Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

naºterea sfântului ioan botezãtorul

Sãptãmâna 20 - 26.vI.2010
Al 230-lea cuvânt

cuvânt spre folos


" Proorocule [i |naintemerg`torule al venirii lui Hristos,
dup` vrednicie a te l`uda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu
dragoste te cinstim; c` nerodirea celei ce te-a n`scut [i amu]irea
p`rintelui t`u s-au dezlegat, \ntru sl`vit` [i cinstit` na[terea ta;
[i |ntruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propov`duie[te. "
Troparul Na[terii Sf#ntului Ioan Botez`torul
nr. 230 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a patra dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre romani a sfântului apostol pavel (Vi, 18-23)

18. {i izb`vindu-v` de p`cat, v-a]i f`cut 21. Deci ce road` avea]i atunci? Roade
robi ai drept`]ii. de care acum v` e ru[ine; pentru c`
19. Omene[te vorbesc, pentru sl`bici- sf#r[itul acelora este moartea.
unea trupului vostru. - C`ci precum a]i 22. Dar acum, izb`vi]i fiind de p`cat [i
f`cut m`dularele voastre roabe robi f`c#ndu-v` lui Dumnezeu, ave]i
necur`]iei [i f`r`delegii, spre roada voastr` spre sfin]ire, iar
f`r`delege, tot a[a face]i acum sf#r[itul, via]` ve[nic`.
m`dularele voastre roabe drept`]ii, 23. Pentru c` plata p`catului este
spre sfin]ire. moartea, iar harul lui Dumnezeu, via]a
20. C`ci atunci, c#nd era]i robi ai p`cat- ve[nic`, \n Hristos Iisus, Domnul nos-
ului, era]i liberi fa]` de dreptate. tru.

pericopa sfintei evanghelii


dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (viii, 5-13)
(Vindecarea slugii suta[ului)
5. Pe c#nd intra \n Capernaum, s-a 10. Auzind, Iisus S-a minunat [i a zis
apropiat de El un suta[, rug#ndu-L, celor ce veneau dup` El: Adev`rat
6. {i zic#nd: Doamne, sluga mea zace \n gr`iesc vou`: la nimeni, \n Israel, n-am
cas`, sl`b`nog, chinuindu-se cumplit. g`sit at#ta credin]`.
7. {i i-a zis Iisus: Venind, \l voi vindeca. 11. {i zic vou` c` mul]i de la r`s`rit [i
8. Dar suta[ul, r`spunz#nd, I-a zis: de la apus vor veni [i vor sta la mas` cu
Doamne, nu sunt vrednic s` intri sub Avraam, cu Isaac [i cu Iacov \n
acoperi[ul meu, ci numai zi cu cuv#ntul \mp`r`]ia cerurilor.
[i se va vindeca sluga mea. 12. Iar fiii \mp`r`]iei vor fi arunca]i \n
9. C` [i eu sunt om sub st`p#nirea alto- \ntunericul cel mai din afar`; acolo va fi
ra [i am sub mine osta[i [i-i spun aces- pl#ngerea [i scr#[nirea din]ilor.
tuia: Du-te, [i se duce; [i celuilalt: Vino, 13. {i a zis Iisus suta[ului: Du-te, fie ]ie
[i vine; [i slugii mele: F` aceasta, [i dup` cum ai crezut. {i s-a \ns`n`to[it
face. sluga lui \n ceasul acela.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 230

SÃPTÃMÂNA 20 - 26.vi.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sf. Sfin]it Mucenic Metodie, Episcopul 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Patarelor; Cuv. Calist, Patriarhul Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Constantinopolului; Pr. Cristian Deheleanu
(Dezlegare la pe[te)
Luni Sf. Mucenici Iulian din Tars [i Afrodisie

