P. 1
Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir

5.0

|Views: 243|Likes:
Published by Joe Clemons

More info:

Published by: Joe Clemons on Jul 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2014

pdf

text

original

BIBLIOTECA



ªCOLARULUI

CANTEMIR
ISTORIA IEROGLIFIC{
VOL.II

Dimitrie

LITERA
CHIªINÃU 1998

CZU 859.0–31 C 19

Textul romanului se reproduce dup[: D i m i t r i e C a n t e m i r, Istoria ieroglific[ (]n dou[ volume). Colec\ia „Biblioteca pentru to\i“. Editura Minerva, Bucure=ti, 1983. }n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.

Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975–74–083–9

© LITERA, 1998

PARTEA A +ESEA

Inorogul =i drept[\ii bizuit, =i datului cuv`nt =i giur[m`nt sprijenit fiind, dup[ ce cea de ob=te f[clie lumina supt umbre ]=i duce =i fa\a p[m`ntului cu br`ul ]ntunerecului s[ ]ncinge, din v`rvul mun\ilor la locul [locul] numit ]n prundi= s[ cobor], unde nu dup[ mult[ vreme =i +oimul viind, cu cinste =i cu plec[ciune ]i dede ]nchin[ciune. C[tr-aceasta c[dzute \eremonii =i cinste=e plec[ciuni, precum din chipul dinafar[, a=e din sufletul dinluntru ar[t`nd, t`nd pe sine norocit, t`nd ceasul ]mpreun[rii fericit =i de buni chedzi numiia, de vreme ce de ]mpreunare dorit[ ca aceasta =i de pofta spre carea de mult[ vreme inima ]i s[lta, lipsit =i ne]nvrednicit n-au r[mas. A=ijderea, tuturor cere=tilor mul\emit[ f[cea, pentru c[ci s[n[tos =i de toat[ grijea pizmei neprietine=ti neatins =i nebetejit pre Inorog vede. Dup[ aceasta cu multe chipuri s[ arete siliia, precum macar c[ din porunca st[p`neasc[ ]mpotrivnic a fi s-ar fi v[dzut, ]ns[ amintrilea pururea cu bun g`nd =i cu chiar[ inim[ c[tr[ d`nsul au fost =i ieste. Deci pre o parte ca o slug[, celea ce slugii credincioase s-ar fi c[dzut a ispr[vi au vrut =i s-au nevoit, iar[ pre alt[ parte a=e lucrul au cump[nit, ca nici st[p`nului s[u vicle=ug s[ fac[, nici dup[ porunca nedreapt[ dreptatea s[ calce1 (c[ atuncea numai
La ]nt`lnirea care are loc ]ntre Dimitrie =i Toma, acesta din urm[ se vede silit s[ recunoasc[ situa\ia sa delicat[: pe de o parte, ]n calitate de executor al poruncii lui Br`ncoveanu, ar fi trebuit s[ joace rolul de du=man al lui Dimitrie, iar, pe de alta, conform`ndu-se spiritului de echitate, sose=te la ]nt`lnire ca prieten, fapt ce ]l situeaz[ ]n rol de tr[d[tor al domnului s[u.
1

4

Dimitrie Cantemir

schimosirea slujbei ieste l[udat[, c`nd pentru voia drept[\ii voia st[p`nului s[ calc[).1 Ce ca ce cu nedreptate =i cu r[utate s-ar fi poruncit a s[ face, aceia=i cu cinste =i cu dreptate din ur[ciune spre dragoste =i din vrajb[ spre pace a s[ ]ntoarce au silit =i precum bun[ =i v`rtoas[ nedejde are, dzicea, c[ ce cu amar[ neprietinie s-au ]nceput, aceia cu dulce fr[\ie s[ s[ istovasc[ =i s[ s[ plineasc[ (c[ precum c[ldura soarelui din gr[un\ele putredzite spicele verdzi a odr[sli face, a=e sufletele ]n\elepte din ]mpu\ita vr[jm[=iie frumos mirositoare a dragostii flori a r[zs[ri prefac).2 C[tr[ acestea =i Inorogul celea ce s[ cuviniia priimiri de ]nchin[ciuni ]i da, buna-i socoteal[ =i a sufletului or`nduial[ ]i l[uda =i cu tot feliul de cuv`nt dulce =i cuvios data-i cuceritur[ ]i lua. }n scurt, la ]ncep[tura dialogului3 ]ntre d`n=ii sosir[ =i unul
}n\eleg`nd disocierea antagonic[ dintre ordinea moral[ =i cea politic[ (cite=te absolutismul politic), Dimitrie Cantemir este silit s[ recunoasc[ faptul c[ opt`nd pentru dreptate ]ncalci loialitatea fa\[ de st[p`nire, ]ndeplinirea datoriei devenind astfel o simpl[ simulare („schimosire“), un act formal. 2 Toma Cantacuzino se str[duie=te s[ ]mpace con=tiin\a datoriei cu teza, formulat[ ad-hoc, c[ aleg`nd calea ]mp[c[rii ]ntre cei doi du=mani, Dimitrie =i Br`ncoveanu, acest lucru va servi am`ndurora =i ca atare =i cauzei generale. 3 Sau Dialogul Inorogului cu +oimul este la cheie ]ncep[tura istoriii. Cu aceasta ar fi trebuit s[ ]nceap[ Istoria Ieroglific[ ]ntr-o redactare obi=nuit[, ]ntruc`t ]n acest dialog sunt povestite cronologic momentele semnificative ale conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu, acest conflict ]ncep`nd, dup[ p[rerea scriitorului, o dat[ cu urcarea ]n scaun a domnului muntean (1688). Dar Cantemir, urm`nd modelul compozi\ional al lui Heliodor, a mutat acest moment la mijlocul povestirii, ]n timp ce perioada anului 1703, cu respectiva adunare de la Arn[ut-chioi, a fost plasat[ la ]nceput, devenind, ]n limbajul ieroglific, vorb[rea\a adunare a animalelor. Dialogul dintre Dimitrie Cantemir =i Toma Cantacuzino este un moment important al Istoriei ieroglifice, ]ntruc`t este o confruntare a pozi\iei scriitorului cu cea a opticii muntene privind istoria conflictului amintit. Dar, cu toat[ importan\a lui de ordin istoric, din punct de vedere literar trebuie considerat mai cur`nd un excurs ]n trecut, adev[ratul con\inut al romanului constituindu-l prezentul limitat la etapa 1703-1705.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

5

de altul pricine vr[jbii, carile =i pentru ce ar fi fost, a ]ntreba ]ncepur[, Inorogul ]ntrebarea ]ntr-acesta chip ]nainte puind: 1 „Toate lucrurile fire=ti c`te soarele vede, lumineadz[ =i ]nc[ldze=te, f[r[ pricinitoriul cl[tirii lor nu numai a nu fi, ce a=e=i nici a s[ g`ndi pot. Una numai =i aceia singur[ slobod[ voia muritorilor ieste, carea f[r[ nici o pricin[ =i f[r[ alt[ ]ndemnare a sa hiri=[ cl[tire are =i singur[ =ie =i cl[titoriu =i cl[tire a-=i fi =i a-=i face poate. C[tr[ carea macar c[ dinafar[ viitoare spre cl[tire-i ]ndemn[toare multe =i ]n multe chipuri a i s[ adaoge =i spre plecarea ]ntr-o parte, tr[g[toare, ]mping[toare, asupritoare, r`dic[toare, lesnitoare, ]ngreuitoare, iu=ur[toare, l[\itoare, str`mt[toare =i altele asemenea acestora a-i vini =i a i s[ t`mpla pot. }ns[ orice ar fi fapta de f[cut, de bine sau de r[u, de sc[dere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla =i ]ntr-o parte cl[tirea a-=i alege singur[ =ie st[p`nitoare =i ]n toate volnic[ ieste, at`ta c`t v[dzind =i ]n\eleg`nd binele, din volnica voie r[ul a urma, a alege =i a face poate. De pre care lucruri ]ntr-aceast[ mare =i puternic[ monarhie carea ]n pieptul muritorilor s[ cuprinde, doa[ chipuri sau, mai adev[rat s[ dzic, doa[ tipare a doa[ chipuri a avea aievea =i tuturor cunoscut a fi poate. Adec[ unul mai mult dec`t firesc =i oarece ceresc =i dumn[dz[iesc, iar[ altul mai gios =i mai pu\in dec`t firesc =i oarece ceriului =i firii ]mpotriv[. Cel dint`i binelui, cest de pre urm[ r[ului ]nso\itoriu =i urm[toriu =i a=e=i de tot mo=tenitoriu =i purt[toriu ieste. C[ amintrilea, dinafar[ cl[titoriul
Tema discu\iilor dintre cei doi este c[utarea cauzei prime (idee de tip aristotelic, aplicat[ de Cantemir la via\a social[), adic[ a primului fapt care a dus la intensificarea actual[ a conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu. Primul care ia cuv`ntul ]n aceast[ chestiune, Dimitrie, ]=i ]ncepe interven\ia printr-o introducere filozofic[, dup[ obiceiul s[u. Ideile filozofice expuse cu acest prilej au o dubl[ importan\[: ]n primul r`nd, sunt ideile unui personaj (Inorogul), autorul ]nsu=i, iar, ]n al doilea r`nd, ele reprezint[ cheia prin care putem detecta, ca ale sale, =i alte idei, vehiculate de scriitor prin intermediul altor personaje, de obicei, partizani de ai s[i sau exponen\i ai maselor.
1

6

Dimitrie Cantemir

]n voia slobod[ putere =i biruin\[ de ar avea, nici voia slobod[ slobod[ ar fi, nici de bun[tate laud[, nici de r[utate hul[ cu dreptul i s-ar c[dea1. De unde s[ arat[ c[ ]ntre muritori obiceiul voroavii =i deprinderea limbii ]n z[dar ieste, cu carea ]ncotro voia din voia ei s[ s[ fie poh`rnit vr`nd, s[ ne ]n=tiin\[m 2. Carea ar fi fost a cl[tirii pricin[ a ]ntreba ne-am obiciuit =i pentru ca zugr[vala
1 Cantemir reia ideea ]mp[r\irii lucrurilor ]n doua categorii: ordinea natural[ =i cea moral[. Ordinii naturale apar\in fenomenele naturale, care nu au autonomie existen\ial[; ele nu pot fi concepute ca exist`nd =i manifest`ndu-se f[r[ o cauz[ din afara lor, „pricinitoriul cl[tirii“, Dumnezeu. Ordinii morale, diferit[ de cea natural[, apar\in faptele umane. Acestea sunt rezultatul autonomiei voin\ei umane, a libert[\ii sale absolute de manifestare, omul ac\ion`nd, sub raport moral, f[r[ a fi impulsionat =i dirijat din afar[, de=i cauzele extramorale ale activit[\ii umane sunt numeroase, Cantemir imagin`nd o mul\ime. Teza autonomiei voin\ei morale („monarhia carea ]n piepturile muritorilor s[ cuprinde“) apar\ine moralei cre=tine, din nevoia de a explica orientarea omului spre bine sau spre r[u. Pentru a justifica sanc\iunea divin[, cre=tinismul a negat at`t predestina\ionismul sub raportul binelui sau al r[ului (Cantemir va dezbate pe larg aceast[ problem[ ]n Loca obscura, lucrarea sa de maturitate ]n domeniul educa\iei =i moralei), c`t =i comiterea oric[rui act moral sub impulsul unei for\e exterioare spirituale (]ngeri sau diavoli). Autonomia voin\ei morale ]nseamn[ deci libertatea omului de a se decide spre bine sau spre r[u ]n actele sale de voin\[. Acestea sunt ideile pe care le sus\ine Cantemir ]n cuv`ntarea sa teoretic[. Pentru o mai bun[ ]n\elegere a acestora, socotim necesar[ coroborarea lor cu teza legit[\ii cauz[-efect din lumea faptelor umane ]n cadrul vie\ii sociale, tez[ expus[ prin intermediul stolnicului. Din compararea celor dou[ concep\ii, rezult[ c[ una este problema autonomiei voin\ei umane, v[zut[ din perspectiva binelui =i r[ului, =i alta apar\ine justi\iei imanente, care opereaz[ ca factor punitiv cu puterea unei legit[\i naturale ]n cadrul vie\ii sociale =i individuale. Ambele teze descind ]ns[ din concep\ia cre=tin[, ]n care divinitatea este imaginat[ ca o entitate suprem[ justi\iar[ a faptelor omene=ti, fapte ce integreaz[ omul ordinii morale. 2 }ntemeindu-se, desigur, pe experien\a sa de via\[, Cantemir sus\ine c[ vorbirea joac[ ]n realitate rolul de mistificatoare a adev[ratelor g`nduri =i inten\ii ale omului.

Istoria ieroglific[. Vol. II

7

r[ut[\ii s[ acoperim, puterea voii slobode ]ntr-un chip cu alt[ zugr[val[, a=e=i de tot t[g[duim. Ce oricum ar fi, gre=ala ]nvechit[ chipul negre=elii lu`nd, dup[ ]nvechita obiciuire, dzic, vrere-a=i =i a=i pofti, iubite priietine, ca s[ pociu =ti, ace=tii asupra mea vr[jma=e =i de cap goan[, carea =i ce i-ar fi fost pricina? +i de nu toat[ r[utatea din singur[ voia =i inima muritorilor purcede, alta, c`nd, cum, ce, =i pentru ce s[ fie fost?“1 +oimul r[spuns[:2 „Celea mai vechi =i mai de demult ]ncep[turi cum ar fi fost nici a le =ti, nici =tiute a le gr[i pot (c[ precum nu toate avutele folositoare sint, a=e nu toate =tiutele vorovite vreun folos aduc). Iar[ din c`t =i a =ti =i a gr[i pot, din ceste mai de aproape ieste aceasta, c[ jiganiia cu talpa de g`nsc[, cu col\ii de =tiuc[, adec[ Vidra, vulpea pe=telui =i pe=tele vulpii, mai denainte p`n[ din monarhiia dobitoacelor =i a tuturor jiganiilor a s[ izgoni, ]n mare dragoste =i priete=ug cu Corbul s[ avea, at`ta c`t, c`nd Corbul din v`rvul copaciului cr`ng[iia, Vidra din fundul p`clei r[spundea, =i c`nd Vidra soldzii pe=telui ]nghi\iia, grumadzii Corbului sim\iia3 (c[ci adev[rata dragoste capetelor funii <i> s[ asam[n[, ca c`nd unul ]ntr-o parte s-ar trage, altul necl[tit a r[m`nea nu poate). Deci Vidra, epitropiia pre acele vremi \iind, de pururea jalob[ =i grele p`ri c[tr[ Corb trimitea, precum Inorogul, Filul, Lupul, Pardosul, R`sul, Veveri\a =i ]nc[ alte c`teva din jig[nii ascult[rii =i st[p`nirii ei nu vor s[ s[ suConsider`nd necesar[ uitarea tuturor gre=elilor =i conflictelor vechi, Dimitrie roag[ pe Toma s[-i dezv[luie motivele pentru care Br`ncoveanu ]l ura =i ]l urm[rea cu at`ta patim[. 2 Toma Cantacuzino va expune mai departe punctul de vedere muntean ]n problema conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu. 3 Toma Cantacuzino afirm[ c[ actuala du=m[nie ]ntre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu s-ar urca ]n timp de-abia p`n[ ]n vremea primei domnii a lui Constantin Duca (1693—1695), ajuns ]n scaunul Moldovei cu sprijinul =i banii domnului muntean.
1

8

Dimitrie Cantemir

puie, ce ]n tot chipul statul monarhiii s[ tulbure =i tot trupul public[i spre r[zsip[ s[ aduc[ ]mbl[.1 Deci Corbul, de unele ca acestea audzind, s[ tulbura =i c`te un priietin pentru un priietin pofta =i cererea ce i-ar fi fost a-i plini =i a-i face siliia =i pre priietinii ei priietini, iar[ pre nepriietinii ei nepriietini ]i \inea =i-i avea. De unde (dragoste =i priete=ugul numai c[tr[ un chip spre multe chipuri ur[ =i vr[jm[=ie au scornit), =i a=e, pre c`t a mea slab[ socoteal[ a agiunge poate, ]ncep[tura r[celii =i ]mpotrivirea inimilor s[ s[ fie scornit socotesc.“2 Inorogul: „Aceasta foarte bine am ]n\eles-o =i, precum dzici, a=e ieste. Numai ]nc[ mai dintr-ad`nc ]ncep[tura lucrului a =ti \i s[ cade. C[ precum mai sus \-am dzis, toate cl[titele fire=ti, pricina cl[titoare fireasc[ cearc[. Iar[ ]n faptele voii slobode nu pricinile cl[titoare, ce a c[ror cl[tite pricin[ cl[titoare s[ fie fost s[ ]ntreab[.“3 +oimul: „Foarte cu drag[ inim[ a=i pofti ca pentru acesta lucru mai ]ntr-adev[r s[ m[ ]n=tiin\[dz“.
Duca, aflat ]n mare amici\ie cu Br`ncoveanu, se pl`ngea mereu cur\ii de la Bucure=ti ]mpotriva fra\ilor Cantemir, Dimitrie =i Antioh, ]mpotriva lui Lupu Bogdan hatmanul, cumnatul lor, =i, de asemenea, contra fra\ilor Rusete=ti, Iordache, Mihalache =i Manolache, ]nvinuindu-i c[-i fac greut[\i ]n domnie, desigur prin p`rile la Poart[ (s[ nu uitam c[ Duca luase domnia Moldovei sco\`nd din scaun pe Dimitrie, ales domn de boierii de sfat, unii dintre ace=tia fiind fra\ii Ruset, pe atunci devota\i familiei Cantemir). 2 Era a=a de mare amici\ia ]ntre Duca =i Br`ncoveanu ]n aceast[ vreme — spune Toma — ]nc`t domnul |[rii Rom`ne=ti socotea prieten pe cine era prietenul lui Duca =i du=man pe cine era acestuia du=man. 3 Dimitrie consider[ c[ ]nceputul du=m[niei este cu mult mai vechi, ]nc[ din timpul domniei lui Constantin Cantemir (1685—1693). Cu acest prilej el enun\[, pe scurt, un principiu de metodologie pentru detectarea cauzei primare ]n conflictele interumane. Astfel, ]n timp ce ]n ordinea naturii orice fenomen, manifestat ]n mod firesc, obliga la c[utarea unei singure cauze naturale, ]n ordinea faptelor umane, produse ale autonomiei voin\ei, singura metod[ posibil[ este c[utarea cauzei prime („pricina cl[titoare“) a tuturor manifest[rilor („a celor cl[tite“) =i nu a celor seriale („pricinile cl[titoare“, seria de cauze dintre cea prim[ =i momentul ultim al manifest[rii, ultima fapt[).
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

9

Inorogul: „De vreme ce a=e cu sete pentru r[d[cina lucrului acestuia a te ]n=tiin\a pofte=ti, dinceput a \i-l povesti nu m[ voi lenevi. }ns[ pre c`t lungimea istoriii ar pofti, scurtimea vremii m`n[ nu-mi d[, c[ci iat[ =i c`t[va parte a nop\ii au trecut =i pre aceasta vreme cine=i la ale sale a s[ afla s-ar c[dea (c[ci multe =i ]n multe chipuri sint sige\ile =i n[lucirile nop\ilor t[cute, carile prin ]ntunerec ]mbl[ =i v`j`iesc, iar[ ]n lumin[ lov[sc =i r[nesc). Deci pre c`t mai ]n scurt voi putea =i ]n pu\ine cuvinte toat[ lungimea =i l[\imea pove=tii a cuprinde m[ voi nevoi. Vii =ti dar[ c[ od`n[oar[ Monocheroleopardalis1 din toate jiganiile p[m`ntului mai vestit =i mai ales era (nici de alc[tuire a at`tea numere ]ntr-un nume te mira, c[ci mai pre urm[ =i aceasta tain[ vii ]n\elege), a c[ruia vrednicie, macar c[ lumii =tiut[ ieste, ]ns[ ]ntr-acesta chip numele, slava =i puterea ad[og`nd, p`n[ ]ntr-at`ta au crescut.2 Acesta din p[rin\ii s[i oaie z[mislit =i n[scut era3, deci ]nt`i, =i la chip =i la fire, mielu=el. Iar[ dup[
Licornul — leul — leopardul este Constantin Cantemir, tat[l fra\ilor Cantemir. Fiul s[u, scriitorul, g[se=te prilejul de a face o expunere a vie\ii =i ascensiunii la putere a tat[lui s[u. Aceasta nu are dec`t ]n final o leg[tur[ cu subiectul Istoriei ieroglifice =i poate fi intitulat[, conform`ndu-ne cheii, Povestea na=terii, cre=terii, suirii ]n st[p`nire a p[rintelui Inorogului. Dimitrie va mai scrie dou[ biografii ale tat[lui sau, una, de mic[ dimensiune, ]n Istoria Imperiului Otoman, =i alta, o lucrare special afectat[ acestei probleme, Via\a lui Constantin Cantemir. }n toate cele trei exist[ ]ns[ sensibile diferen\e, ]n special sub raportul originii familiei. Din punct de vedere literar aceast[ via\[ a tat[lui s[u prezint[ o tr[s[tur[ deosebit[ fa\[ de povestirile semiautonome de p`n[ acum din Istoria ieroglific[. Oglindind faptul real al ascensiunii spre putere a tat[lui s[u, a=adar schimb[ri ale situa\iei acestuia de-a lungul vie\ii, scriitorul va realiza, cu ajutorul limbajului ieroglific, o permanent[ metamorfoz[ a persoanei. Nara\iunea cap[t[ astfel un aspect de basm popular ]n stil rom`nesc. Scriitorul folose=te pentru aceasta =i credin\a, de origine magic[, a dob`ndirii de c[tre ]nving[tor a puterii adversarului ucis. 2 De aici ]nainite, scriitorul se referea la ceea ce nume=te la cheie: Povestea na=terii, cre=terii, suirii la st[p`nire a p[rintelui Inorogului. 3 Din p[rin\i oaie: din oameni buni, pro=ti, din step[na mai de gios (D.C.) —
1

10

Dimitrie Cantemir

ce la mai mare v`rst[ crescu =i ]n toat[ turma ]n fruntea a tuturor are\ilor ie=i, ]mpotriv[ a c[ruia, a sta sau ]n cap a s[ lovi, nici un berbece s[ putea afla =i carile prin necuno=tin\[ precum ]mpotriv[ ]i va putea sta i s[ p[rea, deodat[ numai ispita puterii frun\ii f[cea, c[ a doa lovitur[ nici a=tepta, nici mai suferiia.1 A=e el toat[ turma dec`t p[storii mai bine p[sc`nd =i otc`rmuind, un lup vr[jma= =i lacom din fire, dar[ de foame ]nc[ mai vr[jma= =i mai cumplit f[cut, cu mare r[pegiune =i cu f[lcile c[scate totdeodat[ pre berbece s[-l f[r`me, s[-l spintece =i s[-l ]nghi\[ vr[jma= viniia. Berbecele, v[dzind pre lup a=e de cu mare r[pegiune asupr[ viindu-i =i acmu vremea ]n desar[, c`nd dzua cu noaptea s[ ]ng`n[, fiind, pre lup unul din are\i s[ fie =i dup[ obiceiu precum ]n capete s[ s[ lovasc[ vine, socoti. }ntr-aceast[ socoteal[ berbecele afl`ndu-s[, din toat[ groaza =i frica lupului afar[ era =i a=e ]n t`mpinare-i f[r[ nici o spaim[ ie=ind, ca pre un arete, a=e de chibzuit =i de tare ]n frunte ]l lovi, c`t poftorire a mai face nu mai trebui, de vreme ce coarnele prin tidva capului lupului p[trundzind, fruntea zdrumic`ndu-i, crierii afar[ ]i v[rs[. Lupul ]ntr-acesta chip v`rtos lovit =i r[nit, f[r[ de a doua r[zsuflare, via\a pre
Cantemir, ]n acord cu izvoarele vremii, se refer[ la condi\ia modest[ a familiei Cantemir, tat[l s[u fiind fiu de r[ze= s[rac din \inutul F[lciului, =i anume din satul Sili=teni de pe valea Elanului. Cronicarul Ion Neculce men\ioneaz[ despre el am[nuntul c[ era analfabet =i ]n timpul domniei ]nv[\ase doar s[ se isc[leasc[. Cronicarul muntean Radu Greceanu men\ioneaz[ c[, ]nainte de a fi mercenar, tat[l scriitorului fusese herghelegiu. Probabil, vreo ]nt`mplare din aceast[ etap[ de via\[ ]i va fi furnizat scriitorului de mai t`rziu episodul cu lupul =i arm[sarul din cea de a doua povestire a Vulpii despre iscusin\a Lupului. 1 Arete v`rtos: bun viteaz (D.C.) — t`n[rul Constantin Cantemir se va deosebi, prin urmare, de restul celor de o seam[ cu el, prin calit[\ile sale excep\ionale de r[zboinic. De altfel, asemenea calit[\i, subliniaz[ scriitorul, ]l vor urca pe tat[l s[u pe scara social[. Este probabil ca t`n[rul s[ fi ]nv[\at ]nc[ din aceast[ vreme meseria armelor, pentru care avea ]nclina\ii deosebite, prilejul constituindu-l vecin[tatea cu t[tarii, situa\ie ce obliga pe to\i locuitorii s[ fie bine preg[ti\i din punct de vedere militar.

Istoria ieroglific[. Vol. II

11

moarte ]=i schimb[. 1 Aretele mai t`rdziu vitejiia ce f[cus[ cunosc`nd, carea m[car c[ din t`mplare fusese, ]ns[ ]ndat[ duhurile cele de arete ce purta ]=i schimb[ =i p`n[ ]n dzu[ din oaie ]n jiganie =i din arete ]n lup s[ mut[. 2 (C[ t`mpl[rile fericirii la cei mai mul\i obiceile firii a muta pururea s-au v[dzut). A=e berbecele preobrajenie ca aceasta lu`nd, ]ndat[ din neamul s[u r[zle\indu-s[, dup[ firea lupilor codrii, c`mpii =i mun\ii a cutreiera ]ncepu =i mult[ vreme a vie\ii sale ]ntr-acesta chip ]n strein[tate ]mbl`nd =i petrec`nd 3, od`n[oar[ la loc ca acela a nemeri i s[ t`mpl[, unde dec`t toate jig[niile mai mul\i pardo=i s[ afla. Acolo nu dup[ mult[ vreme, ce s[ v`nedze =i cu ce via\a s[-=i sprijeneasc[ neav`nd (c[ci mul\imea pardo=ilor pre altele a=e=i de tot ]mpu\inase), cu d`n=ii de lupt[ a s[ ispiti ]ncepu. (C[ pofta biruin\ii toate ispite=te =i nevoia toate ]nva\[, ales ]n primejdiia vie\ii lipsa sosind). Deci a=e=i din ispita dint`i, lucrul cu fericire
1 Lupta cu lupul: r[zboaiele carile au avut cu t[tari (D. C.) — pasajul se refer[ la o lupt[ a t`n[rului Cantemir cu un m`rzac t[tar, a=a cum sunt prezentate mai t`rziu lucrurile ]n Via\a lui Constantin Cantemir. 2 Mutarea ]n lup: numele ce i s-au schimbat: Cantemir (D.C.)— expresia ar ar[ta c[ viteazul Constantin, care purta p`n[ acum alt nume de familie, ]n urma omor`rii unui vestit m`rzac t[tar cu numele Cantemir (de care vorbesc izvoarele istorice ale timpului), ]=i va lua de acum ]nainte numele de familie Cantemir. 3 }ncepe o a doua etap[ ]n via\a lui Constantin Cantemir, aceea de mercenar, deci de militar ]n slujba unei \[ri str[ine c`nd, ]n mare m[sur[, el ]=i duce existen\a ]n afara Moldovei. Pentru aceast[ epoc[, scriitorul afirm[ la cheie doar un singur am[nunt: R`zle\ prin mun\i: capichehaie la |arigrad — Constantin Cantemir devine ]ntr-adev[r capichehaia la Poart[ a lui Gheorghe Duca ]n cea de a treia domnie ]n Moldova (1678—1683). Dar scriitorul se refer[ ]n text =i la alte am[nunte de via\[: el cutreier[ codrii (adic[ merge la Adrianopol), mun\ii =i c`mpii (|ara C`mpilor: Polonia). Este vorba de perioada ]n care se afla ca mercenar (1648—1660), ]n armata regelui polon Ioan II Cazimir (1648—1668), =i apoi ]n armata domnului muntean Grigore Ghica (1660— 1664), cu a c[rui nepoat[ se c[s[tore=te. Scriitorul nu aminte=te ]ns[ c[ tat[l s[u revine ]n Moldova ]n vremea domniei lui Eustratie Dabija (1661—1665) =i a lui Gheorghe Duca, ce domne=te de trei ori ]n Moldova.

