DREPT LA TINTÄ

TINERII
Numărul 7, iunie 2010,Costeşti
Site-uri: http://pnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro LIbERALI
http://tnlcostesti.xhost.ro

Cuprins P.N.L. cel mai tânăr vechi partid din România

P.N.L - 135 de 24 mai 1875 – 24 mai 2010
ani de
liberalism Pe 24 mai Partidul Din partea T.N.L. Costeşti au
pag. 1 Naţional Liberal a aniversat 135 participat 10 tinerii, care au avut
Alegeri la CSL
Arges
de ani de la înfiinţarea sa. Cu prilejul să schimbe câteva cu-
pag. 1 aceasta ocazie a fost organizat în vinte cu preşedintele PNL, Crin
municipiul Piteşti un eveniment Antonescu, senatorii Varujan
Funeriu, repetent
la Educaţie în cinstea acestei sărbători, con- Vosganian şi Mircea Diaconu,
pag. 2 cretizat prin fomarea unui lanţ deputaţii Andrei Gerea, Ludovic
FUNNY VIDEOS
uman de 135 de tineri, veniţi din Orban şi alte personalităţi ale
pag. 2 toate organizaţiile liberale de PNL.
tineret din Argeş.
9 mai 2010 - Ziua
Europei
pag.3

In lumea mea
pag.3

Validarea BPL
interimar al
T.N.L. Costeşti
pag. 4

Criza la romani
pag. 5

Tinerii de ieri,
politicienii de acum
pag. 6
Vuvuzela Mon-
dialului
Alegeri la CSL Argeş Studenţii din TNL Costeşti au
participat la aceste alegeri, totodată
pag. 6
Amintirile omului de
propunând şi doi candidaţi pentru
lu Duminică, 6 iunie, a avut loc o birou: Ivan Ionuţ Daniel şi Olteanu
pag. 8 Adunare Generală de alegeri la Clubul Dragoş Ionuţ. În urma rezultatului vo-
Caseta tehnica: Studenţilor Liberali din Argeş, pentru tului cei doi au intrat ca membrii în
desemnarea unui nou birou. Astfel s-au CSL Argeş. Pe această cale ii felicităm
Dan Serban- redactor organizat noi alegeri la aproape un an pe cei doi şi le urăm să aibă rezultate
Colaborator: Marian distanţă de precendetele. cât mai bune în urma activităţii din
Lazar birou.

1
 Funeriu, repetent la Educaţie

Funeriu, repetent la Educaţie - Cine va consilia elevii din învăţământul

Sistemul educaţional şi de învăţământ a primar şi gimnazial? Psihologii din centrele spe-
reprezentat dintotdeauna un element determinant ciale?
în evoluţia naţiunilor, constituind, în egală Restructuraţi sistemul prin desfiinţare de şcoli dar
măsură, un factor de progres şi o investiţie în viitor. nu aţi prevăzut achiziţionarea niciunui micobuz şco-
Este bine cunoscut faptul că, în orice democraţie, lar.
într-un guvern care vrea să-şi respecte
promisiunile asumate, prestaţia ministrului -Cum veţi asigura resursele mutării elevilor ?
Educaţiei este la fel de importantă ca şi cea a Doriţi subordonarea învăţământului primar şi gim-
primului ministru. Pentru că este vorba de nazial Consiliilor Locale şi pe cel liceal Consiliilor
persoana care propune, gestionează şi Judeţene. Ce veţi face cu unităţile de învăţământ
implementează politici publice în domeniul colegiale în care sunt organizate toate formele de în-
Educaţiei – un domeniu care înseamnă grijă şi văţământ preuniversitare (gradiniţă, ciclul primar,
responsabilitate pentru generaţia de mâine a ciclul gimnazial, liceu)?
României europene.
Suntem tineri şi ne exprimăm profunda Domnilor guvernanţi,
îngirjorare privind proiectul de lege înaintat de Nu s-a schimbat şi nu aţi schimbat nimic în
către guvernul Boc în frunte cu ministrul învǎţǎmânt: promovaţi aceeaşi atitudine de dispreţ
Funeriu, un proiect care afectează în mod direct şi aroganţă faţă de corpul didactic, faţă de elevi şi
generaţia tânără. studenţi, faţă de părinţi! Nu vă pasă de problemele
Domnule ministru al educaţiei, fiţi amabil şi din educaţie, nu doriţi reformarea acestui domeniu,
răspundeţi-ne la următoarele întrebări: ci aveţi un singur obiectiv: politizarea sistemului,
- Ce veţi face cu tinerii profesori care vor în dorinţa de a vă fi docil, de a-l subordona, aşa
rămâne fără catedră în urma reducerii numărului cum încercaţi cu toate categoriile sociale şi în toate
de clase şi mărirea normei didactice? segmentele vieţii publice din România!
Şcoala românească a fost transformată în ul-
- Cum veţi gestiona creşterea abandonului timii anii de către aproape toţi ministrii care au con-
şcolar cauzat de modificarea ciclului şcolar obliga- dus ministerul educaţiei, un laborator în care fac
toriu? nenumărate experimente pe tinerele generaţii, unele
mai nereuşite decât altele.
- Care sunt şansele de titularizare ale unui Domnule ministru Funeriu,
tânăr profesor ieşit de pe băncile facultăţii ţinând Doriţi să creşteţi abandonul şcolar. Vă cerem
cont că întreg sistemul va fi politizat? Să alerge să abandonaţi ministerul prin demisia dumneavoas-
din şcoală în şcoală şi să sfârşească completând o tră şi vă declarăm:
adeziune la partidul din care faceţi parte? REPETENT LA EDUCAŢIE!

