Asist. univ.

Romulus Bucur

Carte electronică

Curs pentru învăţămînt la distanţă, anul al III-lea, semestrul I

1
 1. Scurtă istorie a cărţii

Obiective

Cartea, ca obiect, reprezintă probabil cea mai importantă

invenţie din istoria omenirii, prin aceea că a permis trecerea de
la civilizaţia urechii, de la oralitate, la aceea a ochiului, a permis,
prin fixarea informaţiei, posibilitatea răspîndirii şi dezvoltării
cunoaşterii, a naşterii societăţii deschise, în sensul acordat
termenului de Karl Popper (Marshall McLuhan, Galaxia
Gutenberg).
Există o istorie a obiectului, ca şi o terminologie, sugestivă
din punctul de vedere al acestei istorii. Totul începe cu scrisul,
ca metodă de fixare a informaţiei, urmărit de la început cu
interes (şi cu rezerve) în ceea ce priveşte impactul asupra
existenţei umane (unul din primele exemple îl reprezintă
dialogul platonician Phaidros, cu distincţia între memorie şi
aducere aminte, între mnéme şi hypómnesis, scrierea nefăcînd
nimic altceva decît s-o ajute pe cea de-a doua, nu pe prima,
nefiind astfel un ajutor pe calea înţelepciunii).
Dincolo de tipologia scrierii, ideografică (notînd cuvinte
întregi / idei sau concepte), silabică (notînd silabe) şi alfabetică
(notînd clase de sunete, sau, altfel spus, foneme), pentru cultura
occidentală ea s-a născut în Orientul Apropiat, parcurgînd, ca
etape, toate aceste trei tipuri de scriere; un exemplu
reprezentativ ni se pare scrierea cuneiformă; pentru completare,
unde e cazul, vom face referire şi la alte tipuri de scriere.
Aceasta nu înseamnă ignorarea unor tipuri diferite de scriere,
cum este cea hieroglifică egipteană, o scriere de tip ideografic,
apărută cam în aceeaşi vreme, şi destul de aproape, sau cea
chineză, de asemenea ideografică, însă neexercitînd nicio
influenţă asupra celei occidentale.

2
 Iniţial, scrierea cuneiformă a servit la notarea limbii
sumeriene, avînd un caracter pictografic, cu valoare mai curînd
mnemotehnică; reprezentarea era fie schematică (de exemplu,
capul animalului pentru animal), fie simbolică (sexul feminin
pentru femeie), evoluînd spre scrierea ideografică. Din cauza
caracterului preponderent monosilabic al cuvintelor, cu existenţa
unui mare număr de omofone (o situaţie similară poate fi
întîlnită şi în chineză – exemplul ni se pare potrivit pentru a
evidenţia paralelismele apărute în diferite culturi), a apărut
posibilitatea combinării semnelor în semne compuse, lăsînd în
seama cititorului distincţia dintre diferitele sensuri posibile. În
aceste condiţii, au fost create semne speciale, clasificatori, care
probabil că nu erau citiţi, însă necesari în înţelegerea textului.
De asemenea, necesitatea notării elementelor relaţionale a dus la
silabism, prin golirea de sens a unor ideograme, reţinute doar
pentru valoarea lor sonoră – o nouă situaţie pe care o putem
regăsi în scrierea chineză.
Cînd a ajuns să fie folosită la notarea limbilor semitice din
Mesopotamia, cu rădăcini triconsonantice, fie au fost preluate
ideogramele, semnele-cuvinte păstrîndu-şi valoarea semantică şi
fiind citite cu pronunţarea din limba de adopţiune (la fel ca în
cazul preluării scrierii chineze pentru transcrierea limbii
japoneze), fie au fost reduse la valoarea lor fonetică şi silabică.
Printr-un nou proces de simplificare, s-a ajuns la una din primele
scrieri alfabetice consonantice (sec. XIV î. H.), la Ugarit, în
Siria.
În lumea greacă, după linearul B – un silabar rezultat din
adaptarea linearului A cretan, folosit pentru notarea micenienei
şi care implica deja un fel de analiză fonologică, incompletă
totuşi, – urmează o pauză în întrebuinţarea scrierii, consecutivă
ieşirii din uz a acestuia. şi adoptarea unui nou sistem de scriere,
de origine semitică, probabil în acea zonă unde grecii şi
fenicienii se aflau în raporturi comerciale (Ugarit, posibil chiar
Creta).

3
 Inovaţia capitală este introducerea semnelor care notează
vocalele, transformînd astfel într-un adevărat alfabet ceea ce
pînă atunci fusese doar un silabar simplificat. Aceasta implică o
conştientizare (fireşte, empirică şi realizată treptat) a structurii
fonologice a limbii, dovedită de corespondenţă biunivocă
sunet-semn.
În paralel cu istoria scrierii, trebuie să menţionăm suporturile
succesive ale acesteia, şi anume, tabletele de argilă
(Mesopotamia), papirusul (Egipt), tăbliţele cerate (Roma),
pergamentul (Fenicia – Pergam), hîrtia (China, intrată în Europa
pe filieră arabă). Interesant este modul în care aceste materiale
au lăsat urme în termenii curenţi folosiţi în meseriile legate de
carte: papirus a dat, între altele, fr. papier şi engl. paper,
pergamentul se leagă de locul unde a fost produs prima oară,
Pergam, ca alternativă la papirusul importat din Egipt,
românescul hîrtie vine din lat. charta, ‘hîrtie / papirus (coală)’,
dar şi ‘înregistrare / scrisoare’, ‘carte / scriere’; ‘foaie subţire de
metal / foaie’; a dat de asemenea, în română, carte. Stylus,
instrumentul ascuţit cu care se scria pe tăbliţele cerate, a dar stil.
Biblioteca, atît ca piesă de mobilier cît şi ca instituţie vine de la
Byblos, portul, de asemenea, fenician de unde grecii au
achiziţionat prima oară papirusuri provenite din Egipt.
Englezul book provine din boc (engleza veche), la rîndul său
din rădăcina germanică *bok-, înrudită cu beech [fag]; în paralel,
avem fr. bouquin, care, din 1866, semnifică ‘carte în general’,
ajungînd, în zilele noastre să însemne carte în jargonul şcolar şi
în registrul familiar; termenul vine din olandezul medieval boec,
‘carte’, corespunzînd vechiului german buoh (în germana
actuală, Buch) şi anglo-saxonului boc, deja menţionat.
Latinescul liber (carte), care a dat fr. livre, it., sp. libro, port.
livro, desemna pelicula dintre scoarţă şi trunchi, folosită la
început, la Roma, pentru scris; volum vine din lat. volumen,
derivat, la rîndul lui, din volvere, ‘a face sul’, ceea ce ne trimite
înapoi la sul, rulou; lungimea sulurilor (în antichitate, cca. 5-8

