Ficatul este cea mai mare glanda din organism (1000 – 1500g) si are numeroase
functii, fiind implicat in:
• Metabolismul glucidic
• Metabolismul proteic
• Metabolismul lipidic
• Metabolismul apei
• Functia biliara
Metabolismul glucidic
• glicogenogeneza: de la zaharurile simple absorbite (glucoza, fructoza, galactoza,
manoza, xiloza, arabinoza) se sintetizeaza glicogen; neoglicogneza permite sinteza
glicogenului pornind de la grasimi sau aminoacizi (explica hiperglicemia persoanelor ce
nu consuma glucide).
• glicogenoliza determina transformarea glicogenului in glucoza prin hidroliza
Metabolismul apei
Ficatul intervin în determinismul presiunii oncotice prin sinteza albuminei şi unii
hormoni cu rol în metabolismul apei (ADH, aldosteron, cortisol) sunt inactivaţi la nivel
hepatic.
Funcţia biliară
a. Compoziţia lichidului biliar
• apă
• compuşi anorganici: ioni de clor, sodiu, potasiu, anion bicarbonic, în concentraţie
asemănătoare cu cea plasmatică
• compuşi organici: săruri biliare, fosfolipide, colsterol, bilirubină conjugată, mici
cantităţi de proteine, enzime (fosfataza alcalină, gamma glutamil transpeptidaza, leucin
amino peptidaza, 5-nucleotidaza).
Cantitatea normală de bilă: 750 – 1000 ml/24 ore.
Bila rezultă prin secreţia activă a acizilor biliari în canaliculele biliare.
În vzicula biliară are loc absorbţia a 90% din apă.
În canalele hepatice şi coledoc are loc secreţia de bicarbonat controlată de secretină.
b. Metabolismul acizilor biliari
Acizii biliari primari, caracteristici omului, se formează plecând de la colesterol, după
două transformări principale în hepatocit:
• hidroxilarea nucleului ciclopentanofenantrenic la nivelul reticulului endoplasmic
• ruperea catenei laterale în mitocondrii
Rezultă acizii colic şi chenodeoxicolic. Acizii biliari primari sunt conjugaţi în RE
hepatocitar cu aminoacizii glicocol şi taurină, rezultând acizii glicocolic şi taurocolic care
sunt excretaţi în bilă pe cale diferită de cea a bilirubinei şi coloranţilor.
90% din acizii biliari primari, excretaţi în bilă, sunt reabsorbiţi prin difuziune pasivă, de-
a lungul întregului intestin subţire, mai ales la nivelul ileonului terminal.
10% din cantitatea totală de acizi excretaţi nu se reabsorb şi ajung în colon, unde sunt
deconjugaţi şi dehidroxilaţi sub acţiunea enzimelor florei colonice, rezultând acizii biliari
secundari: acidul dezoxicolic din acidul colic şi acidul litocolic din acidul
chenodezoxicolic.
Acizii biliari reabsorbiţi sunt conjugaţi în hpatocit şi reexcretaţi prin bilă, ce conţine un
amestec de acizi biliari primari şi secundari.
Eliminarea prin fecale nu depăşeşte în mod normal 2%.
Ficatul sintetizează aproximativ 600 mg acizi biliari în 24 ore.
c. Rolurile acizilor biliari
• în bilă menţin în soluţie colesterolul insolubil în apă şi îl împiedică să se cristalizeze
• în intestinul subţire excercită rol de “detergenţi”, favorizând emulsionarea lipidelor, dar
rolul lor fundamental este în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.
d. Metabolismul bilirubinei
Hemoglobina este formată din hem şi globină. Administrarea de precursori marcaţi ai
hemului (glicină marcată radioactiv) a permis precizarea faptului că pigmenţii biliari
prezintă două vârfuri de activitate.