Hai sa ne mai descretim fruntile un pic. Sunteti la un click distanta:

- Mai tari ca Lady GAGA
- BANG! Un deget!
- Bodyguazi intelectuali
- Cateaodata e bine sa le lasi in pace

2
 9 mai Ziua Europei
Ce este Ziua Europei

Probabil că aţi întâlnit din întâmplare, într-o agendă sau într-o altă publicaţie, menţiunea
„Ziua Europei” pentru data de 9 mai şi v-aţi întrebat care este semnificaţia acesteia.
Foarte puţini ştiu, probabil, că la data de 9 mai 1950 s-a
făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.
La Paris, în acea zi, pe fundalul ameninţării izbucnirii
unui al treilea război mondial în Europa, ministrul francez al
afacerilor externe, Robert Schuman, a citit în faţa presei inter-
naţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte
state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi
oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.
Ceea ce ministrul francez a propus a fost crearea unei
instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului,
sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a
fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa
pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.
Prin urmare, totul a început în acea zi. Iată de ce liderii UE, întruniţi în cadrul summitului
de la Milano, în 1985, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.

In lumea mea
In lumea mea e altfel, Geoana e presedinte, iar Johannis desi nu e cel mai bun prim-ministru a
inceput din 2009 sa se ocupa de reducerea cheltuielilor. De furat tot se fura, da, zau putin 5%, adica
la jumatate de pe cat era pe vremea PSD.
Basescu mai apare pe la televizor, joaca table cu Nastase la DNA. Din cand in cand mai trece Ili-
escu sa le aduca pachet si sa le povesteasca de tablouri. Economia nu duduie dar avem ceva crestere. Din
cand in cand am cosmaruri noaptea, visez ca e Basescu presedinte, si guvernul Boc a ajuns la numarul 5,
stiu ca nu poate fi adevarat , nici in tarile africane un guvern nu ajunge la numarul 5 (oare cate congrese a
prins Ceausescu la putere?), visez urat, visez ca nu mai am loc de munca, sa ca veniturile s-au dus in jos, si
dupa marirea impozitelor au dat drumul la inflatie. Visez ca rup capete. Ma trezesc lac de apa, ce cosmar
nenorocit, noroc ca a iesit Geoana, il urasc pe Geoana micul comis voiajor al PSD.
Dar n-am avut incotro, stiam ce va urma daca ies portocalii. Totusi noptea visez ca, nu asculta ni-
meni avertismentele oamenilor normali la cap, si ca Boc e la guvernare, in vis am o epifanie, realizez care
este rolul monumentului facut de Iliescu in fata la CC:nu este un cartof infipt intr-o teapa, este monumen-
tul antifascimului, numai ca in loc de Musollini si Clara Petacci, de monument atarna un boc si o elena.
Ce vis tampit. Promit sa nu mai citesc carti de istorie, acolo am vazut ca poporul in general vrea sa
vada sange, caci circul nu inseamna clowni, circul inseamna galdiatori. Un vis total deplasat, acum nu mai
este ca pe vremea lui Ceausescu, nu mai avem sapaima de securitate, acum cei ce se ocupa de siguranta na-
tionala sunt atent supravegheati de alti oameni care se ocupa de siguranta care sunt supravegheati de oa-
meni care se ocupa de securitate.
Daca ies in strada am multe de pierdut,inca 20 de ani de frumoas tranzitie, inca 20 de ani de orizon-
turi capitaliste rosiii, o pensie sigur garantata la 70 de ani, niste copii care vor ocupa in scoli locurile lasate
de copii lui Videanu cand au plecat in Elvetia, niste spitale unde stai singur in 20 de patuti impreuna cu 20
de milioane de bacterii de pe vremea lui Tutankamon.
N-as putea face ceva urat in viata reala, si oricum nu e cazul in viata mea, Johannis e prim ministru.
Dar ma rog cei ce nu au nimic de pierdut au o zicala:
Ave, Traian, morituri te salutant!

