 2.3. Piese incomplete sau cu lipsă de material injecta 79 2.4. Piese cu bavuri de material 80 2.5. Piese cu puncte negre 82 2.6. Piese cu bule interne (efectul Blister) 84 2.7. Piese cu linii de sudură 85 2.8. Piese cu arsuri de material (efectul Diesel) 87 2.9. Piese cu infiltrare de material peste inserţia injectată iniţial 88 2.10. Piese cu slabă adeziune dintre cele două materiale injectate 90 2.11. Importanţa adeziunii asupra calităţii pieselor injectate bi- material 92 2.12. Slabă adeziune a unui reper numit colier. Studiu de caz 93 Pag. 4

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

2.13. Slaba adeziune a unui reper numit corp inferior clăpar schi. Studiu de caz 98 3. Capitolul 3. Contribuţii teoretice privind adeziunea polimerilor termoplastici semi-cristalini 3.1. Importanţa adeziunii polimerilor în tehnologia de injectare bi- material103 3.2. Mecanismul adeziunii dintre doi polimeri 105 3.3. Adeziunea polimerilor semi-cristalini 108 3.4. Adeziunea dintre poliuretanii elastici şi cei rigizi 117 3.5. Contribuţii teoretice privind adeziunea poliuretanilor elastici cu cei rigizi 120 3.5.1. Calculul temperaturilor de contact în faza de injectare 121 3.5.2. Calculul grosimilor straturilor de penetrare 123 3.5.3. Influenţa rugozităţii suprafeţei de contact asupra adeziunii celor două materiale termoplastice 127 4. Capitolul 4. Cercetări experimentale privind adeziunea reperelor injectate bi- material dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid 4.1. Determinarea parametrilor de injectare optimi folosind simularea asistată de calculator 133 4.2. Calculul adâncimii de pătrundere teoretice folosind datele rezultate din simularea asistată de calculator 141 4.3. Influenţa rugozităţii din suprafaţa de contact dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid asupra adeziunii 142 4.4. Influenţa parametrilor de injectare asupra forţei de dezlipire dintre un poliuretan elastic şi unul rigid 145 4.4.1. Influenţa temperaturi matriţei de injectat pentru primul material 145 4.4.2. Influenţa temperaturi topiturii celui de-al doilea material injectat146 4.4.3. Influenţa presiunii de menţinere a celui de-al doilea material injectat asupra adeziunii epruvetelor 147 4.5. Concluzii asupra rezultatelor cercetărilor experimentale149 5. Capitolul 5. Aplicaţie practică a cercetărilor experimentale privind adeziunea reperelor injectate bi- material dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid 5.1. Aplicaţie practică a rezultatelor cercetărilor experimentale pentru un reper numit corp inferior bi- material din producţia de serie 150 5.2. Etapa 1: realizarea reţelei 3-D necesară pentru simulare 152 5.3. Etapa2: Modelarea şi optimizarea reţelei mesh 153 5.4. Etapa 3: Determinarea poziţiei optime de injectare 154 5.5. Etapa 4: Modelarea reţelei de injectare 155 5.6. Etapa 5: Alegerea condiţiilor iniţiale 156 5.7. Etapa 6: Calculul condiţiilor optime de injectare 156 5.8. Etapa 7:Simularea procesului de injectare 157 Pag. 5

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

5.9. Etapa 8: Simularea procesului de răcire 161 5.10. Etapa 9: Calculul adâncimi de pătrundere folosind rezultatele simulării asistate de calculator 167 5.11. Etapa 10: Determinarea rugozităţii maxime a suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani 168 5.12. Etapa 11: Realizarea rugozităţii alese pe suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani 168 5.13. Etapa 12: Injectarea reperului bi- material după modificarea rugozităţii suprafeţei de contact a insertului injectat iniţial 170 6. Capitolul 6. Concluzii finale şi principalele contribuţii ale lucrării 6.1. Concluziile generale finale 172 6.2. Principalele contribuţii ale lucrării 173 6.2.1. Contribuţii personale evidenţiate pe parcursul lucrării 177 6.2.2. Contribuţii din punct de vedere al obiectivelor cercetării teoretice 177 6.2.3. Contribuţii din punct de vedere al obiectivelor cercetării experimentale şi practice 177 6.3. Valorificarea cercetărilor experimentale şi a rezultatelor practice 178 6.4. Direcţiile de cercetare ulterioară 180 7. Capitolul 7. Anexe 181 Bibliografie Curriculum vitae Prefaţă Prezenta teză de doctorat este rezultatul a peste 6 ani de studii, căutări şi cercetări în domeniul tehnologiei de injectare bi- material a polimerilor termoplastici, efectuaţi la S.C. PLASTOR S.A. în colaborare cu UNIVERSITATEA TEHNICĂ Oradea, Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică. Nu voi uita niciodată această perioadă frumoasă din viaţa mea şi de asemenea, toate persoanele, pe care le-am întâlnit şi m-au ajutat să creez, să dezvolt şi să finalizez această teză de doctorat. În primul rând, aş dori să adresez cele mai sincere mulţumiri, distinctului meu conducător ştiinţific, prof. univ. dr. ing. Mihăilă Ioan, pentru încrederea acordată încă de la început şi până în momentul finalizării tezei de doctorat, pentru sfaturile profesionale şi impecabila coordonare pe tot parcursul elaborării acestei lucrări. De asemenea, rămân profund îndatorat, domnului dr. ing. Şereş Ioan, director general al societăţii S.C. PLASTOR S.A., care mi-a dat tot sprijinul necesar prin Pag. 6

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

utilizarea documentaţiei de specialitate, a utilajelor şi aparatelor de laborator din cadrul întreprinderii în care lucrez. Toate cercetările experimentale, testele şi încercările au putut fi realizate în cele mai bune condiţii, prin utilizarea unor utilaje şi aparate de laborator, de cea mai bună calitate existente la S.C. PLASTOR S.A. Un cald cuvânt de mulţumire doresc să adresez tuturor distinşilor profesori din cadrul Universităţii Oradea, Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică şi în deosebi: conf. dr. ing. Buidoş Traian, prof. univ. dr. ing. Ganea Macedon, conf. dr. ing. Mihăilă Ştefan, prof. univ. dr. ing. Tripe Vitican, şi d-nei prof. univ. dr. ing. Arghir Mariana, care prin sfaturile şi ideile lor concrete mi-au fost de un real folos, pentru concretizarea tezei de doctorat. Multe mulţumiri le transmit colegilor mei din Divizia de Articole Sportive de la societatea SC PLASTOR S.A: director executiv, ing. Milaş Găvril, ing. Dediu Daniel, ing. Ungur Horia, ing. Takacs Janos, ing. Buibaş Calin cu care, am schimbat diverse idei, opinii şi discuţii interesante pe marginea temei din lucrarea mea de doctorat şi care, m-au ajutat să-mi ating mai repede scopul acesteia. Nu pot să uit şi nu am să uit niciodată, suportul moral şi sprijinul familiei mele: al soţiei, Eva, al băiatului meu ,Cristian şi al părinţilor mei, care m-au susţinut şi m-au încurajat pe tot parcursul acestei lungi perioade de timp. Introducere generală Tehnologia de injectare bi- material a polimerilor termoplastici este o tehnologie relativ nouă de mare actualitate şi complexitate pentru că, presupune obţinerea unei piese injectate din doi polimeri diferiţi, care împreună prin combinaţia caracteristicilor acestora, să satisfacă cerinţele de calitate impuse piesei injectate. Clienţii din diverse domenii de activitate, cum ar fi: industria automobilelor, industria aeronautică, medicină, industria alimentară, cosmetică, echipamente sportive, bunuri de larg consum e.t.c., au crescut cererea de piese injectate cu geometrii tot mai complexe şi cu proprietăţi şi caracteristici tot mai diversificate. Această cerere a putut fi satisfăcută prin injectarea unor piese mono-material şi apoi asamblarea acestora prin diverse metode, cum ar fi: 1. asamblare prin intermediul unor blocatori; 2. asamblare mecanică clasică; 3. asamblare prin adeziunea polimerilor (topire şi presare, ultrasunete, laser,…); 4. asamblare prin lipire cu diverşi adezivi. Aceste metode duc implicit la creşterea costurilor de fabricaţie şi la prelungirea termenelor de execuţie prin adăugarea unor operaţii suplimentare operaţiei de injectare. Astfel, tehnologia de injectare bi- material s-a dezvoltat ca o necesitate la cerinţele clienţilor de a obţine piese injectate de o geometrie tot mai complexă, cu Pag. 7

