Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE MECANICA
Proiect la disciplina
Scule Aşchietoare
ÎNDRUMĂTOR : STUDENT
Prof. dr. ing. CĂ PĂ Ţ ÎNĂ NICU CAIN DORU
anul III IEI-IFR
- 2009 -
1
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
2
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
CUPRINS
2.4. Stabilirea prin calcul a regimul de aşchiere si calculul consumului specific de scule
…………………………………………………………………………..………34
3
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Tema de proiect:
Pentru execuţia piesei din desenul dat, să se proiecteze următoarele scule aşchietoare:
1. brosa rotunda :
- d = 26 mm;
- L = 68 mm;
2. cuţit roata de mortezat:
- m = 4mm;
- zp = 22 dinţi;
- B=28 mm;
Material piesei – 41MoCr11.
Proiectul va conţine următoarele etape de calcul:
1) Analiza constructiv – funcţională şi tehnologică a piesei din desen;
2) Alegerea schemei de prelucrare;
3) Alegerea materialului sculei şi tratamentul termic;
4) Stabilirea parametrilor geometrici funcţionali optimi ai sculei;
5) Stabilirea prin calcul a regimului de aşchiere şi calculul consumului specific de scule;
6) Calculul constructiv al sculei: lungimea, diametrul, numărul de dinţi şi dimensiunile canalelor de
evacuare a aşchiilor etc.;
7) Stabilirea tipului de poziţionare – fixare a sculei;
8) Calculul profilului părţii active a sculei;
9) Calculul de rezistenţă şi rigiditate a sculei;
10) Stabilirea schemei de ascuţire;
11) Condiţii tehnice generale de calitate;
12) Pentru scula nr. 1) şi 2) să se stabilească principalele operaţii tehnologice;
13) Norme de protecţia muncii la execuţia şi ascuţirea sculelor proiectate.
4
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 1
5
Analiza constructiv funcţională si tehnologica a piesei din desen
Piesa de executat(fig. 1) este un pinion prevazut cu un alezaj din constructia unei masini
unelte(cutie de viteze-de exemplu), ce se monteaza pe un arbore si transmite miscarea de rotatie
intre doi arbori datorita rotii dintate.
Angrenajul pe care-l va forma roata dinţată prelucrată cu roţile conjugate va fi cu dantură
nedeplasată.
Caracteristici date:
- modulul danturii: m = 4 [mm];
- numărul de dinţi al piesei: Zp = 22 dinţi;
- lăţimea danturii: B = 28 mm;
- diametrul interior: d = 26 mm;
- lungimea piesei broşate: L = 68 mm;
Materialul piesei este 41MoCr11, care după un tratament termic de călire şi revenire are
următoarele caracteristici mecanice:
- limita de curgere: Rp02 = 900 N / mm2;
- rezistenţa la rupere: Rm = 80 ÷ 92 daN / mm2;
- alungirea la rupere: A5 = min. 10%;
- gâtuirea la rupere: Z** = 6%;
- duritatea Brinell: HB = 241.
6
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
7
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Schema de prelucrare este broşarea prin generare. În cazul prelucrării interioare este necesar
ca mai întâi să se execute o gaură cu burghiul (eventual şi alezată), în care să se introducă broşa
pentru a prelucra mai departe profilul la dimensiunile prescrise.
Fig. 2
Dintii brosei sunt supusi unor solicitari mecanice importante. Din acest motiv materialul
utilizat trebuie sa asigure caracteristici ridicate si stabilitate in timp a geometriei dintilor.
Materialul piesei de prelucrat este 41MoCr11, având duritatea Brinell HB = 241, deci vom
alege un material pentru confectionarea sculei avănd o duritate mai mare.
Partea activă a broşei va fi executată din oţelul rapid Rp3, un otel cu termostabilitate
ridicata si rezistenta la uzura mai mare decât a piesei, având compoziţia chimică şi caracteristicile
8
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
C Mn Cr Mo W V Si Ni P S
oţelului
Rp3 0,7- max 3,4- max 17,5- 1-1,4 0,2-0,4 max max max
Pentru partea de fixare a broşei se alege materialul OLC 45, conform STAS 880-88.