12

Dimitrie Cantemir

=i dup[ voie a vini i s[ t`mpl[, de vreme ce ]nt`ia=i dat[ cu cel mai mare =i mai groznic pardos de lupt[ s[ apuc[, pre carile, dup[ multe nevoi =i nu cu pu\ine a vie\ii cumpene =i primejdii, ]l birui =i-l omor]. A c[ruia duhuri ]ndat[ lu`nd, precum din arete lup, a=e din lup pardos s[ f[cu.1 Dup[ mare =i primejdioas[ biruin\[ ca aceasta, pardosul mai ]nalte =i mai puternice duhuri ]n sine sim\i, carile ]n trupul =i pieptul pardosului de ]nc[put nu era, =i a=e, de ispit[, spre lupta leului s[ apuc[2 (c[ toate ]n lume de s[ =i cuprind ]n hotar[le sale, iar[ pofta a cinstei mai mari =i a biruin\ii mai tari, nici ]n lat c`mpul a tot p[m`ntul, nici ]nalt muntele a tot locul a s[ opri sau a s[ ]ndestuli poate). Ce leul prea v`rtoas[ =i puternic[ jiganie fiind (precum po\i cunoa=te), nu pre lesne ]i fu duhurile a-i lua, c[ci adese =i mai ]n toat[ vremea ispita monomahiii f[c`nd, ]n carea macar c[ nu s[ biruia, ]ns[ nici titulul biruin\ii a lua putea. A=e ei ]n toate dzilele la lupt[, ca la o scoal[, s[ ispitiia =i s[ deprindea, p`n[ c`nd pardosul pricepu c[ nu alt[ ceva de la cea deplin biruin\[ ]l ]mpiiedec[, f[r[ numai iu\imea picioarelor =i sprintiniia carea leul ]n trupul s[u purta. C[ de multe ori pardosul acmu mai dob`ndind biruin\a, leul, cu iu\imea dinainte-i i s[ feriia =i cu acesta chip cea des[v`r=it[ biruin\[ ]i t[g[duia. Pardosul, ]ntr-acesta chip pricina neizb`ndii sale bine cunosc`nd, c[tr[ v`rtoase duhurile pardosului, grea greuimea filului =i sprintin[ iu\imea inorogului
1 Lupta cu pardo=ii: r[zboaiele cu =fedzii ]n Tara Le=easc[ (D.C.) — scriitorul se refer[ aici la r[zboiul polono-suedez (1655—1660), la care a luat parte =i tat[l s[u ]n calitate de comandant a o mie de mercenari moldoveni. Cu acest prilej, l`ng[ Thorn, el omoar[ ]n duel un ofi\er suedez. De aici =i transformarea sa, simbolico-magic[, ]n leopard. 2 Leul este simbolul Moldovei =i prin excelen\[ semnul ridic[rii la demnitatea domniei, treapta suprem[ a ascensiunii sociale. Interesant c[ fiul afirma despre tat[l s[u c[ a aspirat la domnia Moldovei, con=tient, desigur, de excep\ionalele sale calit[\i militare. Aceast[ epoc[ de aspira\ie la puterea suprem[ trebuie s[ ]nceap[ o dat[ cu revenirea sa ]n Moldova ]n vremea lui Eustratie Dabija =i a definitivei sale stabiliri ]n timpul domniilor lui Gheorghe Duca.

Istoria ieroglific[. Vol. II

13

adaos[ =i mai cu de-adins cu ascu\it =i nebiruit cornul a monocherului ]ntr-arm`ndu-s[, ]ntr-o lupt[ numai toat[ biruin\a asupra leului dob`ndi, 1 ]n carile ]ndat[ =i f[r[ nici o ]mpiedecare s[ =i mut[ (c[ precum nu[rii dup[ v`nturi alearg[, a=e duhurile dup[ biruin\e s[ pleac[). Firi, duhuri =i puteri ca acestea n[scutul miel ]n sine str`ng`nd =i alc[tuind, ]n doa[ hiri=e numere =i le-au ]mp[r\it; unul: Provatolicoelefas2, altul: Monocheroleopardalis3. Ce dintr-acestea cest mai de pre urm[ mai mult obiciuindu-s[, precum ]n nume, a=e ]n fire Monocheroleopardal au r[mas. A=e dar[, toate firile ]ntr-una bo\ind, bl`nde\ea oii, ]n\elepciunea lupului, cuno=tin\a pardosului, greuimea filului, iu\imea inorogului =i v`rtutea leului ]n sine nebetejite =i nesmintite le feriia =i, din dzi ]n dzi ]nc[ mai ad[og`ndu-le, la step[na cea mai de sus le ]n[l\a =i le suia. +i a=e, toat[ cinstea, lauda =i puterea a tuturor jiganiilor dob`ndi. Deci jiganiile toate, de at`tea vrednicii ]ncungiurat =i ]mpregiurat v[dzindu-l, cu un duh =i cu o inim[ ]l rugar[ ca obl[duitoriu, purt[toriu =i despre tot ]mpotrivnicul p[zitoriu s[ le fie. Monocheroleopardalis, prin c`t[va vreme a tuturor via\a ]n m`na sa s[ priimasc[ ferindu-s[, aceast[ rug[minte a lor s[ priimasc[ s[ t[g[duia. }ns[ p`n[ mai pre urm[ pre cel ce lup1 Biruin\a Leului: step[na domniii a dob`ndi, cap peste toate dobitoacele (moldovenii — n. ed.) a fi (D. C.) — insisten\a cu care scriitorul vorbe=te despre tat[l s[u c[, dup[ revenirea ]n \ar[, ar fi aspirat la domnie, ar putea con\ine un s`mbure de adev[r, de=i mai t`rziu, ]n Via\a lui Constantin Cantemir, renun\[ la aceast[ precizare. Cert este c[, de=i fiul ]l prezint[ c[ ar fi ajuns domn datorit[ str[lucitelor sale virtu\i militare, realitatea este c[ marii boieri ai Moldovei l-au ales, socotindu-l u=or de manevrat, cum de altfel s-a =i ]nt`mplat. 2 }nseamn[, ]n grece=te, oaie — lup — elefant, Constantin Cantemir ]ntrunind calit[\ile acestor animale: bl`nde\ea =i sentimentul echit[\ii de la oaie, curajul ]n\elept =i spiritul pragmatic specifice lupului, puterea fizic[ proprie elefantului. 3 Desemneaz[, ]n grece=te, licorn (inorog) — leu — leopard, Constantin Cantemir ]ntrunind deci =i calit[\ile acestor animale: iu\imea =i invincibilitatea inorogului, puterea politic[ =i noble\ea sufleteasc[ exprimat[ de leu, ferocitatea =i viclenia leopardului.

14

Dimitrie Cantemir

tele a at`tea vr[jma=e jig[nii a-l birui nu putus[, moale rug[mintele ]nfr`ng`ndu-l =i umilite cuvintele ]nduplec`ndu-l, dup[ pofta lor ]l adus[r[1 (c[ precum r[spunderea moale fr`nge m`niia, a=e rug[mintea cu umilin\[ porne=te cru\area). Carile a tuturor chivernisire ]n palm[ =i a tuturor otc`rmuire ]n sam[ lu`nd, prin c`t[va vreme cinste=, frumos, drept =i cu ]n\elepciune, cum s[ cade, pre toate jig[niile =i dobitoacele giudeca, ]ndrepta, ocrotiia, p[ziia =i st[piniia2 (c[ atuncea publica ]nflore=te =i odr[sle=te, c`nd st[p`nii miluiesc =i ceart[ ]n dreptate =i supu=ii ascult[ =i slujesc din dragoste).3 A=e c`t ]n vremea st[p`nirii lui nici ochiul nepriietinului s-au veselit, nici budzele vr[jma=ului s-au zimbit, nici inima ]mpotrivnicului s-au ]nvoie=eat. Ce precum cere=tii (ah) de multe ori peminte=tilor a zavistui s-au v[dzut, a=e =i Monocheroleopardalis de sigeata lutului mai denainte de vreme ner[nit =i de t`mpl[rile \[rnii nepr[vuit a r[m`nea n-au putut4, de vreme ce ]nc[ ]n puterile firii sale fiind, ]n carile a multora nedejde =i
1 O inconsecven\[: mai sus, scriitorul afirm[ c[ tat[l s[u ar fi fost un aspirant la puterea politic[, de o manier[ oarecum agresiv[ („lupta cu Leul“), ]n timp ce acum las[ s[ se ]n\eleag[ c[ a fost ales aproape f[r[ voia sa domn al Moldovei de c[tre boierii \[rii. Adev[rul este c[ ]n aceste vremuri de intensificare a domina\iei otomane, marii boieri nu prea aveau interesul s[ ocupe ei scaunul domnesc, ci c[utau o persoan[ mai de jos =i docil[, ]n spatele c[reia ei s[ poat[ jefui netulbura\i \ara. O astfel de persoan[ a fost Constantin Cantemir. 2 Cu ]n\elepciune dobitoacele a giudeca: cu dreptate =i cu cinste domnia a \inea (D. C.) — p[rerea excelent[ a fiului despre domnia tat[lui, a=a cum o vom ]nt`lni =i ]n Via\a lui Constantin Cantemir. B[tr`nul Cantemir ar fi condus pe supu=ii s[i cu ]n\elepciune =i cu dreptate. Realitatea este c[ a fost un domn slab, nu f[r[ gre=eli politice, precum uciderea fra\ilor Costin (Velicico hatmanul =i Miron cronicarul), =i, de asemenea, o unealt[ docil[ ]n m`na unor boieri hr[p[re\i, ]ntre care mai ales Iordache Ruset (Pardosul). 3 Concep\ia politic[ a lui Cantemir privind rela\ia dintre domn =i supu=i: un domn, care st[p`ne=te cu dreptate, ]=i atrage iubirea poporului. A=adar, spiritul de echitate trebuie s[ fie virtutea fundamental[ a unui domn. 4 Sigeata lutului: sl[biciunea firii (D.C.). T`mpl[rile \[r`nii: zavistii oamenilor (D. C.) — fiul recunoa=te c[ totu=i tat[l s[u nu a domnit f[r[ nici o gre=eal[

Istoria ieroglific[. Vol. II

15

via\[ s[ r[dzima, cu mare a tuturor pagub[ =i nesuferit[ jele, c[tr[ cele de sus l[ca=uri s-au mutat1, ca cel ce leu ]ntre dobitoace de v`rtos s[ l[uda, leu ]ntre stelele ceriului ]n veci s[ luminedze s-au a=edzat,2 ]n urma sa doi numelui s[u mo=tenitori, pre Fil adec[ =i pre Inorog l[sind.3 Deci la s[v`r=itul lui a fi =i la ]nceputul lui a nu fi, Filul (carile =i de stat, =i de v`rst[ mai mare era), pentru une pricini departe ]n mun\ii de la Grumadzii-Boului trim[s era 4, a c[rii trimeteri pricini de povestea noastr[ ab[tut[ fiind, a le povesti p[r[sim (c[ voroava nu ]n vremea =i la locul s[u, ca rafturile de aur ]n capul m[gariulul s[ prind). Iar[ Inorogul, acolea de fa\[ afl`ndu-s[, toate supusele =i nesupusele jig[nii lor chivernisitoriu =i st[p`nirii p[rintelui mo=tenitoriu a fi ]l aleas[r[ =i cu to\ii ]ntr-o inim[ =i ]ntr-un glas ]n scaunul obl[duirii ]l ridicar[.5 Ce precum s[ dzice cuv`ntul (c[ fericirea grab(„sl[biciunea firii“), aluzie la uciderea fra\ilor Costin, provocat[ de „zavistiia oamenilor“, adic[ de intrigile celor din jur. Se =tie c[ omor`rea Costinilor s-a f[cut la instigarea lui Ilie |ifescu (Vulpea) =i mai ales a fra\ilor Ruset, Iordache (Pardosul) fiind cel care a avut de fapt ini\iativa ]n aceast[ nenorocit[ ]nt`mplare. 1 C[tr[ cele de sus l[ca=e a s[ muta: din via\a trec[toare ]n cea vecinic[ a s[ muta (D. C.) — este vorba de moartea lui Constantin Cantemir, la 13 martie 1693. 2 Leu ]ntre stele: sf`nt ]n ceriu (D. C.) — Leul este constela\ia care desemneaz[ puterea regal[, domnia, iar expresia „sf`nt ]n ceriu“ corespunde formulei de „sf`nt r[posat“ ce se atribuia domnului decedat. 3 La moartea sa, Constantin las[ ca mo=tenitori legitimi la domnie pe Antioh (Filul) =i pe Dimitrie (Inorogul). Scriitorul sugereaz[ c[, prin tat[l lor, cei doi fra\i ]=i c`=tigaser[ drepturi ereditare la domnie. 4 }n momentul mor\ii lui Constantin Cantemir, fiul s[u mai mare, Antioh, cu drepturi prioritare la domnie, se afla ca ostatec la Istanbul. 5 Afl`ndu-se de fa\[ la moartea tat[lui s[u, Dimitrie este proclamat domn, de=i, ]n realitate, dreptul i se cuvenea lui Antioh, ca mai v`rstnic. Scriitorul spune c[ el a fost ales de c[tre „supusele =i nesupusele jig[nii“, adic[ de \[rani =i boieri, afirma\ie inexact[, deoarece a fost vorba de o alegere de palat, marii boieri — ]n special Rusete=tii— v[z`nd ]n t`n[rul Dimitrie un domn u=or de manevrat, ca =i tat[l s[u. Cu timpul, Rusete=tii, ]n frunte cu Iordache, vor tr[da cauza familiei Cantemir, ]n condi\ii critice pentru situa\ia celor doi fra\i.

16

Dimitrie Cantemir

nic[ cur`nd obose=te), de vreme ce pe aceia vreme Vidra 1 la locul prundi=ului,2 unde acmu noi sintem, a l[cui s[ t`mplase, carea cu multe chipuri de lingu=ituri =i cu a Corbului mijlocii ]n dragostea monarhiii pasirilor ]ntr`nd. Corbului prin scrisori ]ntracesta chip ]n=tiin\a, c[, „de vreme ce Monocheroleopardalis dintre vii au lipsit =i toat[ ]mpiedicarea poftii noastre din mijloc s-au r`dicat, s[ sile=ti =i s[ te nevoie=ti, te rog, ca st[p`nirea asupra dobitoacelor mie s[ mi s[ dea. Iar[ eu voi face ca toat[ vita gras[ =i toat[ carnea s[oas[ domnului =i st[p`nului mieu ]n m`ncare =i tot singele cald =i s[\ios ]n b[utur[ s[ s[ dea.“3 Corbul, ]nt`i pentru cea din fire l[comie ce avea, apoi pentru c[ci nu pu\in[ pizm[ =i zavistie asupra dobitoacelor purta, de vreme ce prin toat[ vremea a st[p`nirii lui Monocheroleopardalis, rar =i mai niciodat[ cu odihn[ =i cu ticneal[ st`rvurile cerceta =i a=e=i singe cald s[ bea sau carne proasp[t[ s[ m[n`nce ]n via\a lui nu s-au ]nvrednicit4. C[tr[ aceasta =i alt[ pricin[ s[ ad[ogea, c[ fata Cor1 Vidra, Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca, ]n vremea c[ruia Constantin Cantemir fusese capuchehaie la Istanbul. 2 O mahala din Istanbul situat[ pe malul Bosforului. Interesant am[nuntul: Duca locuise ]n acela=i loc unde acum se aflau fra\ii Cantemir. 3 Constantin Duca, ]n calitate de fiu de domn, socotea =i el c[ ar avea dreptul legitim de a mo=teni domnia Moldovei. Nu putuse beneficia de aceste drepturi, datorit[ domniei lui Constantin Cantemir, care fusese pentru el o „]mpiedicare a poftii“ legitime. El scrie lui Constantin Br`ncoveanu — du=manul Cantemire=tilor — s[-l ajute pentru a ocupa scaunul Moldovei, ce i se cuvenea de drept — Cantemire=tii fiind, dup[ el, ni=te uzurpatori — =i-i promite domnului muntean o bun[ parte din veniturile Moldovei („vita gras[ =i toat[ carnea s[oas[... =i tot singele cald“). 4 L[comiia din fire: pofta =tiin\ei =i a cinstei numelui (D. C.) — datorit[ l[comiei sale pentru prestigiu („cinstea numelui“) =i, de asemenea, din du=m[nie pentru Cantemire=ti, Br`ncoveanu va ]mbr[\i=a cauza lui Constantin Duca, sprijinind preten\iile acestuia la domnia Moldovei. Motivul real era, desigur, necesitatea pe care o sim\ea domnul |[rii Rom`ne=ti de a avea ca vecin un prieten =i un aliat.

Istoria ieroglific[. Vol. II

17

bului, Mreana, la v`rsta c[s[toriii agiung`nd, pre t`lhariu chelariu Corbul socoti s[ fac[ =i Vidrii femeie s[ o dea aleas[.1 A=e dar[, Corbul, =tiind c[ tr[ind Monocheroleopardalis, precum despre mun\i, a=e despre c`mpi, toate str[juite =i p[zite era, 2 iar[ acmu el lipsit, precum s[ dzice cuv`ntul (c[ pre leul mort =i =oarecii s[ ca\[r[), ]ndat[ tuturor dul[ilor de cas[ =tire dede pentru ca cum mai cur`nd =i pre c`t mai tare vor putea cu l[tr[turi =i cu breh[ituri prin toate locurile spaim[ =i groaz[ s[ dea (c[ci dul[ii cu Corbul de pururea ]nso\ire avea). Dul[ii ]ndat[ to\i mun\ii cu dealurile =i toate v[ile cu p[durile de cehnituri =i de schil[l[ituri ]mplur[, de a c[rora r[u menitoriu, spurcate =i gre\oage glasuri, toate dobitoacele s[ ]nsp[im`ntar[, =i unele ]ntr-o parte, altele ]ntr-alt[ parte capetele s[-=i cru\e o plecar[ (c[ c`nd capul s[ ame\e=te, picioarele dovedesc, =i c`nd m[dularile buiguiesc, lipsa criirilor arat[). A=e dar[, totdeodat[ iele ]mpr[=tiindu-s[ =i fietecarea unde =i cum putea amistuindu-s[ =i aciu`ndu-s[, atuncea Corbul vreme afl[ ca toate dup[ reaoa sa voie s[ fac[ =i pre Vidr[ din balt[ ]n curte =i din tin[ ]n scaun s[ o urce, ca jiganiia ]n neam cu prepus tuturor dobitoacelor ]mp[rat =i st[p`nitoriu s[ fie (o, ceriu =i p[minte, au din nu[ri piatr[ =i din cremene
Mreana: fata lui Basaraba vod[ (D. C.) — este vorba de Maria, fiica lui Br`ncoveanu, promis[ drept so\ie lui Duca. Aceste aranjamente s-au ]nt`mplat, probabil, imediat dup[ moartea b[tr`nului Cantemir, adic[ prin martie 1693, iar nunta Mariei cu Duca va avea loc ]n toamna aceluia=i an. Cunosc`nd bine firea =i apuc[turile lui Duca, scriitorul prezint[ cu umor aceast[ ]nrudire: „pre t`lhariu chelariu Corbul socoti s[ fac[“, adic[ acesta d[dea cheia c[m[rii pe m`na unui om cu totul necinstit; ]ntr-adev[r, ca domn, Duca a jefuit f[r[ scrupule veniturile Moldovei. 2 Scriitorul socote=te c[ tat[l s[u impusese respect polonilor, aluzie la invazia nenorocoas[ a polonilor condu=i de Ioan Sobie\ki ]n vara lui 1691 (atunci a avut loc cunoscuta confruntare ]ntre Sobie\ki =i pl[ie=ii cet[\ii Neam\ului, descris[ mult mai t`rziu de Costache Negruzzi), =i c[ avusese o pozi\ie forte la Poart[, ceea ce era adev[rat.
2 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II
1

18

Dimitrie Cantemir

pic[turi de ap[ vii s[ sco\i? C[ r[m`n firile precum au ]nceput, precum toate s[ cunosc la sf`r=itul spre carile n[zuiesc1). A Vidrii dar[ schimositur[ de st[p`nire ca aceasta f[c`ndu-s[, dobitoacele toate ]n toate p[r\ile prin c`t[va vreme pribege =i de la locurile =i s[la=ele lor streine petrec`nd, cele mai multe dintr-]nsele acmu vivorul ]nstrein[rii =i holbura r[t[cirii nemaiput`nd suferi, capetele plec`ndu-=i, cerbicea supt greu =i aspru giugul tir[niii Vidrii ]=i plecar[ =i cine=i pre la l[ca=urile lor s[ ]nturnar[2 (c[ coliba ]n \arina sa =i bordeiul ]n p[m`ntul s[u dec`t palaturile ]n strein[tate mai desf[tate =i mai frumoase a fi socotir[), f[r[ numai Lupul =i Pardosul (carii pre aceia vreme Monocheroleopardalului foarte credincio=i =i de aproape priietini era), din socoteala lor ne]ntor=i, departe, ]n |ara C`mpilor, prin mult[ vreme ramas[r[, adec[ p`n[ la vreme st[p`nirii Filului.3 De care lucru, toat[ pasirea de singe v[rs[toare pre ace=ti doi mare pizm[ =i m`nie avea. Inorogul, ]nc[ =i de ai s[i p[r[sit =i tir[niia Vidrii ]nt[rit[ =i ]n toate p[r\ile ]ntins[ =i l[\it[ v[dzind, s[ scul[ =i ]n mun\ii ]nal\i, carii la Grumadzii-Boului s[ afl[, unde
1 C`t timp domnise Constantin Cantemir, respectat de poloni =i cu trecere la Poart[ — spune cu m`ndrie scriitorul — Br`ncoveanu nu avusese succes ]n uneltirile sale du=m[noase fa\[ de Cantemir. Dar dup[ moartea b[tr`nului, el d[ ordin capuchehaielor (dul[ii) =i agen\ilor s[i (coteii) s[ umble prin codri (Adrianopol) =i mun\i (Istanbul) pentru a influen\a pe demnitarii otomani ]n favoarea ridic[rii lui Constantin Duca (Vidra) pe scaunul Moldovei, ]mpotriva drepturilor lui Dimitrie. Aceast[ ac\iune a agen\ilor munteni trebuia s[ ]nsemne =i ]nfrico=area boierimii moldovene sus\in[toare a Cantemire=tilor. 2 Cantemir vorbe=te aici foarte vag, dar ]n realitate boierimea ostil[ Cantemire=tilor, refugiat[ peste hotare ]n vremea domniei lui Constantin Cantemir, revine ]n \ar[ dup[ ce Duca sose=te ]n scaunul Moldovei. Printre boierii ]ntor=i ]n \ar[ sunt =i fiii lui Miron Costin cronicarul. 3 La numirea lui Constantin Duca (1693), pribegesc peste hotare boierii favorabili Cantemire=tilor. Cei mai de frunte, Lupu Bogdan hatmanul =i Iordache Ruset, se refugiaz[ ]n Polonia, unde stau p`n[ la venirea ]n scaun a lui Antioh Cantemir (1695).

Istoria ieroglific[. Vol. II

19

=i Filul s[ afla, s[ dus[. Ce dint`i pre la cetatea Deltii c[t[va vreme locurile cercet`nd, ]n prundi=ul acesta s[ a=[dzar[.1 Vidra =tiind c[ st[p`nire ]n sil[ au apucat =i cu tir[nie ieste s[ o \ie, a=ijderea pre drep\ii mo=tenitori2 ]ntre vii =tiind, ea via\[ cu ticneal[ s[ duc[ nu va putea, cu fel de fel de amestec[turi c[tr[ monarhiia Vulturului =i c[tr[ Corb ]i p`r`ia, ]ns[ toat[ p`ra ]ntr-aceasta s[ ]nchidea, dzic`nd: „Filul =i Inorogul vii r[m`ind, =i voi, =i noi via\[ cu line=te =i st[p`nire cu slobodzenie s[ petrecem =i s[ facem nu vom putea, c[ci nu numai a mea, ce ]nc[ =i a voastr[ nebiruit[ monarhie a tulbura =i a o r[zsipi vor sili =i r[ut[\ile lor una dup[ alta ca valurile vor s[ urmedze 3 (c[ marea nu de alt[, ce de v`nt fa\a ]=i schimb[, v`ntul vivor, vivorul holbur[, holbura furtun[, furtuna valuri, valurile primejdie vaselor =i peirea celor din vase aduce)“. Corbul, macar c[ ]n cur`nd[ vreme de spurcat lucrul ce f[cuse ]ntr-ascunsul inimii sale r[u s[ c[ise, c[ci Vidra nu mult[ vreme
Mergerea Inorogului la mun\ii Grumadzii-Boului: mergerea lui din \ar[-=i la |arigrad (D. C.) — Dimitrie Cantemir sus\ine c[ dup[ ce Poarta a acordat domnia lui Constantin Duca, el a p[r[sit Moldova =i dup[ ce a trecut mai ]nt`i prin Adrianopol, a mers =i s-a stabilit la Istanbul, unde se afla fratele s[u, Antioh. Realitatea este c[, ]n urma demersurilor f[cute de Br`ncoveanu, Dimitrie Cantemir nu a fost confirmat ]n domnie, de=i fusese ales de c[tre boieri ]n urma mor\ii tat[lui s[u. Dup[ vreo trei s[pt[m`ni de domnie neconfirmat[, el este ridicat din scaun de c[tre un capegiba=, care ]l transport[ sub escort[ la Istanbul. }n urma sa sose=te noul domn, Constantin Duca, pe care Br`ncoveanu =i-l va face ginere. 2 Ace=ti „drep\i mo=tenitori“ ai tronului Moldovei erau — zice scriitorul — Antioh =i el ]nsu=i. Dar „drept mo=tenitor“ era de fapt =i Constantin Duca, =i el fiu de domn. 3 Noul domn, tem`ndu-se de fra\ii Cantemir, propune lui Br`ncoveanu, socrul s[u, s[ lupte ]n comun ]mpotriva lor, merg`nd chiar p`n[ la suprimarea fizic[. Obiceiul ca domnii s[ cear[ Por\ii suprimarea pretenden\ilor era mai vechi. (S[ ne amintim c[ munteanul Petru Cercel fusese ucis de turci la cererea lui Mihnea Turcitul, ]n 1585, =i tot astfel moldoveanul Miron Barnovschi, se pare, la cererea lui Vasile Lupu, ]n 1633).
1

20

Dimitrie Cantemir

la cuv`ntul dat =-au st[tut, nici c[s[toriia cu fata lui, Mreana, =i rudeniia ce f[cus[ din firea ei au mutat-o, 1 ce, dup[ cea hiri=[ =i veche fire, mai mult pre ascuns dec`t la ival[ ]mbla =i mai cu drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla =i g`nduri ]mpotrivnice ]mpotriva Corbului fierbea.2 De unele ca acestea Corbul ]n\eleg`nd, de mare c[in\[ =i de grea dosad[ tare s[ n[c[jiia, ]ns[ de a lumii ru=ine pentru lucrul ce lucrase aievea a s[ c[i =i de ]mpietrirea inimii ce avea pentru gre=ala ce gre=is[ de tot a s[ poc[i nu putea (c[ inima ]n r[ut[\i ]ngr[=at[ de g`ndul c[ielii s[ vitione=te, iar[ cu poc[in\a s[ omoar[). Ce cele ce Vidra ]mpotriv[-i f[cea, ca cum nu le-ar pricepe, cu ochiul cuno=tin\ei le trecea (]ns[ din inima pizm[tare r[bdarea c`nd izbucne=te, atuncea r[bdarea, nu vrednicie, ce r[utate la vremea sa na=te, c[ tot pizm[tariul din neputin\[, iar[ nu din bun[voie rabd[). Cu o pricin[ ca aceasta =i a Corbului r[bdare =i a=e ad`nc[ t[cere s[ sp`ndzura, de vreme ce pre Vidr[ organul r[ut[\ii av`nd, supt numele ei pre cei ce i s[ p[rea ]mpotrivnici ]n toate p[r\ile-i goniia =i ]n tot chipul f[r[ nici o cale ]i dosediia =i-i p[gubiia. }n scurt, Corbul cu m`na altuia =erpele din bort[ a scoate siliia3, dar[ ]n z[dar. C[ Inorogul, precum mai sus s-au pomenit, ]n
1 Scriitorul afirma cu ironie c[ Duca nu =i-a schimbat „firea“, adic[ apuc[turile sale ur`te, prin c[s[toria cu fata lui Br`ncoveanu, ceea ce ]nseamn[ cu nu a adoptat cel pu\in conduita recuno=tin\ei fa\[ de socrul =i binef[c[torul s[u. 2 Vidra, „mai cu drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla“, adic[ intensifica mai cur`nd rela\iile cu turcii dec`t cu socrul s[u Br`ncoveanu, ]mpotriva c[ruia chiar ]ncepuse s[ fac[ intrigi la Poart[. Dup[ cum rezult[ din izvoarele vremii, sursa real[ a conflictului dintre Duca =i domnul |[rii Rom`ne=ti a constituit-o, ]n primul r`nd, motivul c[ Br`ncoveanu cerea ginerelui s[-i ]napoieze banii cheltui\i de el cu ob\inerea domniei de la Poart[ =i, ]n al doilea r`nd, datorit[ faptului c[ socrul se amesteca prea mult ]n treburile politice ale ginerelui, lucru ce incomoda =i pe boierimea moldovean[. 3 Br`ncoveanu mergea at`t de departe ]n tutelarea ginerelui, ]nc`t se folosea de acesta ca de un instrument pentru satisfacerea intereselor personale =i mai ales pentru dobor`rea propriilor du=mani, cum erau Cantemire=tii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

21

mun\i duc`ndu-s[, acolea pre Fil afl[, cu carile sfatul ob=tiindu-=i, lucrul pre o cale ]=i pus[r[ =i, nu dup[ mult[ vreme, din dobitoacele =i jig[niile ]mpr[=tiiate, prec`t mai cur`nd putur[, la un loc le adunar[. De ciia la vr[jitorii vremii aceiia m[rg`nd, hrismul Pleonexiii de la capi=te Epithimiii ]nv[\at foarte pre mulcomi= le c`ntar[:
}n cindz[ci de singeroase Vom pre cele l[cr[moase, Ochii umedzi s[ le =tergem, La mo=ie s[ ne mergem. Vidra pe=te, Corbul st`rvuri Cerce-n v`rtopi, nu prin v`rvuri S[ s[ urce f[r[ cale +i s[-=i cate ale sale.