Mar]i †) Sf#ntul Ierarh Grigorie Dasc`lu,


Mitropolitul }`rii Rom#ne[ti; Sf. Mucenici:
Zenon, Zina [i Galaction
Miercuri Sf. Muceni]` Agripina;
Sf. Mucenic Aristocleu, preotul 18.00-20.00 - Vecernia Pr. Ionel Durlea
Joi †) Na[terea Sf#ntului Ioan Botez`torul; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
(S#nzienele-Dr`gaica); †) Sf. Niceta de
Remesiana; Aducerea moa[telor Sf. Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
(Dezlegare la pe[te)
Vineri Sf. Mare Muceni]` Fevronia; Cuvio[ii Dionisie
[i Dometie; Sf. Mucenici Procopie [i Orentie
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Ionel Durlea
[i Dialog duhovnicesc
S#mb`t` Cuv. David din Tesalonic; 08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Ioan, Episcopul Gotiei; [i Parastas pentru cei adormi]i
(Dezlegare la pe[te)
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

predicã la naºterea sfântului ioan botezãtorul


P`rintele Ilie Cleopa
Iubiti credinciosi, fost el.
Se spune \n traditie c` Sf#ntul Ati auzit ce spune M#ntuitorul \n
Apostol si Evanghelist Luca a fost pictor si Sf#nta Evanghelie: Asa s` lumineze lumina
doctor, cum \l numeste marele Apostol voastr` \nain-tea neamurilor, ca, v`z#nd
Pavel: |nchin`-se vou` Luca, doctorul cel oamenii faptele voastre cele bune, s`
bun. sl`veasc` pe Tat`l vostru Cel din ceruri.
Dar noi vedem c` nu numai doctor si Cine a fost o lumin` mai mare ca Ioan
pictor a fost, ci si mare scriitor. Dac` ati Botez`torul?
ascultat cu mult` atentie dumnezeiasca Si ca s` afl`m cine a fost el, s`
Evanghelie de ast`zi, at#t de frumos descrie \ntreb`m direct pe Hristos, M#ntuitorul
el aceasta unui oarecare Teofil, prieten ales lumii, care le spunea atunci ucenicilor S`i si
al s`u, \nc#t nu mai este nevoie de nimeni ca la tot poporul: Ce-ati iesit s` vedeti \n
s-o t#lcuiasc`. C` asa de frumos spune, cum pustie? Au doar` trestie cl`tinat` de v#nt?
ati auzit de la \nceput, toat` istoria nasterii Dar ce-ati iesit s` vedeti? Au doar` om
si z`mislirii Sf#ntului Ioan Botez`torul si \mbr`cat \n haine moi? Iat`, cei ce petrec \n
minunile care s-au \nt#mplat atunci. haine scumpe si \n desf`tare, sunt \n casele
Tocmai de aceasta nu ne vom opri regilor? Dar ce ati iesit s` vedeti? Au doar`
mult asupra t#lcuirii Evangheliei, c` ati prooroc? Si apoi le explic`: "Dac` ati iesit
auzit-o cu totii explicat` asa de frumos si pentru aceasta, s` stiti c` mai mult dec#t
luminat. Vom vorbi numai c#teva cuvinte la prooroc este Ioan Botez`torul!" Apoi,
nasterea dumnezeiescului Ioan Botez`- ar`t#nd cine este Ioan, zice c`, din toti cei ce
torul si |naintemerg`torul si despre cine a s-au n`scut din femei p#n` la el, nimeni nu
nr. 230 Cuvânt spre folos pagina 4
este mai mare ca Ioan Botez`torul. Veneau la Ioan cei ce dormeau pe
Dac` ar fi spus un prooroc acest paturi \mpodobite cu nestemate, cu fildes de
adev`r, un patriarh, un apostol, un sf#nt, ar elefant; cei \nv`tati s` doarm` pe saltele si
trebui s`-l credem; dar c#nd spune Ziditorul pe cearsafuri, p#n` si cei cu coroana pe cap,
proorocilor si Dumnezeul proorocilor c` c` si Irod a venit, atunci c#nd Ioan l-a mus-
Ioan este cel mai mare om n`scut din trat \n fata poporului, zic#nd: Nu se cade, o,
femeie, cine poate s` se \ndoiasc` de acest Iroade, s` tr`iesti cu cumnat`-ta, cu femeia
adev`r? fratelui t`u.
Pe acest dumnezeiesc prooroc, mai Veneau pe prundurile Iordanului si
