Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

naºterea sfântului ioan botezãtorul

Sãptãmâna 20 - 26.vI.2010
Al 230-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" Proorocule [i |naintemerg`torule al venirii lui Hristos,
dup` vrednicie a te l`uda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu
dragoste te cinstim; c` nerodirea celei ce te-a n`scut [i amu]irea
p`rintelui t`u s-au dezlegat, \ntru sl`vit` [i cinstit` na[terea ta;
[i |ntruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propov`duie[te. "
Troparul Na[terii Sf#ntului Ioan Botez`torul
nr. 230 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a patra dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre romani a sfântului apostol pavel (Vi, 18-23)

18. {i izb`vindu-v` de p`cat, v-a]i f`cut
robi ai drept`]ii.
19. Omene[te vorbesc, pentru sl`bici-
unea trupului vostru. - C`ci precum a]i
f`cut m`dularele voastre roabe
necur`]iei [i f`r`delegii, spre
f`r`delege, tot a[a face]i acum
m`dularele voastre roabe drept`]ii,
spre sfin]ire.
20. C`ci atunci, c#nd era]i robi ai p`cat-
ului, era]i liberi fa]` de dreptate.
21. Deci ce road` avea]i atunci? Roade
de care acum v` e ru[ine; pentru c`
sf#r[itul acelora este moartea.
22. Dar acum, izb`vi]i fiind de p`cat [i
robi f`c#ndu-v` lui Dumnezeu, ave]i
roada voastr` spre sfin]ire, iar
sf#r[itul, via]` ve[nic`.
23. Pentru c` plata p`catului este
moartea, iar harul lui Dumnezeu, via]a
ve[nic`, \n Hristos Iisus, Domnul nos-
tru.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (viii, 5-13)
(Vindecarea slugii suta[ului)
5. Pe c#nd intra \n Capernaum, s-a 10. Auzind, Iisus S-a minunat [i a zis
apropiat de El un suta[, rug#ndu-L, celor ce veneau dup` El: Adev`rat
6. {i zic#nd: Doamne, sluga mea zace \n gr`iesc vou`: la nimeni, \n Israel, n-am
cas`, sl`b`nog, chinuindu-se cumplit. g`sit at#ta credin]`.
7. {i i-a zis Iisus: Venind, \l voi vindeca. 11. {i zic vou` c` mul]i de la r`s`rit [i
8. Dar suta[ul, r`spunz#nd, I-a zis: de la apus vor veni [i vor sta la mas` cu
Doamne, nu sunt vrednic s` intri sub Avraam, cu Isaac [i cu Iacov \n
acoperi[ul meu, ci numai zi cu cuv#ntul \mp`r`]ia cerurilor.
[i se va vindeca sluga mea. 12. Iar fiii \mp`r`]iei vor fi arunca]i \n
9. C` [i eu sunt om sub st`p#nirea alto- \ntunericul cel mai din afar`; acolo va fi
ra [i am sub mine osta[i [i-i spun aces- pl#ngerea [i scr#[nirea din]ilor.
