www.smartgeneration.

ro

Comert international si politici comerciale

Licenta iunie 2009

____ 1. Dupa criteriul domeniului de aplicabilitate, politicile comerciale externe pot fi clasificate in:

a. politici comerciale de export, import si transit 1 p15 c. politici comerciale protectioniste, de export si tranzit
b. politici comerciale de import, dumping si transit d. politici comerciale de export, dumping si transit

____ 2. Dupa numarul partenerilor si dupa felul acordurilor incheiate politicile comerciale externe pot fi:

1.unilaterale si bilaterale
2. regionale sau subregionale
3. autonome
4.multilaterale

a. 2+3+4 c. 1+3+4
b. 1+2+3 d. 1+2+4 1 p15

____ 3. Nu face parte din politicile comerciale externe, clasificate dupa instrumentele de politica comerciala externa
utilizate:

a. politica comerciala tarifara c. politica comeciala a liberului schimb 1 p15

b. politica comerciala netarifara d. politica comerciala promotionala si de stimulare a exporturilor

____ 4. Politica comerciala externa care utilizeaza un ansamblu de masuri menite sa ingradeasca sau sa diminueze
patrunderea marfurilor si serviciilor comerciale straine pe tritoriul national reprezinta

a. autarhia
b. protectionismul 1 p16
c. liberul schimb

____ 5. Conferinta ministeriala a O.M.C.de la Hong Kong (China) a avut loc la sfarsitul anului:

a. 1995 c. 2005 1 p129

b. 1999 d. 2004

____ 6. Taxa vamala indeplineste mai multe functii:

a. de natura fiscala, protectionista, de negociere si de formare 1 p26 c. de dezvoltare a exporturilor

a preturilor atat la export cat si pe piata importatorului
b. de multiplicator economic d. de stimulare a tranzitului

____ 7. Dupa obiectul impunerii, taxele vamale se pot percepe asupra operatiunilor:

a. de import, de export, de tranzit 1 p27 c. de transport, de tranzit, de import

b. de turism, de export, de transport d. de export, de import, de turism

____ 8. Dupa modul de percepere a taxelor vamale, acestea pot fi:

a. taxe vamale ad-valorem, specifice, mixte 1 p28 c. taxe vamale de import, de export, de tranzit
b. taxe vamale autonome, conventionale, preferentiale d. taxe vamale neconventionale, autonome, nepreferentiale

____ 9. Taxele vamale care se percep de catre stat pe unitati fizice de masura a marfurilor importate (sau exportate)
sunt:

a. taxe vamale ad-valorem c. taxe vamale specifice 1 p28

b. taxe vamale preferentiale d. taxe vamale autonome
____ 10. Taxele vamale utilizate de state mai rar si care se percep la un numar redus de marfuri (in special pentru materii
prime), atunci cand acestea trec granita tarii sunt:

a. taxe vamale de import

b. taxe vamale de export 1 p27
c. taxe vamale de transit

____ 11. Taxele vamale care se practica destul de putin de catre stat si la un nivel scazut sunt:

a. taxe vamale de import c. taxe vamale de export

b. taxe vamale de tranzit 1 p28 d. taxe vamale autonome

____ 12. Din punct de vedere al componentelor politicii comerciale externe, care dintre urmatoarele politici comerciale au
un caracter mult mai ferm, de aparare a intereselor producatorilor nationali in fata produselor concurente straine?

a. politica comerciala tarifara c. politica comerciala promotionala

b. politica comerciala netarifara 1 p40 d. politica comerciala de stimulare a exporturilor

____ 13. Dupa modul de stabilire sau fixare de catre stat a taxei vamale ca urmare a tratatelor, acordurilor, conventiilor
si aranjamentelor comerciale convenite, taxele vamale pot fi:

a. autonome, specifice,conventionale c. conventionale, specifice, preferentiale

b. autunome, conventionale, preferentiale 1 p28 d. preferentiale, specifice, autonome

____ 14. Dupa numarul de coloane de percepere a taxelor vamale, tarifele vamale pot fi:

a. simple sau mixte c. simple sau compuse 1 p31

b. simple sau specifice d. specifice sau mixte

____ 15. In cadrul analizelor comparative ale nivelului taxelor din tarifele vamale ale statelor, se opereaza cu doi termeni:

a. dispersia tarifara si dispersia netarifara c. dispersia netarifara si disparitatea tarifara

b. dispersia tarifara si disparitatea tarifara 1 p32 d. disparitatea netarifara si disparitatea tarifara

____ 16. Antrepozitele vamale se prezinta sub doua forme:

a. antrepozite reale si nominale 1 p35 c. antrepozite fixe si mobile

b. antrepozite reale si virtuale d. antrepozite reale si fixe

____ 17. Antrepozitele reale pot fi:

1.antrepozite mixte
2. antrepozite de stocare
3. antrepozite industriale

a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3 1 p35

____ 18. Antrepozitele nominale se mai numesc si:

a. virtuale c. fixe
b. fictive 1 p36 d. compuse

____ 19. Dupa tipul de operatiuni pe care le reglementeaza, regimurile vamale pot fi:

a. regimuri vamale definitive si suspensive 1 p36 c. regimuri vamale specifice si definitive

b. regimuri vamale provizorii si specifice d. regimuri vamale autonome si provizorii
____ 20. Formele de restrangere a teritoriului vamal in raport cu teritoriul national sunt:
1. zone de liber schimb
2. zone libere
3. uniuni vamale
4. antrepozite vamale
a. 1+2 c. 1+2+4
b. 2+4 1 p34 d. 2+3+4

____ 21. Regimul vamal suspensiv prin care se acorda exonerare totala sau partiala de la plata taxelor vamale si alte
drepturi de import la anumite categorii de marfuri, se numeste:

a. admiterea totala c. admiterea selectiva

b. admiterea temporara 1 p36 d. admitrea mixta

____ 22. Regimul suspensiv ce se acorda bunurilor exportate pentru a fi prelucrate, transformate sau reparate in
strainatate si care ulterior sunt reimportate, poarta numele de:

a. regim vamal de perfectionare pasiva 1 p37 c. regim vamal de admitere pasiva

b. regim vamal de perfectionare activa d. regim vamal de admitere temporara

____ 23. Ca si contingentele, licentele se clasifica in doua tipuri:

a. licente globale si licente grupate c. licente grupate si licente individuale

b. licenta globale si licente individuale 1 p42 d. licente grupate si licente temporare

____ 24. Limitarile “ voluntare”la export fac parte din urmatoarea categorie

a. bariere netarifare care implica o limitare cantitativa a importurilor 1 p41

b. bariere netarifare care implica o limitare calitativa prin meanismul preturilor
c. bariere netarifare care implica o limitare a importurilor prin formalitatile vamale si administrative

____ 25. Pentru calcularea taxei de prelevare, nu se are in vedere:

a. pretul comunitar c. pretul minim 1 p44

b. pretul prag d. pretul ecluza

____ 26. In literatura de specialitate, impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal sunt considerate bariere
netarifare si poarta denumirea de:

a. ajustari fiscale la frontiera (AFF) 1 p45 c. adaosuri comerciale la frontiera (ACF)

b. majorari fiscale la frontiera (MFF) d. eliminari de taxe la frontiera (ETF)

____ 27. Taxele antidumping si taxele compensatorii se aplica in politica comerciala externa a statelor ca:

a. instrumente de stimulare c. instrumente de colaborare

b. instrumente de aparare 1 p46 d. instrumente de eliminare a taxelor

____ 28. Normele stabilite de catre stat in scopul protejarii oamenilor si animalelor sunt:

a. norme educationale c. norme comerciale

b. norme sanitare si fitosanitare 1 p48 d. norme financiare

____ 29. Reglementarile care se refera la bunurile care sunt utilizate fie in consumul productiv, fie in consumul individual si
pentru care se cer conditii de calitate, igiena si securitate a muncii

a. norme de securitate in cumpararea produselor c. norme de securitate in utilizarea produselor 1 p49

b. norme de securitate in vanzarea produselor d. norme de securitate in transporturi
____ 30. Nu fac parte din activitatile de subventii la export, conform Acordului privind Subventiile si Masurile
Compensatorii convenite la Runda Uruguay:

a. subventii interzise c. subventii compensatorii 1 p53

b. subventii permise, care sunt actionabile d. subventii permise, care nu sunt actionabile

____ 31. In tipologia stimulentelor exporturilor de marfuri se incadreaza:

1. stimulente la nivel microeconomic

2. stimulente la nivel macroeconomic
3. stimulente la nivel global

a. 1+2 1 p64
b. 1+3
c. 1+2+3

____ 32. In cazul stimulentelor la nivel microeconomic pentru incurajarea exportului, acestea se acorda sub forma de:

a. stimulente personale 1 p64 c. stimulente fiscale

b. stimulente bugetare d. stimulente fianciar-bancare

____ 33. Cele mai utilizate stimulente in practica internationala sunt stimulentele la nivel macroeconomic. Din aceasta
categorie nu fac parte:

a. stimulente bugetare c. stimulente fiscale

b. stimulente personale 1 p64 d. stimulente valutare

____ 34. Nu fac parte din masurile de stimulare a exporturilor de natura bugetara:

a. subventii directe de export c. stimulente personale 1 p64

b. primele directe de export d. subventiile indircte de export

____ 35. Din masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala, fac parte:

1. subventiile directe de export

2. facilitati fiscale pentru marfurile exportate
3. facilitati fiscale acordate exportatorilor

a. 1+3
b. 2+3 1 p65
c. 1+2+3

____ 36. Nu fac parte din principalele instrumente de finantare a exporturilor prin institutii publice sau private:

a. creditele de export c. asigurarea creditelor de export

b. creditele personale 1 p66 d. garantarea creditelor de export

____ 37. Creditele de export imbraca trei forme. Care dintre cele enumerate nu face pate din categoria creditelor de export?

a. creditul cumparator c. creditul furnizor

b. creditul personal 1 p66 d. liniile de credit

____ 38. Pentru obiective si instalatii complexe se practica asa-numitele credite de asistenta pe termene lungi acordate
pe perioade cuprinse intre:

a. 10-15 ani 1 p66 c. 20-30 ani

b. 10-20 ani d. 40-50ani

____ 39. Creditele de asistenta, in conditii de favoare, cu dobanzi foarte mici sau fara dobanda, se acorda pe perioade
cuprinse intre:
a. 10-15 ani c. 30-40 ani
b. 20-30 ani d. 40-50 ani 1 p66

____ 40. Pentru creditele furnizor, asigurarea se face de catre o institutie bancara din:

a. tara exportatorului p67

b. tara importatorului
c. ambele tari

____ 41. Principalele masuri privind stimularea exporturilor, de natura valutara sunt:

1.primele valutare
2. deprecierea monedei nationale
3. imprumuturi in valuta

a. 2+3
b. 1+2+3
c. 1+2 1 p68

____ 42. Acordul comercial bilateral este o conventie interguvernamentala intre doua state, care constituie cadrul juridic al
operatiunilor de export si import, in special, pe o perioada determinata, de regula:

a. 3 ani c. 7 ani
b. 5 ani 1 p69 d. 9 ani

____ 43. Organizatia Mondiala a Comertului va colabora pentru o mai mare coerenta in elaborarea politicilor economice
globale cu urmatoarele organizatii internationale:

a. Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Vamilor

b. Fondul Monetar International si Banca Mondiala 1 p124
c. Fondul Monetar International si Organizatia Mondiala a Muncii

____ 44. Perioada de examinare a cererilor corect completate pentru licente neautomate la importul in Romania, atunci
cand cererile se analizeaza simultan nu trebuie sa depaseasca termenul limita de la data inregistrarii de:

a. 5 zile lucratoare 2 p35

b. 10 zile lucratoare
c. 15 zile lucratoare

____ 45. Reducerea impozitului pe profit (indeosebi pentru firmele care investesc in productia destinata exportului)
reprezinta o masura de stimulare a exporturilor de natura:

a. bugetara c. valutara
b. financiar bancara d. fiscala 1 p64

____ 46. Restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import incasate la marfurile importate, in cazul in care acestea se
reexporta in aceiasi stare in care au fost importate, a reprezentat o masura de stimulare a exporturilor romanesti sub forma
aplicarii:

a. regimului de perfectionare pasiva

b. regimului de drawback 2 p55
c. regimului de admitere temporara

____ 47. Exceptarea de la plata taxei vamale de import, precum si de la plata TVA si a comisionului vamal la importul
de inputuri pentru exporturile complexe romanesti, in perioada de preaderare la UE, facea parte din:

a. masuri de stimulare a exportului aplicate de Romania 2 p55-56

b. masuri promotionale aplicate de Romania
c. masuri de politica comerciala netarifara aplicate de Romania
____ 48. Selectati care sunt taxele de retorsiune aplicate de state pentru limitarea importului prin influentarea pretului
rezultat din practici neloiale ale firmelor straine:

1.taxe consulare
2. taxe portuare
3. taxe antidumping
3. taxe compensatorii

a. 1+3 c. 2+4
b. 2+3 d. 3+4 1 p46

____ 49. Mentionati care acorduri din domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay prezinta caracteristicile de
noutate in negocieri?