\nainte l-a vestit Isaia, zic#nd: Iat`, Eu trim- dormeau pe nisip noaptea, ca s` asculte de
it pe \ngerul Meu \naintea fetei Tale, care va dimineat` p#n` seara pe acest om mai pre-
g`ti calea Ta \naintea Ta. Si iar`si: Glasul sus de om, pe acest \nger \n trup, care s-a
celui ce strig` \n pustie, g`titi calea lep`dat cu totul de ale veacului de acum si
Domnului, drepte faceti c`r`rile Lui. venise ca un \nger al Domnului s` vesteasc`
Dar de ce l-a numit \nger? Pentru c` venirea lui Hristos pe p`m#nt.
viata lui s-a asem`nat foarte mult \ngerilor Deci Ioan a fost cel mai mare om
celor f`r` de trup. Nu era la Ioan avere, nu n`scut din femeie, \nger cu trup si |nainte-
era lux, nu erau m#nc`ri alese; nu era la merg`tor. El s-a \nvrednicit s` se ating` cu
Ioan viat` \mp`timit` c`tre trup, ci cu totul m#na sa cea dreapt` de crestetul St`p#nului
dezlegat de trup tr`ia pe p`m#nt, ca un Hristos. Am v`zut m#na lui \n Sf#ntul
\nger. Se hr`nea cu acride si miere s`lbatic`. Munte al Atonului, la M`n`stirea Dionisiu,
Ioan m#nca muguri de copaci si miere \ntr-un toc de aur, dat de Neagoe Basarab al
s`lbatic` care o fac viespile si albinele nostru \n schimbul moastelor Sf#ntului
s`lbatice prin niste st#nci si este foarte Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Este
amar`. Deci aceasta era hrana de toate galben` ca ceara.
zilele a acestui dumnezeiesc prooroc, si era La Boboteaz`, c#nd se face aghiazm`,
\mbr`cat cu o piele de c`mil` si \ncins cu p`rintii de la Athos nu mai bag` Sf#nta
curea. Si a iesit pe malurile Iordanului, c#nd Cruce, ci iau m#na Sf#ntului Ioan si o bag`
a fost trimis la vre-mea propov`duirii, si a \n vase cu ap` de izvor, zic#nd: "|n Iordan
\nceput s` strige: Poc`iti-v`, c` s-a apropiat botez#ndu-Te Tu, Doamne?quot;. Si dac`
|mp`r`tia Cerurilor! are s` fie pace \n Grecia si belsug, c#nd o
Iat`, ce este mai mare \n lume! Nu scoate din ap`, m#na se deschide singur` si
dreg`toria. Nu bog`tia. Nu cinstea de la iar se \nchide de trei ori, semn c` Dumnezeu
oameni. Ci fapta cea bun`; virtutea este mai este cu aceas-t` m#n` care s-a atins de
sl`vit` si \n cer si pe p`m#nt, si de crestetul S`u \n Iordan.
Dumnezeu si de oameni. Iubitilor mei frati, dac` trebuie s` cin-
Auzind oamenii din Iudeea si din stim pe Maica Domnului, care-i mai presus
Samaria si din tot Ierusalimul, c` a iesit un si dec#t Ioan Botez`torul, c` L-a n`scut pe
prooroc pe prundu-rile Iordanului si predic` Hristos cu trup, apoi al doilea dup` d#nsa
apropierea |mp`r`tiei Cerului, mergeau la trebuie s`-l cinstim pe Sf#ntul Ioan
el si erau botezati de Ioan \n Iordan. Pielea Botez`torul. Deci s` nu fie cas` de crestini
cea de c`mil` a lui Ioan cu care era unde s` nu fie icoana Sf#ntului Ioan
\mbr`cat, cureaua cea de pe mijlocul s`u, Botez`torul si unde s` nu v` rugati acestui
viata lui \ngereasc` si sf#nt`, lep`darea lui mare prooroc si \nger \n trup si
de toate ale veacului de acum, au atras toat` \naintest`t`tor al tuturor cetelor dreptilor,
Palestina la el. cum \l numeste Biserica.
pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 230
Aceste putine cuvinte am zis la \ntorceau \napoi def`imati de preoti, de
nasterea dumnezeiescului Botez`tor si arhierei si de tot poporul pentru nerodirea
|naintemerg`tor, iar acum v` mut cu mintea lor, c` nu aveau copii. Dar cu osteneal`, cu
\n alt` parte. rug`ciuni, cu milostenii si cu mult` facere
Care ati fost asear` la priveghere, ati de bine s-a r#nduit, ajut#ndu-le Preasf#ntul
