Sunteți pe pagina 1din 11

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR


DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ARTE VIZUALE
(EDUCAŢIE PLASTICĂ / EDUCAŢIE VIZUALĂ / ARHITECTURĂ)

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/15.11.2004

- Bucureşti -
2004
PREZENTARE GENERALĂ

Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unei noi
competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică plastică înţeleasă
ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii.
La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se are în vedere atât însuşirea
temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea funcţiilor lui
practice, gramaticale şi de tehnologie artistică.
Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai
institutelor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele:
- stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele edicaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice
(proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);
- aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de
catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);
- preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de
particularităţile de cârstă şi individuale ale copiilor;
- calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: mass-media, modă, publicitate, etc.;
- demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii.
Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina educaţie plastică este
dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi doar în acest
sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică din partea profesorilor motivaţii de inovare şi
descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor.
Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice, şi
criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în
învăţământul românesc de toate gradele.

EXEMPLE DE COMPETENŢE
ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI VIZUALE

 Competenţa de a desfăşura o activitate continuă având la bază o opţiune conştientă, fără pulsiuni afective, privind
valoarea acţiunii.
 Competenţa unei viziuni globale asupra finalităţii acţiunii ca o consecinţă a pregătirii manageriale (elaborarea
obiectivelor, anticiparea finalităţilor, existenţa alternativelor).
 Competenţa de a comunica (sinergic) cu scopul cooperării creative şi al respectării diverselor opinii, al asimilării
propunerilor alternative şi/sau, eventual, al includerii lor în proiecte personale.
 Competenţa legată de afirmarea propriei personalităţi, de dorinţa de evoluţie intelectuală şi profesională continuă,
indiferent de situaţiile pasagere sau conjuncturale.
 Capacitatea de a concepe curriculum la decizia şcolii
 Competenţe în evaluare
 Conturarea unui profil intelectual şi profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de
specialitate şi din specialităţi înrudite). Folosirea tehnicilor moderne de informare şi a metodelor specifice pentru
asimilarea cunoştinţelor necesare procesului didactic specific educaţiei vizuale.
 Capacitatea de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conţinuturilor metodice.
 Capacitatea de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei şi/sau la specificul disciplinei.

COMPETENŢE ÎN SPECIALITATE

 Cunoaşterea temeinică a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei.


 Capacitatea de a structura modalităţi orginale de abordare a problemelor de limbaj vizual în cadrul activităţilor
plastice şcolare; evaluarea eficientă a diferitelor tipuri de demersuri educaţionale.
 Capacităţi de implicare profesională la îmbogăţirea conţinutului artistic aplicativ al instrumentelor de lucru
(programe, manuale, materiale didactice).
 Capacitatea de a actualiza prin lecturi, activităţi în atelier, demonstraţii, expuneri, cerinţele reformei curriculare;
comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educaţională.
 Capacitatea de autoevaluare şi introducerea feed-back-ului în protecţia personală a carierei.