1. Acordul privind achizitiile guvernamentale

2. Codul antidumping
3.Acordul cu privire la masurile care vizeaza investitiile legate de comert
4.Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere

a. 3+4 1 p105 c. 2+4

b. 2+3 d. 1+3

____ 50. Directiva comunitara privind dreptul de proprietate intelectuala si industriala ce a fost adoptata in anul 2004,
a permis armonizarea reglementarilor nationale ale Statelor Membre ale UE intr-o perioada de

a. 4 ani c. 2 ani 2 p115

b. 3 ani d. 1 an

____ 51. Tariful vamal comun cuprinde taxele vamale aplicate importurilor din tari terte in ansamblul statelor membre
ale UE in regimul:

a. tratamentului national c. preferential

b. clauzei natiunii celei mai favorizate 2 p175 d. tratament special si diferentiat

____ 52. Tipurile de taxe vamale preferentiale de import folosite de catre Uniunea Europeana sunt:

1.taxe statistice
2. taxe specifice
3.taxe ad-valorem
4.taxe consulare
5.taxe compuse

a. 1+2+5 c. 1+4+5
b. 2+3+4 d. 2+3+5 2 p122

____ 53. Care sunt conditiile (mentionate in Regulamentul Comunitatii Europene) ce trebuie indeplinite inainte de a
putea fi impuse masuri compensatorii:

1. afectarea intereselor comunitare

2. subventiile trebuie sa fie neactionabile
3. subventia trebuie sa fie specifica
4. trebuie sa existe un prejudiciu material adus unei parti importante a ramurii economice respective a CE

a. 1+2+3+4 c. 1+3+4 2 p142

b. 2+3+4 d. 1+2+4

____ 54. Care este tara terta, care la importurile din UE a adoptat masuri antisubventie pentru cele mai multe produse?

a. Canada d. SUA 2 p143

b. Australia e. Mexic
c. Argentina

____ 55. Oferta UE pentru agricultura in cadrul Agendei de Dezvoltare Doha a prevazut eliminarea totala a subventiilor la
export pana in anul:

a. 2009 c. 2013 2 p150

b. 2011 d. 2015

____ 56. In baza tarifului vamal comun al UE, dupa aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, nivelul taxelor vamale aplicabil
de catre importatorii din Romania este, in ansamblu?

a. neschimbat c. mai ridicat

b. mai redus 2 p176

____ 57. Pentru stabilirea de catre operatorii economici din Romania a planurilor de afaceri, cea mai complexa baza de
date ce poate fi accesata direct pe site-ul web al UE este:

a. Tariful Vamal Comun c. Alte elemente ale regimului de import

b. Tariful Integrat al Comunitatii Europene ( TARIC) 2 p176

____ 58. Dupa aderarea Romaniei la UE si trecerea la aplicarea politicii comerciale comune a UE fata de tari terte, care sunt
modificarile fata de fosta sa politica comerciala externa?

1. A incetat valabilitatea Acordului de Comert Liber dintre Romania si Republica Moldova

2. Romania s-a retras din cadrul SGPC(Sistemul Global de Preferinte Comerciale)
3. Romania nu mai beneficiaza de SGP (Sistemul Generalizat de Preferinte Vamale) din partea unor state din Comunitatea
Statelor Independente(CSI)

a. 1+2 c. 1+2+3 2 p180

b. 2+3

____ 59. Care sunt politicile sectoriale in materie de bunuri ale Uniunii Europene, care de la aderarea Romaniei la UE
urmeaza sa fie aplicate de tara noastra?

1. Comertul cu produse agricole

2. Comertul cu produse chimice
3. Comertul cu produse textile
4. Comertul cu produse siderurgice
5. Comertul cu produse farmaceutice

a. 1+3+5 c. 1+2+5
b. 1+3+4 2 p182-183

____ 60. Selectati care sunt tipurile de sprijin acordate de UE, dupa aderarea tarii noastre la UE, pentru accesul
exportatorilor romani pe pietele din afara zonei UE?

1. Date statistice ale UE

2. Acces la Tariful Vamal de Import al tarilor din afara zonei UE
3. Prime de export la produsele industriale
4. Accesarea studiilor si rapoartelor UE privind accesul pe diverse piete din afara zonei UE, pe criteriul geografic, sectorial
sau domenii specifice
5. Crearea de reprezentante comerciale

a. 1+3+4 c. 1+2+4 2 p183

b. 2+3+5

____ 61. Cel mai important instrument de politica comerciala externa a Romaniei in perioada de preaderare la Uniunea
Europeana a fost:
a. regimul vamal c. teritoriul vamal
b. tariful vamal 2 p26 d. codul vamal

____ 62. Codul vamal al Romaniei, adoptat prin legea nr. 141/1997, armonizat cu Codul vamal al UE, cuprindea ca
principale reglementari:

1.regimurile vamale
2. regimul zonelor de liber schimb
3. procedurile simplificate de vamuire
4. regimul zonelor libere
5. regimul barierelor netarifare
6. scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale

a. 1+2+3+6 c. 1+3+4+6 2 p25-26

b. 1+3+5+6 d. 3+4+5+6

____ 63. In perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana, masurile de supraveghere, cu scop statistic, a
exportului si importului, se aplicau prin:

a. licente automate de export sau import 2 p34

b. licente de operatiune
c. licente neautomate de import

____ 64. In afara de taxele vamale de import la frontiera romana, in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, se
mai percepeau:

a. taxe compensatorii
b. taxe antidumping
c. taxa pe valoare adaugata si acciza 2 p42

____ 65. Dintre instrumentele promotionale practicate in Romania in perioada de preaderare la Uniunea Europeana nu
faceau parte:

a. cresterea rolului parteneriatului public-privat in stabilirea participarii Romaniei la targuri si expozitii in strainatate
b. inchierea a peste 150 de acorduri comerciale
c. scutirea de la palata impozitului pe circulatia marfurilor a produselor livrate si serviciilor prestate la import 2 p48

____ 66. Dintre instrumentele fiscale de stimulare a exporturilor Romaniei in perioada de preaderare la Uniunea
Europeana faceau parte:

1. instituirea regimului vamal de drawback

2. scutirea de la plata TVA a produselor exportate din Romania
3. garantarea investitiilor romanesti in strainatate
4. scutirea de la plata taxei vamale de import acordata in favoarea IMM-urilor pentru importul de materii prime si materiale
destinate realizarii de produse finite pentru export

a. 2+3+4
b. 1+2+4 2 p55-56
c. 1+2+3

____ 67. Romania a devenit membru cu drepturi depline al GATT incepand cu:

a. 15 octombrie 1971 2 p82 c. 15 octombrie 1975

b. 15 octombrie1970 d. 15 octombrie 1995

____ 68. Sistemul in baza caruia tarile dezvoltate au acordat Romaniei reduceri sau scutiri de taxe vamale la importul
anumitor produse originare din Romania a fost:
a. Protocolul celor 16 (P16)
b. Sistemul Global de Preferinte Comerciale (SGPC)
c. Sistemul Generalizat de Preferinte Vamale (SGP) 2 p95

____ 69. Acordul European, care a pregatit prin procesul de asociere aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a prevazut
in domeniul comercial realizarea unei zone de comert liber prin determinarea graduala a obstacolelor tarifare si netarifare
din calea comertului reciproc intr-o perioada de tranzitie de:

a. 15 ani c. 5 ani
b. 10 ani 2 p96 d. 20 ani

____ 70. In cadrul pietei unice, libera circulatie a marfurilor are la baza:

a. principiul tratamentului national

b. principiul clauzei natiunii celei mai favorizate
c. principiul recunoasterii reciproce a pietei unice 2 p108

____ 71. Principiul care guverneaza piata interna comunitara a serviciilor a fost denumit generic:

a. principiul regulii de origine

b. principiul tratamentului national
c. principiul libertatii fundamentale 2 p110

____ 72. Pentru transpunerea Directivei nr. 97/9/CE privind schemele de compensare a investitorilor, Tratatul de aderare a
Romaniei la Uniunea Europeana stipuleaza la capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor o perioada de tranzitie de:

a. 3 ani c. 7 ani
b. 5 ani 2 p110 d. 4 ani

____ 73. Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana prevede la capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor o
perioada de tranzitie pentru achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii Uniunii Europene si
din Spatiul Economic European de:

a. 7 ani 2 p112 c. 5 ani

b. 3 ani d. 4 ani

____ 74. In lista perioadelor de tranzitie cuprinse in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, se stipuleaza la
capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor o perioada de tranzitie, privind libera circulatie a lucratorilor romani, de:

a. 2+2+2 ani
b. 3+2+3 ani
c. 2+3+2 ani 2 p115

____ 75. Tariful vamal comun are urmatoarele componente:

1. taxele vamale
2. taxa pe valoare adaugata
3. nomenclatorul tarifar
4. taxele de retorsiune

a. 1+3 2 p121 c. 1+4

b. 2+4 d. 3+4

____ 76. Taxele vamale percepute in Comunitatea Europeana la importul din tari terte care sunt stabilite potrivit politicii
comerciale comunitare si/sau acordurilor internationale la care aceasta este parte semnatara sunt:

a. taxe autonome
b. taxe conventionale 2 p122
c. taxe preferentiale

____ 77. Originea marfurilor importate cu taxe zero sau cu taxe reduse care confera anumite avantaje privind comertul
cu bunuri intre anumite tari este:
a. originea nepreferentiala
b. originea conventionala
c. originea preferentiala 2 p123

____ 78. Dintre caracteristicile suspendarilor tarifare nu fac parte:

a. suspendarile tarifare modifica drepturile vamale din tariful vamal comun

b. suspendarile tarifare nu pot fi suprimate la cererea unei parti interesate 2 p124
c. suspendarile tarifare trebuie sa fie aplicate de o maniera coerenta in toate cazurile de exceptie

____ 79. Metoda de administrare a cotelor cantitative care rezerva ca o prioritate o parte din contingent importatorilor
sau exportatorilor traditionali este:

a. metoda de alocare a cotelor proportional cu cantitatile solicitate

b. metoda bazata pe fluxurile traditionale 2 p130
c. metoda bazata pe ordinea in care cererile sunt inaintate

____ 80. Atunci cand are loc incalcarea prevederilor in domeniul regulilor de origine sau cooperarii administrative
Uniunea Europeana poate decide:

a. retragerea temporara a preferintelor 2 p134

b. aplicarea clauzei de salvgardare
c. un regim special pentru tarile mai putin dezvoltate

____ 81. Un produs este considerat ca face obiectul unui dumping atunci cand:

a. pretul sau de export, in Comunitate, este mai mare decat pretul comparabil, practicat in cadrul operatiunilor comerciale
normale pentru produse similare in tara exportatoare
b. pretul sau de export, in Comunitate, este egal cu pretul comparabil, practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale
pentru produse similare in tara exportatoare
c. pretul sau de export, in Comunitate, este mai mic decat pretul comparabil, practicat in cadrul operatiunilor comerciale
normale pentru produse similare in tara exportatoare 2 p137

____ 82. Cuantumul taxei antidumping definitive:

a. nu poate sa depaseasca marja de dumping

b. nu poate sa depaseasca marja de dumping, dar poate sa fie mai mic decat aceasta marja, daca este suficient pentru a
elimina prejudicial 2 p140
c. poate sa depaseasca marja de dumping

____ 83. Cele mai multe masuri antidumping (42) au fost aplicate de Uniunea Europeana pentru importurile din:

a. R.P.Chineza 2 p141 c. Japonia

b. SUA d. Turcia

____ 84. Care dintre urmatoarele masuri nu reprezinta masuri de restrictionare a importului, ci un sistem de licentiere
automata a importurilor:

a. masurile antidumping c. masurile de salvgardare

b. masurile compensatorii d. masurile de supraveghere 2 p145

____ 85. Nu reprezinta un obiectiv de baza al Uniunii Europene privind reglementarea diferendelor comerciale dintre state:

a. rezolvarea disputelor comerciale intre membrii Organizatiei Mondiale a Comertului

b. implementarea obiectiva si transparenta a legislatiei 2 p153
c. asigurarea ca toti membrii Organizatiei Mondiale a Comertului respecta regulile

____ 86. Acordurile de cooperare economica si comerciala incheiate de Uniunea Europeana cu tari terte se mai numesc si:
a. acorduri nepreferentiale
b. acorduri comerciale preferentiale 2 p154
c. acorduri de asociere

____ 87. Spatiul Economic European este format din:

a. UE, Elvetia, Islanda, Liechtenstein si Norvegia

b. UE, Islanda, Liechtenstein si Norvegia 2 p155
c. UE, Elvetia, Islanda si Liechtenstein

____ 88. Uniunea Europeana are incheiate cu Macedonia si Croatia:

a. acorduri de asociere
b. acorduri preferentiale
c. acorduri de stabilizare si asociere 2 p156

____ 89. Scutirea sau exonerarea (anularea) de datorii fata de bugetul statului face parte din categoria:

a. subventiilor permise neactionabile c. subventiilor interzise

b. subventiilor permise, dar actionabile 1 p111 d. subventiilor specifice

____ 90. Acordul TRIMs (cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert) prevede pentru tarile dezvoltate
notificarea obligatorie a masurilor investitionale legate de comert care nu sunt conforme cu dispozitiile sale, precum si
eliminarea acestora intr-un interval de

a. 2 ani 1 p108 c. 7 ani

b. 4 ani d. 9 ani

____ 91. Sumele de bani care se acorda de la bugetul statului indeosebi producatorilor din agricultura pentru a creste
volumul exporturilor in strainatate reprezinta:

a. credite de export c. subventii indirecte de export

b. subventii directe de export d. prime directe de export 1 p64

____ 92. Acordul privind achizitiile guvernamentale (publice) a fost perfectionat in cadrul GATT la:

a. Runda Uruguay c. Runda Geneva

b. Runda Tokio 1 p89 d. Runda Bruxelles

____ 93. Intre preocuparile constante ale UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare) s-au aflat
intotdeauna problemele de politica comerciala in relatiile dintre:

a. tarile dezvoltate c. tarile in curs de dezvoltare 1 p142

b. tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare d. tarile in curs de dezvoltare si tarile cel mai putin dezvoltate

____ 94. Dintre principalele elemente ale Sistemului Generalizat de Preferinte (SGP) nu fac parte:

a. mecanismele de salvgardare c. tarile donatoare si tarile beneficiare

b. mecanismele antidumping 1 p142 d. regulile de origine

____ 95. SGPC (Sistemul Global de Preferinte Comerciale) nu prevede:

a. reducerea taxelor vamale intre tarile in curs de dezvoltare

b. eliminarea obstacolelor paratarifare si netarifare intre tarile in curs de dezvoltare
c. ansamblul de reguli comerciale prin care tarile dezvoltate aplica scutirea de taxe vamale asupra importurilor de produse
manufacturate provenind din tari in curs de dezvoltare 1 p143
d. masuri directe de promovare a comertului intre tarile in curs de dezvoltare