auzit trei paremii . Una se referea la Dumnezeu, ca acesti oameni s` aib` fii. Si pe
Avraam si Sarra, alta la mama lui Samson, cine? Pe cea mai mare \mp`r`teas` a
Manoe, si alta la nasterea Maicii Domnului, Heruvimilor si a Serafimilor, pe Maica
din dumnezeiestii P`rinti Ioachim si Ana, Domnului, si pe Sf#ntul Ioan
care se leag` foarte mult de nasterea |naintemerg`torul, cum am spus, cel mai
Sf#ntului Ioan Botez`torul. mare om n`scut din femeie.
Sinaxarul Bisericii si sfintii dum- Dar s` revenim acum la noi. Unde-i
nezeiesti p`rinti, au asezat toate aceste mintea acelor femei care se g#ndesc nu s`
paremii \n preajma Nasterii Sf#ntului Ioan aib` copii, ci s` nu aib`? Unde-i mintea
Botez`torul. C` toate arat` c` acesti oameni acelor p`rinti care nu postesc, nu se roag` si
prealuminati si sfinti - Avraam si Sarra, nu fac milostenie, cer#nd "D`-ne nou`,
Sfintii Ioachim si Ana, si Sf#ntul Prooroc Doamne, copii?", ci, dimpotriv`, stau
Zaharia cu Elisabeta - au n`scut numai prin \mpotriva planului de creatie al lui
rug`ciune, prin post si milostenie si numai Dumnezeu, s` nu aib` copii sau s` aib` mai
oameni alesi, drepti si sfinti. Deci scopul putini.
cuv#ntului priveste \n alt` parte si vom Vai de noi si de noi! Dac` toate
\ncepe s` v` spunem. p`catele noastre strig` la cer s` vin` m#nia
C#t` osteneal` au f`cut Sfintii si Domnului peste noi, cel mai mare p`cat care
Dumnezeiestii P`rinti Ioachim si Ana pre- este ast`zi \n lume si cel mai cumplit, care
cum si Sf#ntul Prooroc Zaharia si Elisabeta, va gr`bi urgia lui Dumnezeu peste omenire,
pentru c` treceau zilele lor si nu aveau fii. este uciderea de copii.
Sc#rb` mare era \n Legea Veche s` nu ai Omule, dac` tu ai sem`nat \n tarina ta
copii; pentru c` cei ce nu aveau copii \n porumb, gr#u, orz, ov`z, cartofi, ce-ai pus, si
Legea Veche se socoteau oameni blestemati, te-ai ostenit s` pui s`m#nta ta acolo, s` ari,
pomi neroditori, oameni de la care darul lui s` semeni, ti-ar p`rea bine dac` unul ar veni
Dumnezeu s-a dep`rtat si i-a l`sat seci, f`r` \n batjocur` si ar strica s`m#nta ta, ar zv#rli
copii. t`r#na \ntr-o parte si-n alta, ar merge cu
Dimpotriv`, cei ce aveau familie mare vitele pe acolo sau cu altceva si ar distruge
si copii multi, cum a avut Patriarhul Iacov, sem`n`tura ta? Nu te-ai duce s` te iei la
doisprezece feciori, care s-au numit toti b`taie cu el, sau s`-l dai \n judecat`, c` ti-a
patriarhi, era un semn mare si o stricat osteneala ta - omeneste vorbind -, ti-
binecuv#ntare. C` o familie numeroas` este a stricat s`m#nta ta din ogor, care
binecuv#ntat` de Dumnezeu. De aceea aces- n`d`jduiai s` creasc`, s` fac` roade, s` ai cu
ti dumnezeiesti oameni sfinti, fiind sterpi, ce te hr`ni la anul viitor? Nu-i adev`rat asa?
nu numai c` primeau necinste de la popor, Dar oare nu se sup`r` Dumnezeu
dar chiar c#nd se duceau cu jertfe la Sion \n c#nd seam`n` si tu strici s`m#nta Lui? Ce
biseric`, nu le erau primite jertfele. De ce? zice apostolul? Ar`tur` a lui Dumnezeu sun-
"N-aveti copii. Nu sunteti binecuv#ntati de tem. Da. Toat` lumea este ar`-tura si tarina
Dumnezeu, c` sunteti sterpi, pustii de darul lui Dumnezeu. Dar \n aceast` tarin` si
Lui, c` n-aveti copii". ar`tur`, Dumnezeu seam`n`. Ce seam`n`?
De aceea cu mult` jale si pl#ngere se S`m#nta omeneasc`, prin b`rbat, \n mitra-
pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 230

