Sunteți pe pagina 1din 482
ENCICLOPEDIE LAROUSSE PENTRU PARINTI sarcina ¢ nasterea ¢ ingrijirea * educatia Titlu in original: LAROUSSE DES PARENTS Traducere: Dr. Sabin Bure Smaranda Bured Caius Popa Referent stiintific: Dr. Sabin Burca Lector: Smaranda Burca Culegere text: Sel stian Bure lancu Fofiu © LAROUSSE 1994 © LAROUSSE BORDAS 1997 © 1997 by EDITURA AQUILA °93. Romanian edition and translation ISBN 973 - 9319 - 19 - X Tehnoredactare: S.C. Armaco Servicii S.R.L. 2 steptati un copil”. La care parinti acest anunt nu a suscitat mii de intrebari? Cum sa duc aceasta sarciné fara risc? Copilul nostru va fi normal? Ce este aceea o anastezie peridurald? Tatal trebuie sa asiste la nastere? Trebuie si alaptezi copilagul? Cui sa-l incredintez cand imi voi relua munca ? CAnd copilul este nascut apar noi probleme : a baut destul lapte? De ce plange’? Poate sé doarma in camera noas- tra? Are febra, tinua te grav? Apoi copilul creste-Intrebarile con- olita la 2 ani? La ce varsta trebuie sd invete sa citeasc4? Cand s& faca sport? in care moment s rebuie sa folosea: i vorbesti unei fete de menstruatia sa? Astazi, sunt numerogi parintii care muncesc, tatal la fel ca mama. Ei se simt respon- sabili de ingrijirea si educatia copilului lor, ce trebuie hranit, schimbat, indrumat... Intr-un cuvant "crescut in doi". Constienti de importanta evenimentelor ce vor veni, nelinistiti in fata dificultatilor ce apar, parintii cer s& fie indru- ati, dar fairi s& gtie cu adevarat cui sA se adreseze. Adesea izolati, departe de familia lor, ei nu pot mai mult ca altadata, cand se adresau propriilor parinti, unui frate sau unei surori, pe scurt celor ce prin tradifie transmit 0 oarecare "stiinta", mai mult 0 experient&, decat cunostinte reale. fn acelasi timp cunostintele medicale au crescut in mod considerabil, difuzate adesea intr-o manier& spectaculoasa. Parintii sunt deci pre- veniti de riscurile altidaté nebanuite, ca malformatiile sau moartea subita a sugarului... Ei sunt informati despre mijloacele folosite in cateva cazuri grave : hormoni de crestere, transplant de organe... Sau aceasta téndra mama sau acest tinr tat, ce citesc si asculta atatea pareri, vor gasi raspunsuri corecte si linistitoare la intrebarile pe care gi le pun jn ceea ce priveste sinatatea si viitorul copilului lor ? Larousse-ul parintilor a fost gandit pentru ei. Echipe de medici, moase inconjurate de dieteticieni si de psihologi, in acelati timp practicieni cu experienta si parinti, s-au reunit pentru a rea-liza aceasta lucrare si a transmite altor parinti cunostintele lor despre copil, cu exactitate, bun simt si sim- patie. Derularea sarcinii, nasterea, cresterea copilului dupa nastere pana la portile adolescentei fac obiectul acestei lucrari. Ceea ce deosebeste copilul bolnay de cel s&natos este deasemenea indicat cu claritate, cat mai mult posibil. Situatiile in care este de dorit ca parintii s4 recurga la pediatru sau la psi- holog sunt, de altfel, semnalate. Senzationalul si moda au fost evitate. Psihologia sau experienta ofera pe cAt e posibil raspun- surile la intrebari, intr-un limbaj clar si simplu. La sfarsitul volumului, un glosar ajuta la intelegerea ter- menilor medicali si a bolilor, definindu-i si comentandu-i. Superbe ilustratii anima si expliciteaza textul. Sarcina este apriori un eveniment fericit, nagterea unui copil o mare bucurie, cresterea lui una dintre indatoririle cele mai exaltante, chiar dacd ea se dovedeste adesea dificila. Autorii au fncercat si dea, cu caldura, 6 informatie exacta, actuala: in general, ei ne linistesc. Ei doresc ca dupa lectura acestei lucrari perceptia clara a unui risc real, apasarea unei nelinis i nejustificate s& evite gesturi sau atitudini inutile, chiar A suscite o conduita potrivita. Larousse-ul pédrintilor isi va fi atins atunci scopul : ajutandu-i pe parinti, va favoriza dezvoltarea copilului. nefaste JACQUES SCHMITZ PROFESOR DE PEDIATRIE CAPITOLUL I CAPITOLUL IL Pref Sarcina Desfitgurarea sareinit — Conceptia —— Sunt insarcinara’? Compal mame se tansforma ‘itorul copilas lund de lund Viata viitorului copilas tn uter Supravegherea sarcinii Prima consultatie Urmarinea medical a sarcinii Eventualele complicati Sarcinile cu rise Viata de zi eu zi Alimentatia Meniurile siptaméni in timpul sarcinii Somnul Micile suferinge Frumusetea si Gimmastica cot ‘Munca in timpul sarcinii Deplasaile si citoriile Sportal si sareina Viata afeetiva si familial Viitoarea mama Viitoarea nastere si copii mai mari — Viitorul tata Pregitirea naster Progitirea clasica Celelalte pregatii - Pregitrile acastt Camera si luerutile bebelusului Ultimele pregatiri 105 Nasterea us Plecarea la maternitate 116 Sosirea fa matemitate lip be in timpul nasterii _ 128 Cazuri deosebite 130, Cezariana _ 133 CAPITOLUL IL CAPITOLUL IV 135 136 Examinarea nou-nascutului 138 Primele alipti 142 Supravegherea medical la maternitate — 145 Mama dupi nastere e la materi 152 155 ta postnatal. 