Programarea

Investitiilor de
Capital si Planificare
Financiara
Manualul
Formatorului /
Trainer-ului

1
Programarea Investitiilor de Capital si Planificare Financiara
Manualul Formatorului/Trainer-ului

Introducere la Manualul Trainer-ului

Programul privind asistenta autoritatilor locale din Romania, finantat de Agentia Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) asigura asistenta autoritatilor locale in
cateva domenii intre care finantarea si creditarea municipala.

Unul dintre obiectivele programului este:

Obiectiv: Sprijinirea crearii si functionarii unei piete a creditului municipal in
Romania care sa functioneze dupa principiile economiei de piata.

Componenta Finantare si Creditare Municipala a acestui Program va realiza acest

obiectiv printr-un program de training, asistenta tehnica pentru municipalitati si asistenta
pentru reforma legislativa. Vom acorda training autoritatilor locale prin organizarea de
mai multe seminarii dintre care primul a fost in domeniul programarii investitiilor de
capital (PIC) si planificarii financiare. Urmatoarele seminarii se vor concentra asupra
tranzactiilor de creditare si alte teme similare.

Seminarul privind PIC consta in doua documente:

Manualul Trainer-ului (acest document), pentru a fi utilizat de trainerii care prezinta
seminarul; si
Manualul Participantului, pentru a fi utilizat de participanti.

Manualul trainer-ului contine materiale necesare pentru a sustine un seminar adresat

autoritatilor locale si altor participanti. Scopul acestui manual este de a furniza informatii
suplimentare referitoare la exercitiile cuprinse in Manualul Participantului. Capitolele de
mai jos urmeaza capitolelor din Manualul Participantului. Anexele contin informatii
aditionale care pot fi utilizate atunci cand se face seminarul; ex: transparentele.

Pentu a crea un grup de traineri care pot ajuta in realizarea de seminarii privind creditarea
si finantarea municipala, Programul LGA organizeaza in februarie 200 un seminar de
formare a formatorilor (trainerilor). Tema principala a acestui seminar va fi PIC, care a
fost si tema primului seminar organizat in cadrul acestei componente, insa va atinge si
alte subiecte. Speram sa putem forma un grup de traineri care vor participa la organizarea
viitoarelor seminarii oferite in cadrul componentei privind Creditarea si Finantarea
Municipala.

In plus fata de cele doua documente mentionate mai sus, acest seminar pentru formarea
trainerilor face referiri si la un al treilea volum:
Manual, cu informatii privind metodologia de training si alte aspecte organizatorice.

Acest volum ofera informatii privind activitatile de organizare a unui training pe baza
materialelor care au fost mentionate mai sus.

2
 Capitolul 1
Introducere la Manualul Participantului

Ref: Introducere la Manualul Participantului la seminarul PIC

Timp pentru prezentarea materialul cuprins in acest capitol: cca. 20-30 minute

Acest capitol mai scurt ofera o privire de ansamblu asupra programului de training oferit
de Programul LGA prin componenta Creditare si Finantare Municipala. Face de
asemenea o introducere asupra seminarului privind PIC care este tema principala.

Schema prezentata in cadrul acestui capitol ofera o imagine asupra seminarului care
urmeaza sa se desfasoare pe o perioada de 11/2 – 2 zile precum si asupra urmatoarelor
seminarii. Toate capitolele din acest manual se regasesc in aceasta schema.

Secretul predarii:

 Pentru cateva minute aratati legatura dintre fiecare capitol al Manualului

Participantului si schema prezentata in Introducere.
 Sugeram sa faceti un transparent pentru aceasta schema. Folositi retroproiectorul
pentru a o discuta cu participantii ori de cate ori este nevoie (ex: la inceputul
seminarului, la inceputul unei noi sesiuni) si aratati participantilor unde ne aflam cu
prezentarea. Aceasta va reaminti unde ne aflam in cursul intregului proces de PIC si
planificare financiara si catre ce ne indreptam.

3
 Capitolul 2
Etapele initiale ale Programarii Investitiilor de Capital

Ref: Capitolul 1 din Manualul PIC al Participantului .

Timp pentru prezentarea materialului cuprins in acest Capitol: minim o ora

Acest capitol explica ce este PIC. Acordarea unui timp adecvat prezentarii acestui subiect
va ajuta in a motiva participantii sa urmareasca acest seminar.

Pentru a atrage atentia participantilor in legatura cu “programarea investitiilor de capital”,

ar fi util sa puneti unele intrebari care sa contina cuvintele/conceptele incluse in aceasta
expresie, dupa cum ar fi:

Investitie de capital. Intrebati participantii de ce folosesc termenul de investitie pentru

proiectele administratiei locale. Subliniati faptul ca, in sectorul privat, se asteapta ca
beneficiile pe termen scurt sa contrabalanseze costurile nete si ca acest lucru va
produce profit. Cheltuielile sunt prin urmare o investitie. Cum stau insa lucrurile in
sectorul public?

Situatia nu este complet diferita in sectorul public. Proiectele sunt investitii in sensul
ca beneficiile totale trebuie sa contrabalanseze consturile totale. In timp ce pentru multe
proiecte si activitati publice este dificil de apreciat beneficiile totale si gradul de acoperire
totala a costurilor, proiectele sun totusi considerate “investitii”.

