BRONŞIECTAZIA

DEFINIŢIE

 Creşterea calibrului şi deformarea bronşiilor

datorită distrugerii componentelor elastice
şi musculare din peretele bronşic
 Consecinţă = alterarea mecanismelor de
epurare muco-ciliară
 Consecinţă: inflamaţia bronşică supurativă,
cu evoluţie cronică marcată de acutizări şi
remisiuni + hemoptizii repetate
 Incidenţa este în scădere datorită
ameliorării condiţiilor de igienă la
copil
 Mecanismul principal de apariţie =
stagnarea secreţiilor infectate la nivel
bronşic
 ETIOLOGIE
Primitivă (congenitală):
 debut precoce
 topografie bilaterală
 AHC de bronşiectazie
 Asocierea unor deficite imune (hipogamaglob., hipocomplement)
 asocierea cu alte malformaţii
 sindromul Kartagener (situs inversus + polipoză nazală)
 deficit de α1-antitripsină
Secundară
 topografie unilaterală
 consecutivă unor boli bronhopulmonare vindecate cu defect:
apariţia de benzi de fibroză ce modifică traiectul şi calibrul
bronşiilor:
 TBC pulmonară
 supuraţie pulmonară cronică
 pahipleurită
 compresiuni bronşice
Etiologia suprainfecţiilor este reprezentată de:
 stafilococ

 Haemophillus

 pneumococ

 pseudomonas
 EXAMEN CLINIC
 pacient vechi tuşitor, cu episoade frecvente de infecţii
respiratorii în antecedente, de obicei pe aceeaşi parte
(pneumonii recidivante, hemoptizii repetate);
simptomele apar frecvent din copilărie/adolescenţă
 tuse cu expectoraţie muco-purulentă abundentă (50-
100 ml/zi), în special dimineaţa, stratificabilă şi care
devine fetidă în perioada de suprainfecţie bacteriană
 Hemoptizii (det de ruperea şunturilor bronho-
pulmonare)
 ± febră (în cazul suprainfecţiilor, curba febrilă se
încrucişează cu cea a expectoraţiei)
 raluri subcrepitante în zona afectată ± raluri sibilante
 hipocratism digital (la pacienţii cu evoluţie îndelungată)
 EXAMEN PARACLINIC
Examenul radiologic este necaracteristic dar
necesar pentru diag diferenţial
 Imagini areolare “în fagure de miere” la una
din baze sau la ambele
 Opacităţi retractile
 Accentuarea localizată a desenului
peribronhovascular
 Umbre liniare paralele “şine de tramvai”
 Benzi opace groase, uneori ramificate “în
degete de mănuşă” (prin umplerea
permanentă a bronşiilor)
 EXAMEN PARACLINIC
 Bronhografia cu lipiiodol este
obligatorie pentru excluderea unui
CBP şi reprezintă metoda „Golden
Standard” pentru diagnosticul de
certitudine; astăzi este complet
înlocuită de CT
 EXAMEN PARACLINIC
 Bronhoscopia = este obligatorie, în
special în forma focală, pentru:
 Elucidarea unor eventuale stenoze
(neoplasm)
 Eliminarea unui corp străin
 Stabilirea sediului hemoptiziei
 Aspiraţia de secreţii bronşice pentru
analiză
 EXAMEN PARACLINIC
 Tomografia computerizată fără
substanţă de contrast = metoda de
referinţă
 Atestă dilataţia bronşică
 Precizează forma anatomo-patologică

(ampulară, cilindrică, moniliformă,

chistiformă)
 Precizează sediul şi topografia

Nu are contraindicaţii!!
 EXAMEN PARACLINIC
 Examenul sputei
 Hemocultura
 Sindromul inflamator
 Probe ventilatorii (la distanţă de minim 1
lună de episodul infecţios)
 Disfuncţie ventilatorie mixtă, predominant
restrictivă (fibroză pulm, pahipleurită, emfizem)
 Aprecierea rezervei funcţionale restante în
vederea exerezei
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
1. Hemoptiziile:
 TBC pulmonară
 SM
 infarctul pulmonar
 CBP
 Sindromul Goodpasture
2. Expectoraţia purulentă:
 BC suprainfectată
 abcesul pulmonar
 TBC suprainfectată
 CBP suprainfectat
 Pleurezia purulentă cu fistulă pleuro-bronşică
 PROFILAXIA PRIMARĂ
= măsuri ce combat cauzele ce favorizează
dilataţia bronşică
 Trat complicaţiilor pulm ale infecţiilor

virale din copilărie

 Asanarea focarelor de infecţie CAS

 Extragerea corpilor străini endobronşici

 Depistarea şi tratarea sistematică a

tuşitorilor cronici
 PROFILAXIE SECUNDARĂ
 evitarea expunerii la frig, umezeală
 administrarea preventivă de
antibiotice
 Vaccinarea antigripală anuală
 Vaccinarea anti-pneumococică şi anti-
hemophilus
 TRATAMENT
A. Regimul igieno-dietetic
 Repaus la pat în cursul episoadelor
febrile
 Evitarea suprasolicitării vocale

 Dieta febrilior = hidratare corectă +

aport caloric corespunzător
 Interzis alcoolul!