tuia: Du-te, [i se duce; [i celuilalt: Vino, 13. {i a zis Iisus suta[ului: Du-te, fie ]ie
[i vine; [i slugii mele: F` aceasta, [i dup` cum ai crezut. {i s-a \ns`n`to[it
face. sluga lui \n ceasul acela.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 230

SÃPTÃMÂNA 20 - 26.vi.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sf. Sfin]it Mucenic Metodie, Episcopul 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Patarelor; Cuv. Calist, Patriarhul Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Constantinopolului; Pr. Cristian Deheleanu
(Dezlegare la pe[te)
Luni Sf. Mucenici Iulian din Tars [i Afrodisie

Mar]i †) Sf#ntul Ierarh Grigorie Dasc`lu,

Mitropolitul }`rii Rom#ne[ti; Sf. Mucenici:
Zenon, Zina [i Galaction
Miercuri Sf. Muceni]` Agripina;
Sf. Mucenic Aristocleu, preotul 18.00-20.00 - Vecernia Pr. Ionel Durlea
Joi †) Na[terea Sf#ntului Ioan Botez`torul; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
(S#nzienele-Dr`gaica); †) Sf. Niceta de
Remesiana; Aducerea moa[telor Sf. Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
(Dezlegare la pe[te)
Vineri Sf. Mare Muceni]` Fevronia; Cuvio[ii Dionisie
[i Dometie; Sf. Mucenici Procopie [i Orentie
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Ionel Durlea
[i Dialog duhovnicesc
S#mb`t` Cuv. David din Tesalonic; 08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Ioan, Episcopul Gotiei; [i Parastas pentru cei adormi]i
(Dezlegare la pe[te)
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

predicã la naºterea sfântului ioan botezãtorul

Iubiti credinciosi,
Se spune \n traditie c` Sf#ntul
Apostol si Evanghelist Luca a fost pictor si
doctor, cum \l numeste marele Apostol
Pavel: |nchin`-se vou` Luca, doctorul cel
bun.
Dar noi vedem c` nu numai doctor si
pictor a fost, ci si mare scriitor. Dac` ati
ascultat cu mult` atentie dumnezeiasca
Evanghelie de ast`zi, at#t de frumos descrie
el aceasta unui oarecare Teofil, prieten ales
al s`u, \nc#t nu mai este nevoie de nimeni ca
s-o t#lcuiasc`. C` asa de frumos spune, cum
ati auzit de la \nceput, toat` istoria nasterii
si z`mislirii Sf#ntului Ioan Botez`torul si
minunile care s-au \nt#mplat atunci.
Tocmai de aceasta nu ne vom opri
mult asupra t#lcuirii Evangheliei, c` ati
auzit-o cu totii explicat` asa de frumos si
luminat. Vom vorbi numai c#teva cuvinte la
nasterea dumnezeiescului Ioan Botez`-
torul si |naintemerg`torul si despre cine a
P`rintele Ilie Cleopa
fost el.
Ati auzit ce spune M#ntuitorul \n
Sf#nta Evanghelie: Asa s` lumineze lumina
voastr` \nain-tea neamurilor, ca, v`z#nd
oamenii faptele voastre cele bune, s`
sl`veasc` pe Tat`l vostru Cel din ceruri.
Cine a fost o lumin` mai mare ca Ioan
Botez`torul?
Si ca s` afl`m cine a fost el, s`
\ntreb`m direct pe Hristos, M#ntuitorul
lumii, care le spunea atunci ucenicilor S`i si
la tot poporul: Ce-ati iesit s` vedeti \n
pustie? Au doar` trestie cl`tinat` de v#nt?
Dar ce-ati iesit s` vedeti? Au doar` om
\mbr`cat \n haine moi? Iat`, cei ce petrec \n
haine scumpe si \n desf`tare, sunt \n casele
regilor? Dar ce ati iesit s` vedeti? Au doar`
prooroc? Si apoi le explic`: "Dac` ati iesit
pentru aceasta, s` stiti c` mai mult dec#t
prooroc este Ioan Botez`torul!" Apoi,
ar`t#nd cine este Ioan, zice c`, din toti cei ce
s-au n`scut din femei p#n` la el, nimeni nu
nr. 230 Cuvânt spre folos
este mai mare ca Ioan Botez`torul.
Dac` ar fi spus un prooroc acest
adev`r, un patriarh, un apostol, un sf#nt, ar
trebui s`-l credem; dar c#nd spune Ziditorul
proorocilor si Dumnezeul proorocilor c`
Ioan este cel mai mare om n`scut din
femeie, cine poate s` se \ndoiasc` de acest
adev`r?
