P. 1
20 - Proverbe

20 - Proverbe

|Views: 411|Likes:
Published by Octavian David

More info:

Published by: Octavian David on Jun 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2010

pdf

text

original

Cap. 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, imparatul lui Israel, 1Imp 4.32;Proverbe 10.1;Proverbe 25.1;Ecl 12.

9; 2 pentru cunoasterea intelepciunii si invataturii,pentru intelegerea cuvintelor mintii; 3 pentru capatarea invataturilor de bun simt,de dreptate, de judecata si de nepa rtinire; Proverbe 2.1-9; 4 ca sa dea celor neincercati agerime de minte,tinarului cunostinta si chibzuint a, Proverbe 9.4; 5 sa asculte insa si inteleptul, si isi va mari stiinta,si cel priceput, si va c apata iscusinta Proverbe 9.9; 6 pentru prinderea intelesului unei pilde sau al unui cuvint adinc,intelesul cuv intelor inteleptilor si al cuvintelor lor cu tilc. Ps 78.2; 7 Frica Domnului este inceputul stiintei;dar nebunii nesocotesc intelepciunea si invatatura. Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 9.10;Ecl 12.13; 8 Asculta, fiule, invatatura tatalui tau,si nu lepada indrumarile mamei tale! Proverbe 4.1;Proverbe 6.20; 9 Caci ele sint o cununa placuta pe capul tau,si un lant de aur la gitul tau. Proverbe 3.22; 10 Fiule, daca niste pacatosi vor sa te amageasca,nu te lasa cistigat de ei! Gen 39.7;Ps 1.1;Efes 5.11; 11 Daca-ti vor zice: Vino cu noi!Haidem sa intindem curse ca sa varsam singe,sa intindem fara temei laturi celui nevinovat; Ier 5.26; 12 haidem sa-i inghitim de vii, ca locuinta mortilor,si intregi, ca pe cei ce se pogoara in groapa; Ps 28.1;Ps 143.7; 13 vom gasi tot felul de lucruri scumpe,si ne vom umplea casele cu prada; 14 vei avea si tu partea ta la fel cu noi,o punga vom avea cu totii!" 15 fiule, sa nu pornesti la drum cu ei,abate-ti piciorul de pe cararea lor! Ps 1.1;Proverbe 4.14;Ps 119.101; 16 Caci picioarele lor alearga la rau, si se grabesc sa verse singe. Isa 59.7;Rom 3.15; 17 Dar degeaba se arunca latulinaintea ochilor tuturor pasarilor; 18 caci ei intind curse tocmai impotriva singelui lor,si sufletului lor isi inti nd ei laturi. 19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cistig:lacomia aduce pierderea ce lor ce se dedau la ea. Proverbe 15.27;1Tim 6.10; 20 Intelepciunea striga pe ulite,isi inalta glasul in piete: Proverbe 8.1;Proverbe 9.3;Ioan 7.37; 21 striga unde e zarva mai mare;la porti, in cetate, isi spune cuvintele ei: 22 Pina cind veti iubi prostia, prostilor?Pina cind le va placea batjocoritoril or batjocura,si vor uri nebunii stiinta? 23 Intoarceti-va sa ascultati mustrarile mele!Iata, voi turna duhul meu peste vo i,va voi face cunoscut cuvintele mele ... Ioel 2.28; 24 Fiindca eu chem si voi va impotriviti,fiindca imi intind mina si nimeni ia se ama, Isa 65.12;Isa 66.4;Ier 7.13;Zah 7.1; 25 fiindca lepadati toate sfaturile mele,si nu va plac mustrarile mele, Ps 107.11;Proverbe 1.30;Luc 7.3;

26 de aceea si eu, voi ride cind veti fi in vreo nenorocire,imi voi bate joc de voi cind va va apuca groaza, Ps 2.4; 27 cind va va apuca groaza ca o furtuna,si cind va va invalui nenorocirea ca un virtej,cind va da peste voi necazul si strimtorarea. Proverbe 10.24; 28 Atunci ma vor chema, si nu voi raspunde;ma vor cauta, si nu ma vor gasi. Iov 27.9;Iov 35.12;Isa 1.15;Ier 11.11;Ier 14.12;Ezec 8.18;Mic 3.4;Zah 7.13 ;Iac 4.3; 29 Pentruca au urit stiinta,si n-au ales frica Domnului, Iov 21.14;Proverbe 1.22;Ps 119.173; 30 pentruca n-au iubit sfaturile mele,si au nesocotit toate mustrarile mele. Proverbe 1.25;Ps 81.11; 31 De aceea se vor hrani cu roada umbletelor lor,si se vor satura cu sfaturile l or. Iov 4.8;Proverbe 14.14;Proverbe 22.8;Isa 3.11;Ier 6.19; 32 Caci impotrivirea prostilor ii ucide,si linistea nebunilor ii pierde; 33 dar cel ce m-asculta va locui fara grija,va trai linistit si fara sa se teama de vreun rau. Ps 25.12-13;Ps 112.7; Cap. 2 1 Fiule, daca vei primi cuvintele mele,daca vei pastra cu tine invataturile mele , Proverbe 4.21;Proverbe 7.1; 2 daca vei lua aminte la intelepciune,si daca-ti vei pleca inima la pricepere; 3 daca vei cere intelepciune,si daca te vei ruga pentru pricepere, 4 daca o vei cauta ca argintul,si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara, Proverbe 3.14;Mat 13.44; 5 atunci vei intelege frica de Domnul,si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu. 6 Caci Domnul da intelepciune;din gura Lui iese cunostinta si pricepere. 1Imp 3.9-12;Iac 1.5; 7 El da izbinda celor fara prihana,da un scut celor ce umbla in nevinovatie. Ps 84.11;Proverbe 30.5; 8 Ocroteste cararile neprihanirii,si pazeste calea credinciosilor Lui. 1Sam 2.9;Ps 66.9; 9 Atunci vei intelege dreptatea, judecata,nepartinirea, toate caile cari duc la bine. 10 Caci intelepciunea va veni in inima ta,si cunostinta va fi desfatarea sufletu lui tau; 11 chibzuinta va veghea asupra ta,priceperea te va pazi, Proverbe 6.22; 12 ca sa te scape de calea cea rea,de omul care tine cuvintari stricate; 13 de ceice parasesc cararile adevarate,ca sa umble pe drumuri intunecoase; Ioan 3.19-20; 14 cari se bucura sa faca raul,si isi pun placerea in rautate, Proverbe 10.23;Ier 11.35;Rom 1.32; 15 cari umbla pe carari strimbe,si apuca pe drumuri sucite; Ps 125.5; 16 ca sa te scape si de nevasta altuia,de straina, care intrebuinteaza vorbe ade menitoare, Proverbe 5.20;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24;Proverbe 7.5; 17 care paraseste pe barbatul tineretei ei,si uita legamintul Dumnezeului ei. Mal 2.14-15; 18 Caci casa ei pogoara la moarte,si drumul ei duce la cei morti: Proverbe 7.27; 19 niciunul care se duce la ea nu se mai intoarce,si nu mai gaseste cararile vie tii.

20 De aceea, tu sa umbli pe calea oamenilor de bine,si sa tii cararile celor nep rihaniti! 21 Caci oamenii fara prihana vor locui tara,si oamenii neintinati vor raminea in ea; Ps 37.29; 22 dar cei rai vor fi nimiciti din tara,si cei necredinciosi vor fi smulsi din e a. Iov 18.17;Ps 37.28;Ps 104.35; Cap. 3 1 Fiule, nu uita invataturile mele,si pastreaza in inima ta sfaturile mele! Deut 8.1;Deut 30.16-20; 2 Caci ele iti vor lungi zilele si anii vietii tale,si-ti vor aduce multa pace. Ps 119.165; 3 Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia:leaga-ti-le la git,scrie-le pe t ablita inimii tale. Exod 13.9;Deut 6.8;Proverbe 6.21;Proverbe 7.3;Ier 17.1;2Cor 3.3; 4 Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa,inaintea lui Dumnezeu si inain tea oamenilor. Ps 111.10;1Sam 2.26;Luc 2.52;Fapt 2.47;Rom 14.18; 5 Increde-te in Domnul din toata inima ta,si nu te bizui pe intelepciunea ta! Ps 37.3-5;Ier 9.23; 6 Recunoaste-L in toate caile tale,si El iti va netezi cararile. 1Cron 28.9;Ier 10.23; 7 Nu te socoti singur intelept;teme-te de Domnul, si abate-te de la rau! Rom 12.16;Iov 1.1;Proverbe 16.6; 8 Aceasta va aduce sanatate trupului tau,si racorire oaselor tale. Iov 21.24; 9 Cinsteste pe Domnul cu averile tale,si cu cele dintii roade din tot venitul ta u: Exod 22.29;Exod 23.19;Exod 34.26;Deut 26.2;Mal 3.10;Luc 14.13; 10 caci atunci grinarele iti vor fi pline de belsug,si teascurile tale vor geme de must. Deut 28.8; 11 Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului,si nu te mihni de pedepsele Lui. Iov 5.17;Ps 94.12;Evr 12.5-6;Apoc 3.19; 12 Caci Domnul mustra pe cine iubeste,ca un parinte pe copilul pe care-l iubeste ! Deut 8.5; 13 Ferice de omul care gaseste intelepciunea,si de omul care capata pricepere! Proverbe 8.34-35; 14 Caci cistigul pe care-l aduce ea este mai bun decit al argintului,si venitul adus de ea este mai de pret decit aurul; Iov 28.13;Ps 19.10;Proverbe 2.4;Proverbe 8.11-19;Proverbe 16.16; 15 ea este mai de pret decit margaritarele,si toate comorile tale nu se pot asem ui cu ea. Mat 13.44; 16 In dreapta ei este o viata lunga;in stinga ei, bogatie si slava. Proverbe 8.18;1Tim 4.8; 17 Caile ei sint niste cai placute,si toate cararile ei sint niste carari pacini ce. Mat 11.29-30; 18 Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca,si cei ce o au sint fericiti. Gen 2.9;Gen 3.22; 19 Prin intelepciune a intemeiat Domnul pamintul,si prin pricepere a intarit El cerurile; Ps 104.24;Ps 136.5;Proverbe 8.27;Ier 10.12;Ier 51.15; 20 prin stiinta Lui s-au deschis Adincurile,si strecoara norii roua.

Gen 1.9;Deut 33.28;Iov 36.28; 21 Fiule, sa nu se departeze invataturile acestea de ochii tai:pastreaza intelep ciunea si chibzuinta! 22 Caci ele vor fi viata sufletului tau,si podoaba gitului tau. Proverbe 1.9; 23 Atunci vei merge cu incredere pe drumul tau,si piciorul nu ti se va poticni. Ps 37.24;Ps 91.11-12;Proverbe 10.9; 24 Cind te vei culca, vei fi fara teama,si cind vei dormi, somnul iti va fi dulc e. Lev 26.6;Ps 3.5;Ps 4.8; 25 Nu te teme nici de spaima napraznica,nici de o navalire din partea celor rai; Ps 91.5;Ps 112.7; 26 caci Domnul va fi nadejdea ta,si El iti va pazi piciorul de cadere. 27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,cind poti s-o faci. Rom 13.7;Gal 6.10; 28 Nu zice aproapelui tau: Du-te si vino iaras;iti voi da mine!"cind ai de unde sa dai. Lev 19.13;Deut 24.15; 29 Nu gindi rau impotriva aproapelui tau,cind locuieste linistit linga tine. 30 Nu te certa fara pricina cu cineva,cind nu ti-a facut nici un rau. Rom 12.18; 31 Nu pizmui pe omul asupritor,si nu alege niciuna din caile lui! Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 24.1; 32 Caci Domnul uraste pe oamenii stricati,dar este prieten cu cei fara prihana. Ps 25.14; 33 Blestemul Domnului este in casa celui rau,dar locuinta celor neprihaniti o bi necuvinteaza. Lev 26.14;Ps 37.22;Zah 5.4;Mal 2.2;Ps 1.3; 34 Cind are a face cu cei batjocoritori,Isi bate joc de ei,dar celor smeriti le da har. Iac 4.6;1Pet 3.5; 35 Inteleptii vor mosteni slava,dar partea celor nebuni este rusinea. Cap. 4 1 Ascultati, fiilor, invatatura unui tata,si luati aminte, ca sa pricepeti; Ps 34.11;Proverbe 1.8; 2 caci eu va dau sfaturi bune:nu lepadati invatatura mea. 3 Caci cind eram inca fiu la tatal meu,si fiu gingas si singur la mama mea, 1Cron 29.1; 4 el ma invata atunci, si-mi zicea: Pastreaza bine in inima ta cuvintele mele,pa zeste invataturile mele, si vei trai! 1Cron 28.9;Efes 6.4;Proverbe 7.2; 5 Dobindeste intelepciune, dobindeste pricepere;nu uita cuvintele gurii mele, si nu te abate dela ele. Proverbe 2.2-3; 6 N-o parasi, si ea te va pazi;iubeste-o, si te va ocroti! 2Tes 2.10; 7 Iata inceputul intelepciunii:dobindeste intelepciunea,si cu tot ce ai, dobinde ste priceperea. Mat 13.44;Luc 10.42; 8 Inalta-o, si ea te va inalta;ea va fi slava ta, daca o vei imbratisa. 1Sam 2.30; 9 Ea iti va pune pe cap o cununa placuta,te va impodobi cu o stralucita cununa i mparateasca. Proverbe 1.9;Proverbe 3.22; 10 Asculta, fiule, primeste cuvintele mele,si anii vietii tale se vor inmulti. Proverbe 3.2; 11 Eu iti arat calea intelepciunii,te povatuiesc pe cararile neprihanirii.

12 Cind vei umbla, pasul nu-ti va fi stinjenit;si cind vei alerga, nu te vei pot icni. Ps 18.36;Ps 91.11-12; 13 Tine invatatura, n-o lasa din mina;pastreaza-o, caci ea este viata ta. 14 Nu intra pe cararea celor rai,si nu umbla pe calea celor nelegiuiti! Ps 1.1;Proverbe 1.10-15; 15 Fereste-te de ea, nu trece pe ea;ocoleste-o, si treci inainte! 16 Caci ei nu dorm, daca n-au facut raul,le piere somnul daca nu fac pe cineva s a cada; Ps 36.4;Isa 57.20; 17 caci ei maninca pine nelegiuita,si beau vin stors cu sila. 18 Dar cararea celor neprihaniti este ca lumina stralucitoare,a carei stralucire merge mereu crescind pina la miezul zilei. Mat 5.14-45;Filp 2.15;2Sam 23.4; 19 Calea celor rai este ca intunerecul gros:ei nu vad de ce se vor poticni. 1Sam 2.9;Iov 18.5-6;Isa 59.9-10;Ier 23.12;Ioan 12.35; 20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele,pleaca-ti urechea la vorbele mele! 21 Sa nu se departeze cuvintele acestea de ochii tai,pastreaza-le in fundul inim ii tale! Proverbe 3.3-21;Proverbe 2.1; 22 Caci ele sint viata pentru cei ce le gasesc,si sanatate pentru tot trupul lor . Proverbe 3.8;Proverbe 12.18; 23 Pazeste-ti inima mai mult de cit orice,caci din ea ies izvoarele vietii. 24 Izgoneste neadevarul din gura ta;si departeaza viclenia de pe buzele tale! 25 Ochii tai sa priveasca drept,si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta. 26 Cararea pe care mergi sa fie neteda,si toate caile tale sa fie hotarite: 27 nu te abate nici la dreapta nici la stinga,si fereste-te de rau. Deut 5.32;Deut 28.14;Ios 1.7;Isa 1.16;Rom 12.9; Cap. 5 1 Fiule, ia aminte la intelepciunea mea,si pleaca urechea la invatatura mea, 2 ca sa fii cu chibzuinta,si buzele tale sa aiba cunostinta. Mal 2.7; 3 Caci buzele femeii straine strecoara miere, si cerul gurii ei este mai lunecos decit untdelemnul; Proverbe 2.16;Proverbe 6.24;Ps 55.21; 4 dar la urma este amara ca pelinul,ascutita ca o sabie cu doua taisuri. Ecl 7.26;Evr 4.12; 5 Picioarele ei pogoara la moarte,pasii ei dau in locuinta mortilor. Proverbe 7.27; 6 Asa ca ea nu poate gasi calea vietii,rataceste in caile ei, si nu stie unde me rge. 7 Si acum, fiilor, ascultati-ma,si nu va abateti dela cuvintele gurii mele: 8 departeaza-te de drumul care duce la ea,si nu te apropia de usa casei ei, 9 ca nu cumva sa-ti dai altora vlaga ta,si unui om fara mila anii tai; 10 ca nu cumva niste straini sa se sature de averea ta,si tu sa te trudesti pent ru casa altuia; 11 ca nu cumva sa gemi, la urma,cind carnea si trupul ti se vor istovi, 12 si sa zici: Cum am putut eu sa urasc certarea,si cum a dispretuit inima mea m ustrarea? Proverbe 1.29;Proverbe 1.25;Proverbe 12.1; 13 Cum am putut sa n-ascult glasul invatatorilor mei,si sa nu iau aminte la ceic e ma invatau? 14 Cit pe ce sa ma nenorocesc de totin mijlocul poporului si adunarii!" 15 Bea apa din fintina ta,si din izvoarele putului tau. 16 Ce, vrei sa ti se verse izvoarele afara?Si sa-ti curga riurile pe pietele de obste?