159 Viata cotidiana 160 Regisirea forme — 162 Copitul pand Tan 168 Sugarul pind ta 6 luni... m1 Copilul la 10 zit m Copilul la {tuna 1 Copilul la 4 tani 74 Copitul ta 6 tani — 175 Nov-nascutul se trezeste _ 176 Alimentata . 178 Toalets copilului — 187 Somnul 195 Deschiderea sp 199 Cui dim in grija copitul — 202 Sindtaiea 204 Vacante si ciltorit impreun’ cu copilul 208 Copitul de ta 6 luni la 1 an Copilul fa 8 luni - Copilul la 12 luni Copilul dumneavoastet ereste imei Somnul Aativitaile copilaguluit Dezvoltarea personal Relatile familiale A adopta un copil Copilul de la I la 3 ani _ Ritmurile de viayt ale copitului 235 Copilul fa 18 luni Copilul fa 2 ani _ Copilul la 2 ani si ju Copilul la 3 ani — ‘Copilul dumneavoastra creste Alimentatia— Mesele zilei Somnul Probleme de 210 2 212 214 219 20 Bi CAPITOLUL V CAPITOLUL VI CAPITOLUL VIE CAPITOLUL VII CAPITOLUL IX Marile ucenic ~ 251 Mersul 252 Securitatea = 256 Curstenia ~ 258 Limbajul - _ 261 Viata afectiva si relatile _ 263 Viata intima si relagile cu pi ~ 264 Jocurile $i activitatile de stimulare ~ 270 Relatile sociale 278 Copilul de la 3 la 10 ani 281 Copitul de ta 3 ta 6 ani 283 Copitul la 4 ani _ 284 Copilul fa ani sijumatate 285 Copilul dumneavoastra creste ~ 286 ‘Alimentatia _ 287 Meniurle sptimanit pentru copilul dumneavoastra — = 290 Sominal 292 A invita Gc 295 Curatenia — ~ 299 Limbajul Siguranta 304 iiniga de copii ~ 306 impul liber 309) Vita afectiva si relate famiiale Organizarea despiinjirilor Copitul intre 6 si 10 ani Copilul la 7 ani Copilul la [0 ani Copilul dumneavoastra cresie — Seoala A citi a scrie $a socoti — Sportul . ‘Timpal liber st vacant Siatatea : Viata afectiva yi relatile familiale ‘Traind cu un copil handicapat Spre adolescenté Dupa 11 ani Coxput care se schit ‘Alimentatia ‘Viata intima si elagile Urgentele Glosar medical - Biografii Formalititti practice _. Index __ an = 2 5 a ee Sarcina >. - Sarcina Desfégurarea sarcinéi Concept Sunt insireinat Conput Viitorul copitas hun de tun Viaja viitorutui copilag tn uter ame se transforma Supravegherea sarcinii Prima consultatie Urmiarirea medicala a sarcinit Eventualele complica Sarcinile cu tise Viata de zi ew zi Alimentatia Meniurile siptimani fn timpul sarcinii Sonu Micile suferinye Frumuse(ea si toaleta Gimnastica cotidiand timpul Sportl si sareina Viaga afectivis sé fasmitiata Viitoarea mam Viitoarea nastere si copiti mai mari Viitorul tata Pregitirea nasterit Pregitirea clasica Colelalte pregitii Pregitirile acasit ‘Camera si luerurile bebelugutu Ultimele pregatiti 2 0 19 25 30 33 59) 61 62 6 68 10 4 80 22 4 85 a1 93 95 100 105 106 nL Desfdsurarea sarcinii De la conceptie pand la momentele ce preced nasterea viitorului copil, corpul mamei nu inceteaza sd se transforme pentru a se adapta la viata copilului ce se formeazd.Dacd aceasta noud fiintd se dezvoltaé mai intdi insensibil, e ea se pregdteste activ sd vind pe lume, de-a lungul celor noud luni de sarcina. sarcina —— CALCULATI DATA OVULATIEI VOASTRE, Giclul normal de 28 de zite ovulatia are loc laa 14-0 21 ‘numardnd de la Sntia zi a smenstruatil Ciclul lung de 35 de zite ovulatia are foe Ia a 21-2 21 num de la prima zi a menstrual Cictul seurt de 22 de zile ovulajia are loc la a 8.2 zi rnumirdnd de la prima zi mensiruatici Data uktimei voastre men- SALI arse Data probabili a ovulatiei voastre 12 Conceptia Astdzi, conceperea unui copil rezultd cel mai adesea dintr-o decizie decat din intémplare. La originea acestei evolutii, recentele progrese stiintifice si medicale au permis o cunoastere din ce in ce mai precise’ a modului in care functioneazé corpul uman. Stiinta si medicina au progresat intr-adevir cu psi uriasi in acest domeniu, in acesti ultimi ani, chiar daca le rman ine’ multe intrebari de elucidat. Se stie acum fn mod precis cum se creeaza o fiinja umand si cum se dezvolta aceasta pe parcursul sarcinii, orii parinfi pot de acum