Programarea. Acest termen se refera la faptul ca se face o esalonare in timp a

executiei proiectului si ca se face o corelare a proiectelor de realizat cu sursele de
finantare disponibile.

Secretul predarii:

 Pentru a ajuta participantii sa inteleaga mai bine procesul de PIC, pot fi utilizate fisele
de lucru din sectiunea 5.3 a manualului participantului.

Un concept esential este cel al diferentei dintre investitiile de capital si alte cheltuieli cum
ar fi cele de operare si intretinere. Multe autoritati locale nu fac o distinctie intre aceste
categorii de cheltuieli in cadrul bugetelor lor. Aceasta distinctie este esentiala in
realizarea unei PIC.

Secretul predarii:

 Un exercitiu util ar fi acela de a se selecta cateva elemente din lista prezentata in

Sectiunea 2.1 si de a solicita participantii sa dea exemple de cheltuieli de capital si de
cheltuieli de operare si intretinere.

4
 Capitolul 3
De ce sa imprumutam?

Ref: Capitolul 2 al Manualului PIC al Participantului.

Timp pentru prezentarea materialului cuprins in acest Capitol: 50” – 11/2

Creditarea este o oportunitate noua pentru administratia locala din Romania. Aceasta
implica atat riscuri cat si castiguri. Desi acest lucru este adevarat in orice conditii este cu
atat mai mult adevarat intr-un mediu inflationist. Acest Capitol se refera la aspecte foarte
importante pentru acest subiect: daca ne imprumutam sau nu.

Unele persoane pot avea indoieli in legatura cu utilitatea contractarii unui imprumut. Altii
pot fi deja convinsi ca ese util sa contractezi imprumuturi. Mai intai trebuie sa cunoastem
exigentele participantilor. Apoi trebuie sa adaptam timpul pe care sa-l alocam acestui
capitol nevoilor si interesului lor.

Secretul predarii:

 Sectiunea 2.1 descrie avantajele si dezavantajele contractarii de imprumuturi.

Incercati sa obtineti opinia participantilor in legatura cu astfel de avantaje si
dezavantaje. Pe tabla faceti o coloana pe care notati elementele favorabile si pe alta
coloana elementele defavorabile si notati si comentariile participantilor.

Exercitiu: Dunareni decide daca sa contracteze sau nu un imprumut

Acest exemplu este in sine un exemplu de exercitiu pentru invatare – adulti. (Decideti
dumneavoastra daca participantii au sau nu nevoie de un astfel de exercitiu) Va sugeram
sa utilizati transparente in cazul in care decizia este de a face exercitiul. (Se poate face o
verificare a rezultatelor prin comparare cu exercitiul care este finalizat in manualul
participantului.)

Pregatire. Pregatiti transparentele cu versiunea modificata a “Scenariului A: Finantare cu

resurse proprii” si “Exemplul de finantare cu contractare de datorie” din Capitolul 2 al
manualului participantului. In partea de jos a fiecarui transparent, lasati albe randurile
denumite “program de investitii de capital – deseuri solide, transport urban, systeme de
apa/ape reziduale”. In final, pregatiti transparentele ca versiune modificata a
“programului de finalizare a proiectului”, tabel pe care il gasiti la sfarsitul aceluiasi
capitol, lasand albe randurile si coloanele pe ani.

Etapa 1. Familiarizati audienta cu jumatatea de sus si jumatatea de jos a Secanariului A.

Aratati ca “transferurile pentru programele de investitii de capital” care sunt aratate in
partea de sus a scanariului ca deficit in partea de jos sunt aratate ca excedent (pentru
finantare cu resurse proprii.

5
Etapa 2. Cu participarea audientei, completati costurile totale estimate a diferitelor
investitii, prezentate la inceputul exercitiului (coloana denumita “costuri estimate”).

Etapa 3. Cu participarea audientei, completati costul fiecarei investitii pw ani. Includeti

suma ramasa ca deficit in “sold pentru finalizare”.

Etapa 4. Realizati acelasi exercitiu pentru Scenariul B. (Notati in plus suma

corespunzatoare randului denumit “total finantat prin contractare de datorie.)

Etapa 5. Din rezultatele obtinute anterior completati tabelul “programul de finalizare a

proiectului”.

Etapa 6. Solicitati participantilor sa formuleze concluzii; contractarea datoriei a accelerat

realizarea investitiei – nu numai pentru proiectul pentru care a fost contractata datoria
(transport urban) dar si pentru alte proiecte (sisteme de apa/ape reziduale).

6
 Capitolul 4
Introducere in finantarea prin contractarea de datorie

Ref: Capitolul 3 al Manualului PIC al participantului

Timp pentru prezentarea materialului cuprins in acest Capitol: minim 2 ore. Probabil
va fi necesara impartirea materialului in doua sesiuni.

Acest Capitol (capitolul 3) contine un material larg dar nu si exercitii caracteristice

procesului de invatare pentru adulti. Prezentarea acestui material cu un volum cat mai
mare de discutii si interactiune va fi marea provocare pentru trainer.

Capitolul trebuie adaptat la nivelul de intelegere al participantilor. Pentru o audienta mai

putin sofisticata, trainerul trebuie sa selecteze numai partile relevante ale capitolului.
Pentur o audienta mai sofisticata va fi necesar sa fie prezentate si anumite aspecte incluse
in Anexele A si B ale manualului.