Tratamentul termic se execută separat pentru partea activă şi pentru partea inactivă a broşei.
Scula, din oţel rapid Rp3, va fi supusă unui tratament termic preliminar şi a unuia final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de înmuiere la 820 ÷ 850˚C, în vederea
prelucrărilor de degroşare. După degroşare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de
9
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
600 ÷ 650˚C, pentru evitarea deformării ulterioare a sculei sub influenţa tensiunilor interne.
După prelucrarea de finisare (înainte de ascuţirea finală) se aplică sculei tratamentul termic
de călire, la temperaturi de 1250 ÷ 1290˚C, cu răcire în baie izotermă având temperatura de 500 ÷
550˚C. Încălzirea în vederea călirii trebuie efectuată în trepte, cu menţinerea constantă a
temperaturii la 450 ÷ 600˚C, 850˚C sau / şi 1050˚C. Încălzirea şi răcirea se fac în băi de săruri:
pentru temperaturi de 450 ÷ 600˚C se recomandă folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl,
pentru menţinerea la temperatura de 850˚C se foloseşte amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru
încălzirea finală se recomandă ca mediu BaCl2 în amestec cu dezoxidanţi. Răcirea se face în baie de
săruri, în trepte.
Durata de încălzire tî pentru această broşă este de:
tî = m*D + n = 5,5 * 48 + 60 = 324 s.
m = 5,5
n = 60
Unde:
D – dimensiunea de referinţă (diametrul broşei);
m, n – constante pentru un anumit oţel (Rp3) şi o anumită temperatură (pentru Rp3, tcălire =
1300oC).
Pentru scăderea cantităţii de austenită reziduală se recomandă continuarea tratamentului
prin frig la temperaturi de până la –80˚C, timp de 30 ÷ 45 minute. Apoi se vor efectua cel puţin
două reveniri, succesive, timp de 60 ÷ 75 minute fiecare, în scopul durificării secundare.
După prelucrările de finisare, în scopul ameliorării suplimentare a proprietăţilor sculei
(duritate şi rezistenţă la uzură) se pot aplica tratamente termochimice de suprafaţă, de tipul
nitrurării, sulfizării sau cianurării. Se va aplica cianurare, în urma căreia se ajunge la o duritate a
sculei de 69 ÷ 72 HRC, iar durata de utilizare creşte cu 150 ÷ 200%.
După tratamentul părţii active se face tratamentul părţii inactive, care constă în revenirea
înaltă în baie de săruri numai a cozii sau recoacere aplicată tot numai cozii.
După tratament, duritatea părţii active trebuie să fie de 62 ÷ 65 HRC (în cazul cianurării de
69 ÷ 72 HRC), iar a părţii de prindere de 35 ÷ 45 HRC.
Pentru prevenirea deformatiilor, tratamentul brosei se va face în mod obligatoriu în pozitie
verticală, aceasta fiind suspendată atât la încălzire , la călire cât si la revenire.
1.3. Stabilirea parametrilor geometrici funcţionali optimi ai sculei
10
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Partea de aşchiere:
Unghiul de degajare a , influenţează modul de formare a aşchiei, raza de deformarea a
acesteia şi coeficientul de comprimare plastică, şi se alege în funcţie de materialul semifabricatului.
Cu creşterea unghiului de degajare creşte durabilitatea, scade forţa de aşchiere şi se îmbunătăţeşte
precizia şi calitatea suprafeţei broşate. Pentru oţelul 41MoCr11, cu sr =110 130 daN / mm2 se
adoptă a = 10˚.
Unghiul de aşezare se adoptă în funcţie de felul şi calitatea suprafeţelor de prelucrat –
pentru broşe de interior aa = 2o 4o; αa = 4˚.
Partea de calibrare:
Unghiul de degajare se adoptă γc = 10˚, la fel ca la partea de aşchiere.
Unghiul de aşezare se alege ţinând seama de calitatea dinţilor de calibrare şi de pericolul
decalibrării broşei după reascuţiri, cu valori mai mici decât la zona de aşchiere: αc = 0˚30 2. Se
adoptă αc = 1˚.
