Sunteți pe pagina 1din 10

CAPITOLUL III-studiu de caz

3.1 Aspecte privind procesul de armonizare contabilă din România.

Procesul de integrare a relaţiilor economice interstatale şi în ultimă instanţă


globalizarea, presupune ridicarea unor restricţii, armonizarea unor reglementări
care să favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării
multilaterale, transferul de tehnologii, perfecţionarea şi accesibilitatea sistemului
financiar-valutar internaţional. Ca orice componentă a sistemului economic, şi
contabilitatea a trebuit să suporte schimbări şi adaptări la noua tendinţă de
globalizare, de armonizare şi integrare, încercând să se adapteze atât la
schimbările regionale, generate de integrarea şi adaptarea României în UE, cât şi la
schimbările de la nivel internaţional.

Instituţiile europene legiferează prin intermediul a două instrumente de


bază: Directivele, care trebuie încorporate în legislaţia statelor membre, şi
Reglementările, care devin legi în cadrul UE, fără a fi preluate de legislaţiile
naţionale. Pentru a se alătura Uniunii Europene, România, ca și celelalte țări
membre, trebuie să îndeplineasca anumite criterii, printre care și adoptarea acquis-
ului comunitar. Astfel, doua Directive pot fi considerate baza acquisului comunitar
pentru domeniul contabilității corporațiilor:

Directiva a IV-a a Consiliului privind conturile anuale ale societatilor


comerciale și Directiva a VII-a a Consiliului privind Conturile consolidate ale
societatilor comerciale.

Directiva a IV-a a Consiliului, coordonează ansamblul cerințelor impuse


statelor membre și în curs de aderare privind prezentarea și conținutul situațiilor
financiare anuale și a rapoartelor la acestea, principiile generale privind evaluarea
poziției și performanței financiare a unei entități, reguli specifice de evaluare a
activelor și pasivelor și de publicare a conturilor anuale. Totodată directiva prevede
cerințele privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale de către persoane
autorizate să auditeze în acest scop, conform cerințelor europene.

Directiva a VII-a a Consiliului, coordonează legislația cu privire la


conturile consolidate (la nivel de grup) și definește împrejurările în care urmează
să fie întocmite conturile consolidate.
Obiectivul primordial al Directivelor contabile europene consta în
eforturile realizate pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate, în vederea
realizării unei piețe interne comune.

În timp, au existat numeroase opinii privind opțiunea Românie, dupa anul


1990, pentru modelul francez de contabilitate, iar dupa anul 2000, pentru modelul
anglo-saxon.

Aproximativ 1.500 de întreprinderi româneşti au început, odată cu


asimilarea reglementărilor regăsite în Ordinul Ministrului Finanţelor Publice
(OMFP) nr. 94, din februarie 2001, aventura cunoaşterii şi aplicării standardelor
contabile internaţionale (IAS).

O analiză atentă a evoluției întregistrată în timp arată de fapt procesul de


armonizare a contabilității românești, în prima etapa a reformei, la cerințele de
bază ale Directivei a IV-a a CEE. Un rol decisiv 1-a avut în acest sens sprijinul
european prin finanțările PHARE, ceea ce a și concentrat eforturile de dezvoltare
spre sistemul de contabilitate continental. Unele condiționalități ale organismelor
financiare internaționale și asistență acordată de Guvernul Marii Britanii prin
Departamentul de Finanțare Internațională, au orientat dezvoltarea sistemului
românesc de contabilitate, spre Cadrul general al IASB și Standardele
Internaționale de Contabilitate.

Drumul ales de România a fost precizat prin Legea contabilitatii nr.


82/1991, cu modificările și completările ulterioare (republicată), și reglementările
contabile date în aplicarea acesteia care, în timp, au urmat cerințele procesului de
aderare la Uniunea Europeană și acumulările realizate de dezvoltarea profesiei.

Programul de Dezvoltare a Contabilitaţii din România a adoptat soluţia


mixului (hibridului) dintre Directivele contabile europene şi Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară. Adoptarea unor reglementări contabile
orientate spre IFRS a fost apreciată pozitiv, cu deosebire de instituţiile europene şi
internaţionale de contabilitate. În 1999, secretarul general de atunci al IASC, Sir
Brian Carsberg, felicita România pentru strategia aleasă în domeniul contabilităţii,
accentuând faptul că entităţile pot afirma că situaţiile lor financiare sunt conforme
cu IAS doar dacă respectă toate standardele şi interpretările.1

Prin reglementările contabile adoptate pentru anul 2006, România amână


adoptarea IFRS pentru anul 2007. Adoptarea IFRS în anul 2005 a fost
circumscrisă numai la întocmirea situaţiilor financiare consolidate de către

1
M. Ristea, L.Olimid, D.A. Calu, Sisteme contabile comparate, Ed. CECCAR, București, 2006, pag. 240
instituţiile de credit.