4
metri, pentru a putea fi mînuite) determina lungimea operei sau
a subdiviziunilor acesteia.
Cartea, sub forma în care o cunoaştem, a evoluat din
carnetele obţinute prin legarea împreună a mai multor tăbliţe,
perforate pe una din margini şi legate printr-un şnur, situaţie în
care prima şi ultima nu erau scobite şi umplute cu ceară decît pe
o parte, pentru a asigura copertele. Procedeul a fost reprodus
folosindu-se pergamentul şi obţinîndu-se astfel codexurile.
Iniţial, cărţile erau scrise (şi copiate / multiplicate) de mînă,
cu instrumente cum ar fi calamus-ul (un băţ de trestie ascuţit şi
despicat la unul din capete), folosit în primul rînd în Egipt, deşi
o serie de cuvinte, cum ar fi gr. kalamos, ‘trestie’, sau skr.
kalama, însemnînd atît ‘trestie’ cît şi ‘toc’, sugerează o origine
mai veche, indo-europeană, a cuvîntului, iar arabul qalam, ‘toc’,
probabil că e împrumutat, fie dintr-una din aceste limbi, în
antichitate, fie direct din indo-europeană; urmează deja
menţionatul stylus, confecţionat în Mesopotamia din trestie şi
utilizat la scrierea pe tăbliţe de lut, iar în Imperiul Roman, din
metal, şi folosit pentru scrierea pe tăbliţe cerate; urmează penele,
în special de gîscă, de asemenea ascuţite şi despicate, înlocuite
de-abia în secolul al XIX-lea de peniţa metalică (asociată cu
tocul), apoi de stilou, pixul cu pastă şi alte instrumente moderne
de scris.
În paralel, e de menţionat apariţia tiparului; ca să ne facem o
idee asupra importanţei invenţiei, prin 1424, biblioteca
Universităţii Cambridge era compusă din doar 122 de volume,
fiecare de valoarea unei ferme sau vii
[http://en.wikipedia.org/wiki/Printing_press#History].
Tiparul cu litere mobile, după apariţia sa în Extremul Orient
(cel mai vechi text tipărit păstrat pînă în zilele noastre este Sutra
de Diamant, datată 11 mai 868), a fost introdus în Europa de
către germanul Johann Gutenberg, prin 1436; dintre efectele
invenţiei, putem enumera difuzarea Tezelor lui Martin Luther, ca
şi a altor lucrări ale protestantismului, redescoperirea clasicilor

5
antichităţii greco-latine, apariţia publicaţiilor ştiinţifice, într-un
cuvînt, Renaşterea. Unul din marile momente ale tiparului îl
reprezintă tipărirea Bibliei (1450-1454/55).
În urma apariţiei tiparului, o etapă a mecanizării scrisului,
putem discuta şi despre apariţia maşinii de scris, o invenţie cu
paternitate multiplă [http://en.wikipedia.org/wiki/Typewriter], şi
care a marcat decisiv secolul XX, prin ‘democratizarea’
accesului la multiplicarea textelor şi prin standardizarea pe care
a introdus-o. De asemenea, a reprezentat şi un impuls deosebit
pentru scriitori – Hemingway sau Jack Kerouac, de pildă,
concepîndu-şi cărţile direct la maşină. Nu în ultimul rînd, putem
menţiona ‘moştenirea’ lăsată de maşina de scris calculatorului,
implicit cărţii electronice: tastatura, ca mijloc dominant de
introducere a textului, ca şi sugestiile pentru diferitele tipuri de
imprimantă (în primul rînd, cea matricială).
Cartea, în forma ei tradiţională, se bucură de un respect
imens; în limba română, de exemplu, este parţial sinonimă cu
‘învăţătură’, în expresii cum ar fi “ştie (multă) carte” sau “ai
carte, ai parte”. De asemenea, în pofida răspîndirii internetului şi
a cărţii electronice, ea reprezintă încă modalitatea majoră de
stocare şi diseminare a informaţiei.
Pentru detalii despre istoria cărţii, v. şi The Centre for the
History of the Book: http://www.hss.ed.ac.uk/chb/

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

6
7
2. Argumente pro şi contra cărţii electronice

Obiective

Una din definiţiile posibile ale cărţii electronice (engl., e-

book sau eBook) ar fi următoarea: mediul digital echivalent unei
cărţi tipărite convenţional; astfel de documente pot fi citite fie cu
ajutorul calculatoarelor personale, fie cu ajutorul unor
dispozitive specifice; cartea electronică este un tip specializat de
text electronic sau e-text. [http://en.wikipedia.org/wiki/Ebook],
iar textul electronic este orice informaţie textuală disponibilă în
format digital şi citită de dispozitive electronice; în mod
specific, se referă la fişiere codate ASCII (American Standard
Code for Information Interchange) [http://en.wikipedia.org/wiki/
E-text].
Departe de a reprezenta, în momentul de faţă, o soluţie
unanim acceptată la problemele legate de continuarea şi
dezvoltarea cărţii ca suport consacrat al informaţiei, cartea
electronică reprezintă mai degrabă un subiect de discuţii aprinse,
cu argumente pro şi contra, obiective şi subiective.
Dintre argumentele contra, le vom trece în revistă mai întîi pe
cele subiective); unul dintre ele l-ar reprezenta vechile
obişnuinţe (de lectură, în primul rînd) – aici intră afirmaţiile de
genul “Cartea electronică nu poate oferi aceleaşi senzaţii ca
lectura unei cărţi adevărate” – senzaţiile respective sînt
individuale şi a le opune altor senzaţii individuale, cum sînt cele
ale lecturii cărţii electronice e irelevant. De asemenea, nimeni nu
poate prevedea care vor fi senzaţiile oferite de cartea electronică
peste un an, peste cinci ani sau peste cincizeci de ani – să nu
uităm că naşterea cărţii ca obiectul pe care îl cunoaştem în ziua