3
 Validarea biroului politic interimar al
T.N.L. Costeşti
În urma Adunării Generale a TNL Costeşti din data de 16 mai, datorită slabei prezenţe a mem-
brilor la vot, s-a hotărât în şedinţa de birou a T.N.L. Argeş validarea unui nou birou polic local interi-
mar (cu mandatul de 3 luni şi nu de 2 ani) cu scopul de a reorganiza şi reface T.N.L. Costeşti în
următoarea perioadă.
Astfel configuraţia noului birou este:
Dan Serban
- presedinte TNL Costesti
-membru in BPT Arges;
-redactor-sef Tinerii liber-
ali;
- www.tnlcostesti.xhost.ro

Olteanu Dragos Zorzolan Ionut

- vicepresedinte; - vicepresedinte;
membru CSL
Arges

Badea George Luta Mirela Minciuna Liviu Ivan Daniel Ionut

- membru; - membru; - membru; - membru TNL Costesti;
-membru CSL Arges

Dragomir Birlogeanu
Florina Relu Constantin
- membru; - membru;

Moraru George
- membru;

4
 Implementarea indexărilor salariale
sau Cum înţeleg rotmânii regimul de austeritate
de Bizonu’
Se ia spre studiu una bucată familie autohtonă – comunus clanus – dar sui generis. El: trecut de
prima tinereţe, ursuz şi albit de griji, cu dantura îngălbenită de la nicotină şi ficatul plutind în alcool. Că-
maşa de polystiren (ce seamănă cu celelalte din şifonier) şi pantalonii de stofă (unicii, de data asta!) se
asortează perfect cu espadrilele obosite şi şapca unui partid la fel de obosit. Ea: încă în floarea vârstei – aşa
crede ea! – mignonă, cochetă, îmbrăcată de la Second în culori stridente, dar cu pantofi ultimul răcnet şi
inele din aur pe fiecare deget.
Bugetari amândoi, se întâlnesc la masa de seară cu fluturaşii de salariu în mână: cel de profesor (al
lui) şi cel de funcţionar în primărie (al ei). Ţigările aprinse fumuiau leneşe în scrumiere, în vreme ce
plasma uriaşă bolborosea hispanic ceva telenovelic prin liniştea de priveghi. Genericul de publicitate îi
dădu însă femeii prilejul de a se desfăşura:
– Auzi mă, lasă ziarele alea de sport, că m–ai speriat cu atâta fotbal! Fii atent că ăştia n–au glumit
când au zis că ne taie salariile cu 25%. Aşa că trebuie să ne mai reducem şi noi cheltuielile, că nici maică–
mea săraca n’ o să mai poată să ne ajute, că şi ei i–au tăiat 15% din pensie. Uite la ce m–am gândit, zise ea
trăgând cu sete un fum adânc de ţigară mentolată. Pe ăsta mic îl trimitem peste vară la maică–ta, ca să nu
mai plătim atâta la întreţinere. Şi cred că ar fi bine să te duci şi tu cu el, că oricum nu mai ai ore la clase.
Iar pentru toamnă, să faci bine să–ţi iei un post la un liceu în Piteşti, să prinzi şi tu subvenţii de la părinţi
înstăriţi, nu de la ţărani jegoşi.
– Şi tu cum faci economii?
– Eu trebuie să am prestanţă, că doar lucrez în primărie cu oameni mari. Mi–ajunge cât mă faci tu
de râs pe stradă, nu trebuie să fie şi eu la fel!
– Păi dar, te fac eu de râs! Când …
– Hai gata, că începe telenovela. Rămâne cum am stabilit.
Şi uite aşa, în mare, a fost implementată reforma bugetară de austeritate în plan familial.
Acest articol este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Orice asemănare cu fapte sau personaje reale
este pur întâmplătoare. Sau nu …
t

5
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Tinerii de ieri, politicienii de acum

Au trecut 20 de ani de la aşa-zisa revoluţie şi încă pe atât vor mai trece până când cei 43 de ani de
regim communist vor fi egalaţi de cel democratic.
Deşi, teoretic, între cele 2 tipuri este o diferenţă imensă, în timp ce comunismul este opusul libertăţii
şi prohovăduieşte dictatura iar democraţia apără libertatea şi face apel la puterea indivizilor societăţii în
care trăiesc, practic în România între cele 2 tipuri nu este nicio diferenţă. În prezent suntem conduşi în
general de fii comuniştilor şi trăim într-o socetate care a cărei mentalitate în proporţie de 70-80% nu s-a
schimbat, incultura şi nesimţirea sunt la putere, iar cei buni sunt izgoniţi peste hotare de sărăcie lucie la
care sunt condamnaţi să trăiască dacă aleg să trăiască în România.

de Dan Şerban

6
 Vuvuzeala Mondialului 2010

De Vuvuzelu’
– Bună seara stimaţi microbişti! Bine aţi venit
în Africa de Sud, locul unde se va desfăşura ediţia
din acest an a Turneului final de Fotbal, ce re-
uneşte cele mai bune echipe reprezentative de pe
Glob. Ca de fiecare dată de la înfiinţarea acestei
competiţii, România este nelipsită, sperând şi de
data aceasta să repete performanţa din 1986, când
„Generaţia de Fier a Proletariatului român a câşti-
gat pe teren, prin muncă asiduă, trofeul suprem.
Însă conducerile burghezo–moşiereşti capitaliste
nu puteau fi de acord ca o ţară socialistă să se în-
coroneze Regina Lumii şi iau anulat performanţa
la masa verde” aţi recunoscut, desigur, mesajul C.C. al P.C.R.–ului cu ocazia reîntoarcerii echipei naţionale
după aventura mexicană.
În acest an, gazdele dumneavoastră sunt: subsemnatul – Vuvuzelu’ – şi domnul Teodor Meleşcanu
– fostul ministru şi ex–posesorul unei pensii de lux. Datorită reformelor guvernamentale, domnia sa a fost
nevoit să urmeze cursuri de recalificare profesională şi să devină crainic TV. Menţionând în treacăt, că este
plătit la cuvânt şi nu la oră, îi adresez obişnuitul „Bună seara!” şi îi adresez rugămintea de a ne împărtăşi
câteva impresii ante–competiţionale …
– Bună seara stimate doamne şi respectaţi domni, împătimiţi ai sportului rege. Astăzi suntem mar-
torii unui …
– … mda! Îi mulţumim domnului ex–ministru pentru aceste inspirate vorbe de duh, dar trebuie să îl
întrerupem, căci altfel vom cheltui şi bugetul pe anul viitor al T.V.R.–ului!
Aşa cum spuneam anterior, România se numără printre ţările participante la Turneul Final. Zeiţa
Fortuna nu a fost prea îngăduitoare, repartizându–ne în aşa–numita Grupă a Morţii Clinice, alături de
reprezentativele Insulei Paştelui (din America de Sud), Papua Noua Guinee (Asia) şi Lesotho (de pe Conti-
nentul Negru). În această grupă, Papua şi Lesotho porneşte ca favorite, dar ţara noastră îşi va demonstra
adevărata valoare.
Campania de pregătire din această vară a marcat meciuri de pregătire cu Ucraina şi Macedonia,
două mega–puteri, în alte domenii însă decât cel fotbalistic. În urma criticilor acide venite din partea presei
determinate de ultimele înfrângeri, o parte dintre titularii obişnuiţi – Mutu, Chivu, Marica ori Rădoi – au
acuzat dureri pelviene de rezultatele naţionalei şi au spus goodbye Cupei Mondiale. În acest context, se-
lecţionerul ErLuce a fost nevoit să alcătuiască un 11 de avarie, cu mulţi jucători ce activează în Liga a III–
a ori în Diviziile Săteşti.
Să dăm citire fişei tehnice: România joacă un 4–4–2 învechit, ce nu surprinde cu nimic, care se
tranformă cu elasticitate în 2–3–5 sau 5–5–0 în fucnţie de locaţia mingii. În poartă este Carlos, naturalizat
pe ultima sută de metri; fundaşi centrali sunt Ochilă şi Boubătrân de la A.S. Ferentari – vecini cu se-
lecţionerul – iar cei de pe benzi sunt Răzvan Raţ, recte Emil Frunzăverde. Mijlocaş la închidere este dr.
Ciomu, iar la construcţie „Prinţul” Cristea. Aripile formaţiei noastre sunt hibridul Varga–Bălan, atât de
râvnit (pe stânga) şi Bănelinho (pe dreapta). În faţă avem un cuplu de miliarde: Irinel Columbeanu – Dinu
Patriciu, care, la banii lor, puteau cumpăra toată echipa, dară–mi–te un post amărât de înaintaş. Tactica de
meci se bazează pe fentele răvăşitoare doar în rândul fanelor lui Cristea şi pe centrări plouate, de angaja-
ment, pentru detenta lui Irinel.
Până la primul fluier al partidei inaugurale, este timpul pentru o pauză publicitară. God fave mercy
for us …

7
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Amintirile omului de lut

de Lazar Marian

VI
Naşterea unui fecior fusese pentru Demonion, mare motiv de bucurie – avea cui să–i lase întreaga
avere şi avea certitudinea că stirpea sa va dăinui şi de–acum încolo. Celui mic îi pusese numele de Apollo-
nion – Cel Dăruit de Apollo –, nu ca semn de mulţumire către Zei, ci mai ales, ca amintire a frumuseţii lui,
atunci când îl văzuse pentru prima dată în leagăn.
Pentru el, nimic nu mai conta decât feciorul său, şi poruncise ca sclavii să nu se atingă de el. Pe fe-
meie o ţinea numai în casa cea mare, dar nu pentru că nutrea o iubire aprinsă pentru ea, ci pentru a se în-
griji mai bine de urmaşul lui. Cât despre fete, părea că nimic din ce făceau, nu–l mulţumea şi nu mai avea
răbdare până ce nu le vedea plecate din ogradă.
Însă, aşa cum e omul lăsat de Zei pe pământ, nu se ruga celor din Olymp, să aibă parte de fericire şi
iubire, ci le vroia date după bărbaţi cu stare, din phylai de vază, ca să crească el în ochii sătenilor şi să–şi
sporească averea. Şi–şi pusese în gând să facă peste puterile lui, ca să–şi împlinească scopurile.
Aprinderea zânzaniei dintre Sparta şi Atena, cele mai mari şi mai puternice polisuri ale Eladei, dă-
duseră o grea lovitură comerţului. Deşi Achaia nu era implicată în război, micile vase din Ghenosos ce se
încumetau să plece pe mare, erau confiscate de una sau de alta dintre părţi, ori erau scufundate de flotele ce
împânziseră regatul lui Poseidon. Foarte puţine dintre ele reuşeau să se întoarcă întregi din drumeţii, dar
pierderile suferite întreceau peste măsură veniturile. Oamenii îşi aduseseră aminte de cât de buni erau
catârii şi fiecare ogradă adăpostea de acum 3–4 urechiaţi.
Demonion văzuse cum stăteau lucrurile, şi în loc să se mai agite după mărfuri, îşi încropise o mică
ergasterie de tâmplărie, de care se ocupa el şi încă trei sclavi de–ai lui, la care se adăugau şi încă doi argaţi,
ce fuseseră calfe ale unui meşteşugit tâmplar din Patrae. Din atelierul lui ieşeau căruţe, cele de trebuinţă
pentru casă şi ogradă, precum şi cele cerute de Sparta pentru război.
Treburile îi mergeau bine şi averea îi sporea, iar Demonion era mulţumit că avea ce să–i lase fiului
său. Până ce Apollonion va creşte mare, el avea să intre în rândul oamenilor de vază ai satului şi averea şi
onoarea sa vor creşte mereu.
Însă doar Zeii ştiau dacă agoniseala sa va rămâne întreagă, sau vântul o va risipi în cele patru zări …