tnainte si aleagi momentul cand doresc o nastere oprind, de exemplu, folosirea acelei metode de contraceptie, la care au recurs eventual pina atunci. Conceptia rimane totusi pentru ei un moment pubis corp cavernos ce permite eros penises penis saa emi sabia a emotionant si privilegiat in. acelagi timp. fnjelegerea mecanismului natural mu poate de altfel decat st completeze ca- racterul extraordinar al acestui eveniment. Organele de reproducere Formarea unei noi fiinfe umane este fructul intalnirii a doua celule particu- lare, una venind de la femeie alta de la barbat. Inainte de a descrie cum se rea- lizeazi aceasti intilnire, si ne rea- mintim care sunt principalele organe ce asigura functia de reproducere. Hincter ‘Organele genitale feminine Este vorba de ovare, trompe $i uter. De la fecundatie la nastere acestea sunt organele ce prezideazi conceptia si dezyoltarea viitorului copil. * Ovarele. Sunt doud mici glande forma de migdale ce sunt situate de fiecare parte a uterului. Ovarele inchid 300 000 1a 400 000 de celule sexuale femele, ovocitele sau ovulele - termen mai des folosit. Aceste ovocite (ovule) provin din celule deja constitute in a saptea lund a viet intrauterine a fatului femel, ce incepand de 1a pubertate pot fi fecundate. De la pubertate la menopauz, conform ciclului de 28 zile in medie, fiecare ovar produce, in alter angi cu celdialt, un ovul fecundabil, ce a fost mumit si ou odata fecundat, Funofia principal a ovarelor este de a asigura ovulatia. In prima zi a ciclului, un folicul continand un ovul incepe si e coaci" la suprafata ovarului. El va fi matur aproximatiy spre a 12-a zi de la debutul menstruatiei. Va fi eliminat de ovar citre a 14-a zi a ciclului, apoi cules in pavilionul trompei, gi va incepe s coboare in tubul ce duce spre Aparatul genital feminin om lui Eallope bore mii pure mart desfiisurarea sarcinit uter. fn cursul acestei putea fi fecundat de citre o celula sex- taki masculind, numiti spermatozoid. Daca el nu intalneste spermatozoidal, nu este fecundat, nu se implanteaza in uter, dar degenereazi, Este astfel elimi nat cu sfingele menstrual provenit din mucoasa nterina care, in absenta fecun- dajiei, se detaseaz’ la 14 zile dupa + Trompele lui Fallope, Sunt dova canale in forme de trompe ce unese ovarele cu uterul; pavilionul lor primeste in fiecare luna, ovulul provenind din ovar. + Uterul. Acest muschi gol pe dinauntru, ciptusit de 0 mucoas’ va adiposti oul ce va deveni embrion, apoi fit in timpul celor nous luni de sarcina. in afard de perioada sarcinii, uterul mésoara 6 cm lungime, 4 cm largime si cAntareste aproximativ 50g. El este fnchis la baz de un col, care la randul sdu este traversat de un canal. Prin acest canal al colului vor trece spermato zoizii adunati in vagin in timpul eja- cularii. Pe aici va trece deasemenea copitul in timpul nasteri. fund de se Douglas col wen vagin pete sfincter ant pee DEBUTUL, DURATA SIL SFARSITUL SARCINU Sareina dureaza noua luni aproximativ, mai precis de la 280 Ia 287 de zile, de femei Este fourte important si putem stabil I care dala precisl incepe o sarcind, cici i caleulaslarstul sarcinit este capital: pe de o parte, este elleodati necesar de a provoca nasterea inainte de sfrgitul sareinii, pe de at parte, trebuie supravegheat foarte aproape deplsirea termenuli sFirgtult de sarcind (vezi p. 118) fn functie 13 sarcina La specia umana, feriitatea natural nu este le 100%; fiecare euphu nu are, in medie, la fiecare cielu, decdt 25% sanse de fecundare. Bineinteles, se poate Stim Adebuteze de Ia prim raport sexual efi acesta are Loe in momenta precis al ovulate Dar adesea, chiar acd raporturile sexuale au Toe fn perioade fete, nu se intampla nimi. In general fecundaa se prxce dupa a male cil ide dlp ate fn u jonarea ansamblului uter - trompe re este supts actiunii unei glande (hipofiza) ce comanda activitatea hor- monaki a or ismului Organele genitale masculine La barbat, testiculele sunt cele care fa- dupa cicluri repetate de 120 de zile, celulele sexuale, sau spermato- woizii. Acestia se dezvolta in tubii semi-niferi ai fiecdrui testicul. Ei se indreapta apoi pe Jungi canale pana la vericulele seminale situate de o parte si de alta a prostatei, Incepind de la pubertate si pana la sfarsitul vietii sale, corpul barbatului produce astfel_-mai multe miliarde de spermatozoizi. Th. momentul ejacularii, spermato- zoizii sunt propulsaji In exterior sub Adunai in