P. 1
Limba romana contemporana

Limba romana contemporana

|Views: 38,948|Likes:
Published by Nicyke
Despre vocabular si fonetica
Despre vocabular si fonetica

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Nicyke on Jun 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2015

pdf

text

original

Pe parcursul materiei înfăţişate până acum, am folosit deja notaţiile fonetice. Pentru
vocalele limbii române nu se folosesc alte grafeme decât cele din scrierea alfabetică pentru
transcrierea fonetică. Excepţie face litera ă care se transcrie fonetic [ə]. Valoarea de vocală
scurtă (asurzită) a literei „i” se noteză prin [i

], adică la umărul consoanei precedente, ca în

[peşti

], de exemplu (se mai foloseşte şi notaţia [ĭ], dar, în acest material, din motivele arătate,

41

o folosim cu valoarea de semivocală).
Mai jos, sunt sistematizate toate grafemele necesare transcrierii fonetice a diverselor
valori ale literelor corespunzând unei/unor consoane.

CONVENŢII DE TRANSCRIERE FONETICĂ PENTRU CONSOANELE CARE
„ÎNCALC
Ă” RAPORTUL LITERĂ/SUNET DE 1/1

[k] = c: cană [ka-nə]
k (– e, i): kaliu [ka-lĭu]
qu (– e, i): quasar [kŭa-sar]

[č] = c + e, i: cer [čer], ceară [ča-rə], cină [či-nə], ciorbă [čor-bə]

[ğ] = g + e, i: gem [ğem], geană [ğa-nə], gintă [ğin-tə], giulgiu [ğul-ğu]

[k’] = ch + e, i: chem [k’em], cheamă [k’a-mə], chin [k’in], chior [k’or]
k + e, i: kenian [k’e-ni-an], kilogram [k’i-lo-gram], kaki [ka-k’i]
qu + e, i: Quebec [k’e-bek], Quito [k’i-to]

[g’] = gh + e, i: ghem [g’em], gheară [g’arə], ghindă [g’in-də], ghiol [g’ol]

[ks] = cs: cocs [koks], micsandră [mik-san-drə]
x: axă [a-ksə], textual [teks-tu-al]

[gz] = gz: zigzag [zig-zag]
x*: examen [e-gza-men], auxiliar [a-u-gzi-li-ar]

[v] = v: vatră [va-trə]
w**: watt [vat]

* A se vedea şi materialul Valorile fonetice ale literei x. Scrierea cu x, cs (ks, cks), gz (cz) din Anexa 2
** Litera „w” se realizează şi prin diftongul [uĭ] (ca în weekend, [uĭ-k’end]. La fel, litera „y” se
realizează fie ca semivocală (yoga, [ĭoga]), fie ca vocală (dandy, [dendi]).

42

5.5. Transcrierea fonetică – mijloc de recunoaştere corectă a grupurilor
vocalice/consonantice

S-a văzut deja că transcrierea fonetică evidenţiază şi ajută la depistarea corectă a
diftongilor, triftongilor, hiaturilor sau la precizarea valorii unor consoane. Vom ilustra în
exemplele de mai jos astfel de situaţii.

! Transcrierea fonetică a cuvintelor evidenţiază mai clar şi mai rapid diversele situaţii
mai dificile, referitoare la raportul literă/sunet, dacă se face concomitent şi
despărţirea în silabe a cuvântului respectiv.

Exemple

În cuvântul ciocan, transcrierea fonetică şi despărţirea în silabe arată clar că
nu există diftong: [čo-kan].
În cuvântul chioară, transcrierea fonetică şi despărţirea în silabe arată clar că
nu există triftong, ci doar diftong: [k’ŏa-rə].
În cuvântul mahalagioaică, transcrierea fonetică şi despărţirea în silabe arată
clar că nu există doi diftongi, ci doar un triftong: [ma-ha-la-ğŏaĭ-kə];
Transcrierea fonetică pentru următoarele perechi evidenţiază mai multe
aspecte legate de relaţia dintre scrierea alfabetică şi materialul sonor
corespondent:
cai (pl., neart.) → [kaĭ] şi caii (pl., art.) → [ka-i] (şi nu [ka-iĭ], deoarece
apar doi „i” în scrierea alfabetică din raţiuni morfologice: i1 – desinenţă de
plural, i2 – articol hotărât, propriu-zis şi enclitic; din punct de vedere sonor
însă nu există diftong [iĭ] în caii, ci se articulează şi se aude un singur [i]
plin);
o situaţie asemănătoare cu cea de mai sus este următoarea:
o sfinx (sg., neart.) → [sfinks];

o sfincşi (pl., neart.) → [sfinkşi

] (i-ul final, desinenţă de plural în plan
morfologic, se realizează fonetic ca vocală scurtă nesilabică);
o sfincşii (pl., art.) → [sfink-şi] (şi nu [sfink-şiĭ], căci i1 – desinenţă de
plural din punct de vedere morfologic şi vocală scurtă nesilabică din
punct de vedere fonetic, iar i2 – articol hotărât, propriu-zis şi enclitic,
morfologic, şi vocală plenisonă, din punct de vedere fonetic; deci nu
există diftong [iĭ] în sfincşii, ci se articulează şi se aude un singur [i]
plin);

43

cuvinte precum geamgiu, geamgii, geamgiii se transcriu fonetic astfel:
o geamgiu (sg., neart.) → [ğam-ğiŭ] (pentru că litera i, care face parte din
radicalul cuvântului, se realizează ca vocală în silaba [-ğiŭ], iar u ca
semivocală în diftong cu [i] – vezi proba duratei);
o geamgii (pl., neart.) → [ğam-ğiĭ] (pentru că litera i1, care face parte din
radicalul cuvântului, se realizează ca vocală în silaba [-ğiĭ], iar i2 ca
semivocală în diftong cu primul [i] – vezi proba duratei);
o geamgiii (pl., art.) → [ğam-ğiĭ-i] (pentru că litera i1, care face parte din
radicalul cuvântului, se realizează ca vocală în silaba [-ğiĭ], i2 ca
semivocală în diftong cu primul [i] – vezi proba duratei, iar i3, art. hot.
pr.-zis şi encl. la nivel morfologic, se realizează ca vocală plenisonă care
constituie o silabă nouă).

Să ne reamintim...

limba română este preponderent fonetică;
există câteva situaţii în care, pentru redarea anumitor sunete, se recurge în
scrierea alfabetică la combinaţii de litere;
există câteva situaţii în care unei aceleiaşi litere îi corespund mai multe valori
fonetice (i [i, ĭ, , i

]; x[ks, gz]; w[v, uĭ] etc.).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->