D d 26 22 4
t= 2 mm
2 2 2
Unde:
D – diametrul exterior al canelurii;
d – diametrul iniţial al găurii broşate.
1.4.2. Avansul
11
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
cs = 0,0096;
azd = 0,0096 * 260,6 = 0,097 mm.
Se determină cu relaţia:
Ft Fz z sim K F [daN].
Unde :
Fz – forţa de aşchiere pe o centură;
zsim – numărul dinţilor broşei, aflaţi simultan în contact cu materialul prelucrat;
KF – coeficient global de corecţie:
1
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982,
pag. 102.
2
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982 –
tabel 3.9, pag. 103.
3
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982 ,
pag. 102.
12
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
K F K h K1 K K .
Kh – coeficient de corecţie ce ţine seama de starea muchiilor aşchietoare ale dinţilor broşei, broşa
fiind ascuţită Kh = 1;
K1 – coeficient ce ia în considerare condiţiile de răcire, răcirea se face cu ulei sulfatat K1 = 1;
Ka – ţine de valoarea unghiului de aşezare al dinţilor broşei: Ka = 1;
Kg – ţine de valoarea unghiului de degajare al dinţilor broşei: Kg = 1.
K F 1 1 1 1 1
Se calculează cu relaţia:
Ft v
Pe [kW].
6000
16649,34 1,8
Pe 4,99 kW
6000
Ca maşină unealtă aleg pentru broşa proiectată maşina de broşat tip 7520 cu următoarele
caracteristici tehnice5:
forţa maximă de broşare: 200 kN;
gama de viteze: (0,6 ÷ 6) m / min;
4
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982,
pag. 110.
5
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982,
pag. 272.
13
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
t l p Kc Ki
tb
1000 v a zd z sim
Unde:
lp – lungimea piesei broşate: lp = 68 mm;
Kc – coeficient care ţine seama de lungimea părţii de calibrare a broşei:
l as lc 264 40
Kc 1,15 ;
l as 264
14
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
tb 0,15
C sp 12,5 10 6 scule / piesă.
Ttotal 1200
Coada broşei este formată din: partea de prindere l1, partea gâtuită (redusă sau gâtul broşei)
l2, conul de ghidare l3 şi partea de ghidare din faţă l4. Lungimea cozii se notează cu lcd.
Alegerea elementelor:
a) Partea de prindere l1 serveşte la realizarea legăturii broşei cu dispozitivul de prindere la
maşinii de broşat. În cazul broşelor pentru prelucrare interioară partea de prindere poate fi
prismatică sau cilindrică. Se va folosi partea de prindere cilindrică cu asigurare la rotire cu
următoarele dimensiuni6:
0 , 050
d1 = 400 ,089 mm, în câmpul de toleranţe d8;
0 ,120
d2 = 320, 280 mm, în câmpul de toleranţe c11;
d4 = 38 mm;
6
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – tabel 5.2, pag. 237.
15
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
0 , 050
b2 = 34,50, 089 mm, în câmpul de toleranţe e8;
c = 1,5 mm;
l1 = 180 mm;
l2 = 32 mm;
l3 = 32 mm;
l4 = 20 mm;
l5 = 164 mm;
r1 = 0,5 mm;
r2 = 2,5 mm;
= 30 ° Fig. 3
A-A
A
d2
d4
d1
x
l4 20
b2 A
l2 l3
c l1
x
l1
16
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
c) Conul de ghidare de lungime l3 (l3 = 4 ÷ 20 mm) face legătura între gâtul broşei şi partea de
ghidare din faţă şi are rolul unui căutător de gaură. Diametrul minim este egal cu diametrul d 2 (d2 =
36 mm) al gâtului broşei.
l3 = 15 mm.
d) Partea de ghidare din faţă, de lungime l4 şi de diametru d4, are rolul de a orienta şi ghida
broşa în alezajul iniţial executat în piesă. Suprafaţa părţii de ghidare formează împreună cu alezajul
din semifabricat un ajustaj alunecător (je2). Rugozitatea acestei suprafeţe corespunde clasei a II-a
de precizie (Ra = 0,8 m):
0 ,120
d4 = 44 0 ,170
mm. 7
7
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – tabel 5.10, pag. 245.