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

caracteristici tot mai diversificate şi la preţuri de cost şi termene de fabricaţie tot mai reduse. Astfel, printr-o singură operaţie de injectare bi- material s-au eliminat mai multe operaţii de realizare a unei piese complexe, şi anume: 1. injectare primei piese din materialul A; 2. injectarea celei de-a doua piese din materialul B; 3. transportul celor două piese pe linia de asamblare; 4. asamblarea celor două piese injectate mono-material pentru a se obţine piesa complexă bi- material. Cea mai importantă cerinţă de calitate a unei piese injectate bi- material este rezistenţa la adeziune a celor două componente din structura piesei injectate din materiale diferite pe tot parcursul vieţii acestei şi la toate solicitările prevăzute a fi supuse în exploatare. Ca urmare, creşterea rezistenţei la adeziune dintre cele două componente din structura piesei injectate bi- material este provocarea cea mai importantă la care, sunt supuşi inginerii plasturgişti din faza de concepţie şi proiectare până în faza de producţie. Rezolvarea problematicii adeziunii dintre doi polimeri termoplastici este o temă deosebit de dificilă datorită legilor de comportare a celor doi polimeri şi a proprietăţilor fizice şi chimice din interfaţa acestora. În această teză se doreşte să se optimizeze tehnologia de injectare bi –material a doi polimeri termoplastici în scopul creşterii rezistenţei la adeziune a celor două componente din structura piesei injectate bi –material. În scopul îmbunătăţirii adeziunii celor doi polimeri în vederea optimizării tehnologiei de injectare bimaterial, se va analiza:  influenţa geometriei componentelor injectate din zona de adeziune;  influenţa materialelor termoplastice utilizate;  starea suprafeţelor de contact din zonele de lipire;  principalele defecte,cauze şi remedii ale pieselor injectate bi- material;  optimizarea parametrilor tehnologici de injectare. Optimizarea tehnologiei de injectare bi- material a polimerilor termoplastici este un domeniu deosebit de vast datorita unei imensităţi de forme şi geometrii de piese injectate bi- material din multe domenii de activitate, a unui număr deosebit de mare de polimeri termoplastici, care se pretează a fi utilizaţi în această tehnologie de injectare şi datorită unei diversităţi constructive deosebit de mari de matriţe şi maşini de injectat bi- material. Din acest vast domeniu al tehnologiei de injectare bi –material teza de faţă tratează doar o parte prin care, se doreşte să optimizeze tehnologia de injectare bi- material a unor piese injectate pentru articole sportive de iarnă (clăparii de schi), din doi poliuretani termoplastici, care să satisfacă cerinţele de calitate impuse de solicitările la care, sunt supuse aceste piese injectate bi- material. În această lucrare se încercă să se trateze problematica creşterii adeziunii specifice pieselor injectate pentru clăpari de schi din poliuretani termoplastici, care să Pag. 8

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

răspundă la o serie de întrebări apărute în concepţia, proiectarea , execuţia de matriţe de injectat şi producţia de piese injectate pentru clăpari, cum ar fi: a) care este grosimea stratului de penetrare de la suprafaţa de contact în cazul unor piese injectate bi- material din poliuretan termoplastic, pentru a avea o bună adeziune între cele două componente? b) care este calitatea optimă a suprafeţelor de contact din zona de adeziune, pentru creşterea adeziunii celor două componente? c) cum este posibilă creşterea adeziunii celor două componente injectate prin creşterea penetrării, a interdifuziunii şi a co-cristalizării celor două poliuretane termoplastice? d) care sunt parametrii optimi de injectare (temperatura topiturii primului material, temperatura topiturii celui de-al doilea material, temperatura matriţei de injectat, viteza de injectare, presiunea de menţinere,…) , care determină cea mai bună adeziune dintre cele două componente injectate? Pentru a răspunde la aceste câteva întrebări, şi nu numai la acestea, s-au ales pentru studiu piese injectate bi –material pentru clăpari de schi din poliuretani termoplastici, care la punerea în producţia de serie au prezentat probleme deosebit de grave datorate unei rezistenţe foarte scăzute în anumite zone de contact, dintre cele două componente ale piesei injectate. De asemenea, cercetarea teoretică privind adeziunea celor doi polimeri a fost îndelung experimentată prin utilizarea unei matriţe de injectat epruvete de laborator. Epruvetele injectate bi- material au fost supuse în laborator la solicitarea de tracţiune, pentru determinarea rezistenţei la rupere în zona de îmbinare a celor două materiale termoplastice. Rezultatele cercetărilor experimentale şi a rezultatelor optimizării parametrilor tehnologici, folosind simularea asistată de calculator, au fost folosite în concepţia şi proiectarea matriţei de injectat epruvete de laborator şi la reglarea parametrilor maşinii de injectat bi- material, pentru a se analiza influenta lor asupra creşterii adeziunii poliuretanilor termoplastici. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor practice şi experimentale de laborator, folosind matriţa de injectat epruvete bi- material, au fost apoi folosite pentru modificarea geometriei pieselor pentru clăpari, a rugozităţii matriţelor din zona de aderare şi a parametrilor de reglaj ai maşinilor de injectat bi- material, care au determinat o îmbunătăţire semnificativa a rezistenţei la adeziune a pieselor injectate bi- material pentru clăpari. Rezultatele finale vorbesc de la sine, prin reducerea procentului de rebut datorat dezlipirilor la testele de adeziune, cea ce a dus la diminuarea costurilor de fabricaţie, creşterea productivităţii a eficienţei şi mai ales la satisfacţia clienţilor, care după aplicarea rezultatelor acestui studiu, au recepţionat produse de articole sportive de iarnă (clăpari de schi) cu o rezistenţă la adeziune mult superioară, dintre cele două componente injectate bi- material şi deci la produse de o calitate mult mai bună. Pag. 9

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Capitolul 1. Stadiul actual al tehnologiei de injectare bi- material al poliuretanilor termoplastici În acest capitol am încercat să prezint situaţia actuală a tehnologiei de injectare bi- material a polimerilor termoplastici. Am pornit de la o descriere şi caracterizare generală a materialelor termoplastice şi să prezint în detalii cât mai amănunţite, atât intramolecular cât şi intermolecular, caracteristicile materialelor alese pentru studiul lucrării: poliuretanii termoplastici. În subcapitolul 1.9. am prezentat justificarea variantei alese pentru studiul optimizării tehnologiei de injectare bi- material pentru cei doi poliuretani termoplastici. Principala caracteristică a poliuretanilor termoplastici utilizată în piese injectate bimaterial este modulul de elasticitate al acestora, care diferă foarte mult de la un sort de poliuretan la altul. Se poate observa că, există sorturi de poliuretan moi şi foarte elastice (LRP 5260 cu modul de elasticitate de 96 N/mm2 şi alte sorturi din aceeaşi familie de poliuretani pe bază de polioli de polyether foarte rigizi (LRP 70D60 modul de elasticitate de 950 N/mm2, ceea ce înseamnă de 10 ori mai puţin elastici. Tocmai această proprietate este exploatată în concepţia şi realizarea de componente injectate bi- material pentru articole sportive (clăpari de schi, patine cu rotile, rachete de mers pe zăpadă, legături de snow-board, bocanci de plimbări montane,…).(fig.1.1.).

Pag. 10

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.1.1. Principalele zone funcţionale ale unui clăpar de schi [9]

Astfel, în cazul

unui clăpar de schi, se pot distinge următoarele zone funcţionale (fig.1.1.) :  zona A este o zonă rigidă , rezistentă împotriva uzurii şi asigură stabilitatea asamblării cu legătura de schi ca urmare, se necesită injectarea dintr-un poliuretan rigid ( LRP 5960);  zona B este o zonă foarte moale şi foarte elastică, care să asigure deschiderea clăparului pentru introducerea cât mai uşoară a piciorului în interiorul acestuia ,cât şi închiderea şi etanşarea clăparului prin strângerea cu leviere şi cremaliere ca urmare, se necesită injectarea dintr-un poliuretan rigid ( LRP 5260);  zona C este o zonă mai moale şi elastică, care să asigure deschiderea clăparului pentru introducerea cât mai uşoară a piciorului în interiorul acestuia şi pentru a se asigura flexarea gambei piciorului pentru a putea controla poziţia schiurilor ca urmare, se necesită injectarea dintr-un poliuretan rigid ( LRP 5760);  zona D este o zonă rigidă , rezistentă împotriva şocurilor asigură poziţia corectă a gambei piciorului şi o bună stabilitate a schiorului pe legătura de schi ca urmare, se necesită injectarea dintr-un poliuretan rigid (LRP 70D60) (fig.1.1.). Am continuat în primul capitol cu prezentarea variantelor constructive de maşini de injectat bi- material, care sunt principalele utilaje pe care, se desfăşoară procesul de injectare bi- component. Într-un mod original am explicat care sunt Pag. 11

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

principalele fenomene ce, apar la curgerea topiturii unui material termoplastic în cuibul unei matriţei bi- material: 1) Fenomenul de îngheţare; 2) Fenomenul de ezitare; 3) Fenomenul de supra-compactizare; 4) Fenomenul de întrepătrundere; 5) Fenomenele de realizare a liniilor de sudură şi de curgere; 6) Fenomenul de jet liber; 7) Fenomenul de ardere prin efectul Diesel; 8) Fenomenul de apariţie al capcanelor de gaze. În subcapitolul 1.18. am prezentat caracteristicile şi varianta constructivă a maşinii de injectat utilizată pentru efectuarea cercetărilor experimentale şi practice, având caracteristicile descrise în Anexe. Construcţia şi funcţionarea matriţelor de injectat bi- material, precum şi principiile constructive care, stau la baza concepţiei şi proiectării acestora au fost descrise în următoarele subcapitole ale primului capitol al lucrării. Am prezentat şi explicat mai multe soluţii constructive de matriţe de injectat bi- material. Acestea m-au ajutat pentru a defini soluţia constructivă originală a matriţei de injectat bimaterial aleasă pentru efectuarea cercetărilor experimentale şi practice.(fig.1.2., 1.3.).