sul femeilor. naste fii. Si i-a mai dat un canon: si


Auzi cui ne punem \mpotriv`? Auzi cui \ntoarcerea ta c`tre b`rbatul t`u.
\i st`m \mpotriv` c#nd facem avorturi si dis- Adic` femeia s` asculte de b`rbat
trugem s`m#nta dat` de Dumnezeu \n toat` viata ei. De aceea si marele Apostol
p#ntecele nostru? Ai auzit cui? Lui Pavel spune: Femei, supuneti-v` b`rbatilor
Dumnezeu, Care a sem`nat. Oare nu ne va vostri, ca \ntru Domnul. Si auzi: "Femeie,
trage la judecat`? Oare nu ne va condamna supune-te capului t`u!" C` b`rbatul este cap
cu dracii la munc` vesnic`, pentru c` al femeii, precum si Hristos este cap al
stric`m sem`n`tura Lui pe care o seam`n`? b`rbatului.
Ce-a zis Adam c#nd a dob#ndit primul fiu? Ai v`zut vreodat` vreo femeie cu dou`
Iat`, am dob#ndit om prin Dumnezeu! capete? Nu se poate. B`rbatul este cap si
|n Hronograful lui Chedrinos, o carte femeia este trup. De aceea zice: Femeia
foarte veche, tradus` \n rom#neste de trupul s`u nu-l st`p#neste, ci b`rbatul. Iar
Veniamin Costachi la anul 1837, \n acea nebun` care caut` dup` alt b`rbat, se
M`n`stirea Neamt, se arat` c` bietii Adam poate g#ndi c` poate s` aib` dou` capete?
si Eva, dup` ce au fost scosi din Rai, au iesit Nu. Unul ti-a dat Dumnezeu prin cununie.
la poarta Raiului, dar acolo a pus Dumnezeu Si cu dou` capete nu vei fi \n veac.
Heru-vimi cu sabie de foc, s` nu se ating` Fratilor, cuv#ntul care urmeaz` v` va
nimeni, nici s` mai intre om \napoi \n Rai. Si ar`ta primejdia cea mare a acestui cumplit
s-au rugat o sut` de ani Adam si Eva: p`cat. Cum putem opri \n ziua de azi cumpli-
"Doamne, am gresit! D`-ne voie \napoi \n tul p`cat al avorturilor si prin ce mijloace?
Rai! S` venim \napoi \n Raiul desf`t`rii, cel Acest p`cat distruge lumea. Nu numai c`
preadulce si preasf#nt". distruge natalitatea popoarelor, dar dis-
Dup` o sut` de ani, s-a ar`tat truge sufletele si atrage urgia lui Dumnezeu
Arhanghelul Gavriil lui Adam si Evei si le-a pe p`m#nt.
zis: "Luati-v` de-o grij`, pentru c` ati c`lcat Deci, las` lucrul lui Dumnezeu! Las`
porunca, Dumnezeu v-a dat de canon pe tarina si ar`tura lui Dumnezeu asa cum o
p`m#nt! Tu, Adame, cunoaste pe Eva si veti seam`n` El! Mai acum trei-patru zile, am
naste fii". Evei i-a dat Dumnezeu canon, m`rturisit pe un preot si o preoteas` si un
zic#nd: |nmultind voi \nmulti durerile tale, alt preot t#n`r si alt` preoteas`. Un preot
si \ntru dureri vei naste fii. Iar pentru care are 15 copii, din judetul Suceava, foarte
Adam, alt canon. A blestemat p`m#ntul, evlavios, frate cu P`rintele Argatu de la
zic#nd: Blestemat s` fie p`m#ntul pentru Bucuresti. Si o \ntreb pe preoteas`: "C#ti
tine! Spini si p`l`mid` s` rodeasc` ani ai, mam`?" "Am 47 de ani". "C#ti copii
p`m#ntul t`u. |n sudoarea fetei tale \ti vei ai?" "Am cincisprezece, p`rinte". Are copii
c#stiga p#inea cea de toate zilele, cum preoti, preotese, ingineri, doctori; are dou`
vedem p#n` azi. fete la facultate, un b`iat pe la seminar...
Nu putem sc`pa de blestemul si de Ai auzit o femeie cu fric` de
porunca lui Dumnezeu. Femeia care Dumnezeu? "Dar ai omor#t vreo unul?" "Nu
\ncearc` s` \nl`ture durerea nasterii si s` mi-a murit nici unul. Nici nu m-am g#ndit,
tr`iasc` numai \n pl`cere cu b`rbatul s`u, Doamne fereste, s` fac crim`". Vedeti cum
sau b`rbatul care-i porunceste femeii s` este o femeie cu frica lui Dumnezeu? Oare
\mpiedice nasterea, sunt cei mai mari crimi- ce va zice \n ziua judec`tii, c` la II
nali. Se abat de la porunca cea dint#i a lui Corinteni, 6 cu 2, auziti ce spune Scriptura?
Dumnezeu, c#nd i-a spus femeii: |nmultind Au nu stiti c` sfintii vor judeca lumea? Cum
voi \nmulti durerile tale, \ntru dureri vei au s` judece lumea sfintii?
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 230