17 Lasa-le sa fie numai pentru tine,si nu pentru strainii de linga tine. 18 Izvorul tau sa fie binecuvintat,si bucura-te de nevasta tineretii tale. Mal 2.14; 19 Cerboaica iubita, caprioara placuta:fii imbatat tot timpul de dragalasiile ei ,fii indragostit necurmat de dragostea ei! Cînt 2.9;Cînt 4.5;Cînt 7.3; 20 Si pentruce, fiule, ai fi indragostit de o straina,si ai imbratisa sinul unei necunoscute? Proverbe 2.16;Proverbe 7.5; 21 Caci caile omului sint lamurite inaintea ochilor Domnului,si El vede toate ca rarile lui. 2Cron 16.9;Iov 31.4;Iov 34.21;Proverbe 15.3;Ier 16.17;Ier 32.19;Osea 7.2;E vr 4.13; 22 Cel rau este prins in insesi nelegiuirile lui,si este apucat de legaturile pa catului lui. Ps 9.15; 23 El va muri din lipsa de infrinare,se va poticni din prea multa lui nebunie. Iov 4.21;Iov 36.12; Cap. 6 1 Fiule, daca te-ai pus chezas pentru aproapele tau,daca te-ai prins pentru altu l, Proverbe 11.15;Proverbe 17.18;Proverbe 20.16;Proverbe 22.26;Proverbe 27.13 ; 2 daca esti legat prin fagaduinta gurii tale,daca esti prins de cuvintele gurii tale, 3 fa totus lucrul acesta, fiule: desleaga-te,caci ai cazut in mina aproapelui ta u!De aceea du-te, arunca-te cu fata la pamint, si staruieste de el. 4 Nu da somn ochilor tai,nici atipire pleoapelor tale! Ps 132.4; 5 Scapa din mina lui cum scapa caprioara din mina vinatorului,si ca pasarea din mina pasararului ... 6 Du-te la furnica, lenesule;uita-te cu bagare de seama la caile ei, si intelept este-te! Iov 12.7; 7 Ea n-are nici capetenie,nici priveghetor, nici stapin; 8 totus isi pregateste hrana vara,si stringe de ale mincarii in timpul secerisul ui. 9 Pina cind vei sta culcat, lenesule?Cind te vei scula din somnul tau? Proverbe 24.33-34; 10 Sa mai dormi putin, sa mai atipesti putin,sa mai incrucisezi putin minile ca sa dormi!... 11 Si saracia vine peste tine, ca un hot,si lipsa, ca un om inarmat. Proverbe 10.4;Proverbe 13.4;Proverbe 20.4; 12 Omul de nimic, omul nelegiuit,umbla cu neadevarul in gura, 13 clipeste din ochi, da din picior,si face semne cu degetele. Iov 15.12;Ps 35.19;Proverbe 10.10; 14 Rautatea este in inima lui, urzeste lucrurile rele intr-una,si stirneste cert uri. Mic 2.1;Proverbe 6.19; 15 De aceea nimicirea ii va veni pe neasteptate;va fi zdrobit deodata, si fara l eac. Ier 19.11;2Cron 36.16; 16 Sase lucruri uraste Domnul,si chiar sapte Ii sint urite: 17 ochii trufasi, limba mincinoasa,minile cari varsa singe nevinovat, Ps 18.27;Ps 101.5;Ps 120.2.3;Isa 1.15; 18 inima care urzeste planuri nelegiuite,picioarele cari alearga repede la rau, Gen 6.5;Isa 59.7;Rom 3.15;

19 martorul mincinos, care spune minciuni,si cel ce stirneste certuri intre frat i. Ps 27.12;Proverbe 19.5;Proverbe 6.14; 20 Fiule, pazeste sfaturile tatalui tau,si nu lepada invatatura mamei tale: Proverbe 1.8;Efes 6.1; 21 leaga-le necurmat la inima,atirna-le de git. Proverbe 3.3;Proverbe 7.3; 22 Ele te vor insoti in mersul tau, te vor pazi in pat,si iti vor vorbi la deste ptare! Proverbe 3.23-24;Proverbe 2.11; 23 Caci sfatul este o candela, invatatura este o lumina,iar indemnul si mustrare a sint calea vietii. Ps 19.8;Ps 119.105; 24 Ele te vor feri de femeia stricata,de limba ademenitoare a celei straine. Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5; 25 N-o pofti in inima ta pentru frumuseta ei,si nu te lasa ademenit de pleoapele ei. Mat 5.28; 26 Caci pentru o femeie curva, omul ajunge de nu mai ramine decit cu o bucata de pine,si femeia maritata intinde o cursa unui suflet scump. Proverbe 29.3;Gen 39.14;Ezec 13.18; 27 Poate cineva sa ia foc in sin,fara sa i se aprinda hainele? 28 Sau poate merge cineva pe carbuni aprinsi,fara sa-i arda picioarele? 29 Tot asa este si cu cel ce se duce la nevasta aproapelui sau:ori cine se ating e de ea nu va raminea nepedepsit. 30 Hotul nu este urgisit cind furaca sa-si potoleasca foamea, caci ii este foame ; 31 Si daca este prins, trebuie sa dea inapoi inseptit,sa dea chiar tot ce are in casa. Exod 22.1-4; 32 Dar cel ce preacurveste cu o femeie este un om fara minte,singur isi pierde v iata cine face asa. Proverbe 7.7; 33 Nu va avea decit rana si rusine,si ocara nu i se va sterge. 34 Caci gelozia infurie pe un barbat,si n-are mila in ziua razbunarii; 35 nu se uita la niciun pret de rascumparare,si nu se lasa induplecat nici chiar de cel mai mare dar. Cap. 7 1 Fiule, pastreaza cuvintele mele,si tine la tine sfaturile mele. Proverbe 2.1; 2 Tine sfaturile mele, si vei trai;pazeste invataturile mele ca lumina ochilor. Lev 18.5;Proverbe 4.4;Isa 55.3;Deut 32.10; 3 Leaga-le la degete,scrie-le pe tablita inimii tale. Deut 6.8;Deut 11.18;Proverbe 3.3;Proverbe 6.21; 4 Zi intelepciunii: Tu esti sora mea!"Si numeste priceperea prietena ta, 5 ca sa te fereasca de nevasta altuia,de straina care intrebuinteaza cuvinte ade menitoare. Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24; 6 Stateam la fereastra casei mele,si ma uitam prin zabrele. 7 Am zarit printre cei neincercati,am vazut printre tineripe un baiat fara minte . Proverbe 6.32;Proverbe 9.4-16; 8 Trecea pe ulita, la coltul unde statea una din aceste straine,si a apucat pe c alea care ducea spre locuinta ei. 9 Era in amurg, seara,in noaptea neagra si intunecoasa. Iov 24.15; 10 Si, iata ca, i-a alergat inainte o femeieimbracata ca o curva si cu inima sir

eata. 11 Era buna de gura si fara astimpar;picioarele nu-i puteau sta acasa: Proverbe 9.13;1Tim 5.13;Tit 2.5; 12 cind in ulita, cind in piete,pela toate colturile statea la pinda. 13 Ea l-a imbratisat si l-a sarutat,si cu o fata fara rusine i-a zis : 14 Eram datoare cu o jertfa de multamire,azi mi-am implinit juruintele. 15 De aceea ti-am iesit inainte,sa te caut, si te-am si gasit. 16 Mi-am impodobit patul cu invelitori,cu asternut de pinzeturi din Egipt; 17 mi-am stropit asternutulcu smirna, aloe si scortisoara. Isa 19.9; 18 Vino, sa ne imbatam de dragoste pina dimineata,sa ne desfatam cu desmierdari ! 19 Caci barbatul meu nu este acasa,a plecat intr-o calatorie lunga, 20 a luat cu el sacul cu bani,si nu se va intoarce acasa decit la luna noua." 21 Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit,si l-a atras cu buzele ei ademenitoare. Proverbe 5.3;Ps 12.2; 22 De odata a inceput sa mearga dupa ea,ca boul care se duce la macelarie,ca un cerb care alearga spre cursa, 23 ca pasarea care da buzna in lat,fara sa stie ca o va costa viata,pina ce sage ata ii strapunge ficatul. Ecl 9.12; 24 Si acum, fiilor, ascultati-ma,si luati aminte la cuvintele gurii mele. 25 Sa nu ti se abata inima spre calea unei asemenea femei,nu te rataci pe carari le ei. 26 Caci ea a facut sa cada multe jertfe,si multi sint cei pe cari i-a ucis ea. Neem 13.26; 27 Casa ei este drumul spre locuinta mortilor,drumul care pogoara spre locasuril e mortii. Proverbe 2.18;Proverbe 5.5;Proverbe 9.18; Cap. 8 1 Nu striga intelepciunea,si nu-si inalta priceperea glasul? Proverbe 1.20;Proverbe 9.3; 2 Ea se aseaza sus pe inaltimi,afara pe drum, la raspintii, 3 si striga linga porti, la intrarea cetatii,la intrarea portilor: 4 Oamenilor, catre voi strig,si spre fiii oamenilor se indreapta glasul meu . 5 Invatati-va minte, prostilor,si inteleptiti-va nebunilor! 6 Asculati, caci am lucruri mari de spus,si buzele mi se deschid ca sa invete pe altii ce este drept. Proverbe 22.20; 7 Caci gura mea vesteste adevarul,si buzele mele urasc minciuna! 8 Toate cuvintele gurii mele sint drepte,n-au nimic neadevarat nici sucit in ele . 9 Toate sint lamurite pentru cel priceput,si drepte pentru ceice au gasit stiint a. 10 Primiti mai de graba invataturile mele decit argintul,si mai de graba stiinta de cit aurul scump. 11 Caci intelepciunea pretuieste mai mult de cit margaritarele,si nici un lucru de pret nu se poate asemui cu ea. Iov 28.15;Ps 19.10;Ps 119.127;Proverbe 3.14-15;Proverbe 4.5-7;Proverbe 16. 16; 12 Eu, Intelepciunea, am ca locuinta mintea,si pot nascoci cele mai chibzuite pl anuri. 13 Frica de Domnul este urirea raului;trufia si mindria, purtarea reasi gura min cinoasa, iata ce urasc eu. Proverbe 16.6;Proverbe 6.17;Proverbe 4.24; 14 Dela mine vine sfatul si izbinda, eu sint priceperea, a mea este puterea. Ecl 7.19;

15 Prin mine imparatesc imparatiisi dau voivozii porunci drepte. Dan 2.21;Rom 13-1; 16 Prin mine cirmuiesc dregatorii,si mai marii, toti judecatorii pamintului. 17 Eu iubesc pe ceice ma iubesc,si cei ce ma cauta cu totdinadinsul ma gasesc. 1Sam 2.30;Ps 91.14;Ioan 14.21;Iac 1.5; 18 Cu mine este bogatia si slava, avutiile trainice si dreptatea. Proverbe 3.16;Mat 6.33; 19 Rodul meu este mai bun decit aurul cel mai curat,si venitul meu intrece argin tul cel mai ales. Proverbe 3.14;Proverbe 8.10; 20 Eu umblu pe calea nevinovatiei,pe mijlocul cararilor neprihanirii, 21 ca sa dau o adevarata mostenire celor ce ma iubesc,si sa le umplu visteriile. 22 Domnul m-a facut cea dintii dintre lucrarile Lui,inaintea celor mai vechi luc rari ale Lui. Proverbe 3.19;Ioan 1.1; 23 Eu am fost asezata din vecinicie, inainte de orice inceput,inainte de a fi pa mintul. Ps 2.6; 24 Am fost nascuta cind inca nu erau adincuri,nici izvoare incarcate cu ape; 25 am fost nascuta inainte de intarirea muntilor,inainte de a fi dealurile, Iov 15.7-8; 26 cind nu era inca nici pamintul, nici cimpiile,nici cea dintii farima din pulb erea lumii. 27 Cind a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fata;cind a tras o zare pe fata a dincului, 28 cind a pironit norii sus,si cind au tisnit cu putere izvoarele adincului, 29 cind a pus un hotar marii,ca apele sa nu treaca peste porunca Lui,cind a pus temeliile pamintului, Gen 1.9-10;Iov 38.10-11;Ps 33.7;Ps 104.9;Ier 5.22;Iov 38.4; 30 eu eram mesterul Lui, la lucru linga el,si in toate zilele eram desfatarea Lu i,jucind neincetat inaintea Lui, Ioan 1.1-18;Mat 3.17;Col 1.13; 31 jucind pe rotocolul pamintului Sau,si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor. Ps 16.3; 32 Si acum, fiilor, ascultati-ma,caci ferice de ceice pazesc caile mele! Ps 119.1-2;Ps 128.1-2;Luc 11.28; 33 Ascultati invatatura, ca sa va faceti intelepti, si nu lepadati sfatul meu. 34 Ferice de omul care m-asculta,care vegheaza zilnic la portile mele,si pazeste pragul usii mele. Proverbe 3.13-18; 35 Caci celce ma gaseste, gaseste viata,si capata bunavointa Domnului. Proverbe 12.2; 36 Dar celce pacatuieste impotriva mea isi vatama sufletul sau;toti ceice ma ura sc pe mine, iubesc moartea. Proverbe 2.20; Cap. 9 1 Intelepciunea si-a zidit casa,si-a taiat cei sapte stilpi. Mat 16.18;Efes 2.20-22;1Pet 2.5; 2 Si-a junghiat vitele, si-a amestecat vinul,si-a pus masa. Mat 22.3;Proverbe 9.5;Proverbe 23.30; 3 Si-a trimes slujnicele, si striga,de pe virful inaltimilor cetatii : Rom 10.15;Proverbe 8.1-2;Proverbe 9.14; 4 Cine este prost, sa vina incoace!"Celor lipsiti de pricepere le zice: Proverbe 9.16;Proverbe 6.32;Mat 11.25; 5 Veniti de mincati din pinea mea,si beti din vinul pe care l-am amestecat! Proverbe 9.2;Cînt 5.1;Isa 55.1;Ioan 6.27; 6 Lasati prostia, si veti trai,si umblati pe calea priceperii!"