Pe acest dumnezeiesc prooroc, mai
\nainte l-a vestit Isaia, zic#nd: Iat`, Eu trim-
it pe \ngerul Meu \naintea fetei Tale, care va
g`ti calea Ta \naintea Ta. Si iar`si: Glasul
celui ce strig` \n pustie, g`titi calea
Domnului, drepte faceti c`r`rile Lui.
Dar de ce l-a numit \nger? Pentru c`
viata lui s-a asem`nat foarte mult \ngerilor
celor f`r` de trup. Nu era la Ioan avere, nu
era lux, nu erau m#nc`ri alese; nu era la
Ioan viat` \mp`timit` c`tre trup, ci cu totul
dezlegat de trup tr`ia pe p`m#nt, ca un
\nger. Se hr`nea cu acride si miere s`lbatic`.
Ioan m#nca muguri de copaci si miere
s`lbatic` care o fac viespile si albinele
s`lbatice prin niste st#nci si este foarte
amar`. Deci aceasta era hrana de toate
zilele a acestui dumnezeiesc prooroc, si era
\mbr`cat cu o piele de c`mil` si \ncins cu
curea. Si a iesit pe malurile Iordanului, c#nd
a fost trimis la vre-mea propov`duirii, si a
\nceput s` strige: Poc`iti-v`, c` s-a apropiat
|mp`r`tia Cerurilor!
Iat`, ce este mai mare \n lume! Nu
dreg`toria. Nu bog`tia. Nu cinstea de la
oameni. Ci fapta cea bun`; virtutea este mai
sl`vit` si \n cer si pe p`m#nt, si de
Dumnezeu si de oameni.
Auzind oamenii din Iudeea si din
Samaria si din tot Ierusalimul, c` a iesit un
prooroc pe prundu-rile Iordanului si predic`
apropierea |mp`r`tiei Cerului, mergeau la
el si erau botezati de Ioan \n Iordan. Pielea
cea de c`mil` a lui Ioan cu care era
\mbr`cat, cureaua cea de pe mijlocul s`u,
viata lui \ngereasc` si sf#nt`, lep`darea lui
de toate ale veacului de acum, au atras toat`
Palestina la el.
pagina 4
Veneau la Ioan cei ce dormeau pe
paturi \mpodobite cu nestemate, cu fildes de
elefant; cei \nv`tati s` doarm` pe saltele si
pe cearsafuri, p#n` si cei cu coroana pe cap,
c` si Irod a venit, atunci c#nd Ioan l-a mus-
trat \n fata poporului, zic#nd: Nu se cade, o,
Iroade, s` tr`iesti cu cumnat`-ta, cu femeia
fratelui t`u.
Veneau pe prundurile Iordanului si
dormeau pe nisip noaptea, ca s` asculte de
dimineat` p#n` seara pe acest om mai pre-
sus de om, pe acest \nger \n trup, care s-a
lep`dat cu totul de ale veacului de acum si
venise ca un \nger al Domnului s` vesteasc`
venirea lui Hristos pe p`m#nt.
Deci Ioan a fost cel mai mare om
n`scut din femeie, \nger cu trup si |nainte-
merg`tor. El s-a \nvrednicit s` se ating` cu
m#na sa cea dreapt` de crestetul St`p#nului
Hristos. Am v`zut m#na lui \n Sf#ntul
Munte al Atonului, la M`n`stirea Dionisiu,
\ntr-un toc de aur, dat de Neagoe Basarab al
nostru \n schimbul moastelor Sf#ntului
Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Este
galben` ca ceara.
La Boboteaz`, c#nd se face aghiazm`,
p`rintii de la Athos nu mai bag` Sf#nta
Cruce, ci iau m#na Sf#ntului Ioan si o bag`
\n vase cu ap` de izvor, zic#nd: "|n Iordan
botez#ndu-Te Tu, Doamne?quot;. Si dac`
are s` fie pace \n Grecia si belsug, c#nd o
scoate din ap`, m#na se deschide singur` si
iar se \nchide de trei ori, semn c` Dumnezeu
este cu aceas-t` m#n` care s-a atins de
crestetul S`u \n Iordan.