17
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 4
15 l4
5°
M
d1
d4
d
3
l1 l
l2 5
8
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – tabel 5.11, pag. 246.
18
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 5
.
Partea activă se termină cu dinţi de finisare, iar adaosul de prelucrare radial Ar este împărţit în două
componente:
- adaosul de prelucrare de degroşare Ard;
- adaosul de prelucrare de finisare Arf.
Se vor utiliza următoarele formule9:
7 7
Ard = Ar 2 1,75 mm ;
8 8
1 1
Arf = Ar 2 0,25 mm.
8 8
9
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – pag. 247.
10
Ţâru Emil şi Căpăţână Nicu: Proiectarea sculelor aşchietoare – îndrumar, Universitatea din Galaţi, 1982 –
tabel 3.8, pag. 101.
19
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
D = 48 mm;
xs = 0,6;
cs = 0,0096;
azd = 0,0096 * 260,6 = 0,097 mm.
11
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – pag. 249.
20
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
lp
p = (1,25 ÷ 1,5) .
lp 60
p = 1,3 =1,3 =10,7 mm
Aleg p = 11 mm.
Verificarea valorii calculate a pasului se verifică la condiţia ca numărul de dinţi aflaţi simultan în
aşchiere zsim să fie 2 ≤ zsim ≤ 6.
Numărul de dinţi zsim se calculează:
Valoarea minimă este:
lp 60
zsim = 5,45 dinţi.
p 11
Valoarea maximă:
lp 60
zsim = 1 1 6,45 dinţi.
p 11
Sla = azd * lp
2
h2
Sg =
h
2 4
h2
k=
4 a zd l p
h2
k a zd l p
4
4 k a zd l p 4
h= k a zd l p 1,13 k a zd l p
Aleg12 k = 3,5.
h = 1,13 3,5 0,097 60 4,44 mm
Aleg înălţimea standard a dinţilor aşchietori, h = 4 mm.
12
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – tabel 5.13, pag. 249.
21
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
s g
fa
az
Fig. 6
13
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – tabel 5.14, pag. 252.
22
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 7
23
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Partea de calibrare este formată din zc = 5 dinţi de calibrare, fără supraînălţare, al căror profil
rezultă din figura următoare:
24
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 8
Pasul dinţilor de calibrare pc se recomandă a fi calculat cu relaţia pc = (0,6 ÷ 0,7)p, pentru paşi ai
dinţilor aşchietori p > 8 ÷ 10 mm.
pc = 0,7 * p = 0,7 * 11 = 7,7 mm 8 mm
Adopt pc = 8 mm.
Celelalte dimensiuni ale dinţilor de calibrare se modifică corespunzător:
sc = 0,7 * s = 0,7 * 4,5 ≈ 3,5 mm;
gc = 0,7 * g = 0,7 * 6 = 4,2 mm;
hc = 0,7 * h = 0,7 * 4 = 2,8 mm;
rc = 0,7 * r = 0,7 * 2 = 1,4 mm.
Unghiul de degajare c se alege la fel ca la partea de aşchiere: c 10 .
Unghiul de aşezare c , ţinând seama de calitatea acestor dinţi şi de pericolul decalibrării broşei
după reascuţiri, are valori foarte mici: c 1 .
Unghiul din spatele dintelui este : c 40 .
Faţeta fc de pe faţa de aşezare are valori relativ mari fc = 0,8 mm.
În cazul broşării alezajelor cu pereţi groşi (piese rigide), datorită fenomenului de lărgire a găurii,
dimensiunile transversale ale dinţilor de calibrare sunt mai mici decât dimensiunile maxime ale
alezajului cilindric15:
dc = D – (0,005 ÷ 0,015) = 48 – 0,015 = 47,985 mm.
Lungimea părţii de calibrare este:
lc = pc * zc = 8 * 5 = 40 mm.