7 e 8 l 9

Celce mustra pe un batjocoritor isi trage dispret,si celce cauta sa indrepte p cel rau se alege cu ocara. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa nu te urasca;mustra pe cel intelept, si e te va iubi ! Da inteleptului, si se va face si mai intelept;invata pe cel neprihanit, si va invata si mai mult! Mat 13.12; 10 Inceputul intelepciunii este frica de Domnul;si stiinta sfintilor, este price perea. Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 1.7; 11 Prin mine ti se vor inmulti zilele,si ti se vor mari anii vietii tale. Proverbe 3.2-16;Proverbe 10.27; 12 Daca esti intelept, pentru tine esti intelept;daca esti batjocoritor, tu sing ur vei suferi. Iov 35.6-7;Proverbe 16.26; 13 Nebunia este o femeie galagioasa, proasta si care nu stie nimic. Proverbe 7.11; 14 Ea sade totus la usa casei sale,pe un scaun, pe inaltimile cetatii, Proverbe 9.3; 15 ca sa strige la trecatorii,cari merg pe calea cea dreapta: 16 Cine este prost, sa vina aici!"Iar celui fara minte ii zice: Proverbe 9.4; 17 Apele furate sint dulci,si pinea luata pe ascuns este placuta !" Proverbe 20.17; 18 El nu stie ca acolo sint mortii,si ca oaspetii ei sint in vaile locuintei mor tilor. Proverbe 2.18;Proverbe 7.27; Cap. 10 1 Pildele lui Solomon.Un fiu intelept este bucuria tatalui,dar un fiu nebun este mihnirea mamei sale. Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 19.13;Proverbe 29.3.15; 2 Comorile cistigate pe nedrept nu folosesc,dar neprihanirea izbaveste dela moar te. Ps 49.6;Proverbe 11.4;Luc 12.19-20;Dan 4.27; 3 Domnul nu lasa pe cel neprihanit sa sufere de foame,dar indeparteaza pofta cel or rai. Ps 10.14;Ps 34.9-10;Ps 37.25; 4 Cine lucreaza cu o mina lenesa saraceste,dar mina celor harnici imbogateste. Proverbe 12.24;Proverbe 19.15;Proverbe 13.4;Proverbe 21.5; 5 Cine stringe vara, este un om chibzuit,cine doarme in timpul seceratului este un om care face rusine. Proverbe 12.4;Proverbe 17.2;Proverbe 19.26; 6 Pe capul celui neprihanit sint binecuvintari,dar gura celor rai ascunde silnic ie. Proverbe 10.11;Est 7.8; 7 Pomenirea celui neprihanit este binecuvintata,dar numele celor rai putrezeste. Ps 9.5-6;Ps 112.6;Ecl 8.10; 8 Cine are o inima inteleapta primeste invataturile,dar cine are o gura nesocoti ta se prapadeste singur. Proverbe 10.10; 9 Cine umbla fara prihana, umbla fara teama,dar cine apuca pe cai strimbe se da singur de gol. Ps 23.4;Ps Proverbe;Ps 28.18;Isa 33.15-16; 10 Cine clipeste din ochi este o pricina de intristare,si cine are o gura nesoco tita se prapadeste singur. Proverbe 6.13;Proverbe 10.8;

11 Gura celui neprihanit este un izvor de viata,dar gura celor rai ascunde silni cie. Ps 37.30;Proverbe 13.14;Proverbe 18.4;Ps 107.42;Proverbe 10.6; 12 Ura stirneste certuri,dar dragostea acopere toate greselile. Proverbe 17.9;1Cor 13.4;1Pet 4.8; 13 Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea,dar nuiaua este pentru spatel e celui fara minte. Proverbe 26.3; 14 Inteleptii pastreaza stiinta,dar gura nebunului este o pieire apropiata. Proverbe 18.7;Proverbe 21.23; 15 Averea este o cetate intarita pentru cel bogat;dar prapadirea celor nenorocit i, este saracia lor. Iov 31.24;Ps 52.7;Proverbe 18.11;1Tim 6.17; 16 Cel neprihanit isi intrebuinteaza cistigul pentru viata,iar cel rau isi intre buinteaza venitul pentru pacat. 17 Cine isi aduce aminte de certare apuca pe calea vietii;dar cel ce uita mustra rea apuca pe cai gresite. 18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase,si cine raspindeste birfelile este un n ebun. Ps 15.3; 19 Cine vorbeste mult nu se poate sa nu pacatuiasca,dar cel ce-si tine buzele, e ste un om chibzuit. Ecl 5.3;Iac 3.2; 20 Limba celui neprihanit este argint ales;inima celor rai este putin lucru. 21 Buzele celui neprihanit invioreaza pe multi oameni,dar nebunii mor fiindca nau judecata. 22 Binecuvintarea Domnului imbogateste,si El nu lasa sa fie urmata de niciun nec az. Gen 24.35;Gen 26.12;Ps 37.22; 23 Pentru cel nebun este o placere sa faca raul,dar pentru cel intelept este o p lacere sa lucreze cu pricepere. Proverbe 14.9;Proverbe 15.21; 24 Celui rau de ce se teme aceea i se intimpla,dar celor neprihaniti li se impli neste dorinta. Iov 15.21;Ps 145.19;Mat 5.6;1Ioan 5.14-15; 25 Cum trece virtejul, asa piere cel rau;dar cel neprihanit are temelii vecinice . Ps 37.9-10;Ps 15.5;Proverbe 10.30;Mat 7.24-25;Mat 16.18; 26 Cum este otetul pentru dinti si fumul pentru ochi,asa este lenesul pentru cel ce-l trimete. 27 Frica de Domnul lungeste zilele,dar anii celui rau sint scurtati. Proverbe 9.11;Iov 15.32-33;Iov 22.16;Ps 55.23;Ecl 7.17; 28 Asteptarea celor neprihaniti nu va fi decit bucurie,dar nadejdea celor rai va pieri. Iov 8.13;Iov 11.20;Ps 112.10;Proverbe 11.7;Ps 1.6;Ps 37.20; 29 Calea Domnului este un zid de aparare pentru cel nevinovat,dar este o topenie pentru cei ce fac raul.30 Cel neprihanit nu se va clatina niciodata,dar cei rai nu vor locui in tara. Ps 37.22-29;Ps 125.1;Proverbe 10.25; 31 Gura celui neprihanit scoate intelepciune,dar limba stricata va fi nimicita. Ps 37.20; 32 Buzele celui neprihanit stiu sa vorbeasca lucruri placute,dar gura celor rai spune rautati. Cap. 11 1 Cumpana inselatoare este urita Domnului,dar cintareala dreapta Ii este placuta .

Lev 19.35-36;Deut 25.13-16;Proverbe 16.11;Proverbe 20.10-23; 2 Cind vine mindria, vine si rusinea;dar intelepciunea este cu cei smeriti. Proverbe 15.33;Proverbe 16.18;Proverbe 18.12;Dan 4.30-31; 3 Neprihanirea oamenilor cinstiti ii cirmuieste fara teama,dar vicleniile celor stricati le aduc pieirea. Proverbe 13.6; 4 In ziua miniei, bogatia nu slujeste la nimic;dar neprihanirea izbaveste dela m oarte. Proverbe 10.2;Ezec 7.19;Þef 1.18;Gen 7.1; 5 Nevinovatia omului fara prihana ii netezeste calea,dar cel rau cade prin insas rautatea lui. Proverbe 5.22;Ecl 10.8; 6 Nevinovatia oamenilor fara prihana ii scapa,dar cei rai sint prinsi de rautate a lor. 7 La moartea celui rau, ii piere nadejdea,si asteptarea oamenilor nelegiuiti est e nimicita. Proverbe 10.28; 8 Cel neprihanit este scapat din strimtoare,si cel rau ii ia locul. Proverbe 21.18; 9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele sau,dar cei neprihaniti sint sc apati prin stiinta. Iov 8.13; 10 Cind le merge bine celor neprihaniti, toata cetatea se bucura;si cind pier ce i rai, toti striga de veselie. Est 8.15;Proverbe 28.12-28; 11 Cetatea se inalta prin binecuvintarea oamenilor fara prihana,dar este surpata prin gura celor rai. Proverbe 29.8; 12 Cine defaima pe aproapele sau este fara minte,dar omul cu pricepere primeste si tace. 13 Cine umbla cu birfeli da pe fata lucruri ascunse,dar sufletul credincios tine ce i s-a incredintat. Lev 19.16;Proverbe 20.19; 14 Cind nu este chibzuinta, poporul cade;dar biruinta vine prin marele numar de sfetnici. Reg 12.1;Proverbe 15.22;Proverbe 24.6; 15 Cui se pune chezas pentru altul, ii merge rau,dar cine se teme sa se puna che zas este linistit. Proverbe 6.1; 16 O femeie placuta capata cinste,si cei asupritori capata bogatie. Proverbe 31.30; 17 Omul milostiv isi face bine sufletului sau,dar omul fara mila isi turbura ins as carnea lui. Mat 5.7;Mat 25.34; 18 Cel rau dobindeste un cistig inselator,dar cel ce samana neprihanirea are o a devarata plata. Osea 10.12;Gal 6.8-9;Iac 3.18; 19 Adevarata neprihanire duce la viata,dar cel ce urmareste raul gaseste moartea . 20 Cei cu inima stricata sint o scirba inaintea Domnului,dar cei ce umbla fara p rihana Ii sint placuti. 21 Hotarit: cel rau nu va raminea nepedepsit,dar saminta celor neprihaniti va fi scapata. Proverbe 16.5;Ps 112.2; 22 Femeia frumoasa si fara minte esteca un inel de aur pus in ritul unui porc. 23 Dorinta celor neprihaniti este numai bine; dar asteptarea celor rai este numa i minie -. Rom 2.8-9; 24 Unul, care da cu mina larga, ajunge mai bogat;si altul, care economiseste pre a mult, nu face decit sa saraceasca. -

Ps 112.9; 25 Sufletul binefacator va fi saturat,si cel ce uda pe altii va fi udat si el. 2Cor 9.6-10;Mat 5.7; 26 Cine opreste griul este blestemat de popor,dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvintarea. Amos 8.5-6;Iov 29.13; 27 Cine urmareste binele, isi cistiga bunavointa,dar cine urmareste raul este at ins de el. Est 7.10;Ps 7.15-16;Ps 9.15-16;Ps 10.2;Ps 57.6; 28 Cine se increde in bogatii va cadea,dar cei neprihaniti vor inverzi ca frunzi sul. Iov 31.24;Ps 52.7;Marc 10.24;Luc 12.21;1Tim 6.17;Ps 1.3;Ps 52.8;Ps 92.12;I er 17.8; 29 Cine isi turbura casa va mosteni vint,si nebunul va fi robul omului intelept! Ecl 5.16; 30 Rodul celui neprihanit este un pom de viata,si cel intelept cistiga suflete. Dan 12.3;1Cor 9.19;Iac 5.20; 31 Iata, cel neprihanit este rasplatit pe pamint;cu cit mai mult cel rau si paca tos! Ier 25.29;1Pet 4.17-18; Cap. 12 1 Cine iubeste certarea, iubeste stiinta;dar cine uraste mustrarea, este prost. 2 Omul de bine capata bunavointa Domnului,dar Domnul osindeste pe cel plin de ra utate. Proverbe 8.35; 3 Omul nu se intareste prin rautate,dar radacina celor neprihaniti nu se va clat ina. Proverbe 10.25; 4 O femeie cinstita este cununa barbatului ei, dar cea care-i face rusine este c a putregaiul in oasele lui. Proverbe 31.23;1Cor 11.7;Proverbe 14.30; 5 Gindurile celor neprihaniti nu sint decit dreptate,dar sfaturile celor rai nu sint decit inselaciune. 6 Cuvintele celor rai sint niste curse ca sa verse singe,dar gura celor fara pri hana ii izbaveste. Proverbe 1.11-18;Proverbe 14.3; 7 Cei rai sint rasturnati, si nu mai sint,dar casa celor neprihaniti ramine in p icioare! Ps 37.36-37;Proverbe 11.21;Mat 7.24-27; 8 Un om este pretuit dupa masura priceperii lui,dar cel cu inima stricata este d ispretuit. 1Sam 25.17; 9 Mai bine sa fii intr-o stare smerita si sa ai o sluga,decit sa faci pe fudulul si sa n-ai ce minca. Proverbe 13.7;Deut 25.4; 10 Cel neprihanit se indura de vite,dar inima celui rau este fara mila. 11 Cine-si lucreaza ogorul va avea belsug de pine,dar cine umbla dupa lucruri de nimic este fara minte. Gen 3.19;Proverbe 28.19;Proverbe 6.32; 12 Cel rau pofteste prada celor nelegiuiti,dar radacina celor neprihaniti rodest e.13 In pacatuirea cu buzele este o cursa primejdioasa,dar cel neprihanit scapa di n bucluc. Proverbe 18.7;2Pet 2.9;

14 Prin rodul gurii te saturi de bunatati,si fiecare primeste dupa lucrul minilo r lui. Proverbe 13.2;Proverbe 18.20;Isa 3.10-11; 15 Calea nebunului este fara prihana in ochii lui,dar inteleptul asculta sfaturi le. Proverbe 3.7;Luc 18.11; 16 Nebunul indata isi da pe fata minia,dar inteleptul ascunde ocara. Proverbe 29.11; 17 Cine spune adevarul face o marturisire dreapta,dar martorul mincinos vorbeste inselaciune. Proverbe 14.5; 18 Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii,dar limba inteleptilor aduce vindecare. Ps 57.4;Ps 59-7;Ps 64.3;Ps 52.5;Proverbe 19.9; 19 Buza care spune adevarul este intarita pe vecie,dar limba mincinoasa nu sta d ecit o clipa. 20 Inselatoria este in inima celor ce cugeta raul,dar bucuria este pentru ceice sfatuiesc la pace. 21 Nicio nenorocire nu se intimpla celui neprihanit,dar cei rai sint napaditi de rele. 22 Buzele mincinoase sint urite Domnului,dar ceice lucreaza cu adevar ii sint pl acuti. Proverbe 6.17;Proverbe 11.20;Apoc 22.15; 23 Omul intelept iti ascunde stiinta,dar inima nebunilor vesteste nebunia. Proverbe 13.16;Proverbe 15.2; 24 Mina celor harnici va stapini,dar mina lenesa va plati bir. Proverbe 10.4; 25 Nelinistea din inima omului il doboara,dar o vorba buna il inveseleste. Proverbe 15.13;Isa 50.4; 26 Cel neprihanit arata prietenului sau calea cea buna,dar calea celor rai ii du ce in ratacire. 27 Lenesul nu-si frige vinatul,dar comoara de pret a unui om este munca. 28 Pe cararea neprihanirii este viata,si pe drumul insemnat de ea nu este moarte . Cap. 13 1 Un fiu intelept asculta invatatura tatalui sau,dar batjocoritorul n-asculta mu strarea. 1Sam 2.25; 2 Prin rodul gurii ai parte de bine,dar cei stricati au parte de silnicie. Proverbe 12.14; 3 Cine-si pazeste gura, isi pazeste sufletul;cine-si deschide buzele mari alearg a spre pieirea lui. Ps 39.1;Proverbe 21.23;Iac 3.2; 4 Lenesul doreste mult, si totus, n-are nimic,dar cei harnici se satura. Proverbe 10.4; 5 Cel neprihanit uraste cuvintele mincinoase, dar cel rau se face urit si se aco pera de rusine. 6 Neprihanirea pazeste pe cel nevinovat,dar rautatea aduce pierzarea pacatosului . Proverbe 11.3-6; 7 Unul face pe bogatul, si n-are nimic,altul face pe saracul, si are totus mari avutii, Proverbe 12.9; 8 Omul cu bogatia lui isi rascumpara viata,dar saracul n-asculta mustrarea. 9 Lumina celor neprihaniti arde voioasa,dar candela celor rai se stinge. Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 24.20; 10 Prin mindrie se atita numai certuri,dar intelepciunea este cu cel ce asculta