Vr[jitorii Epithimii<i> stihurile acestea citind =i de c`teva ori procitindu-le, t`lcul acesta s[ fie ]n\[leas[r[, adec[ cindz[ci de c[pu=i (carile sint pungi de piiele cu singe ]mplute 1 pline de supt singele strein, jirtf[ Pleonexiii vor s[ aduc[, pentru ca de supt tiraniia Vidrii =i vr[jm[=iia Corbului m`ntuindu-i boadza, la mo=ie=i s[-i duc[ =i din nevoia robiii sco\indu-i, voia cea rea =i lacr[mile ]n veselie =i bucurie s[ le ]ntoarc[.2 Deci vr[jitorii, jirtfa priimind, desc`ntecul buiguirii 3 le citir[, cu carile ]nt`i pre Corb ]n somC[pu=i s`ngeroase sau pungi de piiele cu singe ]mplute sunt pungi de bani din sudorile s[racilor (D. C.), iar vr[jitorii sunt cei ce au putere la Poart[, cei ce ispr[v[sc (D.C.) — ]nal\ii demnitari otomani. Prin urmare, ]n condi\iile prigoanei ]ncepute de Constantin Duca =i Br`ncoveanu ]mpotriva celor doi fra\i Cantemir, ace=tia nu r[m`n pasivi, ci regrupeaz[ ]n jurul lor pe „dobitoacele =i jig[niile ]mpr[=tiiate“, adic[ pe boierii r[ma=i fideli, =i pl[tesc cincizeci de pungi de galbeni marilor demnitari pentru r[sturnarea lui Duca =i re]nsc[unarea unuia dintre cei doi. 2 Revenirea la domnie a unuia dintre fra\ii Cantemir ar fi ]nsemnat — spune scriitorul — eliberarea Moldovei de sub tirania =i robia lui Constantin Duca, lucru adev[rat, deoarece acesta supusese pe locuitori la o fiscalitate exagerat[. 3 Desc`ntecul buiguirii , cuv`ntul =i lucrul f[cut pe tain[ =i peste =tiin\a altora (D. C.).
1

22

Dimitrie Cantemir

nul nesim\irii b[g`nd, pe Vidr[ din scaun poh`rnir[, carea, ]n leg[tura vr[jii st[p`nit cunosc`ndu-s[, ]ntr-acele p[r\i mai mult z[bav[ a face nu putu, ce ]ndat[, cu Mreana, fiica Corbului, =i cu alal\i ai ei rude, lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei1, scul`ndu-s[, la g`rlele Grumadzii-Boului s[ dus[. Iar[ Inorogul, din bun[voie pentru strajea ]n mun\i r[m`ind, pre Fil la mo=tenirea p[rin\asc[ trimas[.2 Corbul, de aceasta ]n =tire lu`nd, de mare m`nie cu urgie ]ncins, cu bog[\iia sim[\, de minte r[zle\, cuvinte l[ud[roase =i duhuri ca focul de m`nioase a slobodzi ]ncepu =i ca acestea, ni ]n fa\[, ni ]n dos, cu mari ]ngrozituri dzicea: „Pentru ce Inorogul au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut? Pentru ce Filul al s[u =-au luat? =i asupra g`ndului mieu g`nd au r`dicat? A=e? Las[, c[ le voiu ar[ta =i a cunoa=te ]i voi face eu c[ a pasirilor monarhie ieste mai tare =i vor pricepe c[ Vulturul zboar[ mai presus dec`t toate trupurile, =i precum Corbul cu glasul s[u tot r[ul mene=te =i ispr[ve=te vor ]n\elege.3“ +i ce mai mult, iubite priietine,
1 Lindini, p[duchi, lipitori, c`rcei (deci animale parazite) sunt la cheie streinii =i carii nu s]nt de \ar[ (D. C.) — expresia desemneaz[ pe greci, ]n mare parte rude, pe care Duca ]i adusese cu sine ]n Moldova =i probabil c[ le ]ncredin\ase, ]n calitate desigur de creditori, o parte din veniturile \[rii. 2 Folosind ]n mare tain[ rela\iile =i banii, astfel ]nc`t Br`ncoveanu nu a putut prinde deloc de veste, Antioh Cantemir ob\ine domnia Moldovei (1695), Dimitrie, fratele s[u, devenind capuchehaia sa la Poart[ („strajea ]n mun\i“). Pus ]n fa\a unui fapt ]mplinit, Constantin Duca pleac[ la Istanbul („g`rlele Grumadzii-Boului“), ]mpreun[ cu so\ia sa (Mreana) =i cu grecii pe care ]i adusese cu sine („lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei“). 3 Cuiul b[tut: lucrul ispr[vit. Domniia lui Constantin vod[ Duca (D. C.). — „Pentru ce Inorogul au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut?“ — strig[ cu furie Br`ncoveanu, acuz`nd pe Dimitrie Cantemir c[ a scos pe Duca („cuiul“ b[tut de el) din domnie. Dincolo de aceast[ revolt[ a domnului |[rii Rom`ne=ti, care merge p`n[ la a amenin\a pe Cantemire=ti cu r[zbunarea, trebuie s[ ]n\elegem c[ mazilirea lui Duca s-a f[cut ]n urma str[duin\elor lui Dimitrie, care nu re\ine domnia pentru sine, ci o face cadou fratelui s[u.

Istoria ieroglific[. Vol. II

23

voroava s[ lungesc. Corbul, macar c[ ]n capul Vidr[i tot focul iadului a s[ gr[m[di bucuros era, ]ns[ r[ul cuiva, carile cu m`na lui nu s[ ispr[viia, precum r[zsip[ ]n toat[ lumea s[ face i s[ p[rea, mai v`rtos c[ ]n sc[derea Vidrei adaogerea altora socotiia, de care lucru, vr[jm[=iia carea asupra Vidrii cocea, asupra Inorogului =i a Filului o bor] 1. +i macar c[ la mijloc patru mii =i =epte sute de ani cu luptele din toate dzile au trecut2, =i nu pu\ine singeroase jirtfe pre la capi=tele bodzilor =i multe pre la nes[\ioase l[comiia vr[jitorilor s-au v[rsat =i s-au ]mpr[=tiiat, ]ns[ Corbul de ce s-au apucat tot r[ul a plini nicicum r[m[=i\[ n-au l[sat, c[ ]ntr-adev[r, precum r[u din gur[ s[ l[udase, mai r[u cu lucrul au s[v`r=it, de vreme ce iar[=i cu Vidra m`na au dat3 (c[ f[c[torii de r[u spre r[ul multor buni cu binenele a unui r[u a s[ sluji obiciui\i sint). Iar[=i dul[ii =-au ]nt[rtat, iar[=i ogar`i =-au asmu\at, iar[=i coteii ]n
1 De=i ]=i ura ginerele, domnia lui Antioh Cantemir devenea un factor de ]ngrijorare pentru Br`ncoveanu, care cuno=tea puterea rela\iilor celor doi fra\i la Poart[, rela\ii ce se puteau ]ntoarce ]mpotriva sa. 2 Dup[ obiceiul s[u, scriitorul m[re=te cu o sut[ cifrele indic`nd diverse date. Aici aceast[ regul[ este ]nc[lcat[, deoarece reducerea cu o sut[ ar ]nsemna patruzeci =i =apte de ani, ceea ce ar ]mpinge evenimentele pe vremea domniilor lui Matei Basarab =i Vasile Lupu, lucru ce constituie un nonsens. Dac[ reducem cifra cu o mie, ne d[ patru ani =i =apte luni, ceea ce corespunde aproape exact cu timpul primei domnii a lui Antioh Cantemir (1 decembrie 1695—14 septembrie 1700). 3 Jirtfe singeroase: mit[, m`zd[, dat[ din spatele altora (D. C.) — tot timpul primei domnii a lui Antioh, Br`ncoveanu a pl[tit mit[ =i a dat daruri pe la demnitarii Por\ii, nel[s`ndu-se p`n[ nu a adus din nou ca domn ]n Moldova pe Constantin Duca, de=i acesta nu-i mai era ginere (doamna Maria murise ]n 1697) =i de=i ]i f[cuse destule necazuri ]n prima domnie. Scriitorul nu aminte=te c[, tot ]n aceast[ vreme, prin 1696, Br`ncoveanu chiar a ]ncercat s[-l otr[veasc[ =i c[ ]nainte de a aduce pe Duca a doua oar[ ]n scaun, a propus ca domn pe un oarecare Todera=co, un negustor bogat din Gala\i, care ]ns[ nu va fi acceptat de turci. Marele vizir Rami reis-efendi ofer[ ]ns[ lui Br`ncoveanu =i domnia Moldovei, dar acesta refuz[, la sfatul prea prudentului Constantin Cantacuzino stolnicul.

24

Dimitrie Cantemir

mun\i =i ]n p[duri =-au b[gat, iar[=i ]n c`mpi m[iestriile, ]n dumbr[vi sil\ele =i ]n rediuri mrejile =-au v[rsat, iar[=i tot dobitocul au sp[riiat =i ]n toate p[r\ile l-au ]mpr[=tiiat1. +i a=e, sf`r=itul tuturor tir[niilor =i ]nceputul tuturor vr[jm[=iilor, iar[=i pre Vidr[, cu tir[nie mai cumplit[ dec`t toat[ tir[niia, ca locul altuia s[ tir[neasc[ =i l[ca=ul dreptului f[r[ mil[ s[ r[zsipeasc[, au trimis-o2. Filul, de acestea ]n\eleg`nd, ]nt`i Lupului =i Pardosului =tire dede (c[ci ace=tea pre aceia vreme dreptatea feriia), cari nu cu mic[ a vie\ii primejdie, din ]ntinse mrejile tiranului sc[p`nd, iar[=i la |ara C`mpilor pribegir[.3 Inorogul, ]n mun\i precum =i mai sus s-au pomenit, afl`ndu-s[ ]n locuri tari =i ascunse, ]n c[t[va vreme aciuat s-au potolit. A=ijderea Filul, la Grumadzii-Boului viind s-au a=edzat, ]ns[ nu pu\ine asuprele despre vr[jitorii vremii tras[, de vreme ce Corbul cu toat[ nevoin\a sta, ca nu numai de hran[, ce a=e=i de via\[ s[-l lipsasc[. Ce vr[jitorii, ]nt`i de jirtfele vechi, apoi =i de cele noa[ voia boadzii Pleonexiii plec`nd, la ale sale s[ marg[ voie ]i deder[ 4 (c[ mila Pleonexiii atuncea numai s[ cl[te=te, c`nd cele din fa\[ mistuie=te, iar[ de cele din dos ]n scurt[ vreme cu mai multul nedejduie=te).
1 }n noile condi\ii, Br`ncoveanu reactiveaz[ corpul s[u de agen\i =i spioni din capitala otoman[, pun`ndu-i pe urmele fra\ilor Cantemir =i c[ut`nd s[ ]ngrozeasc[ pe boierii care ]i sprijineau. 2 Cea de a doua domnie a lui Constantin Duca (1700—1703) — spune scriitorul — a fost mai cumplit[ dec`t cea dint`i, at`t pentru cei doi fra\i c`t =i pentru \ar[. 3 Afl`nd de mazilirea sa, f[cut[ ]n mare secret, Antioh veste=te mai ]nt`i pe Lupu Bogdan =i pe Iordache Ruset (]n acea vreme fiind ]nc[ sprijinitor al celor doi fra\i), care se refugiaz[ =i de ast[ dat[ ]n Polonia („|ara C`mpilor“). 4 }n aceste noi condi\ii, Dimitrie, aflat deja la Istanbul, se ascunde bine, iar Antioh, venit =i el tot aici, este supus ac\iunii de prigonire din partea lui Duca =i Br`ncoveanu, care voiau s[-l ucid[. El scap[ ]ns[ cu via\[ pl[tind mul\i bani demnitarilor, care au \inut seama =i de sumele oferite mai ]nainte. Teama lui Dimitrie de ura lui Br`ncoveanu era justificat[, deoarece, prin c[s[toria, ]n 1699, cu Casandra, fiica lui +erban Cantacuzino, devenise mo=tenitorul tronului muntean.

Istoria ieroglific[. Vol. II

25

A=e =i ]ntr-acesta chip, iubite priietine, Vidra tir[niia ]n m`na vr[jm[=iii =i vr[jm[=iia ]n dreapta tir[niii lu`nd, de ciia Corbul aievea vrajba, la ar[tare neprietiniia =i tot r[ul asupra Inorogului =i a Filului a plini, c`tu-i negrul bobului a lipsi n-au l[sat, ce dint`ia=i dat[, toate dup[ voie a ispr[vi neput`nd, vremea p[=tea, ca c`nd va putea, atuncea s[ ispr[vasc[. A=e, Vidra cu r[utatea Corbului agiutorit[ =i la epitropiia jiganiilor a=edzat[ fiind, pe B`tlan la g`rle pentru paza pe aceia vreme l[sase. Carile nu dup[ mult[ vreme pre Vidr[ de viclean[ c[tr[ Corb o v[di, adec[ precum cu me=ter=uguri viclene =i cu mari =i multe giuruin\e de jirtfe minciunoase pre la u=ile vr[jitorilor ]mbl[, ca epitropiia pasirilor s[ tulbure =i monarhiia s[ le r[zsipasc[.1 Asupra p`r`i ace=tiia =i c`teva jig[nii de singe m`nc[toare sosir[, ]ntre carile mai de frunte Lupul, Ursul, Vulpea, Ciacalul =i Strutocamila era. Acestea, ]nc[=i tiraniia-i a mai suferi neput`nd, ]n |ara Pasirilor, la epitropiia Corbului, fugir[, c[tr[ carile mare =i l[cr[moas[ jalob[ f[c`nd, ]ntra-cesta chip dzicea: 2 „Mare
Paza B`tlanului la g`rle: capichehaial`cul lui Dimachi (D. C.) — dup[ ce Constantin Duca revine pentru a doua oar[ la domnia Moldovei (1700— 1708), nume=te capuchehaie la Poart[ pe grecul Chiri\[ Dimachi, care fusese mai ]nainte =i capuchehaia lui Br`ncoveanu. Se vede ]ns[ c[ juca rolul de agent al domnului |[rii Rom`ne=ti pe l`ng[ curtea din Ia=i, din moment ce el tr[deaz[ pe Duca =i informeaz[ pe Br`ncoveanu de intrigile acestuia la Poart[, ]mpotriva fostului socru, merg`nd p`n[ acolo ]nc`t urm[rea r[sturnarea lui din scaunul muntean. De altfel, aceast[ conduit[ a lui Duca va constitui motivul principal al m[surilor pe care Br`ncoveanu le va lua pentru ]nl[turarea definitiv[ a nerecunosc[torului s[u protejat, ]nl[turare ce se va produce ]n 1703. 2 C`\iva boieri moldoveni intra\i ]n conflict cu Duca — Lupu Bogdan hatmanul, Vasile Costache, Ilie |ifescu, Maxut serdarul =i Mihai Racovi\[ — se refugiaz[ la curtea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i adreseaz[ o jalb[ scris[ con\in`nd ]nvinuiri la adresa domnului lor. Asemenea p`ri scrise constituiau — dup[ obiceiul vremii — argumente ]n demersurile pe care le f[ceau nemul\umi\ii la Poart[ ]n vederea mazilirii unui domn. Cu refugierea acestor boieri la curtea de la Bucure=ti, faptele istorice sunt aduse ]n faza preliminar[ a adun[rii de la Arn[ut-chioi.
1

26

Dimitrie Cantemir

str`mb[tate =i greu p[cat cu noi ai lucrat, o, ]n lumin[ ponegrit1, Coarbe, de vreme ce iar[=i ]n scaunul tir[niii asupra noastr[ vr[jm[=iia Vidrii ai r`dicat, jiganie carea nici ]n fire neam, nici ]n minte socoteal[, nici ]n lucru vreun a=edzim`nt st[t[toriu a avea poate (c[ ce-i mai poftit? St[p`nirea. +i ce-i mai cu greu? St[p`nirea.), =i cela carile pre sine nea=edzat =tie, st[p`nire cu a=edzim`nt s[ fac[ cum va putea?2 Aceasta dar[, cu tir[niia ce face =i cu l[comiia ce lucreadz[, nu numai oile ]n mun\i =i ]n p[duri au ]mpr[=tiat, nu numai caprile prin v[i =i prin v`rtopi au izgonit, nu numai boii, vacile =i hergheliile cu foc =i cu fier au ars3, nu numai g[inele de pene =i puii de tuleie au zmult =i le-au dz[ciuit, ce acmu =i soldzii pe=telui s[ radz[4 =i s[-l v`nedze pe supt ghea\[ va, dzic`nd c[ firea ei de pe=te dec`t de carne mai priimitoare ieste, lucru carile de firea =i de deprinderea noastr[ prea departe st[. Deci acmu =i noi ale noastre pustii p[r[1 Expresia ]n lumin[ ponegrit ]nsemn`nd ]n adev[r =i ]n dreptate necunosc[toriu (D. C.) — are rostul de a sublinia c[ Br`ncoveanu nu se ghida dup[ spiritul adev[rului =i al drept[\ii. 2 Un portret al naturii lui Constantin Duca, ]n care scriitorul subliniaz[ nestatornicia, acesta fiind un agitat mintal („nici ]n minte socoteal[), dezordonat ]n g`ndire, =i ]n acela=i timp dezorganizat =i netemeinic ]n activitate („nici ]n lucru vreun asedzim`nt st[t[toriu avea poate“). Cantemir accentueaz[ c[ aceste tr[s[turi sunt incompatibile cu greaua sarcin[ a domniei, sarcin[ ce cere un om echilibrat =i a=ezat, cu aptitudini pentru activitatea organizat[ =i perseverent[. 3 Boii, vacile, hergheliia cu fier =i foc a arde: v[c[ritul (D. C.) — printre m[surile de excesiv[ fiscalitate pe care le-a luat Constantin Duca, a fost =i v[c[ritul, dare ce lovea =i ]n boierii, proprietarii cirezilor de cornute mari, declan=`nd astfel o nemul\umire general[. De r[ul acestor d[ri, oile, adic[ \[ranii, fug ]n mun\i, am[nunt confirmat =i de documentele vremii. 4 Soldzii pe=tilor a rade: bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face (D. C.) — L[murirea dat[ de Cantemir este cu totul neclar[, ea put`ndu-se referi fie la refuzul lui Duca de a pl[ti datoriile c[tre Br`ncoveanu, ceea ce ar corespunde cu izvoarele vremii, fie la o eventual[ ac\iune a lui Duca de falsificare a banilor, am[nunt necunoscut de izvoarele timpului, dar foarte potrivit cu apuc[turile acestui domn.

Istoria ieroglific[. Vol. II

27

sind, de mare nevoie la menitoriu glasul t[u am n[zuit, ca iar[=i cu sfatul =i cu voia ta, pre tiranul acesta deasupr[-ne s[-l r`dic[m =i iar[=i pre st[p`nitorii mo=neni la locu-=i s[ chem[m.1 C[ci numai ]ntr-acesta chip socotim c[ tulbur[rile =i r[scoalele acestea la a=edzim`nt =i la line=te a s[ aduce vor putea2 (c[ oala fierb`nd =i de mare fierbinteal[ peste margini d`nd, cu lingura apa v`ntur`nd, deodat[ ceva=i a s[ st`mp[ra s[ vede; iar[ st`nd focul necl[tit, v[rsarea de tot a s[ potoli preste putin\[ ieste; deci la ]nfoc[ri la carile v`nturarea lingurii nu spore=te, potolirea =i st`ngerea focului trebuie=te).“ Corbul, =i mai denainte cu p`ra B`tlanului asupra Vidrii a\i\at =i acmu cu jaloba acestora ]nc[ mai ]nt[r`tat fiind, cuv`nt le dede c[, pre c`t va putea va sili, =i din tir[niia Vidrii ]i va m`ntui. Care pizm[ Corbul la adunarea dint`i carea la cetatea Deltii =-au izb`ndit, unde pre Vidr[ dintr-]mbe monarhiile au izgonit-o (precum la locul s[u istoriia s-au pomenit)3. Corbul dar[ at`tea =i at`tea r[ut[\i =i ]ndr[pniciuni precum s[ fie f[cut =i precum a multora r[zsip[ pricin[ s[ fie fost bine
Boierii cer lui Br`ncoveanu s[-i scape de un „tiran“ =i str[in de \ar[ ca Duca =i s[ cheme ]n locul s[u la domnie din nou pe „st[p`nitorii mo=neni“, adic[ pe domnii de drept, adev[ra\ii mo=tenitori ai tronului moldovean. Ace=ti mo=tenitori =i st[p`nitori legitimi erau — spune scriitorul — el =i fratele s[u Antioh. Nu =tim din alt[ parte c[ boierii moldoveni refugia\i la curtea lui Br`ncoveanu ar fi cerut ]n mod expres revenirea ]n scaun a unuia dintre fra\ii Cantemir. 2 Numai respect`nd principiul domniei ereditare se poate ajunge la o stabilitate politic[ ]n \ar[ =i mai ales la ]nl[turarea tulbur[rilor interne. 3 Duc`ndu-se la Adrianopol, ]n vara lui 1703, Br`ncoveanu ob\ine de la marele vizir Rami reis-efendi mazilirea lui Constantin Duca. Izvoarele vremii vorbesc de „jalbele“ repetate ale boierilor moldoveni adresate Por\ii, pl`ngeri ce precedaser[ desigur demersurile domnului |[rii Rom`ne=ti. Tot aici se face precizarea c[ un obiectiv principal al primei adun[ri de la Adrianopol, adic[ al adun[rii de la Arn[ut-chioi, fusese aprobarea unanim[ =i scris[ a participan\ilor ]n vederea scoaterii din domnie a lui Constantin Duca, pentru ca mai apoi s[ se treac[ la cel de al doilea obiectiv, acela al vot[rii candidaturii lui Mihai Racovi\[ pentru func\ia de domn.
1

28

Dimitrie Cantemir

cunosc`nd, ]ns[ nici a=e de p[cat s-au poc[it, ce cu aceasta pricin[ mai mari =i mai grele unul peste altul s[ gr[m[deasc[ au g`ndit, de vreme ce p[tima=ilor alt cuv`nt le da, iar[ ]n reaoa inim[ spurcat g`nd purta (c[ r[utatea inimii din fire rele, din r[utate, r[utate ]nva\[ =i din cercetare pizm[ =i izb`nd[ g[te=te), adec[ de pizma veche binele Inorogului =i a Filului nicicum nu-l poftiia, iar[ de pizma noa[ pre Vidr[ dintr-]mbe monarhiile s[ izgoneasc[ (precum au =i f[cut) =i al triilea chip s[ aleag[ (precum la alegerea Strutocamilei s-au v[dit) au socotit.1 La carea cu ce me=ter=uguri spurcate =i cu ce vicle=uguri f[r[ de lege s-au slujit pre larg la locul s[u s-au pomenit. Iar[ cele mai pre ascuns ce s[ lucras[ pre scurt acmu s[ \i le ar[t. Vii =ti dar[, iubite priietine, c[ v[dzind Corbul gre=ala ce cu Vidra f[cus[, apoi inimile jiganiilor cunosc`nd, c[ asupra Inorogului =i a Filului st[ruiesc, ]mpotriva aievea s[ li se puie, socotiia c[ multe nevoi =i grele g`lceve s[ vor r`dica2 (c[ cuv`ntul ]mpotriv[ sabiia ascute, iar[ r[spunderea lin[ fr`nge m`niia). +i a=e, pre Lup ]n tain[ chem`nd, dzis[: „Bine cunosc, o, priietine, c[ multe nevoi =i asuprele despre spurcata Vidr[ a\i tras =i ]nc[ multe asupr[ a v[ aduce, de va putea, s[ g[te=te. }ns[ noi, pentru ca gre=ala s[ ne ]ndrept[m =i p[catul s[ ne r[scump[r[m, ]mpotriva =i spre poh`rnirea ei, pre c`t ]n m`n[ ne va vini, cu tot sufletul ne vom nevoi. Pentru care lucru, o poft[ am =i eu de la voi, ca mijlocitori fiind ]ntre noi =i ]ntre Fil =i Inorog, pace s[
Din „pizm[ veche“, Br`ncoveanu nu vroia revenirea la domnie a Cantemire=tilor =i din „pizm[ noa[“ ]l ]ndep[rtase din scaun pe Constantin Duca, preferin\ele sale de acum ]ndrept`ndu-se spre un „al triilea chip“, adic[ spre Mihai Racovi\[ (Stru\oc[mila). 2 Cantemir d[ unele am[nunte de culise privind faza care a precedat preg[tirile pentru alegerea candidaturii lui Mihai Racovi\[, subliniind c[ Br`ncoveanu, dup[ ce hot[r`se mazilirea lui Duca, ]=i d[ seama de situa\ia delicat[ creat[, ]ntruc`t preferin\ele sale veneau ]n conflict cu cele ale boierimii moldovene pentru revenirea fra\ilor Cantemir. A=a cel pu\in crede scriitorul.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

29

alc[tuim, =i aceasta ]ntru tot adev[rul =i curata inim[ s[ fie (c[ dec`t pacea zugr[vit[, r[zboiul crunt mai curat =i mai fericit ieste1).“ Acestea Lupul de la Corb audzind =i precum din toat[ inima s[ fie ]ncredin\`ndu-s[, s[ bucur[ foarte =i: „Acesta lucru foarte pre lesne s[ va face, r[spuns[, de vreme ce eu adeverit sint c[ Filul =i Inorogul drept[\ii =i p[cii pleca\i sint =i, ]ndat[ ce cuv`ntul p[cii din gur[ vor da, ]n inim[ pecetluit =i tip[rit le va r[m`nea. (C[ curat ascunsul inimii singur =ie =i icoan[ =i oglind[-=i ieste, ]n carea ce =i cum ieste de pururea s[ vede). +i de vreme ce =i a ta poft[ spre a drept[\ii chip s-au plecat =i pacea ]mbr[\[=adz[, pentru acesta lucru =tire s[ le facem =i vii cunoa=te c[ cele de mine gr[ite nu numai din dragostea carea c[tr[ d`n=ii am, ce mai v`rtos dup[ voia adev[rului s-au gr[it. }ns[ pacea aceasta ]ntr-aceasta a st[rui trebuie=te, ca de acmu ]nainte Vidrii ]mpotriv[ =i lor ]ntr-agiutoriu s[ fii.“2 }n pu\ine cuvinte toat[ istoriia s[ cuprindzi, o, priietine, pentru pofta, leg[tura =i ispr[virea p[cii s-au gr[it, s-au r[spuns, s-au trim[s, s-au ]ntors =i toate cele trebuitoare la mijloc puindu-s[, prin chipuri de credin\[ s-au ispr[vit =i cu mari giur[m`nturi =i bl[st[muri dintr-]mbe p[r\ile tare s-au legat3. (Ce la viclean parola dumn[dz[iasc[ =i basna poeticeasc[ tot o cinste au), ]n care
O afirma\ie ]n contradic\ie cu m`ndria exagerat[ ce caracteriza pe Br`ncoveanu; recunosc`ndu-=i gre=elile, domnul |[rii Rom`ne=ti ar fi luat ini\iativa ]mp[c[rii cu Cantemire=tii =i ]n acest scop ar fi chemat pe Lupu Bogdan, aflat la Bucure=ti, pentru a-i mijloci reluarea rela\iilor. Probabil ]ns[ c[ a recurs la un asemenea procedeu cu g`nd ascuns, ca o manevr[ pentru adormirea vigilen\ei celor doi fra\i. Presupunerea noastr[ este confirmat[ de desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor. 2 Lupu Bogdan prime=te bucuros propunerea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i sugereaz[ perspectiva unei colabor[ri cu Cantemire=tii ]n lupta care trebuia dus[ ]mpotriva lui Constantin Duca. 3 S-a ajuns, a=adar, la o ]n\elegere ]ntre Lupu Bogdan, care vorbea ]n numele cumna\ilor lui, =i Br`ncoveanu, ]n\elegere scris[, ]nt[rit[ prin jur[m`nt, dup[ obiceiul vremii, pe care ]ns[, domnul |[rii Rom`ne=ti se va gr[bi s-o calce.
1

30

Dimitrie Cantemir

chip =i Corbul ]n vreme ce giur[m`nturile cele stra=nice s[ f[cea, atuncea toate m[iestriile vicle=ugului prin toate locurile ]=i ]ntindea =i cu mari giuruin\e de multe jirtfe pre la bodzi =i pre la vr[jitori ispitiia, ca pre o pasire, a c[riia =i numele, =i traiul, =i l[ca=ul ]mpu\it =i sc`rnav ]i ieste, epitrop monarhiii dobitoacelor s[ fac[ siliia. Po\i =ti =i numele pasirii, o, priietine, c[ Pup[dza era, din |ara Gem[n[rii n[scut[ =i ]n satul Furc[i crescut[, =i acmu, mai-mai ]n cur\ile funelor b[tr`ne\ele =-ar fi ]nchis de nu =-ar fi fost a=e de timpuriu puturos duhul slobodzit1. Ce de aceasta agiunge =i la cuv`ntul nostru s[ ne ]ntoarcem. Corbului nici jertfele i s-au priimit, nici vr[jitorii dup[ pl[cere i-au vr[jit. De care lucru, socoteala ]ntr-alt chip de r[utate a-=i muta i-au c[utat, adec[ pre proast[ jiganiia Strutocamila ]n tain[ lu`nd, cu multe m[gulituri =i ]nv[luituri o ispiti. Chipul, statul, faptul, ]mblatul =i c[utatul ]n multe ritorice=ti tropuri l[ud`ndu-i, =i precum firea spre v`lfa stap`nirii s[ o fie f[cut, dzic`ndu-i, s-au ]n=elat, au credzut =i a=e =i ea s-au cunoscut, s[raca, precum la ]ntrebarea ei frumos s-au pomenit. Unde Corbul cu siloghismul de vrednic[ ade1 Pup[dza: Verga (D. C. ) — n[scut ]n |ara Gem[n[rii adic[ |ara Furcii, descifrat[ la cheie ca Ceatalgea, un sat de l`ng[ Istanbul. Verga sau Vergo este un grec, n[scut ]ntr-adev[r ]n Ceatalgea, care a ocupat diverse dreg[torii at`t sub +erban Cantacuzino c`t =i sub Constantin Br`ncoveanu. Lipsa de bun[credin\[ a domnului muntean este evident[: ]n timp ce pe fa\[ promova o politic[ de ]mp[care cu Cantemire=tii, angaj`ndu-se chiar prin intermediul unor ]n\elegeri scrise, ]n acela=i timp f[cea demersuri la Poart[ pentru ]nsc[unarea ]n Moldova a acestui Vergo, de numele c[ruia sunt legate ast[zi =oseaua =i bariera Vergului din Bucure=ti. Se ]nt`mpl[ ]ns[ c[ Vergo moare tocmai ]n timpul acestor demersuri (1703). Despre acela=i personaj, scriitorul mai afirm[ c[ era crescut la „satul Furc[i“. La cheie, cur\ile funiii, satul Furc[i ]nseamn[ sp`nzur[torile. Expresia pare a semnifica Istanbulul, poate locul m[rgina= din capitala otoman[, afectat pentru execu\iile prin sp`nzur[toare. Scriitorul sugereaz[, prin aceste preciz[ri enigmatice, c[ dac[ n-ar fi murit, Vergo ar fi ajuns probabil la sp`nzur[toare, ca mul\i dintre pretenden\ii =i domnii mazili.