Partea de ghidare posterioară este de lungime l6 şi cu diametrul d6. Forma şi dimensiunile secţiunii
transversale corespund formei şi dimensiunilor transversale ale suprafeţei broşate.
d6 = 48 mm
l6 = (0,7 ÷ 1) * lp
l6 = 0,8 * lp = 0,8 * 60 = 48 mm
15
Constantin Minciu, Scule aşchietoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995 – pag. 255.
25
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Calculul de rezistenţă şi rigiditate se face pentru zonele cele mai periculoase din punct de vedere al
rigidităţii:
a) Calculul pentru zona îngustă a părţii de prindere:
Partea de prindere este din oţel OLC 45, cu rezistenţa admisibilă la tracţiune at 25 daN/mm2.
Ft
ef at
Amin
32 2
Amin 804,24 mm2
4
16649,34
ef 20,7 daN / mm 2 25daN / mm 2
804,24
ef at
Se verifică.
27
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
b) Calculul pentru zona gâtuită a broşei. Materialul solicitat este OLC 45, cu at 25
daN/mm2.
Ft
ef at
Amin
36 2
Amin 1017,87 mm2
4
16649,34
ef 16,35 daN / mm 2 25daN / mm 2
1017,87
ef at
Se verifică.
c) Calculul pentru zona primului canal (gol). Broşa este confecţionată din Rp3, cu
at 40 daN/mm2.
Ft
ef at
Amin
36 2
Amin 1017,87 mm2
4
16649,34
ef 16,35 daN / mm 2 40daN / mm 2
1017,87
ef at
Se verifică.
Fzt=Fz1·Zs·Kf [daN]
Zs= +1
Fz1=Cfz·Dxf·sdyf [daN]
Kf = Kγ·Kα·Kl·Ku
1.8. Stabilirea schemei de ascuţire
Ascuţirea broşelor se face pe maşini speciale de ascuţit, sau în lipsa acestora pe maşini
universale de ascuţit sau de rectificat.
Rectificarea fetelor de degajare se executa cu un disc taler profilat corespunzator, pentru care se
pune conditia ca raza de curbura a discului ρd in punctull de contact sa fie mai mica decat raza de
curbura a fetei de degajare ρb, in acelasi punct, conditie din care rezulta unghiul de profil al
discului si raza sa Rr pentru un unghi de degajare γ si un diametru al brosei db.
28
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
ρd≤ ρb
Fig.9
Dd=
Dd= = 40[mm]
După tratamentul termic, duritatea părţii active a brosei trebuie să fie de 62 - 64 HRC iar a
cozii 38 - 42 HRC.
Deasemeni, după tratamentul termic nu se admit degradări ale muchiilor si suprafeţelor în
zona activă.
Tolerantele de execuţie a dinţilor brosei (pe diametru)
- pentru dinţii aschietori
Bătaia părtilor de conducere din fată si din spate max. 0,05 mm.
Nu se admite bătaia dinţilor de calibrare. Abaterea unghiului de degajare +1° iar a celui de
aşezare +30'.
Rugozitatea suprafeţelor prelucrate:
Ra = 0,2 - pentru faţeta cu unghi de aşezare nul, obţinută prin rodare;
Ra = 0,8 - pentru faţa de aşezare, găurile de centrare;
Ra = 1,6 - pentru faţa de degajare, spatele dintelui şi părţile de ghidare;
Ra = 3,2 - pentru celelalte suprafeţe.
30
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Cuţitul roată de mortezat aparţine grupei sculelor de danturare prin rostogolire ( antrenare ).
Profilul evolventoidal al dinţilor roţii prelucrate se obţine prin angrenarea profilului evolventic al
dinţilor sculei cu profilul evolventoidal al dinţilor roţii de prelucrat. Scula este o roată dinţată
corijată, având unghiurile de aşchiere ( α, ).
Principalele mişcări la mortezarea roţilor dinţate cu scula cuţit - roată sunt următoarele:
- I mişcarea de aşchiere principală care determină viteza de aşchiere v, respectiv numărul
de curse duble pe minut: n [ I ], aceasta la randul ei fiind compusa dintr-o cursa activa (ca) şi o
cursa în gol (cg).
- II translaţia tangenţiala a piesei faţa de cremaliera.