Materialul este discutat in cele ce urmeaza, dupa structura principalelor sectiuni ale
Manualului Participantului.

4.1 Introducere

Primul element important de subliniat este ca autoritatile locale sunt autorizate legal sa
imprumute.

Al doilea element este o clarificare. Vom discuta doua tipuri de datorie: (1) imprumuturi
de la institutii financiare si (2) obligatiuni municipale. Trebuie explicat ca mai intai vom
discuta termeni generali referitori la datorie fara a face distinctia intre cele doua tipuri de
datorie. Apoi vom discuta imprumuturile si obligatiunile in mod separat.

4.2 Structura de baza a datoriei

Primele doua sectiuni (3.2.1 si 3.2.2 din Manualul Participantului) contin informatii
generale care pot fi aplicate atat imprumuturilor cat si obligatiunilor. Discutiile trebuie sa
se concentreze asupra transparentelor care contin cele trei figuri din aceasta sectiune.
Acordati cateva minute fiecarei figuri. Utilizati sageti pentru a arata fluxurile resurselor.
(notati faptul ca institutiile sunt incadrate in dreptunghiuri iar datoria, veniturile si
capitalul in figuri octogonale).

Cea de-a treia sectiune (3.2.3 ). Primul element importatn este diferenta dintre
imprumuturi bancare si obligatiuni municipale. Participantii vor fi mai familiarizati cu
ceea ce reprezinta un imprumut si vor avea nevoie de ceva mai mult timp pentru a
intelege obligatiunile.

Un subiect de discutie ar fi daca creditarea municipalitatilor se va dezvolta mai intai prin

contractare de imprumuturi sau prin emisiuni de obligatiuni sau o combinatie a acestora.

7
O modalitate de a adresa aceasta intrebare este: “ Credeti ca este posibil ca autoritatile
locale din Romania sa emita obligatiuni in viitorul apropiat?”. Desi Manualul
Participantului sugereaza ca raspunsul este nu este la fel de posibil ca participantii sa aiba
o opinie diferita.

4.2 Imprumuturi bancare

Aici vor fi in discutie doua tipuri de imprumuturi bancare: (1) imprumuturi de la

Institutiile Financiare Internationale (IFI) si (2) imprumuturi de la bancile romanesti. Este
necesar sa fie discutate diferentele in procesul de aprobare pentru fiecare optiune.

Intrebati participantii despre experienta lor in incercarea de a imprumuta de la IFI sau alte
banci. Daca participantii au o astfel de experienta, atunci putem prelungi discutiile. De
asemenea, va rugam sa informati RTI (Gabriela Caluseru) in legatura cu o astfel de
experienta interesanta si care nu este deja inclusa in material. Aceasta va fi o parte
importanta a activitatii dumneavoastra. Am aprecia foarte mult primirea unor note
scurte care descriu astfel de experiente.

Pentru participantii cu o buna intelegere a creditarii se paote intra in detaliile exigentelor

creditarii de catre IFI. Trainerii vor prezenta Anexele la Manualul Participantului si vor
discuta problemele prezentate acolo.

Pe de alta parte, daca discutiile tind sa se prelungeasca, amintiti participantilor ca vor mai
fi si alte seminarii cu tema creditarii municipale. In domeniul finantarii prin contractare
de datorie, acest seminar doreste sa aduca element introductive. Reamintiti participantilor
ca urmatoarele seminarii vor prezenta termenii si conditiile creditarii bancare in mod mult
mai detaliat.

4.4 Obligatiuni municipale

Un element important o reprezinta diferenta dintre obligatiuni pentru scopuri generale si

obligatiuni pentru proiecte generatoare de venituri. Un alt element este acela ca
obligatiunile pentru proiecte generatoare de venituri reflecta principiul “utilizatorul
plateste”.

Secretul predarii:
 Acesta este un moment oportun pentru a utiliza din nou transparentele pe care le-ati
prezentat mai devreme: “imprumuturi pentru scopuri generale” si “imprumuturi
pentru proiecte generatoare de venituri”. Aceasta va consolida cunostintele
acumulate.

Unele materiale privind structura platilor pentru serviciul datoriei pot fi prea detaliate
pentru participanti cu cunostinte mai putine in domeniu.

8
Secretul predarii:
 Daca cele trei metode de basa pentru structurarea platii serviciului datoriei sunt
prezentate atunci trebuie realizata o diagrama de tabla. Pe axa orizontala puneti
timpul iar pe cea verticala sumele platite.

Nu este inca clar daca obligatiunile municipale vor constitui sau nu subiect al
seminariilor viitoare. Aceasta va depinde de cererea existenta – daca in Programul LGA
va primi solicitari de la autoritatile locale si daca va desfasura activitati de asistenta
tehnica in domeniul emisiunii de obligatiuni municipale.

9
 Capitolul 5
Factorii interni ca influenteaza nivelul de indatorare si modelarea financiara

Ref: Capitolul 4 din Manualul PIC al Participantului.

Timp pentru prezentarea materialului cuprins in acest Capitol: minim doua ore

Sectiunile din Manualul Participantului sunt discutate separat in cele ce urmeaza.

5.1 Interpretarea Declaratiilor de Venituri si Cheltuieli

Modul in care este prezentata informatia financiara in Tabelul 4.1 din Manualul
Participantului va fi nou pentru multi participanti. Aceasta forma se bazeaza pe un model
realizat de USAID/Urban Institute in cateva municipii din Romania.