Fig.1.2. Matriţa de injectat epruvete de laborator[10] a) semi-matriţa fixă b) semi-matriţă mobilă a) b)

Pag. 12

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.1.3. Inserţii metalice concepute special pentru efectuarea Scopul şi obiectivele cercetărilor teoretice şi experimentale ale lucrării a fost subliniat în ultimul subcapitol. Acestea sunt: 1. analiza cauzelor principalelor defecte ale pieselor bi- material injectate din doi poliuretani termoplastici; 2. stabilirea unor proceduri de remediere a defectelor pieselor injectate; 3. aprofundarea problematicii unei slabe adeziuni pe anumite zone critice, ce apare la îmbinarea celor doi polimeri termoplastici; 4. efectuarea unor cercetări teoretice de stabilire a legăturii dintre adeziune, adâncimea de întrepătrundere, de calitatea suprafeţei de contact şi parametrii de injectare; 5. analiza influenţei rugozităţii suprafeţei de contact asupra adeziunii dintre cei doi poliuretani termoplastici aleşi pentru studiu; 6. realizarea unor cercetări experimentale folosind epruvete de laborator pentru verificarea cercetărilor teoretice; 7. determinarea parametrilor optimi de injectare folosind simularea asistată de calculator şi verificarea influenţei acestora asupra adeziunii; 8. corelarea rugozităţii suprafeţei de contact cu parametrii optimi de injectare determinaţi folosind simularea asistata de calculator în vederea creşterii adeziunii la suprafaţa de contact; 9. verificarea concluziilor cercetărilor experimentale teoretice şi practice pe o aplicaţie din producţia de serie; 10. stabilirea unei proceduri etapizate de lucru, care poate fi aplicată pentru orice aplicaţie de piesă injectată bi- material. Capitolul 2. Contribuţii privind cauzele şi remediile specifice pieselor injectate bi- material Pag. 13

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

În acest capitol am definit principalele defecte ale pieselor injectate bimaterial şi am adus contribuţii personale la definirea cauzelor acestor defecte, precum şi am contribuit la realizarea unor proceduri de tip pas cu pas, specifice fiecărui tip de defect pentru remedierea şi înlăturarea acestuia. Am încheiat acest capitol cu prezentarea unor studii de caz cu principalul defect al tehnologiei de injectare bi- material: slaba adeziune sau dezlipirea celor doua componente a unei piese injectate bi- material. Principalele defecte ale pieselor injectate bi –material sunt: 1) Piese cu contracţii locale sau supturi de suprafaţă; 2) Piese incomplete sau cu lipsă de material injecta; 3) Piese cu bavuri de material; 4) Piese cu puncte negre; 5) Piese cu bule interne (efectul Blister); 6) Piese cu linii de sudură; 7) Piese cu arsuri de material (efectul Diesel); 8) Piese cu infiltrare de material peste inserţia injectată iniţial; 9) Piese cu slabă adeziune dintre cele două materiale injectate. Injectarea bi- material este tehnologia cu creşterea economică cea mai mare din ultimii ani din domeniul prelucrării polimerilor termoplastici. Acest lucru este datorat abilităţii acestei tehnologii de a obţine piese injectate foarte complexe bimaterial sau bi- component, prin reducerea unui proces tehnologic format din mai multe operaţii, la o singură operaţie de injectare. Astfel, pe o singură maşină de injectat bi- material se poate injecta o piesă complexă folosind o singură matriţa de injectat bi- material. De aceea, tehnologia de injectare bi- material a determinat o importantă reducere de costuri de fabricaţie şi o importantă creştere a calităţii pieselor injectate bi- material. Astfel, se pot obţine piese cu proprietăţi deosebit de diversificate date de proprietăţile materialelor plastice utilizate sau de culori diferite sau piese care, injectate separat, nu s-ar putea asambla prin tehnologiile clasice de asamblare. La majoritatea pieselor injectate bi- material atunci când, într-o singură piesă se combină proprietăţile a două materiale termoplastice diferite sau de culori diferite principala calitate a acestora este de a se obţine o adeziune cât mai bună şi permanentă dintre cele două componente, pe toată durata de viaţă a pieselor injectate. O bună şi permanentă adeziune între cele două componente presupune rezistenţa la desprinderea celor două componente, la toate solicitările care, au fost estimate că vor acţiona asupra piesei injectate bi- material pe parcursul exploatării acesteia.(fig.2.1.) Astfel, adeziunea dintre cele două componente injectate a devenit cel mai important criteriu de apreciere a calităţii unei piese injectate bi- material. Datorită influenţei foarte mari asupra calităţii piesei injectate, adeziunea este considerată o Pag. 14

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

cauză critică de evaluare a calităţii datorită impactului foarte mare pe care, îl are asupra funcţionalităţii piesei injectate bi- material.

Fig.2.1.Exemple de piese injectate bi- material cu slabă adeziune dintre primul material

O piesă injectată bi- material la care, apar probleme de desprindere dintre cele două materiale îşi pierde proprietatea esenţială a existenţei acesteia şi anume adeziunea dintre cele două materiale care, reprezintă esenţa unei piese injectate bimaterial fără de care, piesa injectată nu şi-ar satisface rolul pentru care, a fost proiectată şi fabricată. Problematica adeziunii dintre cele două componente trebuie să fie în prim plan, încă din faza de concepţie şi proiectare a piesei sau a produsului ce va conţine repere injectate bi- material. Aceasta trebuie să constituie nucleul în jurul căruia va fi concepută şi proiectată piesa injectată bi- material datorită faptului că, adeziunea este influenţată de toţi factorii care, intră în tehnologia de realizare a piesei injectate, şi anume:  alegerea materialelor care, trebuie să fie compatibile pentru realizare unei bune adeziuni;  concepţia şi construcţia matriţei;  alegerea maşinii de injectat optime;  calculul parametrilor optimi de injectare;  factorul uman prin manipulare, transportare şi depozitare. Din această cauză, rezolvarea problemelor de adeziune dintre cele două componente injectate a unei piese bi- material poate fi extrem de dificilă datorită multitudinii de factori care, influenţează adeziunea. Eliminarea treptată a fiecărui Pag. 15

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

factor în parte duce la creşteri uriaşe a costurilor de fabricaţie, prin pierderi irecuperabile a două tipuri de materiale plastice, pierderi însemnate de energie electrică, pierderi de manoperă, … etc. De aceea, adeziunea este cea mai importantă caracteristică a pieselor injectate bi- material şi ca urmare, trebuie tratată cu deosebită atenţie în toate etapele de concepţie, proiectare şi fabricaţie a acesteia. Importanţa adeziunii asupra calităţii pieselor injectate bi- material a fost subliniată în două studii de caz: 1. Slabă adeziune a unui reper numit colier. Studiu de caz; 2. Slaba adeziune a unui reper numit corp inferior clăpar schi. Studiu de caz. Capitolul 3. Contribuţii teoretice privind adeziunea polimerilor termoplastici semi-cristalini Pornind de la bazele teoretice ale adeziunii polimerilor evidenţiate în literatura de specialitate, în acest capitol am făcut cercetări teoretice privind adeziunea poliuretanilor termoplastici. Plecând de la calculul temperaturii de contact şi de la relaţia echilibrului termic, am obţinut formula grosimii stratului de penetrare. Această formulă prezentată mai jos, este esenţială pentru aprecierea adeziunii dintre două materiale termoplaste injectate bi- material.(subcapitolul: 3.5.2.:relaţia: (3.1.)