Începând cu anul 2006, toate entităţile contabile aplică reglementările


contabile conforme cu directivele contabile europene. România a implementat cele
două directive contabile înainte de data prevăzută pentru aderarea la Uniunea
Europeană. Reglementările ordinului (OMFP nr. 1752), aplicabil în ţara noastră
începând cu 1 ianuarie 2006, se cer a fi conforme cu directivele contabile
europene.

Regulile prezente în acest din urmă ordin sunt parţial inspirate din „litera”
unor standarde contabile internaţionale. Prin Ordinul nr.1.752/17.11.2005,
Ministerul Finanţelor Publice a aprobat reglementări conforme directivelor
contabile europene, reglementări cuprinse în cele două anexe ale ordinului:
Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene şi Reglementări contabile conforme cu Directiva a VII-a
a Comunităţilor Economice Europene. Reglementările adoptate se disting prin
conformitate până la aliniere cu directivele contabile europene.

Este un demers apreciat pozitiv având în vedere că prevederile din directive


trebuie implementate în dreptul contabil al fiecărei ţări care membră în Uniunea
Europeană. În măsura în care o serie de reguli generale rămân fără răspunsuri
concrete în planul politicilor contabile, reglementările conforme preiau şi
integrează o serie de prevederi din Cadrul general al IASB şi referenţialul IFRS.

Așa cum rezultă din titlu acestor Reglementări ele se doresc a fi nu numai
armonizate cu directivele europene ci conforme cu acestea, adică la fel ca acestea.

În noiembrie 2009, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE(MFP) a


emis noi reglementari contabile conforme cu directivele europene, respectiv
Ordinul MFP nr. 3055/2009 prevederile intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Ordinul MFP nr. 3055/2009 nu aduce modificări formatului situațiilor


financiare anuale. Astfel, entitățile care, conform reglementărilor contabile în
vigoare, au întocmit situații financiare anuale simplificate, vor putea întocmi în
continuare situații financiare anuale în aceleași condiții.

Cele mai importante modificări aduse reglementarilor contabile în vigoare


sunt:

- efectuarea lunară a evaluării elementelor monetare în valută,


precum și a creanțelor și datoriilor, exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, cu recunoașterea
în contabilitate a diferențelor înregistrate;

- corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor


semnificative aferente exercițiilor financiare precedente;

- contabilizarea contractelor de leasing financiar, în condițiile în


care numai anumite categorii de entități pot avea calitatea de
locator;

- tratamentul reducerilor comerciale acordate, respectiv primite;

- aplicarea în contabilitate a principiului prevalenței


economicului asupra juridicului de către toate categoriile de
entități.

Cele mai importante completări aduse de Ordinul reglementărilor


contabile sunt:

- transpunerea prevederilor Directivei 2009/49/CE a


Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de
modificare a Directivelor 78/660/CEE si 83/349/CEE ale
Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe de prezentare a
informațiilor impuse societăților comerciale mijlocii și obligația de
a întocmi conturi consolidate;

- precizarea utilizatorilor situațiilor financiare anuale care sunt


situații financiare cu scop general;

- enumerarea caracteristicilor calitative ale situațiilor financiare;

- tratamentul schimbării de metode contabile și diferența între


modificarea acestora și modificarea estimărilor contabile;

- contabilizarea schimbului de active;

- menționarea expresă a unor elemente care influențează costul


de achiziție;

- elemente legate de costurile indatorării;

- evaluarea efectuată la încheierea exercițiului financiar;

- factorii care indică deprecierea imobilizărilor corporale și


necorporale;
- condițiile de recunoaștere ca imobilizări a cheltuielilor de
explorare și evaluare a resurselor miniere;

- contabilizarea distinctă a imobilizărilor corporale și a stocurilor


cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile
aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare;

- condițiile de revizuire a duratei de amortizare a imobilizărilor;

- instrumentele financiare;