Iubitilor mei frati, dac` trebuie s` cin-
stim pe Maica Domnului, care-i mai presus
si dec#t Ioan Botez`torul, c` L-a n`scut pe
Hristos cu trup, apoi al doilea dup` d#nsa
trebuie s`-l cinstim pe Sf#ntul Ioan
Botez`torul. Deci s` nu fie cas` de crestini
unde s` nu fie icoana Sf#ntului Ioan
Botez`torul si unde s` nu v` rugati acestui
mare prooroc si \nger \n trup si
\naintest`t`tor al tuturor cetelor dreptilor,
cum \l numeste Biserica.
pagina 5 Cuvânt spre folos
Aceste putine cuvinte am zis la
nasterea dumnezeiescului Botez`tor si
|naintemerg`tor, iar acum v` mut cu mintea
\n alt` parte.
Care ati fost asear` la priveghere, ati
auzit trei paremii . Una se referea la
Avraam si Sarra, alta la mama lui Samson,
Manoe, si alta la nasterea Maicii Domnului,
din dumnezeiestii P`rinti Ioachim si Ana,
care se leag` foarte mult de nasterea
Sf#ntului Ioan Botez`torul.
Sinaxarul Bisericii si sfintii dum-
nezeiesti p`rinti, au asezat toate aceste
paremii \n preajma Nasterii Sf#ntului Ioan
Botez`torul. C` toate arat` c` acesti oameni
prealuminati si sfinti - Avraam si Sarra,
Sfintii Ioachim si Ana, si Sf#ntul Prooroc
Zaharia cu Elisabeta - au n`scut numai prin
rug`ciune, prin post si milostenie si numai
oameni alesi, drepti si sfinti. Deci scopul
cuv#ntului priveste \n alt` parte si vom
\ncepe s` v` spunem.
C#t` osteneal` au f`cut Sfintii si
Dumnezeiestii P`rinti Ioachim si Ana pre-
cum si Sf#ntul Prooroc Zaharia si Elisabeta,
pentru c` treceau zilele lor si nu aveau fii.
Sc#rb` mare era \n Legea Veche s` nu ai
copii; pentru c` cei ce nu aveau copii \n
Legea Veche se socoteau oameni blestemati,
pomi neroditori, oameni de la care darul lui
Dumnezeu s-a dep`rtat si i-a l`sat seci, f`r`
copii.
Dimpotriv`, cei ce aveau familie mare
si copii multi, cum a avut Patriarhul Iacov,
doisprezece feciori, care s-au numit toti
patriarhi, era un semn mare si o
binecuv#ntare. C` o familie numeroas` este
binecuv#ntat` de Dumnezeu. De aceea aces-
ti dumnezeiesti oameni sfinti, fiind sterpi,
nu numai c` primeau necinste de la popor,
dar chiar c#nd se duceau cu jertfe la Sion \n
biseric`, nu le erau primite jertfele. De ce?
"N-aveti copii. Nu sunteti binecuv#ntati de
Dumnezeu, c` sunteti sterpi, pustii de darul
Lui, c` n-aveti copii".
De aceea cu mult` jale si pl#ngere se
nr. 230
\ntorceau \napoi def`imati de preoti, de
arhierei si de tot poporul pentru nerodirea
lor, c` nu aveau copii. Dar cu osteneal`, cu
rug`ciuni, cu milostenii si cu mult` facere
de bine s-a r#nduit, ajut#ndu-le Preasf#ntul
Dumnezeu, ca acesti oameni s` aib` fii. Si pe
cine? Pe cea mai mare \mp`r`teas` a
Heruvimilor si a Serafimilor, pe Maica
Domnului, si pe Sf#ntul Ioan
|naintemerg`torul, cum am spus, cel mai
mare om n`scut din femeie.