 Trebuie explicat ca aceasta reorganizare a informatiei financiare este facuta numai

pentru analiza interna. Autoritatile locale vor continua sa realizeze raportarile
financiare conform exigentelor legale pentru raportarile externe.

 Acordati catea minute explicarii fiecarei pozitii incluse in Tabelul 4.1. Aceasta
sectiune nu trebuie luata ca fiind data – ea este doar inceputul a ceea ce poate fi
dezvoltat mai tarziu. Textul din Manualul Participantului ofera mai multe detalii.

 Diferenta majora este divizarea atat a cheltuielilor cat si a veniturilor in elemente

corespunzatoare activitatilor curente si investitiilor de capital. Participantii trebuie
sa inteleaga utilitatea unei astfel de distinctii ca o precinditie pentru realizarea unei
PIC.

Intrebati participantii daca modul in care este prezentata informatia in Tabelul 4.1 este
util. Daca unii participanti au indoieli identificati participanti ca gasesc util acest exercitiu
si incurajatii sa explice de ce.

5.2 Capacitatea de indatorare

5.3 Catde mult am voie sa ma imprumut?
5.4 O alta metoda de a determina “cat ma pot imprumuta”: rata excedentului
operational
5.5 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare

Sectiunile 4.3 si 4.4 din Manualul Participantului prezinta doua metode diferite de
determinare a capacitatii de indatorare. Este posibil ca participantii sa considere ca prima
metoda, rata serviciului datoriei (care este reglementata prin lege) este suficienta. Atat
discutia prezenta cat si exercitiul trebuie sa convinga participantii ca este necesara mai
mult decat o metoda pentru aceasta evaluare.

10
Secretul predarii:

Aceste sectiuni ofera oportunitati pentru interactiune in procesul invatarii:

 Exemplul de calcul al ratei serviciului datoriei (sectiunea 4.3)

 Motive pentru a nu se contracta mult prea multa datorie (sectiunea 4.4)
 Calculul ratei excedentului operational (tabelul 4.2)
 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare (sectiunea 4.5)

5.6 Analize privind rata datoriei si notiuni elementate privind modelarea financiara

Sectiunile 4.6 si 4.7 din manual ofera doua exercitii alternative atat in modelarea
financiara cat si in analizarea ratei datoriei. In ambele cazuri, sunt modelate scenarii
alternative viitoare. In orice caz, primul exercitiu este mai simplu, in timp ce al doilea
este conceput pentru o audienta mai sofisticata.

In primul exercitiu, scenariile sunt diferite, in functie de nivelul economic al zonei

(care afecteaza veniturile curente) si de modul in care este condusa municipalitatea
(ex: decizia de a majora sau scadea nivelul cheltuielilor);

In al doilea exercitiu, scenariile sunt diferite pentru aceleasi motive ca cele descrise
mai sus dar si datorita unei anumite decizii de dezvoltare; privatizarea intreprinderilor
de stat aflate in respectivul municipiu.

Daca timpul permite, pot fi facute ambele exercitii.

Pentru a prezenta exercitiul din sectiunea 4.6 va sugeram sa modificati tabelele 4.3, 4.4 si
4.5 pentru a realiza transparente. In transparente, jumatatea de jos a acestora trebuie
lasata necompletata (“rata serviciului datoriei” si “rata excedentului operational”). Este
utila folosirea unor calculatoare, eventual distribuiti cateva, pe grupuri mici. Apoi ajutati
participantii sa faca aceste calcule.

Exercitiile nu trebuie sa se finalizeze numai cu aceste calcule. Rugati participantii sa

interpreteze rezultatele. Rugati participantii sa imagineze un dialog cu primarul (puteti
chiar ruga unul din participanti sa interpreteze rolul primarului; acesta trebuie sa puna
intrebari referitoare la modul in care sunt interpretate aceste calcule). Sa spunem ca
primarul doreste contractarea unui imprumut la inceputul anului 2000 si ca aceasta
implica plati cu serviciul datoriei in suma de 5.328.947.000/an in cursul acestui an si in
anii viitori. Intrebarea este daca trebuie sa ne imprumutam?

Incurajati intepretarile care aduc mai mult decat un scenariu. De exemplu, spuneti
primarului: “Am modelat trei scenarii diferite (cu elaborarea acestora). Daca am obtinut
un scenariu cu conditii favorabile/optimiste, contractarea unui imprumut la inceputul
anului 2000 <este recomandata/nu este recomandata>. In orice caz, credem ca scenariul

11
posibil este <x>. In aceste conditii, contractarea unui imprumut <este recomandata/nu
este recomandata>.”

Fata de interpretarile initiale, incurajati participantii sa dezvolte propriile recomandari

pentru primar. Recomandarile pot implica, de exemplu, (1) amanarea contractarii
imprumutului, (2) reducerea sumei de imprumutat, (3) cautarea unor surse mai
avantajoase. (ex: Daca se demonstreaza ca proiectiile privind cresterea veniturilor au fost
prea optimiste, imprumutand in 2000 va trebui sa fie reduse unele cheltuieli de exemplu
prin reducerea numarului de personal in primarie.)

5.7 Analiza ratei de indatorare si premizele economica si de strategie in construirea

scenariilor

Dupa cum s-a arata mai sus, acest exercitiu implica un model financiar mai complicat.
Acesa este cel mai complex exercitiu de pana acum.

