Sunteți pe pagina 1din 3

INFLATIA

Unul dintre cele mai grele dezechilibre economico – sociale il reprezinta inflatia.
Inflatia reprezinta o problema preocupata pentru toate categoriile de agenti economici, de la
simplul om din provincie pana la marile companii sau guverne.
Fenomen greu de explicat, inflatia s-a manifestat cu intensitate la inceputul anilor ’70 in
tarile dezvoltate din punt de vedere economic si dupa 1989 in tarile aflate in tranzactie la
economia
de piata cu toate ca nu se poate vorbi de o inexistenta a inflatiei pana in 1989 – aceasta de fapt
fiind
o inflatie mascata – ascunsa – sau o inflatie suportata de guvern si indirect fara sa se vada
efectele
imediate de catre populatie.
Natura si evolutia inflatiei
Inflatia reprezinta un fenomen macroeconomic care consta intr-o crestere semnificativa si
continua, permanenta a nivelului general al preturilor si o reducere a puterii de cumparare a
banilor.
Fenomenul invers poarta denumirea de deflatie.
Procesul inflationist a aparut cu mult ianinte ca stiinta economica sa fi existat. Fiind un
fenomen monetar prezicerea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice ale
monedei.
Initial, inflatia s-a manifestat sub forma devalorizarii monedelor din metale pretioase –
inflatie monetaro – baneasca.
Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de-a doua forma istorica de inflatie.
Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie – inflatia banilor de hartie
neconvertibili in aur.
Determinarea inflatiei
Marimea inflatiei in termeni absoluti consta in diferenta dintre cererea absoluta nominala si
cantitatea reala de marfuri si servicii ale agentilor economici pe care acestia le pot pune in
circulatie.
Marimea inflatiei in termeni relativi este reprezentata de raportul procentual intre marimea
absoluta a inflatiei si amsa oferetei reale de bunuri.
Asa cum am aratat inflatia este un fenomen macroeconomic care consta in cresterea
preturilor.
Evolutia preturilor se evidentiaza cu amjutorul indicelui mediu al preturilor.
Pentru determinarea acestui indice se calculeaza costul unui esantion de bunuri in doua
perioade de timp : perioada de baza ( T0 ) si perioada curenta ( T1 ) si apoi se calculeaza
modificarea procentuala a costului esantionului din perioada T1 fata de perioada T0.
Costul esantionului T1
Ip = ————————— ◦ 100
Costul esantionului T0
Formele inflatiei
Inflatia se poate manifesta in diferite forme in functie de anumiti factori.
Incadrarea intensitatii inflatiei intr-o anumita forma este o problema relativa si diferita de la o tara
la
alta.
Odata cu ‘ inceputurile inflatiei ‘, considerate a fi la inceputul anilor ‘ 70 s-a stabilit o anumita scala
de departajare a procesului infaltionist : inflatie taratoare, inflatiei rapida, inflatie galopanta,
hiperinflatie etc.
In functie de amploarea procesului inflationist in teroria si practica mondiala s-au incetatenit mai
multe forme ale inflatiei :
- Inflatia taratoare caracterizata prin cresterea generalizata a preturilor din cosul de referinte cu
2 -3% annual.
Ea este un fenomen fiziologic, de regula, reflexul politicilor de stabilizare.
Page 3
3
- Inflatia deschisa relevanta prin cresterea anuala a preturilor mai mica de 10%, dar superioara
cele de 3%.
- Inflatia galopanta – cea care conduce la dublarea preturilor in decurs de un an, expresie si
sursa a unor ample dezechilibre in economie
- Hiperinflatia caracterizata prin cresteri ametitoare ale preturilor ; cererea de moneda
nationala scade considerabil, o parte importanta din tranzactii efectuandu-se sub forma de
troc modern ( barter ) sau in moneda alternativa.
Stagflatia caracterizeaza acea situatie din economia unei tari concretizata in inflatie rapida
insotita de stagnare economica .
Slumpflatia defineste situatia cea mai critica dintr-o economie nationala : stare de
hiperinflatie si reducerea drastica a PNB si PIB real, somaj cronic, de masa, conjugate cu alte
dezechilibre grave interne si externe.
Cauzele inflatiei
Cauzele inflatiei in literatura de specialitate sunt analizate pe rand, fiecare dintre acestea
generand o anunita forma de inflatie.
Economistul american M. Friedman explica faptul ca inflatia este legata de oferta de
moneda, cresterea acesteia fiind de natura subiectiva sau obiectiva.
M. Friedman apreciaza ca inflatia este totdeauna un fenomen monetar, excesul de moneda
reprezentand radacinile acesteia.
El isi gaseste expresie ecartul inflationist – absolute si relative.
Ecartul inflationist relative se determina ca diferenta, la nivelul economiei nationale intre
cererea solvabila nominala – data de masa monetara aflata la dispozitia agentilor economici
nonbancari si oferta reala de bunuri economice marfare.
El reflecta excesul de moneda, neacoperit cu bunuri aflate pe piata.
Inflatia prin costuri apare in situatia in care costurile de productie cresc, de fapt primesc un
impuls de crestere care va fi reflectat in cresterea inflatiei.
Cresterea costurilor unitare de productie poate avea diferite cauze dupa cum urmeaza :
Page 4
4
- deprecierea cursului de schimb al monedei, ceea ce scumpeste preturile factorilor de
productie, provenind din import favorizand cresterea IPC si a bunurilor economice obtinute
pe seama factorilor de productie importanti ;
- pierderea sau restrangerea unor piete de desfacere, ceea ce conduce la cresterea costului
mediu fix ;
- atragerea in circuitul economic a unor factori de productie mai rari ale caror preturi sunt
superioare a unor proaste alocari ale resurselor ;
- existenta deja a unui proces inflationist care determina revendicari din partea sindicatelor si
patronatului pentru a-si conserva veniturile reale, ceeea ce necesita cresterea veniturilor
nominale (salarii, rente, dobanzi, impozite si taxe, chirii, etc.), soldate cu majoritatea
costurilor unitare.
Inflatia structurala presupune o situatie grava din economie in care cererea si oferta agregate
se modifica in sens contrar : ca regula, cererea agregata creste, iar oferta agregata scade.
Ea este atat o continuare intre inflatia prin cerere si cea prin costuri, dar are si componente
specifice : existenta unor puternice structuri monopoliste, de oligopol si administrativ birocratice,
care au capacitatea de a stimula unele componente ale cererii globale concomitent cu reducerea
altor
elemente ale ofertei globale.
Pe termen scurt, evolutia inflatiei este influentata de relatia dintre dinamica cererii globale si
cea a ofertei globale.
Ca regula, rata inflatiei creste mai lent decat masa monetara pentru ca o parte din sporul de
masa monetara ajunge la producatori, iar oferta are o elasticitate mai mica decat cea cererii.
Costurile inflatiei
Consturile inflatiei sunt mai putin evidente decat cele ale somajului.
Aici nu exista pierderi directe cauzate de reducerea productiei, asa cum exista in cazul
somajului.
Discutand despre costurile inflatiei, vom face distincite intre costurile pe termen scurt si
costurile pe termen lung. Totusi, distinctia esentiala este cea dintre inflatia anticipata perfect, de
care
se tine cont la incheierea tranzactiilor, si inflatia eronat anticipata sau neprevazuta