8
de azi a fost un proces destul de îndelungat, mai lung oricum
decît cei cîţiva ani care ne despart de apariţia cărţii electronice.
În aceeaşi categorie, parţial suprapunîndu-se argumentului
precedent, intră investirea afectivă a cărţii, ca obiect,
transformarea ei în simplu suport, neutru, al informaţiei fiind
văzută ca o degradare.
Putem vorbi despre rezistenţa psihologică faţă de nou, de
confortul, de siguranţa pe care le oferă lucrurile cunoscute,
familiare. Suprapunîndu-se parţial, putem aduce în discuţie
respingerea tehnologiei de către intelectualii de formaţie
umanistă (asociată de multe ori cu teama faţă de aceasta) – de
multe ori avem de-a face cu nesiguranţa asociată cu lipsa de
control asupra unui domeniu al cunoaşterii, în contradicţie cu
orgoliul, atît de frecvent, de a stăpîni toate domeniile acesteia.
În legătură cu acelaşi orgoliu, putem invoca previziunile
făcute pe baza trecutului, de forma “Nici cinematograful, nici
televiziunea nu au schimbat deprinderile intelectuale legate de
lectura cărţii, nu au reuşit s-o elimine, cum nu va reuşi nici
cartea electronică”. Atîta doar că nu e vorba de eliminarea
lecturii, ci de schimbarea modului de efectuare a acesteia.
Un argument cu un grad mai mare de obiectivitate îl
reprezintă caracterul incomod al lecturii pe ecran; această
incomoditate e relativă şi ţine şi de deprinderile anterioare de
lectură, şi de o serie de caracteristici individuale şi de motivarea
cititorului în depăşirea acestor inconveniente temporare. În afară
de aceasta, nimeni nu poate anticipa momentul sau modul în
care acestea vor fi surmontate.
Dintre problemele obiective legate de viitorul cărţii
electronice, una extrem de serioasă o reprezintă aceea a
compatibilităţii între diferitele formate / dispozitive de lectură,
precum şi aceea cu suporturile tradiţionale ale informaţiei, atît în
contemporaneitate, cît şi retroactiv. Cu alte cuvinte, e vorba de
standarde, atît software cît şi hardware, care să permită
interoperabilitatea între diferitele formate şi dispozitive, fără a

9
impune utilizatorului folosirea doar a unui format sau,
dimpotrivă, a tuturor, doar pentru a acoperi întreaga paletă
posibilă de oferte informaţionale.
O problemă serioasă o reprezintă dependenţa de un anumit
mediu tehnologic pe care ne-am obinşnuit să-l considerăm un
dat, şi aici se potriveşte observaţia lui Eco, după care,
naufragiaţi pe o insulă pustie, nu putem introduce calculatorul în
priză, dar putem deschide o carte.
Dintre argumentele obiective în favoarea cărţii electronice:
aceasta permite posibilităţi infinit superioare de stocare – de
pildă, o enciclopedie care ar ocupa un întreg corp de bibliotecă
încape convenabil pe un CD; se pot aduce în discuţie diversele
tipuri de vulnerabilităţi ale suporturilor, durata lor de viaţă etc.,
dar, în ansamblu, cartea electronică iese cîştigătoare pe acest
teren.
Alt avantaj îl reprezintă posibilitatea prelucrării electronice a
informaţiei, ceea ce, în condiţiile exploziei informaţionale a
ultimelor decenii, e unul nepreţuit; indexarea, catalogarea,
posibil, rezumarea textelor pot fi efectuate mult mai rapid şi pe o
scară mult mai largă de către calculator sau cu ajutorul acestuia.
Virtualizarea cărţii poate reprezenta pasul următor după
virtualizarea librăriei; dacă aceasta a însemnat simplificarea
distribuţiei şi scăderea preţului final, cartea electronică, păstrînd
aceeaşi simplificare a distribuţiei, îi adaugă reducerea
considerabilă a preţului de cost al cărţii, posibilitatea satisfacerii
oricăror cereri, atît în ceea ce priveşte cantitatea, cît şi, să
spunem, formatul, eficientizarea stocării cărţii etc.
În plus, cărţile electronice sînt ecologice – nu implică tăierea
copacilor pentru producerea hîrtiei, deci, nu afectează clima,
speciile animale şi vegetale dependente de ecosistemul forestier;
pe de altă parte, s-ar putea pune întrebarea cît de ecologice sînt
tehnologiile implicate în producerea cărţii electronice, eventual
în raport cu potenţialul poluant al producerii hîrtiei.

10
 Un ultim argument, subiectiv de astă dată, l-ar reprezenta o
nouă generaţie extrem de preocupată de tehnologie şi foarte
sensibilă la tot felul de gadgeturi, între care se numără şi
dispozitivele de citire a cărţilor electronice sau care permit / pot
fi adaptate la acest lucru.