PROFESOR I
TEMATICĂ DE SPECIALITATE

A. PROBLEMATICA ELEMENTELOR DE LIMBAJ CA MIJLOACE DE EXPRESIE, A


COMPOZIŢIEI CU DOUĂ şI CU TREI DIMENSIUNI şI A TEHNICILOR DE ARTĂ ABORDABILE ÎN ÎNV
ĂŢĂMÂNTUL GENERAL.
- Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului vizual.
- Probleme ale simultaneităţii semnelor şi mijloacelor de expresie în construcţia formelor
picturale/grafice/sculpturale/decorative.
- Problematica studiului armoniei şi gamelor cromatice.
- Problema relaţiei culoare-linie-motiv (subiect)-mesaj în constituirea armonioasă şi expresivă a întregului
compoziţional.
- Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie
liniară şi coloristică.
- Problematica reprezentării spaţiului plastic prin modelare cromatică; culoare locală, ton local; contrast clarobscur.
- Structuri coloristice expresive şi problematica dezvoltării armoniei din două sau trei culori.
- Pata de culoare şi pata de valoare; tratarea plată şi tratarea picturală a suprafeţei.
- Transformarea succesivă a unei figuri geometrice în semn figurativ şi invers; exigenţele organizării unor structuri
compoziţionale de tip Escher inedite, expresive şi armonioase.
- Divizarea unei forme tridimensionale şi reasamblarea ei armonioasă şi echilibrată într-o altă ordine în tehnica
modelajului.
- Problema relaţiilor dintre elementele de limbaj şi mijloacele de expresie în compoziţia sculpturală.
- Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur; problema centrului de interes.
- Alternanţa raporturilor cantitative bidimensionale şi exigenţele cromatice în organizarea dinamică a spaţiului plastic.
- Accepţiuni actuale ale spaţiului în artele vizuale.
- Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare,
adăugare.
- Ritmul liniar, ritmul cromatic şi importanţa lor în configurarea deschisă sau închisă, dinamică sau statică a
compoziţiei.
- Problemele experimentului interdisciplinar în cercetarea structurilor naturii şi fructificarea rezultatelor astfel obţinute
în îmbogăţirea expresivităţii limbajului liniei-culorii-volumului.
- Elemente de perspectivă liniară şi coloristică utilizate în creaţia bazată pe convenţii iluzioniste.
- Haşura şi problematica reprezentării expresive a diferitelor materialităţi şi a spaţiului tridimensional.
- Probleme ale folosirii liniilor drepte, curbe, frânte, concentrice etc. direct cu pensula pe suporturi uscate sau
umede în realizarea unei compoziţii statice sau dinamice, deschise sau închise.
- Expresii ale formelor tridimensionale în tehnica modelajului.
- Ramificaţiile, sinuozităţile şi spirala: forme de organizare, creştere şi dezvoltare a structurilor naturale şi
interpretarea lor expresivă.
- Analogii ale organizării, creşterii şi dezvoltării ritmice a formelor naturale cu formele şi structurile create de om.
- Dinamica raportului lumină-umbră şi distribuţia armonioasă a tonurilor sau valorilor din tehnica modelului şi
pasajului.
- Modulul ca element sau semn şi problema distribuţiei lui dinamice sau statice în spaţiul plastic.
- Poziţia, direcţia, mişcarea şi ponderea formelor şi problematica reprezentării expresive a spaţiului cu două şi cu
trei dimensiuni.
- Tematica partiurilor compoziţionale în studiul organizării şi construcţiei expresive a armoniilor liniare şi cromatice.
- Asimetrie şi echilibru în dinamica configuraţiei compoziţionale.
- Conceptul de compoziţie ca imagine complexă în toate artele vizuale.
- Imagiena umană, funcţii şi mijloace artistice de realizare a costumaţiei.
- Probleme ale publicităţii prin imagine vizuală.
- Particularităţi de viziune şi limbaj în spectacolul de animaţie.
- Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziţiei cinetice în teatru şi film, analiza
comparativă a mijloacelor de realizare a imaginii în tatru şi film.

B. TEHNICI. Tehnici de desen şi de gravură abordabile în învăţământul general; materiale şi instrumente;


pe scurt despre: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniţă, în pensulă, laviul;
problemele matriţei, a instrumentelor şi a celorlalte materiale utilizate în gravură fără acizi; pe scurt despre: monotipie,
rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe sèche, litografie.
Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în
emulsii, guaşă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeu textil, fresca în tempera, mozaicul; tapiserie
populară.
Studierea unor tehnici sau procedee tehnice precum: plierea şi decuparea parţială (decorativă şi picturală),
colajul şi decolajul parţial; tehnici de sculptură - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri
pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în
arta decorativă – ceramica, textile, modă.