- III mişcare de rotaţie a piesei.
- IV (a) avansul radial ( de pătrundere ) al sculei, este în funcţie de avansul
circular.
- IV (r) mişcare de retragere pentru evitarea atingerii taişurilor
- Avansul radial: s [mm / cd ] (IV).
31
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
32
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 10
33
2.2. Alegerea materialului sculei şl tratamentul termic
Cuţitul roată de mortezat cu dinţi drepţi se execută în construcţie monobloc, materialul ales fiind
oţelul rapid Rp3 STAS 7388 / 88 având următoarele caracteristici:
-
duritatea [HRC]: călit 60, revenit 63 + 66
-
duritatea Brinell HB = 240 .... 300
-
rezistenţa la uzură;
-
tenacitate,
-
călibilitate
-
densitatea: 8,7 g/cm3
Compoziţia chimică a oţelului Rp3 este:
C Mn Cr Mo W V Si Ni P S
oţelului
Rp3 0,7- max 3,4- max 17,5- 1-1,4 0,2-0,4 max max max
Călirea are ca interval de temperatură: ( 1250 - 1290 ) °C, durata de menţinere fiind de 4 minute;
Răcirea se va face în baie de săruri, în trepte, menţinându-se la ( 450 - 550 ) °C timp de 3 minute.
Se recomandă răcirea în baie de săruri întrucât scula prezintă variaţii mari ale secţiunii.
Imediat după răcire se efectuează cel puţin două revenirii succesive la temperatura de [ 560 ...
570 ] °C, timp de ( 60 ...75 ) minute fiecare. Revenirea conduce la fenomenul „ durificării secundare
" caracteristică oţelurilor rapide, austenita reziduală instabilă suferind o transformare martensitică.
Se obţin structuri cu duritate comparabilă cu cea a materialului călit dar cu tenacitatea îmbunătăţită.
34
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Parametrii geometrici ai părţii aşchietoare pot fi puşi în evidenţă în figura 11. Având în vedere
caracteristicile mecanice ale materialului piesei 41MoCr11 atunci adopt pentru:
- unghiul de aşezare la vârful dintelui sculei α ( se măsoară într-un plan axial ce trece prin
vârful dintelui). α = 6°;
35
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
- unghiul de degajare la vârful dintelui sculei γ ( se măsoară într-un plan axial ce trece prin
vârful dintelui): γ = 10°;
36
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Figura 11.
2.4. Stabilirea prin calcul a regimul de aşchiere si calculul consumului specific de scule
sr = [mm /cd] 1 6
unde:
sr = =0,25
σr = 120 [daN/mm]
Adopt T = 80 [min]
e)Viteza de aşchiere.Pentru prelucrarea roţilor dinţate cilindrice se exprimă cu relaţia:
C v
v= 0,2 0,25 [m/min]
T ·s ·m0,15
C v - coeficient în funcţie de materialul sculei şi
procedeul de prelucrare, uzura maximă a sculei;
Cv =54 18
s - avansul circular [mm/cdj;
m - modulul roţii de prelucrat [mm];
T - durabilitatea sculei [min];
sr = 0,016 [mm/cd];sr = 0,02 [mm/cd], la degroşare, respectiv la finisare;
m = 4[ mm]; T = 80 [min];
mi = 0,22 degroşare ; mi = 0,25 finisare;
54
v= =140,6[m/min]
800,2·0,160,25·40,15
vmed·1000
n= [cd/min]
2L
unde;
vmed - viteza medie de aşchiere [m/min];
L - lungimea cursei sculei [mm];
l1- lungimea dintelui roţii de prelucrat [mm];
l2-mărimea depăşirilor cutitului roata, in ambele parti, în direcţia mişcării principale (l2=5-10 mm)
18
(tab.7.13) -Tiru-Capatina
38
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Adopt ca viteză maximă de aşchiere: vmax = 30 [m/min] viteza medie de aşchiere; viteză medie de
aşchiere: vm = 20 [m/min],
20·1000
n= =250[cd/min]
2·40
g)Calculul forţei de aşchiere - se defineste sectiunea maxima totala a aschiei Amax ca suma ariilor
sectiunilor ridicate simultan de toate taisurile sculei in contact cu semifabricatul.