sfaturile. 11 Bogatia cistigata fara truda scade,dar ce se stringe incetul cu incetul,crest e. Proverbe 10.2;Proverbe 20.21; 12 O nadejde aminata imbolnaveste inima, dar o dorinta implinita este un pom de viata. Proverbe 13.19; 13 Cine nesocoteste Cuvintul Domnului se pierde,dar cine se teme de porunca este rasplatit. 2Cron 36.16; 14 Invatatura inteleptului este un izvor de viata,ca sa abata pe om din cursele mortii. Proverbe 10.11;Proverbe 14.27;Proverbe 16.22;2Sam 22.6; 15 O minte sanatoasa cistiga bunavointa,dar calea celor stricati este pietroasa. 16 Orice om chibzuit lucreaza cu cunostinta,dar nebunul isi da la iveala nebunia . Proverbe 12.23;Proverbe 15.2; 17 Un sol rau cade in nenorocire,dar un sol credincios aduce tamaduire. Proverbe 25.13; 18 Saracia si rusinea sint partea celui ce leapada certarea,dar cel ce ia seama la mustrare este pus in cinste. Proverbe 15.5.31; 19 Implinirea unei dorinte este dulce sufletului,dar celor nebuni le este urit s a se lase de rau. Proverbe 13.12; 20 Cine umbla cu inteleptii se face intelept,dar cui ii place sa se insoteasca c u nebunii o duce rau. 21 Nenorocirea urmareste pe cei ce pacatuiesc,dar cei neprihaniti vor fi rasplat iti cu fericire. Ps 32.10; 22 Omul de bine lasa mostenitori pe copiii copiilor sai,dar bogatiile pacatosulu i sint pastrate pentru cel neprihanit. Iov 27.16-17;Proverbe 28.8;Ecl 2.26; 23 Ogorul pe care-l destelineste saracul da o hrana imbelsugata,dar multi pier d in pricina nedreptatii lor. Proverbe 12.11; 24 Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau,dar cine-l iubeste, il pedepseste indat a. Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 23.13;Proverbe 29.15-17; 25 Cel neprihanit maninca pina se satura,dar pintecele celor rai duce lipsa. Ps 34.10;Ps 37.3; Cap. 14 1 Femeia inteleapta isi zideste casa,iar femeia nebuna o darima cu insesi minile ei. Proverbe 24.3;Rut 4.11; 2 Cine umbla cu neprihanire, se teme de Domnul,dar cine apuca pe cai strimbe, Il nesocoteste. Iov 12.4; 3 In gura nebunului este o nuia pentru mindria lui,dar pe intelepti ii pazesc bu zele lor. Proverbe 12.6; 4 Unde nu sint boi, ieslea ramine goala,dar puterea boilor aduce belsug de rodur i. 5 Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni. Exod 20.16;Exod 23.1;Proverbe 6.19;Proverbe 12.17;Proverbe 14.25; 6 Batjocoritorul cauta intelepciunea si n-o gaseste,dar pentru omul priceput sti

inta este lucru usor. Proverbe 8.9;Proverbe 17.24; 7 Departeaza-te de nebun,caci nu pe buzele lui vei gasi stiinta. 8 Intelepciunea omului chibzuit il face sa vada pe ce cale sa mearga,dar nebunia celor nesocotiti ii insala pe ei insisi. 9 Cei nesocotiti glumesc cu pacatul, dar intre cei fara prihana este bunavointa. Proverbe 10.23; 10 Inima isi cunoaste necazurile,si nici un strain nu se poate amesteca in bucur ia ei. 11 Casa celor rai va fi nimicita,dar cortul celor fara prihana va inflori. Iov 8.15; 12 Multe cai pot parea bune omului,dar la urma se vad ca duc la moarte. Proverbe 16.25;Rom 6.21; 13 De multe ori chiar in mijlocul risului inima poate fi mihnita,si bucuria poat e sfirsi prin necaz. Proverbe 5.4.Ecl; 14 Cel cu inima ratacita se satura de caile lui,si omul de bine se satura si el de ce este in el. Proverbe 1.31;Proverbe 12.14; 15 Omul lesne crezator crede orice vorba,dar omul chibzuit ia seama bine cum mer ge. 16 Inteleptul se teme si se abate dela rau,dar nesocotitul este ingimfat si fara frica. Proverbe 22.3; 17 Cine este iute la minie face prostii,si omul plin de rautate se face urit. 18 Cei prosti au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiti sint incununati cu stiin ta. 19 Cei rai se pleaca inaintea celor buni,si cei nelegiuiti inaintea portilor cel ui neprihanit. 20 Saracul este urit chiar si de prietenul sau,dar bogatul are foarte multi prie teni. Proverbe 19.7; 21 Cine dispretuieste pe aproapele sau face un pacat,dar ferice de cine are mila de cei nenorociti. Ps 41.1;Ps 112.9; 22 In adevar ceice gindesc raul se ratacesc.dar ceice gindesc binele lucreaza cu bunatate si credinciosie. 23 Oriunde se munceste este si cistig,dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa. 24 Bogatia este o cununa pentru cei intelepti,dar cei nesocotiti n-au altceva de cit nebunie. 25 Martorul care spune adevarul scapa suflete,dar cel inselator spune minciuni. Proverbe 14.5; 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare in El,si copiii lui au un loc de a dapost la El. 27 Frica de Domnul este un izvor de viata,ea ne fereste de cursele mortii. Proverbe 13.14; 28 Multimea poporului este slava imparatului,lipsa poporului este pieirea voivod ului. 29 Cine este incet la minie are multa pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. Proverbe 16.32;Iac 1.19; 30 O inima linistita este viata trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. Ps 112.10;Proverbe 12.4; 31 Cine asupreste pe sarac, batjocoreste pe Ziditorul sau,dar cine are mila de c el lipsit, cinsteste pe Ziditorul sau. Proverbe 17.5;Mat 25.40-45;Iov 31.15-16;Proverbe 22.2; 32 Cel rau este doborit de rautatea lui,dar cel neprihanit chiar si la moarte tr

age nadejde. Iov 13.15;Iov 19.26;Ps 23.4;Ps 37.37;2Cor 1.9;2Cor 5.8;2Tim 4.18; 33 Intelepciunea se odihneste intr-o inima priceputa,dar in mijlocul celor nesoc otiti ea se da de gol. Proverbe 12.16;Proverbe 29.11; 34 Neprihanirea inalta pe un popor,dar pacatul este rusinea popoarelor. 35 Un imparat are placere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocara, il atinge minia lui. Mat 24.45-47; Cap. 15 1 Un raspuns blind potoleste minia,dar o vorba aspra atita minia. Jud 8.1-3;Proverbe 25.15;1Sam 25.10;1Imp 12.13-16; 2 Limba inteleptilor da stiinta placuta,dar gura nesocotitilor improasca nebunie . Proverbe 15.28;Proverbe 12.23;Proverbe 13.16; 3 Ochii Domnului sint in orice loc,ei vad pe cei rai si pe cei buni. Iov 34.21;Proverbe 5.21;Ier 16.17;Ier 32.19;Evr 4.13; 4 Limba dulce este un pom de viata,dar limba stricata zdrobeste sufletul. 5 Nesocotitul dispretuieste invatatura tatalui sau,dar cine ia seama la mustrare ajunge intelept. Proverbe 10.1;Proverbe 13.18;Proverbe 15.31.32; 6 In casa celui neprihanit este mare belsug,dar in cistigurile celui rau este tu rburare. 7 Buzele inteleptilor samana stiinta,dar inima celor nesocotiti este stricata. 8 Jertfa celor rai este o scirba inaintea Domnului,dar rugaciunea celor fara pri hana Ii este placuta. Proverbe 21.27;Proverbe 28.9;Isa 1.11;Isa 61.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Ier 7.22; Amos 5.22; 9 Calea celui rau este urita Domnului,dar El iubeste pe cel ce umbla dupa neprih anire. Proverbe 21.21;1Tim 6.11; 10 Cine paraseste cararea este aspru pedepsit,si cine uraste mustrarea va muri. 1Imp 22.8;Proverbe 5.12;Proverbe 10.17; 11 Locuinta mortilor si Adincul sint cunoscute Domnului,cu cit mai mult inimile oamenilor! Iov 26.6;Ps 139.8;2Cron 6.30;Ps 7.9;Ps 44.21;Ioan 2.24-25;Ioan 21.17;Fapt 1.24; 12 Batjocoritorului nu-i place sa fie mustrat,de aceea nu se duce la cei intelep ti. Amos 5.10;2Tim 4.3; 13 O inima vesela insenineaza fata;dar cind inima este trista, duhul este mihnit . Proverbe 17.22;Proverbe 12.25; 14 Inima celor priceputi cauta stiinta,dar gura nesocotitilor gaseste placere in nebunie. 15 Toate zilele celui nenorocit sint rele,dar cel cu inima multamita are un ospa t necurmat. Proverbe 17.22; 16 Mai bine putin, cu frica de Domnul,de cit o mare bogatie, cu turburare! Ps 37.16;Proverbe 16.8;1Tim 6.6; 17 Mai bine un prinz de verdeturi, si dragoste,de cit un bou ingrasat, si ura. Proverbe 17.1; 18 Un om iute la minie stirneste certuri,dar cine este incet la minie potoleste neintelegerile. Proverbe 26.21;Proverbe 29.22; 19 Drumul lenesului este ca un hatis de spini,dar cararea celor fara prihana est

e netezita. Proverbe 22.5; 20 Un fiu intelept este bucuria tatalui sau,dar un om nesocotit dispretuieste pe mama-sa. Proverbe 10.1;Proverbe 29.3; 21 Nebunia este o bucurie pentru cel fara minte,dar un om priceput merge pe drum ul cel drept. Proverbe 10.23;Efes 5.15; 22 Planurile nu izbutesc, cind lipseste o adunare care sa chibzuiasca,dar izbute sc cind sint multi sfetnici. Proverbe 11.14;Proverbe 20.18; 23 Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui,si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita! Proverbe 25.11; 24 Pentru cel intelept cararea vietii duce in sus,ca sa-l abata de la locuinta m ortilor, care este jos. Filp 3.20;Col 3.1-2; 25 Domnul surpa casa celor mindri,dar intareste hotarele vaduvei. Proverbe 12.7;Proverbe 14.11;Ps 68.5-6;Ps 146.9; 26 Gindurile rele sint urite Domnului,dar cuvintele prietenoase sint curate inai ntea Lui. Proverbe 6.16-18;Ps 37.30; 27 Cel lacom de cistig isi turbura casa,dar cel ce uraste mita va trai. Proverbe 11.19;Isa 5.8;Ier 17.11; 28 Inima celui neprihanit se gindeste ce sa raspunda,dar gura celor rai improasc a rautati. 1Pet 3.15; 29 Domnul Se departeaza de cei rai,dar asculta rugaciunea celor neprihaniti. Ps 10.1;Ps 34.16;Ps 145.18-19; 30 O privire prietenoasa inveseleste inima,o veste buna intareste oasele. 31 Urechea care ia aminte la invataturile cari duc la viata,locuieste in mijlocu l inteleptilor. Proverbe 15.5; 32 Cel ce leapada certarea isi dispretuieste sufletul,dar cel ce asculta mustrar ea capata pricepere. 33 Frica de Domnul este scoala intelepciunii,si smerenia merge inaintea slavei. Proverbe 1.7;Proverbe 18.12; Cap. 16 1 Planurile pe cari le face inima atirna de om,dar raspunsul pe care-l da gura v ine dela Domnul. Proverbe 16.9;Proverbe 19.21;Proverbe 20.24;Ier 10.23;Mat 10.19.20; 2 Toate caile omului sint curate in ochii lui,dar celce cerceteaza duhurile este Domnul . Proverbe 21.2;1Sam 16.7; 3 Incredinteaza-ti lucrarile in mina Domnului,si iti vor izbuti planurile. Ps 37.5;Ps 55.22;Mat 6.25;Luc 12.22;Filp 4.6;1Pet 5.7; 4 Domnul a facut toate pentru o tinta,chiar si pe cel rau pentru ziua nenorociri i. Isa 43.7;Rom 11.36;Iov 21.30;Rom 9.22; 5 Orice inima trufasa este o scirba inaintea Domnului;hotarit, ea nu va raminea nepedepsita. Proverbe 6.17;Proverbe 8.13;Proverbe 11.21; 6 Prin dragoste si credinciosie omul ispaseste nelegiuirea,si prin frica de Domn ul se abate dela rau. Dan 4.27;Luc 11.41;Proverbe 14.16; 7 Cind sint placute Domnului caile cuiva,ii face prieteni chiar si pe vrajmasii

lui. 8 Mai bine putin, cu dreptate,decit mari venituri, cu strimbatate. Ps 37.16;Proverbe 15.16; 9 Inima omului se gindeste pe ce cale sa mearga,dar Domnul ii indreapta pasii. Proverbe 16.1;Proverbe 19.21;Ps 37.23;Prov 20.24;Ier 10.23; 10 Hotariri dumnezeiesti sint pe buzele imparatului,gura lui nu trebuie sa faca greseli cind judeca. 11 Cintarul si cumpana dreapta vin dela Domnul;toate greutatile de cintarit sint lucrarea Lui. Lev 19.36;Proverbe 11.1; 12 Imparatilor le este scirba sa faca rau,caci prin neprihanire se intareste un scaun de domnie. Proverbe 25.5;Proverbe 29.14; 13 Buzele neprihanite sint placute imparatilor,si ei iubesc pe celce vorbeste cu neprihanire. Proverbe 14.35;Proverbe 22.11; 14 Minia imparatului este un vestitor al mortii,dar un om intelept trebuie s-o p otoleasca. Proverbe 19.12;Proverbe 20.2; 15 Seninatatea fetei imparatului este viata, si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara. Proverbe 19.12;Iov 29.23;Zah 10.1; 16 Cu cit mai mult face cistigarea intelepciunii decit a aurului !Cu cit este ma i de dorit cistigarea priceperii decit a argintului! Proverbe 8.11-19; 17 Calea oamenilor fara prihana este sa se fereasca de rau;acela isi pazeste suf letul, care vegheaza asupra caii sale. 18 Mindria merge inaintea pieirii,si trufia merge inainte caderii. Proverbe 11.2;Proverbe 17.19;Proverbe 18.12; 19 Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti,decit sa imparti prada cu cei mindri. 20 Cine cugeta la Cuvintul Domnului, gaseste fericirea,si cine se increde in Dom nul este fericit. Ps 2.12;Ps 34.8;Ps 125.1;Isa 30.18;Ier 17.7; 21 Cine are o inima inteleapta este numit priceput,dar dulceata buzelor mareste stiinta. 22 Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are;dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. Proverbe 13.14;Proverbe 14.27; 23 Cine are o inima inteleapta, isi arata intelepciunea cind vorbeste,si mereu s e vad invataturi noi pe buzele lui. Ps 37.30;Mat 12.34; 24 Cuvintele prietenoase sint ca un fagur de miere,dulci pentru suflet, si sanat oase pentru oase. 25 Multe cai i se par bune omului,dar la urma duc la moarte. Proverbe 14.12; 26 Cine munceste, pentru el munceste,caci foamea lui il indeamna la lucru. Proverbe 9.12;Ecl 6.7; 27 Omul stricat pregateste nenorocirea,si pe buzele lui este ca un foc aprins. 28 Omul neastimparat stirneste certuri,si piritorul desbina pe cei mai buni prie teni. Proverbe 6.14-19;Proverbe 15.18;Proverbe 26.21;Proverbe 29.22;Proverbe 17. 9; 29 Omul asupritor amageste pe aproapele sau,si-l duce pe o cale, care nu este bu na. Proverbe 1.10; 30 Cine inchide ochii, ca sa se dedea la ginduri stricate,cine-si musca buzele, a si savirsit raul. 31 Perii albi sint o cununa de cinste,ea se gaseste pe calea neprihanirii. Proverbe 20.29; 32 Cel incet la minie pretuieste mai mult decit un viteaz,si cine este stapin pe