Istoria ieroglific[. Vol. II

31

verind-o, coarnele boului, coada p[unului =i cu penele lui ]ndatorind-o, epitrop Leului =i st[p`nitoriu dobitoacelor au pus-o. Unde =i p`n[ ast[dzi, cu minunea a toat[ lumea, st[p`ne=te1 (c[ de multe ori cel gre=it nemerit =i cel nemerit gre=it iese). A=edar[ Corbul, o, priietine, organul r[ut[\ii, iar[ nu r[utatea, nici pizma =-au schimbat, chipul neprietiniii, iar[ nu vrajba spre pace =-au mutat, de vreme ce la acea adunare carea ]nt`i la cetatea Deltii s-au f[cut, nu dup[ cum cuv`nt cu giur[m`nt avea
1 Dup[ ce-a cheltuit f[r[ nici un folos banii cu demersurile pentru ]nsc[unarea lui Vergo, Poarta nelu`nd ]n seam[ aceast[ candidatur[, Br`ncoveanu ]=i ]ndreapt[ aten\ia spre boierul moldovean Mihai Racovi\[, refugiat la curtea sa de frica lui Duca, pe care, ]n ]mprejur[rile cunoscute, l-a ajutat s[ se urce ]n scaunul domnesc al Moldovei. Cu aceasta evenimentele sunt aduse la zi. Precizarea „unde =i p`n[ ast[dzi... st[p`ne=te“ ne oblig[ s[ consider[m c[ ne afl[m la ]nceputul lui 1704 (probabil prin ianuarie-februarie) c`nd domnea efectiv Mihai Racovi\[. Istoria ieroglific[ se afla ]n curs de elaborare =i fusese ]nceput[ cu probabilitate ]n vara lui 1703, o data cu evenimentele de la Arn[utchioi, ceea ce ar explica =i masiva prezen\[ a adun[rii animalelor ]n structura romanului. Pornind de la o astfel de supradimensionare a acestui moment, am putea avansa opinia c[ ini\ial scriitorul n-a g`ndit Istoria ieroglific[ a=a cum o cunoa=tem ast[zi, ci socotim c[ era limitat[ la momentul adun[rii, ]n scopul de a ridiculiza, cu mijloace filozofice =i literare, practica alegerii domnului, falsificarea spiritului democratic ]n cadrul adun[rilor populare, confruntarea de interese =i de patimi, incapacitatea logicii de a promova adev[rul ]n condi\iile confrunt[rii de interese, necinstea demnitarilor otomani, spectacolul grotesc al deficien\elor de caracter etc. Pe traseu, scriitorul ]=i va da seama de importan\a evenimentelor tr[ite, le va consemna ]ntr-un „catastih“ =i le va integra, dup[ ce va face apel la ]nt`mpl[rile anterioare. Acestea explicau prezentul, rezultatul lor fiind „Dialogul Inorogului cu +oimul“, prin care ar fi trebuit s[ ]nceap[ romanul ]n condi\iile unei ]ndelungate =i elaborate proiect[ri literare. Apoi, scriitorul =i-a rescris romanul, f[r[ a-l mai restructura compozi\ional, de unde =i factura sa ]nc[rcat[ =i oarecum insuficient sudat[ =i prelucrat[. Este de la sine ]n\eles c[ o organizare at`t de ]nt`mpl[toare de material, ]n care evenimentele propriu-zise, trecute =i prezente, \in mai mult de istorie dec`t de literatur[, nu pot fi puse pe seama unei concep\ii s[ zicem baroce, cum ]ncepe s[ se sus\in[ ]n ultima vreme.

32

Dimitrie Cantemir

dat, nici drep\ilor mo=neni agiutoriu au fost (c[ci, precum =tiut ]\i ieste, Filul ]nc[ acolea agiunsese =i cu tine ]mpreunare avusese, c[tr[ carile singur tu mare priin\a Corbului ar[tase=i, carea mai pre urm[ c[ptu=it[ au ie=it)1, ce cu tot mijlocul inimile ale altor jig[nii dup[ pofta sa s[ le ]ntoarc[, cu feliu de fel de me=ter=uguri, au silit, pre unele cu ]nfrico=eri, pre altele cu sp[rieri, pre unele cu ]ngroziri =i sp[im`nt[ri, pre altele cu giuruin\e =i cu d[ri, siloghismul ce pentru Strutocamil[ la mijloc s[ puie vrea, a priimi, vr`nd-nevr`nd, le-au silit =i a ]nvoi le-au f[cut. Care lucru, dup[ cum =tii, ispr[vindu-l, ]nc[ mai cumplit[ =i mai vr[jma=[ goan[ asupra drept[\ii au scornit, carea =i p`n[ ast[dzi, precum vedzi, s[ tr[g[neadz[ 2 (iar[ a tot lucrul sf`r=itul la ce iese vremea arat[ =i norocul ]nva\[). Acestea dar[, o, priietine, au fost pricinele =i ]ncep[turile =i acesta au fost pricinitoriul =i ]ncep[toriul vr[jbilor, r[scoalelor, goanelor =i r[zboaielor carile ]ntru monarhiia dobitoacelor =i p`n[ ]n dzua de ast[dzi s[ lucreadz[. 3 Ce acmu, sf`r=it voroavii puind, poftim ca nu alta a giurui =i alta a d[rui s[ ne fii cunoscut, de vreme <ce> ]n proimiul voroavii scurtimea cuv`ntului f[g[duiam, iar[ acmu oarecum toat[
Se revine la momentul adun[rii de la Arn[ut-chioi, ]n vara lui 1703. Dimitrie crez`nd cu naivitate c[ Toma Cantacuzino, care avusese o ]ntrevedere cu Antioh Cantemir, prezent =i el acolo, i se ar[tase binevoitor, d`ndu-i probabil dreptate de cauz[. }n realitate, dup[ cum m[rturisesc =i izvoarele vremii, Toma fusese trimis cu sarcini speciale de c[tre Br`ncoveanu, pe fa\[ urm`nd s[ am[geasc[ pe Antioh, iar ]n ascuns („c[ptu=it“) trebuind s[ orienteze adunarea spre candidatura lui Racovi\[. 2 Constantin Br`ncoveanu este ar[tat drept singurul vinovat de du=m[nia dintre el =i Cantemire=ti, datorit[ politicii sale de rea-credin\[ ]n ]n\elegerile ]ncheiate =i din vina m[surilor de contracarare a ascensiunii acestora la puterea politic[. 3 Concluzia pe care o trage Cantemir din expunerea de p`n[ aici a faptelor este c[ Br`ncoveanu apare cu eviden\[ ca ini\iatorul =i ]ntre\in[torul st[rii conflictuale de la ]nceput p`n[ ]n prezent. Numai c[ scriitorul exagereaz[ c`nd vorbe=te de r[zboaie, ele neav`nd ]n realitate loc. Dup[ cum va ar[ta desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor, conflictul are un caracter cu totul particular.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

33

lungimea istoriii prin c`teva ceasuri am tr[g[nat. }ns[ iert[ciunea ace=tii asuprele a dob`ndi pre lesne vom nedejdui, de vreme ce (a lucrurilor =tiin\[ nu din p[rere, ce din chiar[ ar[tare s[ na=te, carea, dup[ materiia ce are, potrivirea formii ]n\elegirii cearc[) (c[ voroava laconeasc[ la me=ter=ug ieste l[udat[, iar[ materiia adev[rul cu ]ndelungat[ =i chiar[ voroav[ a s[ t`lcui, a celor neminciuno=i =i la voroav[ izvor`tori lucru ieste).“ +oimul de acestea pre am[nuntul bine ]n\eleg`nd, precum de dulce voroava Inorogului, a=e de ]n=tiin\area adev[rului, mult s[ minun[ =i ]ntr-acesta chip c[tr[ Inorog dzis[: „Vechiu =i adev[rat cuv`nt ]ntre to\i s[ gr[ie=te (c[ dreptatea toate biruie=te =i adev[rul dec`t toate mai tare ieste), a=ijderea (str`mb[tatea =i lucr[toriul ei pururea viptul c[ii sale m[n`nc[ =i b[utura toaps[cului s[u bea). Ce dar[ ]ntre str`mb =i ]ntre drept, ]ntre adev[r =i ]ntre minciun[ ar fi, de nu pemintenii, cere=tii vor giudeca =i vor alege. Ce acmu lucrul r[m`ne ca dintr-aceast[ a noastr[ dorit[ =i nes[\ioas[ ]mpreunare vechile ]ncep[turi a r[ut[\ii s[ s[ surpe =i noa[ temeliile bun[t[\ii s[ s[ arunce (c[ mutarea min\ii, schimbarea socotelii =i nestarea cuv`ntului, numai atunci sint l[udate, c`t din r[u spre bine =i din vrajb[ spre dragoste s[ ]ntorc1).“ Inorogul dzis[: „(}nceputurile bune, o, priietine, din inima bun[ =i neprepus[ izvor[sc, iar[ amintrilea, ]ndoin\a inimii st`nd, ]ndoite, ]ntreite =i ]n multe noduri ]mpleticite =i c[ptu=ite din rost cuvintele ies). De care lucru, a m[ ]n=tiin\a a=i pofti: Aceste ]ncep[turi bune, carile dzici la mijloc<u>l s[ punem, singur din tine vii s[ le pui, au a le pune de la al\ii porunc[ =i pozvolenie ai?“ +oimul r[spuns[: „}ntr-adev[r ieste c[ eu porunc[ ca aceasta =i aievea pozvolenie de la mai-marii miei nu am. }ns[ inima a toatei noastre monarhii spre ce st[ruie=te foarte bine cunosc,
1 Toma Cantacuzino, vorbind ca din partea sa, este de aceea=i p[rere cu scriitorul =i propune ]n consecin\[ =tergerea ne]n\elegerilor trecutului =i trecerea la o politic[ de pace. Pentru el orice conduit[ este bun[ dac[ promoveaz[ binele =i pacea.

3 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

34

Dimitrie Cantemir

adec[, ca cu orice mijloc s-ar putea, lucrurile spre o a=edzare =i line=te s[ s[ aduc[ poftesc. +i de vreme ce adev[rul de gr[it ieste, c[ de nu de tot cu to\ii a goni s-au obosit, ]ns[ nici unul ]ntre noi odihnit n-au r[mas, =i mai mult grijea din toate dzilele, dec`t goana din toate locurile, sudori de singe ne picureadz[ (c[ ostenin\a cl[tirii sudori pe trup umedze=te, iar[ grijea ne]ncetat[ vlaga inimii tope=te). }nc[ c[tr[ acestea ieste =i alt[ pricin[ carea spre ispita lucrului acestuia m[ ]ndeamn[, adec[ credin\a carea Corbul ]n mine =i ]n cuvintele mele are. C[tr[ carile eu tot adev[rul lucrului precum ieste ar[t`nd, f[r[ nici un prepus, din g`ndul carile p`n[ acmu asupra ta are, p[r[sindu-s[, r[utatea spre bun[tate ]=i va pleca.“1 Inorogul dzis[: „Lucrul acesta, o, priietine, oarecum necredzut =i peste putin\[ mi s[ pare, c[ precum din b[tr`ni =tim (corbul puii albi ]=i scoate, iar[ firea ]n negrimea lor ]i ]ntoarce2). Deci =i Corbul b[tr`n ]n alb de s-ar v[psi, cu o ploaie, sau =i cu o roa[ s[ s[ spele poate =i ce supt albiciune din fire im[ciune au avut, ]n cur`nd[ vreme ]=i va ar[ta (c[ r[m`n fiin\ele precum au ]nceput, de s-ar =i t`mpl[rile ]n toate ceasurile schimba 3). A=ijderea de am dzice c[ Corbul la pene pre dinafar[ a s[ albi
1 La ]ntrebarea lui Cantemir dac[ are ]mputernicire din partea lui Br`ncoveanu pentru o eventual[ ]mp[care, Toma r[spunde negativ, dar ]l asigur[ c[ are at`ta trecere pe l`ng[ domnul |[rii Rom`ne=ti pentru a-l putea convinge de utilitatea ]mp[c[rii cu fra\ii Cantemir. 2 Natura lucreaz[ dup[ norme fixe, orice deviere de la normele ei fiind anihilat[ prin readucere la normal. Cantemir se dovede=te, ]n Istoria ieroglific[, intens preocupat de legit[\ile proceselor naturale, acestea devenind pentru el un model de explicare a naturii umane =i a vie\ii sociale. 3 Aplic`nd la domeniul biologic principiul aristotelic al ineficien\ei ac\iunii ]nt`mpl[rii asupra substan\ei, Cantemir enun\[ teza fixit[\ii speciilor, orice ]nt`mplare survenit[ asupra unor indivizi neput`nd duce la vreo transformare a lor; prin extensie, el enun\[ =i teza psihopedagogic[ a imutabilit[\ii naturii umane, neg`nd posibilitatea transform[rii unui om r[u ]n altul bun sub ac\iunea diverselor condi\ii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

35

poate, ]ns[ inima pre dinluntru f[r[ prepus tot neagr[ ]i va r[m`nea. Ce pentru ca s[ nu s[ dzic[ c[ inima mea de cuv`ntul bun s-au ]mpietro=et, sau de numele p[cii s-au ]ngre\o=et, iat[ ]n tot adev[rul =i ]n curat[ inim[ dzic, c[ precum hotar[le nepriete=ugului, a=e ale priete=ugului a le p[zi gata sint =i pre acestea pre am`ndoa[ aievea =i nezugr[vite a le purta =tiu 1 (c[ precum chipul frumos =i icoana ghizdav[ ochiul vesele=te, pre at`ta vicle=ugul ascuns =i dragostea schizmuit[ sufletul ]ntristeadz[). A=ijderea (precum boala ascuns[ pre doftori =i pre doftorii batgiocure=te =i pre cel ce dzace p`n[ la moarte m[gule=te, a=e vicle=ugul =i pre cel ce viclene=te =i pre cel ce s[ viclene=te la sc[dere aduce =i ]nc[ mai v`rtos pre viclenitoriu dec`t pre viclenit spre groznic[ r[zsip[ poh`rne=te, precum =i r[ul t[inuit pre doftori m[gule=te numai, iar[ pre cel ei supus ]nt`i din s[n[tate, apoi =i din via\[ ]l izgone=te).“ +oimul r[spuns[: „Adev[rat, acestea precum le dzici, a=e sint, ]ns[ (de multe ori boala nenedejduit[ pre leac =-au dat) =i precum un cuv`nt s[ dzice (mor\ii numai leac ]ntre muritori nu s-au aflat, iar[ amintrilea via\a st`nd =i buna socoteal[ slujind, tuturor t[m[duire =i vindicare s[ nedejduie=te). }n care chip =i eu acmu dzic: }ntr-aceast[ dat[ =i cu mine lucrul ispite=te =i vii cunoa=te c[ macar c[ la pene iu=or, ]ns[ la cuv`nt greu =i st[t[toriu sint =i precum ]n aer a zbura, a=e pre copaci a sta =i pre st`nc[ nemutat a m[ a=edza pociu.“ 2 Inorogul dzis[: „Cu bun[ sam[ cuvintele acestea poftitoriu binelui s[ fii te arat[ =i drept[\ii iubitoriu =i de cuvinte adev[rate
1 De=i nu crede c[ un om ca Br`ncoveanu este ]n stare s[-=i schimbe apuc[turile, adic[ nu poate g`ndi sincer la o ]mp[care, Cantemir declar[ deschis despre sine c[ ar putea promova o astfel de politic[ =i ar da dovad[ c[ =tie s[ se \in[ de cuv`nt. 2 Toma roag[ pe Dimitrie s[ cread[ cel pu\in ]n statornicia cuv`ntului =i caracterului s[u, virtu\i de prim rang ]n practica vie\ii cavalere=ti.

36

Dimitrie Cantemir

gr[itoriu s[ fii te sfitesc, ]ns[ giuruitele acestea la fapt[ a aduce, precum socotesc, un lucru a te opri poate, adec[ c[ci supt porunc[ =i supt ascultare supus e=ti. Pravila dar[ st[p`nilor asupra supu=ilor cea mai de temeiu ieste: A=e voiu, a=e poruncesc, a=e s[ s[ fac[. Deci oriunde senten\ia aceasta putere des[v`r=it[ are, acolo cuv`ntul adev[rat =i sfatul cu cale loc nu are 1. Ce precum vor unii s[ dzic[ (ispita p`n[ ]n de trii ori ieste a ]n\elep\ilor, iar[ aceia=i nep[r[sit a ispiti, a nebunilor). De care lucru, o dat[, de da-ori sau =i de trii ori =i tu ispite=te =i vedzi de vor ie=i poftele str`mbe dup[ dzisele drepte =i de ieste ureche destupat[ spre ascultarea cuv`ntului drept, cunoa=te (c[ urechea astupat[ leacu ]i ieste ca cu ce ar fi astupat[ s[ s[ scoa\[, iar[ c[riia organul audzirii ieste betejit =i de tot surdu, nici leacul pre lesne, nici tr[snetul tunului, nici buhnetul dobelor spre sim\ire a o aduce pot)2. Dup[ aceasta a =ti \i s[ cade, o, priietine, c[ ispita ]n\elep\asc[ ieste =i s[ face c`nd oarecare nedejde ]nainte m[rg[toare =i une semne de ie=irea ispitii ar[t[toare s[ afl[. Iar[ amintrilea, c`nd cineva ispita peste toat[ nedejdea ]ncepe, ispit[ s[ dzice, ]ns[ nu ]n\elep\asc[, ce nebuneasc[. C[ cu ce socoteal[ cineva cele peste ceriu sau cele ]n chentrul p[m`ntului l[cuitoare a cunoa=te ar ispiti =i ce nedejde, precum va putea cunoa=te i s-ar da, unde sim\irea a agiunge =i socoteala a ]nc[pea nu poate, c[ precum axioma filosofasc[ =tiut[ ]\i ieste: Toat[ cuno=tin\a =i toat[ =tiin\a din ]naintea m[rg[toare sim\ire purcede3. Deci de ai pova\[
Cantemir subliniaz[ c[ ]n condi\iile absolutismului, adic[ ]n condi\iile manifest[rii voin\ei aberante a monarhului, nu sunt posibile nici adev[rul =i nici consilierea cea mai bun[ cerut[ de ]mprejur[ri. 2 Cantemir continua s[ r[m`n[ sceptic privitor la posibilitatea ca Br`ncoveanu s[ mearg[ cu adev[rat pe calea p[cii. 3 Cantemir formuleaz[ o tez[ senzualisto-ra\ionalist[ privind posibilit[\ile =i limitele cunoa=terii: dup[ el cunoa=terea este posibil[ cu ajutorul a dou[ c[i, inseparabile una fa\[ de alta: treapta sim\urilor („sim\irea“), care joac[ rolul primar ]n procesul cunoa=terii („]nainte m[rg[toarea sim\ire“), =i g`ndirea
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

37

ca aceasta, b[rb[te=te pas[, iar[ de nu (f[r[ pova\[ la ostroavele ferici\ilor a merge p[r[se=te-te1)“. +oimul dzis[: „Foarte adeverit s[ fii c[ inima bun[ nedejde ]mi arat[ =i ]nc[ de demult adev[rate semne spre aceast[ c[l[torie am cunoscut. Ce numai acmu at`ta poftesc, ce \-ar fi poftele s[ =tiu =i cu ce chip p[timirile carile peste toat[ dreptatea ai tras, a le uita ai putea, s[ cunosc. +i c[tr[ aceasta pu\in[ vreme de
(„socoteala“), adic[ treapta ra\ional[, un proces secundar. }n cunoa=terea lucrurilor =i oamenilor, deseori nu este necesar un simplu contact senzorial, ci este obligatorie repetarea, care joac[ rolul de cercetare sau prob[ („ispit[“). Aceast[ ]ncercare nu este ]ns[ totdeauna util[ =i nu poate fi nici ra\ional[, oportun[ („]n\elep\asca“), ci se impune numai atunci c`nd po\i anticipa adev[rul sau, mai bine zis, c`nd exist[ indicii ale adev[rului; ]ncerc[rile nefundate ]n acest mod constituie un act ira\ional („ispit[ nebuneasc[“), cu totul inutil. Asemenea indicii ale adev[rului sunt date numai prin cunoa=terea senzorial[ — cu care ]ns[ nu putem p[trunde nici ]n centrul pam`ntului (domeniu neaccesibil sim\urilor) =i nici dincolo de cer, adic[ dincolo de lumea vizibil[ a astrelor (iar[=i un domeniu inaccesibil sim\urilor), Cantemir av`nd ]n vedere, probabil, universul spiritual (teologia) =i ]n mod sigur lumea metafizicii (ontologia). Prioritatea func\ional[ pe care o acord[ Cantemir cunoa=terii senzoriale fa\[ de cea ra\ional[, prioritate ce trebuie ]n\eleas[ =i sub forma c[ cea de a doua este dependent[ de prima, este exprimat[ ]n teza, de factur[ senzualist[, c[ =tiin\a, cunoa=terea se ]ntemeiaz[ pe datele furnizate de sim\uri, empiria trebuind s[ premearg[ epistimiei. Se cuvine s[ compar[m aceast[ tez[ cantemirian[ cu principiul gnoseologiei senzualiste a lui John Locke: „nimic nu exist[ ]n intelect care s[ nu fi fost mai ]nt`i ]n sim\uri“. Aceast[ tez[ a ]ntemeierii cu necesitate a =tiin\ei pe datele senzoriale face din Cantemir un premerg[tor al metodologiei moderne ]n stiin\[, al unei =tiin\e limitate la domeniul fizic, guvernat de legi naturale, singurul domeniu care poate oferi certitudini pentru cunoa=terea uman[. Credincios acestui principiu, Cantemir prive=te cu ironie =i ostilitate, ]n c`teva locuri din Istoria ieroglific[, adev[rurile, metodele =i construc\iile pur ra\ionale, fie c[ este vorba de domeniul logicii, fie c[ este vorba de cel al metafizicii. 1 F[r[ pova\[ la ostroavele ferici\ilor a merge: f[r[ =tiin\[ locul adev[rului a afla (D. C.).

38

Dimitrie Cantemir

]ng[duin\[ av`nd, pentru ca de cele trebuitoare =tire a da =i r[spuns a lua s[ pociu 1.“ Inorogul dzis[: „Poftele mele =i pu\ine =i, precum mi s[ pare, drepte sint. Pu\ine dzic, c[ci numai doa[, drepte dzic, c[ci ale noastre, iar[ nu streine poftim. }nt`i dar[ ieste: Filului dreapta =i p[rin\asca mo=tenire s[ nu i s[ opreasc[, sau Corbul de la Strutocamil[ aripile lu`ndu-=i, noi pentru a noastr[ dreptate orice a face vom putea, de nu agiutoriu, ]ncai ]mpotrivnic s[ nu ne fie. A doa ieste: traiul =i l[ca=ul mieu, veri ]n v`rvul mun\ilor, veri ]n fundul v[ilor, veri ]n c`mp, veri ]n p[dure, sau oriunde aiurea pofta inimii mele ar fi, din toat[ grijea vicle=ugului neprietinesc afar[ s[ fiu. Aceste doa[ f[c`ndu-s[, poate fi ]ncep[turile priete=ugului s[ s[ puie =i mai cu vreme dragostea adev[rat[ s[ s[ ]ntemeiedze. Cu vreme dzic, c[ci cu vreme =i nepriete=ugul ]n multe au crescut 2 (c[ cele dimpotriv[ tot o m[sur[ =i tot un num[r au). Iar[ amintrilea cine ar dzice c[ cu toat[ inima din ur[ciune ]ndat[ spre cea des[v`r=it[ dragoste a s[ ]ntoarce poate, aceia inim[ viclean[ =i minciunoas[ ieste. C[ precum ]ntrarea, a=e ie=irea patimilor s[ socote=te =i mai v`rtos obiceiul ]nvechit ieste deprindere cu nevoie a s[ uita, pre carile precum me=ter=ugul, a=e firea pre lesne a-l lipsi sau a-l t[g[dui nu poate. Iar[ de=i s-ar afla nas de cear[ =i inim[ de argint-viu ca aceia, m[ crede c[ acel feliu de priete=ug pururea ]ndoit =i cu prepus ar fi
1 Toma cere lui Cantemir s[-=i expun[ condi\iile =i preten\iile pe care le are fa\[ de Br`ncoveanu ]n eventualitatea ]ncheierii unei ]n\elegeri ]ntre ei. 2 Condi\iile „drepte“, expuse de Dimitrie, sunt: a) Antioh Cantemir s[ poat[ reveni la domnia Moldovei, ca la un drept de mo=tenire, iar Br`ncoveanu s[-=i retrag[ protec\ia asupra lui Mihai Racovi\[, l[s`nd toat[ libertatea fra\ilor Cantemir de a-=i ap[ra drepturile lor politice; b) s[ ]nceteze toat[ ac\iunea de urm[rire =i persecutare ]mpotriva lui Dimitrie Cantemir, astfel ]nc`t s[-=i poat[ rec[p[ta ]ntreaga libertate de ac\iune. De ]ndeplinirea celei de a doua condi\ii — pe care Dimitrie o socote=te fundamental[ — depindea o real[ ]mp[care ]ntre el =i domnul |[rii Rom`ne=ti.

Istoria ieroglific[. Vol. II

39

(c[ sufletul carile pre lesne din ur[ ]n dragoste a s[ muta =tie, acela urmadz[ ca ]nc[ mai pre lesne =i din foarte mic[ pricin[ din dragoste ]n ur[ a s[ schimba s[ poat[). De care lucru (pierderea vremii cinstit[ ieste c`nd ]ntru alegerea priietinilor =i pentru nepierderea priietinilor s[ cheltuie=te). Iar[ pentru vremea d[rii =i lu[rii r[spunsului, dup[ a locului dep[rtare, socotesc c[ 1.500 de minute1 nu numai de agiuns, ce ]nc[ =i de prisosit sint. Deci orice =tii =i po\i, f[r[ z[bav[ f[, ca nice priete=ugul, nici nepriete=ugul prin mult[ vreme ]n prepus s[ r[m`ie.“

1500 minute (neexplicate la cheie) trebuie s[ ]nsemne 15 zile, timpul necesar pentru ca Toma s[ trimit[ la curtea din Bucure=ti condi\iile puse de Dimitrie =i s[ primeasc[ r[spunsul de la Br`ncoveanu.