vagin, ei urcii in uter si supravietuiesc de la 48 la 72 de ore in corpul femei Eliminaji in exterior, viata lor nu se prelungeste decait cdteva ore. Fecundai Este intilnirea a dow’ celule repro- ductoare una masculina i alta femi- nina, gametii (de la grecescul gamos, + INVINGE STERILITATEA “Termenul de asteptare este variabil fn funetie de femeier eleste in modie de la 3 la 6 Tun, dar poate 9a aja pind laun an chiar mai ult. Nu se poate vorbi de infertilitate conjugata sau, de sterilitate doar daci dupa 2 uni, tenativele de fecun dp ‘dae nu au reusit- este eazul sterilia a 10% din cupluri, Canzele recess sunt numeroase, cteodat imposibil de determinat, La femeie,tulburirile de ovulate, o alterare a twom- pelor. a mucoase uterine sa 2 coluli uterin pot eazao stcrltate. La birbat, 0a poate reauta din eavza unor anom: ali ale spermatozoizitor ce pot fi anormal, insuficiet, sa soblitate. Est rezolva edleva cauze ale lipsiti de te posibil de a il $i aceasta numa un tratamont preseris de tun medie oe va opla, dai © pentru procrearea ssistat medical (P.MLA.), Print diferivele mee wi- lira, foarte cunoscuti este fecundatia in vitro sau RLV. Ea consti fn a preleya prin punetie mai multe ovule itorie"): ovulul si spermatozoidul. Eaare loc in una din trompele femeii si duce la crearea primei celule embr fonare umane: out Ovulul este transparent, sferic si miisoard zecime de milimetru, El are un nnucleu, 0 citoplasm ce Ti serveste ddrept rezerva pentru a supravietui pai in uter, unde el este fecundat, este inconjurat de © membrani gelatinoas’, zona pellucida. Ovulul are in nucleu 23, de cromozomi. El nu ate posibilitatea de a se deplasa singur, dar, cu ajutorul cililor vibratili si a contractitlor si misedrilor musculaturii trompei, el pro- lent in acest mediu, sau poate supravietui de la 12 la 24 de ore. De partea lor, spermatozoizii posedit mobilitate i putere de fecundare. Ei sunt formati dintr-un cap continand nucleul si un flagel pentru a se deplasa. Ca si ovulele, au fiecare 23 de eromo- zomi. Mult mai mici decat ovulul, ei miisoara 5 sutimi de mm (0,05 mm) si se deplaseaza de la 2 la 3 mm pe minut. Depusi in vagin in momentul ejacu- larii, ei patrund in uter prin colul uterin, si, in dowit ore, vor ajunge in trompa unde locuieste ovulul materne ~ unde ovulata fost stimulatd medlicamentos sau fost puse in prezenta spermatozoizilor (a soul sau a uni alt donator), in laborator. Oul rezaltat in turma acestei LLY. va fi twansferat in uerul mamel ka 48 de ove dupa prelevarea lovulelor, Este nocesar si se ‘mplanteze mai multe ou penta a avea o mai mare sani de a obgine 6 a ‘un rezultat la care se ajunge astivi dela 10 la 15% din ceazar «de unde riscul unor saci multiple Daca spermatozoizii sunt numerosi (de la 120 la 300 milioane), trebuie s stim c& din mai multe milioane de sper ‘matozoizi patrunsi in vagin doar eateva sue vor intalni ovulul si il vor inconju- ra complet. Dar numat unul singur va sfarsi prin a pitrunde in citoplasma celulei feminine pentru a o fecunda. Pierzéind flagelul cu care era previzut spermatozoidul isi va vedea indata nucleut su crescand si fuziondnd cu cel al ovulului: este asamblarea a 46 de cromozomi (23 provenind de la celula masculind si 23 de la celula feminina) necesari constituirii oului. Fiecare cro- mozom de Ia celula paternal’ va forma ‘© pereche cu omologul sau maternal, In consecin(a, sexul si caracterele genetice ale copilului ce se va naste sunt diferite. Gul astiel format poate Iva drumul spre uter, unde ajunge in trei sau patru zile. In drum, cele doua celule rezultate din diviziunea oului incep si se multi- plice. Se constituie astfel o sferi cu peretii din celule ceea ce o face si semen cu o mura - de unde numele s latin, morula - dar nu masoari inca decit zecime de milimetri, ce se va atasa peretelui uterului unde va cduta un loc pentru a-si face cuibul. desfiigurarea sarcinii Nidatia La intrarea sa in uter, in a patra zi morula este compusa din 16 celule. Ea se fixeazi in mucoasa uterin numa tn a 7-a zi dupa fecundatie. Trei zile de libertate fn uter vor permite celulelor nu numai de a se multiplica, dar gi de a se diferentia si organiza. Cele din cen- trul_morulei vor creste si_vor forma butonul embrionar (viitorul embrion), Cele din exterior vor forma anvelopa, numita chorion, care protejeazit o cav tate umpluta cu lichide. In ceea ce priveste, ovarul si-a contin- uat activitatea: foliculul