____ 96. Care din grupele principale prezentate ocupã primul loc in exportul mondial de bunuri in ultimele 3 decenii
ale sec. al XX-lea?
a. produse alimentare c. masini, utilaje, mijloace de transport 3 p25
b. combustibili d. produse chimice

____ 97. La importul mondial de produse manufacturate, in a doua jumatate a sec. XX, tarile capitaliste dezvoltate s-au
situat permanent pe:

a. primul loc 3 p24

b. al doilea loc
c. al treilea loc

____ 98. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor de baza?

1 produse chimice
2 produse alimentare
3 materii prime
4 combustibili

a. 2+3 c. 1+2+3
b. 3+4 d. 2+3+4 3 p24

____ 99. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor manufacturate?

1 produse alimentare
2 produse chimice
3. combustibili
4 masini, utilaje, mijloace de transport

a. 1+3 c. 1+2
b. 2+4 3 p24 d. 1+4

____ 100. Comertul mondial cu masini, utilaje si mijloace de transport este dominat de:

a. tarile in curs de dezvoltare

b. tarile in tranzitie la economia de piata
c. tarile dezvoltate 3 p25

____ 101. In cadrul comertului mondial cu bunuri pe continente, in ultimele doua decenii ale sec.XX, liderul mondial a fost:

a. America de Nord c. Asia

b. Europa 3 p29 d. Africa

____ 102. Precizati care din fluxurile comerciale internationale de bunuri (utilizand punctele cardinale ale curentelor de
schimb), in anii '90 ai sec. XX, s-a aflat pe primul loc:

a. Nord-Sud c. Nord-Nord 3 p30

b. Sud-Sud d. Est-Vest

____ 103. Curentul de schimburi comerciale Nord-Sud, aflat pe locul secund in comertul mondial cu bunuri, se desfasoara
intre:

a. tari in curs de dezvoltare c. tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de dezvoltare 3 p30
b. tari capitaliste dezvoltate d. tari in tranzitie la economia de piata

____ 104. Comertul international cu bunuri este polarizat intre trei mari zone

a. Uniunea Europeana, America de Sud, Africa

b. Uniunea Europeana, America de Nord, Asia de Sud-Est 3 p33
c. Uniunea Europeana, America de Nord, Oceania
____ 105. In cazul carei categorii de servicii este necesara deplasarea consumatorului la locul unde se afla producatorul
(furnizorul) pentru a avea loc tranzctia internationala cu servicii?

a. servicii de telefonie c. servicii de consultanta

b. investitii straine directe d. turism 3 p40

____ 106. Pe primul loc in totalul exporturilor de servicii mondiale in ultimul deceniu al secolului XX s-a aflat grupa:

a. transporturi
b. turism
c. alte servicii si venituri 3 p44

____ 107. Care au fost principalii doi exportatori de servicii comerciale din lume la sfarsitul secolului al XX-lea?

1 Germania
2 SUA
3 Japonia
4 Marea Britanie

a. 2+3 c. 1+3
b. 1+2 d. 2+4 3 p45

____ 108. Dintre factorii externi care au avut un efect nociv asupra dezvoltarii comertului exterior al Romaniei in perioada
1990-2000 fac parte:

a. pierederea unor importante piete externe 3 p93

b. reducerea productiei industriei alimentare
c. liberalizarea brusca a comertului exterior prin lichidarea monopolului de stat

____ 109. Activitatea de comert exterior a Romaniei, in ultimul deceniu al sec. al XX-lea, a fost influentata in evolutia
sa puternic descrescatoare de:

a. factori interni
b. factori externi
c. factori interni si factori externi 3 p93

____ 110. Factorii interni care au influentat negativ activitatile de comert exterior (exportul), pentru Romania, in ultimul
deceniu al secolului al XX-lea au fost :

1 factorii sezonieri
2. reducrea productiei industriale
3 liberalizarea comerciala brusca
4 stabilitatea cursului valutar

a. 1+2 c. 1+3
b. 2+4 d. 2+3 3 p93

____ 111. Factorii externi care au influentat negativ activitatea de comert exterior (exportul), pentru Romania, in ultimul
deceniu al secolului al XX-lea au fost:

1 pierderea unor piete externe de desfacere

2 persistenta unor razboaie in tari partenere
3 cresterea mare a taxelor vamale ale partenerilor
4 neincheierea de acorduri comerciale

a. 1+4 c. 1+2 3 p93

b. 2+4 d. 3+4

____ 112. In perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei a fost:

a. excedentara
b. echilibrata
c. deficitara 3 p94-95

____ 113. In ultimii ani ai secolului XX (1996-2000) locul I la importul Romaniei l-au detinut cumpararile de:

a. produse ale industriei usoare c. produse petroliere (titei) 3 p111

b. produse laminate plate din fier sau otel d. medicamente, produse farmaceutice

____ 114. In perioada 1990-2000 exportul de bunuri al Romaniei era orientat in special spre:

a. CEFTA c. America
b. Asia si Oceania d. Uniunea Europeana 3 p101

____ 115. La sfarsitul sec. XX principalul partener comercial la exportul si importul Romaniei a fost

a. SUA c. Italia 3 p102

b. Germania d. Federatia Rusa

____ 116. Pe primul loc in exportul Romaniei, in primii ani ai secolului al XXI-lea, s-au aflat:

a. produse metalurgice c. produse alimentare

b. produse minerale d. produse ale industriei usoare 3 p137

____ 117. Pe primul loc la importul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea, s-au aflat

a. produse minerale c. produse ale industriei de masini si electronice 3 p138

b. produse ale industriei chimice d. produse metalurgice

____ 118. Care sunt tarile partenere aflate pe primele doua locuri la exportul Romaniei, la inceputul secolului al XXIlea?

1 Franta
2 Marea Britanie
3 Germania
4 Italia

a. 1+3 c. 3+4 3 p139

b. 2+4 d. 2+3

____ 119. In cadrul comertului exterior cu servicii al Romaniei, in perioada 1999-2000, s-a inregistrat un grad de
acoperire a importului cu exportul deosebit de ridicat in cadrul grupei:

a. turism
b. transporturi internationale 3 p144
c. alte servicii comerciale

____ 120. La sfarsitul secolului al XX-lea, o crestere deosebita la importul romanesc de servicii comerciale a inregistrat-o
Grupa

a. alte servicii comerciale 3 p143

b. turism
c. transport
www.smartgeneration.ro

INTRODUCERE ÎN MARKETING

1. Segmentarea transversala a pietei:

a. reprezinta segmentarea pietelor internationale care presupune formarea de grupuri tinta cu nevoi si
comportamente asemanatoare dar cu localizari geografice extrem de diferite
b. reprezinta segmentarea pietelor locale care presupune formarea de grupuri tinta cu nevoi si comportamente diferite dar cu
localizari geografice apropiate
c. reprezinta segmentarea pietelor individuale care presupune formarea de grupuri tinta cu nevoi si
comportamente asemanatoare dar cu localizari geografice extrem de diferite
d. reprezinta segmentarea pietelor internationale care presupune formarea de grupuri tinta cu localizari
geografice apropiate dar cu nevoi si comportamente diferite

2. Modul in care consumatorii percep un produs real sau potential poarta numele de:
a. idee de produs
b. imaginea unui produs
c. concept de produs
d. prototipul produsului

3. Conflictul vertical al canalului de marketing este conflictul care are loc intre:
a. diferitele niveluri ale aceluiasi canal de marketing
b. diferitele niveluri ale aceluiasi canal de promovare
c. firme la acelasi nivel al canalului de promovare
d. firme la acelasi nivel al canalului de marketing

4. Filosofia lui Henry Ford de "a le oferi oamenilor o masina de orice culoare atata timp cat este
neagra", deci de a perfecta productia Modelului T astfel incat costul sau sa poata fi redus si mai
multi oameni sa si-l poata permite se incadreaza in:
a. conceptul de productie
b. conceptul de produs
c. conceptul de marketing
d. conceptul de marketing societal

5. Strategia de demarketing este necesara atunci cand cererea este:

a. absenta
b. latenta
c. in declin
d. excesiva

6. Mixul de marketing reprezinta:

a. locul pe care acel produs il ocupa relativ cu cele ale concurentei in mintea consumatorilor
b. evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea unuia
sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze
c. setul de instrumente tactice controlabile pe care compania le combina pentru a obtine raspunsul dorit in piata tinta
d. divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un comportament si caracteristici distincte, care vor necesita
produse sau preturi diferite

c
7. Conceptul de marketing nu este similar cu cel de distributie. Scopul final al marketingului este:
a. satisfacerea nevoilor si dorintelor consumatorului
b. vanzarea si promovarea
c. obtinerea de profituri de pe urma volumului de vanzari
d. obtinerea de profituri de pe urma satisfaceri nevoilor consumatorilor

8. Vanzatori care sunt asa de absorbiti de produsele lor incat se concentreaza numai pe dorintele
existente si pierd din vedere nevoile de baza ale consumatorilor, realizand imbunatatirea produselor
fara a tine cont de cerintele pietei au:
a. o strategie de demarketing
b. miopie de marketing
c. o strategie de remarketing
d. un mix de marketing strategic

9. Analiza BCG (Boston Consulting Group) este:

a. o metoda pentru clasificarea stilurilor de viata
b. o analiza prin care firma isi elaboreaza strategia promotionala
c. o analiza prin care firma isi identifica punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si
amenintarile
d. o metoda de analiza a portofoliului de afaceri al unei firme

10. Intranetul:
a. leaga o companie de furnizorii si distribuitorii sai
b. conecteaza consumatorii de toate tipurile, din toata lumea, unul cu celalalt si cu o baza de informatii
uimitor de extinsa
c. este o retea care contecteaza oamenii dintr-o companie unul cu celalalt si cu reteaua companiei
d. reprezinta legatura firmei cu macromediul

11. Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat de
reusit incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
d. marketing societal

12. Clientii fac parte din:

a. micromediu
b. mediu intern
c. macromediu
d. mediu integrat

13. Este element al micromediului:

a. concurenta
b. tehnologia
c. mediul natural
d. comunicarea

14. Valorile culturale ale unei societati umane fac parte din:
a. micromediu
b. micromarketing
c. macromediu
d. macromarketing

15. Printre componentele micromediului intreprinderii se numara:

a. personalul intreprinderii
b. structura pe grupe de varsta a clientilor
c. furnizorii de forta de munca
d. legislatia referitoare la exportul produselor firmei

16. Cand o societate comerciala a constatat ca a scazut puterea de cumparare a populatiei din Judetul Vaslui
datorita cresterii ratei somajului, a studiat:
a. mediul demografic
b. micromediul
c. mediul economic
d. macromarketingul

a,c

17. Familia reprezinta cel mai important:

a. grup de adeziune
b. grup de referinta
c. grup aspirational
d. lider de opinie

18. Motivul de cumparare:

a. este un proces prin care indivizii selecteaza si interpreteaza informatiile pentru a-si construi o imagine unitara
despre lume
b. este o perceptie
c. este o nevoie ajunsa la un anumit nivel de intensitate incat impinge persoana sa caute sa o satisfaca
d. este o dorinta

19. Puneti in ordine etapele procesul decizional al cumparatorului:

1) Cautarea de informatii,
2) Decizia de cumparare,
3) Comportamentul de dupa cumparare,
4) Recunoasterea nevoii,
5) Evaluarea alternativelor
a. 5 - 1 - 4 - 2 - 3
b. 1 - 4 - 5 - 2 – 3
c. 1 - 5 - 4 - 2 - 3
d. 4 - 1 - 5 - 2 - 3

d
20. Dupa Abraham Maslow nevoile cele mai importante se considera a fi:
a. nevoile sociale
b. nevoile de siguranta
c. nevoile fiziologice
d. nevoile de autorealizare

21. Tintirea pietei are loc:

a. dupa elaborarea tacticilor de marketing
b. dupa segmentarea pietei
c. dupa realizarea mixului de marketing
d. dupa pozitionarea pe piata

22. Pozitionarea pe piata:

a. este un concept sinonim cu tintirea pietei
b. apare inainte de segmentarea pietei
c. apare dupa tintirea pietei
d. apare dupa segmentarea pietei

23. Micromarketingul presupune:

a. piata nu este segmentata
b. segmentarea partiala a pietelor
c. segmentarea totala a pietei
d. marketing pe nise
e. ca firma sa tina cont doar de un segment al pietei

24. Este element al mixului de marketing din perspectiva vanzatorului de bunuri de consum:
a. pozitionarea
b. planificarea
c. pretul
d. personalul

25. Din perspectiva marketingului, cea mai importanta componenta a micromediului firmei o reprezinta:
a. clientii
b. salariatii
c. actionarii
d. furnizorii de marfuri

26. Pentru a deveni utile segmentele de piata nu este necesar sa fie:

a. masurabile
b. mici
c. accesibile
d. diferentiabile

27. Faza imediat premergatoare maturitatii in cadrul ciclului de viata al produsului este:
a. lansarea
b. dezvoltarea produsului
c. cresterea
d. analiza ideilor
e. declinul

28. Nu este etapa a dezvoltarii produselor noi:

a. analiza afacerii
b. testul de marketing
c. validarea proiectului
d. dezvoltarea si testarea conceptului

29. La care dintre produsele de consum comportamentul de cumparare al clientului se caracterizeaza prin preferinta
si loialitate puternica fata de marca, efort de cumparare, comparatie scazuta intre marci, sensibilitate scazuta la pret:
a. produsele comerciale
b. produsele necautate
c. produsele speciale
d. produsele derivate