Dar s` revenim acum la noi. Unde-i
mintea acelor femei care se g#ndesc nu s`
aib` copii, ci s` nu aib`? Unde-i mintea
acelor p`rinti care nu postesc, nu se roag` si
nu fac milostenie, cer#nd "D`-ne nou`,
Doamne, copii?", ci, dimpotriv`, stau
\mpotriva planului de creatie al lui
Dumnezeu, s` nu aib` copii sau s` aib` mai
putini.
Vai de noi si de noi! Dac` toate
p`catele noastre strig` la cer s` vin` m#nia
Domnului peste noi, cel mai mare p`cat care
este ast`zi \n lume si cel mai cumplit, care
va gr`bi urgia lui Dumnezeu peste omenire,
este uciderea de copii.
Omule, dac` tu ai sem`nat \n tarina ta
porumb, gr#u, orz, ov`z, cartofi, ce-ai pus, si
te-ai ostenit s` pui s`m#nta ta acolo, s` ari,
s` semeni, ti-ar p`rea bine dac` unul ar veni
\n batjocur` si ar strica s`m#nta ta, ar zv#rli
t`r#na \ntr-o parte si-n alta, ar merge cu
vitele pe acolo sau cu altceva si ar distruge
sem`n`tura ta? Nu te-ai duce s` te iei la
b`taie cu el, sau s`-l dai \n judecat`, c` ti-a
stricat osteneala ta - omeneste vorbind -, ti-
a stricat s`m#nta ta din ogor, care
n`d`jduiai s` creasc`, s` fac` roade, s` ai cu
ce te hr`ni la anul viitor? Nu-i adev`rat asa?
Dar oare nu se sup`r` Dumnezeu
c#nd seam`n` si tu strici s`m#nta Lui? Ce
zice apostolul? Ar`tur` a lui Dumnezeu sun-
tem. Da. Toat` lumea este ar`-tura si tarina
lui Dumnezeu. Dar \n aceast` tarin` si
ar`tur`, Dumnezeu seam`n`. Ce seam`n`?
S`m#nta omeneasc`, prin b`rbat, \n mitra-
pagina 6 Cuvânt spre folos
sul femeilor.
Auzi cui ne punem \mpotriv`? Auzi cui
\i st`m \mpotriv` c#nd facem avorturi si dis-
trugem s`m#nta dat` de Dumnezeu \n
p#ntecele nostru? Ai auzit cui? Lui
Dumnezeu, Care a sem`nat. Oare nu ne va
trage la judecat`? Oare nu ne va condamna
cu dracii la munc` vesnic`, pentru c`
stric`m sem`n`tura Lui pe care o seam`n`?
Ce-a zis Adam c#nd a dob#ndit primul fiu?
Iat`, am dob#ndit om prin Dumnezeu!
|n Hronograful lui Chedrinos, o carte
foarte veche, tradus` \n rom#neste de
Veniamin Costachi la anul 1837, \n
M`n`stirea Neamt, se arat` c` bietii Adam
si Eva, dup` ce au fost scosi din Rai, au iesit
la poarta Raiului, dar acolo a pus Dumnezeu
Heru-vimi cu sabie de foc, s` nu se ating`
nimeni, nici s` mai intre om \napoi \n Rai. Si
s-au rugat o sut` de ani Adam si Eva:
"Doamne, am gresit! D`-ne voie \napoi \n
Rai! S` venim \napoi \n Raiul desf`t`rii, cel
preadulce si preasf#nt".