Bibliografie pentru temele de specialitate

- Achiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974


- Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988
- Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979
- Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985
- Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981
- Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicţionar de teatru Liric, E.D.P., 1995
- Elsen, A., Temele artei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981
- Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Hartmann, N., Estetica, Ed. Universul, Bucureşti, 1983
- Ianoşi, I., Sublimul în artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, editura All,1998
- Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971
- Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978
- Servien, P., Estetica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975
- Lützeller, H., Drumuri spre artă (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986
- Knobler, N., Dialogul vizual (vol. I şi II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996
- Maşek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986
- Moles, A., Artă şi ordinator, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Nanu, Adina, Artă, stil, costum, editura Meridiane, 1976
- Nanu, Adina, Arta pe om, editura Compania, 2001
- Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, editura Vizual, 2002
- Pepino, C., Automate, idoli, păpuşi, Editura Alma Galaţi, 1998
- Petrovici, V., Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974
- Pareyson, L., Estetica. Teoria formativităţii, Ed. Universul, Bucureşti, 1977
- Pleşu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986
- Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992
- Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987
- Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucure
şti, 1995.
- Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
- Prut, C., Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972
- Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
- Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucureşti, 1981
- Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973
- Tomescu, N., Estetica imaginii fotografice, Editura Tehnică, 1973
- Vanoye, F. şi Anne Goliot – Lete, Scurt tratet de analiză filmică, Editura All, 1995
- Vianu, T., Opere – vol 6, Estetica, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 şi vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1978
- Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966 - 1970
- Dicţionar de estetică generală (sub coordonarea Valeriu Şuteu), Ed. Academiei, Bucureşti, 1972

Probleme de istoria artei universale şi româneşti

1. Arta şi societatea în Grecia antică; de la clasicism la elenism.


2. Arta imperială romană. Sfârşitul lumii vechi.
3. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanţ şi Ţările Române
a) structuri ideologice şi structuri vizuale; raporturile artei cu credinţele, literatura, gândirea Evului Mediu;
b) social, politic şi artistic în Evul Mediu (iconografie, structuri arhitectonice);
c) relaţii Orient - Occident : politică şi artă (circulaţia unor motive, iconografii);
d) criza lumii medievale şi înnoirile figurative în pragul Renaşterii.
4. Renaşterea şi conceptul individualismului: continuitate şi discontinuitate între Evul Mediu şi Renaştere;
Raţionalismul în Renaştere; statutul social al artistului în Renaştere.
5. Manierism şi „manieră”; relaţia manierismului cu clasicismul Renaşterii în sec. al XVI-lea; manierismul şi arta
secolului al XX-lea; spiritualism şi naturalism.
6. Conceptul de baroc: barocul tipologic şi barocul istoric; dinamismul şi „picturalul” baroc; barocul şi arta de curte;
clasicismul secolului al XVII-lea şi cultura claselor de mijloc.
7. Arta secolului al XIX-lea:
a) dimensiunea socială şi dimensiunea politică în neoclasicism; neoclasicismul arheologic; neoclasicismul de curte;
neoclasicismul şi Revoluţia franceză; stilul Empire;
b) romantism şi istorism; romantismul şi emanciparea burgheziei;
c) realism, eclectism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană;
d) începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881);
e) orientări culturale şi artistice în arta românească a secolului al XIX-lea – neoclasicismul, romantismul.
8. Arta secolului XX: curente, şcoli:
a) repere stilistice în arta secolului al XX-lea; aporturi ale artei româneşti la evoluţia artei europene;
postimpresionism, simbolism, Art Nouveau, Noul clasicism, Mişcarea de Avangardă;
b) personalităţi ale artei moderne occidentale şi româneşti în secolul al XX-lea.