1

PARTEA A +EPTEA

Acestea ]ntr-acesta chip prin c`teva a nop\ii ceasuri Inorogul cu +oimul voroav[ f[c`nd, Hameleon, precum mai sus s-au pomenit, la l[ca=ul s[u duc`ndu-s[, ]n vasul uluirii vetrilele g`ndurilor de=chidea, prin marea relelor socotele ]not`nd, spre toate v`nturile, horburilor funele chitelelor ]ntindea1. A=e el ]n valurile vicle=ugurilor t[v[lindu-s[ (poate fi r[utatea ]ndoit =i ]ntriit s[ lucredze fortuna slobodzind), somn f[r[ somn =i odihn[ f[r[ odihn[ ]l chinuia, at`ta c`t cu ochii de=chi=i somna =i cu toat[ fantazia de=teptat[ visa.2 }n care vis p[rerea chipuri ca acestea ]nchipuindu-i ]i zugr[viia.3 Hameleonului cu aer a s[ pa=te =i cu v`nt a s[ hr[ni4 firea fiindu-i, precum pre marginea unii ape ]mbl[ i s[ p[rea 5, unde
1 Este de remarcat complexa =i frumoasa metafor[ a m[rii pentru a sugera fr[m`nt[rile nocturne ale lui Scarlat Ruset. 2 Scarlat are un vis premonitor, foarte logic construit de scriitor, dovad[ a cunostin\elor ]ntinse ale lui Cantemir ]n domeniul oniroman\iei. Aceast[ secven\[ a Istoriei ieroglifice ar putea fi intitulat[ Visul Hameleonului. Prin importan\a pe care o acord[ visului (motivul propriu-zis =i seria de interpret[ri) ]n desf[=urarea ]nt`mpl[rilor din Istoria ieroglific[, Dimitrie Cantemir trebuie considerat ca primul scriitor care introduce ]n literatura noastr[ atmosfera oniric[. 3 Construc\ia =i alegoria visului, de o logic[ sever[, demonstreaz[ un scriitor ce nu r[m`ne la modalitatea primitiv[ a oniroman\iei vremii, ci construie=te totul dup[ o tehnic[ savant[, ]n care logica este conjugat[ cu psihologia. 4 Se reaminte=te c[ hrana Hameleonului, adic[ a lui Scarlat Ruset, este aerul, v`ntul, ceea ce ]nseamn[ c[m[t[ria =i intriga. 5 Visul ]ncepe s[ fie povestit ]n manier[ popular[, de=i terminologia este,

Istoria ieroglific[. Vol. II

41

ni=te hingiuri dese =i ]nghimpoase =i ni=te copaci frundzo=i =i umbro=i era, at`ta c`t de desimea =i grosimea umbrelor ce avea, precum de tot soarele le lipse=te =i preste tot ]ntunerecul ]i c[ptu=e=te i s[ p[rea. A=edar[, el ]mbl`nd =i prin ]ntunecoas[ cea\a aceia orb[c[ind, departe ]nainte precum o zare de foc vede i s[ p[ru, spre carea cu toat[ nevoin\a n[zuind =i la d`nsa apropiindu-s[, v[dzu c[ at`ta de mare era focul carile cu mare v[paie ardea, c`t cu v`rvul par[i nu[rii ceriului p[trundea, unde stihiia focului 1 cu apa2 nu[rului mari =i groznice tr[snete =i plesnete f[cea (precum aceste doa[ trupuri3 de stihii goale unul pre altul a nu priimi =i vr[jm[=e=te una pre alta a strica =i a ]mpr[=tiia obiciuite sint). Iar[ ]n mijlocul focului o jiganie groz-nic[ v[dzu, carea la chip ca =op`rla, ]ns[ cu multul mai mare =i mai groas[ a fi i s[ p[rea. Aceasta ]n toate p[r\ile prin par[ primbl`ndu-s[, f[r[ sa\iu j[ratecul 4 p[=tea =i de mare l[comie =i spudza ]nghi\iia, nemic[ ceva=i de at`ta ]nfocat[ v[paie betejindu-s[. Hameleonul a=e de cu dulce m`ncarea sulimendri\ii 5 v[dzind (c[ci a=e s[ numiia jiganiia aceia), lucru carile nici od`n[oar[ stomahul ei ]l sim\is[, foamea ]n ma\[ i s[ scorni (c[ din multe pofta sufletului
pe alocuri, savant[. Prima secven\[ a visului, destul de ]ntins[, are rostul de a realiza portretul moral al lui Scarlat Ruset. 1 Focul privit ca element fundamental al existen\ei. Se observ[ cum scriitorul folose=te o terminologie specific[ filozofiei antice, ]n care ]nt`lnim focul printre elementele care stau la baza lumii (aerul, apa, focul, p[m`ntul). 2 Apa este ]n\eleas[ aici tot ca un element stihial. 3 Trup: corp, ]n ]n\eles de element, de stihie; „trupuri de stihii“ — elemente stihiale, elemente ultime; „trupuri de stihii goale“ — elemente stihiale pure, primare. Cantemir prive=te focul =i apa asemenea unui cuplu de contrarii, aflate ]n permanent[ lupt[, ca ]n filozofia lui Empedocle. 4 Focul, j[ratecul: binele =i desf[t[rile lumii (D. C.) — dup[ opinia lui Cantemir, ]nclina\ia uman[ spre pl[cere =i satisfac\ii de tot felul ac\ioneaz[ ]n interior ca un foc mistuitor. 5 Cantemir folose=te credin\a popular[, dup[ care focul nu ar avea nici o putere asupra salamandrei.

42

Dimitrie Cantemir

necl[tit[ ar fi, de n-ar fi sim\irile pre dinafar[ iscoditoare =i apoi ]ndemn[toare).1 Foamea dar[ ]ncep`nd, m[nunt[ile i s[ ]ntorcea =i stomahul tare ]l chinuia. Carile de toat[ =tiin\a a sim\ire ca aceia gol, cu de moarte \ipete: „vai, ma\ele, vai, m[nunt[ile, vai, p`ntecele, vai, vintrile mele!“ a s[ v[ieta =i a s[ v[iera ]ncepu. +i leacul aceii necunoscute boale, ce ar fi =i unde s-ar afla, nu =tiia. A=e el ]ntr-acel chip mi=elos chinuindu-s[, salamandra din mijlocul focului: „O, s[race, strig`nd, dzis[, ce poate fi acest chin, carile a=e de f[r[ mil[ te-au apucat =i ce aceast[ lacom[ c[utare =i nes[\ioas[ m`ncare spre bucatele mele?“ Hameleonul, f[r[ „vai =i vai“, alt[ nu dzicea, =i f[r[ „moriu =i moriu“, alt[ nu r[spundea. Ce mai pre urm[ cu l`nged glas dzis[: „Sim\ire nesim\it[ simt =i p[timire nep[timit[ pat 2, o, domnul mieu =i ]mp[ratul focului (c[ Hameleonului precum salamandra bodzul focului 3 s[ fie i s[ p[ru).“ Hameleonul la toate am[gitoriu, iar[ la aceasta s[ am[gi, c[ci ]n hran[ =i ]n m`ncare deos[bire a face ne=tiind, i s[ p[ru c[ j[ratecul f[r[ primejdie =i focul f[r[ nevoie a ]nghi\i =i a mistui va putea. Ce r[ul r[u pate, c[ ]n locul foamei sa\iul cu arsur[ =i nesuferite durerile i s[ ]nmul\ir[. Salamandra dzis[: „O, tic[loase, au nu =tii c[ foametei hrana =i setei b[utura ]i ieste leacul? }ns[ nu tot stomahul toat[ bucata mistuie=te, nici tot g`tlejul toat[ b[utura priime=te, nici alt[ jiganie, f[r[ de mine, foc a pa=te poate [c[ cine pentru desfr`nata poft[ or`nduiala fireasc[ cov`r=e=te, acela ]n focul l[comiii sale (ca tine acmu) s[ pedepse=te, a c[ruia st`ngere =i potolire foarte cu greu =i mai nici cu greu s[ g[se=te]. Ce tu acmu, mai mult[ z[bav[ nef[c`nd,
O just[ observa\ie psihologic[. Scarlat Ruset este prezentat ca un om chinuit de dorin\a de a se bucura de „binele =i desf[t[rile lumii“. 3 Bodzul focului: slava lumii (D. C.) — salamandra ar simboliza, prin urmare, renumele pe care ]l po\i c`=tiga prin conduita de via\[ exprimat[ de lume, al c[rui sens, dup[ concep\ia cantemirian[ expus[ ]n Divanul lumii, ar fi cel al f[r[delegilor.
2 1

Istoria ieroglific[. Vol. II

43

cum mai cur`nd alearg[, cearc[ =i unde oa[le =erpelui 1 vii afla, nez[ticnit le bea, c[ci dup[ m`ncare ca aceasta, b[utur[ ca aceia trebuie, c[ numai acelea doar[ v[paia carea ]n droburile tale s-au a\i\at a st`nge vor putea.“ Hameleonul, de leac ca acesta de la sulimendri\[ ]n\eleg`nd, macar c[ nu f[r[ mari sl[biciuni =i le=in[turi, ]ns[ ]ndat[ prin toate malurile a cerca, to\i c`mpii =i dealurile a cutreiera =i toate bortele copacilor, gaurile \[rmurilor =i cr[p[turile p[m`ntului a scocior] ]ncepu (c[ la cel bolnav s[n[tatea de mare pre\ ieste, pentru carea toate ]n cump[n[ puind, mai iu=oare a fi le socote=te). Deci dup[ mult[ =i cu multe dureri, trud[ =i ostenin\[, oa[le =erpelui, carile ohendra s[ cheam[, ]ntr-un loc a afla i s[ t`mpl[, pre carile, de mare arsura ma\elor2, ]ndat[ =i f[r[ de nici o ]ng[imal[ le sorbi. A=edar[, de cu grab[ dac[ oa[le b[u, precum arsura ma\elor ce avea i s-au potolit i sa p[ru. }ns[ dup[ fire doftorul, dup[ doftor leacul =i dup[ leac ca acela t[m[duirea carea i s[ cuviniia ]i vini, de vreme ce nu chipul boalei ]n chipul s[n[t[\ii, ce forma r[ului ]ntr-alt[ form[ mai rea =i mai cumplit[ s-au mutat. C[ci oa[le ohendrii ]n c[lduros p`ntecele Hameleonului cobor`ndu-s[, nu spre mistuire, ce spre z[mislire cl[tire a face ]ncepur[ =i acmu embriona\i puii ohendrei dup[ a lor fire p`ntecele ]i f[r`ma =i, pentru ca ]n lumin[ s[ ias[, vintrele ]i spinteca (c[ cine cu l[comie acul cos[toriului ]nghite, acela cu mare mi=[lie fierul ar[toriului bore=te), =i a=e, s[racul Hameleonul iar[=i spre moarte s[ b[tea, iar[=i munci =i dureri de na=tere ]l cuprindea, ]n locul leacului otrava =i ]n locul s[n[t[\ii moartea cuno=tea, dar[ ce s[ fac[ =i de ce s[ s[ apuce nici =tiia, nici s[ pricepea. Puii ohendrii din p`ntece-i ie=ind 3, peste trup i s[ ]mpleteciia, de grumadzi i s[
Oa[ de =erpe: minciunile scornite (D.C.). Arsura ma\elor: pedeapsa a =tiin\ei rele ]ntr-ascunsul inimii (D.C.). 3 Ie=irea puilor prin p`ntece: viptul minciunilor, ocara carea peste voie vine (D.C.) — Cantemir subliniaz[ c[ rezultatul minciunilor =i intrigilor lui Scarlat
2 1

44

Dimitrie Cantemir

col[ciia, ]l pi=ca, ]l mu=ca, =i nu laptele, carile nu avea, ce singele, carile de prin toate vinele i s[ scurea, ]i sugea. }ntr-acesta chip puii ohendrii =i n[scu\ii lui =i at`ta de cumplit din toate p[r\ile de via\[ de=ert`ndu-l, =i cu toaps[c =i venin ]mpl`ndu-l, ]n dureri a=e mari =i chinuri a=e nesuferite, ]ndat[ ote=irea ]n minte nu-i veniia. Ce mai t`rdziu de mare =i minunat[ puterea cornului Inorogului asupra a toat[ otrava aminte ]=i adus[1 (c[ci =i de alt[ dat[ de otr[vit[ a v[zduhului putregiune m`ntuindu-l, cu s[n[tatea vie\ii ]l d[ruis[)2 =i a=e, din p[dure la munte ]ntr-un suflet alerg[, ca doar[ pre Inorog, de binele s[u f[c[toriu, undeva a afla va putea. Pre carile ]ntr-un munte prea ]nalt =i loc prea aspru =i f[r[ sui= afl`ndu-l, i s[ p[rea c[ pre o stinc[ ]nalt[ ]n simceaoa muntelui =ede, iar[ din toate p[r\ile pr[p[=ti, h`rtoape =i p[h`rnituri groznice era, at`ta c`t c[ut[rii ame\al[ aducea 3. Iar[ din v[zduh =i peste v`rvul mun\ilor ]i p[ru c[ o pasire neagr[4, cu mare v`jiituri viind, pre luminos =i lunecos cornul
Ruset va ]nsemna p`n[ la urma pierderea prestigiului pentru autorul lor; ]n orice caz, ele vor atrage dup[ sine o pedeaps[ binemeritat[. 1 Credin\[ popular[, potrivit c[reia praful ras de pe cornul inorogului, acest animal fabulos, ar fi un puternic antidot. Simbolic, scriitorul se refer[ la o ]nt`mplare adev[rat[ petrecut[ ]ntre Scarlat =i Dimitrie Cantemir, simbolizat de Inorog. }ncepe cea de a doua secven\[ a visului, foarte scurt[, menit[ s[ demonstreze, cu ajutorul unei ]nt`mpl[ri, generozitatea sufleteasc[ a lui Dimitrie Cantemir, precum =i conduita recuno=tin\ei, de care ar fi trebuit s[ dea, cu necesitate, dovad[ Scarlat. 2 Este vorba de un ajutor b[nesc acordat de Dimitrie lui Scarlat, aflat odinioar[ ]ntr-o grea situa\ie financiar[ („otr[vita a v[zduhului putregiune“ =tim c[ este „aierul sam“, care la cheie este t`lcuit ca „datoriia =i s[r[ciia Hameleonului“). 3 Muntele semnific[, ]n oniroman\ie, urcu= social, demnitate =i putere, dar simbolica Istoriei ieroglifice desemneaz[ pe un ]nalt demnitar otoman. Poate c[ aceast[ a doua semnifica\ie are ]n vedere scriitorul, dac[ ne g`ndim c[ el se afla ]ntr-adev[r ascuns ]n casa ]naltului demnitar otoman amintit. 4 Pasire neagr[: Corbul (D. C.) — Constantin Br`ncoveanu. }ncepe o alt[ secven\[ a visului, de factur[ premonitorie propriu-zis[, ]n care Scarlat asist[

Istoria ieroglific[. Vol. II

45

Inorogului vrea s[ s[ puie. Inorogul cu capul cl[tind =i cornul cutremur`nd, pasirea cu picioarele de neted =i luciu cornul lui a s[ lipi nu putea. C`t[va vreme pasirea s[ s[ puie, Inorogul s[ o surpe =i r[zboiu ca acesta f[c`nd, odat[ s[ t`mpl[ ca Inorogul ]n curmedzi= cu cornul lovind, c`teva pene din aripa cea dreapt[ a pasirii s[ rump[. 1 De care lucru, pasirea, sl[bindu-s[ =i de mult[ lupt[ ame\ind =i obosindu-s[, ]n mie=[los chip, gium[tate zbur`nd, iar[ gium[tate pr[v[lindu-s[, ]n pr[pastea dedesupt s[ cobor]2 (c[ ]n[l\area ]nfla\ilor cu mintea, ca penele ]n aripi, iar[ sf`r=itul lor ca pasirea zmult[ r[m`ne). Hameleonul, ]ntr-at`tea dureri ce s[ afla, frumoas[ privala aceii monomahii3 durerile a-=i uita ]l f[cus[ (c[ c`nd puterea sufletului chiar[ ]n privala ]n\elegerii s[ ]nfige, atuncea toate sim\irile trupului dinafar[ amur\esc). Ce a luptii prival[ s[v`r=indu-s[, boldurile =i str[mur[rile patimii la sim\irea durerilor ]l ]ntoars[r[.4 Ce, precum s-au dzis, unde Inorogul =edea, nici loc, nici nedejde de suit Hameleonul av`nd, de departe, cu mare umilin\[, patima ]=i povestiia =i: „Milostive=te-te, milostive=te-te asupra tic[lo=iii mele!“ striga. Inorogul
la o lupt[ ]ntre Corb (Constantin Br`ncoveanu) =i Inorog (Dimitrie Cantemir), lupt[ ce trebuia s[ fac[ pe vis[tor s[ ]n\eleag[ c[ Dimitrie va fi mai puternic dec`t domnul |[rii Rom`ne=ti. 1 Penele c[dzute: sc[derea puterii (D. C.). 2 De sus ]n pr[paste c[derea: din m`ndrie trecerea ]n ocar[ (D. C.) — Cantemir subliniaz[ faptul c[ din aceast[ lupt[ Br`ncoveanu va ie=i ]n pierdere, ceea ce s-a =i ]nt`mplat: a cheltuit foarte mul\i bani cu mituirea demnitarilor =i era s[-=i piard[ =i tronul ]n ]mprejur[rile de la 1703. 3 Duelul (monomahia) la care a asistat ]n vis Scarlat oglinde=te un adev[r: Rusete=tii, care p`n[ aici se dovediser[ sprijinitorii familiei Cantemir, fuseser[ ]n acela=i timp =i martorii conflictului dintre ace=tia =i domnul |[rii Rom`ne=ti, conflict care ]ncepuse ]nc[ din 1688. 4 }n ultima secven\[ a visului, scriitorul aduce lucrurile ]n prezent, pentru a ridiculiza profilul moral al lui Scarlat, imposibil de transformat ]n bine. }n acest scop se reia firul convorbirii Hameleonului cu Inorogul, c[ruia ]i cere s[-l vindece de suferin\a provocat[ prin ]nghi\irea ou[lor de =arpe.

46

Dimitrie Cantemir

dzis[: „Ce fel de patim[ ieste carea te chinuie=te?“ Hameleonul r[spuns[: „}nt`i foamea l`ngedzind, apoi focul m-au p`rjolit, iar[ mai pre urm[ puii carii am n[scut m-au pr[p[dit; =i iat[ c[, de nu mai cur`nd milostivirea ta asupra sl[biciunei mele va agiunge, pierit =i pr[p[dit sint, c[ci alt[ nedejde =i n[zuire vie\ii mele n-au r[mas.“ +i iar[=i din toat[ inima: „Agiutoriu, agiutoriu! striga, =i cornul plec`ndu-\i, din otrava ce m[ putrede=te, m`ntuie=te-m[!“ s[ ruga.1 Inorogul r[spuns[: „Leacul =i puterea leacului cornului mieu spre otrava carea dinafar[ vine sluje=te, iar[ nu spre veninul carile dinluntru s[ na=te (c[ r[utatea boalii doftorii o t[m[duiesc, iar[ boala sufletului 2 leacurile apotecarilor nu =tie). Ce pre c`t a socoti pociu, receta leacului t[u aceasta ieste: cornul c[milii, coama =erpelui, ochiul guziului orb =i unghile pe=telui lu`nd, ]n laptele aspidei le fierbe, p`n[ din dzece oc[, dzece dramuri vor r[m`nea, carile ]n chipul alefiiului f[c`ndu-s[, c`nd soarele ca luna va sc[dea cu o parte pre la rane te unge, iar[ cu alt[ parte la sf`r=itul soarelui, ap[ din f[rmu=uri de marmure =i din pilituri de aur storc`nd, o amestec[, =i ]n chipul =erbetului f[c`nd-o, o bea, =i a=e leacul ]\i vii afla.“ 3 Hameleonul chipul leacurilor audzind =i precum ]n batgiocur[ ]i dzice
1 Hameleonul poveste=te Inorogului pe scurt ]nt`mplarea care l-a adus la el: arz`nd de focul patimilor lume=ti („binele =i desf[t[rile lumii“) =i chinuit de con=tiin\a ]nc[rcat[ („pedeapsa =tiin\ei reale ]ntr-ascunsul inimii“), merge la salamandr[, zei\a focului, o fiin\[ diabolic[, dup[ sfatul c[reia ]nghite ou[ de viper[ (minciuni) ce se dezvolt[ apoi ]n p`ntecele lui, ]i provoac[ chinuri mari la na=tere =i-i intoxic[ tot trupul (pedepsirea minciunilor). 2 Scriitorul nu ]n\elege o psihopatie, ci un viciu moral care, desigur, nu putea fi vindecat cu doctorii, sau, cum se spune expresiv ]n text, aceast[ boal[ „leacurile apotecarilor nu =tie“. 3 Re\eta oferit[ de Inorog cuprinde leacuri absurde, sensul acesteia referindu-se la imposibilitatea vindec[rii lui Scarlat Ruset de grava sa boal[ moral[, reprezentat[ de minciun[, vicle=uguri, intrigi, ce alc[tuiau „firea“, natura personajului. Cantemir se exprim[ plastic la cheie: Receta leacului boalei Hameleonului: neputin\a ]ntoarcerii firii spre bine.

Istoria ieroglific[. Vol. II

47

socotind: „Vai de mine, vai de mine, dar[ unde =i cine poate lucruri nev[dzute, neaudzite ca acestea s[ afle?“ +i cu strigarea deodat[ s[ de=tept[. Din somn =i din vis ca acesta Hameleonul trezindu-s[, tot chipul videniii ca ]ntr-un punct a socotelii culeg`nd, ni spre bine, ni spre r[u ]l lua. De carile totdeodat[ ni s[ bucura, ni s[ ]ntrista. Ce precum s[ dzice (tot ce cu mare poft[ iubim, aceia cu mare lesnire credem), ]n care chip =i Hameleonul toate cele dimpotriv[ din g`nd izgonind, dup[ pl[cerea =i pofta sa visul ]ntr-acesta chip t`lcuia: Apa carea curea, pre a c[riia margine el s[ primbla: nest[t[toare vreme =i amestecate dzilele ei sint; p[durea deas[ =i ca ]ntunerecul umbroas[, prin carea cu mare nevoie ]mbla: mul\imea gloatelor tulburate; iar[ negura carea lumina soarelui opriia: ]nv[luirea lucrurilor a c[rora sf`r=it cu ochiul ]n\elegerii a s[ videa =i a s[ cunoa=te nu s[ putea; ]nt`i de departe zarea focului v[dzut[: mici ]ncep[turile poftei fierbin\i; iar[ de aproape par[ ]nalt[: m[rimea poftei =i a lucrului din nemic[ p`n[ ]ntr-at`ta ]ngro=et =i crescut, c`t preste toat[ lumea vestea i-au ie=it; sulimendri\a carea ]n j[ratecul focului s[ p[=tea: statul a toat[ adunarea carile cu nest`ns[ poft[ spre izb`ndirea inimilor s[ hr[niia =i cu mare nevoin\[ pentru pofta sa, tot greul =i nevoiia a suferi nu s[ t[g[duia. A=ijderea, salamandra de foc precum nebetijit[, a=e nes[turat[: statul lucrului ]nceput pentru s[v`r=ire nep[r[sit s[ sile=te, nici cineva din cei ]mpotrivnici ]n ceva a-l beteji va putea =i pofta at`ta de folos ]i va fi, c`t de binele carile va urma ne]ndestulit va fi, c[ci ]n mare m[rime =i lucrul =i lauda lui va cre=te. Iar[ r[zboiul apii nu[rilor cu v`rvul par[i focului =i tr[snetele =i plesnetele carile ]ntre d`nsele s[ f[cea: precum acestor doa[ monarhii minunate fapte =i vestea lucrului ce s[ va ]ntre d`nsele ispr[vi, peste nu[ri va trece =i prin =i preste toate \[rile =i olaturile va merge; foamea carea din m`ncarea salamandrii i s-au scornit: pofta cu carea el spre acela lucru (cu carile vreun amestec nu avea) a s[ amesteca l-au ]ndemnat; ]n chipul ei jeratec a

48

Dimitrie Cantemir

m`nca: pentru agonisirea laudii de la monarhiia pasirilor (c[ci para pasirilor zbur[toare, iar[ apa nu[rilor, dobitoacelor la p[m`nt, tr[g[toare a fi t`lcuia), ]n pofta a tot statul lor au ]ntrat. Arsura carea ]n p`ntece i s-au scornit: greuimea =i nevoia lucrului; leacul pre carile salamandra l-au ]nv[\at, adec[ oa[le =erpelui s[ bea: mijlocile carile din socoteal[ =i din ]n\elepciune s[ nasc (c[ci =erpele ]n\elepciunea, iar[ oa[le afl[rile =i mijlocele pre carile ]n\elepciune le d[, t`lcuia), ar[t`ndu-i, le-au aflat, le-au b[ut =i ]n p`ntece puii =erpelui s-au z[mislit: socoteala ]n g`nd =i ]n inim[ au b[gat, apoi, ca cum le-ar fi z[mislit, la calea lor spre ducerea s[v`r=itului le-au pus. Prin p`ntece cu mari dureri i-au n[scut: adec[ preste nedejdea sa =i de unde nici s-au g`ndit, fapta cu mare bucurie au s[v`r=it (c[ci durerile ]mpotriv[ t`lcuind, veselie =i bucurie a fi socotiia). Iar[ leacul carile ]mpotriva durerii de la Inorog poftiia: prin buiguirea fantaziii, visul aievea =i durerea adev[rat[ socotind, stricarea aceii bucurii de la nebiruit[ puterea nepriietinului prin necuno=tin\[ cerca. Ce Inorogul leac carile ]n fire nu s[ d[, nici undeva s[ afl[, spuindu-i, precum lucrul ]nceput nicicum a s[ strica nu va putea, nici asupra aceii bucurii, pre carea faptul ]n\elep\[sc au adus-o, vreo ]ntristare ]mpotrivnic[ va putea sta1. Acestea a=e, toate, dup[ a sa voie Hameleonul t`lcuind, visul ]n nespus[ bucurie =i ]n lucrul aievea ]ntorcea. Ce un lucru aceast[ ]nfipt[ socoteal[ oarecum din temelie ]i cl[tiia, c[ci dup[ voie t`lcul a potrivi nu putea.2 Adec[: pre cornul Inorogului pasirea cea neagr[ a s[ pune neput`nd, cu penele aripilor fr`nte, de r`p[ mai mult pr[v[lit[ dec`t l[sat[ s-au dat. A=ijderea, c[ el la locul unde Inorogul sta a s[ urca =i loc a s[ sui n-au aflat. Ce p`n[ mai pre urm[, macar c[ cu ]ndoit =i prepus g`nd, ]ns[ iar[=i pre c`t mai aproape de pofta sa a-l aduce au putut, =i pre
1 P`n[ aici elementele visului sunt t`lcuite de Scarlat ]n favoarea sa, consider`ndu-le o prevestire, nu f[r[ dificult[\i, a succeselor ]n demersurile sale. 2 R[m`n ]ns[ c`teva elemente a c[ror natur[ r[u prevestitoare ]l pun pe g`nduri, dar, for\`nd interpretarea, le stabile=te un sens benefic.