- modificarea destinației activelor deținute;

- tratamentul depozitelor bancare constituite în valută;

- recunoașterea:

a) primelor reprezentând participarea la profit, acordate


potrivit legii;

b) beneficiilor sub forma acțiunilor proprii ale entității sau a


altor instrumente de capitaluri proprii acordate
angajaților;

c) contribuției unității la schemele de pensii facultative și la


primele de asigurare voluntară de sănătate;

d) plăților anticipate în contul impozitului pe profit,


determinate potrivit legii;

- actualizarea provizioanelor;

- aplicarea conceptului financiar de capital, la elaborarea


situațiilor financiare;

- tratamentul contabil al:

a) bunurilor de natura patrimoniului public, primite în


administrare, respectiv cedate;

b) programelor de fidelizare a clienților;

c) cheltuielilor ocazionate de realizarea instalațiilor în


vederea asigurării utilităților;

- controlul intern al entității;

- întocmirea situației fluxurilor de trezorerie.


Ne ferim de fiecare dată să folosim formula „contabilitatea românească”.
Însă, aproape întotdeauna, sistemul contabil practicat în ţara noastră, indiferent
că a fost consecinţa unei fracturi istorice sau nu, a fost şi este un produs de
import.2

Drumul internaţionalizării şi europenizării contabilităţii din România trece


şi prin asimilarea produselor convergenţei între cele două referenţiale contabile de
nivel mondial.

O atare misiune este şi expresia influenţei suportate de economia


românească, în confruntare cu fenomenele de globalizare. Trecerea la sistemul
bazat pe standarde IFRS cere ca economiştii contabili, experţii şi auditorii
financiari, profesorii şi studenţii să asimileze lecţiile convergenţei între
referenţialul internaţional şi cel american. Este, probabil, procesul cel mai complex
căruia specialiştii trebuie să îi facă faţă, de la declanşarea reformelor contabile,
după

3.2. CECAR Dâmbovița – organizare, competenţe, membrii activi şi


inactivi, activităţi cu impact major în dezvoltarea economică locală

CECCAR, este organismul reprezentativ al profesiei contabile din


Romania, autonom neguvernamental, non-profit și de interes public. Cu o
dezvoltare remarcabilă la nivel național, CECCAR este reprezentat în toate cele
42 judete ale țării, prin filiale teritoriale.

Filiala CECCAR Dâmbovița are în prezent un număr de 510 membrii din


care 226 experți contabili liber profesioniști sau angajați si 27 contabili autorizați
liber profesioniști sau angajați,(anexa 1), 48 societăți comerciale (anexa 2) și 209
membri cu statut incert(anexa 3).

Conducerea filialei este asigurată de Consiliul filialei, compus din 10


membrii aleși de Adunarea Generala a membrilor CECCAR din județ și de
Biroul permanent format din președinte, un vice-președinte secțiune experți
contabili, și un vice-președinte secțiune contabili autorizați.

Conducerea operativă este asigurată de directorul executiv și un șef sector


administrativ.

2
N.Feleagă, L .Feleagă, Economie teoretică și aplicativă, Revista AGER, Nr. 3, mai 2006 pag. 44
Sectorul privind etica și respectarea normelor profesionale și expertiză
contabilă este condus de un expert contabil.

Sectorul stagiu și dezvoltare profesională continuă este condus de un expert


contabil.

Comisia de cenzori, formată din 2 membri, asigură verificarea încadrării în


reglementările legale ale activității financiare a filialei.

Monitorizarea calității serviciilor experților contabili și a contabililor


autorizați se efectuează prin auditorul de calitate. Eventualele nerespectări a
normelor profesionale de către membrii CECCAR intră în competența de
soluționare a Comisiei de disciplina, ce ființează la nivelul filialei și care are în
componență 3 experții contabili:

- președinte;

- secretar și

- un membru.

Comisia de arbitraj are ca și atribuții efectuarea diligențelor pentru


stingerea divergențelor între membrii CECCAR și clienți.

Există preocuparea permanentă pentru îmbunătățirea comunicării cu


societățile comerciale, instituțiile publice, organisme profesionale și se depun
eforturi pentru ridicarea nivelului profesional al membrilor săi și implicit creșterea
calității serviciilor prestate.

Organigrama Filialei.