11
 Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

12
 3. Continuum / discret, digital / analogic

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

13
 4. Principalele formate de carte electronică

Obiective

Formatele în care se găsesc cărţile electronice sînt extrem de

variate; totuşi, ele pot fi împărţite în două mari categorii:
formate generice şi formate proprietare. În prima categorie avem
formatele care pot fi produse cu o mulţime de programe, dar
care nu sînt proprietatea intelectuală a niciunei firme, şi care, de
asemenea, pot fi citite cu ajutorul unei multitudini de programe,
de cele mai multe ori independente de platformă. Aici intră
formatele text (extensia .txt), HTML (extensiile .htm sau
.html), XML (extensiile .xml şi .xsl) şi PostScript (extensia .ps).
Formatul text este un fişier ASCII (mai recent, UNICODE),
care înregistrează caracterele alfanumerice introduse de la
tastatură, aici intrînd literele majuscule şi minuscule, cifrele şi
diferite caractere grafice; în funcţie de platformă şi de setarea
codului de caractere, pot fi afişate (şi imprimate) caractere
aparţinînd diferitor limbi şi care pot adăuga semne diacritice
literelor aparţinînd alfabetului latin. De asemenea, formatul
permite doar o paginare extrem de elementară, cu folosirea
caracterelor spaţiu (032), Car Return (013) şi tab (009), similară
celei realizate cu ajutorul maşinii de scris.
HTML, sau HyperText Mark-up Language, este un limbaj
specializat pentru descrierea paginilor care urmează să fie
afişate pe internet. În forma sa cea mai elementară, el constă
dintr-o serie de etichete sau tag-uri care specifică elementele
paginii – antetul, titlul, corpul propriu-zis al acesteia, încheierea
ei, ca şi diferite atribute ale textului şi graficii afişate. El poate fi
realizat atît cu ajutorul oricărui editor de text (cerîndu-se în acest

14
caz cunoştinţe aprofundate ale sintaxei şi semanticii limbajului),
cît şi cu ajutorul unor programe specializate, în mod grafic, în
care caz atenţia se poate concentra asupra efectelor urmărite,
asupra aspectului paginii etc. Dintre avantajele acestui format
putem aminti caracterul său compact; apoi, posibilităţile
avansate de formatare a textului (mai ales atunci cînd sînt
folosite foi de stil / CSS) şi navigaţia facilă în interiorul său,
atunci cînd au fost definite hiperlinkurile corespunzătoare; de
asemenea, adăugarea de ilustraţii, statice sau animate, clipuri,
documente sonore, constituie încă un avantaj al formatului.
O menţiune aparte o merită formatul .chm (Compiled Help
File), un format proprietar realizat de Microsoft, şi care
reprezintă un fişier .html compilat, folosit pentru instrucţiunile
help ale anumitor programe.
Dintre avantajele XML putem aminti că se bazează pe text,
că include suport Unicode, permiţînd procesarea a aproape
oricărei informaţii în orice limbă umană; poate reprezenta
structuri de comune de date: înregistrări, liste, arbori; formatul
său auto-documentat descrie structura şi numele cîmpurilor, ca şi
valorile specifice; sintaxa şi cerinţele stricte de parcurgere
(parsing) fac ca algoritmii necesari pentru parsing să fie extrem
de simpli, eficienţi şi consistenţi; este folosit masiv ca format
pentru stocarea şi procesarea documentelor, atît online cît şi
offline. Este construit pe baza unor standarde internaţionale.
Poate fi actualizat incremental. Structura sa ierarhică e potrivită
pentru majoritatea tipurilor de documente (nu însă pentru toate).
Se manifestă ca fişiere în format text, mai puţin restrictive decît
alte formate proprietare. Este independent de platformă, deci
relativ imun la schimbările tehnologice.
Cu toate acestea, formatul nu este lipsit de unele dezavantaje,
cum ar fi: sintaxa redundantă sau amplă faţă de reprezentările
binare ale unor date similare. Redundanţa poate afecta eficienţa
prin costuri mai mari ale stocării, transmisiei şi procesării.
Sintaxa XML este prolixă, mai ales pentru operatorii umani, în

15
comparaţie cu alte formate alternative de transmitere a datelor în
format text. Legăturile între documentele XML necesită XLink,
care e complexă în comparaţie cu hyperlinkurile. E dificil de
găsit un parser XML care să fie complet, corect şi eficient.
Formatul .ps sau PostScript reprezintă un limbaj de comandă
pentru imprimantele laser şi descrie, punct cu punct, pagina aşa
cum urmează să fie imprimată. Formatul a ajuns un standard de
facto, deja la versiunea 3, şi a fost încorporat în formatul .pdf
(sau Portable Document Format). El poate fi produs fie cu
ajutorul unor softuri specializate şi costisitoare (oricum, este o
etapă intermediară în producerea unui document .pdf), fie cu
ajutorul unora distribuite sub licenţă liberă, cum este
Ghostscript, un interpretor gratuit .ps, folosit, între altele, de
suita Software 995.
Între formatele proprietare le putem distinge pe cele asociate
cu cîte un dispozitiv, cum ar fi Mobipocket sau Palm, şi pe cele
asociate cu un producător de software, cum ar fi Microsoft
Reader (.lit) şi Adobe Reader (.pdf), proprietatea celor două
firme respective.
Formatul Mobipocket (.prc) permite întoarcerea paginilor pe
ecran touch-screen (sensibil la atingere), semne de carte
permiţînd regăsirea pasajelor de interes, funcţii de căutare a
textului, caracter ajustabil al mărimii şi culorii fontului.
Permite de asemenea recenzarea textelor, cu ajutorul lui
Mobipocket Web Companion, un instrument de extragere
automată a conţinutului.
Cărţile descărcate de pe site-ul firmei include fiecare o
biografie a autorului şi fiecare dintre ele este înregistrată în
biblioteca personală virtuală My Mobipocket, de unde
utilizatorul are acces la orice carte electronică descărcată
anterior.
Există de asemenea un sistem securizat de lectură, ca rezultat
al encriptării cărţii cu ajutorul DRM (Digital Rights
Management – o serie de tehnologii de control al accesului