Mai intai, discutati cele trei scenarii. Analizati impreuna cu participantii felul in care
succesul sau insuccesul restructurarii intreprinderilor de stat au influentat veniturile si
cheltuielile municipalitatii. Descrierea scenariului care poate fi regasita in sectiunea 4.7 a
Manualului Participantului ofera astfel de informatii.

Apoi analizati tabelele 4.6, 4.7 si 4.8. Dati un exemplu sau doua despre prezumtiile din
descrierea scenariului asa cum sunt ele inserate in tabel. (pe baza tabelelor, calculati
ratele cresterilor anuale utilizate pentru unul sau mai multe scenarii).

In textul care urmeaza exercitiului, raspunsurile sunt date. Gasiti raspunsurile impreuna
cu participantii utilizand transparente (vezi anexa la Manualul Trainerului). Dupa ce
raspunsurile au fost date, discutati-le si interpretatile cu participantii. Pentru aceasta,
puteti considera o simulare cu prezentarea acestora unui primar, dupa cum am procedat
cu exercitiul anterior (in cele ce urmeaza prezentam unele sugestii).

Text din Manualul Participantilor, cu raspunsurile completate

(vezi notele incluse in paranteze)

In baza analizei scenariilor, furnizati urmatoarele informatii.

1) Completati pozitia “venituri curente totale” pe cele trei scenarii I, II si III:

Scenariul I: 1999 ____86.046.600____

2000 ___101.055.777____
2001 ___110.590.842____
2002 ___121.415.584____

Scenariul II: 1999____71.593.218____

2000____74.684.762____
2001____75.941.714____

12
 Scenariul III: 1999___63.421.604_____
2000___58.448.687_____
2001___51.296.910_____

2) Completati pozitia “serviciul total al datoriei” pe cele trei scenarii I, II si III:

Scenariul I: 1999 ____0__________

2000 _____5.328.947___
2001 _____5.328.947___
2002 _____5.328.947___

Scenariul II: 1999____0_________

2000____5.328.947__
2001____5.328.947__

Scenariul II: 1999____0_________

2000____5.328.947__
2001____5.328.947__

3) Completati pozitie “surplus operational (deficit) – inainte de achitarea serviciului

datoriei” pe cele trei scenarii I, II si III (nota pentru trainer: ajutati participantii sa
calculeze prin extragerea din tabele a “cheltuielilor operationale totale” si a “veniturilor
curente totale”:

Scenariul I: 1999 ___11.371.608_______

2000 ___10.263.979_______
2001 ____7.315.725_______
2002 ____3.689.915_______

Scenariul II: 1999 ____6.051.076_______

2000 ____5.826.830_______
2001 ____5.860.840_______

Scenariul III: 1999 ____1.225.506_______

2000 ____5.971.756_______
2001 ____5.642.848_______

4) Rata serviciului datoriei:

Pentru a determina rata serviciului datoriei, impartiti suma totala a serviciului

datoriei (vezi intrebarea 2 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente; inmultiti cu
100 pentru a exprima aceasta rata in procente

13
 Scenariul I:
1999____0/86.046.600 = 0__________________________________

2000____5.328.947/101.055.777 = 0.0527 = 5.27%______________

2001____5.328.947/110.590.842 = 0.0482 = 4.82%______________

2002 ____5.328.947/121.415.584 = 0.0439 = 4.39% ____________

Scenariul II:

1999______0/71.593.218 = 0_______________________________

2000______5.328.947/74.684.762 = 0.0714 = 7.14%____________

2001______5.328.947/ 75.941.714 = 0.0701 = 7.01%___________

Scenariul III:
1999______0/63.421.604 = 0_______________________________

2000_____ 5.328.947/58.448.687 = 0.0912 = 9.12%_____________

2001_______5.328.947/51.296.910 = 0.1039 = 10.39%___________

5) Rata surplusului operational:

Pentru a determina rata surplusului operational, impartiti suma surplusului

operational (vezi intrebarea 3 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente;
inmultiti cu 100 pentru a exprima aceasta rata in procente

Scenariul I:

1999 ______11.371.608/86.046.600 = 0.1322 = 13.22%______

2000_______10.263.979/101.055.777 = 0.1016 = 10.16%_____

2001 _______7.315.725/110.590.842 = 0.0662 = 6.62% ______

2002 ______3.689.915/121.415.584 = 0.0304 = 3.04% _______

Scenariul II:

1999_______6.051.076/71.593.218 = 0.0845 = 8.45%________

2000_______5.826.830/74.684.762 = 0.078 = 7.8% _________

14
 2001_______5.860.840/75.941.714 = 0.077 = 7.7%__________

Scenariul III:

1999_______1.225.506/63.421.604 = 0.0193 = 1.93%________

2000_______5.971.756/58.448.687 = 0.1022 = 10.22%_______

2001_______5.642.848/51.296.910 = 0.1100 = 11%_________

6) In baza acestei analize, credeti ca municipalitatea ar trebui sa imprumute suma de

7.500.000.000 lei in 1999? _____________ (da/nu)

De ce da/De ce nu?