Bibliografie selectivă pentru Istoria Artei

- Antichitatea despre artele plastice (antologie de Alexandru Cizek), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.
- Antal, f., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.
- Argan, G., C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.
- Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
- Berence, f., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
- Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.
- Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande,Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.
- Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
- Brion, M., Pictura românescă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972.
- Burckhard, I., Cultura Renaşterii în Italia (2 volume), Ed. de Stat Pentru Literatură, Bucureşti, 1974.
- Celebonovic, A., Realismul burghez la sfârşitul secolului al XIX-lea (1860-1914), Editura Meridiane, Bucure
şti, 1982.
- Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976.
- de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968.
- Duby, G., Arta şi societatea, 980–1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.
- Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
- Gombrich, E.H.,O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.
- Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
- Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
- Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975.
- Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
- Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970.
- Ispir, M., Clasicismul în arta românească, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
- lhote, a., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
- de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968
- Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1985-1986.
- Panofsky, E., Renaştere şi renaşterea în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.
- Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.
- Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.
- Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
- Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.
- Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura ARC 2000, Bucureşti, 1996.
- Pagini de artă modernă românescă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962.

b) Probleme de metodică

- Conceptul de alfabetizare vizuală prin gramatica şi tehnicile artei în condiţii predominant practice, de atelier, a
tuturor elevilor.
- Proiectarea operaţională a obiectivelor cu precizarea performanţei minime, învăţarea în clasă, asistată, şi
evaluarea imediată a performanţelor
- Activitatea de atelier, forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului vizual şi de stimulare a
creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare în învăţământul de artă.
- Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă.
- Aspecte psihopedagogice şi metodice ale descoperirii (prin teste şi probe specifice) şi stimulării disponibilităţilor
creative, a creativităţii artistice şi a creativităţii cu artă la elevii din ciclul gimnazial şi liceal de artă.
- Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică, în orele de atelier.
- Conţinutul interdisciplinar şi metodologia studierii creative în şcoală a unor structuri naturale, (”Nu studiu după
natură, ci în sensul ei!”).
- Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală,
învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire,
învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin
parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie.
- Spontaneitate şi algoritm în asimilarea gramaticii vizualului.
- Consideraţii metodice asupra evoluţiei figurii umane în creaţia copiilor.
- Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii psihopedagogice şi metodice în
cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă.
- Fundamente psihopedagogice ale descoperii şi deszvoltării aptitudinilor artistice vizuale; prezentarea unor
exemple sau studii de caz.
- Stimularea creativităţii şi originalităţii vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri,
deformări, divizări, combinări etc.
- Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea tehnicilor de artă în şcoală.
- Evaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare; modalităţi de evaluare eficientă;
necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaţionale; valenţe şi limite ale evaluării prin teste.
- Activitatea de creaţie artistică, ştiinţifică şi metodică a profesorului de arte plastice şi tripla lui funcţionalitate: şef
de atelier sau coleg cu mai multă experienţă al elevilor săi, consilier de artă în şcoală şi în aria de influenţă a şcolii,
inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual.
- Educatorul de artă – comportament creatic şi de înţelegere empatică.

Bibliografie selectivă pentru probleme de metodică


- Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996
- Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998
- Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975
- Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990
- Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996
- De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977
- Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE


VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PENTRU SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ

TEMATICĂ DE SPECIALITATE

- DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATE


Procesul istoric de definire a arhitecturii.
- SPAŢIUL EXISTENŢIAL ŞI SPAŢIUL ARHITECTURAL
Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea interpretate din
punct de vedere geografic, peisagist, urbanistic, al clădirii şi al obiectului. Influenţa elementelor de mediu asupra
realizărilor arhitecturale. Arhitectura vernaculară.
- DATE FUNDAMENTALE ALE SPAŢIULUI ARHITECTURAL. ORGANIZARE ŞI COMPOZIŢIE
Elemente de morfologie utilizate în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie. Despre măsură, scară,
raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Noţiuni d estetică urbană şi estetică arhitecturală. Metode
de reprezentare tri şi bidimensionala a spatiului arhitectural (se va include şi releveul). Despre redactarea şi
prezentarea proiectului.
- CONŢINUT ŞI FORMĂ. FUNCŢIUNE
Specificitate spaţială pentru diferite programe de arhitectură, zonificări funcţionale, condiţii optime de realizare
a confortului interior ca răspuns la particularităţle funcţionale, necesităţile fiziologice şi starea bio-psihică a utilizatorilor.
Despre circulaţii verticale şi orizontale. Arhitectura ecologică şi controlul pasiv al spaţului arhitectural.
- INTERPRETAREA TEHNICĂ A SPAŢIULUI ARHITECTURAL
Rolul materialelor de construcţie în evoluţia relaţiei structură – spaţiu arhitectural. Relaţia dintre caracteristicile
constructive şi cele funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură. Despre tehnicile de construcţie adaptate
specificului regional şi tehnologiile ecologice.
- NOŢIUNI DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Resurse fizice, potenţial economic, valorificare regională. Relaţia urbanism – mediu. Optimizarea ecologică a
amplasamentelor. Analize şi studii de impact asupra mediului. Analize şi studii privind reţelele de localităţi.
- NOŢIUNI DE PROIECTAREA LOCALITĂŢILOR
Despre principalele faze ale proiectării urbane (PUG, PUZ, PUD) şi despre reglementări urbanistice.
Specificul localităţile şi zonificări funcţionale în cadrul localităţii (centrul de interes al localităţii, zone rezidenţiale,
amenajări şi dotări, mica industrieşi zonele meşteşugăreşti, amenajări tehnico-edilitare, etc.).Tipuri de nocivităţi şi
metode de combaterea ăpoluării la nivelul localităţilor.

Bibliografie:

Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969


Norberg Schultz Ch., Existence, Space & Architecture, Studio Vista London, 1971
Bonbon, B., S., La perspective scintifique et artistique, Edition Eyrolles, 1972
Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973
Patrulius, R., Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975
Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977
Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturel, Architecture& Recherches/Pierre Mardaga
Sasarman, Ghe., Funcţiune, spaţiu, arhitectură, Editura Meridiane, 1979
Constantin, P., Culoare – Artă – Ambient, Editura Meridiane, 1979
Gill, Robert, W., Manual of Randering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979
Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981
Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982
Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983
Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
The Scope of the Social Architecture, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984
Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984
Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984
Triscu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985
Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985
Ionescu Gr., Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986
Uscătescu G., Ontologia culturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989
Curinschi Vorona Ghe., Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991
Ioanid, V., Urbanism şi mediu, Editura Tehnică, 1991
Botez – Crainic A., Arta formei, Editura Orator, 1993
Ferry Luc, Homo Aestheticus, Editura Meridiane, 1997
Scherr, R., The Grid: Form and process in Architectural Design, USA Books, 2001
Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrata,
Editura Universitară Ion Mincu, 2002
Nanu, A., Vezi? Comunicare prin imagine, Editura Vizual, 2002
Botez – Crainic, A., Istoria artelor, Editura Orator, 1995 – 2002
Şuşala, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, 2003

METODICA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII (instruirea directă)


Metodica perfecţionării comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în cultura de arhitectură (limbajul
specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor).
Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri al limbajului profesional în predarea
cunoştinţelor teoretice de arhitectură.
Metodica predării programelor arhitecturale în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice – formularea
problemei (temă de proiectare), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei
(metodologia proiectării), înţelegerea soluţiei (răspuns optim funcţional şi spaţial – volumetric).
Modernizarea mijloacelor de instruire – învăţare utilizate la materiile teoretice din domeniul arhitectural şi în
practica proiectivă
Procedee şi metodespecifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul
spaţiului construit.
Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlarea spaţiului real prin noţiuni de desen,
geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţii
conceptual-proiective a elevilor.
Metode diferenţiale utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau
a elevilor cu aptitudini deosebite.
Tipuri de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii au înmagazinat-o în procesul
instruirii în cultura de arhitectură.
Metode de conexare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau
de specialitate a elevilor.
Metode de promovare şi aplicare a cunoştinţelor acumulate prin instruire în practica de specialitate.