În acest sens pentru a clarifica opiniile diverse întâlnite în literatura de specialitate cu privire la influenţa rugozităţii din suprafaţa de contact, asupra adeziunii dintre doi poliuretani termoplastici, am determinat relaţia de interdependentă dintre grosimea stratului de penetrare şi rugozitatea suprafeţei de contact. Dacă se face analiza unei rupturi din zona de adeziune, majoritatea energiei necesare pentru propagare unei rupturi în zona de adeziune a doi polimeri, este datorată în primul rând unei deformaţii plastice din vecinătatea rupturii. Atunci când deformaţia plastică există, aceasta implică de obicei un volum mai mare decât volumul zonei din interfaţa de îmbinare dintre cele două materiale plastice şi este declanşată de un nivel minim de tensiune, ce traversează interfaţă de îmbinare a celor doi polimeri. Această tensiune este transmisă la nivel molecular asupra macro-moleculelor aflate în interfaţa de îmbinare şi asupra forţelor de legătură dintre acestea date de :(fig.3.1.) [50]: Pag. 16

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

  

forţele de legătură date de difuzia polimerilor; forţele de legătură date de co-cristalizarea moleculelor unui polimer cu cele celui de-al doilea polimer; legăturile chimice.

Fig.3.1. Mecanismul dezlipirii la nivel macromolecular În care avem: 1. (a) penetrare prea mică, rezultă smulgerea moleculei A din interfaţa de penetrare datorită solicitării de dezlipire (a) (fig.3.1.); 2. (b) interdifuzia prea mică, ceea ce a dus la deformarea plastica a moleculei şi la smulgerea moleculei (b*) din interfaţa de penetrare (fig.3.1.); 3. (c) penetrare adânca şi solid ancorată în interfaţa de penetrare ceea ce duce la întinderea elastică a moleculei până la ruperea lanţului molecular(c) (fig.3.1.); 4. (d) co-cristalizarea moleculelor materialului A cu cele ale materialului B ce duce la întinderea elastică a moleculei până la ruperea lanţului molecular(d)(fig.3.1.). Capitolul 4. Cercetări experimentale privind adeziunea reperelor injectate bimaterial dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid Cercetările teoretice şi calculele matematice efectuate în capitolul anterior le-am pus în practică în cercetările experimentale din acest capitol. Folosind matriţa de injectare epruvete de laborator aleasă pentru studiu şi cele 5 inserţii concepute şi realizate pentru acest scop, am realizat mai multe epruvete injectate bi- material utilizând maşina de injectat aleasă pentru experimentele practice. Pentru determinarea parametrilor optimi de reglaj ai maşinii de injectat am folosit programe de simulare asistate de calculator, care au simulat procesul de injectare bi- material. Etapele parcurse au fost următoarele: Pag. 17

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

1) Determinarea parametrilor de injectare optimi folosind simularea asistată de calculator ; 2) Calculul adâncimii de pătrundere teoretice folosind datele rezultate din simularea asistată de calculator; 3) Influenţa rugozităţii din suprafaţa de contact dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid asupra adeziunii; 4) Influenţa parametrilor de injectare asupra forţei de dezlipire dintre un poliuretan elastic şi unul rigid; a. Influenţa temperaturii matriţei de injectat pentru primul material; b. Influenţa temperaturii topiturii celui de-al doilea material injectat; c. Influenţa presiunii de menţinere a celui de-al doilea material injectat asupra adeziunii epruvetelor.

Fig.4.1. Simularea procesului de

Fig.4.2. Temperaturile de

Cercetările experimentale pe care, le-am realizat pe o matriţă special modificată pentru injectarea unor epruvete bimaterial, au dus la următoarele concluzii finale:  adeziunea dintre doi poliuretani termoplastici, creşte odată cu creşterea rugozităţii suprafeţei de contact dintre cele două materiale plastice (fig.4.2.).

Pag. 18

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.4.2. Influenţa rugozităţii suprafeţei de contact asupra

  

    

peste o anumită valoare limită a rugozităţii suprafeţei de contact, adeziunea poate să scadă brusc, datorită prinderii unui strat de aer între suprafeţele de contact, dintre cele două materiale termoplastice; apariţia stratului de aer se explică prin faptul că, adâncimea de pătrundere este mai mică decât înălţimea asperităţilor, ca urmare are loc doar o topire a vârfurilor asperităţilor din suprafaţa de contact; adâncimea stratului de pătrundere se poate calcula cu formula (3.1.) folosind valorile condiţiilor locale de injectare, cum ar fi:  temperatura locală a topiturii celui de-al doilea material termoplastic;  temperatura locală a suprafeţei de contact;  temperatura locală a cuibului matriţei de injectat;  presiunea topiturii celui de-al doilea material injectat. valoarea maximă a adeziunii se poate obţine prin corelarea condiţiilor locale de injectare (temperatura topiturii, temperatura matriţei, presiunea locală a topiturii) cu rugozitatea suprafeţei de contact; determinarea cea mai precisă a condiţiilor reale de injectare se poate face numai prin folosirea de programe de simulare asistate de calculator; alegerea rugozităţii optime a suprafeţei de contact se va face numai după calculul adâncimii de pătrundere folosind rezultatele simulării asistate; înălţimea medie a asperităţilor din suprafaţa de contact, trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu adâncimea stratului de pătrundere [12]. adeziunea este influenţata de parametrii de injectare, şi anume:  adeziunea creşte odată cu creşterea temperaturii topiturii celui de-al doilea material termoplastic şi scade la atingerea temperaturii de început de degradare ;  adeziunea creşte odată cu creşterea temperaturii matriţei de injectat; Pag. 19

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

adeziunea scade odată cu creşterea presiunii topiturii celui de-al doilea material termoplastic injectat .

Capitolul 5. Aplicaţie practică a cercetărilor experimentale privind adeziunea reperelor injectate bi- material dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale din capitolele anterioare au fost verificate printr-o aplicaţie practică. S-a ales o piesă injectată bi- material din producţia de serie a clăparilor de schi alpin, care avea o zonă cu o slabă adeziune a celor două componente.(fig.5.1.).

Fig.5.1. Zone a suprafeţei de contact cu slabă adeziune pentru un corp inferior injectat bi- material [12] Pentru îmbunătăţirea adeziunii în zona critică am stabilit o procedură etapizată de lucru, care presupune parcurgerea următoarelor etape: 1) Etapa 1: realizarea reţelei 3-D necesară pentru simulare; 2) Etapa2: Modelarea şi optimizarea reţelei mesh; 3) Etapa 3: Determinarea poziţiei optime de injectare; 4) Etapa 4: Modelarea reţelei de injectare; 5) Etapa 5: Alegerea condiţiilor iniţiale; 6) Etapa 6: Calculul condiţiilor optime de injectare; 7) Etapa 7:Simularea procesului de injectare (fig.5.2.);

Pag. 20

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.5.2. Distribuţia fronturilor de curgere în cuiburile matriţei în timpul umplerii volumice a corpului inferior[12] 8) Etapa 8: Simularea procesului de răcire (fig.5.3.);

Fig.5.3. Distribuţia temperaturii maxime a pieselor injectate în momentul evacuării acestora din cuiburile matriţei[12] 9) Etapa 9: Calculul adâncimi de pătrundere folosind rezultatele simulării asistate de calculator; Din analiza rezultatelor simulării asistate de calculator, pentru procesul de injectare bi- material al corpului inferior rezultă următoarele date, necesare calculului adâncimii de pătrundere. Aceste date au fost culese din diagramele de distribuţie rezultate în urma analizelor simulării asistate de calculator şi au fost culese cu Pag. 21

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

mare exactitate din zona critică de contact dintre cele două materiale, unde au fost problemele de adeziune. Valorile obţinute sunt:  temperatura topiturii la suprafaţa de contact este de :Tm= 235°C;  temperatura insertului din suprafaţa de contact este de: Ti= 56 °C;  presiunea topituri la suprafaţa de contact este de p=18Mpa=180bari. Din diagrama P-V-T a poliuretanilor semi-cristalin prezentată în primul capitol unde s-a descris principalele caracteristici ale poliuretanilor rezultă dependenţa temperaturii de cristalizare de presiunea topiturii astfel;  la o presiune p= 0 bari rezultă Tk=200°C;  la presiunea a topiturii p= 180 bari rezultă Tk= 225°C. Introducând datele de mai sus obţinute în urma analizelor rezultatelor de simulare a procesului de injectare bi- material în formula de calcul a adâncimii stratului de penetrare (ec.:3.1.), rezultă următoarele:

10) Etapa 10: Determinarea rugozităţii maxime a suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani; 11) Etapa 11: Realizarea rugozităţii alese pe suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani; 12) Etapa 12: Injectarea reperului bi- material după modificarea rugozităţii suprafeţei de contact a insertului injectat iniţial. Pentru injectarea reperului de clăpar corp inferior bi- material, am utilizat maşina de injectat folosită în producţia de serie: INPROS V500. Această maşină de injectat este echipată cu doi cilindrii de injectare dispuşi paraleli şi orizontal. Primul cilindru de injectare, are un diametru de melc Ǿ80 mm cu ajutorul căruia se injectează primul poliuretan : poliuretanul elastic TPU-LRP5260. Al doilea cilindru de injectare are un diametru de melc Ǿ100 mm cu ajutorul căruia se injectează cel de-al doilea poliuretan : poliuretanul rigid TPU-LRP5960. [12].(fig.5.4.) Pentru stalirea parametrilor de reglaj ai ciclului de injectare am folosit rezultatele analizelor de simulare a procesului de injectare descrise în Subcap.5.6.3.şi 5.6.6. . Acestea sunt prezentate in Cap. 7. Anexe.