ce a inchis ovt ul se transforma in corp galben si ‘ncepe sit fabrice un hormon, proges- teronul, necesar la nidarea oului in uter. Alti hormoni estrogenii, secretati_ in timpul primei parti a ciclului, pregatese tesuturile pentru actiunea progesteronu- ui hormon fabricat in timpul celei de-a doua parti a ciclului (vezi p. 22). Sub influenta acestor doi hormoni, mucoasa uterind creste in grosime, Ea este irigat’ de numeroase vase sangvine ‘cu substante nutritive. De Ia fecundatie ta nidatie Akae Divieinea se contin, Ob, comps din 4 elle ‘ora, tinge tral unde se plas lbs AT aa Celulele oul a continuat x se rukiplice pen forma un baton cmbriona ee se peste pe munasa rina se fscara nea Tasha - Atari Focundotia Oval Comp galben [Naclel spermato se uml $i fioneaes cel at ‘ovale pens 8 fora oul Un spermiozoid ptrunde citoplasoa oul (Ou so divide i acclaim oe el progrescaz a ope, ‘Oval matur ene “dep” de ‘site ova capa de irnjule Pavillon romps 15 sarcina ul, respectiv morula, se va implanta in aceasta mucoasa, consolidind aici implantarea sa si urmand cresterea in timpul de 9 luni de sarcina, Consultatiile genetice Conceperea unui copil nu se desfisoai fiir s pund grave intrebari. De exem- plu da = aveti deja un copil ce suferi de un handicap fizic sau mental: ~ sunteti legat de soul dumneavoastra sau de partener prin legituri de rudenic apropiate (verigori etc.) ~ dumneavoastra sau partenerul sunteti purtitorul unei boli sau al unei malfor- matii ce credeti cit poate fi transmist copiilor (diabet, hemofilie etc.); ~ aveti mai mult de 38 de ani si dor deveniji mama, dar stiti ca riscul ano- maliilor cromozomice ereste odati cu vars © consultatie genetic’, de preferingi inaimtea sarcini i aduca cdteva raspunsuri. Ger bili riscul de recurenta a unei boli ered- itare sau va evalua daca un antecedent al bolii sau 0 anomalie accidental in familie la unul sau altul dintre viitorii pirinfi, poate si se reproduc, Rolul geneticianului nu este de a interzice sau dea autoriza, BI nu va putea intotdeau- na si vi dea o certitudine, dar el va evalua riscurile ce exist de a naste un copil cu handicap, si va va ajuta s8 luati 0 decizie. Cateva notiuni de bazé * Celulele: miliarde de celule, de diferite dimensiuni, forme si functi dliferite, formeaz organismul_nostru. Ele sunt formate dintr-un nucleu, 0 citoplasma si o membrana + AD.Neul (acid dezoxiribonucleic): constituentul esential al cromozomilor din nucleul celulei, aceasté moleculi permite transmiterea caracterelor ere- ditare determinate de gene. * Genele : elemente ale cromozomilor, sunt segmente de AD.N., ele conditioneazi transmiterea. si mani- festarea unui caracter ereditar determi- nat. + Cromozomii: grupati perechi_ in rnucleul celular, ei sunt in numir de 46, din cate © pereche de cromozomi sexu- ali, XX pentru femeie si XY pentru barbat ‘Ovulul contine 23 de eromozomi dintre care unul X; spermatozoidul, 23 de ero- mozomi dinte care unul X sau Y. Combinarea exacta a cromozomilor sexuali va determina sexul copilu- Jui baiat sau fata = = (22 eromozomi + X) + (22 cromo- zomi + Y) = un baiat, = 22 cromozomi + X) + (22 cromo- zomi + X) =o fata. e LCULA’ Luatj-vd temperatura (pe cale rectal) in fieeare dimineata fnainte de micul dejun sila aceeasi or, nainte dea va seul Notati-vi temperatura pe un grafic (disponibil in Farmacie). Vojidesena astel curbs ciclulut dumneavoastra Veti remares alu de usoare variait de la 021 lala, o perioada dle temperatura joasa 16 de exemplu, in jur de 36,5°O) si 0 perioada de temperatura faults (in jur de 37°C), inaime 2 temperatura si coboare ‘in ajunul aparities noli menstruati, Veli putes repera momentul ovulate dumneavoastes ‘ea. are loc in ultima 2ifnainte ‘de noua erestere a sod esalon: tneori prima zi in care lemperatura incepe s creased din nou; potrivit pirerit femeilor, itr-adevi, aceast owl erestere se produce fn 24 de one sa in Perioada de fetilitate ‘maxima este fn zina ovulayei sicele dou sau tre le care © preced (cici spermatozoii pistreazi o putere de fecun pera datie timp de 2a 3 zie) aca de temperatura malta ccorespunde perioadet sterile VA DATA OVULATIEL PRIN METODA TEMPERATURILOR: a ciclului si se incheie cu rmenistruatia,Permigind epistarea momentelor de fertlitate si steriltate ‘maxima, acest metodi a putt astfel serv, in eiuda fiabiltai sale relative, ca mijloe de contraceptie utilizare deveniti ar, {In cazul in care satcina s Sncepnt, temperatura