(nota pentru trainer: a ajuta participantii sa interpreteze aceste rezultate este la fel de
important ca si a efectua calculele. Aceasta depinde in mare masura de felul in care
considerati dumneavoastra. Cateva observatii va vor ajuta sa initiati acest dialog privind
interpretarea rezultatelor. In masura in care este posibil solicitati comentariile
participantilor).

Un punct de plecare este rata serviciului datoriei. Participantii pot aprecia ca aceste
rate sunt mult sub nivelul de 20% care este limita stabilita de lege.
Desi acest lucru este relevant si adevarat, on intrebare interesanta ar putea fi “ Ce
spuneti despre rambursarea imprumutului?” Presupunand ca rambursarea sumei
imprumutului se face in ultimul an din perioada pentru care a fost contractat, aceasta
va influenta intr-o mai mare masura numaratorul din rata serviciului datoriei in acel
ultim an decat in anii 1999-2001 cand se palteste doar dobanda. O observatie logica
este ca atunci cand calculam rata serviciului datoriei trebuie sa prognozam nivelul
cheltuielilor si veniturilor cel putin pana in ultimul an al platilor cu serviciul datoriei.
Depinzand de cat de repede ne asteptam ca veniturile sa creasca, in anul in care
rambursam imprumutul, rata serviciului datoriei nu trebuie sa depaseasca limita
legala (explicati ca desi in realitate se recomanda un astfel de calcul, pentru a realiza
un exercitiu simplu am decis sa facem proiectii numai pentru primii trei ani in car se
fac plati in contul serviciului datoriei).
Desi ne concentram in primul rand asupra ratei serviciului datoriei, cum interpretam
rata excedentului operational? Putem observa doua tendinte interesante. Mai intai,
rata excedentului operational este in descrestere in Scenariul I. Aceasta este contrar
asteptarilor – Scenariul I se presupunea ca este scenariul optimist. Exista factori care
determina ca cresterea cheltuielilor sa fie mai rapida decat cea a veniturilor. Implicatii
posibile: (1) ar trebui sa modelam unele conditii ale Scenariului I pentru un an sau doi
mai mult pentru a vedea daca veniturile incep sa fie mai mari decat cheltuielile; (2)
daca scenariul I este posibil trebuie sa imprumutam numai daca municipalitatea este
dispusa sa faca o reducere considerabila a cheltuielilor.

15
In cadrul Scenariului III, rata excedentului operational este foarte redusa in 1999
(1,93%). Desi acesta rata creste substantial in 2000 aceasta situatie trebuie privita cu
prudenta de asemenea. In acest caz, recomandare pe care am putea sa o facem
primarului este ca imprumutul sa fie contractat in 2001
In baza acestor ultime doua comentarii, concluzia generala este ca numai rata
serviciului datoriei nu este suficienta atunci cand facem o analiza privind contractarea
unei datorii – trebuie sa analizam si alte rate cum ar fi rata excedentului operational.

16
 Capitolul 6
Concluzii: Stabilirea proiectelor prioritare si alocarea veniturilor

Ref: Capitolul 5 al Manualului PIC al participantului

Timp pentru prezentarea materialului cuprins in acest Capitol: minim 2 1/2 ore.

In acest moment este bine sa revedem Figura 1 din capitolul introductiv si sa reamintim
participantilor in ce punct al procesului ne aflam. Indicati locaul in care fluxul tehnic si
cel financiar se intalnesc.

6.1 Fluxul tehnic: Stabilirea proiectelor prioritare

Este o idee buna sa orientam discutiile catre transparentele care arata fiecare tabel si
matrici din sectiunea 5.1. Realizati cateva exemple si puneti pe transparente parti din
tabele (familiarizati-va cu tabelele din exercitiul de mai jos).

In a doua etapa intrebati sau oferiti exemple de proiecte care ar putea excluse, ex: un
proiect care este de competenta autoritatilor centrale si nu a autoritatilor locale. In a treia
etapa, intrebati in ce masura proiectele selectate sunt in situatie conflictuala sau
complementare sau compatibile. (aveti exemple deja pregatite)

6.2 Dezvoltarea scenariilor alternative de finantare

6.3 Alocarea resurselor pe proiecte

In mod similar, revizuiti impreuna cu participantii formularele de lucru din Sectiunea 5.2
si 5.3.

6.4 Asamblarea tuturor elementelor: un exercitiu

Acesta este cel mai complex exercitiu in cadrul seminarului. Mai intai faceti o prezentare
a exercitiului.

Apoi impartiti participantii in doua grupe: o echipa tehnica si una financiara. Fiecare
membru al echipei va primi un pachet care este deja pregatit (vezi sectiunea 5.4.1 din
Manualul Participantului). Daca este posibil, asigurati-va ca exista flip chart-uri si pixuri
pentru ca fiecare echipa sa noteze concluziile finale. Echipa financiara va avea nevoie de
un calculator. In final revedeti instructiunile pentru fiecare echipa pe care le puteti gasi in
sectiunile 5.4.2 si 5.4.3.

Cand cele doua ehipe au finalizat lucrul treceti la exercitiul combinat (sectiunea 5.4.4).
Puteti alege un participant sau un trainer pentru a juca rolul primarului (cel putin unul
dintre traineri nu trebuie implicat in a juca un rol si trebuie sa faciliteze exercitiul – trage
concluzii si asigura ca fiecare participant are sansa sa-si exprime opinia, etc.). Echipele

17
trebuie sa faca prezentarile catre primar. Incercati sa fie o atmosfera cat mai destinsa si
chiar distractiva.