Pag. 22

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.5.4.. Maşina de injectat utilizată pentru producţia de serie a reperului injectat bi- materia: corp inferior clăpar de schi [12] Din analiza reperelor injectate bi- material după sablarea suprafeţei de contact am observat că, după injectarea celui de-al doilea poliuretan ( poliuretanul rigid LRP5960), are loc o creştere a adâncimii de penetrare (fig.5.5.) şi implicit o creştere a adeziunii dintre cele două componente în aceasta zonă critică.

Fig.5.5. Creşterea adeziunii pe suprafaţa de contact sablată[12]

Creşterea adeziunii în zona critică am verificat-o prin mai multe teste de pliere a zonei respective. Am realizat testul de pliere pe mai multe piese injectate bi- material imediat după injectare, la 24 de ore de stabilizare la temperatura ambiantă, după injectare şi la o săptămână după injectare. Toate testele au demonstrat o adeziune mult mai bună a pieselor injectate bi –material [12]. Pag. 23

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Capitolul 6 Concluzii finale şi principalele contribuţii ale lucrării 12).1. Concluzi generale finale Tehnologia de injectare bi- material a materialelor termoplastice este o tehnologie de mare actualitate datorită complexităţii tot mai mari a reperelor injectate. La ora actuală, clienţii cer produse cu o formă geometrică tot mai complexă şi care să combine caracteristici mecanice, de rezistenţă şi de funcţionalitate tot mai diversificate. Astfel, a apărut ca o necesitate tehnologia de injectare bi –material, care, printr-o singură operaţie de injectare determină apariţia unei piese complexe, ce combină caracteristicile mecanice, de rezistenţă şi de aspect a două materiale termoplastice diferite. Acest lucru ar fi imposibil de realizat într-o singură operaţie, ci folosind o succesiune de operaţii diferite, cum ar fi: injectarea mono-material a primei piese, injectarea mono-material a celei de-a doua piese, asamblarea lor prin una din tehnologiile existente: lipire, nituire, asamblare mecanică, sudură,….. Toate aceste operaţii determină costuri suplimentare şi deci un preţ mult mai ridicat al produselor astfel realizate. În prezenta lucrare am încercat să studiez în cele mai mici detalii tehnologia de injectare bi- material, specifică articolelor sportive de iarnă (clăparii de schi), unde este utilizată combinaţia dintre doi poliuretani termoplastici complet diferiţi. Primul poliuretan injectat, este un poliuretan termoplastic moale şi elastic , iar cel de-al doilea este un poliuretan mult mai rigid, mai dur şi cu caracteristici mecanice mult mai mari. Problematica cea mai mare la combinaţia bi- material a poliuretanilor termoplastici şi în general, pentru orice piesă injectată bi- material, o constituie adeziunea dintre cele două materiale termoplastice. Această teză de doctorat, abordează tocmai această problemă practică apărută în atelierul de producţie a reperelor componente de clăpari de schi, injectate bi- material şi anume, a aderenţei scăzute la combinaţia poliuretanilor termoplastici. În cadrul acestei lucrări am urmărit optimizarea parametrilor tehnologici de injectare şi combinat cu modificarea rugozităţii suprafeţei de contact, în scopul creşterii adeziunii dintre cele doi poliuretani termoplastici utilizaţi, pentru obţinerea unor piese bi- material. Pentru atingerea acestui scop principal s-a urmărit următoarele obiective principale:  studierea în detaliu a principalelor caracteristici ai celor doi poliuretani termoplastici aleşi pentru studiu şi comportamentul acestora;  prezentarea principalelor soluţiilor constructive existente ale maşinilor şi matriţelor utilizate în tehnologia de injectare bi –material;  prezentarea contribuţiilor personale prin principalele defecte, cauze şi remedii al pieselor injectate bi- material; Pag. 24

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

efectuarea unor studii teoretice privind adeziunea polimerilor termoplastici semi-cristalini;  conceperea şi realizarea unor inserţii metalice speciale, pentru studierea influenţei rugozităţii suprafeţei de contact, asupra adeziunii celor doi poliuretani termoplastici;  efectuarea unor studii de simulare asistată de calculator, privind optimizarea parametrilor tehnologici de injectare bi- material a epruvetelor alese pentru studiu;  realizarea unor cercetări practice experimentale utilizând o matriţă de epruvete, personal modificată, pentru a se urmări influenţa rugozităţii suprafeţei de contact;  realizarea unor cercetări practice experimentale utilizând o matriţă de epruvete, personal modificată, pentru a se urmări influenţa parametrilor de injectare. Procentul foarte mare de rebuturi datorat dezlipirii celor doi poliuretani injectaţi a constituit punctul de plecare în aprofundarea fenomenului adeziunii ce apare în tehnologia de injectare bi- material. Căutând sursa de apariţie a rebuturilor am observat că, dezlipirea apărea la un anumit tip de repere injectate numit corp inferior şi doar în anumite zone ale piesei injectate bi- material. În alte zone din suprafaţa de contact dintre cele două poliuretane termoplastice, adeziunea era perfectă indiferent de parametrii tehnologici de injectare. Mi-am pus întrebarea de ce problema apărea întotdeauna exact în aceeaşi zonă din suprafaţa de contact şi nu putea fi eliminată modificând parametrii de injectare? Răspunsul la această întrebare la-m dat în această teză şi constă în corelarea condiţiilor locale de injectare cu rugozitatea suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani termoplastici. În această teză am demonstrat teoretic şi experimental că, dacă rugozitatea suprafeţei de contact este prea mică, determină o adâncime mică a stratului de întrepătrundere şi deci o adeziune slabă a celor două componente indiferent de parametrii tehnologici de injectare. În acelaşi timp dacă, rugozitatea suprafeţei de contact este prea mare, are loc formarea unui strat de aer între cele două materiale la suprafaţa de contact şi ca urmare are loc o scădere drastică a adeziunii. În final, pot afirma că, obiectivul dorit a fost atins şi anume, am găsit corelaţia dintre rugozitatea suprafeţei de contact şi parametrii locali de injectare cei mai importanţi: temperatura locală a topiturii, temperatura matriţei, presiune topiturii din zona de contact. Aceşti parametrii pot fi obţinuţi prin simularea asistată de calculator şi introducându-i în formula de calcul a adâncimii stratului de întrepătrundere rezultă valoarea, care trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea asperităţilor din suprafaţa de contact a clor două materiale termoplastice. 12)2. Principalele contribuţii ale lucrării 12)2.1. Contribuţiile personale evidenţiate pe parcursul lucrării Pag. 25

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Pe parcursul acestei teze de doctorat, am parcurs mai multe etape şi mai multe capitole urmărind obiectivul principal al lucrării descris anterior. Capitolul 1 În acest capitol am încercat să prezint situaţia actuală a tehnologiei de injectare bi- material a polimerilor termoplastici. Am pornit de la o descriere şi caracterizare generală a materialelor termoplastice şi să prezint în detalii cât mai amănunţite, atât intramolecular cât şi intermolecular, caracteristicile materialelor alese pentru studiul lucrării: poliuretanii termoplastici. În subcapitolul 1.9. am prezentat justificarea variantei alese pentru studiul optimizării tehnologiei de injectare bi- material pentru cei doi poliuretani termoplastici. Am continuat în primul capitol cu prezentarea variantelor constructive de maşini de injectat bimaterial, care sunt principalele utilaje pe care, se desfăşoară procesul de injectare bi- component. Într-un mod original am explicat care sunt principalele fenomene care, apar la curgerea topiturii unui material termoplastic în cuibul unei matriţei bimaterial: 1) Fenomenul de îngheţare; 2) Fenomenul de ezitare; 3) Fenomenul de supra-compactizare; 4) Fenomenul de întrepătrundere; 5) Fenomenele de realizare a liniilor de sudură şi de curgere; 6) Fenomenul de jet liber; 7) Fenomenul de ardere prin efectul Diesel; 8) Fenomenul de apariţie al capcanelor de gaze. În subcapitolul 1.18. am prezentat caracteristicile şi varianta constructivă a maşinii de injectat utilizată pentru efectuarea cercetărilor experimentale şi practice, având caracteristicile descrise în Anexa:7.6. Construcţia şi funcţionarea matriţelor de injectat bi- material, precum şi principiile constructive care stau la baza concepţiei şi proiectării acestora au fost descrise în următoarele subcapitole ale primului capitol al lucrării. Am prezentat şi explicat mai multe soluţii constructive de matriţe de injectat bi- material. Acestea m-au ajutat pentru, a defini soluţia constructivă originală a matriţei de injectat bi- material aleasă pentru, efectuarea cercetărilor experimentale şi practice. Pentru studierea influenţei rugozităţii la suprafaţa de contact am conceput, proiectat şi realizat 5 inserţie metalice dintr-un aliaj de aluminiu folosit la execuţia de cuiburi de matriţe de injectat.(fig.6.1.). Capitolul 2 În acest capitol am definit principalele defecte ale pieselor injectate bimaterial şi am adus contribuţii personale la definirea cauzelor acestor defecte, precum şi am contribuit la realizarea unor proceduri de tip pas cu pas, specifice fiecărui tip de defect pentru remedierea şi înlăturarea acestuia. Am încheiat acest Pag. 26