Dup` o sut` de ani, s-a ar`tat
Arhanghelul Gavriil lui Adam si Evei si le-a
zis: "Luati-v` de-o grij`, pentru c` ati c`lcat
porunca, Dumnezeu v-a dat de canon pe
p`m#nt! Tu, Adame, cunoaste pe Eva si veti
naste fii". Evei i-a dat Dumnezeu canon,
zic#nd: |nmultind voi \nmulti durerile tale,
si \ntru dureri vei naste fii. Iar pentru
Adam, alt canon. A blestemat p`m#ntul,
zic#nd: Blestemat s` fie p`m#ntul pentru
tine! Spini si p`l`mid` s` rodeasc`
p`m#ntul t`u. |n sudoarea fetei tale \ti vei
c#stiga p#inea cea de toate zilele, cum
vedem p#n` azi.
Nu putem sc`pa de blestemul si de
porunca lui Dumnezeu. Femeia care
\ncearc` s` \nl`ture durerea nasterii si s`
tr`iasc` numai \n pl`cere cu b`rbatul s`u,
sau b`rbatul care-i porunceste femeii s`
\mpiedice nasterea, sunt cei mai mari crimi-
nali. Se abat de la porunca cea dint#i a lui
Dumnezeu, c#nd i-a spus femeii: |nmultind
voi \nmulti durerile tale, \ntru dureri vei
nr. 230
naste fii. Si i-a mai dat un canon: si
\ntoarcerea ta c`tre b`rbatul t`u.
Adic` femeia s` asculte de b`rbat
toat` viata ei. De aceea si marele Apostol
Pavel spune: Femei, supuneti-v` b`rbatilor
vostri, ca \ntru Domnul. Si auzi: "Femeie,
supune-te capului t`u!" C` b`rbatul este cap
al femeii, precum si Hristos este cap al
b`rbatului.
Ai v`zut vreodat` vreo femeie cu dou`
capete? Nu se poate. B`rbatul este cap si
femeia este trup. De aceea zice: Femeia
trupul s`u nu-l st`p#neste, ci b`rbatul. Iar
acea nebun` care caut` dup` alt b`rbat, se
poate g#ndi c` poate s` aib` dou` capete?
Nu. Unul ti-a dat Dumnezeu prin cununie.
Si cu dou` capete nu vei fi \n veac.
Fratilor, cuv#ntul care urmeaz` v` va
ar`ta primejdia cea mare a acestui cumplit
p`cat. Cum putem opri \n ziua de azi cumpli-
tul p`cat al avorturilor si prin ce mijloace?
Acest p`cat distruge lumea. Nu numai c`
distruge natalitatea popoarelor, dar dis-
truge sufletele si atrage urgia lui Dumnezeu
pe p`m#nt.
Deci, las` lucrul lui Dumnezeu! Las`
tarina si ar`tura lui Dumnezeu asa cum o
seam`n` El! Mai acum trei-patru zile, am
m`rturisit pe un preot si o preoteas` si un
alt preot t#n`r si alt` preoteas`. Un preot
care are 15 copii, din judetul Suceava, foarte
evlavios, frate cu P`rintele Argatu de la
Bucuresti. Si o \ntreb pe preoteas`: "C#ti
ani ai, mam`?" "Am 47 de ani". "C#ti copii
ai?" "Am cincisprezece, p`rinte". Are copii
preoti, preotese, ingineri, doctori; are dou`
fete la facultate, un b`iat pe la seminar...
Ai auzit o femeie cu fric` de
Dumnezeu? "Dar ai omor#t vreo unul?" "Nu
mi-a murit nici unul. Nici nu m-am g#ndit,
Doamne fereste, s` fac crim`". Vedeti cum
este o femeie cu frica lui Dumnezeu? Oare
ce va zice \n ziua judec`tii, c` la II
Corinteni, 6 cu 2, auziti ce spune Scriptura?
Au nu stiti c` sfintii vor judeca lumea? Cum
au s` judece lumea sfintii?
pagina 7 Cuvânt spre folos
Iat` cum, zice Sf#ntul Ioan Gur` de
Aur: "C#nd ai s` spui tu c` n-ai putut s`
cresti copii, ai s` vezi milioane de sfinti care
str`lucesc ca soarele si care au avut si copii
si au fost si sfinti". Deci asa vor judeca sfin-
tii lumea, cu pozitia lor fat` de cei p`c`tosi.