Filiala CECCAR DÂMBOVIȚA este o filiala de gradul III și are


următoarea organigramă:

Adunarea Generală Director executiv al Filialei

Consiliul Filialei Sector evidență Tablou

Biroul permanent Sector stagiu și DPC

Președintele Filialei Sector etică și control respectare norme

Birou expertize
Birou administrativ

Consiliul filialei este format;

- președinte;

- vice-președinte sector experți contabili;

- -vice-președinte sector contabili autorizați;

- 3 membri titulari (2 experți contabili și un contabil autorizat);

- 4 membri supleanți (3 experți contabili și un contabil


autorizat)

Conducerea executivă a filialei este formată din:

- Director Executiv;

- Șef Sector Etică și Control Respectare Norme și Sef Birou


Expertize Contabile;

- Șef Sector Stagiu și Dezvoltare Profesională Continuuă;

- Șef Birou Admininstrativ;

- Auditor de Calitate;

Comisiile Filialei:

Comisia de disciplină este formată dintr-un președinte și 4 membri, toți


experți contabili.

Comisia de cenzori este formată dintr-un contabil autorizat și un expert


contabil.

Comisia teritorială de arbitraj este formată din 3 experți contabili și 2


juriști.
Pregătirea profesională continuă - Filiala CECCAR Dâmboviţa

La Filiala CECCAR Dâmboviţa preocupările pentru pregătirea


profesională continuă se află în centrul atenţiei atât pentru profesioniştii contabili,
cât şi pentru executivul filialei.

Acţiunile în acest sens s-au materializat în organizarea cursurilor de


pregătire profesională pe domeniile Expertiză contabilă/Doctrină şi Deontologie
profesională/Fiscalitate, conform Standardului profesional nr. 38 şi
Programului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă. Evenimentul a
reunit 93 cursanţi care şi-au actualizat cunoştinţele profesionale, în conformitate cu
ultimele evoluţii ale ştiinţei şi cu bunele practici internaţionale ale profesiei.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de pregătire a stagiarilor, Filiala CECCAR


Dâmboviţa a organizat o întâlnire de lucru cu lectorii formatori de stagiu, având ca
scop cunoaşterea reciprocă a problemelor şi identificarea mijloacelor de acţiune.
Participanţii au discutat în principal despre identificarea mijloacelor de comunicare
reciprocă, transparentă şi eficientă, în vederea asigurării unei colaborări în
conformitate cu politicile şi strategia CECCAR pe termen mediu şi lung. Cu
această ocazie, conducerea executivă a filialei şi şeful sectorului stagiu dezvoltare
profesională au împărtăşit lectorilor formatori concluziile desprinse în urma
analizelor efectuate pe baza rezultatelor obţinute pe parcursul anului precedent,
precum şi a sondajelor efectuate prin dialog direct cu stagiarii. Au fost reluate şi
explicate reglementările privind activitatea de stagiu şi s-au reţinut propunerile şi
sugestiile lectorilor formatori.

De asemenea, s-a prezentat noua viziune organizatorică ce urmează a fi


aplicată pentru activitatea de pregătire a stagiarilor, începând cu anul 2010, la
nivelul filialei, astfel încât, rezultatele să aducă un aport de valoare la realizările
precedente.

CECCAR organizează o dată la doi ani Congresul profesiei contabile din


România, eveniment de amploare, cu participare la nivel naţional şi invitaţi ai
organismelor profesionale internaţionale. Tradiţia organizării acestei mari reuniuni
s-a impus ca reper în agenda mondială a profesiei contabile, autorităţi ale profesiei
din întreaga lume întâmpinând cu interes participarea la dezbaterile pe care
CECCAR le propune în cadrul congresului.

Anul acesta,are loc al XVIII - lea Congres al profesiei contabile din


Romania în perioada 3-4 septembrie, la Bucureşti, Palatul Parlamentului. Tema
acestei ediţii este "Pentru o nouă cultură în profesia contabilă", propunând celor
prezenţi cele mai incitante subiecte despre perspectivele profesiei în lume şi în
România, în contextul economic actual.
CECCAR aşteaptă şi în acest an o participare numeroasă, numărul
invitaţilor fiind de 1.500 de persoane, pentru a expune şi dezbate o nouă cultură în
profesia contabilă, dar şi pentru a încerca împreună cu vorbitorii invitaţi să
contureze viitorul profesiei. La Congres vor fi prezenți și reprezentanți ai Filialei
CECCAR Dâmbovița.