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

capitol cu prezentarea unor studii de caz cu principalul defect al tehnologiei de injectare bi- material: slaba adeziune sau dezlipirea celor doua componente a unei piese injectate bi- material. Principalele defecte ale pieselor injectate bi –material sunt: 1) Piese cu contracţii locale sau supturi de suprafaţă 2) Piese incomplete sau cu lipsă de material injecta 3) Piese cu bavuri de material 4) Piese cu puncte negre 5) Piese cu bule interne (efectul Blister) 6) Piese cu linii de sudură 7) Piese cu arsuri de material (efectul Diesel) 8) Piese cu infiltrare de material peste inserţia injectată iniţial 9) Piese cu slabă adeziune dintre cele două materiale injectate Capitolul 3 Pornind de la bazele teoretice ale adeziunii polimerilor evidenţiate în literatura de specialitate, în acest capitol am făcut cercetări teoretice privind adeziunea poliuretanilor termoplastici. Plecând de la calculul temperaturii de contact şi de la relaţia echilibrului termic, am obţinut formula grosimii stratului de penetrare. Această formulă prezentată mai jos, este esenţială pentru aprecierea adeziunii dintre două materiale termoplaste injectate bi- material.(subcapitolul: 3.5.2.:relaţia: (3.21.)

În acest sens pentru a clarifica opiniile diverse întâlnite în literatura de specialitate cu privire la influenţa rugozităţii din suprafaţa de contact, asupra adeziunii dintre doi poliuretani termoplastici am determinat relaţia de interdependentă dintre grosimea stratului de penetrare şi rugozitatea suprafeţei de contact. Capitolul 4 Cercetările teoretice şi calculele matematice efectuate în capitolul anterior le-am pus în practică în cercetările experimentale din acest capitol. Folosind matriţa de injectare epruvete de laborator aleasă pentru studiu şi cele 5 inserţii concepute şi realizate pentru acest scop, am realizat mai multe epruvete injectate bi- material utilizând maşina de injectat aleasă pentru experimentele practice. Pentru determinarea parametrilor optimi de reglaj ai maşinii de injectat am folosit programe de simulare asistate de calculator, care au simulat procesul de injectare bi- material. Etapele parcurse au fost următoarele: Pag. 27

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

5) Determinarea parametrilor de injectare optimi folosind simularea asistată de calculator ; 6) Calculul adâncimii de pătrundere teoretice folosind datele rezultate din simularea asistată de calculator; 7) Influenţa rugozităţii din suprafaţa de contact dintr-un poliuretan elastic şi unul rigid asupra adeziunii; 8) Influenţa parametrilor de injectare asupra forţei de dezlipire dintre un poliuretan elastic şi unul rigid; a. Influenţa temperaturi matriţei de injectat pentru primul material b. Influenţa temperaturi topiturii celui de-al doilea material injectat c. Influenţa presiunii de menţinere a celui de-al doilea material injectat asupra adeziunii epruvetelor Cercetările experimentale pe care, le-am realizat pe o matriţă special modificată pentru injectarea unor epruvete bi- material, au dus la următoarele concluzii finale:  adeziunea dintre doi poliuretani termoplastici, creşte odată cu creşterea rugozităţii suprafeţei de contact dintre cele două materiale plastice;  peste o anumită valoare limită a rugozităţii suprafeţei de contact, adeziunea poate să scadă brusc, datorită prinderii unui strat de aer între suprafeţele de contact, dintre cele două materiale termoplastice;  apariţia stratului de aer se explică prin faptul că, adâncimea de pătrundere este mai mică decât înălţimea asperităţilor, ca urmare are loc doar o topire a vârfurilor asperităţilor din suprafaţa de contact;  adâncimea stratului de pătrundere se poate calcula cu formula (3.25.) folosind valorile condiţiilor locale de injectare, cum ar fi:  temperatura locală a topiturii celui de-al doilea material termoplastic;  temperatura locală a suprafeţei de contact;  temperatura locală a cuibului matriţei de injectat;  presiunea topiturii celui de-al doilea material injectat.  valoarea maximă a adeziunii se poate obţine prin corelarea condiţiilor locale de injectare (temperatura topiturii, temperatura matriţei, presiunea locală a topiturii) cu rugozitatea suprafeţei de contact;  determinarea cea mai precisă a condiţiilor reale de injectare se poate face numai prin folosirea de programe de simulare asistate de calculator;  alegerea rugozităţii optime a suprafeţei de contact se va face numai după calculul adâncimii de pătrundere folosind rezultatele simulării asistate;  înălţimea medie a asperităţilor din suprafaţa de contact, trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu adâncimea stratului de pătrundere [14,15].  adeziunea este influenţata de parametrii de injectare, şi anume:

Pag. 28

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

 adeziunea creşte odată cu creşterea temperaturii topiturii celui de-al doilea material termoplastic şi scade la atingerea temperaturii de început de degradare (fig.4.16.);  adeziunea creşte odată cu creşterea temperaturii matriţei de injectat (fig.4.17.);  adeziunea scade odată cu creşterea presiunii topiturii celui de-al doilea material termoplastic injectat (fig.4.18.). Capitolul 5 Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale din capitolele anterioare au fost verificate printr-o aplicaţie practică. S-a ales o piesă injectată bi- material din producţia de serie a clăparilor de schi alpin, care avea o zonă cu o slabă adeziune a celor două componente. Pentru îmbunătăţirea adeziunii în zona critică am stabilit o procedură etapizată de lucru, care presupune parcurgerea următoarelor etape: 1) Etapa 1: realizarea reţelei 3-D necesară pentru simulare; 2) Etapa2: Modelarea şi optimizarea reţelei mesh; 3) Etapa 3: Determinarea poziţiei optime de injectare; 4) Etapa 4: Modelarea reţelei de injectare; 5) Etapa 5: Alegerea condiţiilor iniţiale; 6) Etapa 6: Calculul condiţiilor optime de injectare; 7) Etapa 7:Simularea procesului de injectare; 8) Etapa 8: Simularea procesului de răcire; 9) Etapa 9: Calculul adâncimi de pătrundere folosind rezultatele simulării asistate de calculator; 10) Etapa 10: Determinarea rugozităţii maxime a suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani; 11) Etapa 11: Realizarea rugozităţii alese pe suprafeţei de contact dintre cei doi poliuretani; 12) Etapa 12: Injectarea reperului bi- material după modificarea rugozităţii suprafeţei de contact a insertului injectat iniţial. 12)c.2. Contribuţii din punct de vedere al obiectivelor cercetării teoretice În aceasta teză am încercat să optimizez tehnologia de injectare bi- material a poliuretanilor termoplastici pentru creşterea adeziunii din suprafaţa de contact a celor doua componente. Această optimizare nu s-ar fi putut face fără o atentă cercetare teoretică, prin care: Pag. 29

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

            

am prezentat şi sintetizat principalele defecte, cauze şi remedii ale pieselor injectate bi- material; am subliniat importanţa adeziunii celor două componente în cazul pieselor injectate bi- material; am sintetizat studiile teoretice recente privind fenomenul adeziunii materialelor termoplastice semi-cristaline; am adus contribuţii teoretice personale privind calculul temperaturilor de contact din zona de adeziune; am determinat pornind de la modelul de răcire asimetric al topiturii, coeficienţii de corecţie a bilanţului termic; am adus contribuţii teoretice personale privind calculul adâncimii stratului de penetrare în cazul injectării poliuretanilor termoplastici; am proiectat imaginea tri- dimensională a unor epruvete de laborator, necesare pentru determinările experimentale; am realizat mai multe studii de simulare asistată de calculator folosind programe expert de simulare, pentru determinarea parametrilor optimi de injectare bi- material a epruvetelor de laborator; am folosit rezultatele simulării asistate de calculator pentru calculul cât mai precis a adâncimii stratului de penetrare; am demonstrat matematic influenţa principalilor parametrii de injectare asupra adâncimii stratului de penetrare şi implicit asupra adeziunii; am căutat soluţii de realizare a unei rugozităţi bine controlate la suprafaţa de contact dintre cele doua materiale termoplastice; am studiat influenţa teoretică a rugozităţii suprafeţei de contact asupra adeziunii epruvetelor injectate bi material; am demonstrat existenţa unei corelări între rugozitatea suprafeţei de contact din zona de aderenţa, cu condiţiile reale locale de injectare. 12)c.3. Contribuţii din punct de vedere al obiectivelor cercetării experimentale şi practice