16
folosite de editori şi deţinătorii drepturilor de autor pentru a
limita utilizarea mediilor sau dispozitivelor digitale), o
semnătură unică şi o marcă temporală aplicată fiecărei cărţi în
momentul cumpărării.
În funcţie de dispozitiv, sînt disponibile diferite funcţii:
gestionarea cărţilor şi a metadatelor acestora, încadrarea lor în
categorii arbitrare, autoderularea, rotirea textului cu 90° / 180°,
semne de carte, hyperlinkuri personalizate în interiorul unui
document sau între documente diferite, evidenţierea textului,
comentarii şi schiţe.
Funcţiile care nu sînt implementate pe diverse alte tipuri de
dispozitive vor fi ignorate la transferul documentelor pe aceste
dispozitive, fără ca informaţia să fie modificată sau ştearsă.
Cel mai vechi şi cel mai răspîndit format funcţional pe practic
toate platformele este Adobe Reader, la început gîndit să elimine
total hîrtia din birouri; chiar dacă nu a reuşit acest lucru, au fost
depuse eforturi considerabile pentru realizarea sa. Există o
întreagă suită, Adobe Acrobat, cu ajutorul căreia se pot realiza
documente electronice extrem de sofisticate, cu stratificări ale
textului şi imaginii, cu index, tablă de materii, capacităţi de
adnotare, formulare interactive, securizarea de diferite niveluri a
documentului etc.
Formatul Microsoft Reader (.lit) a apărut în vara lui 2000.
Conceput în primul rînd pentru ecranele cu cristale lichide ale
dispozitivelor portabile, el se bazează pe formatul Microsoft
Compressed HTML Help (.chm) şi are capacităţi de introducere
a notiţelor, a adnotărilor, o funcţie de căutare de text, ca şi
memorarea paginii la care sa făcut o pauză de lectură şi o
bibliotecă de cărţi electronice citite. De asemenea, există
posibilitatea lecturii automate cu voce tare a textului, prezentă şi
în Adobe Reader (din nefericire, accesibilă doar pentru textele în
limba engleză ). Dintre dezavantaje, putem menţiona
necesitatea instalării pe calculator a browserului Internet
Explorer (care oricum vine “la pachet” cu Windows, ceea ce a

17
 provocat necazuri în justiţie firmei), şi, implicit, faptul că
programul funcţionează numai pe această platformă – pentru
calculatoarele Macintosh, deşi există Internet Explorer (al cărui
suport din partea firmei Microsoft a fost oprit începînd cu 31
decembrie 2005 şi a fost eliminat de la download începînd cu 31
ianuarie 2006), nu există implementare a programului pentru
Mac OS X (o posibilă soluţie ar fi Boot Camp, implementarea
Windows pe calculatoarele Macintosh, o soluţie nu prea
populară printre utilizatori), iar pentru calculatoarele funcţionînd
sub Linux (sau alte variante de Unix), singura soluţie este un
emulator de Windows, cum ar fi Wine sau un sistem virtual, ca
VMware, ce permite instalarea unui sistem de operare pe o
maşină virtuală; singura problemă o reprezintă procedura
complicată şi nivelul ridicat de expertiză tehnică necesare
simplei lecturi a unui fişier.
În tabelul de mai jos avem o schiţă recapitulativă a
principalelor formate de carte electronică, cu cele mai
importante trăsături ale lor (sursa:
http://www.ebookmall.com/ebook-formats.htm):

Format Platformă Trăsături Software necesar

Windows PC
Palm
Poate fi folosit pe orice
Pocket PC
PC sau agendă electronică
Windows
Mobipocket (PDA); Mobipocket Reader
Mobile
include semne de carte,
SymbianOS
cuprins şi alte trăsături.
iLiad
eBookMan
Tehnologie de afişare
ClearType Display, mediu
Microsoft Windows PC de lectură ce-şi propune
Microsoft Reader
Reader Pocket PC să imite cartea, semne de
carte, cuprins şi adnotări

18
 Windows PC
Macintosh Poate fi folosit pe Palm,
Palm OS Pocket PC, Windows, sau
Pocket PC Mac.
Palm Palm Reader
Handheld Include semne de carte,
PC cuprins şi alte trăsături.
Windows
CE
Compatibilitate
independent de platformă,
Windows PC
semne de carte, cuprins,
Adobe Reader Macintosh Adobe Reader
afişare a paginii simple
Palm
sau duble

Formate generice:
Windows Internet Explorer
Ajustabil, imprimabil,
Macintosh Netscape
poate fi citit cu ajutorul
HTML Linux Mozilla Firefox
oricărui browser
Palm Opera
Pocket PC etc.
Riguros, cu un grad de
Windows Programe capabile să
abstractizare mai înalt
Macintosh interpreteze expresiile
decît HTML, a fost
XML Linux XML şi să afişeze datele
propus ca standard pentru
Palm vehiculate cu ajutorul
OEBPS (Open eBook™
Pocket PC acestora
Publication Structure)
Mediu familiar,
MS Word
imprimabil, ajustabil,
Windows PC OpenOfficeOrg
Microsoft Word textul poate fi
Macintosh Star Office
redimensionat
etc.
Oferă formatări
Windows tipografice de înaltă
Interpretor PostScript (e.
PS Linux calitate; poate fi citit pe
g., Ghostscript)
Macintosh ecran cu ajutorul unor
programe speciale
Extrem de simplu şi
Windows PC
nepretenţios, poate fi citit
Macintosh Orice program capabil să
cu ajutorul oricărui
Text Linux citească fişiere text
procesor de text,
Palm (Notepad etc.)
imprimabil
Pocket PC