Iat` cum, zice Sf#ntul Ioan Gur` de Dumnezeu, sem`n`tura si tarina Lui. Las`-
Aur: "C#nd ai s` spui tu c` n-ai putut s` l s` se nasc`! Las`-l s` creasc`! |mi spui c`
cresti copii, ai s` vezi milioane de sfinti care esti s`rac`, c` esti bolnav`, c` ti-a spus doc-
str`lucesc ca soarele si care au avut si copii torul c` ai s` mori! Dar care-i jertfa ta?
si au fost si sfinti". Deci asa vor judeca sfin- Care-i datoria ta? Nu s` mori n`sc#nd? De
tii lumea, cu pozitia lor fat` de cei p`c`tosi. ce Biserica te preg`teste \nainte de nastere
Fratilor, s` stiti un lucru: P`ziti-v` pentru moarte? C` dac` ar fi o femeie oprit`
foarte tare, s` nu spuneti \n g#ndul vostru, de Sfintele Taine 20 de ani, dac`-i gravid`,
cum \mi spune c#te o femeie la m`rturisire: gata, i se d` voie s` se \mp`rt`seasc`. De ce
"Da, p`rinte, l-am avortat, dar era numai de a f`cut Biserica asa?
o lun` sau de trei s`pt`m#ni!" |i d` voie s` ia Preacuratele Taine, c`
Ce-ai zis? De trei s`pt`m#ni? Iat` ce spune o preg`teste de moarte. C#te p`cate ar avea
Sf#ntul Anastasie Sinaitul: "Precum c#nd o femeie \ns`rcinat`, dac` moare spovedit`
tun` si fulger`, odat` auzi tunetul si odat` si \mp`rt`sit` cu Preacuratele Taine, toate,
vezi lumina fulgerului, asa \n clipa c#nd s-a toate i se iart` dac` ar muri n`sc#nd.
z`mislit copilul se zideste \n el si trupul si Femeia c#nd moare n`sc#nd, moare pe
sufletul lui, \ntr-o form` ca o s`m#nt` de altarul jertfei. Se jertfeste pentru Hristos.
c#nep` sau poate mai mic, dar \n aceeasi Este mucenit` si martir`. De aceea ne-a
vreme. \nv`tat Apostolul Pavel: Femeia se va
Teoria originii sufletelor noastre este m#ntui prin nastere de fii.
\ntreit`: Deci nu dati loc m#niei lui Dumnezeu
- A fost teoria cu preexistentianismul cu pricinile voastre! C` ti-a spus doctorul c`
lui Origen cel blestemat, \n care zice c` esti slab`, c` nu poti purta sarcina, s`-ti fac`
sufletele au existat din veac si au fost pedep- operatie. Nu! Cu credint` \n Dumnezeu du-
site \n trupuri. te la masa nasterii! Du-te acolo la materni-
- Este teoria cu traducianismul la tate: "Doamne, dac` am s` tr`iesc, am s` fiu
Tertulian, care zice c` sufletul s-ar fi tras mama acestui copil. Dac` nu, vreau s` mor,
din sufletul p`rintilor. Si aceast` teorie a s` dau viat` copilului, ca s` tr`iasc` copiii".
c`zut \n fata Bisericii. Fericit` si de trei ori fericit` este
- Si a treia teorie adev`rat`, dup` mama aceea care moare n`sc#nd; \si pune
toat` Biserica, este creationismul. viata ca s` dea viat` copilului s`u. Mucenit`
Dumnezeu creeaz` sufletul si trupul \n clipa si martir` este si \n r#nd cu apostolii si mar-
c#nd s-a z`mislit el \n p#ntecele maicii lui. tirii se duce, pentru c` a avut credint` tare
Si dac` dup` z`mislire, la un ceas, vei \n Dumnezeu, nu s` ucid` copilul, ci s`-l
face ceva ca s` strici nasterea, esti nasc`, chiar cu riscul de a muri ea.
ucig`toare de om si criminal`. Ori \l ucizi de Mare urgie a lui Dumnezeu vine peste
30 de ani, ori \l ucizi la un ceas dup` ce s-a casa si femeia aceea care \si omoar` copiii.
z`mislit este acelasi p`cat; c` intentia una Dumnezeu, pentru rug`ciunile
este: s` omori copilul, s` omori omul. C` Preacuratei N`sc`toare de Dumnezeu si
Dumnezeu nu se uit` la \nt#mplare, ci la pururea Fecioarei Maria, cu ale cinstitului
intentia cu care faci p`catul. sl`vitului Prooroc |naintemerg`torul si
Tot asa p`tesc si cele care se p`zesc Botez`torul Ioan, a c`rui sf#nt` nastere o
s` nu fac` copii. Este la fel cu cele ce fac pr`znuim ast`zi si pentru ale tuturor sfin-
avort. Se opresc prima dat` doi ani, iar dac` tilor, s` ne miluiasc`, s` ne m#ntuiasc` pe
tot se mai p`zesc, sase ani si apoi mai mult. noi ca un bun si iubitor de oameni. Amin.
N-aveti voie s` stricati zidirea lui
nr. 230 Cuvânt spre folos pagina 8