sine pretuieste mai mult decit cine cucereste cetati. Proverbe 19.11; 33 Se arunca sortul in poala hainei,dar orice hotarire vine dela Domnul. Cap. 17 1 Mai bine o bucata de pine uscata, cu pace,decit o casa plina de carnuri, cu ce arta! Proverbe 15.17; 2 Un argat cu minte stapineste peste fiul care face rusine,si va imparti mosteni rea cu fratii lui. Proverbe 10.5;Proverbe 19.26; 3 Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul;dar Cel ce incearca ini mile, este Domnul. Ps 26.2;Proverbe 27.21;Ier 17.10;Mal 3.3; 4 Cel rau asculta cu luare aminte la buza nelegiuita,si mincinosul pleaca ureche a la limba nimicitoare. 5 Cine isi bate joc de sarac, isi bate joc de Cel ce l-a facut;cine se bucura de o nenorocire, nu va raminea nepedepsit. Proverbe 14.31;Iov 31.29;Obad 12; 6 Copiii copiilor sint cununa batrinilor,si parintii sint slava copiilor lor. Ps 127.3;Ps 128.3; 7 Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun;cu cit mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa! 8 Darurile par o piatra scumpa in ochii celor ce le primesc:ori incotro se intor c, izbindesc. Proverbe 18.16;Proverbe 19.6; 9 Cine acopere o gresala, cauta dragostea,dar cine o pomeneste mereu in vorbiril e lui, desbina pe prieteni. Proverbe 10.12;Proverbe 16.28; 10 O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput,decit o suta de lovituri pe cel nebun. 11 Cel rau nu cauta decit rascoala,dar un sol fara mila va fi trimes impotriva l ui. 12 Mai bine sa intilnesti o ursoaica jefuita de puii ei,decit un nebun in timpul nebuniei lui. Osea 13.8; 13 Celui ce intoarce rau pentru bine,nu-i va parasi raul casa. Ps 109.4-5;Ier 18.20;Rom 12.17;1Tes 5.15;1Pet 3.9; 14 Inceputul unei certe este ca slobozirea unor ape;deaceea, curma cearta inaint e de a se inteti. Proverbe 20.3;1Tes 4.11; 15 Cel ce iarta pe vinovat si osindeste pe cel nevinovat,sint amindoi o scirba i naintea Domnului. Exod 23.7;Proverbe 24.24;Isa 5.23; 16 La ce slujeste argintul in mina nebunului ?Sa cumpere intelepciunea?_ Dar n-a re minte. Proverbe 21.25-26; 17 Prietenul adevarat iubeste oricind,si in nenorocire ajunge ca un frate. Rut 1.16;Proverbe 18.24; 18 Omul fara minte da chezasie,se pune chezas pentru aproapele sau. Proverbe 6.1;Proverbe 11.15; 19 Cine iubeste certurile iubeste pacatul,si cine-si zideste poarta prea inalta, isi cauta pieirea. Proverbe 16.18; 20 Cel cu inima prefacuta nu gaseste fericirea,si cel cu limba stricata cade in nenorocire. Iac 3.8; 21 Cine da nastere unui nebun va avea intristare,si tatal unui nebun nu poate sa

se bucure. Proverbe 10.1;Proverbe 19.13;Proverbe 17.25; 22 O inima vesela este un bun leac,dar un duh mihnit usuca oasele. Proverbe 12.25;Proverbe 15.13-15;Ps 22.15; 23 Cel rau primeste daruri pe ascuns,ca sa suceasca si caile dreptatii. Exod 23.8; 24 Intelepciunea este in fata omului priceput,dar ochii nebunului o cauta la cap atul pamintului. Proverbe 14.6;Ecl 2.14;Ecl 8.1; 25 Un fiu nebun aduce necaz tatalui sau,si amaraciune celei ce l-a nascut. Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 19.13;Proverbe 17.21; 26 Nu este bine sa osindesti pe cel neprihanit la o gloaba,nici sa lovesti pe ce i de neam ales din pricina neprihanirii lor. Proverbe 17.15;Proverbe 18.5; 27 Cine isi infrineaza vorbele, cunoaste stiinta,si cine are duhul potolit este un om priceput. Iac 1.19; 28 Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea,si de priceput daca si-a r tinea gura. Iov 13.5; Cap. 18 1 2 3 4 Cel ursuz cauta ce-i place lui,se supara de orice lucru bun. Nebunului nu-i este de invatatura,ci vrea sa arate ce stie el. Cind vine cel rau, vine si dispretul;si odata cu rusinea, vine si ocara. Cuvintele gurii unui om sint ca niste ape adinci;izvorul intelepciunii este ca un sivoi care curge intr-una. Proverbe 10.11;Proverbe 20.5;Ps 78.2; 5 Nu este bine sa ai in vedere fata celui rau,ca sa nedreptatesti pe cel nepriha nit la judecata. Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 24.23;Proverbe 28.21; 6 Vorbele nebunului aduc cearta,si gura lui injura pina stirneste lovituri. 7 Gura nebunului ii aduce pieirea,si buzele ii sint o cursa pentru suflet. Proverbe 10.14;Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Ecl 10.12; 8 Cuvintele birfitorului sint ca prajiturile:aluneca pina in fundul maruntaielor . Proverbe 12.18;Proverbe 26.22; 9 Cine se leneveste in lucrul luieste frate cu cel ce nimiceste. Proverbe 28.24; 10 Numele Domnului este un turn tare;cel neprihanit fuge in el, si sta la adapos t. 2Sam 22.3-51;Ps 18.2;Ps 27.1;Ps 61.3-4;Ps 91.2;Ps 144.2; 11 Averea este o cetate intarita pentru cel bogat;in inchipuirea lui, ea este un zid inalt. Proverbe 10.15; 12 Inainte de pieire, inima omului se ingimfa,dar smerenia merge inaintea slavei . Proverbe 11.2;Proverbe 15.33;Proverbe 16.18; 13 Cine raspunde fara sa fi ascultat,face o prostie si isi trage rusinea. Ioan 7.51; 14 Duhul omului il sprijineste la boala;dar duhul doborit de intristare, cine-l va ridica? 15 O inima priceputa dobindeste stiinta,si urechea celor intelepti cauta stiinta . 16 Darurile unui om ii fac loc,si-i deschid intrarea inaintea celor mari. Gen 32.20;1Sam 25.27;Proverbe 17.8;Proverbe 21.14; 17 Cel care vorbeste intii in pricina lui, pare ca are dreptate,dar vine celalt, si-l ia la cercetare. -

18 Sortul pune capat neintelegerilor,si hotaraste intre cei puternici. 19 Fratii nedreptatiti sint mai greu de cistigat decit o cetate intarita,si cert urile lor sint tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti. 20 Din rodul gurii lui isi satura omul trupul,din venitul buzelor lui se satura. Proverbe 12.14;Proverbe 13.2; 21 Moartea si viata sint in puterea limbii;oricine o iubeste, ii va minca roadel e. Mat 12.37; 22 Cine gaseste o nevasta buna, gaseste fericirea;este un har pe care-l capata d ela Domnul. Proverbe 19.14;Proverbe 31.10; 23 Saracul vorbeste rugindu-se,dar bogatul raspunde cu asprime. Iac 2.3; 24 Cine isi face multi prieteni, ii face spre nenorocirea lui,dar este un priete n care tine mai mult la tine decit un frate. Proverbe 17.17; Cap. 19 1 Mai mult pretuieste saracul, care umbla in neprihanirea lui,decit un bogat cu buze stricate si nebun. Proverbe 28.6; 2 Lipsa de stiinta este o paguba pentru cineva,si cine alearga neghiobeste inain te, o nimereste rau. 3 Nebunia omului ii suceste calea, si apoi cirteste impotriva Domnului cu inima lui. Ps 37.7; 4 Bogatia aduce un mare numar de prieteni,dar saracul este parasit de prietenul lui. Proverbe 14.20; 5 Martorul mincinos nu ramine nepedepsit,si cel ce spune minciuni nu va scapa. Proverbe 19.9;Proverbe Exod;Proverbe 23.1;Deut 19.16-19;Proverbe 6.19;Prov erbe 21.28; 6 Omul darnic are multi lingusitori,si toti sint prieteni cu cel ce da daruri. Proverbe 29.26;Proverbe 17-8;Proverbe 18.16;Proverbe 21.14; 7 Toti fratii saracului il urasc;cu cit mai mult se departeaza prietenii lui de el!El se indreapta spre ei cu vorbe rugatoare, dar ei se fac nevazuti. Proverbe 14.20;Ps 38.11; 8 Cine capata intelepciune, isi iubeste sufletul;cine pastreaza priceperea, gase ste fericirea. Proverbe 16.20; 9 Martorul mincinos nu ramine nepedepsit,si celce spune minciuni va pieri, Proverbe 19.5; 10 Unui nebun nu-i sade bine sa traiasca in desfatari,cu atit mai putin unui rob sa stapineasca peste voivozi. Proverbe 30.22;Ecl 10.6-7; 11 Intelepciunea face pe om rabdator,si este o cinste pentru el sa uite greselil e. Proverbe 14.29;Iac 1.19;Proverbe 16.32; 12 Minia imparatului este ca racnetul unui leu,si bunavointa lui este ca roua pe iarba. Proverbe 16.14-15;Proverbe 20.2;Proverbe 28.15;Osea 14.5; 13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatal sau,si o nevasta gilcevitoare est e ca o strasina de pe care picura intr-una. Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 21.9-19;Proverbe 2 7.15; 14 Casa si averea le mostenim dela parinti,dar o nevasta priceputa este un dar d

ela Domnul. 2Cor 12.14;Proverbe 18.22; 15 Lenea te cufunda intr-un somn adinc,si sufletul molatic sufere de foame. Proverbe 6.9;Proverbe 10.4;Proverbe 20.13;Proverbe 23.21; 16 Cine pazeste porunca, isi pazeste sufletul;cine nu vegheaza asupra caii sale, va muri. Luc 10.28;Luc 11.28; 17 Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul,si El ii va rasplati binefacerea. Proverbe 28.27;Ecl 11.1;Mat 10.42;Mat 25.40;2Cor 9.6-8;Evr 6.10; 18 Pedepseste-ti fiul, caci tot mai este nadejde,dar nu dori sa-l omori. Proverbe 13.24;Proverbe 23.13;Proverbe 29.17; 19 Cel pe care-l apuca minia trebuie sa-si ia pedeapsa;caci daca-l scoti din ea, va trebui sa mai faci odata lucrul acesta. 20 Asculta sfaturile, si primeste invatatura, ca sa fii intelept pe viitor! Ps 37.37; 21 Omul face multe planuri in inima lui,dar hotarirea Domnului, aceea se impline ste. Iov 23.13;Ps 33.10-11;Proverbe 16.1-9;Isa 14.26-27;Isa 46.10;Fapt 5.39;Evr 6.17; 22 Ceeace face farmecul unui om este bunatatea lui;si mai mult pretuieste un sar ac decit nu mincinos. 23 Frica de Domnul duce la viata,si celce o are, petrece noaptea satul,fara sa f ie cercetat de nenorocire. 1Tim 4.8; 24 Lenesul isi vira mina in strachina,si n-o duce inapoi la gura. Proverbe 15.19;Proverbe 26.13-15; 25 Loveste pe batjocoritor, si prostul se va face intelept;mustra pe omul pricep ut, si va intelege stiinta. Proverbe 21.11;Deut 13.11;Proverbe 9.8; 26 Cine jafuieste pe tatal sau si izgoneste pe mama-sa,este un fiu care aduce ru sine si ocara. Proverbe 17.2; 27 Inceteaza, fiule, sa mai asculti invatatura,daca ea te departeaza de invatatu rile intelepte. 28 Un martor stricat isi bate joc de dreptate,si gura celor rai inghite nelegiui rea. Iov 15.16;Iov 20.12-13;Iov 34.7; 29 Pedepsele sint pregatite pentru batjocoritori,si loviturile pentru spinarile nebunilor. Proverbe 10.13;Proverbe 26.3; Cap. 20 1 Vinul este batjocoritor, bauturile tari sint galagioase;oricine se imbata cu e le nu este intelept. Gen 9.21;Proverbe 23.29-30;Isa 28.7;Osea 4.11; 2 Frica pe care o insufla imparatul este ca racnetul unui leu,cine il supara, pa catuieste impotriva sa insus. Proverbe 16.14;Proverbe 19.12;Proverbe 8.36; 3 Este o cinste pentru om sa se fereasca de certuri;dar orice nebun se lasa stap init de aprindere. Proverbe 17.14; 4 Toamna, lenesul nu ara;la secerat, ar vea sa stringa roade,dar nu este nimic! Proverbe 10.4;Proverbe 19.24;Proverbe 19.15; 5 Sfaturile in inima omului sint ca niste ape adinci,dar omul priceput stie sa s coata din ele. Proverbe 18.4;

6 Multi oameni isi trimbiteaza bunatatea;dar cine poate gasi un om credincios? Proverbe 25.14;Mat 6.2;Luc 18.11;Ps 12.1;Luc 18.8; 7 Cel neprihanit umbla in neprihanirea lui;ferice de copiii lui dupa el! 2Cor 1.12;Ps 37.26;Ps 112.2; 8 Imparatul, care sade pe scaunul de domnie al dreptatii,risipeste orice rau cu privirea lui. Proverbe 20.26; 9 Cine poate zice: Mi-am curatit inima,sint curat de pacatul meu?" 1Imp 8.46;2Cron 6.36;Iov 14.4;Ps 51.5;Ecl 7.20;1Cor 4.4;1Ioan 1.8; 10 Doua feluri de greutati si doua feluri de masuri,sint o scirba inaintea Domnu lui. Deut 25.13;Proverbe 20.23;Proverbe 11.1;Proverbe 16.11;Mic 6.10-11; 11 Copilul lasa sa se vada inca din faptele luidaca purtarea lui va fi curata si fara prihana. Mat 7.16; 12 Urechea care aude, si ochiul care vede,si pe una si pe celalt, Domnul le-a fa cut. Exod 4.11;Ps 94.9; 13 Nu iubi somnul, caci vei ajunge sarac;deschide ochii, si te vei satura de pin e. Proverbe 6.9;Proverbe 12.11;Proverbe 19.15;Rom 12.11; 14 Rau! Rau!" zice cumparatorul,si plecind, se fericeste. 15 Este aur si sint multe margaritare;dar buzele intelepte sint un lucru scump. Iov 28.12-19;Proverbe 3.15;Proverbe 8.11; 16 Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul;si tine-l zalog pentru altii. Proverbe 22.26-27;Proverbe 27.13; 17 Pinea minciunii este dulce omului,dar mai pe urma gura ii este plina de pietr is. Proverbe 9.17; 18 Planurile se pun la cale prin sfat!Fa razboiul cu chibzuinta. Proverbe 15.22;Proverbe 24.6;Luc 14.31; 19 Cine umbla cu birfeli da pe fata lucrurile ascunse;si cu cel ce nu-si poate t inea gura sa nu te amesteci. Proverbe 11.13;Rom 16.18; 20 Daca cineva blastama pe tatal sau si pe mama-sa,i se va stinge lumina in mijl ocul intunerecului. Exod 21.17;Lev 20.9;Mat 15.4;Iov 18.5-6;Proverbe 24.20; 21 O mostenire repede cistigata dela inceput,nu va fi binecuvintata la sfirsit. Proverbe 28.20;Hab 2.6; 22 Nu zice: Ii voi intoarce eu raul!"Nadajduieste in Domnul, si El te va ajuta. Deut 32.35;Proverbe 17.13;Proverbe 24.29;Rom 12.17-19;1Tes 5.15;1Pet 3.9;2 Sam 16.12; 23 Domnul uraste doua feluri de greutati,si cintarul mincinos nu este un lucru b un. Proverbe 20.10; 24 Domnu indreapta pasii omului,dar ce intelege omul din calea sa? Ps 37.23;Proverbe 16.9;Ier 10.23; 25 Este o cursa pentru om sa faca in pripa o fagaduinta sfinta,si abea dupa ce a facut juruinta sa se gindeasca. Ecl 5.4-5; 26 Un imparat intelept vintura pe cei rai,si trece cu roata peste ei. Ps 101.5;Proverbe 20.8; 27 Suflarea omului este o lumina a Domnului,care patrunde pina in fundul marunta ielor. 1Cor 2.11; 28 Bunatatea si credinciosia pazesc pe imparat,si el isi intareste scaunul de do mnie prin bunatate. -