Fratilor, s` stiti un lucru: P`ziti-v`
foarte tare, s` nu spuneti \n g#ndul vostru,
cum \mi spune c#te o femeie la m`rturisire:
"Da, p`rinte, l-am avortat, dar era numai de
o lun` sau de trei s`pt`m#ni!"
Ce-ai zis? De trei s`pt`m#ni? Iat` ce spune
Sf#ntul Anastasie Sinaitul: "Precum c#nd
tun` si fulger`, odat` auzi tunetul si odat`
vezi lumina fulgerului, asa \n clipa c#nd s-a
z`mislit copilul se zideste \n el si trupul si
sufletul lui, \ntr-o form` ca o s`m#nt` de
c#nep` sau poate mai mic, dar \n aceeasi
vreme.
Teoria originii sufletelor noastre este
\ntreit`:
- A fost teoria cu preexistentianismul
lui Origen cel blestemat, \n care zice c`
sufletele au existat din veac si au fost pedep-
site \n trupuri.
- Este teoria cu traducianismul la
Tertulian, care zice c` sufletul s-ar fi tras
din sufletul p`rintilor. Si aceast` teorie a
c`zut \n fata Bisericii.
- Si a treia teorie adev`rat`, dup`
toat` Biserica, este creationismul.
Dumnezeu creeaz` sufletul si trupul \n clipa
c#nd s-a z`mislit el \n p#ntecele maicii lui.
Si dac` dup` z`mislire, la un ceas, vei
face ceva ca s` strici nasterea, esti
ucig`toare de om si criminal`. Ori \l ucizi de
30 de ani, ori \l ucizi la un ceas dup` ce s-a
z`mislit este acelasi p`cat; c` intentia una
este: s` omori copilul, s` omori omul. C`
Dumnezeu nu se uit` la \nt#mplare, ci la
intentia cu care faci p`catul.
Tot asa p`tesc si cele care se p`zesc
s` nu fac` copii. Este la fel cu cele ce fac
avort. Se opresc prima dat` doi ani, iar dac`
tot se mai p`zesc, sase ani si apoi mai mult.
N-aveti voie s` stricati zidirea lui
nr. 230
Dumnezeu, sem`n`tura si tarina Lui. Las`-
l s` se nasc`! Las`-l s` creasc`! |mi spui c`
esti s`rac`, c` esti bolnav`, c` ti-a spus doc-
torul c` ai s` mori! Dar care-i jertfa ta?
Care-i datoria ta? Nu s` mori n`sc#nd? De
ce Biserica te preg`teste \nainte de nastere
pentru moarte? C` dac` ar fi o femeie oprit`
de Sfintele Taine 20 de ani, dac`-i gravid`,
gata, i se d` voie s` se \mp`rt`seasc`. De ce
a f`cut Biserica asa?
|i d` voie s` ia Preacuratele Taine, c`
o preg`teste de moarte. C#te p`cate ar avea
o femeie \ns`rcinat`, dac` moare spovedit`
si \mp`rt`sit` cu Preacuratele Taine, toate,
toate i se iart` dac` ar muri n`sc#nd.
Femeia c#nd moare n`sc#nd, moare pe
altarul jertfei. Se jertfeste pentru Hristos.
Este mucenit` si martir`. De aceea ne-a
\nv`tat Apostolul Pavel: Femeia se va
m#ntui prin nastere de fii.
Deci nu dati loc m#niei lui Dumnezeu
cu pricinile voastre! C` ti-a spus doctorul c`
esti slab`, c` nu poti purta sarcina, s`-ti fac`
operatie. Nu! Cu credint` \n Dumnezeu du-
te la masa nasterii! Du-te acolo la materni-
tate: "Doamne, dac` am s` tr`iesc, am s` fiu
mama acestui copil. Dac` nu, vreau s` mor,
s` dau viat` copilului, ca s` tr`iasc` copiii".