nu ccobout cum a tre si 0 {acd Tnainte de menstruaie vaile. desfasurarea sarcinii Sunt insdrcinata ? Cu ct veti afla mai devreme despre debutul sarcinii dumneavoastrd, cu atat mai repede veti putea lua mdsurile care se impun pentru ca aceste luni care preced nasterea sa se desfasoare in cele mai bune conditii, pentru dumneavoastrd si viitorul copilas. Y-ati "programat" sau nu sarcina, este foarte important de stiut data precisa la care aceasta a debutat. Veti putea be~ neficia de 0 mai buna supraveghere, aceasta permitand dealtfel prevederea momentului nasterii. Ori, nu numai din motive practice, dar gi din motive medicale, acest lucru se poate dovedi capital ‘Va trebui totusi sd asteptati céteva siptiméni pentru ca medicul si con- firme starea dumneavoastrd, facand apel la teste mai fiabile decat simp- tomele eventual constatate. Daca credeti. cli sunteti insarcinati, nu asteptati aceasté confirmare pentru a lua anumite precautii (vezi p. 51), clei tocmai in primele luni embrionul este cel mai fragil. Semnele sarcinii Daca schimbarile fizice care insotese inceputul unei sarcini riscd adesea si treacd neobservate, exist totusi semne care va vor alerta, in timp ce altele nu vor fi cu adevarat vizibile decat la exa- menul medical. Cele care vi alerteazi Mai mult decdt eventualele mici simp- tome sau indispozitii (vezi lateral), pe care de altfel doar unele viitoare mame Je simt la inceputul sarcinii lor, cel care ne va alerta va fi calendarul si eventual termometrul. + Intirzierea menstruatie’. Pentru majoritatea femeilor, este primul indi- cator. Dar, dupa caz, aceasti intérziere nu este infotdeauna nici usor de caleu- lat, nici de interpretat. Experienta arat& cA ea poate avea loc independent de orice sarcind, de exemplu in unele boli, fn urma unui soc emotional sau a schimbirii mediului de viayi sau a climei (in cAlatorii sau in vacant). Apropierea_menopauzei, ciclurile neregulate, folosirea unor medicamente si oprirea folosirii pilulelor anticon- Ceptionale sunt tot atitia factori care pot si provoace o intarziere a men- struatiei. Nu putem deci niciodata afir- femeie care nu are men- struafie este fnsircinati, * Cresterea temperaturii, in cazul in care constatafi ca tn loc sa scada, tem- peratura dumneavoastra se mentine peste 37°C la sfirsitul ciclului si men- struatia nu apare, exist mari sanse si fiti insiircinat Persistenta a ceea ce medicii numesc “platou termic’ este semnul cel mai sigur al debutului sareinii. Nu este totusi ugor de definit, mai ales pentru femeile care nu folosesc metoda tem- peraturilor (vezi fneadrarea de alaturi), cu atat mai mult cu cat aceasta recur gere cotidiand la termometru a devenit exceptional. Cele pe care le va descoperi medicul dumneavoastri Mijfocul cel mai sigur de a confirma existenfa unei sarcini este @ viziti me~ dicald. Dar, fri test de laborator, medicul nu va putea afirma cu certitu- dine inainte de o luni si jumatate de sarcind, adicd dupa a doua absentia menstruajiei, daci sunteti sau nu ‘nsarcinatd. Gratie unui examen gineco- logic (vezi p. 41), el va constata 0 mo- dificare a volumului, a consistentei sia ——— SEMNELE SARCINIL G ri, cu Sau rd wars Ja reine sau in timpul zl Prerderea pofei de méncare sau dimpotriv, nevoia dea devora oft irezisibiki sau dezgust ppterie pentru unele ali- mente. Aversiune bused pent mirosuri sau parfum Aciitate la stomac, Novoie erescut de a derma. Constipaie neobisauit, Frecvente necesita de a Senzatie de oboseala inai mare emotivitate sau iritabiticae, Senzati de balonare a {ntregului corp. ‘Tensiune si crestezea vol: mului snilor: 17 sarcina formei uterului, pe care dumneavoastri ‘nu il. puteti percepe. El va gai colul uterului inchis, de o culoare violacee, sirac in mucozitate — cervicalé. Modificarea sfnilor va putea intari diagnosticul ; et cresc si areola se bombeazii ca sticla de ceas; tuberculii Montgomery, aceste mici exrescente pe areola sinului, proemind. Testele de sarcind Unele teste sunt disponibile fara rejeta si pute{i si le practicati dumneavoastra inseva; altele vi vor fi prescrise exclu- siv de medic. Testele in vanzare liber’ Aceste teste sunt efectuate pornind de laurina. Ele se prezinta sub forma unor cutiuje cu toate accesoriile necesare. Sunt usor de folosit, cu conditia de a urma corect modul de intrebuintare, si va dau un réspuns rapid si fiabil, pozi- tiv dacd sunteti insircinata, negativ dac& nu sunteti. Dar, atentie, in