Ps 101.1;Proverbe 29.14; 29 Slava tinerilor este taria,dar podoaba batrinilor sint perii albi. Proverbe 16.31; 30 Mijloacele de vindecare pentru cel rau sint batailesi vinataile pina la rana. Cap. 21 1 Inima imparatului este ca un riu de apa in mina Domnului,pe care il indreapta incotro vrea. 2 Omul socoteste ca toate caile lui sint fara prihana,dar Cel ce cerceteaza inim ile este Domnul. Proverbe 16.2;Proverbe 24.12;Luc 16.15; 3 A face dreptate si judecata,este mai placut Domnului decit jertfele. 1Sam 15.22;Ps 50.8;Proverbe 15.8;Isa 1.11;Osea 6.6;Mic 6.7-8; 4 Privirile trufase si inima ingimfata,aceasta candela a celor rai, nu este deci t pacat. Proverbe 6.17; 5 Planurile omului harnic nu duc de cit la belsug,dar celce lucreaza cu graba najunge de cit la lipsa. Proverbe 10.4;Proverbe 13.4; 6 Comorile cistigate cu o limba mincinoasasint o desertaciune care fuge, si ele duc la moarte. Proverbe 10.2;Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;2Pet 2.3; 7 Silnicia celor rai ii matura,pentruca nu vor sa faca ce este drept. 8 Cel vinovat merge pe cai sucite,dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis,decit cu o nevasta gilcevitoare intr-o casa mare. Proverbe 21.19;Proverbe 19.13;Proverbe 25.24;Proverbe 27.15; 10 Sufletul celui rau doreste raul,semenul lui n-are nici o trecere inaintea lui . Iac 4.5; 11 Cind este pedepsit batjocoritorul, prostul se face intelept:si cind se da inv atatura celui intelept, el capata stiinta. Proverbe 19.25; 12 Cel neprihanit se uita la casa celui rau,si vede ce repede sint aruncati cei rai in nenorocire. Mat 7.2;Mat 18.30;Iac 2.13; 13 Cine isi astupa urechea la strigatul saracului,nici el nu va capata raspuns, cind va striga. 14 Un dar facut in taina potoleste minia, si o mita data pe ascuns potoleste cea mai puternica minie. Proverbe 17.8-23;Proverbe 18.16; 15 Este o bucurie pentru cel neprihanit sa faca ce este bine,dar pentru ceice fa c raul este o groaza. Proverbe 10.29; 16 Omul care se abate dela calea intelepciunii,se va odihni in adunarea celor mo rti. 17 Cine iubeste petrecerile va duce lipsa,si cine iubeste vinul si untdelemnul d resurilor nu se imbogateste. 18 Cel rau slujeste ca pret de rascumparare pentru cel neprihanit,si cel stricat , pentru oamenii fara prihana. Proverbe 11.8;Isa 43.3-4; 19 Mai bine sa locuiesti intr-un pamint pustiu,de cit cu o nevasta gilcevitoare si suparacioasa. Proverbe 21.9; 20 Comori de pret si untdedelemn sint in locuinta celui intelept,dar omul fara m inte le risipeste. Ps 112.3;Mat 25.3-4;

21 Cine urmareste neprihanirea si bunatatea,gaseste viata, neprihanire si slava. Proverbe 15.9;Mat 5.6; 22 Inteleptul cucereste cetatea vitejilor,si doboara puterea in care se incredea u. Ecl 9.14; 23 Cine isi pazeste gura si limba,isi scuteste sufletul de multe necazuri. Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Proverbe 18.21;Iac 3.2; 24 Cel mindru si trufas se cheama batjocoritor:el lucreaza cu aprinderea ingimfa rii. 25 Poftele lenesului il omoara,pentruca nu vrea sa lucreze cu minile. Proverbe 13.4; 26 Toata ziua o duce numai in pofte:dar cel neprihanit da fara zgircenie. Ps 37.26;Ps 112.9; 27 Jertfa celor rai este o scirba inaintea Domnului,cu cit mai mult cind o aduc cu ginduri nelegiuite. Ps 50.9;Proverbe 15.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Amos 5.22; 28 Martorul mincinos va pieri,dar omul care asculta bine va vorbi totdeauna cu i zbinda. Proverbe 19.5-9; 29 Cel rau ia o infatisare nerusinata,dar omul fara prihana isi imbunatateste ca lea. 30 Nici intelepciunea, nici priceperea,nici sfatul n-ajuta impotriva Domnului. Isa 8.9-10;Ier 9.23;Fapt 5.39; 31 Calul este pregatit pentru ziua bataliei,dar biruinta este a Domnului. Ps 20.7;Ps 33.17;Isa 31.1;Ps 3.8; Cap. 22 1 Un nume bun este mai de dorit decit o bogatie mare,si a fi iubit pretuieste ma i mult decit argintul si aurul. Ecl 7.1; 2 Bogatul si saracul se intilnesc:Domnul i-a facut si pe unul si pe altul. Proverbe 29.13;1Cor 12.21;Iov 31.15;Proverbe 14.31; 3 Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde,dar cei prosti merg inainte si si nt pedepsiti. Proverbe 14.16;Proverbe 27.12; 4 Rasplata smereniei, a fricii de Domnul,este bogatia, slava si viata. Ps 112.3;Mat 6.33; 5 Spini si curse sint pe calea omului stricat:cel ce-si pazeste sufletul se depa rteaza de ele. Proverbe 15.19;1Ioan 5.18; 6 Invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,si cind va imbatrini, nu se v a abate dela ea. Efes 6.4;2Tim 3.15; 7 Bogatul stapineste peste cei saraci,si cel ce ia cu imprumut, este robul celui ce-i da cu imprumut. Iac 2.6; 8 Cine samana nelegiuire, nelegiuire va secera,si nuiaua nelegiuirii lui este ga ta. Iov 4.8;Osea 10.13; 9 Omul milostiv va fi binecuvintat,pentruca da saracului din pinea lui. 2Cor 9.6; 10 Izgoneste pe batjocoritor, si cearta se va sfirsi,neintelegerile si ocarile v or inceta. Gen 21.9-10;Ps 101.5; 11 Cine iubeste curatia inimii,si are bunavointa pe buze, este prieten cu impara tul. Ps 101.6;Proverbe 16.13;

12 Ochii Domnului pazesc pe cel ce are stiinta,dar infrunta cuvintele celui stri cat. 13 Lenesul zice: Afara este un leu,care m-ar putea ucide pe ulita!" Proverbe 26.13; 14 Gura curvelor este o groapa adinca;pe cine vrea sa-l pedepseasca Domnul, acel a cade in ea. Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5;Proverbe 23.27;Ecl 7.26; 15 Nebunia este lipita de inima copilului,dar nuiaua certarii o va deslipi de el . Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29.15-17; 16 Cine asupreste pe sarac ca sa-si mareasca avutia,va trebui sa dea si el altui a mai bogat si va duce lipsa. 17 Pleaca-ti urechea, si asculta cuvintele inteleptilor,si ia invatatura mea in inima. 18 Caci este bine sa le pastrezi inlauntrul tau,si sa-ti fie toate de odata pe b uze. 19 Pentru ca sa-ti pui increderea in Domnul,vreau sa te invat eu astazi, da, pe tine. 20 N-am asternut eu oare in scris pentru tinesfaturi si cugetari, Proverbe 8.6; 21 ca sa te invat lucruri temeinice, cuvinte adevarate,ca sa raspunzi cu vorbe a devarate celui ce te trimete? Luc 1.3-4;1Pet 3.15; 22 Nu despuia pe sarac, pentruca este sarac,si nu asupri pe nenorocitul care sta la poarta! Exod 23.6;Iov 31.16-21;Zah 7.10;Mal 3.5; 23 Caci Domnul le va apara pricina lor,si va despuia viata celor ce-i despoaie. 1Sam 24.12;1Sam 25.39;Ps 12.5;Ps 35.1-10;Ps 68.5;Ps 140.12;Proverbe 23.11; Ier 51.36; 24 Nu te imprieteni cu omul minios,si nu te insoti cu omul iute la minie, 25 ca nu cumva sa te deprinzi cu cararile lui,si sa-ti ajunga o cursa pentru suf let. 26 Nu fi printre cei ce pun chezasii,printre cei ce dau zalog pentru datorii. Proverbe 6.1;Proverbe 11.15; 27 Caci daca n-ai cu ce sa platesti,pentruce ai voi sa ti se ia patul de supt ti ne? Proverbe 20.16; 28 Nu muta hotarul cel vechi,pe care l-au asezat parintii tai. Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 23.10; 29 Daca vezi un om iscusit in lucrul lui, acela poate sta linga imparati,nu ling a oamenii de rind. Cap. 23 1 2 3 4 Daca stai la masa la unul din cei mari,ia seama ce ai dinainte: pune-ti un cutit in git,daca esti prea lacom. Nu pofti mincarile lui alese,caci sint o hrana inselatoare. Nu te chinui ca sa te imbogatesti,nu-ti pune priceperea in aceasta. Proverbe 28.20;1Tim 6.9-;Proverbe 3.5;Rom 12.16; 5 Abia ti-ai aruncat ochii spre ea si nu mai este;caci bogatia isi face aripi,si , ca vulturul, isi ia sborul spre ceruri. 6 Nu minca pinea celui pismas,si nu pofti mincarile lui alese, Ps 141.4;Deut 15.9; 7 caci el este ca unul care isi face socotelile in suflet. Maninca si bea", iti va zice el;dar inima lui nu este cu tine. Ps 12.2; 8 Bucata pe care ai mincat-o, o vei varsa,si cuvintele placute pe cari le vei sp une, sint perdute.

9 Nu vorbi la urechea celui nebun,caci el nesocoteste cuvintele tale intelepte. Proverbe 9.8;Mat 7.6; 10 Nu muta hotarul vaduvei,si nu intra in ogorul orfanilor, Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 22.28; 11 caci razbunatorul lor este puternic:El le va apara pricina impotriva ta. Iov 31.21;Proverbe 22.23; 12 Deschide-ti inima la invatatura,si urechile la cuvintele stiintei. 13 Nu cruta copilul de mustrare,caci daca-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 29.15-17; 14 Lovindu-l cu nuiaua,ii scoti sufletul din locuinta mortilor. 1Cor 5.5; 15 Fiule, daca-ti va fi inima inteleapta,inima mea se va bucura; Proverbe 23.24.25;Proverbe 29.3; 16 si launtrul meu se va veseli,cind buzele tale vor spune ce este bine. 17 Sa nu-ti pizmuiasca inima pe cei pacatosi,ci sa aiba totdeauna frica de Domnu l; Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 24.1;Proverbe 28.14; 18 caci este o rasplata,si nu ti se va taia nadejdea. Ps 37.37;Proverbe 24;Luc 16.25; 19 Asculta, fiule, si fii intelept;indreapta-ti inima pe calea cea dreapta. Proverbe 4.23; 20 Nu fi printre ceice beau vin,nici printre ceice se imbuibeaza cu carne. Isa 5.22;Mat 24.49;Luc 21.34;Rom 13.13;Efes 5.18; 21 Caci betivul si cel ce se deda la imbuibare saracesc,si atipirea te face sa p orti zdrente. Proverbe 19.15; 22 Ascula pe tatal tau, care te-a nascut,si nu nesocoti pe mama-ta, cind a imbat rinit. Proverbe 1.8;Proverbe 30.17;Efes 6.1-2; 23 Cumpara adevarul, si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea. Proverbe 4.5-7;Mat 13.44; 24 Tatal celui neprihanit se veseleste,si cel ce da nastere unui intelept se buc ura. Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 23.15; 25 Sa se bucure tatal tau si mama ta,sa se veseleasca cea care te-a nascut. 26 Fiule, da-mi inima ta,si sa gaseasca placere ochii tai in caile Mele. 27 Caci curva este o groapa adinca,si straina o fintina strimta. Proverbe 22.14; 28 Ea pindeste ca un hot,si mareste intre oameni numarul celor stricati. Proverbe 7.12;Ecl 7.26; 29 Ale cui sint vaietele? Ale cui sint oftarile? Ale cui sint neintelegerile?Ale cui sint plingerile? Ale cui sint ranirile fara pricina?Ai cui sint ochii rosi ? Isa 5.11-22;Gen 49.12; 30 Ale celor ce intirzie la vin,si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat. Proverbe 20.1;Efes 5.18; 31 Nu te uita la vin cind curge rossi face margaritare in pahar;el aluneca usor, Ps 75.8;Proverbe 9.2; 32 dar pe urma ca un sarpe muscasi inteapa ca un basilisc. 33 Ochii ti se vor uita dupa femeile altora,si inima iti va vorbi prostii. 34 Vei fi ca un om culcat in mijlocul marii,ca un om culcat pe virful unui catar g. 35 M-a lovit ... dar nu ma doare! ...M-a batut ... dar nu simt nimic!Cind ma vo i trezi? Mai vreau vin!" Proverbe 27.22;Ier 5.3;Efes 4.19;Efes Deut;Efes 29.19;Isa 56.12; Cap. 24 1 Nu pismui pe oamenii cei rai,si nu dori sa fii cu ei;

Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 23-17;Proverbe 24.19;Proverbe 1.15; 2 caci inima lor se gindeste la prapad,si buzele lor vorbesc nelegiuiri. Ps 10.7; 3 Prin intelepciune se inalta o casa,si prin pricepere se intareste; 4 prin stiinta se umplu camarile eide toate bunatatile de pret si placute. 5 Un om intelept este plin de putere,si cel priceput isi oteleste vlaga. Proverbe 21.22;Ecl 9.16; 6 Caci prin masuri chibzuite cistigi batalia,si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta. Proverbe 11.14;Proverbe 15.22;Proverbe 20.18;Luc 14.31; 7 Intelepciunea este prea inalta pentru cel nebun:el nu va deschide gura la jude cata. Ps 10.5;Proverbe 14.6; 8 Cine se gindeste sa faca rau,se cheama un om plin de rautate. Rom 1.30; 9 Gindul celui nebun nu este decit pacat,si batjocoritorul este o scirba pentru oameni. 10 Daca slabesti in ziua necazului,mica iti este puterea. 11 Izbaveste pe cei tiriti la moarte,si scapa pe ceice sint aproape sa fie jungh iati. Ps 82.4;Isa 58.6-7;1Ioan 3.16; 12 Daca zici: Ah ! n-am stiut!" ... Crezi ca nu vede Celce cintareste inimilesi Celce vegheaza asupra sufletului tau?Si nu va rasplati El fiecaruia dupa faptele lui? Proverbe 21.2;Iov 34.11;Ps 62.12;Ier 32.19;Rom 2.6;Apoc 2.23;Apoc 22.12; 13 Fiule, maninca miere, caci este buna,si fagurul de miere este dulce pentru ce rul gurii tale. Cînt 5.1; 14 Tot asa, si intelepciunea este buna pentru sufletul tau:daca o vei gasi, ai u n viitor,si nu ti se va taia nadejdea. Ps 119.10;Ps 119.103;Proverbe 23.18; 15 Nu intinde curse, nelegiuitule, la locuinta celui neprihanit,si nu-i turbura odihna. Ps 10.9-10; 16 Caci cel neprihanit de sapte ori cade, si se ridica,dar cei rai se prabusesc in nenorocire. Iov 5.19;Ps 34.19;Ps 37.24;Mic 7.8;Art 7.10;Amos 5.2;Amos 8.14;Apoc 18.21; 17 Nu te bucura de caderea vrajmasului tau,si sa nu ti se veseleasca inima cind se poticneste el, Iov 31.29;Ps 35.15-19;Proverbe 17.5;Obad 12; 18 ca nu cumva Domnul sa vada, sa nu-I placa,si sa-Si intoarca minia dela el. 19 Nu te minia din pricina celor ce fac rau,si nu pizmui pe cei rai! Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 23.17;Proverbe 24.1; 20 Caci cel ce face raul n-are niciun viitor,si lumina celor rai se stinge. Ps 11.6;Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 13.9;Proverbe 20.20; 21 Fiule, teme-te de Domnul si de imparatul;si sa nu te amesteci cu cei neastimp arati! Rom 13.7;1Pet 2.17; 22 Caci deodata le va veni pieirea,si cine poate sti sfirsitul amindorora! 23 Iata ce mai spun inteleptii: Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in j udecati." Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 18.5;Proverbe 28.21;Ioan 7.24; 24 Pe cine zice celui rau: Tu esti bun!"il blastama popoarele, si-l urasc neamur ile. Proverbe 17.15;Isa 5.23; 25 Dar celor ce judeca drept le merge bine,si o mare binecuvintare vine peste ei . 26 Un raspuns bun esteca un sarut pe buze.

27 Vezi-ti intii de treburi afara,ingrijeste de lucrul cimpului,si apoi apuca-te sa-ti zidesti casa. 1Imp 5.17-18;Luc 14.28; 28 Nu vorbi in chip usuratic impotriva aproapelui tau;ori ai vrea sa inseli cu b uzele tale? Efes 4.25; 29 Nu zice: Cum mi-a facut el asa am sa-i fac si eu,ii vor rasplati dupa faptele lui!" Proverbe 20.22;Mat 5.39-44;Rom 12.17-19; 30 Am trecut pe linga ogorul unui lenes,si pe linga via unui om fara minte. 31 Si era numai spini,acoperit de maracini,si zidul de piatra era prabusit. Gen 3.18; 32 M-am uitat bine si cu luare aminte,si am tras invatatura din ce am vazut. 33 Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin,sa mai incrucisez minile putin ca sa ma odihnesc!"_ Proverbe 6.9; 34 Si saracia vine peste tine pe neasteptate,ca un hot, si lipsa, ca un om inarm at. Cap. 25 1 Iata inca vreociteva din Pildele lui Solomon, strinse de oamenii lui Ezechia, imparatul lui Iuda. 1Imp 4.32; 2 Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor,dar slava imparatilor sta in c ercetarea lucrurilor. Deut 29.29;Rom 11.33;Iov 29.16; 3 Inaltimea cerurilor, adincimea pamintului,si inima imparatilor sint nepatrunse . 4 Scoate zgura din argint,si argintarul va face din el un vas ales. 2Tim 2.21; 5 Scoate si pe cel rau dinaintea imparatului,si scaunul lui de domnie se va inta ri prin neprihanire. Proverbe 20.8;Proverbe 16.12;Proverbe 29.14; 6 Nu te fali inaintea imparatului,si nu lua locul celor mari; 7 caci este mai bine sa ti se zica: Suie-te mai sus!"decit sa fii pogorit inaint ea voivoduluipe care ti-l vad ochii. Luc 14.8-10; 8 Nu te grabi sa te iei la cearta,ca nu cumva la urma sa nu stii ce sa faci,cind te va lua la ocari aproapele tau. Proverbe 17.14;Mat 5.25; 9 Apara-ti pricina impotriva aproapelui tau,dar nu da pe fata taina altuia, Mat 5.25;Mat 18.15; 10 ca nu cumva, aflind-o cineva, sa te umple de rusine,si sa-ti iasa nume rau ca re sa nu se mai stearga. 11 Un cuvint spus la vremea potrivita,este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint. Proverbe 15.23;Isa 50.4; 12 Ca o veriga de aur si o podoaba de aur curat,asa este inteleptul care mustra, pentru o ureche ascultatoare. 13 Ca racoreala zapezii pe vremea secerisului,asa este un sol credincios pentru cel ce-l trimete:el invioreaza sufletul stapinului sau. Proverbe 13.17; 14 Ca norii si vintul fara ploaie,asa este un om care se lauda pe nedrept cu dar niciile lui. Iuda 12;Proverbe 20.6; 15 Prin rabdare se indupleca un voivod,si o limba dulce poate zdrobi oase. Gen 32.4;1Sam 25.24;Proverbe 15.1;Proverbe 16.14; 16 Daca dai peste miere, nu minca decit atit cit iti ajunge,ca sa nu ti se scirb

easca si s-o versi din gura. Proverbe 25.27; 17 Calca rar in casa aproapelui tau,ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. 18 Ca un buzdugan, ca o sabie si ca o sageata ascutita,asa este un om care face o marturisire mincinoasa impotriva aproapelui sau. Ps 57.4;Ps 120.3-4;Proverbe 12.18; 19 Ca un dinte stricat si ca un picior care schioapateaza,asa este increderea in tr-un stricat la ziua necazului. 20 Ca unul care isi scoate haina pe o zi rece, sau varsa otet pe silitra,asa est e cine cinta cintece unei inimi in nenorocire. 21 Daca este flamind vrajmasul tau, da-i pine sa manince,daca-i este sete, da-i apa sa bea. Dan 6.18;Rom 12.15; 22 Caci facind asa, aduni carbuni aprinsi pe capul lui,si Domnul iti va rasplati . Exod 23.4-5;Mat 5.44;Rom 12.20;2Sam 16.12; 23 Vintul de miazanoapte aduce ploaia,si limba clevetitoare aduce o fata mihnita . Iov 37.22;Ps 101.5; 24 Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis,decit sa locuiesti intr-o casa mare cu o nevasta gilcevitoare. Proverbe 19.13;Proverbe 21.9-19; 25 Ca apa proaspata pentru un om obosit,asa este o veste buna venita dintr-o tar a departata. 26 Ca o fintina turbure si ca un izvor stricat,asa este cel neprihanit care se c latina inaintea celui rau. 27 Nu este bine sa maninci multa miere:tot asa, nu este o cinste sa alergi dupa slava ta insuti. Proverbe 25.16;Proverbe 27.2; 28 Omul care nu este stapin pe sine,este ca o cetate surpata si fara ziduri. Proverbe 16.32; Cap. 26 1 Cum nu se potrivesc zapada vara, si ploaia in timpul secerisului,asa nu se pot riveste slava pentru un nebun. 1Sam 12.17; 2 Cum sare vrabia incoace si incolo si cum sboara rindunica,asa nu nimereste ble stemul neintemeiat. Num 23.8;Deut 23.5; 3 Biciul este pentru cal, friul pentru magar,si nuiaua pentru spinarea nebunilor . Ps 32.9;Proverbe 10.13; 4 Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui,ca sa nu semeni si tu cu el. 5 Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui,ca sa nu se creada intelept. Mat 16.1-4;Mat 21.24.-27; 6 Celce trimete o solie printr-un nebun,isi taie singur picioarele, si bea nedre ptatea. 7 Cum sint picioarele ologului,asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebun i. 8 Cum ai pune o piatra in prastie,asa este cind dai marire unui nebun. 9 Ca un spin care vine in mina unui om beat,asa este o vorba inteleapta in gura nebunilor. 10 Ca un arcas care raneste pe toata lumea,asa este celce tocmeste pe nebuni si pe intiii veniti. 11 Cum se intoarce cinele la ce a varsat,asa se intoarce nebunul la nebunia lui. 2Pet 2.22;Exod 8.15;

12 Daca vezi un om care se crede intelept,poti sa ai mai multa nadejde pentru un nebun decit pentru el. Proverbe 29.20;Luc 18.11;Rom 12.16;Apoc 3.17; 13 Lenesul zice: Afara este un leu,pe ulite este un leu! Proverbe 22.13; 14 Cum se invirteste usa pe titinile ei,asa se invirteste lenesul in patul lui. Proverbe 19.24; 15 Lenesul isi vira mina in blid,si-i vine greu s-o duca iaras la gura. 16 Lenesul se crede mai inteleptdecit sapte oameni cari raspund cu judecata. 17 Un trecator care se amesteca intr-o cearta care nu-l priveste,este ca unul ca re apuca un cine de urechi. 18 Ca nebunul care aruncasageti aprise si ucigatoare, 19 asa este omul care insala pe aproapele sau,si apoi zice: Am vrut doar sa glum esc!" Efes 5.4; 20 Cind nu mai sint lemne, focul se stinge;si cind nu mai este niciun clevetitor , cearta se potoleste. Proverbe 22.10; 21 Dupa cum carbunele face jaratic, si lemnul foc,tot asa si omul gilcevitor apr inde cearta. Proverbe 15.18;Proverbe 29.22; 22 Cuvintele clevetitorului sint ca niste prajituri,aluneca pina in fundul marun taielor. Proverbe 18.8; 23 Ca zgura de argint pusa pe un ciob de pamint,asa sint buzele aprinse si o ini ma rea. 24 Celce uraste se preface cu buzele lui,si inlauntrul lui pregateste inselaciun ea. 25 Cind iti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede,caci sapte uriciuni sint in inima lui. Ps 28.3;Ier 9.8; 26 Chiar daca-si ascunde ura in prefacatorie,totus rautatea lui se va descoperi in adunare. 27 Cine sapa groapa altuia cade el in ea,si piatra se intoarce peste cel ce o pr avaleste. Ps 7.15-16;Ps 9.15;Ps 10.2;Ps 57.6;Proverbe 28.10;Ecl 10.8; 28 Limba mincinoasa uraste pe cei pe cari-i doboara ea,si gura lingusitoare preg ateste pieirea. Cap. 27 1 Nu te fali cu ziua de mine,caci nu stii ce poate aduce o zi. Luc 12.19-20;Iac 4.13; 2 Sa te laude altul, nu gura ta,un strain, nu buzele tale. Proverbe 25.27; 3 Piatra este grea, si nisipul este greu,dar supararea pe care o pricinuieste ne bunul este mai grea de cit amindoua. 4 Furia este fara mila si minia navalnica,dar cine poate sta impotriva geloziei? 1Ioan 3.12; 5 Mai bine o mustrare pe fatade cit o prietenie ascunsa. Proverbe 28.23;Gal 2.14; 6 Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui,dar sarutarile unui vraj mas sint mincinoase. Ps 141.5; 7 Satulul calca in picioare fagurul de miere,dar pentru cel flamind toate amarac iunile sint dulci. Iov 6.7; 8 Ca pasarea plecata din cuibul ei,asa este omul plecat din locul sau.

9 Cum inveseleste untdelemnul si tamiia inima,asa de dulci sint sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. 10 Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau,dar nu intra in casa f ratelui tau in ziua necazului tau:mai bine un vecin aproape de cit un frate depa rte. Proverbe 17.17;Proverbe 18.24;Proverbe 19.7; 11 Fiule, fii intelept, si inveseleste-mi inima,si atunci voi putea raspunde cel ui ce ma batjocoreste. Proverbe 10.1;Proverbe 23.15-24;Ps 127.5; 12 Omul chibzuit vede raul si se ascunde;dar prostii merg spre el si sint pedeps iti. Proverbe 22.3; 13 Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul,ia-l zalog in locul unei straine . Exod 22.26;Proverbe 20.16; 14 Binecuvintarea aproapelui cu glas tare dis de dimineata,este privita ca un bl estem. 15 O strasina, care picura necurmat intr-o zi de ploaie,si o nevasta gilcevitoar e sint tot una. Proverbe 19.13; 16 Cine o opreste, parca opreste vintul,si parca tine untdelemnul in mina dreapt a. 17 Dupa cum ferul ascute ferul,tot asa si omul atita minia altui om. 18 Cine ingrijeste de un smochin va minca din rodul lui,si cine-si pazeste stapi nul va fi pretuit. 1Cor 9.7-13; 19 Cum raspunde in apa fata la fata,asa raspunde inima omului inimii omului. 20 Dupa cum locuinta mortilor si adincul nu se pot satura,tot asa nici ochii omu lui nu se pot satura. Proverbe 30.16;Hab 2.5;Ecl 1.8;Ecl 6.7; 21 Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurul ui:aceea este bunul nume pentru un om. Proverbe 17.3; 22 Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul in piua, in mijlocul grauntelor,ne bunia tot n-ar iesi din el. Proverbe 23.35;Isa 1.5;Ier 5.3; 23 Ingrijeste bine de oile tale,si ia seama la turmele tale. 24 Caci nici o bogatie nu tine vecinic,si nici cununa nu ramine pe vecie. 25 Dupace se ridica finul, se arata verdeata noua,si ierburile de pe munti sint strinse. Ps 104.14; 26 Mieii sint pentru imbracaminte,si tapii pentru plata ogorului; 27 laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,si pentru intretiner ea slujnicelor tale. Cap. 28 1 Cel rau fuge fara sa fie urmarit,dar cel neprihanit indrazneste ca un leu tina r. Lev 26.17-36;Ps 53.5; 2 Cind este rascoala intr-o tara, sint multi capi,dar cu un om priceput si incer cat, domnia dainueste. 3 Un om sarac care apasa pe cei obijduiti,este ca o rupere de nori care aduce li psa de pine. Mat 18.28; 4 Ceice parasesc legea, lauda pe cel rau,dar ceice pazesc legea se minie pe el. Ps 10.3;Ps 49.18;Rom 1.32;1Imp 18.18-21;Mat 3.7;Mat 14.4;Efes 5.11; 5 Oamenii dedati la rau nu inteleg ce este drept,dar ceice cauta pe Domnul intel