Istoria ieroglific[. Vol. II

49

acesta ]ntr-acesta chip l-au t`lcuit. Adec[: pre neprietin moartea de nu-l =i va de tot st[p`ni, ea ]ntr-o parte, spre r`p[, adec[ spre vremea necunoscut[ l[s`ndu-s[, via\a str`mpt[ =i nenorocit[ ]i va l[sa, ca carea altul nici mai denainte, nici mai pre urm[ de d`nsul a vie\ui nu s-au v[dzut, sau ]n loc str`mt =i r[u ca acela via\a ]=i va petrece, de unde nici el la altul, nici altul la d`nsul s[ marg[ va putea. A=edar[, Hameleonul, vesel dup[ vis =i voios dup[ t`lcuirea lui, din locu-=i s[ri =i, cum de la +oim pentru vinirea Inorogului ceva=i =tire nu i s-au dat s[ mira1 (c[ci cu +oimul cuv`nt pusese ca c`nd Inorogul ar vini, ]ndat[ =tire s[-i fac[). Apoi iar[=i singur m`ng`indu-s[, ]n sine dzicea: „Vicle=ugul carile ]n inim[ port nici piielea de pre mine nu-l simpte, necum ace=tea ]n prepus ca acesta s[ fie ]ntrat =i mai v`rtos c[ precum ]n toat[ credin\a m[ au, bine i-am cunoscut. Ce, poate fi, Inorogul de ceva s-au ]mpiedecat =i la locul prundi=ului nu s-au cobor`t, c[ci amintrilea =i el la cuv`ntul dat st[t[toriu, =i +oimul de vicle=ug ne=tiutoriu ieste.“ +i a=e, iar[=i ]n stratu-=i culc`ndu-s[, dzua a s[ lumina cu ]ntunecos g`nd a=tepta. Deci Inorogul =i cu +oimul, dup[ ce prin mult[ vreme a nop\ii, ce le-ar fi fost voroavele sf`r=ir[, unul cu altul s[rut`ndu-s[ =i ]n bra\e prietine=ti cuprindzindu-s[, sara bun[ ]=i deder[ =i unul de la altul desp[r\indu-s[, cine=i la ale sale s[ ]nturnar[ (c[ la ]mpreunare pofta hiri=[, iar[ la desp[r\ire voia de ]mpreun[ trebuie 2). Iar[ c`nd m`na cea de aur cu degetele de trandafir din v`rvurile mun\ilor flori culege =i m[nunchele negre din cele albe
Interpret`nd visul ]n favoarea lui, de=i unele elemente i se ar[tau net nefavorabile, Scarlat pleac[ vesel la ]nt`lnirea cu Toma Cantacuzino, nelini=tit ]ns[ c[ acesta nu-l anun\ase de sosirea lui Dimitrie. 2 Toma se transform[ prea repede ]n prieten afectuos al lui Dimitrie, dup[ ce p`n[ de cur`nd fusese du=manul lui. Mai trebuie s[ remarc[m, de asemenea, =i faptul c[ nu-l anun\ase pe Scarlat de sosirea lui Dimitrie la el, de=i se convenise ]n acest sens.
4 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II
1

50

Dimitrie Cantemir

alege1. Hameleonul, dup[ obiceiu, la ispitele r[ut[\ilor, =coala vr[jbilor =i cercetare str[jilor degrab[ purceas[, pre carile ]ntr-un suflet cutreier`nd =i ceva nou din celea ce r[u nedejduia neafl`nd, precum cu bun[ sam[ Inorogul din munte la locul ]mpreun[rii s[ nu s[ fie cobor`t, singur =ie ]=i dovedi (c[ vicleanul c`nd pe altul ]n lucru s[ am[geasc[ nu are, atuncea singur pe sine ]n socoteal[ s[ viclene=te =i cuvintele din sin fur`ndu-=i ]n pung[ le pune). +i a=e, precum vremea clevetii =i ceasul zavistiii s[ fie nemerit socotind, cum mai degrab[ la +oim s[ dus[ 2. C[tr[ carile darea bunii dimine\i de gium[tate curm`nd =i c[dzuta ]nchin[ciune ]nc[ bine nesf`r=ind, cu capul viperii s[ ]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele l[sate =i cu balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte amestecate ]ntr-acesta chip a ]mpr[=tiia ]ncepu: 3 „V[dzut-a\i,
Se remarc[ unele metafore semnific`nd rev[rsatul zorilor =i r[s[ritul soarelui, scriitorul explic`ndu-le pe fiecare la cheie. Astfel: m`na de aur este soarele; degete de trandafir sunt radzele soarelui ro=ii de diminea\[, culegerea florilor din mun\i ]nseamn[ c`nd radzele soarelui ]n v`rvurile mun\ilor love=te, iar m[nunchele albe din cele negre a alege se t`lcuiesc c`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noaptea. }ntre acestea, „m`na cea de aur cu degetele de trandafir“ (vezi textul), poate fi socotit[ o influen\[ a Iliadei lui Homer, unde ]nt`lnim expresia „aurora cea cu degete de trandafir“. Format la =coala retoricii vremii, care exagera rolul podoabelor stilistice, Dimitrie Cantemir a suferit foarte mult influen\a acesteia, prefer`nd exprim[rii simple ]nc[rc[tura stilistic[, pre\iozitatea =i efectele de contrast. A=a st`nd lucrurile, trebuie privit[ cu rezerva cuvenit[ opinia curent[ c[ el ar putea fi un reprezentant de concep\ie al barocului ]n literatura noastr[ veche, de=i, luat ]n sine, =i barocul este o modalitate sui generis a spiritului retoric. 2 Nelini=tit totu=i de unele elemente r[u prevestitoare ale visului, Scarlat, ]nainte de a vizita pe Toma Cantacuzino, se duce ]n zori s[ sondeze str[jile de bostangii, care aveau sarcina de a t[ia retragerea lui Dimitrie pe ap[ =i de a-l captura. 3 Constat`nd c[ Dimitrie n-a fost prins de bostangii, a=a cum se a=tepta =i, convins c[ acesta nu venise la ]nt`lnirea convenit[, Scarlat se duce ]n grab[ la Toma Cantacuzino =i, d`ndu-=i pe fa\[ ura de care era capabil, ]=i ]ncepe =irul
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

51

dzice, lucru la cuv`nt a=e de n[st[t[toriu =i ca frundza de tot v`ntul ]n toate p[r\ile cl[titoriu? V[dzut-a\i cuco=ul, ]nv[\[toriul v`ntului, ]n v`rvul turnului?1 Eu ]nc[ de mult[ vreme la trup c`te dramuri =i la minte c`te gr[un\[ cump[ne=te, s[ \i-l c`nt[resc =i de toate pre am[nuntul s[ \i-l perigrapsesc vream, la chip, cum =i la obiceie ce fel ieste s[ \i-l ar[t poftiiam =i precum din gura lui vreodat[ adev[rul nu iese a \i-l dovedi m[ ispitiiam. }ns[ spre ]mpreunarea lui cu at`ta sete ]ncins =i cu at`ta poft[ spre viderea lui aprins v[dzindu-te, a \i-l povesti m[ siiam. Iar[ acmu, iat[, singur iu=urimea min\ii, nestarea cuv`ntului =i toat[ prostimea firii bine i-ai v[dzut =i precum socotesc, precum =i c`t ieste, de pre unghe leul =i de pre parte tot \irc[lamul vii fi cunoscut, c[ci eu, tic[losul, pentru a mea prostime, ca nu c`ndai ]n prepusul de zavistnic =i ]ndoin\a de clevetnic s[ cadz, adev[rul a-\i gr[i m[ temeam =i toat[ fiin\a lucrului a-\i descoperi m[ feriiam (c[ pre c`t de ur`cioas[ ieste minciuna la urechile drept audzitoare, pre at`ta de primejdioas[ ieste adeverin\a la audzirea str`mb ascult[toare). Ce acmu, iat[, el, la locul ]ns[mnat =i dup[ cuv`ntul dat, n-au vinit. Iat[, giur[m`nturile ]n loc de basn[ =i cuvintele =i rug[mintele ]n chip de batgiocur[ le-au luat.2. De care lucru, ]ndr[zneala adev[rului lu`nd, din curat[ inim[ a=i dzice
de atacuri calomnioase la adresa fostului st[p`n =i prieten. Din acest motiv putem intitula aceast[ parte Secven\a calomniei. Din punct de vedere literar, trebuie remarcat[ capacitatea scriitorului de a reprezenta dinamica gestual[ ]n manifestarea ipocriziei, urii =i perfidiei de care era st[p`nit Scarlat: „cu capul viperii s[ ]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele l[sate =i cu balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte amestecate ]ntr-acesta chip a ]mpr[=tiia ]ncepu“. 1 Cuco=ul ]n v`rvul turnului, carile dup[ v`nt s[ ]ntoarce, cela ce dup[ vreme ]=i mut[ voia =i priete=ugul (D. C.) — Dimitrie Cantemir este acuzat de oportunism ]n rela\iile cu semenii. 2 Scarlat face un portret psihic =i moral calomnios lui Dimitrie, alc[tuit ]n realitate dup[ propriul s[u caracter. Modelul uman negativ, frecvent ]n epoca

52

Dimitrie Cantemir

ca de aceast[ prietineasc[ ]mpreunare p[r[sindu-te, cu chipul carile priietinul =i priete=ugul ce s[ fie n-au ]nv[\at, deplinul nepriete=ug =i vrednicul nepriietin, cum =i c`t s[ fie, a cunoa=te s[-l faci, ca alte feliuri de curse =i de la\e ]ntindzindu-i =i ]ntr-]nsele v`n`ndu-l, s[ priceap[ 1 (c[ precum toate obrazele unul cu altul nu s[ asam[n[ =i stelele una cu alta ]n lumin[ nu s[ potriv[sc, a=e dec`t vicleanul mai viclean =i dec`t me=terul altul mai me=ter =i mai iste\ s[ afl[).“ +oimul deodat[ =i ]ntr-acesta chip oare de cine gr[ie=te mult s[ mir[. Apoi aceast[ puturoas[ hul[, de unde =i asupra a cui o scorne=te, cu lin glas ]l ]ntreb[. Hameleonul dzis[: „Dar[, domnul mieu bine =tie cine ]n lume =i singur ]ntre to\i muritorii de toat[ hula =i ocara vrednic ieste, a c[ruia =i a numelui pomenire gre\oas[, =i audzului sc[r`nd[voas[ ieste“. +oimul dzis[: „Hele, pentru aceasta =i mai ales a ]n\elege a= vrea“. El dzis[: „Au nu am[geul =i =ifariul acela at`tea crunte sudori mi-au v[rsat?2 Au nu vicleanul =i ]n=el[toriul acela de at`tea ori =i ]ntr-at`tea de moarte cumpene =i de via\[ primejdii m-au
evenimentelor descrise ]n Istoria ieroglific[, dar respins de concep\ia despre om a lui Cantemir, are urm[toarele tr[s[turi: nestatornicie ]n promisiuni, angajamente =i atitudini; influen\abilitate, lipsa unei conduite ferme; oportunism ]n rela\iile cu semenii =i mai ales ]n contractarea =i p[strarea prieteniei; natur[ vulgar[, neevoluat[ („prostimea firii“); inconstan\[ =i agita\ie mintal[. (,,iu=urimea min\ii „), adic[ trecerea rapid[ de la o p[rere la alta, incapacitatea de a aprofunda =i a urm[ri o idee, intelect aberant. (Acestea nu trebuie confundate cu aceea ce am numi ast[zi mobilitatea inteligen\ei, flexibilitatea, receptivitatea =i aprehensivitatea mintal[, care sunt calit[\i nu defecte.) 1 Fa\[ de un prieten at`t de nedemn =i de am[gitor ca Dimitrie, spune Scarlat, trebuie ca Toma s[-=i schimbe atitudinea =i s[ continue s[-i ]ntind[ curse pentru a-l captura. 2 Scarlat consider[ c[ prin neprezentarea la ]nt`lnire, Dimitrie Cantemir i-a anulat toate eforturile =i cheltuiala de energie pentru prinderea pl[nuit[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

53

b[gat, mai v`rtos c[ cu a lui pricin[ =i rob la m`na crocodilului am c[dzut, unde =i p`n[ ast[dzi cu greu pre\ a m[ r[scump[ra =i cu mul\i chiz[=i pre\ul s[-mi pl[tesc legat sint.1 Dar[ de vreme ce el toate ostenin\ele ]n z[dar =i toate slujbele ]n darn a fi mi-au ar[tat,2 las[, c[ ]nc[ pu\intel, =i visul carile am visat dup[ t`lcuire ]l voi plini. C[ci visele pre mine vrodat[ macar[ nu m[ am[gesc, c[ precum a viselor t`lcuire, a=e a vr[jilor alc[tuire de la tat[mieu foarte bine am ]nv[\at. C[ tat[-mieu, Apariul 3, prin mult[ vreme la Hersonisul criv[\ului4 cu cor[bieriia ]mbl`nd, de la babele schithilor toate me=ter=ugurile gheomandiii, hiromandiii =i a necromandiii deplin ]nv[\as[, pre carile prin adese paradosin supt pecetea pomenirii tare le-am ]ns[mnat, din carile =uv[itoriul =i a multe c[r[ri =tiutoriul acela nu-mi va sc[pa“.5
1 Continu`nd s[ cread[ c[ Dimitrie nu a venit ]ntr-adev[r la ]nt`lnirea cu Toma, Scarlat trece de la calomnii la acuza\ii care s[ justifice ura =i pornirea sa p[timas[. O prim[ acuza\ie: Cantemir l-ar fi pus de mai multe ori ]n situa\ii care i-au primejduit via\a — ceea ce nu =tim din alt[ parte — am[nuntul referindu-se probabil la unele misiuni riscante pe vremea c`nd Rusete=tii erau fideli familiei Cantemir. Cea de a doua acuza\ie — mai grav[ — este exprimat[ clar: din cauza lui Dimitrie, Scarlat ar fi intrat ]n ]nchisoarea bostangiilor, de unde ar fi sc[pat numai cu girul unor cuno=tin\e care garantaser[ c[ vor pl[ti o anumit[ sum[ de bani. Se vede c[ ]nt`mplarea nu se petrecuse prea demult, dac[ Scarlat era tolerat ]nc[ (1704) pentru neplata sumei. 2 Scarlat afirm[ expres c[ Dimitrie nu i-a ar[tat recuno=tin\a cuvenit[ pentru serviciile mari aduse c`ndva. 3 Apariul: Cupariul cel b[tr`n (D. C.) — este vorba de Constantin Ruset, grec de neam, tat[l fra\ilor Ruset: Mihalache, Lascarache (mort la acea vreme), Iordache, Manolache =i Scarlat, ultimul juc`nd un rol de frunte ]n povestirea Istoriei ieroglifice. Pentru c[ b[tr`nul Ruset fusese cupar ]n vremea lui Vasile Lupu, fiii s[i au fost numi\i =i Cup[re=ti. Acest Constantin Cuparul a jucat un rol imens ]n via\a politic[ a Moldovei =i, dup[ el, fiul s[u Iordache. 4 Hersonisul criv[\ului: Cr`mul t[t[r[sc (D. C.) — Crimeea. 5 Scarlat d[ am[nunte interesante despre tat[l s[u, care se ocupase ]n tinere\e cu comer\ul pe mare („cu cor[bieriieria ]mbl`nd“), am[nunt confirmat de izvoarele timpului. El frecventase, cu acest prilej, Crimeea, ]nv[\`nd de la

54

Dimitrie Cantemir

+oimul ]n\eleg`nd c[ toate acestea v[rs[turi asupra cur[\[niii Inorogului le bore=te: „+terge-\i gura, dzis[, o, priietine, =i de ieste cu putin\[ =tiupitura iar[=i ]\i ]nghi\i =i bor`tura iar[=i ]\i sorbi, c[ci Inorogul =i la cuv`ntul dat au st[tut, =i la locul ]mpreun[rii, asar[, dup[ cum au dzis, au vinit. De la carile de ]ntreag[ voroav[ s[tur`ndu-m[ =i de ]nalt[ ]n\elepciune mult mir`ndu-m[, adeverit sint c[ acestea toate spre ispit[ sau prin zavistie veche le gr[ie=ti. +i acmu din pricina sau a ne=tiin\ii, sau a r[ut[\ii (c[ci am`ndoa[ jig[nii rele =i cu multe capete sint), ]n vreme f[r[ vreme cu ce erai ]nc[rcat a te desc[rca =i ]n locul ce nu \i s-au c[dzut a le arunca ai silit. Ce de ai f[cut ispit[, o, priietine (]nt`i pre tine de bun, apoi pre altul de r[u ispite=te); iar[ de te-ai din zavistiia veche cleveta noa[ a face pornit, s[ =tii (c[ sabiia zavistiii m[nunc nu are, =i oricine a m`n[ ar apuca-o, ner[nit =i nebetejit s[ r[m`ie nu poate)“.1 Hameleonul, de o parte cu obrazul (carile nu de ru=ine, ce de vicle=uguri a s[ muta =tie), ]n multe fe\e s[ schimba =i penni=te t[t[roaice b[tr`ne diverse practici divinatorii ca: geoman\ia — ghicirea prin anumite semne sau figuri ivite ]n p[m`nt, nisip, \[r`n[ etc.; chiroman\ia — prezicerea viitorului dup[ semnele din palm[; necroman\ia — comunicarea cu spiritele mor\ilor, spiritismul. Mai sus se afirm[ c[ acest Scarlat ]nv[\ase de la tat[l s[u nu numai aceste practici, ci =i oniroman\ia, adic[ arta t`lcuirii viselor, =i, de asemenea „alc[tuirea“ vr[jilor. Cum vr[jitorii sunt ]nal\ii demnitari otomani ]n ipostaza de dispun[tori ai vie\ii politice din \[rile rom`ne=ti, expresia pare a se referi la faptul, adev[rat, c[ Rusete=tii au fost mae=trii de culise ai vie\ii noastre politice din acel timp. 1 D`ndu-=i seama la cine se refereau insultele lui Scarlat, Toma Cantacuzino trece la ap[rarea lui Dimitrie Cantemir, nu f[r[ a acuza pe intrigant c[ a f[cut toate acestea fie din ur[ veche („zavistie veche“), fie ca s[-i sondeze p[rerea („spre ispit[“). Cu acest prilej el face un portret al calit[\ilor lui Dimitrie, lucru nu lipsit de importan\[ pentru p[rerea pe care o avea scriitorul despre sine ]nsu=i. Astfel, el se consider[ statornic ]n cuv`ntul dat (tr[s[tur[ a cavalerismului), om cu „]ntreag[ voroav[“, adic[ echilibrat =i cu judecat[ bun[ =i de asemenea, plin de o „]nalt[ ]n\elepciune“, ceea ce ar ]nsemna om cu vederi largi, de principiu.

Istoria ieroglific[. Vol. II

55

tru c[ acmu +oimul din minciunele =i clevetele, carile din spurcata lui gur[ audzis[, s[ nu cumva vechea-i pizm[ s[ cunoasc[ =i mai cu de-adins vicle=ugurile s[ nu-i cumva cerce =i, afl`ndu-le, s[ nu-i cumva amintrilea visul t`lcuiasc[ s[ temea. Iar[ de alt[ parte, cum minciuna ]n haina adev[rului =i vicle=ugul ]n c[me=a drept[\ii =-ar ]mbr[ca =i acmu de cur`nd c[lcatele-=i de vulpe viclean[ urme cum =-ar astupa, cu g`ndul obr[zniciii, ]n c`mpul neru=in[rii, ca un cal sirep =i desfr`nat, alerga. A=ijderea, acestea cu a cuv`ntului me=ter=ug a le =icui, a le c[ptu=i =i a le zugr[vi de nu le-a cumva putea, de toat[ nedejdea ce mai denainte luas[, sc[pat s[ sim\iia1. }ns[ (afl[toare de me=ter=uguri firea ]n nevoi), =i ales a lui, carea organul r[ut[\ii a-=i afla =i r[utatea min\ii a-=i acoperi ]ndat[ ]n pomenire ]i adus[, singur ]n inima sa ca acestea scornind: „Oare cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori sint ce alt[ giuruin\[ c[tr[ ucinicii s[i dau, f[r[ c`t, precum adev[rul minciun[ =i minciuna adev[rul s[ fac[ ]i va face 2, =i de vreme ce cu cea de ob=te socoteal[ lucrul =i me=ter=ugul acesta
1 V[z`ndu-=i vicle=ugurile descoperite, Scarlat intr[ ]n panic[ =i caut[ o cale de a ie=i din ]ncurc[tur[; aceasta este arta cuv`ntului (,,a cuv`ntului me=ter=ug“), adic[ =tiin\a retoricii. Aceast[ art[ este v[zut[ de Scarlat ca un mijloc de „a zugr[vi“ lucrurile dup[ voia =i interesele de moment. 2 Afirma\ie grav[: Cantemir vede ]n retoric[ =tiin\a de a preface adev[rul ]n minciun[ =i minciuna ]n adev[r, =tiin\[ ce ]=i are, prin urmare, o logic[ proprie, o logic[ sofisticat[. De altfel, marele nostru g`nditor face, ]n Istoria ieroglific[, o sever[ critic[ a logicii tradi\ionale aristotelice ]n ansamblu, demonstr`nd at`t incapacitatea acesteia de a ob\ine, ]n toate ]mprejur[rile, adev[rul, c`t =i u=urin\a cu care aceasta se poate transforma ]n sofistic[, ]n retoric[ =i chiar ]n poetic[. Mai grav[ trebuie considerat[ situa\ia care st[ ]n spatele afirma\iei, pus[ ]n gura lui Scarlat, c[ o asemenea concep\ie privind func\ionalitatea retoricii se profesa de la catedr[ din genera\ie ]n genera\ie („cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori sint...“), situa\ie ce indic[ viabilitatea unei mentalit[\i ce reactiva ]n lumea greceasc[ a Fanarului epoca sofisticii clasice. Nu este de mirare c[ retorica de catedr[ putea perverti caractere, exemplele oferite de Scarlat =i de Alexandru Mavrocordat Exaporitul ]n aceast[ privin\[ fiind elocvente.

56

Dimitrie Cantemir

a=e s[ crede, iat[ c[ urmadz[ ca =i eu aceasta a ispr[vi s[ pociu, de vreme ce nu pu\in untdelemn ]ntr-aceasta ]nv[\[tur[ am cheltuit =i mai v`rtos c[ prin mult[ vreme ]ntre alalte lighioi scaunul ace=tii =coale am \inut =i cu scrisorile a c[r\ilor am[gitoare deprinderea din toate dzile am avut“1. +i a=e, fe\e dup[ fe\e =i chipuri dup[ chipuri ]n fa\[ schimb`ndu-=i, c[tr[ +oim voroava ]ntr-acesta chip ]ncepu: 2 „(Dragostea prea mare =i liubovul carile peste hotar trece, de prea mic[ pricin[, mari prepusuri ]=i face)3, precum maicele c[tr[ fiii s[i aievea dovad[ sint. Carele ori de fietece mic[ a or`nduielii s[n[t[\ii mutare grele =i primejdioase boale cuconilor s[i prepun =i de celea ce s[ nu le cumva vie s[ tem, acele precum s[ le fie vinit, de fric[ socotesc, de unde cuv`ntul a s[ dzice s-au apucat (s[ nu vie ]n capul copilului ce-i mene=te maic[-sa) 4. Asemenea dragostele Afroditei5 , c`nd la
1 +coala, scaunul ritoric[i a \inea: gramatic, scriitoriu de c[r\i a fi (D. C.) — din monolog mai rezult[ c[ Scarlat se formase la =coala retoricii =i c[ fusese gr[m[tic, situa\ie ce corespunde adev[rului. El a avut aceast[ func\ie ]n cancelaria fostului domn Gheorghe Duca, tat[l lui Constantin Duca. Cantemir nu aminte=te aici c[ Scarlat a de\inut chiar func\ia de mare retor al Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol. 2 Vr`nd s[ spun[ c[ insinu[rile f[cute la adresa lui Dimitrie sunt pornite ]n realitate dintr-un ad`nc sentiment de pre\uire =i prietenie, Scarlat \ine o cuv`ntare ]n fa\a lui Toma, prin care face o demonstra\ie retoric[ despre universalitatea, for\a =i inventivitatea sentimentului de dragoste. 3 }n exordiul cuv`nt[rii, preg[tit dup[ re\eta retoricii, Scarlat expune teza de baz[, ce urmeaz[ s[ fie demonstrat[, exprimat[ de ideea c[ atunci c`nd sentimentul de dragoste devine cople=itor, creeaz[ starea contrar[ a suspiciunii. 4 Un prim exemplu ]n aceast[ privin\[ ]l constituie dragostea de mam[ c[tre copiii s[i. 5 Dragostele Afroditii: iubostele spurcate, curve=ti (D. C.) — potrivit re\etei retorice, Scarlat nu abordeaz[ direct tema amici\iei, cum s-ar fi cuvenit, ci, pentru a-=i argumenta mai bine teza, recurge la analogie, folosind ]n acest sens sentimentul iubirii carnale specific cuplului iubit-iubit[. Urmeaz[ apoi o imaginar[ jelanie a geloziei, ]n care b[rbatul se pl`nge de infidelitatea iubitei. Folosind antiteza, procedeu apar\in`nd, de asemenea, arsenalului retoricii,

Istoria ieroglific[. Vol. II

57

step[na hiri=iii sale sosesc, pre tot ochiul viclean =i tot piciorul str`mb socotesc, =i, ]n toate =i pentru toate, pentru cel =ie iubit, neg`ndite prepusuri =i zelotipii ]=i scorne=te. +i pentru ca dragostele s[-=i poftoreasc[ =i iubostele s[-=i ]nnoiasc[, tot prepusul fantastic ]n locul adev[rului apuc`nd, o hul[ dr[g[stoas[ =i o m`nie m`ng`ioas[ scorne=te, dzic`nd: „Bine cunosc =i din multe ]mpotriv[ semne adeverit sint1 c[ r[ul mieu noroc cu curat[ inima mea r[u s[ sluje=te =i de nesuferit rane ]n toate dzilele prin m`na ta ]ntr-]nem[ ]mi trimete. De vreme ce tu acmu pre altul sau pre cutarile (anume dzic`nd) a iubi ai ]nceput, iar[ pre mine, tic[losul, din dr[g[sto=ii t[i ochi dep[rt`ndu-m[, cu toat[ inima din adev[rata dragoste m-ai lep[dat =i m-ai urgisit. Bine ]nc[ dinceput inima ]mi spunea c[ dragostea, cu carea ]n z[dar ardeam, adev[rul a cunoa=te m[ opriia, c[ dragostelor zugr[vitoare =i inimii mele am[gitoare e=ti, de vreme ce acmu, iat[, aievea =i la ar[tare au ie=it, c[ a=e=i dint`i c[tr[ mine numai cu gura =i cu cuv`ntul erai, iar[ c[tr[ ciuda lumii2 acela cu toat[ inima =i cu tot sufletul te dai. Ce bun[ nedejde am c[ ]n cur`nd[ vreme de lancea carea eu m-am r[nit =i de veninul cu carile eu m-am otr[vit =i el ner[nit =i neotr[vit s[ nu scape, =i peste pu\ine dzile, precum eu acmu, a=e el atuncea deplin va cunoa=te c[ nici od`n[oar[ cu cineva dreptatea a \inea =i cur[\iia inimii nebetejit[ =i
scriitorul pune fa\[ ]n fa\[ defectele iubitului p[r[sit cu frumuse\ea celui care i-a luat locul ]n inima iubitei. Totul formeaz[ o excelent[ pagin[ ]nchinat[ dragostei. Pe de alt[ parte, Cantemir sugereaz[ c[, prin folosirea incorect[ a analogiei, Scarlat comisese, de fapt, o abera\ie logic[, ]ntruc`t nu se poate stabili o rela\ie de asem[nare ]ntre sentimentul amici\iei =i cel al dragostei afrodisiace. }n felul acesta, scriitorul face o demonstra\ie indirect[ a modului ]n care logica retoric[ promoveaz[ sofisticarea adev[rului. 1 De aici ]ncep repro=urile de dragoste specifice st[rii de gelozie, subliniindu-se infidelitatea =i nestatornicia fiin\ei iubite. Este de remarcat precizarea f[cut[ de Scarlat c[ „hula“, calomnia la adresa iubitei este, de fapt, „o hul[ dr[g[stoas[ =i o m`nie m`ng`ioas[“, pornite dintr-o pasiune profund[. 2 Adic[ uimirea, minunea lumii, cu sensul de ur`tul, monstrul lumii. Astfel numea gelosul pe rivalul s[u =i noul preferat al iubitei.