0,609·m2·s
Amax= [mm2]
0,1
zp
unde:
m - modulul roţii de prelucrat;
zp –numarul de dinti ai piesei;
s - avansul circular [mm/cd];
Luand in considerare apararea specifica de aschiere se poate deduce forta principala de aschiere:
19
Fzmax=p·Amax [daN]
Adopt p=140 [daN/mm2]
0,609·42·0,2
Fzmax=140· ·180=204,5[daN]
0,1
22
Fz·v·k
P= [kw]
6000
unde;
k - coeficient ce caracterizează raportul dintre timpul cursei active şi timpul cursei inactive,
k= 0,5
204,5·30·0,5
P= =0,5[kw]
6000
Puterea motorului electric de acţionează a maşinii unealtă:
P
PEm= [kw]
ηg
unde;
ηg - randamentul lanţului cinematic de transmitere al mişcării.
Adopt: ηg= 0,7
0,5
PEm= =0,7[kw]
0,7
i) Timpul de bază - reprezintă timpul necesar îndepărtării întregii valori a adaosului de prelucrare
cu luarea în considerare şi a timpilor necesari intrării şi ieşirii din aşchiere a sculei. Se exprimă cu
relaţia:
P zp h
tb= · ·
[min]
unde: n sr n·s
- p - pasul roţii dinţate de prelucrat (acelaşi cu pasul cuţitului roată )[mm];
-n - numărul de curse duble pe minut;
-zp - numărul de dinţi al roţii de prelucrat;
-h - înălţimea dintelui care se prelucrează [mm];
-sr ,s - avansul circular, respectiv de pătrundere [mm/cd];
-m - modulul roţii de prelucrat, m = 4 [mmj;
p = π · m = π , 4 = 12,5 [mm];
h = 2,167 • m = 2,167 • 4 = 8,66 [mm];
zp = 22 dinţi; n = 250 [cd/min];
sr = 0,2 mm/cd;
s = 0,025 mm/cd, ambele avansuri considerate în cazul finisării - mărimea admisibilă a uzurii
având valoarea cea mai mică,
tb= P · zp · h [min]
n sr n·s
40
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
tb
C1= [scule/piesa]
Ttot
Dd = m · z s [ m m ] , unde:
sdso = π + 0,02 = 6 , 3 [ m m ]
Ţinând cont de calculele facute şi de recomandari facute pentru soluţii constructive existente(tabel
2.29,pag.162) alegem:
- diametrul de divizare Dd = 100 [mm]
- diametrul de vârf De =114 [mm]
- diametrul alezajului d = 44,4[mm]
- diametrul degajării d1 = 70 [mm]
- distanţa de la vârf la secţiunea de referinţă a = 5 [mm]
- lăţimea butucului b=10[mm]
42
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
In vedere, prin aşchierea roţilor dinţate cilindrice cu dinii drepţi, cuţitul roată trebuie fixat în
berbecul port - sculă a maşinii de mortezat.
Fixarea se face prin intermediul unui dorn având diametrul la aceeaşi cotă nominală cu alezajul de
fixare a sculei.
σrt
σai=
si [daN/mm2]
unde:
σaiOLC45= 75 2
=26,78[daN/mm ]
2,8
Mi
σimax= ≤σai[daN/mm2]
W
unde;
Mi - momentul de încovoiere [daN • mm];
σimax , σai –rezistenta la încovoiere maximă respectiv admisibilă pentru materialul sculei
[daN/mm2].
2H
Sfs·( )3
3
W=
6 [mm]
43
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
unde;
[mm];
H - înălţimea sculei [mm].
2∙20
7,825·( )3
3
W=
6
W=16,149521[ d a N / m m 2 ] ≤ 4 8 [daN/mm2 ]
τat= at daN/mm2]
σat =84[daN/mm2 ]
44
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
τat ∙84=63[daN/mm2 ]
τaf = 3 8 [daN/mm2 ]
Condiţia de rezistenţă la forfecare în zona de încastrare a dintelui în corpul sculei este verificată.