30. In care dintre etapele dezvoltarii produselor noi poate apare prototipul produsului:
a. generarea ideilor
b. dezvoltarea strategiei de marketing
c. dezvoltarea produsului
d. dezvoltarea si testarea conceptului

31. Este caracteristica a serviciilor:

a. durabilitatea in timp
b. pot fi revandute
c. invariabile
d. perisabilitatea

32. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor mai
ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste:
a. extinderea liniei de produse
b. marci multiple
c. extinderea marcii
d. marci noi

33. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor cumpara
suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si promotional la
scara larga:
a. conceptul de marketing
b. conceptul de vanzare
c. conceptul de marketing societal
d. conceptul de promovare

34. Etapa premergatoare dezvoltarii si testarii conceptului de produs nou este:

a. crearea ideii
b. dezvoltarea strategiei de marketing
c. selectarea ideilor
d. comercializarea

35. Etapa de introducere a ciclului de viata al produsului incepe:

a. atunci cand apare ideea de produs nou
b. dupa generarea ideilor
c. atunci cand este lansat noul produs pentru prima oara pe piata
d. dupa trierea ideilor
In faza de introducere produsul este nou, consumatorii sunt sceptici, fiind achizitionat numai de clientii inovatori (primii cumparatori ai unui
produs nou).
c

36. Pretul filmului pentru aparatul de fotografiat se numeste:

a. pretul produsului optional
b. pretul produsului secundar
c. pretul produsului captiv
d. pretul produsului legat

37. Stabilirea unui pret initial mic pentru a intra pe piata mai repede si cu putere, pentru a atrage un numar mare
de cumparatori rapid si pentru a castiga un segment mare de piata se numeste:
a. stategia de stabilire a pretului prin sondarea pietei
b. strategia stabilirii pretului prin patrunderea pe piata
c. strategia stabilirii pretului bazata pe valoare
d. strategia stabilirii pretului bazata pe competitie

38. Multe companii care realizeaza noi produse stabilesc initial preturi ridicate pentru a cunoaste veniturile
fiecarui segment al pietei. Aceasta strategie de stabilire a pretului se numeste:
a. stabilirea pretului prin sondarea pietei
b. stabilirea pretului prin patrunderea pe piata
c. stabilirea pretului de echilibru
d. stabilirea pretului de penetrare pe piata

39. Asa numita "batalie a marcilor" are loc intre:

a. marcile private si marcile de magazine
b. marcile producatorilor si marcile private
c. marcile autorizate si marcile producatorilor
d. marcile comune

40. Forma pe care o iau nevoile umane dupa cum sunt modelate de cultura si de personalitatea individului poarta
numele de:
a. nevoie primara
b. cerere
c. dorinta
d. produs

41. Strategia de marca utilizata de Procter & Gamble pentru detergenti pentru care foloseste nume diferite
la fiecare tip de detergent lansat pe piata (Tide, Ariel, etc) se numeste:
a. extindere de linie
b. extinderea marcii
c. multimarci
d. marcilor noi

42. Despre sistemele verticale de distributie administrate se poate afirma ca:

a. se bazeaza pe rolul coercitiv al contractului
b. sunt constituite din firme independente
c. rolul juridic al sistemului poate fi asumat doar de producatori
d. dobandirea calitatii de lider al sistemului juridic este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de piata

43. Conceptul de comunicare integrata de marketing presupune:

a. compania combina cu atentie si coordoneaza multiplele sale canale de comunicare pentru
a transmite un mesaj clar, consistent si convingator despre organizatie si produsele sale
b. compania utilizeaza mai intai pubilicitatea si ulterior toate celelalte forme de promovare:
relatiile publice, vanzarile directe si marketing direct
c. compania realizeaza cultivarea unor relatii pe termen lung cu clientii
d. compania comunica eficient cu angajatii si actionarii sai

44. O versiune detaliata a unei idei exprimata in termeni de consum se numeste:

a. idee de produs
b. marca de produs
c. imaginea unui produs
d. concept de produs

45. Posta vocala este o forma a:

a. publicitatii
b. telemarketingului
c. marketingului direct
d. promovarii vanzarilor

46. Este o forma a marketingului direct:

a. folosirea e-mail-ului
b. reducerile de pret
c. relatiile publice
d. demonstratia la locul vanzarii

a
 47. Mediul de marketing al firmei de servicii este format din:
a. micromediu si macromediu
b. mediu intern si mediul extern
c. mediu national si mediu international
d. mediu extern, micromediu si macromediu

48. Imaginea unui produs este:

a. o etapa in segmentarea pietelor
b. satisfactia pe care o simte consumatorul
c. marca prin care se readuce in memoria consumatorului anumite atribute ale produsului
d. proprie fiecarui individ

49. Lanturile voluntare sunt organizate de:

a. detailisti
b. angrosisti
c. producatori
d. liderii de opinie

50. Sunt organizatii constituite doar din detailisti:

a. lanturi corporatie
b. lanturi pe baza de voluntariat
c. organizatii franciza
d. cooperative en detail

51. Lanturi pe baza de voluntariat sunt:

a. grupuri de detailisti independenti care se constituie intr-o organizatie si isi promoveaza imaginea impreuna
b. sunt grupuri de doua sau mai multe magazine cu un proprietar comun, un producator, ceea ce le ofera multe avantaje
comparativ cu magazinele independente
c. grup de detailisti independenti care se asociaza pentru a face achizitii en-gros
d. grupuri de detailisti independenti sponsorizati de un vanzator en-gros, care cumpara si gestioneaza marfa impreuna

52. Alegeti varianta care este corecta:

a. Comertul electronic face parte din sistemul de plati electronice
b. Comertul electronic este mai specific decat afacerile electronice
c. Comertul electronic se refera la procese de vinzare si cumparare pe baza intranetului
d. Afacerile electronice sunt mai putin largi decit comertul electronic

53. Retelele de comert particulare:

a. ofera vanzatorilor un control mai mare asupra prezentarii produselor si le permite acestora sa realizeze relatii
mai stranse cu vanzatorii si cumparatorii, furnizand servicii cu valoare adaugata
b. ofera vanzatorilor un control mai mic asupra prezentarii produselor, dar o viteza mai mare a tranzactiilor online
c. ofera vanzatorilor un control mai mare asupra prezentarii produselor si permite acestora sa realizeze schimburi
unilaterale cu clientii
d. ofera vanzatorilor un control mai mic asupra prezentarii produselor, si in acelasi timp o siguranta mai mare a
tranzactiilor

54. Conceptul de marketing societal:

a. pune accent pe satisfacerea superioara a nevoilor consumatorilor
b. crearea unei retele de marketing formata din companie, precum si toti detinatorii de interese: clienti, angajati, furnizori,
distribuitori, detailisti, agentii de publicitate , etc.cu care organizatia a construit relatii de afaceri reciproc avantajoase
c. pune accent pe satisfacerea superioara a nevoilor consumatorilor si maximizarea profiturilor
d. sa ofere valoare superioara clientilor in asa fel incat sa mentina sau sa imbunatateasca bunastarea viitoare a
consumatorului si a societatii in ansamblu

55. O declaratie de misiune trebuie sa fie:

a. formala
b. o afirmare a scopului organizatiei
c. informala
d. extinsa

56. Este etapa a planului de marketing:

a. platforma de marketing
b. generarea ideilor
c. strategiile de marketing
d. testarea produsului

57. Disonanta cognitiva:

a. apare in etapa de cautare a informatiilor deoarece consumatorul nu are acces la informatii despre produs
b. apare in comportamentul de dupa cumparare atunci cand produsul se strica dupa prima utilizare
c. apare in etapa de cautare a informatiilor deoarece consumatorul ar trebui sa caute mai multe informatii si nu are timp
d. apare in comportamentul de dupa cumparare

58. Teoria lui Sigmund Freud privind comportamentul consumatorilor se refera la:
a. comportamentul consumatorului pentru a fi inteles trebuie studiat procesul de perceptie a unor stimuli de catre acesta
b. indivizii nu constientizeaza de cele mai multe ori adevaratele resorturi psihologice care le contureaza comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica, incepand de la cea mai imperioasa pe treapta cea mai de jos, pana la
cea mai putin imperioasa pe treapta de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit in functie de ciclul de viata al produsului achizitionat

59. Care din categoriile de informatii de mai jos permite, printre altele, caracterizarea motivatiei cumpararii sau
necumpararii:
a. de ce se cumpara?
b. ce s-a cumparat?
c. cine a cumparat?
d. ce intentii de cumparare exista?

60. In ce etapa din procesul de adoptare a unui produs nou de catre o persoana poate apare disonanta
cognitiva:
a. decizia de cumparare
b. evaluarea alternativelor
c. cautarea de informatii
d. comportamentul de dupa cumparare

61. O nisa de piata este:

a. categorie de consumatori care reactioneaza in mod asemanator la anumiti stimuli de marketing
b. un grup de consumatori mai mare decat segmentul de piata
c. un grup mai restrans de consumatori obtinut in urma divizarii unui segment de piata in subsegmente
d. numit si micromarketing

62. Prin marketing concentrat se incearca sa se obtina:

a. un procent redus dintr-o piata vasta
b. un procent mare dintr-o piata vasta
c. un procent mare dintr-un segment mic de piata
d. un procent mic dintr-un segment mic de piata

63. Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:

a. lungimea gamei de produs
b. largimea gamei de produs
c. adancimea gamei de produs
d. complexitatea gamei de produs

64. Lungimea canalului de marketing dintre producator si cumparatorul final se diminueaza prin:
a. scaderea distantei dintre producator si cumparatorul final
b. renuntarea de catre producator la una dintre firmele similare care distribuie produsul sau
c. concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica
d. renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing

65. Etapa numita testul de marketing:

a. are loc atunci cand produsul este comercializat prima data
b. se face dupa crearea prototipului
c. are loc dupa dezvoltarea conceptului de produs nou
d. este o etapa imediat premergatoare comercializarii pe piata produsului, in dezvoltarea noilor produse

66. In ceea ce priveste micromarketingul nu este adevarat enuntul:

a. micromarketingul inseamna personalizarea produselor si programelor de marketing astfel incat acestea sa se adreseze
unor locatii diferite si gusturilor fiecarui client in parte
b. micromarketingul include marketingul local si marketingul individual
c. micromarketingul presupune segmentarea totala a pietei
d. in cazul micromarketingului piata nu este segmentata

d
67. Marketingul direct:
a. consta in prezentarea facuta de agentii de vanzari ai firmei cu scopul de a face vanzari si de a dezvolta relatii cu clientii
b. consta in legaturi directe cu anumiti clienti tinta, alesi cu grija pentru a obtine atat o vanzare imediata, dar si pentru a
cultiva o relatie de durata
c. are ca scop construirea unor relatii bune cu diferitele tipuri de public ale companiei
d. este un concept echivalent cu vanzarile directe

68. Marketingul de relatii inseamna ca vanzatorii trebuie sa se concentreze asupra:

a. gestionarii produselor
b. cresterii permanente a profiturilor firmei prin convingerea consumatorilor, in urma unei campanii, sa cumpere o cantitate
cat mare
c. gestionarii clientilor, ca si a produselor lor
d. scaderii preturilor si prin aceasta crescand satisfacerea consumatorilor

69. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva vanzatorului de bunuri fizice:
a. personal
b. cost
c. distributie
d. comunicare

70. Nu este avantaj al segmentarii pietei de catre firma:

a. actiunile de marketing concepute in cadrul si pentru un segment determinat sunt necesare sa fie mai bine adaptate, deci
mai eficace decat actiunile generale si globale
b. intreprinderea care a studiat in profunzime un anume segment al pietei se afla in raport cu concurenta, intr-o pozitie
puternica
c. cunosterea mai buna a nevoilor consumatorilor decat daca firma analizeaza piata in general
d. actiunile de marketing sunt indreptate catre putini consumatori si randamentul firmei este foarte mic decat daca ar fi
indreptate spre toata piata

71. Pozitionarea pe piata:

a. este un concept sinonim cu tintirea pietei
b. apare inainte de tintirea pietei
c. apare dupa tintirea pietei
d. nu exista un astfel de concept

72. Este element al mixului de marketing din perspectiva vanzatorului:

a. publicul
b. distributia
c. planificare
d. cost

73. Controlul strategic de marketing implica:

a. verificarea performantelor actuale in functie de planul anual si luarea de masuri corective acolo unde este necesar
b. evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea unuia sau mai multor
segmente pe care doreste sa le abordeze
c. analizarea strategiilor companiei in comparatie cu oportunitatile oferite de mediul extern
d. realizarea vanzarilor, profiturilor si a altor scopuri din planul anual

74. Auditul de marketing reprezinta:

a. divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un comportament si caracteristici distincte, care vor necesita
produse sau mixuri de marketing diferite
b. evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea unuia sau mai multor
segmente pe care doreste sa le abordeze
c. o examinare cuprinzatoare, sistematica, independenta si periodica a mediului, obiectivelor, strategiilor si activitatilor unei
companii pentru a determina zonele problema si oportunitatile
d. combinarea instrumentelor tactice de marketing, referitoare la produs, pret, distributie (plasament) si promovare, pentru a
influenta piata vizata

75. Stabiliti ordinea urmatoarelor componente, in functie de succesiunea lor intr-un plan de marketing:
1) Analiza amenintarilor si oportunitatilor,
2) Strategia de marketing,
3) Bugete,
4) Rezumat,
5)Obiective si probleme,
6) Situatia prezenta de piata,
7) Programe de actiune,
8) Controale
a. 6 - 2 - 5 - 1 - 7 - 3 - 8 - 4
b. 4 - 6 - 1 - 5 - 2 - 7 - 3 - 8
c. 4 - 6 - 2 - 5 - 1 - 3 - 7 - 8
d. 6 - 2 - 1 - 5 - 3 - 7 - 4 – 8