• bilirubina precoce (10-20%) – rezultă din catabolismul hemului proteinelor
nonhemoglobinice (mioglobina, catalaza, citocromii hepatici) şi a hemului din măduva
hematopoietică, sursa majoră fiind eritropoieza ineficientă.
• bilirubina tardivă – provine din catabolismul hemului eritrocitelor îmbătrânite, captate
şi distruse în celulele reticulohistiocitare.
- Bilirubina sintetizată în celulele sistemului reticulohistiocitar este descărcată în plasmă
şi aproape instantaneu complexată cu albuminele. La nivelul ficatului este recaptată în
sângele sinusoidal de către hepatocite şi este conjugată în RE neted.
- Bilirubina conjugată este eliminată activ în lumenul canaliculilor biliari, la fel ca şi
coloranţii BSP, roz bengal, verde de indocianină (nu însă pe aceeaşi cale cu a acizilor
biliari).
În intestin, după deconjugare de către glucuronidază, este redusă sub acţiunea
enzimelor şi bacteriilor anaerobe din flora intestinală, rezultând un grup de 3 compuşi
tetrapirolici incolori denumiţi urobilinogeni (d-urobilinogen, mezobilinogen,
stercobilinogen).
Urobilinogenii:
- o parte eliminaţi prin scaun (125 – 200 mg zilnic) şi se dezoxidează în stercobilină,
dând aspectul de scaune pleiocrome
- altă parte sunt reabsorbiţi şi cu sângele port ajung în ficat, care îi elimină aproape în
totalitate (95-97%) prin bilă, realizând un circuit enterohepatic.
La om, principalul pigment biliar este bilirubina, care în condiţiile unei hemolize
fiziologice, se sintetizează în cantităţi de 250 – 300 mg/24 ore. Catabolismul a 1 gram
de hemoglobină generează 36,2 mg de bilirubină. Eliminara fecală a urobilinogenului
este de 125 – 200 mg/24ore (limita superioară a normalului 280mg/24 ore).
Urobilinogenul se elimină în urină în cantităţi reduse (<4mg/24ore).
Bilirubina indirectă Bilirubina directă
- r. Hajmans van der Bergh indirectă - r. Hajmans van der Bergh directă
- Liposolubilă - hidrosolubilă
- nu se elimină prin filtrul renal - nu e toxică
- se fixează pe lipidele SNC -> fenomete - trece filtrul renal
toxice grave (encefalopatia bilirubinic
(la sugar şi copilul mic)
e. Metabolismul coloranţilor
Brom-sulfon-ftaleina (BSP), colorant sintetic, după injectare intravenoasă este vehiculat
de albuminele plasmatice, captat de hepatocit, conjugat cu aminoacizi sulfuraţi (mai ales
glutation) şi este eliminat activ în canaliculele biliare.
-BSP constituie o probă importantă în explorarea funcţiei hepatice dependentă de:
existenţa unui debit sangvin hepatic normal
captare normală la polul sangvin normal al hepatocitului
excreţie normală la nivelul polului biliar.