Verificarea dornului de fixare al sculei la condiţia de rigiditate pentru prelucrarea de fixare.
Trebuie respectată condiţia:
f= ≤ fa[mm], unde :
f= =0,0018522[mm]
Suprafeţele laterale ale dinţilor sculei trebuie astfel executate încat dupa realizarea feţei de
degajare, proiecţia taişului pe planul frontal să fie o evolventa cu unghiul de angrenare identic cu
cel al cuţitului roată executat fara unghi de degajare, prin urmare , profilul sculei în plan frontal, in
toate situaţiile, va fi o evolventă cu unghi de angrenare diferit de cel al piesei supuse prelucrării.
20
tgαs=
Profilul obtinut prin proiectia taisului sculei pe planul frontal rezulta ingrosat la capul si piciorul
dintelui. Datorita acestei modificari a profilului sculei, profilul dintelui prelucrat rezulta cu o
curbura mai mare, ceea ce asigura o pata de contact mai avantajoasa in exploatare.
20
12.103-Gh. Secara
46
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
47
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
48
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Fig. 12
Pentru ca principalele erori şi abateri ale organelor dinţate şi angrenajelor să fie cuprinse între
limitele stabilite de standardele în vigoare ( STAS 6273 - 60 , STAS 6460 - 61, STAS 7395 - 66 )
este necesar a se impune anumite condiţii tehnice sculei aşchietoare.
Pentru prezentul cuţit roată executat în clasa A ( pentru prelucrarea roţilor dinţate din clasa 7 - A
de precizie ) toleranţele elementelor de bază va fi corespunzătoare modulului m = 4 [mm];
- eroarea profilului evolventic: max. 0,004 [mm];
- eroarea acumulată a pasului exterior: max. 0,020 [mm];
- diferenţa a doi paşi circulari vecini: max. 0,006[ mm];
- neperpendicularitatea axei alezajului faţă de suprafaţa exterioară de reazem: max. 0,006/ 100
[mm];
- bătaia radială a coroanei dinţate: max. 0,02 [mm];
- bătaia cercului exterior al sculei: max. 0,02 [mm];
- bătaia frontală a feţei de degajare: max. 0,025 [mm];
- abaterea unghiului de aşezare la vârful dintelui sculei ±5';
- înălţimea capului dintelui în secţiunea de referinţă permite abaterea: ± 0,032 [mm];
- abaterea grosimii dintelui pe cilindrul de divizare în planul de referinţă al sculei de fixare: +
0,05 [mm].
49
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
Pentru evitarea accidentelor de muncă, pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă, se
impune respectarea unor reguli generale de protecţia a muncii prezentate detailat în literatura
dedicată
În condiţiile prelucrării pieselor prin aşchiere pe maşini-unelte, existenţa pieselor şi a organelor de
maşini, a aşchiilor, a conductoarelor electrice sub tensiune, a lichidului de racire şi ungere se poate
pune în pericol integritatea corporală a muncitorului.
Pentru înlăturarea accidentelor,în timpul prelucrării prin aşchiere, trebuie respectate principalele
măsuri de tehnica securităţii muncii:
- să se controleze starea maşinii înainte de începerea lucrului,verificându-se toate
manetele de comandă, dacă ambreiajul mişcării principale şi mecanismele de avans nu se pot
autocupla sau autodecupla, instalaţia de răcire şi ungere;
- să se controleze instalaţia electrică a maşinii-unelte; îndeosebi legătura cu pământul a
instalaţiei electrice şi integritatea izolaţiei conductoarelor,buna funcţionare a sistemelor de
blocare şi siguranţă electrică a maşinilor;
- să se controleze buna fixare a piesei,a sculelor şi a dispozitivelor pe maşina-uneltă;
- să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a transmisiilor,a angrenajelor
şi a altor organe de maşini în mişcare;
- hainele de protecţie să fie încheiate la toţi nasturii,manşetele să fie strânse cu elastic,iar capul să
fie acoperit;
50
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
51
Proiect la disciplina Scule aschietoare
Cain Doru Anul III I.E.I.
52
Bibliografie
53