Pentru punerea în valoare a cercetării teoretice prezentate în subcapitolul anterior, am realizat numeroase încercări practice experimentale folosind matriţa de injectat epruvete de laborator bi- material. Pentru aceasta am utilizat una din maşinile de injectat bi- material disponibile în atelierul de producţie repere injectate bi –material din cadrul societăţii PLASTOR S.A. În cadrul cercetărilor experimentale şi practice, am realizat următoarele:  am realizat prin frezare cinci inserţii speciale folosind suprafeţele, concepute personal, în programul de proiectare 3 D Pro-Engineer,  am executat folosind operaţiile specifice de lustruire şi sablare cinci rugozităţi diferite, una pentru fiecare inserţie metalică ; Pag. 30

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

   

am injectat epruvete bi- material păstrând toţi parametrii de injectare constanţi, dar, am folosit succesiv cele cinci inserţii pentru a se vedea influenta rugozităţii, asupra adeziunii epruvetelor injectate bi –material; am determinat forţa de dezlipire a epruvetelor injectate folosind aparatura specifica de laborator; am prezentat influenţa rugozităţii suprafeţei de contact asupra adeziunii celor două componente; am injectat epruvete bi- material păstrând un singur insert dar, am variat pe rând principalii parametrii de injectare, care s-a demonstrat teoretic că influenţează adeziunea celor două materiale termoplastice injectate în epruvetele bi- material; am demonstrat influenţa parametrilor de injectare asupra adeziunii celor doi poliuretani termoplastici. 12)3. Valorificarea cercetărilor experimentale şi a rezultatelor practice

Cercetările teoretice şi cele experimentale au fost valorificate pe parcursul elaborării acestei teze de doctorat în :  20 lucrări ştiinţifice ca şi autor principal publicate în analele mai multor conferinţe naţionale şi internaţionale şi în reviste tehnice;  18 lucrări ştiinţifice ca şi coautor publicate în analele mai multor conferinţe naţionale şi internaţionale şi în reviste tehnice;  3 referate ca şi autor principal susţinute pe parcursul elaborării tezei;  2 contracte de cercetare efectuate în atelierul de producţie repere injectate bi material din cadrul societăţii SC PLASTOR SA [14,15];  utilizarea concluziilor cercetării teoretice şi experimentale ale acestei lucrări, pentru optimizarea parametrilor de injectare bi –material a reperelor injectate bi- material din doi poliuretani termoplastici;  modificarea rugozităţii matriţelor de injectat bi- material în corelare cu condiţiile locale de injectare, în vederea reducerii rebuturilor cauzate de slaba adeziune, în anumite zone critice pentru următoarele matriţe din producţia de serie de la S.C. PLASTOR S.A.: 1) am modificat 10 matriţe de Insert Corp inferior la modelul de clăpari: IMPACT (fig.6.2.);

Pag. 31

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.6.2. Exemplul unei piese bimaterial de Corp inferior model

2) utilizând studiul din această lucrare am modificat rugozitatea suprafeţelor în zona de adeziune a 3 matriţe de injectat Colier superior la modelul de clăpari: B-tech (fig.6.3.);

Fig.6.3. Exemplul de zonă critică cu lipsă de adeziune la o piesă bi- material numită Colier superior de la un model de

3) pentru creşterea adeziunii în la suprafaţa de contact au fost sablate 3 matriţe de injectat Insert Corp inferior la modelul de clăpari: HAWX (fig.6.4.); 4) modificarea rugozităţii suprafeţei de contact în zonele cu adeziune scăzută la 10 matriţe de injectate Corp inferior bimaterial la modelul de clăpari B-tech.

Pag. 32

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

Fig.6.4. Exemplul de zonă critică cu lipsă de adeziune la o piesă bimaterial numită Colier superior de la un model de clăpari B- tech [15].

 

     

creşterea competenţelor profesionale pentru asimilarea şi a altor repere şi produse injectate bi- material; optimizarea parametrilor de injectare folosind simularea asistată de calculator conform procedurii descrise în această lucrare pentru o serie de piese injectate bi –material, cum ar fi: 1) corp inferior clăpar IMPACT; 2) corp superior Colier B-tech; 3) Insert corp inferior clăpar HAWX. utilizarea concluziilor teoretice şi experimentale ale tezei în concepţia şi proiectarea altor repere injectate bi- material; oferă inginerilor proiectanţi şi tehnologi, o nouă soluţie şi metodă de analiză, care optimizează procesul de injectare bi- material al unor piese complexe; metoda de îmbunătăţire a adeziunii poate fi extinsă în producţie, la o gamă foarte variată de piese injectate bi- material, indiferent de mărimea ei, tipul de material şi de metoda de injectarea aplicată; a fost creat un nomenclator al defectelor pieselor injectate, cu prezentarea defectelor, a cauzelor şi a remediilor, ce poate fi utilizat cu succes în practică; deschide perspectiva altor lucrări de cercetare referitor la factorii care influenţează adeziunea pieselor injectate bi- material; pune bazele elaborării unei cărţi tehnice care să abordeze fenomenele de adeziune a pieselor injectate bi- material şi nu numai, lucrare care ar completa un gol în literatura română de specialitate. 3)4. Direcţiile de cercetare ulterioară

Aşa cum a fost prezentat în primul capitol domeniile de utilizare ale pieselor injectate bi –material sunt deosebit de diversificate, pornind de la repere injectate Pag. 33

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

bi- material, pentru industria automobilelor (automotive), industria electronică şi de telecomunicaţii , până la industria de bunuri de larg consum. Ca urmare, pentru realizarea acestor piese se utilizează o gamă deosebit de diversificată de materiale termoplastice diferite. Pornind de la concluziile trase în urma acestei teze, în care s-a studiat creşterea adeziunii a doi poliuretani termoplastici injectaţi într-o piesă bi- material, acestea se pot extinde şi la alte familii de materiale termoplastice. Problematica adeziunii celor două componente injectate ale unei piese bi- material este tratată cu deosebită importanţă pentru orice aplicaţie şi în orice domeniu. Dezlipirea celor două materiale este defectul critic, care poate să apară la o piesă injectată bi- material mai ales în exploatarea acestei. De aceea, aprofundarea fenomenelor ce apar la adeziunea dintre doua materiale termoplastice injectate într-un reper bi material, constituie noi direcţii de cercetare mai ales, în cazul tehno-polimerilor utilizaţi la piese industriale, deosebit de complexe şi supuse în exploatare la solicitări mari. Influenţa rugozităţii suprafeţei de contact şi corelarea acesteia cu parametrii locali de injectare specifici altor combinaţii de materiale termoplastice ar putea sta la baza şi altor lucrări ştiinţifice şi de cercetare, funcţie de geometria specifică a piesei injectate bi- material. Există şi astăzi, o mare combinaţie de materiale termoplastice , care nu au fost încercate pentru obţinerea de piese injectate bi- material. Aceste noi combinaţii de materiale ar constitui noi direcţii de cercetare a injectării bi- material din mai multe puncte de vedere: 1) Avantajele unor piese complexe care combină noi caracteristici ale materialelor termoplastice; 2) Diversificarea caracteristicilor unor piese injectate bi- material datorită combinaţiilor unor noi materiale cu caracteristici diverse; 3) Problematica adeziunii unor noi cupluri de materiale termoplastice, care nu au fost încă cercetate. O alta direcţie de cercetare ulterioară, o constituie influenţa pigmenţilor şi a coloranţilor utilizaţi pentru colorarea pieselor injectate bi –material. Majoritatea reperelor injectate sunt invers colorate funcţie de cerinţele de aspect ale acesteia. În cazul reperelor injectate bi- material, pentru clăparii de schi, aspectul exterior şi culoarea acestora, este deosebit de important, pentru designul acestor produse. Culorile diferă foarte mult de la un model la altul şi mai ales procentul de colorat utilizat, putând varia de la 1% până la 6%, funcţie de tipul şi nuanţa de culoare cerută. Ca urmare, influenţa coloranţilor asupra adeziunii celor două materiale termoplastice este foarte importantă şi cu implicaţii deosebit de mari asupra adeziunii dintre cele două componente din suprafaţa de contact. Bibliografie selectivă: Pag. 34

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[1]. [2]. [3]. [4].

