Leadership – Dinu Patriciu

Dan Costache Patriciu (mai cunoscut sub numele de Dinu Patriciu) este un
politician şi om de afaceri român, care activează în domeniul petrolier.
Dan Costache Patriciu s-a născut la data de 3 august 1950, în familia unui
cunoscut petrolist din perioada interbelică.
Tatăl său, Valeriu Patriciu (1903-1987), a fost inginer în mine, doctor în geologie,
geofizică şi mineralogie şi a lucrat ca geolog-şef, începând cu anul 1935, în Societatea
Astra Română (societate română cu capital anglo-olandez), o sucursală a trustului
petrolier Royal Dutch Shell Co.
„Aşa este, tata a fost petrolist. În momentul în care am luat decizia raţională de a
trece spre petrol, de a mă îndrepta spre domeniul energiei, evident că a jucat un rol şi
copilăria în care auzeam despre mişcări tectonice, sinclinale... şi aşa mai departe. Dar
probabil că exista şi un destin”
—Dinu Patriciu
Deşi dorea să urmeze artele plastice, la sfatul tatălui său, a ales să dea admitere la
arhitectură. Dinu Patriciu a absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti
în anul 1975, obţinând diploma de arhitect. După absolvirea facultăţii, a fost repartizat ca
arhitect la Institutul de Proiectări al Ministerului Comerţului Exterior. A primit
numeroase premii de arhitectură şi design în România şi în străinătate.
Apoi, în anul 1978 este admis ca asistent universitar la Institutul de Arhitectură
din Bucureşti. Face meditaţii la desen tehnic cu cei care doreau să devină arhitecţi, având
după spusele sale 85 de elevi pe an .
Împreună cu câţiva colegi, câştigă un concurs internaţional de arhitectură pentru
construirea unui palat la Abu Dhabi pentru fiul şeicului Reza. Între anii 1984-1990,
efectuează mai multe deplasări înEmiratele Arabe Unite, unde participă la realizarea unor
proiecte asemănătoare.
În perioada regimului comunist, el a acumulat o vastă experienţă în domeniul
imobiliar, finalizând peste 40 de proiecte locative şi de spaţii comerciale în România şi
mai mult de 25 de complexe de lux, clădiri de birouri şi hoteluri în Emiratele Arabe

1
Unite.Revine în România după Revoluţia din decembrie 1989, pentru a intra în politică şi
afaceri: imobiliare, presă, servicii financiare şi, în cele din urmă, petrol.
Industriasul
1998. Achizitioneaza compania Rompetrol, care avea sa-l faca unul dintre cei mai
temuti adversari de pe piata energetica. Au urmat apoi rafinariile Vega si Petromidia
2000. Intra in biroul de conducere al Uniunii Generale a Industriasilor din
Romania
2002. Reuseste cea mai importanta tranzactie pe piata petroliera: perfectarea unui
parteneriat al Rompetrol cu OMV, grupul petrolier austriac cotat cel mai bine la bursa din
Viena.
2007. Dinu Patriciu vinde 75 la suta din grupul Rompetrol firmei KazMunayGaz
din Kazahstan. Aceasta fiind fara indoiala cea mai importanta tranzactie de pe piata
romaneasca din acel an. Piata bursiera a fost luata prin surprindere, momentul tranzactiei
gasind actiunea principala a Rompetrol Group, RRC, la o valoare destul de mica. Astfel,
inaintea anuntarii tranzactiei, Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) se invartea in jurul
valorii de 0.09 lei/actiune.
Omul de afaceri
În februarie 1990, Patriciu a înfiinţat SC Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare
S.A., care a obţinut Autorizaţia de funcţionare nr. 1, aceasta fiind prima firmă privată
înfiinţată în România postcomunistă. Această primă firmă care avea ca obiect de
activitate efectuarea de proiecte de arhitectură avea doar 20 de angajaţi.
„Este perfect adevărat că eu am înfiinţat prima firmă privată din România de
după 1989. Avea şapte de zero şi un unu la coadă. Făceam proiectare de arhitectură.
Toată lumea făcea proiecte în '90. Toţi visam, nu? Şi apoi m-am apucat de imobiliare.”
—Dinu Patriciu
Dinu Patriciu a intrat ulterior în afaceri cu petrol, numele său fiind asociat pentru
prima dată cu afaceri de combustibil în octombrie 1995, când agenţia Mediafax a precizat
că "specialiştii IGP cercetează legalitatea contractului de vânzare-cumpărare a unui
cargo, tranzacţie în care sunt implicaţi liderii PL '93, Dinu Patriciu şi Raymond Luca".
Cei doi au fost cercetaţi pentru evaziune fiscală, dar nu au fost condamnaţi.

2
 În anul 1996, agenţia de presă Reuters îl include pentru prima dată pe Dinu
Patriciu într-un top al "noilor îmbogăţiţi din România" care au făcut rapid avere dupa
evenimentele din decembrie 1989.
„Primul milion de dolari l-am obţinut din proiectare de arhitectură şi dezvoltare
imobiliară. Fără legătură cu petrolul. Chestia cu "primul milion de dolari" e un basm,
dar e un basm bazat pe realitate. Realitatea este că într-adevăr cu greu faci primul
milion, cu greu faci primele zece, şi după aia încep să se acumuleze mult mai uşor
deoarece capitalismul se bazează pe un vechi proverb românesc - "Ban la ban trage". Nu
e deloc liric, aşa e realitatea.”
—Dinu Patriciu
Dinu Patriciu este, de asemenea, fondator şi preşedinte al Fundaţiei Dinu Patriciu,
organizaţie non-guvernamentală care îşi propune să sprijine financiar tinerii talentaţi
aflaţi în imposibilitatea de a-şi definitiva educaţia.
Lider al Grupului Rompetrol
Iniţial, Dinu Patriciu a fost Director al fondului de investiţii Romania Moldova
Direct Fund (RMDF), un fond de investiţii privat cu management american, înfiinţat în
1998, printre ai cărui investitori se aflau Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) şi
Societatea Germană de Investiţii şi Dezvoltare (DEG), o instituţie deţinută de guvernul
german.
În anul 1998, Dinu Patriciu a achiziţionat compania Rompetrol, care avea să-l
propulseze ca unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa energetică a României.
După ce a condus achiziţia Rompetrol SA de către un grup de investitori în 1998, a fost
membru al Consiliului de Administraţie de la înfiinţarea acestuia, preluând poziţia de
director general în 2001.
În anul 2000, este ales ca membru în Consiliul de conducere al Uniunii Generale a
Industriaşilor din România. De asemenea, deţine şi funcţia de preşedinte al Alianţei
Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), instituţie afiliată la Confederaţia
Patronatelor Europene (UNICE) .
În anul 2001, Dinu Patriciu a devenit Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi
Director GeneralCEO al The Rompetrol Group, NV (TRG), devenită o societate
petrolieră multinaţională cu sediul în Olanda, cu operaţiuni în 13 ţări, având majoritatea

3
activelor şi operaţiunilor în România, Franţa şi sud-estul Europei. În anul 2002, el a
perfectat cea mai importantă tranzacţie pe piaţa petrolieră din România: încheierea unui
parteneriat al Rompetrol cu OMV, grupul petrolier austriac cotat cel mai bine la bursa din
Viena.
Dinu Patriciu a contribuit la transformarea Rompetrol dintr-o firmă de servicii
petroliere aflată în proprietatea statului într-unul dintre primii 25 de operatori din
Uniunea Europeană, în principal printr-un program de achiziţii strategice şi creştere
organică. Acest program a început cu achiziţia rafinăriei Vega (1999), continuând cu
Petros SA (2000) şi achiziţia pachetului majoritar al Petromidia SA (2001), obiectiv ce a
devenit în scurt timp de la preluare cea mai modernă rafinărie şi complex petrochimic din
România.
Apoi, Grupul Rompetrol a început un program de extindere la nivel internaţional
în Balcani, Moldova, Georgia şi Ucraina, achiziţionând la sfârşitul anului 2005 Grupul
Dyneff SA, cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franţa.
Această ultima achiziţie, pe lângă dezvoltarea casei de comerţ Vector Energy cu sediul în
Elveţia, a transformat TRG într-un pod care leagă resursele naturale ale Răsăritului cu
nevoile de energie ale Occidentului. Grupul Rompetrol a ajuns în anul 2007 să aibă un
număr de 7.500 de angajaţi.
În august 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrol Holding (el
deţinând un procent de 80% din acţiuni), care controla Grupul Rompetrol companiei
petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma acestei tranzacţii, el a rămas în
continuare preşedintele şi directorul general al grupului Rompetrol, dar a devenit cel mai
bogat român, cu o avere de aproximativ 3,4 miliarde de dolari, din care 2,7 miliarde de
dolari au venit doar din vânzarea pachetului deţinut la Rompetrol.
El a declarat că va utiliza banii încasaţi în principal pentru finanţarea unor
proiecte în petrol, imobiliar şi mass-media. Pe lângă acţiunile deţinute la The Rompetrol
Group, Patriciu mai deţine pachete de acţiuni în numeroase alte entităţi, cuprinzând
printre altele o firmă de construcţii şi imobiliare şi un holding de media.
El a preluat pachetul majoritar de acţiuni de la cotitianul Adevărul, anunţând
ample investiţii în dezvoltarea acestei afaceri şi eventuala deschidere a unui post de

4
televiziune. De asemenea, după propriile afirmaţii, el ar deţine proprietăţi imobiliare în
România de "sute de milioane", investiţiile sale nefiind concentrate în zona Capitalei.
Judecarea şi reţinerea sa
Dinu Patriciu este unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri din
România. El a fost acuzat de spălare de bani şi înşelăciune în cazul privatizării
Petromidia, iar împreună cu unii din asociaţii săi, Phil Stephenson şi Colin Hart, a fost
învinuit de comiterea mai multor infracţiuni economice, printre care şi manipularea pieţei
bursiere.
În seara zilei de 27 mai 2005, după ce dăduse declaraţii timp de mai multe ore, el
a fost reţinut de procurori în dosarul penal al privatizării Petromidia, fiind învinuit de
infracţiuni de spălare de bani, înşelăciune şi evaziune fiscală. A fost dus în arestul
Direcţiei de Cercetări Penale, unde a petrecut câteva ore, fiind pus în libertate în mai
puţin de 24 de ore după expirarea mandatului.
La scurt timp după reţinerea şi eliberarea lui Dinu Patriciu din mai 2005, Camera
de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) a luat atitudine, printr-un
comunicat al instituţiei, semnalând aspecte ce păreau "a fi o încălcare a normelor de
procedură şi de nerespectare a reglementărilor legale".
Acuzat de manipularea Bursei
Dinu Patriciu a mai fost acuzat şi de manipularea pieţei bursiere din România cu
prilejul listării acţiunilor SC Rompetrol Rafinare SA (fosta rafinărie Petromidia).
Acţiunile Petromidia au fost listate pe Piaţa Rasdaq până la 11 noiembrie 2003,
sub simbol PTRM, ultimul lor preţ de tranzacţionare fiind de 75.000 lei vechi pe acţiune
(la o valoare nominală de 214.220 lei). Ulterior, Rompetrol a decis o splitare a valorii
nominale a acţiunilor emise de Rompetrol Rafinare SA, care a devenit 1.000 de lei, ceea
ce echivala cu o nouă valoare pe piata de circa 350 lei/acţiune.
La data de 7 aprilie 2004, acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC) au fost listat
pe Bursa de Valori Bucureşti, imediat (la ora 10,14) societatea Rompetrol SA (fosta
Rafinărie Vega) scoţând la vânzare, prin intermediul Alpha Finance, un pachet de
1.499.675.000 acţiuni RRC la un curs mult subevaluat de 116 lei pe acţiune. Cu patru
minute însă, reprezentantul unui off-shore cipriot, Saltville Ltd., Colin Hart, a lansat un

5
ordin de cumpărare, prin aceeaşi societate de brokeraj, Alpha Finance, a unui pachet de 1
miliard de acţiuni.
Deşi Saltville Ltd. era un client nou, care nici nu-şi alimentase contul de numerar
înainte de cumparare, SSIF Alpha Finance România SA decide să introducă ordinul de
cumpărare a 1 miliard de acţiuni. Pentru a-şi acoperi datoria faţă de Alpha Finance,
Saltville vinde 550 milioane din acţiunile proaspăt achiziţionate, dar la valoari cuprinse
între 250 şi 300 lei/acţiune. Printre cumpărărotii acţiunilor se numără mai multe societăţi
de brokeraj şi câteva nume cunoscute – Camelia Voiculescu (fiica milionarului Dan
Voiculescu), senatorul Attila Verestoy, precum şi directorul cotidianului Ziua, Sorin
Roşca Stănescu. Saltville Ltd. devine astfel deţinătorul a 450 milioane acţiuni Rompetrol
obţinute gratuit şi a 22,5 miliarde lei vechi în cont.
După o săptămână însă, la 15 aprilie 2004, SC Rompetrol SA răscumpără pe piaţa
Deal (unde se tranzacţionează pachete mari de acţiuni) un pachet de 252 milioane de
acţiuni RRC de la Saltville, dar la cursul de 690 de lei/acţiune. Daca sunt luate in calcul si
operatiunile anterioare, pierderea depaseste suma de 200 miliarde lei. Raportat la cursul
BNR din 7.04.2004, este vorba despre peste sase milioane de dolari. Pierderile SC
Rompetrol SA s-au cifrat astfel la 200 miliarde lei vechi (adică aproximativ 6 milioane de
dolari).
În prima săptămână de după listare, o altă societate a grupului, SC Rompetrol
Downstream SA, a vândut acţiuni RRC la un curs de 458-670 lei/acţiune. De asemenea,
tot la 15 aprilie, şi această societate îşi răscumpără un pachet de 59 milioane acţiuni de la
Saltville la cursul de 690 lei/acţiune.
Ca urmare a acestor operaţiuni, Saltville Ltd. a câştigat 235 miliarde de lei vechi
şi a rămas şi proprietar a 138,8 milioane de acţiuni RRC (adică 1,0055% din capitalul
social al Rompetrol Rafinare SA). De asemenea, şi persoanele fizice care cumpăraseră
acţiuni de la Satville în 7 aprilie 2004, au început să-şi vândă acţiunile începând din 11
aprilie cu 650-700 lei/acţiune. RaportulCNVM consemnează câştiguri de 7,7 miliarde de
lei vechi şi 28,5 milioane de acţiuni rămase în portofoliu pentru senatorul Attila
Verestoy şi de 4,3 miliarde de lei vechi pentru jurnalistul Sorin Roşca Stănescu.

CE SE STIE MAI PUTIN

6
 Primul capitalist de dupa ‘89
Intr-unul dintre birourile sale, Dinu Patriciu pastreaza inramata si agatata de
perete „Autorizatia de functionare nr. 1”, obtinuta in februarie 1990, la infiintarea firmei
Alpha.
„Este perfect adevarat ca eu am infiintat prima firma privata din Romania de dupa
1989. Avea sapte de zero si un unu la coada. Faceam proiectare de arhitectura. Toata
lumea facea proiecte in ‘90. Toti visam, nu? Si apoi m-am apucat de imobiliare”, spune
afaceristul.
 Prima firma pe care a condus-o Dinu Patriciu avea 20 de angajati. Azi,
doar grupul Rompetrol numara peste 7.500 de angajati.
 Patriciu s-a facut remarcat in presa mondena internationala dupa ce a avut
o altercatie cu actorul american Jude Law pe Aeroportul Otopeni. L-a confundat cu un
hot pentru ca Law s-a urcat in fosta masina a fratelui lui Patriciu, recent vanduta unei
case de film.
Dinu Patriciu despre Elementele vitale ale leadership-ului:
„Tributul principal al leadership-ului este viziunea Si v-as spune ca mi-am format
asa o viziune despre corporatii. Cred ca exista 4 tipuri de corporatii.
In rimul rand e turma, unde motivatia oamenilor de a sta impreuna e frica. Ei
urmeaza un berbec ale carui miscari nu se discuta .Berbecul nu e lider, e sef, pentru ca isi
impune punctul de vedere Foarte multe din corporatiile franceze sunt de tip turma,
datorita traditiei business-ului de familie din care s-au nascut.
Alt tip de corporatie e haita. Haita are lider, nu are un sef - un lider care este supus
unui challenge continuu din partea tuturor celorlalti Astfel de exemple se gasesc in
marile institutii financiare. Liderul nu poate ramane lider decat atata vreme cat este
superior celorlalti, trebuie s-asi explice pozitia de lider si sa se impuna nu prin forta, ci in
primul rand prin stralucirea ideii si prin abilitatea de a-i tine pe ceilalti in spatele lui. Asta
inseamna deja viziune. Deosebirea dintre sef si lider este ca liderul inspira si seful da
ordine.
Al treilea tip de corporatie e stolul in care nu exista un lider formal tot stolul se
misca precum un intreg. Se transforma intr-o inteligenta colectiva, ca la roiurile de albine
- unde, spre exmplu, exista specializari, exista matca. Dar matca nu-i un lider, nu inspira,

7
ci trezeste dorinta, da o motivatie - si nu o viziune. In zona industriala gasesti astfel de
corporatii. Este un model de tip asiatic, foarte prezent in Japonia.
Al 4-lea tip de corporatie e caracatita. Spre deosebire de stol, aici celulele nu pot
supravietui independent, nu poti taia un brat si el sa supravietuiasca. E un organism care,
desi nu are creier, are un sistem nervos, este extrem de coerent si se coordoneaza spre
binele intregului, din varful bratelor pana la orificiul de ingurgitare, pentru a-si indeplini
scopul .O sa ma intrebati unde ma situez eu. Da, la Rompetrol am pornit de la haita si
trecem la caracatita .”
Dinu Patriciu, citat in LIDERO, un produs Money Express

Concluzii:
Din cele prezentat mai sus reiese faptul ca Dinu Patriciu intruneşte calităţi de lider
si anume: de a fi viu, a-ti pastra creativitatea, curiozitatea, compasiunea pentru oameni
chiar si atunci cand esti umilit, inabusit sau redus la tacere.
Un lider trebuie sa stie sa creeze un mediu bazat pe incredere
si comunicare deschisa. El trebuie sa stie cum sa motiveze si sa inspire membrii echipei.
Cand un lider ii spune unui membru al echipei "lasa-ma sa iti arat cum" motivarea
liderului este cea de a termina lucrul mai repede. Prima firma pe care a condus-o Dinu
Patriciu avea 20 de angajati. Azi, doar grupul Rompetrol numara peste 7.500 de angajati.
Dinu Patriciu a reuşit sa depăşească o perioada cand au aparut problemele cu
justitia pentru Dinu Patriciu, el fiind arestat si eliberat , ca intr-un joc de-a soarecele cu
pisica. Toate aceste scandaluri si acuzatii de coruptie au afectat imaginea companiei cu
care era asociat dar mintea lui vizionara a mai facut un pas important, care a surprins
scena economica, prin preluarea companiei franceze Dyneff care avea operatiuni atat
in tara lui Voltaire cat si in Spania. Obiectivul lui Patriciu era sa faca din Rompetrol,
prima multinationala din Romania, si iata ca a reusit.
In anul 2005 Patriciu infinita Fundaţia Dinu Patriciu. Prin strategia sa pe termen
lung, fundaţia îşi propune să transforme societatea românească într-o societate formată
din cetăţeni creativi şi responsabili, care au capacitatea de a face propriile alegeri. Pentru
a atinge acest scop, fundaţia a dezvoltat programe specifice, prin intermediul cărora oferă
suport financiar tinerilor care se află în imposibilitatea de a-şi finanţa studiile.

8
 Misiunea fundatiei Dinu Patriciu este de a sprijini si promova educatia, in toate
formele ei, urmarind formarea de persoane cu un pronuntat spirit de initiativa, o deosebita
constiinta civica, dar si un veritabil spirit de responsabilitate sociala.
Dinu Patriciu devine cel mai bogat roman vânzând 75% din Grupul Rompetrol
companiei KazMunaiGaz dar ramanand presedinte si actionar semnificativ a Grupului
Rompetrol cotiedianele autohtone anunţând ca fiind “bomba” a anului. Apare o noua
alternativa (mica dar sigura) la monopolul energetic al Rusiei. Totodata isi va mari
averea cu fabuloasa suma de 2,16 miliarde $, devenind astfel cel mai bogat roman si
intrand in Topul Forbes printre cei mai bogati oameni ai planetei.
Tranzactia a fost o surpriza chiar si pentru analistii economici. Dinu Patriciu a
dovedit inca o data ca este un om de afaceri versat, are o inteligenta aparte, are un spirit
in totalitate potrivit pentru mediul de afaceri din Europa si este o personalitate cu viziune.
Puncte tari
Bun manager: A reusit sa invie Petromidia cand toti considerau rafinaria doar un
morman de fier vechi si a facut-o profitabila. Se mandreste ca Rompetrol, compania pe
care o conduce, aduce un procent insemnat de bani la bugetul de stat.
Consecvent :Cu toate ca a existat intotdeauna o „aripa Patriciu” in PNL, a fost
printre sustinatorii aducerii tuturor liberalilor sub umbrela aceluiasi partid. S-a aflat
printre cei care au fortat aceasta unificare realizata in ‘98.
Supravieţuitor: Iese parca mai puternic din fiecare scandal, reusind sa se ridice in
picioare dupa cele mai grele situatii. Un exemplu este faptul ca dupa arestarea sa a reusit
sa-l faca pe premier sa se razgandeasca in privinta demisiei, desi nu recunoaste acest
lucru.
Puncte slabe
Cameleon: Desi vopsit liberal de la inceputul lui 1990, reuseste in afaceri
indiferent de partidele care guverneaza. Si in politica a fost mereu printre cei care nu au
exclus niciodata o alianta, indiferent cu cine s-ar realiza. Din aceasta cauza, colegii de
partid au putina incredere in el.
Vulnerabil: Cu toate ca pozeaza intr-un exemplu de reusita in afaceri, a fost
implicat in mai multe scandaluri financiare. Arestarea pentru 24 de ore a aratat un Dinu

9
Patriciu cu lacrimi in ochi, imagine speculata de televiziuni. Conflictul cu Traian Basescu
nu s-a incheiat.
Imagine proastă: O mare parte a populatiei il vede drept unul dintre imbogatitii de
peste noapte ai democratiei.Dinu Patriciu apare frecvent in topul sondajelor de opinie la
capitolul „neincredere”. Romanii ascociaza imaginea de bogatas mai degraba cu hotia
decat cu afacerile cinstite.
Raspunsul milionarului in dolari este ca „o Romanie intreaga traieste in
mentalitatea comunista, refuza succesul capitalist si considera ca averea nu se poate
acumula decat din furt, pentru ca asa am fost invatati jumatate de secol la scoala”.
Insa la aceasta imagine pe care o are Dinu Patriciu au contribuit din plin
evenimentele petrecute cand a fost pus sub urmarire penala pentru fapte care tin de
privatizarea SC Petromidia SA si pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala,
spalare de bani si inselaciune.
Cele mai multe aparitii l-au prezentat intr-un context negativ.
„Nu-mi place ca in loc sa-mi fie recunoscuta munca mi se spune „controversatul”
om de afaceri sau mai stiu eu cum. Asta se intampla pentru ca traim intr-o societate in
care judecata faptelor economice se face in piata publica, iar oamenii sunt executati la
televizor inainte de a fi gasiti vinovati.
Executati prin vorbele politicienilor si prin comunicatele organelor statului care ar
trebui discret si eficient sa-si faca treaba”, spune Dinu Patriciu in sediul Rompetrol din
centrul Bucurestiului.

Bibliografie:
www.wikipedia.ro
www.jurnalul.ro/articole
www.evz.ro
www.economice.ro/burse/rompetrol-tranzactia-anului/
www.avocatnet.ro/content/articles/id_6874/Calitatile/unui/bun/lider
www.cariereonline.ro
www.capital.ro

10