In exercitiul combinat, trainer-ul facilitator trebuie sa incerce sa-I ajute pe participanti sa

aleaga o modalitate de lucru cu fisa de lucru din sectiunea 5.3. Aceasta fisa este esenta
programului. Investitiile din fiecare an (propuse de echipa tehnica) nu trebuie sa
depaseasca resursele disponibile (propuse de echipa financiara – cu doua scenarii). Nu
trebuie sa va ingrijoreze daca nu puteti termina toata fisa – aceasta poate fi imposibil din
cauza lipsei de timp. Trebuie sa incercati sa realizati cel putin parte din aceasta fisa, de
exemplu investitiile din primul an cu sursel de finantare.

Nota: o modalitate alternativa de a face acest exercitiu. Faceti calcule financiare

(sectiunea 5.4.3) impreuna cu intregul grup. Apoi impartiti grupul in doua echipe tehnice.
Cele doua echipe vor lucra separat pentru Sectiunea 5.4.2 si apoi vor prezenta concluziile
pe rand. Finalizati Sectiunea 5.4.3 impreuna.

Nu exista raspunsuri corecte sau incorecte pentru activitatea echipei tehnice in legatura cu
sectiunea 5.4.2. Desi echipa tehnica trebuie sa fie pregatita pentru a prezenta explicatii si
a primi intrebari in legatura cu recomandarile lor, nu putem oferi raspunsuri pregatite in
avans. In cele ce urmeaza oferim raspunsuri pentru calculele care trebuie facute de echipa
financiara.

18
Formulare din Sectiunea 5.4.3 cu raspunsuri completate

Aici avem formularele 5.5, 5.6 si 5.7

Formular de lucru 5.5: Potentialul finantarii de capital in conditiile scenariului 1:

fara imprumut

Nota: Acest formular este folosit in pasul 3 al exercitiului din capitolul 5. Pasul 3 spune:
"Proiectati capacitatea de finantare de capital a autoritatii locale, in conditiile
scenariului 1: “fara imprumut”.
Daca nu ati notat altfel, toate cifrele sunt in 000 Lei.

Indrumari:

i. Referitor la Declaratia de venituri si cheltuieli a autoritatii locale, completati datele

referitoare la “surplusul de operare” aici. [nota catre instructor: “surplusul
excedentului curent” si surplusul net de operare” sunt aceleasi in acest exercitiu]
(Marcati: scenariul 1 – finantare de capital probabil fara imprumut” in dreptul randului
(f) din Declaratia de venituri si cheltuieli pe care o aveti).

2000 2001 2002

Surplus operational
(Finantare de capital,
probabil fara imprumut) 37.851.000 45.443.000 54.146.000

ii. Presupunand ca surplusul operational este folosit pentru investitii de capital, calculati
noua investitie de capital acumulat. Pentru anul 2000, mai jos, treceti suma scrisa mai
sus pentru anul 2000. Pentru anul 2001, mai jos, adunati totalurile de mai sus pentru
anii 2000 and 2001. Pentru 2002, mai jos, adunati totalurile pentru 2000, 2001 si 2002,
de mai sus.

37.851.000 83.294.000 139.440.000

iii. Pentru un estimat preliminar al impactului investitiei asupra veniturilor anuale ale
autoritatii locale, inmultiti rezultatele de la pct. (ii), de mai sus, cu 0.05.

1.893.000 4.165.000 6.972.000

19
iv. Pentru un estimat preliminar al impactului investitiei asupra cheltuielilor anuale ale
autoritatii locale, inmultiti rezultatele de la pct. (ii), de mai sus, cu 0.03.

1.136.000 2.499.000 4.183.000

(Nota: in general, rezultatele de la pct. iii si iv, de mai sus, ilustreaza faptul ca
investitiiile au un impact asupra veniturilor si cheltuielilor autoritatii locale. Rezultatele
sunt pur ilustrative. Intr-un exercitiu PIC mult mai complet pot fi calculate proiectii mai
exacte ale impactului fiscal al investitiilor si apoi reintroduse intr-o proiectie a
Declaratiei de venituri si cheltuieli.)

20
Formularul de lucru 5.6a: Capacitatea (maxima) de a lua un imprumut a autoritatii
locale

Nota: acest formular este folosit in pasii 4 si 5 capitolul 5 al exercitiului. Daca nu s-a
notat altfel, toate cifrele sunt in 000 Lei.

Pasul 4 spune: Proiectati capacitatea (maxima) autoritatii locale, de a lua un imprumut.

Indrumari

i. Referitor la Declaratia de venituri si cheltuieli a autoritatii locale, inregistrati aici

20% din totalul veniturilor curente.
2000 2001 2002

Capacitate de imprumutare(maxima) % 20% 20% 20%

Capacitate de imprumutare(in Lei) 23.198.000 29.110.000 34.742.000

Formular de lucru 5.6b: proportia surplusului operational al autoritatii locale

Pasul 5 se referea la: proiectia proportiei surplusului operational al autoritatii locale

Indrumari
i. Referitor la Declaratia de venituri si cheltuieli a autoritatii locale, notati surplusul de
operare recurent. Pentru a calcula proportia serviciului operational recurent, impartiti
surplusul operational recurent la veniturile totale recurente.