Bibliografie

Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971


Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975
Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977
De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică,
1977
Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988
Von Meiss, Pierre, De la cave au toit. Temoignage D’un enseignement d’architecture, Presses
polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991
Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991
Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L’Harmattan, 1991

PROFESOR II
Programa de titularizare

Disciplina: Educaţie vizuală pentru clasele V – VIII


Învăţământ general obligatoriu

A. Prezentare generală
Programa de pregătire pentru titularizarea în învăţământul general obligatoriu la disciplina Educaţie vizuală
urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca
alfabetizare specifică şi bază a dezvoltării predispoziţiilor creative vizualo-manuale ale elevilor.
La examenul de titularizare se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi
practic tehnologic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor, conceptelor, căilor
şi mijloacelor celor mai eficiente în procesul de învăţare orientată şi de evaluare interactivă a performanţelor fiecărui
elev.

B. Profilul profesorului de educaţie vizuală


În învăţământul general obligatoriu, profilul viitorului profesor de educaţie vizuală pentru clasele V - VIII
presupune:
- comportament creativ şi înţelegere empatică şi
- pregătire de specialitate polivalentă, specifică educaţiei vizuale de bază.

C. Teme de studiu individual pentu examenul de titularizare la disciplina educaţie vizuală în


învăţământul general obligatoriu:
Tema I: Educaţia vizuală de bază – privire de ansamblu
Tema II: Culoarea – element de limbaj învăţat cu prioritate;
proprietăţi şi efecte
Tema III: Punctul şi linia – elemente de limbaj specifice graficii
Tema IV: Forma – element de limbaj bi şi tridimensional
Tema V: Mijloacele de expresie
ca ansambluri relaţionale (grupări) nominalizate
Tema VI: Mijloacele tehnice generale şi specifice fiecărei arte vizuale
Tema VII: Compoziţia bi şi tridimensională; principii, condiţii, tipuri şi genuri;
analiza imaginii
Tema VIII: Idei noi, eficiente în psihopedagogia artei
Tema IX: Creativitatea vizuală cu artă şi artistică;
factori de stimulare sau de frânare;
modalităţi de deblocare; probe şi teste
Tema X: Proiectarea activităţilor vizualo-manuale, predominant practice,
de atelier, cu performanţe minime, evaluabile imdeiat şi interactiv;
proiectul scenariu şi fişa – forma prescurtată

D. Bibliografie generală minimă:


E. Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
F. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I – III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
G. Lhote, A., De la paletă la masa de scris, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
H. Pleşu, A., Ochiul şi lucrurile, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
I. Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
J. Schileru, E., Preludii critice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
K. Signac, P., De la Delacroix la neoimpresionism, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971
L. Şuşală, I., N., Estetica şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura Sigma, Bucureşti,
2000
M. Şuşală, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
N. Tonitza, N., Scrieri despre artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962
O. Venturi, L., Cum să înţelegem pictura, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977

E. Bibliografie specifică
Tema I
- Achiţei, Gh., Ce se va întâmpla mâine, Editura Albatros, Bucureşti, 1972
- Enăchescu, C., Expresia plastică a personalităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975
- Şuşală, I., Petre, Ghe., Eucaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema II
- Constantin, P., Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979
- Demetrescu, C., Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema III
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema IV
- Mihăilescu, D., Limbajul culorilor şi formelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980
- Read, H., Originile formei în artă, Editura Univers, Bucureşti, 1971
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema V
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema VI
- Bollenbach, G., C., D., Desenul. Pe scurt, despre tehnici, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
- Havel, M., Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
- Iuca, S., A., Gravura. Vocabular de termeni tehnici, Editura Artis, Bucureşti, 1991
- Nanu, A., Pe scurt, despre sculptură, Editura Albatros, 1966
- Şuşală, I., Desen, culoare, modelaj, compoziţie şi metodică, Editura FRM, Bucureşti, 1999
Tema VII
- Ailincăi, C., Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982
- Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Editura meridiane, Bucureşti, 1969
- Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
- Sterling, Ch., Natura moartă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
- Wojciechowschi, A., Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
Tema VIII
- Faure, Ed., A învăţa să fii. Un raport al UNESCO, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema IX
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema X
- Maliţa, M., Idei în mers, Editura Albatros, Bucureşti, 1975
- Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003