Bagiu, l., s.a., Bakharev, A, s.a., Buzilă, S., Flavius A., Ilie S., Mihăilă S.

Toleranţe şi ajustaje, Timişoara,1989; Prediction of core shift effects using mold filling simulations, SPE Annual Technical Conference, 2005; Proiectarea şi executarea formelor, editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978; Improvement of the feeding screw tip manufacturing in the case of the plastics injection machines, ModTech International Conference - New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and Innovation - New face of TMCR , 2009 ; Poly Tech Overmolding material&process, Technical paper // SME, Society of Manufacturing Engineers, EE 02-208Dearborn, Mich. : Society of Manufacturing Engineers, 2002; Mold Engineering. 2nd edition,, Hanser/Gardner Publications,Inc., Munchen, 2002; Geometrical effects and material selection in multi-component molding (MCM) development, ANTEC Annual Technical Conference, 2006; The optimum procedures for injection simulation of plastics materials into a mold, Conferinţa Ştiinţifica Internaţională TMCR, Chişinău , mai 2003, volum 3; The comparativestudy between the rezults of filling simulation process into a cavity of a mold and molding a plastic part on an injection machine, Conferinţa Ştiinţifica internaţională TMCR, Chişinău ,2003; Tehnologia de injectare a termoplastelor, curs intern realizat la PLASTOR ,2000;

[5].

Hammond, J.

[6].

Herbert Rees, s.a.

[7].

Huang, C, s.a.,

[8].

Ilie S., Mihăilă S.,

[9].

Ilie S., Mihăilă S.,s.a.

[10].

Ilie, S.

Pag. 35

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[11].

Ilie, S.

Stadiul actual al tehnologiei de injectare bimaterial a materialelor termoplastice, Referatul Nr.1, doctorat, Oradea, 2005 Proiectarea si realizarea matriţelor de injectat utilizate la injectare bi- material a materialelor termoplastice, Referatul Nr.2, doctorat, Oradea, 2005; Analiza si optimizarea parametrilor tehnologici la injectare bi- material a materialelor termoplastice, Referatul Nr.3, doctorat, Oradea, 2006; Optimizarea parametrilor tehnologici pentru creşterea adeziunii unei piese injectate bimaterial, Contract de cercetare efectuat la firma S.C. PLASTOR S.A.;2009; Influenţa rugozităţii suprafeţelor de contact asupra adeziunii pieselor injectate bi- material, Contract de cercetare efectuat la firma S.C. PLASTOR S.A., 2009; Consideraţii privind temperarea matriţelor de injectat materiale termoplastice, revista Tehnica si tehnologie, Nr.21, 2005; Sistemul de injectare în tandem utilizat pentru obţinerea pieselor bi-material, revista Tehnica si tehnologie, Nr.5, 2006; Determinarea parametrilor optimi de reglaj aI unei maşini de injectat utilizând programe de simulare asistate de calculator, revista Tehnica si tehnologie, Nr.19, 2005; Optimizarea parametrilor tehnologici ai unei masini de injectat bi- material, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea ,2006; Study to determinate the best parameters of an injection multi components molding machine using injection simulation process, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea, 2005; Pag. 36

[12].

Ilie, S.

[13].

Ilie, S.

[14].

Ilie, S., Mihăilă I., Mihăilă Ş., Tocuţ P. Ilie, S., Mihăilă I., Mihăilă Ş., Tocuţ P. Ilie, S., Ungur, H.,

[15].

[16].

[17].

Ilie, S., Ungur, H.,

[18].

Ilie, S., Ungur, H., Mihăilă, I. Ilie, S., Ungur, H., Mihăilă, I. Ilie, S., Ungur, H., Mihăilă, I.

[19].

[20].

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[21].

Ilie, S., Ungur, H.

[22].

Ilie, S., Ungur, H., Mihăilă, I.

[23].

Ilie, S., Ungur, H., Mihăilă, I. Ilie, S., Mihăilă, I., Ardelean, F.

[24].

[25].

Ilie, S., Mihăilă, Ş., Ardelean, F.,Chira,D.

Determinarea punctului de comutare optim de la faza de injectare la faza de menţinere, Conferinţa naţională „ Ingineria prelucrării polimerilor, Oradea, 2006; Study to determinate the influence of the roughness at the contact surface for the injection molding of the bi-components parts, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea, 2008; The thickness of interpenetration layer at the injection molding of bi-components parts , Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea, 2008; The thickness of interpenetration layer at the injection function of roughness at contact surface of bi-components parts, ModTech International Conference - New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and Innovation New face of TMCR , 2009 ; Using CAE programs for better adhesion at the contact surface in injection bi-components parts, The 2nd International Conference on Polymer Processing in Engineering, PPE, Universitatea Dunărea de Jos Galaţi,2009 ; Study to modify the roughness at the contact surface for the injection molds for bi-comonenrs parts using sand blasting, The 14th International Conference of Nonconventional Technologies, Universitatea Oradea ,2009 Using CAE programs for better adhesion at the contact surface at injection bi-components parts, Academic Journal of Manufacturing Engineering, Vol. 7, ISSUE 1/2009; Injection molding machines, Hanser/Gardner Publications,Inc.,Cincinnati,1994;

[26].

Ilie, S., Mihăilă, M.

[27].

Ilie, S., Mihăilă, Ş., Ardelean, F.,Chira,D.

[28].

Johannaber, F.,

Pag. 37

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[29].

Karsono, D.,

[30].

Kazmer, David,.O.

Study on the influences on the thermoplastic/rubber multi-component injection molding process, unpublished thesis at IKV, Aachen, 1997; Injection Mold Design Engineering, Hanser/Gardner Publications, Inc.,New York, 2007; Materiale compozite cu matrice organică, Editura Universităţii din Oradea, 2005; Elemente de ştiinţa prelucrării termoplastelor,, Editura Universităţii din Oradea, 2004; How to make injection molds, Hanser/Gardner Publications,Inc.,Cincinnati,1993; Principles of Polymer Engineering, Oxford University Press, USA; 2 edition (November 27, 1997; Tehnologii Neconvenţionale, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999; Tehnologia Construcţiilor de Maşini, vol.3, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2001; Tehnologia Construcţiilor de Maşini, vol.2, Ediţia II, Editura Universităţii Oradea, 2005; Tehnologia Construcţiilor de Maşini, vol.3, Ediţia III, Editura Universităţii Oradea, 2006;

[31]

Manoviciu V, Mărieş G. R.E., Mărieş G. R.E.,

[32]

[33].

Menge, G., Mohren, P., McCrum , N.G.

[34].

[35].

Mihăilă, I.,

[36].

Mihăilă, I.,

[37].

Mihăilă, I.,

[38].

Mihăilă, I.,

Pag. 38

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[39].

Mihăilă, I.,

Tehnologia familiilor de piese, vol.1, Editura Universităţii Oradea, 2007 Tehnologia familiilor de piese, vol.2, Editura Universităţii Oradea, 2008; Tehnologia Materialelor, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996; Obţinerea preformelor din material plastic utilizând programe de simulare în 3D. Conferinţa Internaţională TMCR. Chişinău, mai 2003. Vol l. pag. 473. Aspecte privind determinarea timpului de răcire la prelucrarea materialelor plastice prin injectare. Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea, 2004. Constructive methods regarding the optimizing of mold injection temperature to the complex shape pieces and having a great precision of processing, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea ,2006 Study regarding the sizing and location of the temperature system to injected mould of an thermoplastic material, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea,2007; Research studies on the temperature uniforming of the molds for injection concave thermoplastics pieces with thick roalls, Lucrările sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, Oradea ,2008;

[40].

Mihăilă, I.,

[41].

Mihăilă, I.,

[42].

[43].

Mihăilă, Şt., Ilie, S., Buidoş, T., Paşc, I. Mihăilă, Şt., Nanu, A., Ilie, S., Mihăilă, M. Mihăilă, S., Ilie, S., Maria M., Ioan P.,

[44].

[45].

Mihăilă, S., Ilie, S., sa

[46].

Mihăilă, S., Ilie, S., sa

Pag. 39

Optimizarea tehnologiei de injectare a polimerilor termoplastici Rezumat

[47].

Mihăilă, S., Ilie, S., Ardelean, F.

[48].

Munch, T.

Constructive solutions regarding the optimizing of semi mold injection temperature to concave pieces shape, ModTech International Conference - New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and Innovation - New face of TMCR , 2009; Du process a la piece: l’injetion des plastiques. 2nde edition, VTP Edition 68 Huningue,2006;

[49].

Nikhil G Nunes

Characterization of adhesion between polymer layers during insert overmolding, Thesis/dissertation : Manuscript , 1994;

Pag. 40

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->