2000 2001 2002

Procentul surplusului de operare

recurent (%) 32.6% 31.2% 30.6%

Surplus de operare recurent (in 000 Lei) 37.851.000 45.443.000 54.146.000

[Nota pentru trainer: in cadrul acestui exercitiu, surplusul operational curent este acelasi
cu surplusul operational.]

21
Formular de lucru 5.7: Recomandari facute primarului in conditiile scenariului B:
Potentialul autoritatii locale de a finanta capital prin imprumut

Nota: Acest formular se foloseste in pasul 6, exercitiul din capitolul 5. Daca nu s-a notat
altfel, toate cifrele sunt in 000 Lei. (In aceste simulari nu se tine cont de inflatie.)

Indrumari

i. Folosind formularul 5.6, comparati capacitatea autoritatii locale de a lua un

imprumut, cu procentul surplusului de operare recurent. Nu uitati ca , probabil
autoritatea locala va trebui sa plateaca serviciul datoriei din acel procent al surplusului
de operare. De aceea, autoritatea locala nu trebuie sa se indatoreze pana la limita
maxima permisa prin lege in cazul in care acest total este mai mare decat surplusul de
operare. Mai jos,completati valoarea cea mai mica dintre cele doua din formularul 5.6:

2000 2001 2002

Capacitatea de a lua un imprumut este
limitata de surplusul de operare
al autoritatii locale:
- ca % in total venituri recurente 20% 20% 20%

- in Lei 23.198.000 29.110.000 36.742.000

ii. Ca un director economic precaut ce sunteti, intr-un oras cu experienta limitata in ceea
ce priveste imprumuturile, veti dori sa nu recomandati ca autoritatea locala sa se
imprumute pana la limita maxima a capacitatii de a contracta un imprumut. Daca doriti
sa reduceti sumele notate in pasul anterior (i), ex: la 10% din acele valori, faceti acele
calcule acum.

[Trainer: urmatoarele calcule se bazeaza pe urmatoarele prezumtii

Factor de reducere (%): 10% . Rezultatele participantilor pot fi diferite.]

2000 2001 2002

capacitatea de a lua un imprumut

“recomandata" (in Lei) 2.319.000 2.911.000 3.674.200

22
iii. Suma indicata la pct. (ii) este recomandata pentru serviciul datoriei -- rambursarea
dobanzilor. Dupa cum se evidentiaza la pct. (ii) pe masura ce aceste sume cresc an de
an, apelarea la imprumuturi suplimentare va fi posibila in fiecare an. Copiati suma de la
"2000" de mai sus, in spatiul "2000" de mai jos. Faceti diferenta dintre 2001 si 2000 de
mai sus si scrieti acea cifra in spatiul pentru 2001 de mai jos. Faceti apoi diferenta
dintre 2002 si 2001 de mai sus si scrieti rezultatul in spatiul 2002, de mai jos.

2.319.000 592.000 763.000

iv. Suma de bani aflata la dispozitie pentru a plati dobanzi (aratat mai sus) se transpune
intr-o anumita suma “lump sum”a imprumutului pentru investitiile de capital. Pentru
scopurile acestui exercitiu, facem o prezumtie simplificatoare si anume ca un imprumut
de 50.000 lei implica rambursarea a 5.000 lei pe an pentru plati de dobanda – o
proportie de 10/1. In consecinta, pentru a estima fondurile aflate la dispozitie pentru
cheltuieli de capital din imprumut, luati valorile de la pct. (iii), de mai sus si inmultiti-le
cu 10.
23.190.000 5.920.000 7.630.000

v. Pentru a permite autoritatii locale sa planifice, sa proiecteze si sa implementeze

aceste proiecte in timp, puteti sa faceti media aritmetica a acestor valori pentru o
perioada de trei ani. (Aceste valori trebuie sa fie toate cu mult sub capacitatea de a lua
un imprumut in conditiile legale a autoritatii locale).

12.247.000 12.247.000 12.247.000

Completati aceasta suma in randul (c), "alte surse pentru cheltuieli de capital", din
Declaratia dvs. de venituri si cheltuieli.

vi. Pentru a calcula platile cu dobanzile, luati valoarea pentru anul 200 de la puncul v.
de mai sus, impartiti la 10; inscrieti cifra mai jos la pozitia anul 2000. Adunati sumele
pentru anul 2000 si 2001 de mai sus si impartiti la 10; inscrieti suma obtinuta la pozitia
2001 mai jos. Adunati sumele penru 2000, 2001 si 2002 de mai sus, impartiti ;a 10;
inscrieti suma obtinuta la pozitia 2002 mai jos.
1.225.000 2.450.000 3.657.000

Completati aceasta suma in randul (h), "plati cu dobanzi", din Declaratia dvs. de
venituri si cheltuieli.

23
vii. In final, adunati randul (c) si (g) din Declaratia de venituri si cheltuiel, pentru a
obtine (h): totalul fondurilor disponibile pentru investitii”. Scrieti “Scenariul 2: fonduri
disponibile pentru investitii cu imprumut” in dreptul randului (h) din Declaratia de
venituri si cheltuieli.

48.873.000 55.240.000 64.718.000

(Daca aveti timp, faceti un estimat preliminar al impactului scenariului 2 asupra

resuselor autoritatii locale, asa cum ati facut pentru scenariul 1 (sfarsitul formularului
de lucru 5.5)).

24