58

Dimitrie Cantemir

neimat[ a feri nu te-ai ]nv[\at, ce pururea c[tr[ to\i la cuv`nt nest[t[toare =i cu inima ca valurile m[rii ]n toate marginile lovitoare ai fost =i e=ti. De care lucru, precum lini=tei m[rii, a=e dragostelor tale de credzut =i ]n cuvintele tale de sprijenit n-au fost, nici poate fi. C[ci din nemic[ ]n ]nalte de ur[ciune valuri te ]nal\i =i f[r[ nici o pricin[ lini=tea ]n tulburare =i furtuni de m`nie ca acestea ]\i ]ntorci, c`t tic[losul inimii vas ]n ochean f[r[ fund =i mare f[r[ margine, ca aceasta undeva liman de n[zuin\[ =i lini=te de m`ntuin\[ a afla nu poate. Ce de vreme ce nemilostiva-\i inim[ =i sufletul ]ntoarcere spre c[ial[ nu-\i =tie 1, iat[ c[ de ast[dzi =i ]nainte m`hnit[ fa\a mea nu vii mai videa =i sl[b[nog piciorul mieu ]nalt =i neagiuns pragul t[u nu va mai c[lca. F[-\i voia, pline=te-\i pofta, negura din v`rvul mun\ilor s-au r`dicat, nu[rii de pe fa\a soarelui s-au mutat, tot spinul =i piiedeca din cale-\i s-au luat, =i f[r[ de nice o sial[, str`nge, ]mbr[\[=adz[, dulci s[rut[turi =i a trupurilor ]nc[ldzituri cu acest acmu de cur`nd =i proaspat iubovnic v[ ]mp[r\i\i. Eu m-am vechit2, m-am ve=tedzit =i ca florile de brum[ m-am ovilit. Soarele m-au lovit, c[ldura m-au p[lit, v`nturile m-au negrit, drumurile m-au ostenit, dzilele m-au vechit, aii m-au ]mb[tr`nit, nop\ile m-au schimosit =i, dec`t toate mai cumplit, norocul m-au urgisit =i din dragostele tale m-au izgonit. Iar[ acesta nou,3 vios, vl[gos, ghizdav =i frumos, ca soarele de luminos, ca luna de ar[tos =i ca om[tul de albicios
1 Urmeaz[ amenin\[rile ]ndr[gostitului, arma psihologic[ pentru determinarea re]ntoarcerii fiin\ei iubite. 2 Dup[ ce las[ toat[ libertatea fiin\ei iubite de a se bucura de farmecele noului s[u ales, gelosul ]ncepe un pl`ns al disper[rii iubitului p[r[sit — prima elegie ]n literatura rom`n[, alc[tuit[ ]n stilul bocetelor populare ]n versuri, unde se ]nt`lne=te o puternic[ influen\[ a Miori\ei, dar apar =i elemente literare exotice, desigur, o reminiscen\[ a lecturilor =i a mediului oriental ]n care Cantemir =i-a dus tinere\ea. Pasajul bocetului formeaz[ primul termen al analizei, cu sublinierea defectelor iubitului p[r[sit. 3 De aici ]ncepe al doilea termen al antitezei, cu eviden\ierea calit[\ilor noului iubit, toate acestea constituind tr[s[turile frumuse\ii b[rb[te=ti, unele

Istoria ieroglific[. Vol. II

59

ieste. Ochii +oimului, pieptul leului, fa\a trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, din\ii l[cr[mioarelor, grumadzii p[unului, spr`ncenele corbului, p[rul sobolului, m`nule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, peli\a cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului =i v`rtutea colunului are. Lucru ca acesta \-ai agonisit? Pa=te-l, poart[-l =i ]n multe dzile cu fericire hr[ne=te-l =i ]ngra=[-l. Iar[ mie aceasta ]mi r[m`ne, pe bl[st[matu lumii n[roc pl`ng`nd, dreptatea mea c[tr[ tine =i str`mb[tatea ta c[tr[ mine ]n veci c[tr[ to\i =i nep[r[sit petiutinderile s[ povestesc.“ Acestea =i altele ca acestea jelea inimii a gr[i g[se=te =i zelotipiia asupra iubitului s[u, sau de fa\[, sau c[tr[ alt chip, s[ j[luieste, p`n[ c`nd r[spunsul cel =ie dorit, din dulce rostul iubitei 1 sale slobodzit, r[spuns spre a sa nem`ng`iat[ m`ng`ierea a audzi s[ ]nvrednice=te. Carea ]n curat[ inim[ st[ruit[ tr[ind =i de la iubitul ei ]n prepusuri ca acestea \iindu-s[, ]ntr-acesta chip ]i r[spunde: „Norocul mieu cel nenorocit,2 o, dulcele mieu, p`n[ ]ntr-at`ta necredincios =i prepuitoriu te face, c[ din sinul maicei =i de la \i\ele mamcii de c`nd am ie=it, dec`t tine mai frumos =i mai dr[g[stos nici a trupului ochi mi-au v[dzut, nici a sufletului a videa mi-au poftit. C[ ]ntre to\i dumn[dz[ii3, de=i ieste soarele mai frumos, ]ns[ eclipsis ]l ]ntunecadz[ =i noaptea ]l dep[rteadz[, de ieste luna4 ]ntre boadz[
dintre ele con\in`nd o not[ oriental-exotic[ (datorit[ compara\iilor cu luna, iasiminul, pardosul, cacumul etc.). 1 Cuplul iubit-iubit[ apare pentru prima dat[ ]n literatura noastr[ ]n contextul unor pagini ]nchinate iubirii. 2 Scriitorul folose=te de mai multe ori cuv`ntul „noroc“ pentru partener sau pentru partener[ cu ]n\elesul popular de soart[ bun[ sau rea. Cu aceste cuvinte ]ncepe r[spunsul de lini=tire al iubitei fa\[ de gelosul =i suspiciosul s[u adorat. 3 Dumn[dz[ii: dup[ obiciuita voroav[ poeticeasc[ trupurile cere=ti ]ns[mnadz[ (D. C.) — astrele, stelele =i planetele. 4 Luna este luat[ ]n ]n\elesul de divinitate feminin[, ca la popoarele antice, ]n timp ce Soarele (vezi mai sus) este considerat divinitate masculin[, simboliz`nd for\a =i str[lucirea b[rb[teasc[.

60

Dimitrie Cantemir

=i Vinerea 1 ]ntre stele mai ghizdav[, ]ns[ lipsa luminii, acoperirea nu[rilor =i minunat[ na=terea comitelor le astup[ =i le acopere. Singure numai, dec`t toate frumse\ele mai frumoase, frumse\ele tale dzua lumineadz[, noaptea str[lumineadz[, de departe m`ng`iesc =i de aproape sufletul veselesc, a c[rora lumin[ apus nu =tie =i privala sa\iu nu are. O,2 bl[st[mat ceasul acela ]n carile l[cr[mos ochiul mieu nu te vede =i nenorocit[ dzua ]n carea de privala ta dep[rtat[ stau. Soarele nu r[saie, stelele nu luminedze =i dzua s[ nu s[ arete nop\ii aceiia ]n carea bra\ele mele nu te ]mbr[\[=adz[ =i \i\ele mele la talpele tale nu s[ al[tureadz[. Vulturul ceresc3 ascunsele inimilor =i tainele sufletelor =tie. Pre carile neminciunos =i credincios martur puiu, c[ ]n ceasul ]n carile cu lipsa nespuselor tale lumini4 m[ osindesc, ]ndat[ f`nt`nele Nilului din ochi5 ne]ncetat ]mi izvor[sc =i suspinele ]nfocate din inim[ dec]t para tartarului mai ]nalte =i dec`t sc`nteile Ethnii mai ]nfocate ]mi izbucnesc. Din tine ales, o, iubitul mieu, toate trupurile ciunguri de copaci p`rjoli\i =i toate chipurile t[ciuni ]n tin[ potoli\i ochilor miei s[ v[d =i sufletului mieu s[ par.6 Ah, pustie =i dec`t cu moartea mai omor`t[ eu, c`nd ne]nfr`nt[ voia ta asupra mea m`hnit[ voiu cunoa=te. Nu, sufletul sufletului mieu, nu, lumina ochilor, nu, via\a =i fiin\a mea, nu prepune pe \[rna talpelor tale
1 Vinerea: steaoa ciobanului, carea ]nt`i r[sare (D. C.) — Vinerea este Afrodida sau Venus, zei\a frumuse\ii. }n explica\ia dat[, Cantemir o confund[ cu Arcturus, numit ]n popor =i Steaua ciobanului, stea de prim[ m[rime ]n constela\ia Boarului din Balan\[. Scriitorul nu avea de unde s[ =tie c[ Venus sau Luceaf[rul apare la apusul Soarelui numai ]n faza de elonga\ie estic[, ]n timp ce Arcturus apare ]n mod permanent, ]n timpul verii, la apusul Soarelui. 2 R[spunsul de lini=tire se transform[ acum ]ntr-o ]nfocat[ declara\ie de dragoste din partea femeii iubite. 3 Vulturul ceresc: Dumn[dz[u p[rintele (D. C.). 4 Lipsa nespuselor lumini: lipsa privelii frumo=ilor ochi (D. C.). 5 F`nt`nele Nilului din ochi: izvoar[le lacr[milor nep[r[site (D. C.). 6 O foarte frumoas[ exprimare: femeia declar[ iubitului s[u c[ trupurile altor b[rba\i i se par ni=te cioturi, iar fe\ele asemenea unor t[ciuni stinsi, lipsite de str[lucire.

Istoria ieroglific[. Vol. II

61

g`nd ca carile nici dup[ moarte, necum p`n la moarte ]n inima mea va ]ntra. O mie de suflete Dumn[dz[u de mi-ar fi dat, ]n primejdiia p[rului capului t[u pre fietecarile de o mie de ori jirtf[ =i giunghere spre plecarea m`niii Dumn[dz[ului le-a=i aduce. C[ de ieste ]n lume vreo fericire, aceia privala ta ieste, =i de ieste dup[ lume vreo fericire ]n carea mie privala ta s[-mi lipsasc[, =i ea s[ lipsasc[, c[ toat[ munca tartarului mie alta nu poate fi, f[r[ numai minuta ceasului desp[r\irii tale. C[ numai cu tine fericirea adev[rat[, iar[ f[r[ tine, oricum =i oriunde ar fi, minciunoas[ ieste.“ Ca acestea r[spunsuri pl[cute iubitul de la iubita sa (o, domnul mieu, +oaime,) lu`nd, inima din dogoreala prepusurilor ]=i r[core=te =i oarecum dragostea ]nnoindu-=i, liubovul =i iubostele ]=i adevere=te. }ntr-acesta chip =i ca cu aceasta dragoste c[tr[ ]n veci de iubitul Inorog afl`ndu-m[, pentru obraznica, ]ns[ din adev[rata dragoste pornita ispit[, iertare s[ aib, m[ rog.1 C[ci ce ieste adev[rul a m[rturisi s[ cade, c[ ]n toate prepusurile dimpotriv[ cu o oarb[ purcedere am c[dzut, ca nu cumva el, dup[ datul cuv`nt neviind, ceva m[iestrii neprietine=ti s[ fie sim\it am prepus =i, pentru ca adev[rul a pricepe s[ po\i, celea ce nu are ]i gr[iiam =i celea ce nu-i poftesc ]i dziceam. Iar[ acmu dintr-]mbe p[r\ile cunosc`nd =i ]n=tiin\`ndu-m[ c[ nu ce dineoarea prepuneam, ce ce dinceput =tiiam =i nedejduiam, au ie=it, ]nsp[im`ntata-mi inim[ acea deplin[ veselie au luat =i toat[ ]ndoin\a dimpotriv[ de pe suflet mi s-au r`dicat. Adev[rat, dar[, domnul mieu, c[, precum dzici, Inorogul, precum la cuv`nt st[t[toriu, a=e la lucruri st[ruitoriu =i la minte necl[titoriu ieste, c[ el minciuna nu numai c[ci nu o gr[ie=te, ce
1 Scarlat Ruset cere iertare lui Toma pentru def[imarea adus[ lui Dimitrie, sus\in`nd c[ a f[cut toate acestea din prea mare pre\uire =i amici\ie pentru el, a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ]ndr[gostitul p[r[sit, care arunc[ tot felul de acuza\ii femeii iubite. Apoi, ]ncepe s[-l laude, g[sindu-i multe calit[\i, negate mai ]nainte cu senin[tate. Este de observat cum Scarlat =tie s[ treac[, ]n mod foarte abil, de la o atitudine la alta.

62

Dimitrie Cantemir

macar a o audzi nu o priime=te, =i precum cu limba despre voroavele de=erte poste=te, a=e urechile despre cuvintele f[r[ fiin\[ ]=i opre=te. Adeverit, dar[, s[ fii c[ pre c`t din voroava lui te-ai ]n=tiin\at, cu mii de mii de ori mai cu multul din faptele lui vii cunoa=te c[ ]n toat[ vredniciia str[luminat =i ]n toat[ bun[tatea curat s[ va afla.1 }nal\e dar[ cere=tii cornul sl[vii lui =i, dintr-a mele dzile scurt`nd, dzilele lui ]nmul\asc[, =i nenum[ra\i aii ]i adaug[. C[ ce sint, dup[ pricina dint`i2, a lui =i de la d`nsul sint, c[ od`n[oar[ puterea cornului3 lui cu antidotul cel nepre\uit =i ]n de binefaceri neperigr[psit asupra sl[biciunii cum mai cur`nd de n-ar fi agiuns, ]nc[ de mult via\a mi s-ar fi curmat =i \[rna cu pravul mi s-ar fi amestecat.4 Ce acmu, pentru c[ci la vremea ]mpreun[rii neafl`ndu-m[ =i de a lui nes[\ioas[ prival[ lipsindu-m[,
1 Portretul admirativ, f[cut de ast[ dat[ de Scarlat lui Dimitrie, neag[ cu totul pe cel anterior. Sunt de re\inut calit[\ile invocate, pentru a cunoa=te p[rerea deosebit de bun[ pe care scriitorul o avea despre sine, ele constituind un adev[rat autoportret sub raport moral, al voin\ei =i al virtu\ilor mintale: statornic ]n promisiuni =i angajamente (,,la cuv`nt st[t[toriu“), perseverent ]n activitate („la lucruri st[ruitoriu“), echilibrat mintal („la minte necl[titoriu“), iubitor al adev[rului =i ne]ng[duitor cu minciuna, preocupat de a nu flec[ri („despre voroavele de=erte poste=te“), fiind, de asemenea, vestit pentru virtu\ile lui („]n toat[ vredniciia str[luminat“). Portretul consun[, cu unele complet[ri, cu cel f[cut mai ]nainte de Toma Cantacuzino, constituind un model al vie\ii sociale. 2 Cantemir dezvolt[, ]n Istoria ieroglific[, o ]ntreag[ teorie a cauzalit[\ii, cauza ini\ial[ av`nd un rol metodologic deosebit ]n desprinderea adev[rului din lan\ul complex al rela\iei cauz[-efect, ]n lumea fenomenelor sociale =i mai ales ]n rela\iile interindividuale. Scarlat este silit s[ recunoasc[ faptul c[ ]n lan\ul de conflicte dintre cei doi, Dimitrie Cantemir joac[ rolul de cauz[ prim[ ]n sensul c[ acest lan\ al rela\iilor dintre ei a ]nceput printr-o binefacere fa\[ de Scarlat, care, ]ns[, a uitat-o. 3 Este vorba de credin\a popular[, p[truns[ prin fizioloage, dup[ care cornul inorogului ar con\ine o substan\[ ce ar neutraliza otr[vurile. 4 Prin urmare, Cantemir l-ar fi sc[pat pe Scarlat de o datorie mare, pentru care acesta fusese probabil ]nchis =i pus ]n situa\ia de a fi ucis la cererea creditorilor, practic[ obi=nuit[ ]n acea vreme. Aceast[ achitare de datorii vine

Istoria ieroglific[. Vol. II

63

inima-mi cu par[ ]n[l\at[ =i cu v[paie nest`mp[rat[ ]mi arde. Ce poate fi fortuna =egi necredzute =i glume nesuferite ca acestea ar[t`ndu-mi, cu ]ntrist[rile =i m`hnirile mele giuc`ndu-s[, s[ z[b[ve=te. De care lucru, pentru a lui de a doa venire f[r[ =tiin\[ s[ nu fiu,1 ca paguba =i pedeapsa carea acmu sufletul mi-au sim\it, a-mi r[scump[ra =i a-mi m`ng`ia s[ pociu, =i de nu cu s[rutarea talpelor, macar cu privala ochilor s[ m[ ]nvrednicesc, carea, una =i singur[, toat[ ]ntrist[ciune =i m`hniciunea a-mi r`dica =i toat[ durerea inimii a-mi vindica, destul[ =i de prisosit ieste.“ +oimul, la inim[ curat, viclenelor a Hameleonului cuvinte ]ncredin\`ndu-s[, precum iar[=i dup[ c`teva dzile sint s[ s[ ]mpreune ]i spus[. 2 Hameleonul ]ndat[: „Dar[, eu =tiu, dzice, c[ visele mele pe mine s[ m[ am[geasc[ cu putin\[ nu ieste.“ +oimul: „Ce vis ieste acela, rogu-te, c[ =i denioarea pomenind, precum asupra lui ]l vii izb`ndi dziceai?“ Hameleonul dinceput pre am[nuntul ]ncepu a i-l povesti, precum mai sus s-au dzis. +oimul, deodat[ ad`ncimea visului cu sigeata socotelii p[trundzind, t`lcul ce i-ar fi mult s[ mira =i c[tr[ Hameleon: „Dar[ tu acesta cum l-ai t`lcuit?“ dzis[. Hameleonul nu numai ]n cuvintele aievea viclean, ce ]nc[ =i ]n vise fantastice du=man,3 acmu, ]naintea +oimului, visul spre bine t`lcuia =i pre scurt mintea a-i c[ptu=i siliia, dzic`nd:
]n contradic\ie cu acuza\ia anterioar[ a lui Scarlat privind faptul c[ tocmai datorit[ lui Dimitrie ar fi fost re\inut ]n ]nchisoarea bostangiilor. 1 Sim\ind c[ Toma Cantacuzino a r[mas convins de sinceritatea declara\iilor sale pentru Dimitrie Cantemir, Scarlat roag[ pe mandatarul cur\ii de la Bucure=ti s[-i anun\e =i lui data celei de a doua ]nt`lniri dintre Toma =i Dimitrie, ascunz`ndu-i, bine]n\eles, motivele reale. 2 Naivul Toma se las[ ]n=elat de Scarlat, c[ruia ]i spune c[ peste c`teva zile va avea loc o nou[ ]nt`lnire cu Dimitrie Cantemir. Precizarea „c`teva dzile“ ne ]ndrept[\e=te s[ consider[m just[ t`lcuirea celor ,,1500 de minute“ prin 15 zile necesare trimiterii =i sosirii coresponden\ei dintre Istanbul =i Bucure=ti. 3 Ar putea ]nsemna vise ce scap[ unei chei ra\ionale =i ca atare greu sau imposibil de descifrat; acestea nu intrau ]n aten\ia lui Scarlat.

64

Dimitrie Cantemir

„P[durea cea deas[ =i umbroas[: grijea carea pentru pogor`rea Inorogului purtam era =i ]ndoin\a vinirii lui la ]mpreunare ]ns[mna1. Salamandra carea ]n para focului s[ p[=tea: vechiul nepriete=ug, carile ]n r[ut[\i au crescut =i s-au hr[nit. Foametea carea ]n p`ntece mi s-au scornit: jelea carea pentru acest nepriete=ug mi-au vinit =i de greu pentru priietini inima mi s-au r[nit. Leacul oa[lor =erpelui, carile mai mare durere mi-au f[cut: vinirea Inorogului pentru a c[riia ne=tiin\[ oarece ]n prepusuri am ]ntrat =i ispita cea de dineaoarea am f[cut. Z[mislirea =i na=terea puilor prin p`ntece: nedejdea vinirii lui =i minunat[ ispr[virea lucrului priete=ugului ce va s[ s[ fac[. Pasirea cea neagr[, carea, de cornul Inorogului neput`ndu-s[ lipi, cu capul ]n gios au c[dzut: vestea =i numele cel r[u, carile pre n[paste asupra cinstii Inorogului ]l punea, adev[rul cunosc`ndu-s[, de pre capul lui s[ va r`dica =i ]n pr[pastea uit[rii s[ va lep[da. Leacul cel peste putin\a firii Inorogul ]i ar[ta =i ]ntr-ace dat[ sf`r=itul visului urma: precum veseliia =i bucuriia carea din isprava lucrului va lua, ]n lume ]mpotrivnic sau ]n ceva betejitoriu a i s[ afla nu va putea, =i a=e, tot s[v`r=itul lucrului ]n bucurie =i inim[ bun[ va r[m`nea.“ A=e Hameleonul ]n grab[, la unele prindzindu-s[, la altele neprindzindu-s[, ]zb`ndirea visului n[dind =i c`rpind ]n scurte cuvinte, lungi =i late vicle=uguri acoperiia.2 Ce +oimul, macar c[ visul ]n multe p[r\i lua, ]ns[ deodat[ ]n c[mara t[cerii ]l ]ncuie =i sf`r=itul lucrului t`lcuirea visului s[ arete a=tepta (c[ vr[jitorii minciuno=i =i credz[torii p[rerilor
Scarlat trece, ]n fa\a lui Toma, la o a doua t`lcuire a visului s[u. Este interesant[ reconstruc\ia =i reinterpretarea simbolurilor onirice, Cantemir introduc`nd astfel o important[ not[ de relativism ]n domeniul oniric, aflat ]n acea vreme ]nc[ ]n stadiul t[lm[cirilor tradi\ionale. 2 Noua interpretare a visului era, de fapt, o ]ncercare a lui Scarlat de a mistifica lucrurile cu scopul de a convinge pe Toma c[ actualele demersuri pentru ]n\elegere se vor termina cu bine pentru toate persoanele: Toma, Dimitrie =i Scarlat.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

65

nop\ii, de nu fra\i, iar[ veri primari ]=i sint. Cela din minciuni adev[rul, cesta din fantazie chipul a scoate sile=te). 1 Dup[ acestea Hameleonul de la +oim ie=ind =i cum v`natul au pierdut =i Inorogul au sc[pat, cu mare jele =i a inimii durere g`ndind, de mare n[caz budzele ]=i mu=ca =i m`nule ]=i fr`ngea. +i a=e, cum mai degrab[ la dul[i =i la ogari alerg`nd, cu fa\a posomor`t[ =i cu inima ]nfr`nt[, ]n trist chip =i jelnic[ ]nchipuire li s[ ar[t[ 2 (c[ a am[geilor cea mai de frunte ]nv[\[tur[ =i mai de treab[ schimositur[ ieste ca ]n inim[ pe cacodemonul, iar[ ]n fa\[ evdemonul s[ poarte)3, pre carile ei, ]ntr-aceasta form[ =i ar[tare v[dzindu-l: „Ce poate fi aceasta, o, priietine, dzis[r[, c[ chipul urgie =i fa\a bezcisnicie ]\i arat[ =i lucru peste voie s[ \i s[ fie t`mplat, m`hnite c[ut[turile =i fierbin\i oft[lurile ]\i m[rturisesc? Au spre chedzi r[i vr[jile ceva \-au menit? Au spre pofta inimii noastre de ceva ]mpotriv[ =i neagr[ veste ai sim\it? Sau de nu \ie ceva r[u \-au vinit, altuia vreun bine a s[ face ai cunoscut (c[ zavistnicul m`hnirea ]ndoit[ poart[, una c`nd lui ceva r[u, alta c`nd altuia ceva bine s[ nu cumva vie s[ teme). Noi p`n[ acmu ]ntr-at`t t[cere ]nfundat a te videa nu ni s-au t`mplat. Limba cea ca clopotul cine \-au legat? Gura cea ca doba ce \-au astupat? Voroava cea ca pohoaiele ploilor cine \-au ]nghe\at? Glasul cel ca tunul fulgerului ce \-au amor\it? Mul\imea cuvintelor cele ca p[cura izvor`toare =i ca n[boiul pe toate =esurile clevetelor n[bu=itoare cine \-au oprit? F[r[ nici o z[bav[ =i cum mai cur`nd spune-ne, ca, sau m`hnirii ]mpreun[ p[rta=i, sau, de va fi
1 Fa\[ de visul povestit =i interpretat de Scarlat, Toma adopt[ atitudinea cea mai potrivit[: va a=tepta s[ vad[ cum se vor desf[=ura evenimentele. Atitudinea lui Toma coincidea cu cea a lui Dimitrie, care nu credea nici ]n vr[ji, nici ]n visuri (vezi paranteza). 2 Nemul\umit =i m`hnit de e=ecul demersurilor sale pentru capturarea lui Dimitrie, Scarlat se duce s[ comunice toate acestea agen\ilor munteni. 3 Evdemonul ]n fa\[, cacodemonul ]n inim[: tu ar[tare priietin, iar ]ntr-ascuns nepriietin (D. C.) — caracteristica ipocri\ilor =i ]n=el[torilor, dup[ p[rerea scriitorului.

5 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

66

Dimitrie Cantemir

cu putin\[, m`ng[ietori =i gona=i s[ ne facem. (C[ cuv`ntul m`ng`ios la ]ntristare ieste ca numele doftorului la dz[care), carile macar c[ ]ndat[ toat[ ]ntristarea n-ar r`dica, ]ns[ o ]ndoin\[ oarecarea chitelelor aduce. (Iar[ unde ]ndoin\a, acolea =i nedejdea, =i unde nedejdea, acolea =i ]ncep[tura m`ng`ierii ieste), precum =i doftorul macar c[ nu ]ntr-acea dat[ toat[ boala scoate, nici numele lui face minuni, ce nedejdea bolnavului r`dic`nd, socote=te c[ cel ce leacurile d[, de fa\[ ieste, a=e precum =i leacul ]i va afla nedejduie=te, care nedejduire oarecare chip de ote=ire ]i aduce.“ Hameleonul, din n[ri pufnind, pieptul izbind, din cap tremur`nd, din m`ni arunc`nd, cu picioarele ca dul[ii turba\i \[rna ]mpr[=tiind, din gur[ aspum`nd =i toat[ icoana vr[jm[=iii de la inim[ ]n fa\[-=i zugr[vind: „O, fra\ilor =i prietinilor, ]n mare a inimii str`mtoare m[ aflu, dzis[, at`ta c`t, precum s[ dzice dzic[toarea, c[ de oi gr[i, oi muri, de oi t[cea, oi plesni, =i din doa[ r[ut[\i carea de mai bun[ s[ aleg mintea nu-mi poate nemeri. S[ ]ncep, tremur, s[ nu ]ncep, de n[caz m[ cutremur, s[ dzic, m[ tem, s[ nu dzic, putere a r[bda nu mi-au r[mas, ca f[t[toarele la ceas am sosit: s[ f[t, durerile =i chinurile m[ ]nsp[iminteadz[, s[ nu f[t, p`ntecele ]mi crap[ =i cuvintele ca puii ohendrii prin treci ]mi ies. S[ stric doa[, tocm[sc una, s[ tocm[sc doa[, stric o mie. Pentru care lucru, mai denainte, p`n[ cuv`ntul a v[ de=chide, prietinesc sfat s[-mi da\i =i cu m`na fr[\asc[ s[ m[ ]nd[m`na\i v[ poftesc. Adec[, ]nt`i s[ stric doa[ =i s[ tocm[sc una? Au ]nt`i, tocmind una, s[ stric doa[? La aceasta ]ntrebare de voi videa c[ =i voi dup[ a mea socoteal[ m[ sf[tui\i, atuncea gura de voi ]nchide, p`ntecele s[-mi ca=ce =i pre spinare plesnind, povestea prin treci s[ izbucneasc[ =i c[lc`iul ]n locul rostului s[ gr[iasc[ voi lasa.1"
1 Scarlat Ruset este ]ndemnat de agen\ii munteni s[ le comunice cauza m`hnirii sale, dar acesta ezit[ s[ le vorbeasc[ direct despre e=ecul ]ncerc[rii de a prinde pe Dimitrie Cantemir. De altfel, avea =i de ce s[ se team[, ]ntruc`t urma s[ acuze de acest e=ec pe Toma ]nsu=i, =eful spionilor.