DATE DE ORDIN GENERAL
Varsta
N.n si sugar
- icter al n.n si sugarului: imaturitatea UDP-GT, blocarea prin lapte matern, sdr. Crigler-
Najjar tip I, atrezie de cai biliare
- glicogenoze
Copil si adolescent: sdr. Crigler-Najjar tip II, sdr. Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, Rotor,
hepatite virale (A, B, C, B+D, E, G), hepatite cronice, ciroza hepatica
Adult:
• hepatite virale, ciroza hepatica, cancer hepatic, hepatopatie etanolica (steatoza,
steatohepatita, steatociroza)
• steatoza hepatica nonalcoolica - amiloidoza, hemocromatoza, b. Wilson
• deficit in α1- AT (ciroza hepatica + emfizem pulmonar)
• ciroza biliara primitiva, hepatite cronice autoimune, colangita sclerozanta primitiva
• b. Caroli, ciroza biliara secundara - sarcoidoza hepatica
• abces hepatic, colangite, angiocolite, angiocolecistite
• chistul hidatic hepatic - litiaza biliara
Varstnici
• ciroze hepatice de diferite etiologii
• cancer hepatic, colangiocarcinom, carcinom vaterian
• MTS hepatice, interesare in hemopatii maligne
Sexul: B - hemocromatoza; F - CBP, HCA, sdr. HELLP (Hemolysis, Elevated Liver
anzymes, Low platelet count)
Profesia:
• personal medical, centre de hemodializa: risc de contaminare cu vir. hep. B, B+D, C
• ind. bauturilor alcoolice: steatoza, steatofibroza
• alimentatia carentiala in principii alimentare: ciroza copiilor rosii (carenta in
proteine)
• anestezisti (hepatita prin inhalare de halotan)
• ind chimica: hepatopatii toxice
• veterinari, ciobaniu, macelari: chist hidatic hepatic
• alimente poluate cu aflatoxine: risc de neoplazii hepatice
Motivele internarii
- astenie, inapetenta - ↓ G , prurit
- icter, hepatalgie de efort si postprandiala - subfebrilitate/febra
- ascita, edeme membre inferioare
- epistaxis, gingivoragii, hematoame, melena
Istoricul bolii
- debut: acut/ progresiv/ insidios
- manifestari la nivelul altor organe (stomac, intestin, splina)
Antecedente patologice
- hepatita virala acuta A: nu cronicizeaza; - medicatie hepatotoxica: antibiotice,
sdr. dispeptic bilioduodenal tuberculostatice, AINS, citostatice,
imunosupresive, CO, anestezice (halotan)
- hepatita virala acuta B→ hepatite cronice
(Persist, Active), ciroza, carcinom hepatic - boli ale VB si cailor biliare
- hepatita virala acuta B+D → HCA - CH - - boli ale pancreasului (pancreatite acute si
cancer hepatic cronice)
- hepatita virala acuta C → HCP - HCA - - boli ale tubului digestiv (UG, UD, cancer
CH - cancer hepatic gastric, RCUH, b. Crohn, sdr. de
malabsorbtie)
- mononucleoza infectioasa (v. Epstein-
Barr) - parazitoze: lamblia, amoebiaza, chist
hidatic
- citomegalovirus, herpes virus, v.
Coxsackie B - boli metabolice: DZ, HLP,
hemocromatoza
- virusul amaryl - febra galbena
- boli infectioase acute: dizenterie,
- tratamente parenterale
leptospiroza, septicemii, lues, tbc
- afectiuni cardiace drepte si globale
Antecedente eredocolaterale: colemia familiala Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, sdr,
Rotor, hemocromatoza, glicogenoze, boala polichistica (boli cu caracter familial),
chistul hidatic
SIMPTOMATOLOGIA FUNCTIONALA
sdr. astenonevrotic
- astenie fizica, psihica, intelectuala, sexuala - cefalee, insomnie/somnolenta
- dispnee, palpitatii, fenomene vasomotorii
sdr. algodispeptic
- hepatalgie de efort, postprandiala/spontana
- dispepsie: apetit capricios, intoleranta alimentara (grasimi, condimente), gust amar,
greata, varsaturi alimentare si bilioase
Rinofima
stare de nutritie: normoponderal/obez (steatoza), denutritie casexie (ciroza atrofica)
stare psihica: tulburari de memorie, OTS, apraxie ideatorie si constructiva (EH)