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

19
20
 5. Principalele dispozitive de lectură
pentru cartea electronică

Obiective

Ca şi în cazul formatelor, avem aceeaşi clasificare a

dispozitivelor de lectură în dispozitive generice (ecranul
calculatorului / laptopului, eventual hîrtia pe care a fost
imprimat textul – deşi acest lucru reprezintă un pas înapoi faţă
de ideea de carte electronică) şi dispozitive specializate, aşa-
numitele e-book readers.
Acestea se bazează pe două tehnologii principale, şi anume,
e-paper şi LCD (Liquid Crystal Display). Cea dintîi are drept
obiectiv afişarea textului şi graficii de înaltă rezoluţie, fără a
consuma energie electrică pentru a menţine ecranul aprins.
Pixelii sînt reprezentaţi de mici particule negre aflate aproape de
suprafaţa ecranului, şi sînt văzuţi ca punctele ce compun
imaginea fotografiilor alb-negru.
Tehnologia se bazează pe mici bule umplute cu lichid, ce
conţin atît “cerneala” albă, cît şi pe cea neagră; aplicîndu-li-se o
tensiune electrică, este adusă la suprafaţă fie cerneala albă, fie
cea neagră, care rămîn la suprafaţă şi atunci cînd tensiunea
încetează.
Bulele sînt de dimensiunea unui pixel, şi înlănţuirea lor dă
naştere pe ecran caracterelor sau imaginilor – încărcătura
pozitivă provocînd apariţia cernelii albe, iar cea negativă pe cea
a cernelii negre; de asemenea, o variaţie de tensiune poate face
să iasă la suprafaţă doar o parte a bulei, ceea ce duce la apariţia
tonurilor intermediare (griuri). Iniţial, tehnologia permitea patru
niveluri de gri, apoi s-a ajuns la opt, iar dispozitivul iRex iLiad
permite şaisprezece nuanţe. Tehnologia respectivă permite de
asemenea netezirea marginilor fonturilor ce conţin linii

21
diagonale sau curbe (tehnică numită aliasing), şi trebuie
menţionat de asemenea că se obţine cea mai bună performanţă
atunci cînd sînt folosite doar două culori (alb şi negru).
Ecranul cu cristale lichide (LCD) este un dispozitiv de afişaj
plat, constituit din orice număr de pixeli color sau monocromi,
dispuşi în faţa unei surse de lumină sau a unui reflector. Este
folosit mai ales la dispozitivele acţionate de baterii, datorită
consumului redus de energie electrică.
În ordinea apariţiei, dispozitivele bazate pe tehnologia e-
paper sînt: Librié (Sony, 2004), iRex iLiad ER-100 (iRex,
2006), Sony Reader, sau Sony Portable Reader System
PRS-500 (Sony, 2006), cu un model mai nou, PRS-505, din
2007, Hanlin eReader (Jinke, 2007), Cybook Gen3 (Bookeen
2007) şi Kindle (Amazon.com 2007).
Dispozitivele cu LCD sînt următoarele: Hiebook (2001),
LCD, 5.6 inch (14,224 cm), 250 grame, Cybook Gen1
(Bookeen, 2004), tablet LCD color de 10 inch (25,4 cm),
Ebookwise 1150 (2004), LCD, 5,5 inch (13,97 cm), un
Gemstar GEB 1150 actualizat.
În cele ce urmează, vom prezenta pe scurt principalele
caracteristici ale dispozitivelor enumerate mai sus.
Sony Librié EBR-1000EP a fost proiectat la dimensiunile
unei cărţi medii de pe piaţa japoneză de carte. Ecranul este
monocrom, cu patru nuanţe de gri şi există o mică tastatură
qwerty dedesubtul acestuia, permiţînd o formă limitată de
adnotări; de asemenea, există o rotiţă de derulare.
Caracteristici:

• Ecran cu diagonala de 6 inch (15,24 cm) folosing

tehnologia E Ink electronic paper produsă de Philips
• Rezoluţie de afişaj: 600 x 800 pixeli
• 170 dots per inch
• 300 grame cu cutie şi and baterii (190 grame fără)
• 126 x 190 x 13 milimetri

22
 • Procesor Motorola DragonBall
• Sony Linux OS
• Capacitate de stocare: 10MB
• Slot memory stick (compatibil Memory Stick Pro)
• Port USB 2.0
• Ieşire pentru căşti
• Difuzor mono
• 4 baterii AAA
• Alimentare externă la 5,2 V

iRex iLiad ER-100 măsoară 155 x 216 x 16 mm, de

dimensiunea unui document A5 şi foloseşte un ecran cu
tehnologia E Ink, dedesubtul căruia se găseşte o tabletă de
digitizare Wacom, care necesită un stilus pentru introducerea
datelor.
Dispozitivul e capabil să afişeze o serie de formate, cum ar fi
PDF, XHTML şi text. De asemenea, posedă cel mai mare ecran
dintre dispozitivele e-ink.
Caracteristici:

• Ecran e-paper de 8,1-inch (20,6 cm)

• Rezoluţie de 768 x 1024 pixeli (160 dpi)
• 16 niveluri de gri
• Conector USB pentru stocare externă
• Slot CompactFlash Type II pentru extensii
de memorie sau alte aplicaţii
• Slot MultiMediaCard pentru carduri de
memorie MMC
• Ieşire audio stereo de 3,5 mm pentru căşti
• WiFi 802.11g wireless LAN
• 10/100 Mbit/s wired LAN
• Greutate: 390g
• Procesor Intel XScale 400MHz
• 64MB RAM
• Memorie internă flash de 256MB (128

23
 pentru utilizator, 128 pentru sistem)
• Sistem de operare bazat pe Linux (kernel
2.4)

Portable Reader System PRS-500

Foloseşte o interfaţă asemănătoare cu cea de la iTunes pentru
a permite cumpărarea de cărţi electronice de la magazinul online
al firmei Sony (http://ebooks.connect.com). Poate următoarele
formate: Adobe PDF, documente personale, bloguri, documente
RSS* imagini în format JPEG şi formatul proprietar Sony BBeB
(“BroadBand eBook”).
Readerul poate reda fişiere audio MP3 şi AAC neîncriptate.
Spre deosebire de LIBRIé, nu oferă posibilitatea adnotării unei
cărţi digitale, datorită lipsei unei tastaturi.
Formate acceptate:
Text non-DRM [Digital Rights Management]: BBeB Book
(LRF), PDF, TXT, RTF. Caracterele pentru paginile PDF de 8,5
x 11 inch (216 x 280 mm) pot fi prea mici pentru a fi citite
confortabil, şi pot fi reformatate pentru dimensiunea ecranului
dispozitivului cu Adobe Acrobat Professional, nu însă şi cu
Adobe Reader. Dispozitivul nu acceptă direct formatul
Microsoft Word DOC; este nevoie de aplicaţia ‘CONNECT
Reader’, care Word to converteşte fişierele .DOC la RTF înainte
de a le încărca în Reader.
Text DRM: BBeB Book (LRX)
Audio non-DRM: MP3 şi AAC
Fişiere imagine: JPEG, GIF, PNG şi BMP (GIF animat
blochează dispozitivul)
RSS: Limitat la 20 de bloguri reprezentative, cum sînt
Engadget şi Wired, fără posibilitatea de a adăuga altele şi fără
auto-actualizare (la 1 decembrie, 2006). Reader acceptă
documente doar TXT şi RTF cu setul latin de caractere.
Caracteristici:

24
 • Dimensiuni: 6,9" x 4,9" x 0,5" (175,6 x
123,6 x 13,8 mm)
• Greutate: 250 g
• Ecran:
• dimensiune: diagonala de 15,5 cm (6 inch)
(aproximativ 1/4 din suprafaţa paginii format
letter)
• rezoluţie: 170 dpi, 4 niveluri de gri
• portret: 90,6 x 122,4 mm (3.57" x 4.82"),
600 x 800 pixeli / efectiv: 4.54 x 3.47 in
(115.4 x 88.2 mm), 754 x 584 pixeli
• Dimensiune minimă a fonturilor: lizibil, 6
puncte, recomandată, 7 puncte
• Memorie: 64 MB standard, Stick (Pro Duo
High Speed nu e acceptat. Stickurile normale
sînt acceptate doar pînă la 4 GB), sau card de
extensie SD pînă la 2 GB (unele carduri
non-SDHC de 4GB pot funcţiona)
• Baterie: Li-Ion, pînă la 7500 “întoarceri de
pagină” după încărcare
• Interfaţă PC: port USB

PRS-505
Caracteristici:

• Dimensiuni: 6,9" x 4,8" x 0,3" (175 x

122 x 8 mm)
• Greutate: 250 g
• Ecran:
• dimensiune: diagonala de 15,5 cm (6
inch) (aproximativ 1/4 din suprafaţa
paginii format letter)
• rezoluţie: 170 dpi, 8 niveluri de gri
• portret: 90,6 x 122,4 mm (3.57" x
4.82"), 600 x 800 pixeli / efectiv:

25
 4.54 x 3.47 in (115.4 x 88.2 mm),
754 x 584 pixeli
• Dimensiune minimă a fonturilor:
lizibil, 6 puncte, recomandată, 7
puncte
• Memorie: 256 MB standard, Stick
Sony Pro Duo 8GB, card de extensie
SD pînă la 2 GB (unele carduri non-
SDHC de 4GB pot funcţiona)
• Baterie: Li-Ion, pînă la 7500
“întoarceri de pagină” după încărcare
• Interfaţă PC: port USB 2.0

Hanlin eReader Cybook

Caracteristici:
Hanlin V3
Limbi pentru care există suport: engleză, chineză, rusă,
ucraineană, turcă, franceză, spaniolă, germană, olandeză,
japoneză, coreeană, bulgară, estonă, polonă
Tipuri de fişiere acceptate: PDF, TXT, RTF, WOLF (formatul
intern pentru cărţile electronice Hanlin), DOC, CHM, FB2,
HTML, DJVU, MP3, TIFF, JPG, GIF, BMP, PNG, RAR, ZIP
Hanlin V8
Limbi pentru care există suport: engleză, chineză
Tipuri de fişiere acceptate: HTML, TXT, WOLF, MP3, XEB
(APABI)
Dispozitivul permite managementul pe mai multe niveluri al
directoarelor, fiind avantajos din punct de vedere al utilizatorului
pentru clasificarea şi gestionarea cărţilor. Ecranul tactil şi
stilusul facilitează introducerea textului şi navigaţia, ca parte a
unei interfeţe utilizator naturale.

26
 • Dimensiuni: 184mm x 120.5mmx
9.9mm
• Ecran principal: ePaper (tehnologie
eInk)
• Stocare: Intern / Card SD
• Memorie SDRAM: 32M Byte, Intern
2M NOR FLASH
• Greutate: 210g
• Baterie: Li-ION 950mAh
• I / O:
• A. mufă stereo audio de 3,5 mm
pentru căşti,
• B. Port USB 1.1,
• C. slot SD (extensibil pînă la 4GB)
• Temperatura de lucru: 0ºC – 40ºC
• Temperatura de stocare:-20ºC – 55ºC
• Formate acceptate:
Hanlin V3 • PDF, DOC, WOLF, HTML, MP3,
TXT, CHM, FB2, Djvu, PNG, TIFF,
GIF, BMP, JPG.
• Sistem de operare: Linux OS
• CPU:Samsung Arm9 200Mhz
• Accesorii: cablu USB, încărcător,
manual de utilizare, căşti

• Ecran dublu (EPD [Electronic Paper

Display] 600 x 800 şi STN**** 254
x 96)
• 4 niveluri de gri
• WOLF OS
• Formate acceptate: WOLF (WOLF
File Format: convert from txt, htm,
DOC, Excel, PPT, PDF, Images,
mp3 etc.), HTML, TXT.
• Storage: SD / MMC card (extensibil
pînă la 2GB)
• Ecran tactil: doar ecranul secundar
(slave)
• Baterie reîncărcabilă: 950 mAh Li-
Hanlin V8 ION
• Dimensiuni: 194 x 133,6 x 13,4 mm.
• Greutate: cca. 300 grame.
• Temperatura de lucru: 0ºC – 40ºC.

