Sunteți pe pagina 1din 1

IDEI {I FORME

Neobarbaria [i exilul Vie]ii


Vlad D`r`ban

„Barbaria este o ruin`, nu un rudiment“. scop deosebit de ele, ci constituie ele \nsele scopul. terioritate \[i afl` panaceul \n exterioritatea calp` a

L
Joseph de Maistre Instrumentarul tehnicii se autonomizeaz` fa]` de actualit`]ilor. |n zodia incoeren]ei [i inconsisten]ei,
orice axiologie, iar [tiin]a sfâr[e[te \ntr-o groaznic` actualitatea supune realitatea unei acute cenzuri.
ipsite de genealogia tradi]iei, ra]iona- singur`tate (Cap. 3. {tiin]a singur`: tehnica). Cel Nimic nu intr` \n actualitate decât sub aceast`
mentele postmodernit`]ii sfâr[esc \n mai bine se poate vedea acest lucru \n progresul dubl` condi]ie a incoeren]ei [i superficialit`]ii, \n
aporie, iar via]a uman` nu \ntâlne[te tehnicii actuale. Accelerarea frenetic` a produc]iei a[a fel \ncât actualul este nesemnificativul.
decât debu[eul nihilismului. Este ceea ce sus]ine economice suscit` extraordinara dezvoltare [i per- Eliminate din societate, cultura [i via]a sunt
gânditorul francez Michel Henry1 (1922-2002), au- fec]ionare a tehnicii. Singurul canon al progresului scoase [i din Universitatea actual`. M. Henry vor-
torul unui eseu despre Barbaria contemporan`2. este construirea de noi tehnici pornind de la cele be[te despre cazul particular al Universit`]ii fran-
deja existente, o proliferare cancerigen` \ntr-o per- ceze, dar \ntreaga discu]ie se poate generaliza. Alun-
Ultima barbarie: tehno-[tiin]a fect` indiferen]` fa]` de tot ceea ce este via]`. Ra]iu- garea dogmatic` a subiectivit`]ii [i a vie]ii trans-
Ce este aceast` nou` form` de barbarie? Prin ce nea progresului coincide cu mijloacele sale, iar teh- cendentale coincide cu reducerea vie]ii la biologic,
se deosebe[te de alte atacuri asupra civiliza]iei eu- nica se instaureaz` idolatru ca ultim` transcen- a eticii la behaviorism, a filozofiei la epistemologie
ropene? |n definitiv, dac` aceast` neobarbarie se den]`. „Tehnica a devenit o transcenden]` absolut`, sau psihologie pozitiv`. Cunoa[terea, cu nimbul
opune categoric vie]ii din care s-a n`scut, ce mai f`r` ra]iune [i f`r` lumin`, f`r` chip [i f`r` privire, s`u sofianic, e retrogradat` la nivel de curiozitate
poate urma unei astfel de epoci suicidare? Pentru o transcenden]` \ntunecat`“5. empiric`. Disciplinele form`rii tradi]ionale au fost
a r`spunde la aceste \ntreb`ri, Henry caut` mai |n esen]a ei, barbaria tehnicii „e o energie nefo- \nlocuite de [tiin]ele comunic`rii, iar studen]ii tre-
\ntâi momentul fondator al acestei maladii a civi- losit`“6, via]` prost tr`it` sau tr`it` neautentic. Di- buie s` fie preg`ti]i doar pentru inser]ia \n „realita-
liza]iei [i \l identific` \ntr-o turnur` unilateral` a re- minuarea muncii fizice produce o acumulare de tea social`“. Puterea intelectual` a fost smuls` inte-
volu]iei [tiin]ifice. Mi[carea galilean` din secolul al energie vital` care trebuie consumat`. Iar pentru c` lectualilor de clericii neobarbariei: jurnali[tii [i oa-
XVII-lea care propune matematizarea rece a ori- aceast` energie nu poate fi distrus`, ea se dezl`n]uie menii politici. Pedagogia uceniciei este \nlocuit` de
c`rei forme de via]` reprezint`, \n opinia lui, mo- refulat` asupra nivelurilor inferioare. Civiliza]iile manipularea mediatic`. Adev`rat` pedagogie, tele-
mentul de genez` \ndep`rtat` a ceea ce numim care nu canalizeaz` aceast` energie cu sarcini pe viziunea reduce gândirea la cli[ee, comportamentul