acest ultim caz, poate ati cul testul prea devreme sau sensibilitatea sa este prea slab, Probele de urind pujin concen- tral pot deasemenes falsifica rezulta- tul, Deci, in caz de rispuns negativ, te prudent si asteptati cateva zile si si faceti apoi un nou test, sat si consultati un medi Testele de laborator Realizate plecind de la o analiza de turing sau 0 recoltare de singe, aceste teste va vor permite si aflaji repede si sigur de existenta sarcinii. Cel care le Va cere pentru dumneavoastra este medicul. Principiul acestor teste const in a pune in evidenta, daca sunteti intr-a- devar insircinat’, un hormon care nu este secretat decat in timpul sarcinii, hormonul gonadotrofin_corionie (H.G.C.).Rolul acestui hormon este destul de putin cumoseut, dar se stie ca este esenfial in mentinerea corpului galben la inceputul sarcinii. Secretat de ou inca de la fecundare, el este fab- rieat de ceea ce va deveni placenta (trofoblast), apoi de placenta insasi (vezi p. 35). Aceste teste relevii prezenta H.G.C,, fie in urina, fie in singe. » Analiza de urini. Se pune o cantitate mici de urini, prelevati din urina foarte concentrata de dimineat’, intro eprubet, pentru a o face si reactioneze ‘cu un ser contindnd anticorpi impotriva acestui hormon caracteristic sarcinii. Fiabilitatea acestui test se situeazi in jurul valorii de 98%. + Prelevare de sfnge. De aceasta dati se efectueazi 0 dozare de H.G.C. in singe. Fiabilitatea acestui test este de 100% si permite diagnosticarea sarcinii {ntr-un stadiu precoce, chiar fainte de a constata intarzierea menstruatiei. Pentru a calcula termenul sarcini, adied a dateiteore tice a nasteri, putes proceda in douit moduri Caleutul in stiptaimani de absentia menstruatiei Se adauga 41 de siptimani lx data nceperit ultimei men- siruati, de care femeia tsi ste adesea mai bine decit de data ovulate: Aceasia este metoda de 18 ro LA CE DATA VET NASTE? caleul a medicilor, Data ls nasterii va tebui deci st vi imeze In 4l de siptimant dupa prima 2a ultimei rmenstiuagi, Daca inceperitulimei menstruatit este, de exemplu, 1 ma nastorea va avea toe 41 de sipeimani mai trziu, ta 14 februari. Calcul in tun ‘Se adaugi 9 luni din calendar 2 conceptiei, sau 9 uni si jumatate a data debutulu ultime! menstruatii, Data ‘ovulatei se situeazi ire a data 4-a 7i a unui cielu normal sing de 28 de ile (veri p. 13) De exemplu, daca ultima rmenstruatie a debutat la 1 mai, ovulagia are foe tn 14 maf; nagterea va trebui st iba loc 9 Tun 14 februarie. Data ovulatici, si deci a conceptei, este ugor ‘de caleulat pentru femeile care wilizeaza metods tem- peraturilor. Deasement acd sarcina survine dupa un aport sexual in pina petioada fertli, Dar ea va fi ‘mult mai dificil de calcula, (Cand volumul si greuistea copilului devin importante, vise pare neplicut ‘si dormiti pe abdomen, past asupra veziii sia vaselor sangvine, ceea ce perturba circulaia singelei $i face mai dificil respirati, Pentru a evita aceste inconvenient, intindeyi-vi pe partea sting, Culeata pe spate, avesi deasemenea 0 senzatie de Jena, de sufocare. Uterul sarcina Micile suferinte Mici indispozitii, datorate eforturilor crescute reclamate de organism, marcheazd uneori sarcina. Ele nu amenin{a nici séndtatea dumneavoas- tréi nici pe cea a viitorului copil, dar vai pot jena in viata cotidiand. Pe bund dreptate, doriti sd fiti alinatd. De cea ce suferiti Anemie. Sunteyi obositi, eal2iti wor, suntetipalida: va lipseste fier si actd folie. Arsuri de stomac, Lichidul gastric ure mai sor fh esofag, provoeand arsuri de stomac si regurgitiri acide, Constipatie sl baloniiri, Suntet! consti- ‘pala de putin timp sau o constipatie vill se agraveaza, Un hormen foarte mpul sarvinil, progesteronu, fctioneaza asupra intestinelor care devin mai lenese. ‘Crampe. Crampe in pulpa si Taba piciorului va vor revi noaptea Mancarimi, Freevente la sflegitul sareini, «le sunt de intensitate variabils. Cauza poate fio modificare a function’ Iu ical Dureri abdominate. fn afara contractilor pimelor luni, 50% dintre femei sufers de ‘dureri abdominale, i regiunea inghinali sat sacral incepdind din luna a 5-2 Dureri ale pubisului. Durerile pubisului fn trimestrul al weilea se datoreaz2t cjiuni bormonilor asupra imbinici coaselor bazinului, urgeri. Pierderi vaginale putin abun- dente, albicioase si inodore sunt datorate ‘modifierilor hormonale. Atentie: 0 piierdese de lichid opalescent poate fi ezultatul