eg totul. Ps 92.6;Ioan 7.17;1Cor 2.15;1Ioan 2.20-27; 6 Mai mult pretuieste saracul care umbla in neprihanirea lui,decit bogatul care umbla pe cai sucite. Proverbe 19.1;Proverbe 28.18; 7 Celce pazeste legea, este un fiu priceput, dar celce umbla cu cei desfrinati f ace rusine tatalui sau. Proverbe 29.3;Iov 27.16-17;Proverbe 13.22;Ecl 2.26; 8 Cine isi inmulteste avutiile prin dobinda si camata,le stringe pentru celce ar e mila de saraci. Zah 7.11; 9 Daca cineva isi intoarce urechea ca sa n-asculte legea,chiar si rugaciunea lui este o scirba. Ps 66.18;Ps 109.7;Proverbe 15.8; 10 Cine rataceste pe oamenii fara prihana pe calea cea rea,cade in groapa pe car e a sapat-o,dar oamenii fara prihana mostenesc fericirea. Proverbe 26.27;Mat 6.33; 11 Omul bogat se crede intelept,dar saracul care este priceput il cerceteaza. 12 Cind biruiesc cei neprihaniti, este o mare slava,dar cind se inalta cei rai, fiecare se ascunde. Proverbe 28.28;Proverbe 11.10;Proverbe 29.2;Ecl 10.6; 13 Cine isi ascunde faradelegile, nu propaseste,dar cine le marturiseste si se l asa de ele, capata indurare. Ps 32.3-5;1Ioan 1.8-10; 14 Ferice de omul care se teme necontenit,dar cel ce-si impietreste inima cade i n nenorocire. Ps 16.8;Proverbe 23.17;Rom 2.5;Rom 11.20; 15 Ca un leu care racneste si ca un urs flamind,asa este cel rau care stapineste peste un popor sarac. 1Pet 5.8;Exod 1.14-22;Mat 2.16; 16 Un voivod fara pricepere isi inmulteste faptele de asuprire,dar cel ce uraste lacomia isi lungeste zilele. 17 Un om al carui cuget este incarcat cu singele altuia,fuge pina la groapa: nim eni sa nu-l opreasca. Gen 9.6;Exod 21.14; 18 Cine umbla in neprihanire, gaseste mintuirea,dar cine umbla pe doua cai strim be cade intr-o groapa. Proverbe 10.9-25;Proverbe 28.6; 19 Cine isi lucreaza cimpul are belsug de pine,dar cine alearga dupa lucruri de nimic are belsug de saracie. Proverbe 12.11; 20 Un om credincios este napadit de binecuvintari,dar celce vrea sa se imbogatea sca repede nu ramine nepedepsit. Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;Proverbe 23.4;Proverbe 28.22;1Tim 6.9; 21 Nu este bine sa cauti la fata oamenilor;chiar pentru o bucata de pine poate u n om sa se dedea la pacat. Proverbe 18.5;Proverbe 24.23;Ezec 13.19; 22 Un om pizmas se grabeste sa se imbogateasca,si nu stie ca lipsa va veni peste el. Proverbe 28.20; 23 Cine mustra pe altii, gaseste mai multa bunavointa pe urma,decit cel cu limba lingusitoare. Proverbe 27.5-6; 24 Cine fura pe tatal sau si pe mama sa, si zice ca nu este un pacat,este tovara s cu nimicitorul. Proverbe 8.9; 25 Cel lacom stirneste certuri,dar celce se increde in Domnul este saturat din b elsug. Proverbe 13.10;1Tim 6.6; 26 Cine se increde in inima lui este un nebun,dar cine umbla in intelepciune va

fi mintuit. 27 Cine da saracului, nu duce lipsa,dar cine inchide ochii, este incarcat cu ble steme. Deut 15.7;Proverbe 19.17;Proverbe 22.9; 28 Cind se inalta cei rai, fiecare se ascunde,dar cind pier ei, cei buni se inmu ltesc. Proverbe 28.12;Proverbe 29.2;Iov 24.4; Cap. 29 1 Un om care se impotriveste tuturor mustrarilor,va fi zdrobit deodata si fara l eac. 1Sam 2.25;2Cron 36.16;Proverbe 1.24-27; 2 Cind se inmultesc cei buni, poporul se bucura,dar cind stapineste cel rau, pop orul geme.Est 8.15;Proverbe 11.10;Proverbe 28.12-28;Est 3.15; 3 Cine iubeste intelepciunea inveseleste pe tatal sau,dar cine umbla cu curvele risipeste averea. Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 27.11;Proverbe 5.9-10;Proverbe 5.26; Proverbe 28.7;Luc 15.13-30; 4 Un imparat intareste tara prin dreptate,dar cine ia mita, o nimiceste. 5 Cine linguseste pe aproapele sau,ii intinde un lat supt pasii lui. 6 In pacatul omului rau este o cursa,dar cel bun biruie si se bucura. 7 Cel bun pricepe pricina saracilor,dar cel rau nu poate s-o priceapa. Iov 29.16;Iov 31.13;Ps 41.1; 8 Cei usuratici aprind focul in cetate,dar inteleptii potolesc minia. Proverbe 11.11;Ezec 22.30; 9 Cind se cearta un intelept cu un nebun,sa se tot supere sau sa tot rida, caci pace nu se face. Mat 11.17; 10 Oamenii setosi de singe urasc pe omul fara prihana,dar oamenii fara prihana i i ocrotesc viata. Gen 4.5-8;1Ioan 3.12; 11 Nebunul isi arata toata patima,dar inteleptul o stapineste. Jud 16.17;Proverbe 12.16;Proverbe 14.33; 12 Cind celce stapineste da ascultare cuvintelor mincinoase,toti slujitorii lui sint niste rai. 13 Saracul si asupritorul se intilnesc,dar Domnul le lumineaza ochii la amindoi, Proverbe 22.2;Mat 5.45; 14 Un imparat care judeca pe saraci dupa adevar,isi va avea scaunul de domnie in tarit pe vecie. Proverbe 20.8;Proverbe 25.5;Ps 72.2.4-14; 15 Nuiaua si certarea dau intelepciunea,dar copilul lasat de capul lui face rusi ne mamei sale. Proverbe 29.17;Proverbe 10.1;Proverbe 17.21-25; 16 Cind se inmultesc cei rai, se inmulteste si pacatul,dar cei buni le vor vedea caderea. Ps 37.36;Ps 58.10;Ps 91-8;Ps 92.11; 17 Pedepseste-ti fiul, si el iti va da odihna,si iti va aduce desfatare sufletul ui. Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.15;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29 .15; 18 Cind nu este nicio descoperire dumnezeiasca, poporul este fara friu;dar feric e de poporul care pazeste legea! 1Sam 3.1;Amos 8.11-12;Ioan 13.17;Iac 1.25; 19 Nu prin vorbe se pedepseste un rob,caci chiar daca pricepe, n-asculta. 20 Daca vezi un om care vorbeste nechibzuit,poti sa nadajduiesti mai mult dela u n nebun decit dela el. Proverbe 26.12;

21 Slujitorul pe care-l rasfeti din copilarie,la urma ajunge de se crede fiu. 22 Un om minios stirneste certuri,si un infuriat face multe pacate. Proverbe 15.18;Proverbe 26.21; 23 Mindria unui om il scoboara,dar cine este smerit cu duhul capata cinste. Iov 22.29;Proverbe 15.33;Proverbe 18.12;Isa 66.2;Dan 4.30;Mat 23.12;Luc 14 .11;Luc 18.14;Fapt 12.23;Iac 4.6-10;1Pet 5.5; 24 Cine imparte cu un hot isi uraste viata,aude blestemul, si nu spune nimic. Lev 5.1; 25 Frica de oameni este o cursa,dar cel ce se increde in Domnul n-are dece sa se teama. Gen 12.12;Gen 20.2-11; 26 Multi umbla dupa bunavointa celui ce stapineste,dar Domnul este acela care fa ce dreptate fiecaruia. Ps 20.9;Proverbe 19.6; 27 Omul nelegiuit este o scirba inaintea celor neprihaniti,dar cel ce umbla fara prihana este o scirba inaintea celor rai. Cap. 30 1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele intelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel si pentru Ucal. Proverbe 31.1; 2 Negresit, sint mai prost decit oricine,si n-am pricepere de om. Ps 73.22; 3 N-am invatat intelepciunea,si nu cunosc stiinta sfintilor. 4 Cine s-a suit la ceruri, si cine s-a pogorit din ele?Cine a adunat vintul in p umnii lui?Cine a strins apele in haina lui?Cine a hotarit toate marginile pamint ului?Cum se numeste el, si cum cheama pe fiul sau? Stii tu lucrul acesta? Ioan 3.13;Iov 38.4;Ps 104.3;Isa 40.12; 5 Orice cuvint al lui Dumnezeu este incercat.El este un scut pentru ceice se inc red in El. Ps 12.6;Ps 18.30;Ps 19.8;Ps 119.140;Ps 18.30;Ps 84.11;Ps 115.9-11; 6 N-adauga nimic la cuvintele Lui,ca sa nu te pedepseasca, si sa fii gasit minci nos. Deut 4.2;Deut 12.32;Apoc 22.18-19; 7 Doua lucruri Iti cer;nu mi le opri, inainte de moarte! 8 Departeaza dela mine neadevarul si cuvintul mincinos;nu-mi da nici saracie, ni ci bogatie,da-mi pinea care-mi trebuie. Mat 6.11; 9 Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine, si sa zic: Cine este Domnul?"Sau ca nu cumva in saracie, sa fur,si sa iau in desert Numele Dumnezeului Meu. Deut 8.12-17;Deut 31.20;Deut 32.15;Neem 9.25.26;Iov 31.24-28;Osea 13.6; 10 Nu cleveti pe un slujitor la stapinul lui,ca sa nu te blesteme si sa te faci vinovat. 11 Este un neam de oameni care blastama pe tatal sau,si nu binecuvinteaza pe mam a-sa. 12 Este un neam de oameni care se crede curat,si totus, nu este spalat de intina ciunea lui. Luc 18.11; 13 Este un neam de oameni ai caror ochi sint trufasi,si cari isi tin pleoapele s us. Ps 131.1;Proverbe 6.17; 14 Este un neam de oameni, ai caror dinti sint niste sabii, si ale caror masele sint niste cutite,ca sa manince pe cel nenorocit de pe pamint, si pe cei lipsiti dintre oameni. Iov 29.17;Ps 52.2;Ps 57.4;Proverbe 12.18;Ps 14.4;Amos 8.4; 15 Lipitoarea are doua fete: Da! da!"Trei lucruri sint nesatioase,patru lucruri nu zic niciodata: Destul!", 16 si anume: Locuinta mortilor, femeia stearpa,pamintul, care nu este satul de a

pa,si focul, care nu zice niciodata: Destul!" Proverbe 27.20;Hab 2.5; 17 Pe ochiul care isi bate joc de tatal sau,si nesocoteste ascultarea de mama,il vor scobi corbii dela piriu,si il vor minca puii de vultur. Gen 9.22;Lev 20.9;Proverbe 20.20;Proverbe 23.22; 18 Trei lucruri sint mai pesus de puterile mele,si chiar patru pe cari nu le pot pricepe: 19 urma vulturului pe cer,urma sarpelui pe stinca,urma corabiei in mijlocul mari i,si urma omului la o fata. 20 Tot asa este si calea femeii preacurve :ea maninca, si se sterge la gura,si a poi zice: N-am facut nimic rau." 21 Trei lucruri fac sa se rascoale o tara,si patru lucruri nu le poate suferi: 22 un rob, care a inceput sa imparateasca,un nebun, care are pine din belsug, Proverbe 19.10;Ecl 10.7; 23 o femeie dispretuita care se marita,si o roaba care mosteneste pe stapina-sa. 24 Patru vietati sint mai mici pe pamint,si totus din cele mai intelepte: 25 furnicile, cari nu sint un popor tare,dar isi pregatesc hrana vara, Proverbe 6.6; 26 soarecii de munte, cari nu sint un popor puternic,dar isi aseaza locuinta in stinci; Ps 104.18; 27 lacustele n-au imparat,si totus pornesc toate in cete; 28 paianjenul il poti prinde cu minile,si se gaseste totus in casele imparatilor . 29 Trei fiinte au o tinuta frumoasa,si patru au mers maret: 30 leul, viteazul dobitoacelor,care nu se da inapoi dinaintea nimanui, 31 calul inchingat gata, si tapul;si imparatul, caruia nimeni nu-i poate sta imp otriva. 32 Daca mindria te impinge la fapte de nebunie,si daca ai ginduri rele,pune mina la gura: Iov 21.5;Iov 40.4;Ecl 8.3;Mic 7.16; 33 caci baterea laptelui da smintina, scarpinarea nasului da singe,si stoarcerea miniei da certuri. Cap. 31 1 Cuvintele imparatului Lemuel.Invatatura pe care i-o dadea mama-sa. Proverbe 30.1; 2 Ce sa-ti spun, fiule? Ce sa-ti spun fiul trupului meu?Ce sa-ti spun, fiule, ro dul juruintelor mele? Isa 49.15; 3 Nu-ti da femeilor vlaga,si desmierdarile tale celor ce pierd pe imparati. Proverbe 5.9;Deut 17.17;Neem 13.26;Proverbe 7.26;Osea 4.11; 4 Nu se cade imparatilor, Lemuele, nu se cade imparatilor sa bea vin,nici voivoz ilor sa umble dupa bauturi tari; Ecl 10.17; 5 ca nu cumva, bind, sa uite legea,si sa calce drepturile tuturor celor nenoroci ti. Osea 4.11; 6 Dati bauturi tari celui ce piere,si vin, celui cu sufletul amarit; Ps 104.15; 7 ca sa bea sa-si uite saracia,si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui. 8 Deschide-ti gura pentru cel mut,pentru pricina tuturor celor parasiti! Iov 29.15-16;1Sam 19.4;Est 4.16; 9 Deschide-ti gura, judeca cu dreptate,si apara pe cel nenorocit si pe cel lipsi t. Lev 19.10;Deut 1.16;Deut ;Iov 29.12;Isa 1.17;Ier 22.16; 10 Cine poate gasi o femeie cinstita?Ea este mai de pret decit margaritarele.

Proverbe 12.4;Proverbe 18.22;Proverbe 19.14; 11 Inima barbatului se increde in ea,si nu duce lipsa de venituri. 12 Ea ii face bine, si nu rau,in toate zilele vietii sale. 13 Ea face rost de lina si de in,si lucreaza cu mini harnice. 14 Ea este ca o corabie de negot;de departe isi aduce pinea. 15 Ea se scoala cind este inca noapte,si da hrana casei sale,si imparte lucrul d e peste zi slujnicelor sale. Rom 12.11;Rom Luc;Rom 12.42; 16 Se gindeste la un ogor, si-l cumpara;din rodul muncii ei sadeste o vie. 17 Ea isi incinge mijlocul cu putere,si isi oteleste bratele. 18 Vede ca munca ii merge bine,lumina ei nu se stinge noaptea. 19 Ea pune mina pe furca,si degetele ei tin fusul. 20 Ea isi intinde mina catre cel nenorocit,isi intinde bratul catre cel lipsit. Efes 4.28;Evr 13.16; 21 Nu se teme de zapada pentru casa ei,caci toata casa ei este imbracata cu carm iziu. 22 Ea isi face invelitori,are haine de in suptire si purpura. 23 Barbatul ei este bine vazut la porti,cind sade cu batrinii tarii. Proverbe 12.4; 24 Ea face camasi, si le vinde,si da cingatori negustorului. 25 Ea este imbracata cu tarie si slava,si ride de ziua de mine. 26 Ea deschide gura cu intelepciune,si invataturi placute ii sint pe limba. 27 Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei,si nu maninca pinea leneviri i. 28 Fiii ei se scoala, si o numesc fericita;barbatul ei se scoala, si-i aduce lau de zicind: 29 Multe fete au o purtare cinstita,dar tu le intreci pe toate." 30 Desmerdarile sint inselatoare, si frumuseta este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata. 31 Rasplatiti-o cu rodul muncii ei,si faptele ei s-o laude la portile cetatii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->