ast`zi neobarbaria. Pentru multe secole, Europa a m`sur` suport` dezl`n]uirea necontrolat` a ener- la conformism, iar limbajul la onomatopee. Mani-
cunoscut o cultur` a sufletului [i un elan al civi- giilor vie]ii. Renun]ând la efort prin excesul teh- pulat` mediatic, aceast` societate „nu este atât a
liz`rii mediat de \ntâlnirea cu sacrul [i cu trans- nologiei, la suferin]` prin \ntregul cult al divertis- asista]ilor social, cât a asista]ilor mintal“8.
cenden]a. Proiectul autonomiei etice [i epistemo- mentului analgezic [i la \ncordarea fertil` a actului |n tot acest timp cultura [i via]a trebuie s` su-
logice a modernit`]ii a generat treptat alt model de cultural, lumea alege \n schimb comportamentele pravie]uiasc` incognito, \n clandestinitatea unui
umanitate decât cel cunoscut de antici [i medievali. rudimentare [i fruste, toate \n logica excesului, in- underground, limitându-se, cum spun ultimele cu-
Cultura nu era desprins` de patosul afectivit`]ii, coeren]ei [i violen]ei. vinte ale acestui eseu, „la fraze scurte, l`muriri
unde \ntâlnim primordialitatea vie]ii ca autoafectare Exacerbarea cunoa[terii [tiin]ifice, având con- gr`bite, câteva referiri pe care indivizi \nsingura]i [i
[i autotransformare. Henry sus]ine, \n termeni cretizarea deplin` \n autodezvoltarea tehnicii, are le comunic` unul altuia când, cu prilejul \ntâlniri-
esen]iali[ti, c` „orice cultur` este o cultur` a vie]ii, o a doua semnifica]ie. Apare presupozi]ia funda- lor \ntâmpl`toare, se recunosc ca purtând acela[i
\n sens dublu \n care via]a constituie deopotriv` su- mental` c` adev`rul este str`in subiectivit`]ii vii [i semn“9. Neobarbaria condamn` cultura la o acti-
biectul [i obiectul acestei culturi“3. |n vreme ce cu- apar]ine, dimpotriv`, iar asta \n mod principial [i vitate de catacomb`, c`ci \n lumea guvernat` de
noa[terea [tiin]ific` urm`re[te exclusiv obiectivita- prin urmare exclusiv, sferei obiectivit`]ii. Or, tehnic` [i televiziune un strig`t se aude tot mai
tea rece, cultura vie]ii afirm` primatul interiorit`]ii. adev`rul, precum explic` M. Henry, se afl` \n au- pronun]at: non licet esse vos! Ce mai poate urma
Cultura vie]ii se \ntemeiaz` pe recunoa[terea fap- toafectarea vie]ii [i survenirea ei necontenit` ca acestei forme suicidare de barbarie e greu de esti-
tului c` lumea nu este un simplu spectacol oferit oscilare perpetu` a suferin]ei [i a bucuriei. Adev`rul mat. Un lucru este cert: neobarbaria \nseamn` exi-
unei priviri impersonale [i seci, ci o lume sensibil`, \[i este propriul s`u criteriu [i se livreaz` individu- lul Vie]ii cu majuscul`.
nu o lume a con[tiin]ei, ci o lume a vie]ii. lui \n subiectivitatea sa odat` cu acest criteriu: el
Dar oare aceast` accentuare a sensibilit`]ii nu trebuie tr`it. Adev`rul vie]ii se deosebe[te deci ra- Note:
este o ignorare a cunoa[terii intelectuale sau o dical de adev`rul tehnicii, care se reduce din pre- 1. Opera sa - cunoscut` par]ial publicului românesc -, carac-
c`dere \n sentimentalism romantic? Ce face ca cizia matematic`. terizat` prin coeren]` [i monumentalitate, sub\ntinde \ntrea-
ga a doua jum`tate a secolului XX [i constituie o fenomeno-
aceast` fenomenologie s` nu alunece \n vitalism
„Adev`rul“ neobarbariei:
logie radical` a vie]ii [i a corporalit`]ii. Prima apari]ie \n