 Interzis factorii poluanţi: fumat,

variaţii de temperatură
 TRATAMENT
B. TRATAMENT MEDICAL
 Eliminarea cauzei (în special a

factorului obstructiv)
 Favorizarea drenajului secreţiilor

bronşice
 Combaterea infecţiei

 Creşterea rezistenţei generale a

organismului
 TRATAMENTUL PUSEELOR DE
ACUTIZARE
 dacă pacientul este afebril + stare generală bună  tratament cu
antibiotice la domiciliu:
 Ampicilină, 500 mg x 4 / zi, p.o., 5-7 zile
 Cotrimoxazol
 dacă pacientul este febril + stare generală alterată  spitalizare +
 Penicilină G, 10-20 mil U.I. / zi
±
 Gentamicină, 80 mg x 3 / zi
±
 Metronidazol, 1 g x 2 / zi
 Tratamentul durează 10-14 zile; se poate reajusta, la nevoie, în
funcţie de antibiogramă.
 În caz de eşec, penicilina se poate înlocui cu:
 Cefalosporină de generaţia II - III sau
 Chinolonă
Atenţie la germenii multirezistenţi!!!
 EVACUAREA SECREŢIILOR
 este deosebit de importantă în prevenirea şi tratarea episoadelor de
acutizare
 se utilizează:
 mucolitice, fluidifiante, expectorante (vezi Anexa A.5.)
 bronhoaspiraţia cu bronhoscopul
 tapotajul zonei – ajută la desprinderea secreţiilor
 drenajul postural ce constă în aşezarea bolnavului într-o poziţie care să
favorizeze scurgerea secreţiilor în virtutea gravitaţiei.
Astfel:
 sediul este în unul din lobii inferiori  bolnavul se aşează în decubit lateral
pe partea sănătoasă
 sediul este în lobul mijlociu  decubit dorsal
 sediul este în segmentul dorsal  decubit ventral
 sediul este în lobii inferiori (bilateral)  poziţia Trendelenburg
 sediul este în lobii superiori  poziţia semişezândă
Pacientul va păstra aceeaşi poziţie 10-25 minute, de 2-3 ori/zi, înaintea mese
Bronhoaspiraţia cu bronhoscopul poate fi utilă dacă drenjul postural este
ineficient sau pacientul este debilitat
 TRATAMENTUL GENERAL
 Vitaminoterapie
 Prednison, 30-40 mg/zi, cura scurtă
 Indometacin inhalator – în formele cu
bronhoree excesivă
 TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR

 Insuficienţa respiratorie cronică:

 oxigenoterapie
TRATAMENTUL HEMOPTIZIILOR
 combaterea anxietăţii legate de o eventuală cauză
neoplazică sau TBC a hemoptiziei  tranchilizante
(Fenobarbital)
 repaus absolut în poziţie semişezândă (în care respiraţia
este optimă), repaus vocal
 antitusive: Codeină, 1 tb = 15 mg, 3 tb x 3/zi
 hemostatice:
 Venostat (heocoagulază izolată din venin de şarpe, care
activează transf fibrinogen- fibrină)
 Etamsilat (creşte rezistenţa şi scade permeabilitatea
capilarelor), 1 f = 250 mg, 1 f x 3 / zi
 Calciu gluconic, 1 f = 10 ml, 1-2 f / zi
TRATAMENTUL HEMOPTIZIILOR
 Formele rezistente la tratament:
 Tamponament endobronşic cu balonaş
Fogarty
 Hemostaza chirurgicală
 rezecţie
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 Se recomandă în următoarele situaţii:
 formele unilaterale, cu drenaj dificil
 formele cu hemoptizii repetate
 Formele cu obstrucţii ireversibile
 formele cu recidive infecţioase frecvente
 Nu se operează:
 formele bilaterale
 Formele asociate cu boli generale grave
 Se practică exereza zonei afectate
 Bronhografia preoperatorie este obligatorie!