sfântul ierarh grigorie dascãlul


22 iunie
Nascut la Bucuresti in 1765, Sfantul ca pentru pastoritii sai de sprijinul sau
Ierarh Grigorie Dascalul a fost mitropolit material beneficiind numerosi saraci,
al Tarii Romanesti intre anii 1823-1834. vaduve, orfani oferind hrana, adapost si
Dupa ce a studiat la renumite scoli din carti de invatatura. La moartea sa au
Bucuresti, a ajuns ucenic al Sfantului ramas o multime de carti pregatite spre a
Paisie Velicicovschi, fiind fi oferite in dar scolarilor.
calugarit la Manastirea Activitatea Sfantului
Neamt. Dornic de desavar- Ierarh Grigorie Dascalul in
sire, la indemnul Sfantului scaunul de mitropolit al Tarii
Paisie, tanarul monah Romanesti a fost intrerupta
Grigorie vietuieste o perioa- de catre administratia rusa
da de timp la Sfantul Munte instaurata in Principatele
Athos. Revenind in tara, se romane, fiind exilat timp de
asaza la manastirea Calda- peste patru ani la Chisinau,
rusani, asezamant monahal Buzau si Caldarusani.
reorganizat de Sfantul Sfantul Ierarh Grigorie
Cuvios Gheorghe, staretul s-a ingrijit, in mod special, si
manastirilor Cer-nica si de restaurarea catedralei
Caldarusani. mitropolitane din Bucuresti,
In anul 1823, Sfantul precum si de traducerea si
Grigorie a fost chemat la tiparirea in limba romana a
Bucuresti de domnitorul Grigorie Vietilor Sfintilor, pe care le considera "atat
Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al de folositoare pentru formarea
Tarii Romanesti. Ca arhipastor, mitropoli- duhovniceasca si luminarea sufletelor
tul Grigorie Dascalul a desfasurat o neo- credinciosilor".
bosita activitate pastoral-misionara si Pentru viata, activitatea si stradania
social-culturala, numind ierarhi in sa duhovniceasca, Sfantul Ierarh Grigorie
scaunele episcopale de la Arges, Ramnic si a ramas in istoria Bisericii si a poporului
Buzau si intemeind scoli teologice in roman drept cel mai de seama intaistata-
fiecare dintre aceste centre eparhiale. tor al scaunului mitropoliei Tarii
Intreaga viata si lucrare a mitropol- Romanesti din secolul al XIX-lea, fiind
itului Grigorie in slujba Bisericii a fost un cunoscut cu supranumele de "Dascalul".
exemplu de sfintenie si de iubire jertfelni- sursa: www.crestinortodox.ro

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;


s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi Mobil: 0726.325.888
ISSN: 1843 - 8822 Cod fiscal nr. 12102616,
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
sector 3, Bucure[ti Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro web: www.sfantulgheorghe.ro