Gen3 Kindle
Kindle are un ecran E Ink de 15 cm şi 4 niveluri de gri, cu o
rezoluţie de 600 x 800 pixeli (167 ppi. Măsoară 19,1 cm x 13,5
cm x 1,8 cm (7,5" x 5,3" x 0,7") şi cîntăreşte 292 g. Capacitatea
internă de stocare este de 256 MB, dispozitivul fiind livrat cu

27
180 MB liberi, deşi suportă extinderea prin carduri SD. Posedă
64 MB de RAM, iar bateria ţine aproximativ două zile cu
conexiunea wireless pornită, şi o săptămînă cu ea oprită. Bateria
se încarcă în circa două ore. Este disponibil un port USB 2.0
(conector mini-B) pentru conectarea la computer (unde
funcţionează ca un USB flash drive). Kindle are de asemenea o
mufă pentru căşti şi funcţionează pe baza unei versiuni
modificate de Linux bazate pe kernel 2.6.10.
Caracteristici:

• Ecran: 600 x 800 px, rezoluţie 167 ppi,

diagonala 15 cm, 19,1 x 13,5 cm, 4 niveluri
de gri, Electronic paper, derulare laterală
LCD
• Sistem de operare: Linux (kernel 2.6.10)
• Input: tastatură QWERTY, rotiţă de
selecţie, butoane next / prev / back.
• CPU: Intel PXA255.
• Memorie: 64 MB RAM, 256 MB (180 MB
disponibili) stocare internă, SD expansion
slot.
• Arhivare completă a tuturor materialelor
cumpărate pe Amazon Cloud.
• Reţele: Amazon Whispernet
• Conectivitate: modem wireless EVDO /
CDMA AnyDATA, port USB 2.0 (conector
mini-B), mufă pentru căşti stereo de 3,5
mm, difuzor încorporat, mufă adaptor sursă
AC.
• Baterie: 3.7 V, 1530mAh litiu polimer,
model BA1001.
• Dimensiuni: 19.1 x 13.5 x 1.8 cm
• Greutate: 292 g
• Capacităţi media: Kindle (.azw), text

28
 (.txt), neprotejat Mobipocket (.mobi, .prc),
MP3 (.mp3), Audible (.aa).

Hiebook
Limbi pentru care există suport: engleza.
Formate de fişiere acceptate: KML, TXT, DOC, HTML,
MP3.
Memoria poate fi extinsă pînă la 128 MB cu ajutorul SMC
(Smart Media Card).

• Dimensiuni: 115,4 mm x 146 mm x 17

mm (aproximativ dimensiunea unei
cărţi paperback)
• Greutate: cca. 250g (inclusiv bateria)
• Ecran: 5.6" FSTN LCD
• Rezoluţie: 480 x 320 pixeli, 16 niveluri
de gri
• Iluminat din fundal [Backlit]
• Ecran tactil
• Memorie: 16MB Flash Memory, 8MB
RAM
• SMC (pentru 3,3 V): slot pentru
extensie de memorie
• Baterie: Li-Ion Reîncărcabilă
• Interfaţă: Port USB, microfon
• Sistem de operare: emOS (sistem de
operare propriu)

Pentru Cybook Gen1 nu s-au găsit informaţii; cel mai

probabil e ca firma producătoare a renunţat la model, în favoarea
lui Cybook Gen3, prezentat mai sus.
Ebookwise 1150
Limbi pentru care există suport: engleza.

29
 Formate de fişiere acceptate: IMP
Are un ecran LCD de 5,6", Retro-iluminat şi cu 16 niveluri de
gri. Rezoluţia ecranului este de 320 x 480 pixeli. Extrem de
simplu de folosit, cu doar trei butoane (întrerupător, următoare,
pagina precedentă) şi cinci iconuri permanente (meniu, control
ecran, schimbare cărţi, răsfoire bibliotecă şi unul programabil).

• Greutate: cca. 510 grame

• Dimensiuni: 5" x 7,5" x 1,5" (12,7 x
19,05 x 3,81 cm.)
• Memorie: 4MB RAM; 8MB Flash intern
pentru stocarea programului şi a
conţinutului; stocare extinsă de conţinut
pe carduri de memorie SmartMedia™
pînă la 128 MB
• CPU: Cirrus Logic ARM-7
• Baterie: Li-ION reîncărcabilă
• Ecran: LCD retro-iluminat, diagonala de
5,5", scală de griuri pe 4 bit, ecran tactil;
rezoluţie semi-VGA
• Comunicaţii: modem intern v.34 33,
6Kbps şi USB
• Accessories: Stilus, adaptor curent, husă
de protecţie, cablu USB şi cablu telefonic

* RSS (Really Simple Syndication) reprezintă o familie de formate de

ştiri Web, folosite pentru a publica conţinut actualizat frecvent,
cum sînt intrările de blog, titlurile ştirilor sau podcasturile**. Un
document RSS, numit “feed,” “web feed,” sau “canal”, conţine fie
un rezumat al conţinutului dintr-un site asociat, fie tot textul. RSS
aduce posibilitatea ţinerii automate la zi a site-urilor favorite, într-o
modalitate mai uşoară decît a verificării lor manuale.

** Un podcast reprezintă o colecţie de fişiere media digitale,

distribuite pe internet, folosind adesea expediţii pe bază de
subscripţie [syndication*** feeds], pentru a fi redate pe playere
media portabile sau computere personale.
Termenul “podcast” a rezultat din compunerea lui “Pod” –
“Portable on Demand” [portabil la cerere] – şi “broadcast”.
Numele iPod a fost alcătuit din Pod, cu prefixul i, folosit de firma
Apple pentru produsele şi serviciile sale.

30
*** Web syndication reprezintă o formă de subscripţie [syndication] a
unui site web făcut disponibil utilizării de către alte site-uri.

**** Super-twisted Nematic Display (STN) este un tip de ecran

monocrom cu matrice pasivă de cristale lichide (LCD).

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

31
6. Principalele produse soft pentru generarea
de cărţi electronice

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

32
 7. Formatul .pdf

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

33
 8. Formatul .lit

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

34
 9. Formatul .djvu

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

35
 10.Generarea de cărţi electronice în format
.pdf cu ajutorul suitei OpenOffice

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

36
 11.Generarea de cărţi electronice în format
.pdf cu ajutorul suitei Software 995

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

37
12.Editarea cărţilor electronice în format .pdf
cu ajutorul suitei Software 995

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

38
 13.Alte opţiuni de editare a formatului .pdf

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

39
 14.Generarea de cărţi electronice în format
.lit cu ajutorul plug-in-ului pentru
Microsoft Word

Obiective

Primul paragraf

citat

Text

Rezumat, teste de autoevaluare, întrebări, exerciţii, teme de

casă

40