tegumente, mucoase, fanere:
- spider naevi (teritoriul VCS) - palme hepatice
- unghii albe, hipocratism - icter sclerotegumentar
- mucoase carminate - pilozitate pubiana
- ascita - hernia ombilicala
- rarirea pilozitatii faciale si presternale, ginecomastie, atrofie testiculara (B)
- atrofia sanilor si pilozitatii (F)
- circulatie venoasa colaterala - leziuni de grataj (colostaza), echimoze, purpura
sistem osteoarticular: osteoartropatie (hemocromatoza), osteoporoza + osteomalacie
(CBP)
sistem ggl. limfatic:adenopatii in HVA si HC(C)
ap. respirator: transsudat pleural (ciroza)
ap. cardiovascular: regim circulator hiperkinetic
ap.digestiv: varice, ascita, meteorism abdominal
ap.urogenital: oligurie, opsiurie, IR functionala
sistem nervos: flapping tremor, sdr. cerebelos (dizartrie, dismetrie)
sistem endocrin: hiper-/hipotiroidie, hipopituitarism, Addison/Cushing
II. Examenul local al abdomenului
Inspectie: circulatie colaterala venoasa (periombilicala, portocav, cavocav), hernie
ombilicala
Palpare: palparea ficatului (procedee monomanuale – simplu, acrosare, police – Glenard,
lovire si bimanuale – simplu, balotare, Gilbert, Mathieu) dificultate in obezitate,
meteorism, ascita
Scratch test – combina palparea cu ascultatia: se plaseaza stetoscopul in aria matitatrii
hepatice si cu varful indexului se traseaza paralele cu presupusa margine a ficatului, pornind
din fosa iliaca dreapta; sunetul creste brusc in intensitate cand se ajunge la marginea inf a
ficatului
Volum Crescut
- HVA, HC, CH hipertrofica - steatoza, amiloidoza, hemocromatoza
- B. Wilson, sarcoidoza - abces, maladie polichistica, chist hidatic
- hemangioame gigante - staza venoasa: ICC, ICD, sdr.Budd-Chiari
- staza biliara - tumori hepatice benigne
- tumori hepatice maligne primare/secundare
Scazut
- atrofie acuta galbena - ciroza hepatica atrofica
Mobilitate: normal este mobil cu miscarile respiratorii; in perihepatita
Sensibilitate: in perihepatita, ficat cardiac, colangita, abces hepatic, cancer hepatic cu
interesarea capsulei Glisson
Consistenta: moale – steatoza, ficat de staza; dura – ciroza, amiloidoza, lues, cancer
hepatic
Suprafata: neteda – normal, steatoza, amiloidoza, ficat de staza; neregulata – ciroza,
lues, cancer primitiv/secundar
Marginea: neregulata, ascutita – ciroza hepatica, lues, amiloidoza; rotunjita –
steatoza, ficat de staza venoasa, biliara
Percutie:
• limita superioara: sp Vic dr (l. parasternala si medioclav.) – sp VIIic (l. axilara medie)
– sp. X (l. scapulara) – sp. XI paravertebral
• limita inferioara – in triunghiul lui Labbe (intre coasta VII stg si coasta IX dr)
• lobul drept – 11cm (l. medio claviculara); lobul stang – 6 cm (xifoid – marg inf lob
stang)
matitatea hepatica ascensionata – meteorism, ascita, tumori abdominale; coborata
– emfizem, hepatoptoza; marita – hepatomegalie (inflamatii, infectii, parazitoze, tumori,
staza venoasa/biliara, tezurismoze); micsorata – CH atrofica, atrofie galbena, emfizem ,
meteorism, sdr. Chilaiditi
Afectiuni ce evolueaza cu hepatomegalie:
Staza: venoasa – suprafata neteda, elastica, margine rotunda, reflux hepatojugular
biliara - aceleasi caracteristici s. Courvoisier-Terrier
Ciroza hepatica hipertrofica: consistenta ferma, neregulata
Hepatite acute (virale, toxice alcoolice si medicamentoase)
Steatoza hepatica: suprafata neteda, margine rotunjita, nedureroasa
Tezaurismoze (amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza, deficit 1-AT): consistenta
ferma, nedureroasa
Tumorala (cancer hepatic, MTS, infiltratie leucemica): neregulata, dura
Parazitara (chist hidatic): neregulata
Hepatomegalie cu dezvoltare intratoracica