76. Organizarea departamentului de marketing pe criteriul produselor apare la:

a. Procter&Gamble
b. Teatrul National din Bucuresti
c. BCG
d. Carrefour

77. Tickerele sunt:

a. afise publicitare on-line care se misca pe suprafata ecranului calculatorului
b. site-uri web de marketing in domeniul C2C
c. sponsorizari pentru continutul site-ului
d. asociatii ale consumatorilor pe internet

78. Celor trei procese perceptuale care fac ca oamenii sa percepa in mod diferit acelasi stimul sunt:
a. disonanta cognitiva, atentie distributiva, perceptie selectiva
b. atentie selectiva, deformare selectiva, retentie selectiva
c. deformare selectiva, retentie selectiva, perceptie selectiva
d. disonanta cognitiva, atentie selectiva, retentie selectiva

79. Fac parte din categoria factorilor care se interpun intre intentia de cumparare si decizia de cumparare:
a. atitudinea celorlalti
b. publicitatea subliminala
c. disonanta cognitiva
d. atentia distributiva

80. Disonanta cognitiva reprezinta:

a. tendinta oamenilor de a selecta majoritatea informatiilor la care sunt expusi
b. inclinatia oamenilor spre a retine informatiile care nu intra in conflict cu atitudinile si parerile lor
c. o stare de insatisfactie a cumparatorului cauzata de o nepotrivire, intre asteptari si ceea ce ofera in realitate produsul,
aparuta dupa achizitionarea acestuia
d. tendinta oamenilor de a interpreta informatiile intr-un mod care se pliaza pe conceptiile lor anterioare

81. In procesul decizional al cumparatorului, cautarea informatiilor este etapa imediat premergatoare:
a. recunoasterii nevoii
b. evaluarii alternativelor
c. maturitatii
d. deciziei de cumparare

82. In ce dimensiune a stilului de viata este inclusa familia?

a. activitati
b. interese
c. opinii
d. decizii

83. Evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea
unuia sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze constituie:
a. tintirea pietei
b. planul de marketing
c. mixul de marketing
d. auditul de marketing

84. Discount-ul functional este:

a. o reducere de pret pentru cumparatorii de volume mari
b. o reducere de pret pentru cumparatorii care isi platesc facturile cu promtitudine
c. o reducere de pret oferita de vanzator membrilor retelei de comert care indeplinesc diverse
functii precum vanzarea si stocarea
d. o reducere de pret pentru cumparatorii care achizitioneaza produse in afara sezonului

85. Pachetele cu pret redus sunt instrumente ale:

a. relatiilor publice
b. publicitatii
c. promovarii vanzarilor
d. marketingului direct
c

86. Lanturile de magazine sunt grupuri de doua sau mai multe magazine care:
a. sunt coordonate de un vanzator en-gros
b. au un proprietar comun
c. se mai numesc si lanturi corporatie
d. sunt sisteme conventionale de marketing

87. Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate:

1. transportul;
2. stocarea;
3. finantarea;
4.asumarea riscurilor;
5. depozitarea;
6. vanzarea;
7. manipularea marfurilor
a. 1 - 3 - 4 – 7
b. 1 - 2 - 5 - 7
c. 2 - 3 - 4 - 6
d. 3 - 4 - 6 – 7

88. Conflictul orizontal al canalului de marketing este conflictul care are loc:
a. diferitele niveluri ale aceluiasi canal de marketing
b. diferitele niveluri ale aceluiasi canal de promovare
c. intre firme la acelasi nivel al canalului de promovare
d. intre firme la acelasi nivel al canalului de marketing

89. Evenimentele speciale ca oganizarea unei manifestari pentru a sarbatori 50 de ani de la infiintarea intreprinderii
face parte din tehnicile specifice:
a. publicitatii
b. relatiilor publice
c. marketingului direct
d. comunicarii interne

90. De cele mai multe ori, furniturile se vand prin distributie:

a. intensiva
b. selectiva
c. endogena
d. exclusiva

91. In faza de introducere a unui produs pe piata:

a. vanzarile sunt mari
b. consumatorii cauta produsul
c. este necesara o promovare mai intensa
d. avantajele produsului sunt bine cunoscute
e. accentul se pune pe cresterea rapida a cotei de piata

92. Pentru a deveni utile, segmentele de piata trebuie sa fie:

a. masurabile, accesibile, substantiale, diferentiabile
b. substantiale, inaccesibile, masurabile, eficace
c. eficace, diferentiabile, accesibile, substantiale, masurabile
d. mici, eficace, inaccesibile, masurabile, diferentiabile, obiective

93. Este nivel de produs:

a. produsul real
b. produsul competitional
c. avantaj concurential
d. produs integrat

94. Nivelurile de produs sunt:

a. esenta produsului, produsul real, produsul completat
b. produsul real, produsul completat
c. produsul, serviciul, ideea
d. produsul de baza, produsul imbunatatit

95. Etapa care succede etapa de crestere in cadrul ciclului de viata al produsului este:
a. introducere
b. maturitate
c. declin
d. avant

96. Numãrul de versiuni oferit de fiecare produs al liniei de produse formeaza:

a. lungimea gamei de produse
b. largimea gamei de produse
c. adancimea gamei de produse
d. complexitatea gamei de produse

97. Apelarea la intermediari se recomanda in cazul intreprinderilor producatoare care:

a. se confrunta cu o cerere sezoniera
b. dispun de resursele necesare construirii unei forte de vanzare proprii
c. pot obtine economii de scara in domeniul distributiei
d. sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale intermediarilor

c,d

98. Cuprinderea de catre o societate comerciala, in cadrul unei verigi (secvente) de distributie a unui numar cat
mai mare de unitati reprezinta integrarea canalului de marketing:
a. verticala
b. orizontala
c. laterala
d. paralela

99. Strategia legata de marca, care se refera la indepartarea marcilor mai slabe si concentrarea fondurilor de
marketing numai asupra marcilor care pot obtine in categoriile lor pozitiile unu sau doi din punct de vedere al
cotelor lor de piata poarta numele de:
a. strategie multibranding
b. strategie megabrand
c. strategie interbrand
d. strategie multicanal

100. In distributie prin sistem hibrid de marketing se intelege:

a. folosirea unui singur canal de distributie pentru a vinde pe o singura piata sau segment de piata
b. infiintarea de catre o firma a doua sau mai multe canale de distributie pentru ca marfa sa ajunga la unul sau mai multe
segmente de clienti
c. infiintarea de catre o firma a doua canale de distributie pentru ca marfa sa ajunga la mai multe segmente de clienti
d. utilizarea simultana atat a formelor de distributie proprii cat si apelarea la serviciile intermediarilor

101. Diversele faze ale unui canal de marketing pot fi combinate sub conducerea unui leader, in cazul
canalului de marketing:
a. lateral
b. vertical
c. direct
d. dual

102. Este considerat cel mai popular tip de sistem vertical de marketing:
a. corporativ
b. administrat
c. contractual
d. conventional

103. Oganizarea unei manifestari pentru a sarbatori 50 de ani de la infiintarea intreprinderii face parte din tehnicile
specifice:
a. publicitatii
b. relatiilor publice
c. promovarea vanzarilor
d. comunicarii interne

104. Cuponul este o metoda specifica:

a. publicitatii
b. promovarii vanzarilor
c. publicitatii gratuite
d. relatiilor publice
b

105. Reprezinta o metoda de stabilire a bugetului alocat publicitatii:

a. procent din bugetul intregii activitati de marketing pe o anumita perioada
b. metoda paritatii competitive
c. metoda probabilitatilor
d. metoda drumului critic

106. Constituie componenta a retributiei fortelor de vanzare:

a. rabaturile pentru activitatile promotionale
b. recuperarea datoriilor
c. avantajele suplimentare
d. cheltuieli nedecontabile

107. Nu sunt metode specifice promovarii vanzarilor:

a. demonstratia
b. expozitiile comerciale
c. lobby-ul
d. reducerea promotionala a pretului

108. Agentul finantator al unei actiuni de publicitate nu poate fi:

a. producatorul
b. intermediarul
c. consumatorul
d. distribuitorul

109. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca:
a. publicitatea informativa
b. publicitatea persuasiva
c. publicitatea comparativa
d. publicitatea de reamintire

110. Este metoda de stabilire a bugetului pentru publicitate:

a. metoda procentajului din achizitii
b. metoda obiectivelor si sarcinilor
c. metoda negocierilor si pretului minim
d. metoda bugetului in functie de nevoile clientilor

b
www.smartgeneration.ro

Licenta 2009
TCCEI 1
MULTIPLE CHOICE

1. Forma juridica de societate comerciala in cadrul careia nu primeaza increderea intre asociati, iar
dreptul de propietate asupra actiunilor poate trece usor de la un actionar la altul.
a. societate in comandita pe actiuni
b. societate pe actiuni p12
c. societate cu raspundere limitata
d. societate in nume colectiv

2. Functie a managementului ce presupune transmiterea sarcinilor si convingerea membrilor organizatiei de a fi cat mai
performanti in strategia aleasa pentru atingerea obiectivelor.
a. planificarea
b. organizarea
c. comanda manageriala p15
d. controlul

3. Gradul de internationalizare a unei firme se determina:

a. ca raport intre valoarea vanzarilor in strainatate si cifra de afaceri p17
b. ca raport intre valoarea vanzarilor in strainatate si profitul obtinut
c. ca raport intre valoarea cumpararilor din strainatate si cifra de afaceri
d. ca raport intre valoarea cumpararilor din strainatate si profitul obtinut

4. Caracteristica a internationalizarii ce se refera la masura in care sistemul de management al firmei de afaceri

internationale este in masura sa asigure si sa valorifice, in mod eficient, functiunile
intreprinderii (cercetare-dezvoltare, comerciala, financiar-contabila, de productie, de personal).
a. metoda de operare
b. resursele umane si financiare
c. pietele tinta
d. capacitatea organizationala p18

5. Procesul internationalizarii se desfasoara prin diferite tipuri de tranzactii internationale, acestea fiind grupate in trei
categorii: .
a. exporturile, implantarea in strainatate si concentrarile la nivel managerial
b. operatiunile comerciale internationale, implantarea in strainatate si aliante si cooperări
internationale p20
c. comertul international, implantarea in strainatate si infiintarea de retele multinationale
d. abordarea pietei globale, aliante si cooperări internationale si cooperări internationale

6. O intreprindere intra pe piata internationala numai daca exista un stimulent pentru a realiza acest lucru,
daca exista o motivatie. Motivatiile pot fi: proactive sau agresive si reactive sau defensive.
a. proactive si agresive
b. reactive si defensive
c. reactante si defensive
d. proactive si reactive p21

7. Compartiment in cadrul firmei, localizat in strainatate, care coordoneaza operatiunile comerciale in

tara respectiva.
a. biroul commercial p36
b. sucursala in strainatate (branch)
c. filiala in strainatate (subsidiary)
d. reprezentantii de vanzari

8. Care sunt cauzele riscurilor de vanzare ?

a. tratament discriminatoriu al societatii straine; urmarirea in justitie a contractelor dificile; interpretarea contractului in
favoarea cumparatorului;
b. reglementari noi la import (obstacole netarifare, licente, contingente la import etc.); norme noi referitoare la produse
(avize, marcare si etichetare etc); restrictii ale canalelor de distributie; controlul pretului de desfacere la consumatorul
final p41.
c. incapacitatea statului de a efectua plati in valuta convertibila; refuzul statului de a transfera valuta contractuala in
strainatate
d. derulari intarziate ale platilor prin banci; nesocotirea uzantelor internationale in derularea acreditivului; revendicarea
arbitrara a garantiilor

9. Agent comercial cu atributii stabilite in contractul de agentie. El negociaza si incheie contracte devenind parte
contractanta si lucreaza pe cont propriu. Francezii il numesc misit.
a. concesionarul comercial
b. mandatarul
c. dealerul
d. brokerul p47

10. Acest tip de oferta este practicat in situatia in care ofertantul nu are certitudinea ca poate asigura
aceleasi conditii dincolo de o anumita limita de timp.
a. oferta ferma
b. oferta fara clauze speciale
c. oferta cu termen p81
d. contraoferta

11. Societate comerciala constituita pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun
in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor,
si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aporturilor lor.
a. societatea in comandita
b. societatea pe actiuni
c. societatea cu raspundere limitata p12
d. societatea in participatiune

12. Functie a managementului in cadrul careia se stabilesc obiectivele si cele mai adecvate cai (strategii)
pentru atingerea lor.
a. planificarea p14
b. organizarea
c. coordonarea
d. controlul

13. Aceasta caracteristica a procesului de internationalizare se concretizeaza in diferite forme de realizare

a afacerilor internationale, de la exportul simplu pana la productia in strainatate.
a. metoda de operare (Cum?) p17
b. obiectul vanzarilor (Ce?)
c. pietele tinta (Unde?)
d. capacitatea organizationala (Cat?)
e. resursele umane si financiare (Cu ce?)

14. In acest stadiu al dezvoltarii firmei pe plan international firma valorifica avantajele sale specifice,
adica acele competente si abilitati ce au consacrat-o pe piata interna: avantajul tehnologic, avantaje
financiare, avantaje de marketing, putere financiara.
a. internationalizarea initiala p19
b. implantarea in tarile terte
c. multinationalizarea si globalizarea

15. Acest stadiu de internationalizare a firmei se poate dezvolta prin mai multe forme de afaceri
internationale: subcontractare, licentiere, investitii directe in intreprinderi de productie.
a. sucursala si filiala de comercializare
b. asamblarea in strainatate
c. integrarea filialelor straine
d. productia in strainatate p19

16. Aceasta motivatie reactiva apare, de obicei, in cazurile de declin al pietei, iar pietele externe apar ca un
debuseu favorabil desfacerii stocurilor existente.
a. presiunea concurentei
b. scaderea vanzarilor pe piata interna
c. excesul de capacitate
d. saturarea pietelor interne p22

17. In cadrul acestei conditii de livrare vanzatorul suporta costurile si riscurile legate de aducerea marfii in locul convenit
(mai putin taxele vamale, taxele si alte speze oficiale necesare realizării importului propriu-zis), precum si cheltuielile si
riscurile in legatura cu indeplinirea formalitatilor vamale de export.
a. conditia DES (Delívered Ex Ship sau Franco nava descarcata)
b. conditia DEQ (Delivered Ex Quay sau Franco chei)
c. conditia DDU (Delivered Duty Unpaid sau Franco destinatie nevamuit) p108
d. conditia DDP (Delivered Duty Paid sau Franco destinatie vamuit)

18. Alegerea acestei conditii de livrare obliga vanzatorul sa suporte costurile asigurarii si navlul, aferente aducerii marfii
in portul de destinatie convenit, in timp ce riscurile si costurile aditionale provocate de incidentele ivite dupa data livrarii
sunt transferate pe seama cumparatorului.
a. conditia de livrare CFR (Cost and Freight)
b. conditia de livrare CIF (Cost, Insurance and Freight) p105
c. conditia de livrare CPT (Carriage Paid to…)
d. conditia de livrare CIP (Carriage and Insurance Paid to…)

19. In aceasta conditie de livrare, vanzatorul va pune marfa la dispozitia cumparatorului in depozitele
proprii. Cumpartorul va prelua toate riscurile, precum si cheltuielile legate de incarcarea si transportul
marfii, vamuirea si asigurarea marfii, pana la descarcarea la locul final de destinatie.
a. conditia de livrare “E” p103
b. conditia de livrare “F”
c. conditia de livrare “C”
d. conditia de livrare “D”

20. In cazul in care se utilizeaza aceasta conditie de livrare toate costurile si riscurile de pierdere sau avariere a marfii se
suporta de cumparator, care trebuie sa informeze vanzatorul din timp despre numele navei, portul si dana de incrcare si
data la care marfa trebuie livrata, iar vanzatorul, la randul sau, il va aviza in cel mai scurt timp pe cumparator despre
livrarea marfii, pentru ca acesta sa poata asigura marfa impotriva riscurilor de pierdere si/sau deteriorare.
a. condiŃia FCA (Free Carrier)
b. condiŃia FAS (Free Alongside Ship) p104
c. condiŃia FOB (Free on Board)

21. Prin aceasta clauza a cotractului de vanzare internationala se reglementeaza transferul marfurilor si al riscurilor de la
vanzator la cumparator, inclusiv consecintele juridice si economice generate.
a. conditiile de plata
b. asigurarea marfii
c. forta majora
d. conditia de livrare p101

22. Prin aceasta clauza de asigurare se acopera numai riscul pierderii sau avarierii totale sau partiale a marfii.
a. FPA (free from particular average) p98
b. WA (with particular average)
c. AR (all risks)

23. Aceste titluri de valoare confera dreptul de tranzactionari de marfuri.

a. warantul, recipisa, conosamentul
b. cambia/trata, biletul la ordin, cecul p98
c. obligatiuni si actiuni

24. Cea mai utilizata metoda de determinare a calitatii prin contract ce se aplica unei game largi de marfuri, de la materii
prime pana la echipamentele industriale complexe.
a. metoda descrierii marfii p95
b. metoda mostrei
c. metoda standardelor
d. metoda „tel-quel”
25. Operatiune precontractuala care se concretizeaza in propunerea facuta de cumparator prin care acesta isi manifesta
vointa de a cumpara o anumita marfa, in conditii determinate de calitate, pret, termen de livrare, plata.
a. oferta
b. cererea de oferta p84
c. factura pro forma
d. comanda

26. In acest tip de cerere de oferta beneficiarul se adreseaza mai multor ofertanti, in vederea obtinerii unor conditii mai
avantajoase.
a. cererea de oferta circulara p85
b. cererea de oferta generala
c. cererea de oferta speciala

27. Operatiune precontractuala necesara in avans, inainte de expedierea marfii, pentru unul sau mai multe din
urmatoarele scopuri:
−pentru ca importatorul să poata obtine de la banca sa valuta necesara importului;
−pentru ca importatorul sa poata obtine licenta de import de la organele guvernamentale abilitate;
−pentru a perfecta un credit documentar;
−pentru certificarea originii, chiar daca se prezinta si certificatul de origine.
a. oferta
b. cererea de oferta
c. factura pro forma p86
d. comanda

28. Acest tip de oferta este practicata in situatia in care ofertantul nu are certitudinea ca poate asigura aceleasi conditii
dincolo de o anumita limita de timp.
a. oferta ferma
b. oferta fara clauze speciale
c. oferta cu termen p81
d. oferta speciala

29. Aceste conditii de livrare se folosesc pentru transportul maritim, indeosebi pentru marfurile in vrac
a. EXW, FAC, CPT, CIP, DAF, DDU si DDP
b. FCA, CPT si CIP
c. FAS, FOB, CFR, CIF, DES, DEQ p112
d. FCA, CPT si CIP

30. Aceasta conditie de livrare obliga cumparatorul sa efectueze formalitatile de import ale marfii si sa
achite toate taxele pentru aceste formalitati, taxele vamale si alte speze oficiale in legatura cu importul.
a. conditia DAF (Delivered at Frontier)
b. conditia DES (Delívered Ex Ship sau Franco nava descarcata)
c. conditia DEQ (Delivered Ex Quay sau Franco chei) p108
d. conditia DDP (Delivered Duty Paid sau Franco destinatie vamuit)

31. Acest contract de transport este convenŃia intre armator si navlositor in scopul inchirierii de spatiu pe
nava in vederea efectuarii transportului international de marfuri.
a. contractul de navlosire p174
b. contractul de calatorie
c. contractul pe timp
d. contractul pe nava goala

32. Acest tip de contract de transport este conventia incheiata intre armator si navlositor prin care armatorul se obliga sa
transporte navlositorului, cu o nava echipata si armata de el, o cantitate determinata de marfa, de la portul de incarcare
pana la cel de descarcare, in schimbul unui pret numit navlu.
a. contractul de navlosire
b. contractul de calatorie p174
c. contractul pe timp
d. contractul pe nava goala
33. Principalele clauze ale acestui tip de contract de transport se refera la nava, conditiile de plata a chiriei, perioada de
valabilitate a contractului, dreptul navlositorului de a dirija nava in voiajele pe care aceasta le efectueaza, suportarea
costurilor de operare a navei, riscurile pentru avariile suferite de marfa sau nava, suportarea riscului privind scurgerea
timpului.
a. contractul de navlosire
b. contractul de calatorie
c. contractul pe timp p174-175
d. contractul pe nava goala

34. Prin incheierea acestui tip de contract de transport navlositorul obtine din partea armatorului, pe o
perioada determinata de timp, posesia si controlul complet al navei inchiriate in schimbul platii unei
anumite sume de bani (chirie).
a. contractul de navlosire
b. contractul de calatorie
c. contractul pe timp
d. contractul pe nava goala p175

35. Acest tip de contract de transport imbraca forma scrisorii de trasura si este un contract de adeziune.
a. contractul de navlosire
b. contractul feroviar p175
c. contractul de transport auto
d. contractul pe nava goala

36. Document de expeditie specific livrării FOB, transmis expeditorului, este folosit de catre acesta pentru
efectuarea formalitatilor vamale de export si pentru organizarea transportului marfii pana la frontiera
vamala a tarii exportatoare.
a. dispoziŃia de transport si vamuire (DTV), p177
b. cererea de tonaj
c. nota-comanda de conosament
d. avizul de asigurare

37. Acest document de expeditie certifica faptul ca expeditorul a preluat o marfa corect specificata si ca a
primit o dispozitie irevocabila de a expedia marfa la destinatie sau de a o tine la dispozitia
destinatarului indicat in document.
a. FCR (Forwarding Agents of Receipt) p179
b. FCT (Forwarding Agents Cerficate of Transport)
c. FBL (FIATA Combined Bill of Lading)
d. FWR (FIATA Warehouse Receipt) (recipisa de depozit FIATA)

38. Document de expeditie prin care expeditorul certifica ca a preluat, in vederea expedierii, o marfa clar
specificata, avand obligatia de a o livra in conformitate cu instructiunile primite de la exportator.
a. FCR (Forwarding Agents of Receipt)
b. FCT (Forwarding Agents Cerficate of Transport) p179
c. FBL (FIATA Combined Bill of Lading)
d. FWR (FIATA Warehouse Receipt) (recipisa de depozit FIATA)

39. Acest document de expeditie este eliberat în cazul depozitării mărfurilor în depozitele expeditorului, pe
baza căruia proprietatea mărfurilor poate să treacă de la un comerciant la altul (fără deplasarea fizică a
acestora), ele fiind preluate din depozit de comerciantul în favoarea căruia a fost andosat ultima oară
a. FCR (Forwarding Agents of Receipt)
b. FCT (Forwarding Agents Cerficate of Transport)
c. FBL (FIATA Combined Bill of Lading)
d. FWR (FIATA Warehouse Receipt) (recipisa de depozit FIATA) p179

40. Forma de protectie practicata in special pe piata Londrei, pentru bunurile de valori foarte mari;
asiguratul va ceda mai multor asiguratori cote-parti din riscul total, pana la acoperirea intregii valori a
bunurilor asigurate. Nu este admisa supra-asigurarea unui bun.
a. co-asigurarea p182
b. reasigurarea
c. retrocedarea
d. autoasigurarea
41. Αceasta forma de protectie este relatia contractuala dintre reasigurator si alte persoane juridice – retrocesionari.
Reasiguratorul cedeaza o parte din riscurile asumate si din prima de asigurare si primeste o parte din despagubiri.
a. co-asigurarea
b. reasigurarea
c. retrocedarea p182
d. autoasigurarea

42. Αceasta forma de protectie consta in crearea, prin depuneri periodice, a unui fond propriu destinat acoperirii
pagubelor in cazul producerii unor evenimente nedorite. Este o metoda practicata de catre firmele mari, cu o capacitate
financiara ridicata, capabile sa sustina riscuri foarte mari si care au un management al riscului foarte bun.
a. co-asigurarea
b. reasigurarea
c. retrocedarea
d. autoasigurarea p182

43. Prin aceasta functie, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse si
garanteaza reducerea daunelor in conditiile petrecerii unui eveniment nedorit.
a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidente p183
b. prevenirea pagubelor
c. functia financiara a asigurarilor

44. In practica, putem intalni doua modalitati prin care se manifesta aceasta functie a asigurarilor:
• finantarea de catre societatile de asigurare a unor activitati de prevenire a calamitatilor si
accidentelor – diguri, impaduriri, programe educationale pentru asigurati;
• stabilirea unor conditii de asigurare care sa oblige asiguratorul la o conduita preventiva
permanenta.
a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidente
b. prevenirea pagubelor p183
c. functia financiara a asigurarilor

45. In baza acestei conditii de asigurare, sunt acoperite toate riscurile de pierdere si avarie a bunului
asigurat cu exceptia unor riscuri prezentate separat.
a. conditia “A” p185
b. conditia “B”
c. conditia “C”

46. Aceste operatiuni sunt o forma specializata de comert care apare, in mod normal, in cazul
unor dezechilibre intre conturile de clearing, pe parcursul derularii comertului bilateral.
a. operatiunile de reexport
b. operatiunile paralele
c. operatiunile de swap
d. operatiunile de switch p209

47. Dupa acest criteriu operatiunile in contrapartida se clasifica in:

- operatiuni in contrapartida la nivel de intreprinderi
- operatiuni in contrapartida la nivel de grupuri de intreprinderi sau ramuri (barter)
- operatiuni la nivel de state (clearing).
a. dupa numarul de parteneri de afaceri
b. dupa nivelul economic si juridic al partenerilor p211
c. dupa gradul de compensare prin marfa si/sau prin servicii

48. Operatiunile de compensatie se pot clasifica in functie de obiectul lor in:

a. compensatii particulare si compensatii globale p212
b. compensatii simple, compensatii largite si compensatii triunghiulare si in lant
c. compensatii interfirme si compensatii interguvernamentale

49. Acest tip de barter se incheie cu participarea a doi sau mai multi parteneri din fiecare tara, ca parteneri atat
de export, cat si de import. Partizile de marfuri de export/import se compenseaza integral in natura, marfurile
circula intre cele doua tari, iar decontarile se fac in interiorul fiecareia dintre acestea intre partenerii care apar
in calitate de vanzatori si cumparatori atat in relatiile externe, cat si in cele interne.
a. barter bilateral
b. barter bilateral largit p220
c. barter multilateral
d. barter corporativ

50. Un acord de clearing instituie in relatia dintre parti un nou regim de plata. Acesta poate fi:
a. in devize libere
b. diferit de cel in devize libere p224
c. in devize straine convertibile in aur

51. Acest tip de clearing reprezinta o metoda de efectuare a operatiunilor comerciale, constand in faptul ca Oficiul de
clearing nu realizeaza direct operatiile bancare pe baza carora se fac inregistrarile in cont, fiind desemnate banci
comerciale particulare care efectueaza operatiile valutare de clearing.
a. clearingul cu un singur cont
b. clearingul de transfer
c. clearingul descentralizat p227
d. clearingul multilateral
52. Αcest tip de clearing se incheie pentru a evita imobilizarea in diferite subconturi a disponibilitatilor valutare ale tarii
partenere. Acest acord face posibila folosirea sumelor ramase neutilizate in diferite subconturi pentru plati de alta natura
decat cele prevazute in acordul de plati.
a. clearingul cu un singur cont
b. clearingul de transfer p227
c. clearingul descentralizat
d. clearingul multilateral

53. Acest tip de operatiuni paralele se bazeaza pe obligatia exportatorului de a cumpara o serie de produse nationale
oferite de catre partenerul din tara de import. Specific acestor operatiuni este faptul ca se realizeaza o interconditionare
intre parteneri a fluxurilor de export si import, in scopul facilitarii pentru partenerul importator a realizarii obligatiunilor
sale de plata in valuta.
a. cumpararile legate p231
b. cumpararile in avans
c. cumpararea de produse rezultate
d. aranjamente compensatorii

54. Acest tip de operatiuni paralele constau in faptul ca o firma care urmeaza sa exporte un anumit bun, de regula de
valoare mai mare, cumpara in prealabil de la clientul sau o anumita marfa, indeplinindu-si astfel obligatia de
contrapartida.
a. cumpararile legate
b. cumpararile in avans p233
c. cumpararea de produse rezultate
d. aranjamente compensatorii

55. Acest tip de operatiuni paralele consta in acordul dintre o firma exportatoare de obiective complexe sau echipamente
de valoare ridicata (militare, din industria aviatica, navala) si tara importatoare, prin care exportatorul se obliga sa se
asocieze cu firme din tara de import la realizarea si punerea in valoare a obiectivului, respectiv, a echipamentelor.
a. cumpararile legate
b. cumpararile in avans
c. cumpararea de produse rezultate
d. aranjamente compensatorii p236

56. Acest tip de operatiune de reexport reprezinta forma cea mai frecventa in schimburile comerciale internationale si
apar ca urmare a diferentelor de preturi pe diferite piete, in functie de timp si spatiu. Reexportatorul va incheia doua
contracte distincte, unul de import, perfectat cu exportatorul si altul de export, realizat cu importatorul. De regula,
reexportatorul este cel care initiaza operatiunea si care va derula atat importul, cat si exportul in vederea obtinerii unui
profit maxim, asumandu-si riscuri pe masura.
a. reexporturile destinate obtinerii de profituri p237
b. reexporturile efectuate in vederea promovarii relatiilor comerciale
c. reexportul cu prelucrare

57. Contractul de prelucrare in lohn prevede urmatoarele drepturi pentru executant:

a. sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau printr-o institutie abilitata in controlul
calitatii; sa valorifice marca proprie si sa comercializeze produsul fara nicio opunere din partea executantului; sa
perceapa penalizari pentru nerespectarea de catre executant a conditiilor de calitate si termene de livrare.
b. sa execute produsul in conditiile de calitate convenite; sa respecte termenele de livrare; sa asigure pregatirea pentru
vanzare, stocare, ambalare etc.; sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa.
c. sa incaseze pretul convenit; sa beneficieze de avansuri, materii prime, modele, desene; uneori, sa indice denumirea
fabricii sub marca ordonatorului. P242
d. sa asigure modele, desene, consultanta tehnica, materii prime si materiale in totalitate sau partial; sa preia produsele
finite in conditiile in care acestea corespund standardelor convenite; sa plateasca pretul convenit si, eventual, un avans
pentru lansarea produsului in fabricatie.

58. Acest tip de operatiuni consta, in esenta, in aranjamentul dintre doi exportatori de marfuri similare,
situati la distanta unul fata de altul, in baza caruia una dintre parti livreaza bunuri unui tert pe o piata
apropiata, cealalta parte, titularul obligatiei de livrare catre tertul respectiv, livrand in schimb marfa sa
unei firme, situata pe o piata apropiata, fata de care primul partener avea obligatia de livrare.
a. lohnul activ
b. swap-ul (substituirea) cu marfa p242
c. lohnului pasiv
d. reexporturi fara prelucrarea marfii

59. Aceasta operatiune se bazeaza pe doua contracte: unul de import, incheiat cu un vanzator din tara de clearing si
avand ca scop valorificarea disponibilului in clearing al partenerului; aceasta inseamna sa reexporte marfurile astfel
achizitionate pe piata de devize libere, vanzarea facandu-se direct de la B la C sau, atunci cand anumite reglementari
interzic acest lucru, marfa este tranzitata prin A. Al doilea contract, de export, se incheie intre cumparatorul in clearing si
o firma terta (C), cu pretul in valuta convertibila si decontare, de regula, prin acreditiv.
a. switch cu marfa aller
b. switch cu marfa retour p245
c. switch-uri combinate

60. Acest tip de operatiune are la baza doua contracte independente, legatura dintre ele facandu-se prin
scopul in care au fost incheiate. Primul contract, de import, se incheie intre firme de switch din tara
debitoare in clearing (A) cu un partener dintr-o tara (C). Cel de-al doilea contract de export se incheie
in baza primului si are ca obiect aceeasi marfa, cumparatorul fiind partenerul de clearing
(cumparatorul B). Livrarea marfii se poate face cu tranzitare prin tara A sau, mai frecvent, direct de la
C la B.
a. switch cu marfa aller p244
b. switch cu marfa retour
c. switch-uri combinate
www.smartgeneration.ro

Tehnici de comercializare si cooperare internationala 2

Alegere multipla:
Alegeti raspunsul correct

____ 1. Printre ratiunile pentru care au aparut aliantele competitive se numara:

a. cross-licensing practicat pe scara larga
b. divergenta de interese
c. complementaritatea tehnologica intre parteneri p247
d. supracalificarea fortei de munca

____ 2. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen lung,
cum ar fi:
a. incurajarea liberei concurente, care sa permita cresterea calitatii bunurilor si serviciilor oferite pe piata;
b. cresterea competitivitatii internationale prin punerea in valoare a complementaritatilor tehnologice intre
parteneri; p248
c. evitarea pierderii controlului filialelor, risc caracteristic firmelor de dimensiuni mari;
d. cresterea influentei mediului de afaceri asupra autoritatilor vamale in privinta instituirii obstacolelor
valutare.

____ 3. Printre caracteristicile cooperarii industriale se numara:

a. baza juridica o reprezinta contractul de vanzare-cumparare internationala;
b. centrul operatiunilor este in domeniul marketingului si distributiei;
c. reprezinta o forma de transfer a capitalurilor financiare catre tari cu un regim fiscal mai favorabil;
d. cooperarea industriala poate fi privita ca o conlucrare in management. P250

____ 4. Operatiunea prin care o firma acorda, cu titlu oneros, altei firme, dreptul de utilizare a unei tehnologii
de produs sau proces, care a facut obiectul brevetarii, poarta numele de
a. distributie sub franciza
b. licentiere p251
c. factorig
d. lease-back

____ 5. Licentierea se deosebeste de locatiune prin faptul ca:

a. locatiunea este o forma de arendare a inventiei p252
b. prin locatiune se transmit marci de fabrica protejate de lege in alta tara
c. locatiunea reprezinta una din formele de transfer a cunostinetelor tehnice nebrevetate
d. prin locatiune se transfera doar dreptul de proprietate asupra inventie, nu si dreptul de folosinta

____ 6. Licentierea devine mai atractiva decat exportul in cazul:

a. tarilor care iau masuri de acordare a unor stimulente pentru producatorii nationali p253
b. licentiarului care dispune de capacitati productive suficiente pentru a acoperi cererea dintr-o zona mai
extinsa, care cuprinde diferite tari
c. produselor de mici dimensiuni, pentru care costurile de transport sunt mici
d. reducerii barierelor comerciale din calea accesului pe pietele tinta

____ 7. Conceptul de cross-licensing se refera la faptul ca:

a. licentiatorul nu dispune de capacitati productive pentru a acoperi toate pietele dispersate in plan geografic si
apeleaza la contracte de licenta
b. companiile titulare ale unuia sau mai multor brevete isi acorda reciproc dreptul de a exploata unele dintre
ele p253
c. unele companii transnationale, prin licentiere, achizitioneaza dreptul de proprietate asupra inovatiilor puse la
punct de catre filialele lor din strainatate
d. detinatorul unui brevet, care nu detine o retea de distributie proprie si capacitati de marketing pentru piata
internationala, apeleaza la licentiere pentru extinderea afacerilor sale in strainatate
____ 8. Printre avantajele licentierii se numara:
a. un risc politic mult mai mic decat in cazul altor strategii de penetrare p254
b. evitarea controlului asupra distributiei marfurilor pe teritoriul tarii licentiatului,
c. imaginea produsului licentiarului depinde de competenta licentiatului
d. asigurarea unui profit limitat pe perioada de valabilitate a contractului

____ 9. Licentierea imbraca forma licentei tehnologice atunci cand:

a. durata de plata a redeventelor este nelimitata
b. se aplica sistemul licentelor grupate
c. licenta nu a fost brevetata p255
d. se transmit drepturile exclusive de folosire a unui brevet de inventie, conform stipularilor contractuale

____ 10. Manualul de produse sau servicii utilizat in operatiunile de distributie sub franciza contine:
a. date despre magazin
b. date despre conceptul de afacere
c. date despre furnizori p264
d. date despre consumatori

____ 11. Ansamblu de raporturi contractuale intre un furnizor si mai multi beneficiari, dezvoltat cu scopul de
a promova o tehnologie, un produs sau un serviciu, precum si de a dezvolta productia si distributia unui
produs sau serviciu reprezinta:
a. societatea mixta
b. joint ventures
c. reteaua de franciza p265
d. casa de compensatie

____ 12. Autorizarea vanzarii de produse ale unui francizor intr-un spatiu destinat in magazin se numeste:
a. contract de franciza corner p267
b. contract de franciza in servicii
c. contract de master franciza
d. contract de franciza asociativa

____ 13. Contractele plurifranciza

a. permit unui intreprinzator francizat sa detina mai multe marci p268
b. sunt identice cu contractele multifranciza
c. sunt incheiate atunci cand un francizor incre-dinteaza unui francizat, considerat a fi un bun intreprinzator,
mai multe unitati ale aceleiasi marci
d. acorda unui sef de intreprindere dreptul de a franciza el insusi marca detinuta int-run spatiu geografic bine
determinat

____ 14. Printre avantajele specifice tranzactiilor de franciza se numara:

a. dependenta de francizor
b. cresterea reputatiei firmei francizate
c. cresterea numarului participantilor la procesul distributiei
d. realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pietei p269

____ 15. Conform legislatiei romanesti, francizatul este:

a. un comerciant, titular al drepturilor asupra unei marci inregistrate
b. un comerciant selectionat de catre francizor, care adera la reteaua de franciza p270
c. cel care asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate
d. un comerciant care utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii francizate
____ 16. Diferenta dintre subcontractare si productia integrata consta in:
a. subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata, iar productia integrata
presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit
in cadrul aceleiasi firme p273
b. nu este nici o diferenta, sunt concepte sinonime
c. productia integrata este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata, iar subcontractarea
presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit
in cadrul aceleiasi firme
d. productia integrata presupune un efort mai intens din partea executantului, pe cand subcontractarea il
solicita mai mult pe ordonator

____ 17. In sarcina subcontractantului revine:

a. transmiterea documentatiei tehnice
b. intocmirea caietului de sarcini
c. realizarea unui produs care va fi preluat de partener p274
d. preluarea produsului realizat de partener

____ 18. Fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care
preia aceste produse si le desface sub marca sa reprezinta o operatiune de:
a. subproductie de specialitate c. coproductie integrata
b. subproductie de capacitate p274 d. licentiere

____ 19. Precizati in care din operatiunile de mai jos, fiecare partener isi pastreaza independenta in organizarea
productiei, putand incheia si alte raporturi de cooperare sub alte forme cu terti:
a. subproductie de specialitate
b. subproductia de capacitate
c. coproductia integrata
d. coproductia prin partajarea gamei de produse p276

____ 20. Notiunea de joint venture vizeaza:

a. un acord intre doua sau mai multe parti, pentru a lucra separat in cadrul unui proces de afaceri
b. un angajament intre doua sau mai multe firme dependente, pentru organizarea productiei si a marketingului
c. o forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferite desfasoara in comun, in cadrul
unei entitati independente, cu personalitate juridica, activitati de productie, marketing si comercializare,
financiare etc., prin partajarea beneficiilor si a riscurilor afacerii p277
d. orice societate constituita de cel putin doi parteneri din aceeasi tara

____ 21. Strategia joint venture de integrare succesiva este folosita atunci cand:
a. firma poate incepe cu o preluare sau fuziune si trece apoi la stadiul societatii mixte
b. o firma poate incepe prin crearea unor consortii sau a altor forme de interdependenta temporala, apoi trece
la stadiul societatii mixte, pentru ca in final sa procedeze la o preluare sau fuziune p278
c. se creaza o retea de aliante strategice si cooperari care graviteaza in jurul marilor producatori
d. strategia „panza de paianjen” nu este permisa de legislatie

____ 22. Realizarea exportului de obiective industriale prin contracte globale presupune:
a. incheierea unui contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si infrastructura, cat si
la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii, exportatorul asumandu-si fata de client
raspunderea pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre acestea este transferata
unui subcontractant p281
b. asumarea de catre exportator fata de client a intregii responsabilitati privind realizarea intregului obiectiv
industrial – proiectare, punere in functiune, asistenta in exploatare
c. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai multe firme din terte
tari
d. incheierea de contracte separate intre beneficiar si terte firme, raspunderea fata de cumparator revinind
fiecarui contractant pentru prestatia datorata

____ 23. Licitatiile cu ridicata sunt:

a. acele licitatii la care marfa ce urmeaza a fi comercializata este ridicata pe suporturi speciale, la o inaltime
corespunzatoare pentru a putea fi vizualizata de toti participantii
b. acele licitatii la care pentru stabilirea pretului se foloseste numai metoda crescatoare a strigarii
c. acele licitatii unde se comercializeaza marfuri in partizi mari p284
d. acele licitatii unde loturile mari de marfuri sunt divizate in loturi de dimensiuni mici

____ 24. Reclamatiile ulterioare privind calitatea marfurilor vandute in cadrul auctiunilor:
a. nu se iau in considerare numai in cazul in care calitatea marfii difera esential de proba luata la auctiune
p285
b. se iau in considerare numai in cazul in care cumparatorul a avut ocazia sa vizioneze marfa pana la data
auctiunii
c. se iau in considerare numai in cazul in care calitatea marfii este definita “tel quel”
d. se iau in considerare numai pentru proba pe care cumparatorul a vazut-o la auctiune

____ 25. Conditiile generale din caietul de sarcini intocmit cu ocazia derularii tratativelor de concurenta se
refera la:
a. termenul si locul unde vor fi expediate ofertele, optiunile privind conditiile de plata, etc.
b. limba utilizata, ora, locul deschiderii ofertelorconfidentialitatea procedurii de evaluare a ofertelor, garantiile
de buna participare, etc. p288
c. facilitati de plata ,conditiile si termenele de livrare, de expeditie si de asigurare, etc.
d. obiectul licitatiei, capacitate, caracteristicile de calitate, piesele de schimb, asistenta tehnica, licentele si
know-how-ul necesare, etc.

____ 26. Tranzactiile cash realizate pe bursele americane pot fi:

a. spot si futures
b. spot si cash forward p293
c. spot si cash futures
d. cash si futures

____ 27. Printre marfurile tranzactionate la bursa se numara:

a. produsele petroliere, lemn brut, produse din lemn, mobila
b. materiale de constructie, metale feroase si neferoase, cauciuc, anvelope
c. metale nobile, feroaliaje, cauciuc, animale vii, produse din lemn p294
d. cerealele si alte produse agricole, produsele alimentare, masini si utilaje

____ 28. În compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca:

a. preturile sunt mai sensibile la bursa de valori decat la bursa de marfuri
b. profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel rezultat din capitalul investit in
titluri financiare p295
c. oscilatiile sunt mai mari si mai frecvente la bursa de valori decat la cea de marfuri si sunt determinate de
evenimente fortuite
d. schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de valori de zvonurile si informatiile
publice iesite de sub control

____ 29. Caracterul de piata simbolica al bursei de marfuri rezida din faptul ca:
a. dispune de reglementari proprii, in baza carora functioneaza
b. este o piata derivata, unde se tranzactioneaza titluri pe marfa p296
c. pretul marfurilor se formeaza pe baza de indici
d. tranzactiile se fac pe baza de mostre si esantioane

____ 30. Chicago Board of Trade (CBOT) este;

a. prima bursa din lume
b. organismul de reglementare a pietei bursiere americane
c. bursa care a initiat contractele pe indici bursieri
d. cea mai mare bursa de cereale din lume ???? p298

____ 31. Prima bursa de marfuri din Romania a fost infiintata:

a. in 1839, inaintea oricarei reglementari legislative ??? p299
b. in 1881, odata cu adoptarea „Legii asupra burselor mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri”
c. in 1904, odata cu adoptarea „Legii asupra burselor de comert”
d. in 1929, odata cu adoptarea Legii Madgearu

____ 32. Casa de compensatie este alcatuita din:

a. membrii bursei p302
b. reprezentanti ai investitorilor care nu sunt membri ai bursei
c. membri ai bursei si reprezentanti ai investitorilor care nu sunt membri ai bursei
d. reprezentanti ai autoritatii de reglementare

____ 33. Angajatii agentiilor de brokeraj care opereaza in cadrul bursei poarta sacouri de culoare:
a. albastre c. portocalii
b. rosii d. verzi p304

____ 34. Caracteristic contractului forward este faptul ca:

a. este speculativ, doar 2% din contracte executandu-se efectiv
b. pretul se modifica in functie de cotatia pietei
c. vanzatorul si cumparatorul se cunosc p307
d. oricare parte isi poate inchide pozitia in orice moment

____ 35. Primul contract futures este atestat

a. in SUA c. in Japonia p310
b. in Anglia d. in Belgia

____ 36. Caracteristic contractului futures este faptul ca:

a. vanzatorul si cumparatorul negociaza asupra conditiilor contractului
b. vanzatorul si cumparatorul se vor intalni la scadenta pentru a preda, respective pentru a prelua marfa
c. fiecare parte stie cu anticipatie ce valoare a incasarilor, respectiv a platilor ii va reveni la scadenta p307
d. pretul variaza zilnic in functie de evolutia pietei

____ 37. Operatiunea de hedging presupune:

a. incheierea unui contract la termen pe piata fizica si deschiderea unei pozitii de acelasi sens pe piata bursiera
b. incheierea unui contract la termen pe piata fizica si deschiderea unei pozitii de opus pe piata bursiera ???
p317
c. deschiderea unei pozitii pe piata bursiera si achizitionarea unei optiuni corespunzatoare cu o scadenta mai
scurta decat cea a contractului bursier
d. deschiderea unei pozitii pe piata bursiera si achizitionarea unei optiuni corespunzatoare cu aceeasi scadenta
ca a contractului bursier

____ 38. La momentul t0 un investitor deschide o pozitie lunga pe contracte futures cu scadenta t1. Tot la t0,
investitorul vinde o optiune put pe contractul futures incheiat, pentru care plateste o prima. Daca la
momentul t1, pretul contractului futures creste cu mai mult decat valoarea primei, investitorul:
a. castiga valoarea primei
b. pierde valoarea primei p321
c. castiga proportional cu majorarea pretului
d. pierde proportional cu majorarea pretului

____ 39. Investitorul care cumpara o optiune call, va inregistra la scadenta:

a. o pierdere limitata la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste
b. o pierdere limitata la valoarea primei, daca pretul activului de baza scade p320
c. un castig limitat la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste
d. un castig limitat la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste

____ 40. Un investitor care cumpara o optiune put, va inregistra la scadenta:

a. un castig cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza creste mai mult
b. un castig cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza scade mai mult p321
c. o pierdere cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza creste mai mult
d. o pierdere cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza scade mai mult

____ 41. Vanzatorul unei optiuni call mizeaza pe faptul ca pana la scadenta:
a. pretul activului de baza va creste si el va castiga cu atat mai mult cu cat pretul creste mai mult
b. pretul activului de baza va scadea si el va castiga cu atat mai mult cu cat pretul scade mai mult
c. pretul activului de baza va creste si el va castiga valoarea primei
d. pretul activului de baza va scadea si el va castiga valoarea primei p320

____ 42. Membri compensatori directi care participa la tranzactiile Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri
Sibiu
a. sunt reprezentati de membri compensatori principali, care nu detin carti de bursa, dar participa la
compensari
b. detin 2 carti de bursa si minim 40 de actiuni CRC si participa direct la compensari, garantand si tranzactiile
nonmembrilor
c. sunt reprezentati de membri compensatori principali, care nici nu detin carti de bursa, nici nu participa la
compensari
d. detin o carte de bursa si 20 de actiuni CRC si participa direct la compensari doar in nume propriu p324

____ 43. Specific ultimei perioade, in zonele libere constatam:

a. atenuarea tendintei de diversificare a activitatii si de adaptare la cerintele pietei
b. atragerea firmelor specializate in „cercetare / dezvoltare” pentru promovarea tehnicii de varf in productia de
export p326
c. deplasarea interesului pentru zone comerciale si industriale libere, „clasice” din tarile in dezvoltare
d. pentru investitiile initiale a unui numar tot mai mare de firme de dimensiuni mici

____ 44. Perimetrele libere (free perimeter) sunt:

a. acele zone libere, similare porturilor libere, infiintate in interiorul unei tari in unele regiuni mai slab
dezvoltate, avand ca sarcina prioritara satisfacerea cererilor consumului local p327
b. acele zone in care statul ofera anumite facilitati pentru stimularea cu preponderenta a activitatilor industriale
c. acele parti ale porturilor care sunt specializate in operatiuni de transbordare si depozitare a marfurilor, in
regim vamal liberalizat
d. acele zone bine delimitate aflate in interiorul unui aeroport sau intr-un spatiu adiacent si sunt specializate in
general in operatiuni de transit

____ 45. Zonele libere situate langa frontiere si in porturi, folosite pentru stocarea marfurilor necesare
consumului in regiunile invecinate se numesc:
a. zone libere de frontiera
b. zone libere comerciale
c. zone libere de depozitare p328
d. zonele libere de prelucrare pentru export

____ 46. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara:
a. cresterea cifrei de afaceri a firmelor care actioneaza in zona libera
b. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si se reexporta
c. folosirea intensiva a mijloacelor de transport nationale, ceea ce contribuie la cresterea incasarilor in valuta si
dezvoltarea parcului auto national p331
d. eliminarea obligatiei de a consemna la vama contravaloarea taxelor vamale

____ 47. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:
a. posibilitatea depozitarii marfurilor in zona fara limita si fara plata taxelor vamale, pana in momentul
realizarii exportului p332
b. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit
c. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru efectuarea diverselor operatiuni caracteristice
activitatilor din zona libera respectiva
d. dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera

____ 48. Operatiunea de drawback consta in:

a. realizarea unor operatiuni de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate provenind din alte
tari
b. realizarea unor operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite evenimente ulterioare
introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau, cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele
respective vor fi reexportate
c. introducerea marfurilor din import introduse direct in depozite unde beneficiaza de suspendarea temporara a
taxelor si restrictiilor vamale
d. realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament
pe pietele externe p333

____ 49. Expresia „one-stop shop”, utilizata in legatura cu dezvoltarea zonelor libere semnifica:
a. toate hotararile legate de un proiect de investitii trebuie realizate intr-un singur loc
b. toate hotararile legate de un proiect de investitii trebuie realizate intr-un singur loc si de catre o singura
agentie p335
c. infiintarea de depozite care sa furnizeze marfuri in regim non-stop
d. infiintarea de depozite universale, care sa furnizeze o gama diversificata de marfuri

____ 50. Printre factorii care modeleaza caracterul viitoarelor zone libere pentru prelucrarea marfurilor in
vederea exportului se numara:
a. cresterea timpului de raspuns intre ordin si livrare, de la luni la saptamani, in multe sectoare industriale
b. niveluri ridicate de stocuri de materie prima detinute de multe firme
c. diminuarea importantei activitatilor de servicii internationale
d. competitie din ce in ce mai mare pentru investitiile orientate catre exportul in strainatate p364

____ 51. Obtinerea capitalurilor necesare dezvoltarii activitatii de comert exterior din surse externe
presupune:
a. majorarea capitalului
b. imprumuturi de la asociati
c. emisiuni de obligatiuni raspuns gasit intr-o sinteza
d. intrarea de noi asociati

____ 52. Obtinerea capitalurilor necesare dezvoltarii activitatii de comert exterior din surse interne presupune:
a. emisiune de actiuni noi p382
b. credite bancare pe termen mediu si lung obtinute de la banci autohtone
c. finantari obtinute pe plan intern din surse guvernamentale
d. forme speciale de finantare (factoring, leasing, forfetare)

____ 53. Avansul pe documente de marfuri este:

a. credit de prefinantare
b. credit de prospectare
c. credit de export p385
d. credit comparator

____ 54. Creditul de accept in favoarea importatorului

a. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit,
accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si destinate sa achite exportatorul care este clientul ei
p389
b. presupune ca banca importatorului sa preschimbe in bani cambiile si biletele la ordin, pe care le detine, la
banca centrala, care percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii
c. reprezinta o forma de mobilizare a fondurilor financiare pe termen scurt prin vanzarea unui titlu de credit
unei banci inainte de scadenta
d. se acorda de catre banca importatorului si are o valoare calculata plecand de la valoarea cambiei din care se
scade taxa scontului

____ 55. Figura de mai sus reda mecanismul de functionare al:

a. creditului de accept
b. creditului de prefinantare
c. creditul furnizor p390
d. creditului comparator

____ 56. Creditul cumparator reprezinta:

a. creditul acordat direct de exportator importatorului din resurse furnizate de banci specializate in finantarea
exporturilor din tara sa
b. creditul acordat de banca din tara exportatorului, direct importatorului sau bancii sale p391
c. creditul acordat de banca din tara importatorului, direct acestuia
d. creditul acordat direct de exportator importatorului din resurse furnizate de banci specializate in finantarea
exporturilor din tara importatoare

____ 57. Forfetarea reprezinta:

a. acordarea de credite de un stat altui stat in baza acordurilor guvernamentale
b. un imprumut acordat de un grup de banci, constituite intr-o grupare temporara, fara personalitate juridica,
numita consortiu, unui beneficiar dintr-o tara terta
c. mobilizarea unui imprumut pe termen mediu prin intermediul unor credite pe termen scurt reinnoibile
(forfetare)
d. transmiterea creantelor provenite din operatiunile efectuate pe credit unei institutii financiare specializate,
care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitor p395

____ 58. Printre avantajele operatiunii de factoring pentru factorul de export se numara:
a. poate decide sa nu aloce limita de credit daca apreciaza ca operatiunea de preluare a riscului de credit pentru
un anumit debitor este prea ridicata
b. importatorul acorda o mai mare importanta obligatiilor sale de plata fata de factorul de import, situat in
aceeasi tara, decat exportatorului, pentru a nu-si afecta imaginea pe care o are pe piata locala
c. incasarea unor comisioane si dobanzi corelate cu costul resurselor atrase pentru finalizarea operatiunii, cu
riscul, valoarea si scadenta acesteia p405
d. poate apela pentru aceeasi operatiune la mai multi factori de import atunci cand valoarea exporturilor este
insuficienta

____ 59. Ca principala caracteristica a operatiunii de leasing se distinge:

a. asocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune
b. alegerea echipamentelor si furnizorilor de catre beneficiary p416
c. riscul operatiunii este de productie, si nu de proprietate
d. utilizatorul plateste dobanda la creditul acordat de leasor pe perioada utilizarii echipamentului

____ 60. In contractul de leasing, finantatorului ii revine rolul de a:

a. informa furnizorul asupra viciilor ascunse ale utilajului
b. alege bunul in vederea inchirierii
c. livra si instala echipamentul comandat la data si locul convenite
d. cumpara bunul comandat de utilizator si oferit de furnizor p418