(Nietzsche) sau s` se abandoneze patimilor ira]io- spa]iul cultural românesc a constituit-o medita]ia Cuvânt [i re-
nale, pulsiunilor oarbe? Filozoful evit` cu gra]ie televiziunea ligie: Cuvântul lui Dumnezeu \n volumul colectiv: J. L. Chré-
toate aceste sc`deri printr-o fenomenologie radi- tien, J. L. Marion, M. Henry, P. Ricœur, Fenomenologie [i teo-
cal` a vie]ii care \[i are exigen]ele ei, fiind ea \ns`[i Acest adev`r al tehnicii e intuit precis de c`tre logie, trad. rom. Nicolae Ionel, Polirom, Ia[i, 1996, pp.
o cunoa[tere originar`. Locul autoafectivit`]ii este gânditorul francez. El poart` un nume care, fidel 127-159. Volumele de autor care au urmat constituie un am-
plu triptic filozofico-teologic, consacrat cre[tinismului ioa-
sinele profund, \n a c`rui autoafectare pur` se re- logicii circulare a neobarbariei, e identic cu practi- neic, [i un veritabil testament filozofic: Eu sunt Adev`rul.
veleaz` via]a absolutului \nsu[i. ca ei: televiziunea. „Televiziunea este adev`rul teh- Pentru o filozofie a cre[tinismului, prezentare [i traducere Ioan
Tot ce se opune sau neag` cultura vie]ii [i cu- nicii, ea este practica prin excelen]` a barbariei“7. I. Ic` jr, Deisis, Sibiu, 2000, 2007; |ntrupare. O filozofie a tru-
noa[terea pe care aceasta o genereaz` constituie Apar]inând lumii tehnicii, imaginea televizat` pur- pului, prezentare [i traducere Ioan I. Ic` jr, Deisis, Sibiu,
neobarbaria. Dar neobarbaria nu doar c` succede cede din plictis, care este dispozi]ia afectiv` \n ca- 2003; Cuvintele lui Hristos, traducere [i postfa]` Ioan I. Ic` jr,
Deisis, Sibiu, 2005.
un declin al culturii, [i implicit al vie]ii, ci \nseamn` re energia nefolosit` se dezv`luie sie[i. |ntrebarea
2. Michel Henry, Barbaria, traducere de Irina Scurtu, Insti-
chiar negarea acesteia. Cunoa[terea [tiin]ific` prin „nu [tiu ce s` fac?“ \nseamn` c` energia e deja aco- tutul European, Ia[i.
imperativul obiectivit`]ii propune o cunoa[tere lo nefolosit`, dar solu]ia cea mai facil` pe care teh- 3. Ibidem, p. 12.
univoc` a lumii [i neag` orice alt` valoare care nu nica ne-o pune \nainte e vidul micului (sau mare- 4. Ibidem, p. 70.
se supune acestui principiu. Dar nu cunoa[terea [ti- lui) ecran. Imaginea televizat` capteaz` [i capti- 5. Ibidem, p. 103.
in]ific` este pus` \n cauz`, ci ideologia care i se veaz` energia vital`. Exist` o coresponden]` per- 6. Ibidem, p. 186.
7. Ibidem, p. 200.
asociaz` \n zilele noastre [i care vrea s` instituie [ti- fect` \ntre for]a vital` [i succesiunea imaginilor te-
8. Ibidem, p. 258.
in]a ca singur domeniu al cunoa[terii, suprimând levizate. Când spunem c` televiziunea \neac` spec- 9. Ibidem, p. 259.
via]a [i cultura ei. Concretizarea cea mai clar` a tatorul \ntr-un [uvoi de imagini, spunem c` ea es-
acestei ideologii este tehnica: ansamblu de opera]ii te o evadare sub forma unei proiec]ii \n exteriori-
[i transform`ri care \[i extrag posibilitatea din [ti- tate. Resentimentul, nemul]umirea, insatisfac]ia
in]` [i din cunoa[terea sa teoretic`, excluzând ori- umanit`]ii postmoderne dau na[tere unei dispera-
ce alt` form` de cunoa[tere. Ea e „[tiin]a care se te fugi, orchestrate politropic de baleiajul intermi-
crede singur` pe lume [i se comport` ca atare“4. nabil al imaginilor, reluând [i amplificând contra-
Mijloacele tehnice nu se mai afl` \n slujba niciunui punctic un loc deja comun: nihilismul. Fuga de in-

34 • Anul XIX • Serie nouã • Nr. 1-2/374-375 • August-Septembrie 2008