une Fisursri a pungii cu apa, Nevoia de a urina. Siniti nevoia de a trina mai des, cach acest lueru se intamapla de indati ce verica este plind, 68 Ce preserie medicul Fier si acid folic, Recoltare de singe tn funa a 6-4 peniru a conirola riscul de ane- ‘mie si pent a trata, dc e nevote, © ane: nie dja instalat. ‘Unele medicamente sling arsurile de stomac (nu folosifi bicarbonat de sodiu). ‘Supovitoare cu plicerina si ulet de parafind. Colelalte laxative sunt pericu- Toase pentru dumneavoastr yi viitorul Ccopil. Bett apa minerala bogat in mag. Magneziu gi vitamina B6 pentru ale atenua. Probe hepatice pentnu a elimina o boat hepatica: antihistaminiee. Vitonnine si relaxante muscular ‘Vitamie din grupa B, uncon eficace Prelevari pentru a depista orice infeetie vaginala sau micoza. Scurgerile sunt insotite in aceste carr de mi dle usturmi locale im sa Daca simi usturimi cand urinati, un exa- men de un tratament pentru combatertea infectiei urinare. Ce puteti face Consumaticreson, spanae, inte, fasole alba, frucie uscate, wallbenus de ou, feat, cigcolats, andive, pepene galben. avocado. ardei grasi ficat de pasire pen= tm acid folic. vital! mancarurile eu sos, cruditat ‘condiment, baututi gazoas prajite, cafea. inatiagi-va bustul dormiti Miincatt legume verzi si saat; evitatt feculele, in afard de oe7; mncati piine semi-integratis beti un pahar mave de api negazoasi la trezine; mergeti pe jos 0 Jiumatate de or’ pe 7 “Masati pulpa de jos tn sus, trignd Taba piciorului spre gamba; umblati descultd pe ppodea: dormiti cu picioarele tnalgae Evitayi produsele de toaletd alergizante (parfamuri, deodorante). Folositi Sipun de Marseille $1 prefer bumbae. ‘Singura reguli de haat pentru vi usura ete repausul, Consultati-v medicul pentru A verifiea daca mu este vorba de contract i Imbricimintea din Profitayi de cel mai mic moment de repaus. Ver ati Ia igiena ints; faa dugurl vvaginale: preferati chilotii din bumbac: evitatiabsorbamtele care favorizeazt imicozele si germeni Bei abundent pentra a impiedica piscaturile eave apar dacs urina este prea ‘concentra, De ceea ce suferiti Obosea, somnotent tmp prmcor Jom, sume obost ive soma, fit ren mou anu Hemoroizi Aceste vene varicoase tn regiunea annsului sun freevente la sfirgtul sarcinii proyoaca mancirimi, dar se atenuea7 dupa nastere. Insomnil. La sfiryitul sarcini vet avea poate insomni.Vitorul bebelus se mised ‘mai mult: durerile i erampele va tezesc. ‘Durerile de spate. incepind cu luna 3 riscafi si suferigi de dureri de spate; uierul ‘a mitt si pasi pe coloana vertebral. Indispoziti si pierderea cunostintei. Sunt duorate variagilor tensivnii arterial sau ‘nei seddert a concentratiei de zahar Tn singe. Greturi $i varsituri. De laa 3-4 laa da Juma varsaturi de bila, dimineaa pe stomacul gol, virsdturi si salivari exeesive sunt freevente, desi neinsemmate ingerari ale nasolul si gingilor. Vi ‘Singerea7i nasil. Mai fragile, gingile vB sdngerea7 cind vA spalati pe dint. Salivate. Salivatia ereste uneori mai in \impul sarcini, apoi, dup nastere, ds pare. Sint durerosi. Aproape toate femelle Insdreinate au Sniihipersensiili mn tim- pol primclor tei luni, Mamelonul este tuneori dureros ‘Transpiragi. Transpirati mai mutt sub axtiunea hormonilor. YVarice, greutate in membre. Varice apar sau se agravenz, desea Tnsoyite de @ senzatie de greutate, de crampe, de ‘maincarimi, de furnicatusi sau de win ale picioarelor sau gleznelor. Ele vor reste pind Ja sfrgitul sarin i se vor atenus apoi, dapa nastere Ce preserie medicu! Nimie deosebi (eal p. 66), ‘eventual odin! Ungueme antinflamatoare si analgevice, tonice penta vene, in eazuri de {in mod excepsional, mic& operatie pen tru scomterea vn cheag de singe, {Un somnifer usor in eazurile mal serioase de insomnie, ‘Odi cada (peta elecsicd) si infil tent and inflamatoure tn caz de tumbago cut sau de seated, Depistarea tulburarilor de origine diabe= ‘ica sau eardiaed, dacd acestea persist Medicamente impotiva varsatuilor (andiemetice) sta gre(urilor. Daca vomagi foarte des si slab, va f poate necesars spitalizarea pentru a impiedica deshidratarea, [Bfectuarea unui detartaj de cite stoma- tolog. Nici un tratament nu reuseste Nici o perseripie deosebith Nim deosebie CCiorupi elastic! pentru impiedicarea dez- volt lor; ntirtoare pentru vene, creme sau geluri, care pot aduce o calmare ‘momeniana. Daca varicele persists dupa fasere, va irebuie eonsaltat un medic spe-