Fericit` si de trei ori fericit` este
mama aceea care moare n`sc#nd; \si pune
viata ca s` dea viat` copilului s`u. Mucenit`
si martir` este si \n r#nd cu apostolii si mar-
tirii se duce, pentru c` a avut credint` tare
\n Dumnezeu, nu s` ucid` copilul, ci s`-l
nasc`, chiar cu riscul de a muri ea.
Mare urgie a lui Dumnezeu vine peste
casa si femeia aceea care \si omoar` copiii.
Dumnezeu, pentru rug`ciunile
Preacuratei N`sc`toare de Dumnezeu si
pururea Fecioarei Maria, cu ale cinstitului
sl`vitului Prooroc |naintemerg`torul si
Botez`torul Ioan, a c`rui sf#nt` nastere o
pr`znuim ast`zi si pentru ale tuturor sfin-
tilor, s` ne miluiasc`, s` ne m#ntuiasc` pe
noi ca un bun si iubitor de oameni. Amin.
nr. 230 Cuvânt spre folos
sfântul ierarh grigorie dascãlul
22 iunie
Nascut la Bucuresti in 1765, Sfantul
Ierarh Grigorie Dascalul a fost mitropolit
al Tarii Romanesti intre anii 1823-1834.
Dupa ce a studiat la renumite scoli din
Bucuresti, a ajuns ucenic al Sfantului
Paisie Velicicovschi, fiind
calugarit la Manastirea
Neamt. Dornic de desavar-
sire, la indemnul Sfantului
Paisie, tanarul monah
Grigorie vietuieste o perioa-
da de timp la Sfantul Munte
Athos. Revenind in tara, se
asaza la manastirea Calda-
rusani, asezamant monahal
reorganizat de Sfantul
Cuvios Gheorghe, staretul
manastirilor Cer-nica si
Caldarusani.
In anul 1823, Sfantul
Grigorie a fost chemat la
Bucuresti de domnitorul Grigorie
Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al
Tarii Romanesti. Ca arhipastor, mitropoli-
tul Grigorie Dascalul a desfasurat o neo-
bosita activitate pastoral-misionara si
social-culturala, numind ierarhi in
scaunele episcopale de la Arges, Ramnic si
Buzau si intemeind scoli teologice in
fiecare dintre aceste centre eparhiale.
Intreaga viata si lucrare a mitropol-
itului Grigorie in slujba Bisericii a fost un
exemplu de sfintenie si de iubire jertfelni-
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
ca pentru pastoritii sai de sprijinul sau
material beneficiind numerosi saraci,
vaduve, orfani oferind hrana, adapost si
carti de invatatura. La moartea sa au
ramas o multime de carti pregatite spre a
fi oferite in dar scolarilor.
Activitatea Sfantului
Ierarh Grigorie Dascalul in
scaunul de mitropolit al Tarii
Romanesti a fost intrerupta
de catre administratia rusa
instaurata in Principatele
romane, fiind exilat timp de
peste patru ani la Chisinau,
Buzau si Caldarusani.
Sfantul Ierarh Grigorie
s-a ingrijit, in mod special, si
de restaurarea catedralei
mitropolitane din Bucuresti,
precum si de traducerea si
tiparirea in limba romana a
Vietilor Sfintilor, pe care le considera "atat
de folositoare pentru formarea
duhovniceasca si luminarea sufletelor
credinciosilor".
Pentru viata, activitatea si stradania
sa duhovniceasca, Sfantul Ierarh Grigorie
a ramas in istoria Bisericii si a poporului
roman drept cel mai de seama intaistata-
tor al scaunului mitropoliei Tarii
Romanesti din secolul al XIX-lea, fiind
cunoscut cu supranumele de "Dascalul".
sursa: www.crestinortodox.ro
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro