P. 1
Programa Arte Vizuale

Programa Arte Vizuale

|Views: 3,680|Likes:
Published by Cristina

More info:

Published by: Cristina on Jul 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ARTE VIZUALE
(EDUCAŢIE PLASTICĂ / EDUCAŢIE VIZUALĂ / ARHITECTURĂ)

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/15.11.2004

- Bucureşti 2004

PREZENTARE GENERALĂ

Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unei noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică plastică înţeleasă ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii. La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea funcţiilor lui practice, gramaticale şi de tehnologie artistică. Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai institutelor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele: - stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele edicaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate); - aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice); - preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de cârstă şi individuale ale copiilor; - calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: mass-media, modă, publicitate, etc.; - demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii. Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina educaţie plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi doar în acest sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică din partea profesorilor motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor. Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice, şi criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele.

EXEMPLE DE COMPETENŢE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI VIZUALE        Competenţa de a desfăşura o activitate continuă având la bază o opţiune conştientă, fără pulsiuni afective, privind valoarea acţiunii. Competenţa unei viziuni globale asupra finalităţii acţiunii ca o consecinţă a pregătirii manageriale (elaborarea obiectivelor, anticiparea finalităţilor, existenţa alternativelor). Competenţa de a comunica (sinergic) cu scopul cooperării creative şi al respectării diverselor opinii, al asimilării propunerilor alternative şi/sau, eventual, al includerii lor în proiecte personale. Competenţa legată de afirmarea propriei personalităţi, de dorinţa de evoluţie intelectuală şi profesională continuă, indiferent de situaţiile pasagere sau conjuncturale. Capacitatea de a concepe curriculum la decizia şcolii Competenţe în evaluare Conturarea unui profil intelectual şi profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de specialitate şi din specialităţi înrudite). Folosirea tehnicilor moderne de informare şi a metodelor specifice pentru asimilarea cunoştinţelor necesare procesului didactic specific educaţiei vizuale. Capacitatea de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conţinuturilor metodice. Capacitatea de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei şi/sau la specificul disciplinei.

 

COMPETENŢE ÎN SPECIALITATE   Cunoaşterea temeinică a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei. Capacitatea de a structura modalităţi orginale de abordare a problemelor de limbaj vizual în cadrul activităţilor plastice şcolare; evaluarea eficientă a diferitelor tipuri de demersuri educaţionale.

  

Capacităţi de implicare profesională la îmbogăţirea conţinutului artistic aplicativ al instrumentelor de lucru (programe, manuale, materiale didactice). Capacitatea de a actualiza prin lecturi, activităţi în atelier, demonstraţii, expuneri, cerinţele reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educaţională. Capacitatea de autoevaluare şi introducerea feed-back-ului în protecţia personală a carierei. PROFESOR I TEMATICĂ DE SPECIALITATE

A. PROBLEMATICA ELEMENTELOR DE LIMBAJ CA MIJLOACE DE EXPRESIE, A COMPOZIŢIEI CU DOUĂ şI CU TREI DIMENSIUNI şI A TEHNICILOR DE ARTĂ ABORDABILE ÎN ÎNV ĂŢĂMÂNTUL GENERAL. - Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului vizual. - Probleme ale simultaneităţii semnelor şi mijloacelor de expresie în construcţia formelor picturale/grafice/sculpturale/decorative. - Problematica studiului armoniei şi gamelor cromatice. - Problema relaţiei culoare-linie-motiv (subiect)-mesaj în constituirea armonioasă şi expresivă a întregului compoziţional. - Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie liniară şi coloristică. - Problematica reprezentării spaţiului plastic prin modelare cromatică; culoare locală, ton local; contrast clarobscur. - Structuri coloristice expresive şi problematica dezvoltării armoniei din două sau trei culori. - Pata de culoare şi pata de valoare; tratarea plată şi tratarea picturală a suprafeţei. - Transformarea succesivă a unei figuri geometrice în semn figurativ şi invers; exigenţele organizării unor structuri compoziţionale de tip Escher inedite, expresive şi armonioase. - Divizarea unei forme tridimensionale şi reasamblarea ei armonioasă şi echilibrată într-o altă ordine în tehnica modelajului. - Problema relaţiilor dintre elementele de limbaj şi mijloacele de expresie în compoziţia sculpturală. - Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur; problema centrului de interes. - Alternanţa raporturilor cantitative bidimensionale şi exigenţele cromatice în organizarea dinamică a spaţiului plastic. - Accepţiuni actuale ale spaţiului în artele vizuale. - Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare. - Ritmul liniar, ritmul cromatic şi importanţa lor în configurarea deschisă sau închisă, dinamică sau statică a compoziţiei. - Problemele experimentului interdisciplinar în cercetarea structurilor naturii şi fructificarea rezultatelor astfel obţinute în îmbogăţirea expresivităţii limbajului liniei-culorii-volumului. - Elemente de perspectivă liniară şi coloristică utilizate în creaţia bazată pe convenţii iluzioniste. - Haşura şi problematica reprezentării expresive a diferitelor materialităţi şi a spaţiului tridimensional. - Probleme ale folosirii liniilor drepte, curbe, frânte, concentrice etc. direct cu pensula pe suporturi uscate sau umede în realizarea unei compoziţii statice sau dinamice, deschise sau închise. - Expresii ale formelor tridimensionale în tehnica modelajului. - Ramificaţiile, sinuozităţile şi spirala: forme de organizare, creştere şi dezvoltare a structurilor naturale şi interpretarea lor expresivă. - Analogii ale organizării, creşterii şi dezvoltării ritmice a formelor naturale cu formele şi structurile create de om. - Dinamica raportului lumină-umbră şi distribuţia armonioasă a tonurilor sau valorilor din tehnica modelului şi pasajului. - Modulul ca element sau semn şi problema distribuţiei lui dinamice sau statice în spaţiul plastic. - Poziţia, direcţia, mişcarea şi ponderea formelor şi problematica reprezentării expresive a spaţiului cu două şi cu trei dimensiuni. - Tematica partiurilor compoziţionale în studiul organizării şi construcţiei expresive a armoniilor liniare şi cromatice. - Asimetrie şi echilibru în dinamica configuraţiei compoziţionale. - Conceptul de compoziţie ca imagine complexă în toate artele vizuale. - Imagiena umană, funcţii şi mijloace artistice de realizare a costumaţiei.

-

Probleme ale publicităţii prin imagine vizuală. Particularităţi de viziune şi limbaj în spectacolul de animaţie. Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziţiei cinetice în teatru şi film, analiza comparativă a mijloacelor de realizare a imaginii în tatru şi film.

B. TEHNICI. Tehnici de desen şi de gravură abordabile în învăţământul general; materiale şi instrumente; pe scurt despre: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniţă, în pensulă, laviul; problemele matriţei, a instrumentelor şi a celorlalte materiale utilizate în gravură fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe sèche, litografie. Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeu textil, fresca în tempera, mozaicul; tapiserie populară. Studierea unor tehnici sau procedee tehnice precum: plierea şi decuparea parţială (decorativă şi picturală), colajul şi decolajul parţial; tehnici de sculptură - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă – ceramica, textile, modă. Bibliografie pentru temele de specialitate Achiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974 Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988 Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979 Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985 Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicţionar de teatru Liric, E.D.P., 1995 Elsen, A., Temele artei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Hartmann, N., Estetica, Ed. Universul, Bucureşti, 1983 Ianoşi, I., Sublimul în artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, editura All,1998 Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971 Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978 Servien, P., Estetica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975 Lützeller, H., Drumuri spre artă (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 Knobler, N., Dialogul vizual (vol. I şi II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996 Maşek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986 Moles, A., Artă şi ordinator, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Nanu, Adina, Artă, stil, costum, editura Meridiane, 1976 Nanu, Adina, Arta pe om, editura Compania, 2001 Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, editura Vizual, 2002 Pepino, C., Automate, idoli, păpuşi, Editura Alma Galaţi, 1998 Petrovici, V., Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974 Pareyson, L., Estetica. Teoria formativităţii, Ed. Universul, Bucureşti, 1977 Pleşu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992 Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucure şti, 1995. Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Prut, C., Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972 Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984 Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucureşti, 1981

Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973 Tomescu, N., Estetica imaginii fotografice, Editura Tehnică, 1973 Vanoye, F. şi Anne Goliot – Lete, Scurt tratet de analiză filmică, Editura All, 1995 Vianu, T., Opere – vol 6, Estetica, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 şi vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, Bucureşti, 1978 Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966 - 1970 Dicţionar de estetică generală (sub coordonarea Valeriu Şuteu), Ed. Academiei, Bucureşti, 1972

Probleme de istoria artei universale şi româneşti 1. Arta şi societatea în Grecia antică; de la clasicism la elenism. 2. Arta imperială romană. Sfârşitul lumii vechi. 3. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanţ şi Ţările Române a) structuri ideologice şi structuri vizuale; raporturile artei cu credinţele, literatura, gândirea Evului Mediu; b) social, politic şi artistic în Evul Mediu (iconografie, structuri arhitectonice); c) relaţii Orient - Occident : politică şi artă (circulaţia unor motive, iconografii); d) criza lumii medievale şi înnoirile figurative în pragul Renaşterii. 4. Renaşterea şi conceptul individualismului: continuitate şi discontinuitate între Evul Mediu şi Renaştere; Raţionalismul în Renaştere; statutul social al artistului în Renaştere. 5. Manierism şi „manieră”; relaţia manierismului cu clasicismul Renaşterii în sec. al XVI-lea; manierismul şi arta secolului al XX-lea; spiritualism şi naturalism. 6. Conceptul de baroc: barocul tipologic şi barocul istoric; dinamismul şi „picturalul” baroc; barocul şi arta de curte; clasicismul secolului al XVII-lea şi cultura claselor de mijloc. 7. Arta secolului al XIX-lea: a) dimensiunea socială şi dimensiunea politică în neoclasicism; neoclasicismul arheologic; neoclasicismul de curte; neoclasicismul şi Revoluţia franceză; stilul Empire; b) romantism şi istorism; romantismul şi emanciparea burgheziei; c) realism, eclectism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; d) începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); e) orientări culturale şi artistice în arta românească a secolului al XIX-lea – neoclasicismul, romantismul. 8. Arta secolului XX: curente, şcoli: a) repere stilistice în arta secolului al XX-lea; aporturi ale artei româneşti la evoluţia artei europene; postimpresionism, simbolism, Art Nouveau, Noul clasicism, Mişcarea de Avangardă; b) personalităţi ale artei moderne occidentale şi româneşti în secolul al XX-lea. Bibliografie selectivă pentru Istoria Artei Antichitatea despre artele plastice (antologie de Alexandru Cizek), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971. Antal, f., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971. Argan, G., C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982. Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 Berence, f., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969. Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985. Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande,Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974. Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. Brion, M., Pictura românescă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972. Burckhard, I., Cultura Renaşterii în Italia (2 volume), Ed. de Stat Pentru Literatură, Bucureşti, 1974. Celebonovic, A., Realismul burghez la sfârşitul secolului al XIX-lea (1860-1914), Editura Meridiane, Bucure şti, 1982. Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976. de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968. Duby, G., Arta şi societatea, 980–1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987. Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 Gombrich, E.H.,O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.

-

Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972. Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975. Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973. Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970. Ispir, M., Clasicismul în arta românească, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984 lhote, a., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969. de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968 Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1985-1986. Panofsky, E., Renaştere şi renaşterea în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974. Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974. Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998. Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973. Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980. Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura ARC 2000, Bucureşti, 1996. Pagini de artă modernă românescă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962.

b) Probleme de metodică Conceptul de alfabetizare vizuală prin gramatica şi tehnicile artei în condiţii predominant practice, de atelier, a tuturor elevilor. Proiectarea operaţională a obiectivelor cu precizarea performanţei minime, învăţarea în clasă, asistată, şi evaluarea imediată a performanţelor Activitatea de atelier, forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului vizual şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare în învăţământul de artă. Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale descoperirii (prin teste şi probe specifice) şi stimulării disponibilităţilor creative, a creativităţii artistice şi a creativităţii cu artă la elevii din ciclul gimnazial şi liceal de artă. Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică, în orele de atelier. Conţinutul interdisciplinar şi metodologia studierii creative în şcoală a unor structuri naturale, (”Nu studiu după natură, ci în sensul ei!”). Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie. Spontaneitate şi algoritm în asimilarea gramaticii vizualului. Consideraţii metodice asupra evoluţiei figurii umane în creaţia copiilor. Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii psihopedagogice şi metodice în cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă. Fundamente psihopedagogice ale descoperii şi deszvoltării aptitudinilor artistice vizuale; prezentarea unor exemple sau studii de caz. Stimularea creativităţii şi originalităţii vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc. Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea tehnicilor de artă în şcoală. Evaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare; modalităţi de evaluare eficientă; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaţionale; valenţe şi limite ale evaluării prin teste. Activitatea de creaţie artistică, ştiinţifică şi metodică a profesorului de arte plastice şi tripla lui funcţionalitate: şef de atelier sau coleg cu mai multă experienţă al elevilor săi, consilier de artă în şcoală şi în aria de influenţă a şcolii, inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual. Educatorul de artă – comportament creatic şi de înţelegere empatică.

-

-

Bibliografie selectivă pentru probleme de metodică

-

Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996 Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998 Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990 Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996 De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977 Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PENTRU SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ

TEMATICĂ DE SPECIALITATE DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATE Procesul istoric de definire a arhitecturii. SPAŢIUL EXISTENŢIAL ŞI SPAŢIUL ARHITECTURAL Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea interpretate din punct de vedere geografic, peisagist, urbanistic, al clădirii şi al obiectului. Influenţa elementelor de mediu asupra realizărilor arhitecturale. Arhitectura vernaculară. DATE FUNDAMENTALE ALE SPAŢIULUI ARHITECTURAL. ORGANIZARE ŞI COMPOZIŢIE Elemente de morfologie utilizate în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie. Despre măsură, scară, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Noţiuni d estetică urbană şi estetică arhitecturală. Metode de reprezentare tri şi bidimensionala a spatiului arhitectural (se va include şi releveul). Despre redactarea şi prezentarea proiectului. CONŢINUT ŞI FORMĂ. FUNCŢIUNE Specificitate spaţială pentru diferite programe de arhitectură, zonificări funcţionale, condiţii optime de realizare a confortului interior ca răspuns la particularităţle funcţionale, necesităţile fiziologice şi starea bio-psihică a utilizatorilor. Despre circulaţii verticale şi orizontale. Arhitectura ecologică şi controlul pasiv al spaţului arhitectural. INTERPRETAREA TEHNICĂ A SPAŢIULUI ARHITECTURAL Rolul materialelor de construcţie în evoluţia relaţiei structură – spaţiu arhitectural. Relaţia dintre caracteristicile constructive şi cele funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură. Despre tehnicile de construcţie adaptate specificului regional şi tehnologiile ecologice. NOŢIUNI DE AMENAJAREA TERITORIULUI Resurse fizice, potenţial economic, valorificare regională. Relaţia urbanism – mediu. Optimizarea ecologică a amplasamentelor. Analize şi studii de impact asupra mediului. Analize şi studii privind reţelele de localităţi. NOŢIUNI DE PROIECTAREA LOCALITĂŢILOR Despre principalele faze ale proiectării urbane (PUG, PUZ, PUD) şi despre reglementări urbanistice. Specificul localităţile şi zonificări funcţionale în cadrul localităţii (centrul de interes al localităţii, zone rezidenţiale, amenajări şi dotări, mica industrieşi zonele meşteşugăreşti, amenajări tehnico-edilitare, etc.).Tipuri de nocivităţi şi metode de combaterea ăpoluării la nivelul localităţilor. Bibliografie: Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969 Norberg Schultz Ch., Existence, Space & Architecture, Studio Vista London, 1971 Bonbon, B., S., La perspective scintifique et artistique, Edition Eyrolles, 1972 Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973 Patrulius, R., Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975 Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977

Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturel, Architecture& Recherches/Pierre Mardaga Sasarman, Ghe., Funcţiune, spaţiu, arhitectură, Editura Meridiane, 1979 Constantin, P., Culoare – Artă – Ambient, Editura Meridiane, 1979 Gill, Robert, W., Manual of Randering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979 Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981 Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982 Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983 Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 The Scope of the Social Architecture, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984 Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984 Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984 Triscu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985 Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985 Ionescu Gr., Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986 Uscătescu G., Ontologia culturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989 Curinschi Vorona Ghe., Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991 Ioanid, V., Urbanism şi mediu, Editura Tehnică, 1991 Botez – Crainic A., Arta formei, Editura Orator, 1993 Ferry Luc, Homo Aestheticus, Editura Meridiane, 1997 Scherr, R., The Grid: Form and process in Architectural Design, USA Books, 2001 Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrata, Editura Universitară Ion Mincu, 2002 Nanu, A., Vezi? Comunicare prin imagine, Editura Vizual, 2002 Botez – Crainic, A., Istoria artelor, Editura Orator, 1995 – 2002 Şuşala, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, 2003

METODICA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII (instruirea directă) Metodica perfecţionării comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor). Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri al limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură. Metodica predării programelor arhitecturale în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice – formularea problemei (temă de proiectare), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia proiectării), înţelegerea soluţiei (răspuns optim funcţional şi spaţial – volumetric). Modernizarea mijloacelor de instruire – învăţare utilizate la materiile teoretice din domeniul arhitectural şi în practica proiectivă Procedee şi metodespecifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul spaţiului construit. Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlarea spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţii conceptual-proiective a elevilor. Metode diferenţiale utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite. Tipuri de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii au înmagazinat-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură. Metode de conexare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor. Metode de promovare şi aplicare a cunoştinţelor acumulate prin instruire în practica de specialitate. Bibliografie Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971 Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975

Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977 De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977 Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988 Von Meiss, Pierre, De la cave au toit. Temoignage D’un enseignement d’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991 Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991 Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L’Harmattan, 1991

PROFESOR II Programa de titularizare Disciplina: Educaţie vizuală pentru clasele V – VIII Învăţământ general obligatoriu

A. Prezentare generală Programa de pregătire pentru titularizarea în învăţământul general obligatoriu la disciplina Educaţie vizuală urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca alfabetizare specifică şi bază a dezvoltării predispoziţiilor creative vizualo-manuale ale elevilor. La examenul de titularizare se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi practic tehnologic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor, conceptelor, căilor şi mijloacelor celor mai eficiente în procesul de învăţare orientată şi de evaluare interactivă a performanţelor fiecărui elev. B. Profilul profesorului de educaţie vizuală În învăţământul general obligatoriu, profilul viitorului profesor de educaţie vizuală pentru clasele V - VIII presupune: - comportament creativ şi înţelegere empatică şi - pregătire de specialitate polivalentă, specifică educaţiei vizuale de bază. Teme de studiu individual pentu examenul de titularizare la disciplina educaţie vizuală în învăţământul general obligatoriu: Tema I: Educaţia vizuală de bază – privire de ansamblu Tema II: Culoarea – element de limbaj învăţat cu prioritate; proprietăţi şi efecte Tema III: Punctul şi linia – elemente de limbaj specifice graficii Tema IV: Forma – element de limbaj bi şi tridimensional Tema V: Mijloacele de expresie ca ansambluri relaţionale (grupări) nominalizate Tema VI: Mijloacele tehnice generale şi specifice fiecărei arte vizuale Tema VII: Compoziţia bi şi tridimensională; principii, condiţii, tipuri şi genuri; analiza imaginii Tema VIII: Idei noi, eficiente în psihopedagogia artei Tema IX: Creativitatea vizuală cu artă şi artistică; factori de stimulare sau de frânare; modalităţi de deblocare; probe şi teste C.

Tema X:

Proiectarea activităţilor vizualo-manuale, predominant practice, de atelier, cu performanţe minime, evaluabile imdeiat şi interactiv; proiectul scenariu şi fişa – forma prescurtată

D. E. F. G. H. I. J. K. L.

Bibliografie generală minimă: Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988 Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I – III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975 Lhote, A., De la paletă la masa de scris, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Pleşu, A., Ochiul şi lucrurile, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986 Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 Schileru, E., Preludii critice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975 Signac, P., De la Delacroix la neoimpresionism, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971 Şuşală, I., N., Estetica şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura Sigma, Bucureşti, 2000 M. Şuşală, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 N. Tonitza, N., Scrieri despre artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962 O. Venturi, L., Cum să înţelegem pictura, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977 E. Bibliografie specifică

Tema I Achiţei, Gh., Ce se va întâmpla mâine, Editura Albatros, Bucureşti, 1972 Enăchescu, C., Expresia plastică a personalităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975 Şuşală, I., Petre, Ghe., Eucaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema II Constantin, P., Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979 Demetrescu, C., Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965 Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema III Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema IV Mihăilescu, D., Limbajul culorilor şi formelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Read, H., Originile formei în artă, Editura Univers, Bucureşti, 1971 Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema V Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema VI Bollenbach, G., C., D., Desenul. Pe scurt, despre tehnici, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 Havel, M., Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988 Iuca, S., A., Gravura. Vocabular de termeni tehnici, Editura Artis, Bucureşti, 1991 Nanu, A., Pe scurt, despre sculptură, Editura Albatros, 1966 Şuşală, I., Desen, culoare, modelaj, compoziţie şi metodică, Editura FRM, Bucureşti, 1999 Tema VII Ailincăi, C., Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Editura meridiane, Bucureşti, 1969 Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986 Sterling, Ch., Natura moartă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970 Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Wojciechowschi, A., Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Tema VIII Faure, Ed., A învăţa să fii. Un raport al UNESCO, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974 Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema IX Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003 Tema X Maliţa, M., Idei în mers, Editura Albatros, Bucureşti, 1975

-

Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->