Istoria ieroglific[. Vol. II

67

Dul[ii, c`t[va vreme ]n g`nduri st`nd =i la ]ntrebare f[r[ baiere ca aceia ce s[-i r[spundz[ socotind, mai t`rdziu ]ntr-acesta chip ]i dzis[r[: „La toat[ ]ncep[tura a tot lucrul doa[ s[v`r=ituri a unii pricini s[ socotesc, carile pentru un s[v`r=it dintr-acele doa[ s[ ]ncepe, adec[ un s[v`r=it ieste, pentru ca oricum ar fi, lucrul acela ieste s[ s[ fac[, iar[ altul ieste, pentru ca bine sau r[u, tare sau slab, trainic sau netrainic =i altele asemenea acestora s[ s[ fac[ caut[. Deci c`nd cel de pre urm[ =i mai cu anevoie nu s[ socote=te, cel mai dint`i =i mai pre lesne s[ apuc[. A=ijderea (orice mai cu lesne la s[v`r=itul poftit a s[ duce s-ar putea, aceia=i mai cu greu =i mai cu nevoie a s[ face nebunie ieste). Deci pentru care s[v`r=it pricina ]nceperii \-ar fi socotind, spre acela lucrul ]\i a=adz[. Iar[ amintrilea =tim c[, precum din fire, a=e din me=ter=ug, tot lucrul dec`t a s[ face, a s[ strica mai pre lesne ieste. C[ un copaciu ]n 40 de ani la cea deplin v`rst[ =i hiri=[ m[rime a vini, iar[ a s[ usca ]n 40 dzile poate. A=ijderea, videm c[ cele ]n me=ter=ug a s[ tocmi dec`t a s[ face mai lesne =i dec`t am`ndoa[ mai lesne stricarea, c[ piramidele Eghiptului, colosul Rodosului, raiul Vavilonului, capi=tea Efesului1 carea prin vremea a [...]2 de ani de-abiia =i cu lucrarea a toat[ putin\a Asiii cu mare nevoie a s[ ispr[vi s-au putut; =i altele asemenea acestora, cu c`t[ nevoie =i cu c`t[ ostenin\[ s-au f[cut, cine poate povesti? Carile c`t de cu lesne =i c`t de cu iu=or ]n nimic[ s-au ]ntors, a to\i muritorilor minune aduce (c[ a tot muritoriul tot lucrul muritoriu =i pu\in st[t[toriu ieste). A=ijderea altele, precum pre lesne a s[ face, a=e mai pre lesne a s[ strica, iar[ a s[ tocmi, toat[ isteciunea me=terilor gone=te (c[ un copil mititel cu un be\i=or sup\irel o mie de oale =i dz[ci de mii de stecle a sf[r`ma
Cantemir enumer[ patru din „cele =apte minuni ale lumii“ din antichitate: piramidele Egiptului, colosul din Rhodos, gr[dinile suspendate („raiul“) din Babilon, templul („capi=tea“) din Efes, celelalte trei fiind mausoleul din Halicarnas, farul din Alexandria =i statuia lui Zeus din Olimpia de Fidias. 2 Loc alb ]n manuscris.
1

68

Dimitrie Cantemir

poate, iar[ o mie de olari o oal[ spart[ a c`rpi =i dz[ci de mii de steclari o stecl[ fr`nt[ a tocmi nu pot). +i precum s[ dzice cuv`ntul (un nebun o pietricea ]n fundul m[rii arunc[, pre c[rea o mie de ]n\[lep\i s[ o scoat[ vrednici nu sint), care paradigm[ lesnirea facerii, =i nevoia desfacerii arat[. Acmu, dar[, chipul facerii, tocmelii =i stric[rii ]n sine socotind, dup[ care ai pofti, sfatul nostru alc[tuie=te =i de carea ]nt`i s[ te apuci, alege“1. Hameleonul r[spuns[: „Adev[rat, dzice, c[ prietineasc[ sf[tuitur[ =i ]n\elep\asc[ ]nv[\[tur[ mi-a\i dat, =i acmu cunosc (c[ sufletele priietinilor adev[ra\i, cu puterea simbathiii carea ]ntre sine au, unul g`ndul altuia oarecum nemere=te =i unul altuia proroc s[ face). Dup[ povestea dar[ carea au trecut =i dup[ sfatul carile de la voi am audzit, urmadz[ ca ]nt`i doa[ stric`nd, apoi pre unul s[ tocm[sc, carile mai pre urm[ a multora de tocmirea vie\ii pricin[ poate fi. Ve\i =ti, dar[, o, fra\ilor, c[ pieirea a doa[ capete ieste via\a a capului al triilea, adec[ cu moartea Inorogului =i acmu =i a +oimului, via\a Corbului s[ va st[rui, prin carile toat[ a pasirilor =i a dobitoacelor monarhie s[ va ]nt[ri =i despre r[zsipa
Prin intermediul agen\ilor, Cantemir dezvolt[ o teorie a ac\iunii =i crea\iei umane. O ac\iune uman[, =i ca atare o crea\ie, este expresia unei motiva\ii sau a unor interese (,,pricini“). }n realizarea oric[rei ac\iuni se au ]n vedere dou[ perspective sau scopuri („s[v`r=ituri“): aceea a ac\iunii ]n sine, un lucru urm`nd s[ fie f[cut indiferent de orice implica\ie; =i cea a valorii, lucrul put`nd fi f[cut „bine sau r[u, tare sau slab, trainic sau netrainic“ etc. De asemenea, ]n realizarea unui lucru se are ]n vedere procedeul cel mai lesnicios =i, am zice ast[zi, cel mai economic, orice complicare inutil[ sau adoptarea unei c[i mai dificile dec`t este necesar \in`nd de domeniul ira\ionalului. Judec`nd, apoi, lucrurile din perspectiva durabilit[\ii („tr[inicia“), ]n general acestea se produc mai greu =i se pot nimici mai u=or, fie =i cele construite ]n vederea unei durabilit[\i mari. Cantemir interpreteaz[ problema prin z[d[rnicia =i de=ert[ciunea str[duin\elor =i crea\iei umane, idee de factur[ biblic[. Din acela=i unghi de vedere trebuia =i Scarlat Ruset s[-=i evalueze propriile sale demersuri pentru prinderea lui Dimitrie. Este curios cum tocmai agen\ii, gata la orice, sunt pu=i de scriitor s[ \in[ un logos cu o astfel de filozofie defetist-moralizatoare unui om cu o at`t de diabolic[ pl[cere =i perseveren\[ ]n a face r[u.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

69

carea i s[ g[te=te s[ va sprijeni. Iar[ ]ntr-alt chip nici putin\[, nici vreo de putin\[ nedejde au r[mas, precum mai pre urm[ povestea vi\i ]n\elege!“1 Dul[ii din gura Hameleonului pentru numele +oimului audzind, nu pu\in s[ tulburar[, c[ci =i frica ]i avea =i cinstea ]i purta. }ns[, pentru ca dintr-ad`nc lucrul mai la ival[ sa scoa\[, cu tot de-adinsul pe Hameleon a ]ntreba ]ncepur[ =i cum curg lucrurile =i ce ar fi povestea s[ le spuie ]l poftir[. Hameleonul dzis[: „Lucrurile toate dup[ poft[ =i dup[ t`lcuirea visului cea dint`i purcesese =i p`n[ ]n s[v`r=it a=e ar fi m[rs. Iar[ acmu vicle=ugul carile +oimul c[tr[ st[p`nul s[u au ar[tat =i lucrurile spre mare =i groznic r[u au mutat =i t`lcuirea visului mieu spre cumplit[ =i stra=nic[ izb`ndire au schimbat.“ Dul[ii, ]nv[luite cuvintele lui nepricep`nd, precum de aierul fierbinte ]mb[tat sau acmu la schimbarea lunii fiind, de boala ce avea2 turbat, =i tulburat s[ fie socotiia, ales de numele visului (]n carile toat[ voroava ]ntemeiat[ s[ videa), audzind (din vis, vis, =i din noapte ]ntunerec s[ ias[ socotiia), ]ns[ macar =i vis s[ fie (a tot lucrului =tiin\a dec`t ne=tiin\a [dec`t ne=tiin\a] mai bun[ =i mai de folos a fi dzicea). +i a=e, pentru temeiul voroavii =i cein\a pove=tii, v`rtos a-l iscodi apucar[. Hameleonul dzis[: „+oimul spre am`ndoa[ monarhiile aieve nepriietin =i cumplit vr[jma= a fi s-au ar[tat, =i pre mine de at`ta vreme ]n r`s =i batgiocur[ \iindu-m[, toate =i mai nenum[ratele mele slujbe ]n prav =i ]n pulbere le-au v`nturat, de vreme ce,
1 }ncurajat de agen\i, Scarlat le comunic[, tot ]n form[ voalat[, planul s[u de a nimici nu numai pe Dimitrie, ci =i pe Toma Cantacuzino, considerat de el un tr[d[tor, pentru a feri pe Br`ncoveanu de nenorocirea pe care, zicea el, i-o preg[teau cei doi. 2 Cantemir afirm[ despre Scarlat Ruset c[ suferea de o boal[ („boala ce avea“) psihonervoas[, cu manifest[ri ciclice de tip lunar („la schimbarea lunii“). Scriitorul repet[ de c`teva ori acest lucru ]n Istoria ieroglific[. (A se vedea =i anterior: „ca cum de duh r[u tulburat“, p. 15. expresie ce insinueaz[ epilepsia).

70

Dimitrie Cantemir

precum bine =ti\i, c[ cu to\ii sfatul la un loc pusesem, ca doar[ vreun mijloc a s[ afla s-ar putea, cu carile pre Inorog la prundi= s[-l cobor`m =i pre nepriietinul ob=tii la str`mptul lui =i la largul nostru s[-l aducem, la care lucru cu to\ii, ca ]ntr-o desime de p[dure umbroas[ =i ca ]ntr-o noapte nu[roas[ =i ]ntunecoas[, cu g`ndurile r[t[cind =i cu socoteala orb[c[ind, ]mblam (c[ ]ntunecarea min\ii, dec`t a nop\ii mai grea, =i piierderea socotelii dec`t a c[ii mai primejdioas[ ieste). +i acmu mai toat[ nedejdea pentru ispr[virea lucrului s[ curma, ce eu, cu multe ostenin\e =i cu fierbin\i sudori v[rsate, ]n mijlocul primejdiilor, ca o sulimendri\[ ]n mijlocul focului m-am aruncat =i acmu mijlocul lesniirii =i chipul ispr[virii afl`nd, at`ta nevoin\a mi s[ ]ndemnas[ =i pofta slujbei a\`\ase, c`t ca cum cu totului ]n foc a=i arde mi s[ p[rea =i acmu plinirea slujbei, leacul arsurii \iind, pojarul carile m[nunt[ile ]mi topiia precum s[-l potoleasc[ socotiiam. C[ci cu multe me=ter=uguri acoperite =i cu fel de feliuri de giur[m`nturi zugr[vite pre Inorog la str`mptul lui =i la largul nostru scosesem =i ]n marginea prundi=ului ]l cobor`sem. +i acmu ca cum ]n nedezlegate leg[turi =tiindu-l, din ceas ]n ceas =i asupra nepriietinului izb`ndire =i cea dorit[ a visului mieu t`lcuire s[ audz a=teptam =i, toat[ noaptea ]n g`nduri t[v[lindu-m[, ]n pat ca pe=tele pe uscat m[ izbiiam (c[ precum pe=tele afar[ din ap[ cu aier s[ ]neac[, a=e pofta peste m[sur[ toate valurile g`ndurilor asupr[-=i ]ncarc[). Iar[ dup[ ce ast[dzi soarele zorile =-au r[v[rsat =i de dzu[ s-au luminat (oh, cu multul noaptea mor\ii dec`t dzu[ ca aceasta mai fericit[ =i mai pl[cut[ mi-ar fi fost) =i curmarea nedejdii, c[rea f[r[ de nedejde mi s-au t`mplat, ]n\eleg`nd, pentru ca minciunoase ispitele Inorogului s[ ar[t, la +oim m-am dus. Nicicum de vinirea =i de slobodzirea lui ]n g`nd puind (c[ci, de ar fi vinit, precum =i eu =i voi =tire am fi avut, socotiiam), c[tr[ carile eu pentru chiar[ firea Inorogului =i pentru nest[t[toare cuvintele lui a povesti =i de-a fir-a-p[r a le t`lcui ]ncep`nd, +oimul, cu mare m`nie a m[ probodzi =i cu amare cuvinte a m[ oc[ri,

Istoria ieroglific[. Vol. II

71

au ]nceput. A=ijderea, cu nespuse laude pre Inorog a l[uda =i preste ceriu lauda a-i r`dica s[ siliia, =i, ]nc[ cu putin\[ de ar fi fost, toate tropurile ipervolice=ti unul peste altul gr[m[dind, scaun dec`t a lui Zefs mai ]nalt preste ceriuri i-ar fi a=edzat. Deciia precum Inorogul la ]mpreunare s[ fie vinit =i ]n mintea lui ad`nc[ ]n\elepciune s[ fie g[sit =i toat[ r[utatea =i str`mb[tatea la noi, iar[ toat[ bun[tatea =i dreptatea la d`nsul s[ fie aflat dzicea. C[tr[ acestea, mare cinste pomenirii numelui ad[ogea, =i precum cu jiganie ca aceasta prietinie, iar[ nu neprietinie, a face =i a p[zi trebuie, nici str`mb[ goana noastr[ (carea ]mpotriva a tuturor cere=tilor ieste), carea asupra bl`nde\elor =i line=tii lui am scornit, far[ izb`nd[ de sus =i f[r[ plat[ din ceriu a r[m`nea poate. Dup[ acestea =i pre mine cu tot de-adinsul tare m[ ]ndemna ca de acmu ]nainte, tot nepriete=ugul din inim[ sco\ind, c`t prin m`n[ mi-ar vini, spre folosul, iar[ nu ]nalgiosul lui s[ silesc, de vreme ce =i el de ast[dzi ]nainte ]ntr-aceast[ inim[ curat =i dintr-aceast[ socoteal[ nemutat r[m`ne. Ce n[boiul cuvintelor s[-mi abat (c[ci la inima dosedit[ me=ter=ugul voroavii ne]nv[\at s[ afl[ =i materiia cuv`ntului nu s[ sf`r=e=te) =i ]ntr-un cuv`nt toat[ ]ncheietura voroavii s[ cuprindz: c`t[ nepriin\[ =i vr[jm[=ie asupra Inorogului de la +oim nedejduiam, at`ta =i ]nc[ =i mai mult[ priin\[ =i fr[\ie ]ntre d`n=ii am cunoscut. Eu, dar[, o, fra\ilor, otr[vite ca acestea de la +oim cuvinte audzind, ca cum cu oa[ de n[p`rc[ m-ar fi osp[tat =i cu venin de vipere m-ar fi ad[pat mi s-au p[rut, carile cu mari dureri de ]ntrist[ri ]n ma\e-mi z[mislindu-s[, de mare n[caz p`ntecele cr[p`ndu-mi, c[tr[ voi le nasc =i visul ]n izb`ndire ]nc[ pu\in au r[mas =i mai v`rtos laudele =i cl[tirile cele de cap cu carile cu urgie ]mi porunciia, pentru ca despre voi cuv`ntul t[inuit s[ \iiu, acelea toate cl[tirea otr[vii =i a melanholiii ]n fica\i mi-au scornit, c`t, precum m[ vide\i, de tulburat ]nainte v[ stau. Ce cere=tii de s-ar milostivi =i cu at`ta poh`rnirea faptei de s-ar opri, ]nc[ tot de via\[ nedejde a=i trage. Iar[ cursul izb`ndirii visului, tot pre aceast[ cale de va merge,

72

Dimitrie Cantemir

Inorogul de toat[ primejdiia sc[pat =i m`ntuit ieste, c[ci pasirea cea neagr[, carea de corn nu i s-au putut lipi, tot cuv`ntul =i lucrul ]mpotriv[ ]mpotriva lui biruin\[ s[ nu aib[, va s[ s[ t`lcuiasc[ =i leacurile cele peste fire date, sau de tot t[g[duite, rana =i boala poftei mele a=e=i de tot neis\elit[ va s[ r[m`ie (c[ rana poftii dec`t a fierului mai obrintitoare =i de pricina c`t de mic[ mai burziluitoare ieste).“1 Dul[ii amestec[tura visului cu ]mpr[=tiitura altii voroave amestecat[ audzind, voroavii ce s[ r[spundz[ nu putea =i visul cum ar t`lcui nu =tiia. De care lucru, iar[=i pre Hameleon dintr-acestea ce s-ar ]n\elege ]ntreba =i visul ce s-ar t`lcui cerceta. El dzis[: „A visului izb`ndire ]ntr-acesta chip Dumn[dz[u s[ o dep[rtedze, iar[ ceia carea eu mai denainte am t`lcuit, de izb`ndire s[ o apropiiedze. +i mai mult pentru vis ]n z[dar cu g`ndurile ]n de=ert nu v[ purta\i, ce pentru povestea de=teptat[ lucrul a p[zi nu v[ ]ng[ima\i, =i de ce ]nt`i =i mai cu temeiu vi\i apuca, f[r[ z[bav[ v[ g[ta\i. C[ nu prea at`ta Inorogul, pre c`t +oimul lucrurilor noastre s[ ]mponci=adz[ (c[ cine priie=te nepriietinului, acela nu priie=te priietinului), =i ]ntr-aceast[ dat[ oricine via\a Inorogului pofte=te, acela cin[i spre moartea Corbului g[te=te. Iar[ c`t despre partea mea ieste, bine =ti\i, c[ ]nc[ de demult ]mbletele +oimului nu-mi pl[cea =i precum pentru vicle=ugurile ]n prepus s[ ]ntr[m era, mutarea sfatului celui dint`i ]l ar[ta, precum v-am =i mai povestit. Iar[ acmu, iat[, prepusurile mele la adevereal[ =i vicle=ugurile lui la ival[ au ie=it2 (c[
1 Folosind =i datele visului s[u, Scarlat caut[ s[ demonstreze ]n fa\a agen\ilor vinov[\ia lui Toma Cantacuzino: acesta nu numai c[ a dejucat cu bun[ =tiin\[ planul de prindere a lui Dimitrie, dar nu ]nceteaz[ s[-l laude, dovad[ c[ Toma =i-a tr[dat domnul =i st[p`nul, coaliz`ndu-se cu Dimitrie ]mpotriva acestuia. 2 Scarlat, b[nuind pe Toma mai demult de neloialitate fa\[ de Br`ncoveanu, avertizase despre aceasta pe agen\i, ceea ce ]nseamn[ c[ domnul |arii Rom`ne=ti folosea un personal de supraveghere =i control asupra re\elei sale de spionaj =i chiar asupra trimi=ilor s[i speciali. De altfel, cronica lui Radu

Istoria ieroglific[. Vol. II

73

spre porunca st[p`neasc[ ce vicle=ug mai mare a fi poate dec`t priete=ug =i fr[\ie a lega cu nepriietinul cel de moarte), precum =i +oimul a face acmu s-au v[dzut, carile, pre vr[jma= ca acesta la m`n[ av`nd, nu numai c[ci ]n toat[ pacea l-au slobodzit, ce ]nc[ =i departe \iindu-i, spre a lui priin\[ =i a vicle=ugului p[rt[=ie pre al\ii a-i ]ntoarce sile=te. }ns[ precum bine salamandra m[ mustra c[ nu fietecui ieste dat j[ratec a m`nca (nici fietecui de lucruri aspre =i grele a s[ apuca s[ cade, ales c`nd pricina asupritoare lipse=te). Dar[ de vreme ce eu, tic[losul, j[ratecul am m`ncat, ]n ma\[ neast`mp[rat pojar ca acesta mi s-au a\i\at, oa[le ohendrii am b[ut, puii =erpelui am z[mislit =i acmu iat[ c[ i-am =i n[scut, pre to\i cere=tii milostivi cu plec[ciune rog ca aceasta numai, iar[ nu alta, izb`ndirea visului s[ fie. C[ p`n[ aice fortuna piciorul a c[lca de-=i va opri, tot oarece nedejde r[m`ne ca lucrul ]nceput la s[v`r=it s[ s[ duc[, ]ns[ nevoin\[ din inim[ =i silin\[ din suflet de s[ va pune (c[ nevoin\a sufereal[ cearc[, iar[ sufereala toate rabd[, iar[ r[bdarea cu vreme mai mult izb`nde=te).“ 1 Dul[ii dzis[r[: „Dar[ acmu adev[rat, peste =tiin\a noastr[, Inorogul cu +oimul ]mpreunare s[ fie avut? +i f[r[ prepus cuvinte nec[dzute ca acestea c[tr[ tine ]mpotriva st[p`nului nostru s[ fie gr[it?“ „Cu bun[ sama, r[spuns[ Hameleonul, =i a=e s[-m aib parte de copiii pre carii acmu prin p`ntece i-am n[scut (c[ bine =ti\i c[ ]ntr-alt chip na=terea copiilor firea mi-au t[g[duit) =i a=e roada s[diturii carea am s[dit =i zmiceaoa, odrasla hultuoanei carea am hultuit s[-mi creasc[, c`t ieste minciun[ sau alt chip de blojeritur[ ]n voroava mea. Deci mai mult ceva de acestea a v[ prepune v[ p[r[si\i =i cum mai cur`nd pentru lucrurile Inorogului =i penGreceanu, cronicarul oficial al lui Br`ncoveanu, ]nregistreaz[ manifest[rile de neloialitate ale lui Toma Cantacuzino fa\[ de domnul |[rii Rom`ne=ti. 1 }n colocviul cu agen\ii munteni, Scarlat face mereu referiri la visul s[u, d`nd progresiv o alt[ interpretare.

74

Dimitrie Cantemir

tru str`mbe ]mbletele +oimului, Corbului =tire s[ da\i. C[ amintrilea (rana obrintindu-s[ =i patima ]nvechindu-s[, a s[ vindica cu nevoie va fi) (c[ci p`n[ a nu fl[m`ndzi, hrana a cerca, a socolanilor, iar[ fl[m`nd pe la u=ile altora a s[ ]mprumuta, al lene=ilor lucru ieste). +i c[tr[ acestea lucrul ]nc[ mai dintr-ad`nc a cunoa=te de vi\i vrea, a =ti vi s[ cade c[ a +oimului fapte spurcate nu numai cu at`ta s[ ]ncheie, ce ]nc[ =i de alte ale lui v`nturoase fantazii bine m-am adeverit, pentru carile f[r[ nici un prepus adeverit sint.1" Dul[ii aceia ce poate fi ]ntreb`ndu-l =i de va fi ceva de temeiu, pentru ca totdeodat[ monarhiilor =tire s[ fac[, dzic`ndu-i, Hameleonul r[spuns[: „Ieri, c`nd soarele fruntea cailor spre apus =i carul spre coada ursului celui mic ]=i ]ntoarce2, pre marginea prundi=ului ]ncoace =i ]ncolea, pentru ca meleanholiia s[-mi r[=chir, primbl`ndu-m[ =i pentru lucrurile asupr[-ne st[ruitoare ]n multe g`nduri ]nvaluindu-m[, Moliia, carea blanele stric[, ]n timpinare ]mi ie=i.3 Eu, macar c[ nu de foame, ce pentru z[bava pre v`rvul limbii lu`nd-o, ea, s[raca, de icoana mor\ii carea acmu
Scarlat consiliaz[ pe agen\ii munteni s[ alc[tuiasc[ ]mpreun[ cu el un denun\ c[tre Br`ncoveanu, ]n care s[-l ]ncuno=tin\eze despre tr[darea lui Toma Cantacuzino. Aceasta dovede=te rolul oficial al lui Scarlat ]n re\eaua secret[ a lui Br`ncoveanu. De altfel, ]n aranjamentele f[cute de domnul |[rii Rom`ne=ti pentru sprijinirea candidaturii lui Mihai Racovi\[, lui Scarlat i se promiseser[ „florile =i v[pselele“, adic[ „voie slobod[, minciuni, vicle=uguri a face =i a scrie“, situa\ie ce ]nseamn[ investirea lui ca agent de spionaj at`t ]n folosul lui Racovi\[ c`t =i al lui Br`ncoveanu. Un asemenea rol ]l jucase =i Chiri\[ Dimachi, care, ca diplomat al lui Constantin Duca, furniza informa\ii despre acesta cur\ii socrului de la Bucure=ti. 2 Caii soarelui cu fruntea spre apus =i carul spre ursul cel mic ]=i ]ntoarce: adec[ dup[ noa[ ceasuri de dzi, pin chindie (D.C.). 3 „Moliia din blane“: Athanasie Papazoulu, mic agent al Cantemire=tilor, ]n toamna anului 1703 ]n=tiin\ase pe Dimitrie de hot[r`rea adun[rii restr`nse a boierilor afla\i la Adrianopol de a-l urm[ri =i a-l prinde. Din pasajul de fa\[ rezult[ c[ Athanasie Papazoulu c[zuse ]ntr-o curs[ ]ntins[ de Scarlat, care urm[rea s[ ob\in[ de la el unele informa\ii secrete.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

75

dinainte-i sta, tare ]nsp[im`ndu-s[, cu mare umilin\[ a mi s[ ruga ]ncepu =i: „Cru\[-mi via\a, domnul mieu, dzicea, spre moale =i molatec trup=orul mieu aspru =i nedomolit nu te ar[ta, ce ]nt`i doa[, trii jelnice a mele cu cele mai de pre urm[ trase duhuri alc[tuite stihuri =i olic[ite c`ntece ascult`nd, vii cunoa=te c[ musele, pre cei ce de la inim[ le iub[sc, cu darul profitiii ]i ]mpodob[sc! Care c`ntec, bine]n\eles, =i mie =i \ie =i pre l`ng[ noi ]nc[ multora via\[ a da, iar[ amintrilea neaudzit =i ne]n\eles, a multora a\a vie\ii a curma poate.“ Eu ]i dzi=i: „(De moarte nu te teme =i de via\[ nu fi cu grij[), ce c`ntecul ce =tii1 cum mai cur`nd =i cum mai bine =tii, mi-l c`nt[, pentru carile ]mpreun[ cu via\a =i alte multe =i scumpe de la mine daruri vii lua, carile, dup[ giuruin\a cuv`ntului, ]ndat[ =i cu plineala lucrului vor urma.“ Ea, dar[, ]ntr-acesta chip c`ntecul ]ncepu:
„Cu penele +oimul v`ntul despic`nd, Cu B`tlanul negru cuv`ntul puind, Corbul dinceput cu r[u tir`ne=te, Nici din hereghie2 pre drept st[p`ne=te, Ce-n cuibul altora oa[le ce au scos,3
1 Scarlat =tia bine c[ Athanasie Papazoulu cuno=tea unele secrete importante, de deconspirarea c[rora depindeau via\a =i moartea unor persoane importante ale vie\ii politice de atunci („c`ntec... mie =i \ie =i pre l`ng[ noi ]nc[ multora via\[ a da, iar[ amintrilea neaudzit =i ne]n\eles, a multora a\a vie\ii a curma poate“). 2 „Hereghie — origine nobil[, princiar[. Cantemir repet[ afirma\ia c[ Br[ncoveanu nu era de origine princiar[ =i ca atare nu avea drept la domnie. 3 Neav`nd drept la mo=tenire, Br`ncoveanu s-a folosit ]n acest sens de dreptul altora. }n Istoria Imperiului Otoman Cantemir va afirma c[ acesta a uzurpat numele Basarabilor. }n realitate, Br`ncoveanu, nepot al fra\ilor Cantacuzini, cu drept la domnie, a c[p[tat tronul printr-un aranjament de familie, nici unul dintre fra\ii lui +erban Cantacuzino nevr`nd s[ se ]ncarce cu o at`t de dificil[ responsabilitate. Se vede ]ns[ treaba c[ nepo\ii de fra\i ai domnului decedat nu vroiau s[ mai \in[ seama de un astfel de aranjament. Unul dintre ace=tia era Toma. P`n[ la urm[ tronul a fost ocupat de +tefan Cantacuzino, dup[ uciderea lui Br`ncoveanu (1714).

76

Dimitrie Cantemir

Tare laba +oimului le va da-le gios1, Cel cu un corn, iute, mai iute la minte,2 Ale sale cere cu svinte cuvinte. }n cur`nd[ vreme, dup[ fulger, tunul R[u ]i va detuna, din mul\i p`n la unul 3.

A=ijderea vii =ti, domnul mieu, dzis[ Moliia, eu, tic[loasa, =i a m[ na=te =i a m[ hr[ni din pieile jig[niilor obiciuit[ fiind, cu am[geal[ blane socotind a fi, ]n ni=te pene am fost ]ntrat, de la carile =i c`ntecul acesta acmu de cur`nd am ]nv[\at. Penele dar[ precum s[ videa era de +oim cu de B`tlan amestecate4, carile dup[ sf`r=itul c`ntecului, ]ntre sine o voroav[ dulce =i iscusit[ ca aceasta a =opti ]ncepur[. +i ]nt`i penele B`tlanului cuv`ntul apuc`nd, dzicea: „Pre st[p`nul mieu, acmu de cur`nd, Corbul l-au trimis, pentru ca ]mpreun[ cu st[p`nul vostru, +oimul, de paz[
1 Se afirm[ expres c[ Toma Cantacuzino, care avea drept la domnie, ar umbla s[ r[stoarne pe Br`ncoveanu, v[rul s[u primar. 2 O nou[ autocaracterizare a lui Dimitrie Cantemir (,,cel cu corn“): un om „mai iute la minte“ dec`t al\ii. Despre el se spune c[ =i-ar cere ni=te drepturi fa\[ de Br`ncoveanu („ale sale cere“). Preten\iile celor doi ]mpotriva lui Br`ncoveanu ar fi putut s[-i ]mprieteneasc[. 3 Penele +oimului =i a B`tlanului sunt slugile lor (D. C. ) — versurile, alc[tuite ]ntr-o form[ scriptic[, se pot traduce astfel: Prin agen\ii („slugile“) lui Toma Cantacuzino =i prin Dimachi, capuchehaia sa la Poart[, Br`ncoveanu ]=i aranjeaz[ treburile de domnie („cuv`ntul puind“) ]n capitala Imperiului Otoman, aceasta ]nsemn`nd c[ domnul |[rii Rom`ne=ti se men\inea la putere cu ajutorul poli\iei sale secrete. De=i nu are dreptul de a fi domn, el st[p`ne=te |ara Rom`neasc[. Toma Cantacuzino va avea grij[ s[-l r[stoarne. Dimitrie Cantemir ]=i va ridica =i el preten\iile sale, astfel ]nc`t ac\iunea conjugat[ dintre cei doi va avea asupra lui Br`ncoveanu =i asupra familiei sale efectul unui tr[snet („tun“) nimicitor. Despre faptul c[ Toma Cantacuzino complota ]ntr-adev[r ]mpotriva lui Br`ncoveanu vorbe=te =i cronicarul oficial al domnului, Radu Greceanu. 4 At`t Toma Cantacuzino c`t =i Chiri\[ Dimachi ]=i aveau fiecare agen\ii personali, care se spionau =i se supravegheau reciproc. Se vede c[ acest Papazoulu asistase din umbr[ la o adunare a agen\ilor lui Toma =i Dimachi =i, tr[g`nd cu urechea la discu\iile lor, a aflat astfel secretele pe care le va dezv[lui apoi lui Scarlat.

Istoria ieroglific[. Vol. II

77

prin mun\i =i prin g`rlele apelor s[ fie =i nu =tim ]nc[ pentru alt oarecine (a c[ruia nume l-am uitat) aminte s[ le fie le-au poruncit, ca doar[ a-l prinde put`nd, nu =tim ce r[utate mare s[-i fac[ s[ g[tesc. }ns[ ce vor putea ispr[vi nu putem =ti, de vreme ce, precum ]n\elegem, nu pre iu=or acesta lucru a ispr[vi nedejduiesc.“1 Iar[ penele +oimului dzis[r[: „Voi, puturoaselor, c`te cuvinte a\i gr[it, pre toate cu nu =tim, nu =tim, le-a\i amestecat. Ce noi =tim c[ st[p`nul nostru nici nebun, nici luat de minte ieste, ca organ r[ut[\ii =i cle=tele faurului s[ s[ fac[ =i =tim c[ tot sfatul din r[u spre bine =i din minciunos spre adev[rat l-au mutat (c[ precum atocmirea m[dularelor la frumse\ea trupului, a=e atocmirea sfaturilor la podoaba ]n\elepciunii sluje=te). Adec[ de str`mb[ v`narea Inorogului p[r[sindu-s[, ei pre cela ce i-au trimis s[ v`nedze =i pre noi din pestri\e s[ ne fac[ negre, iar[ pre voi din negre s[ v[ fac[ pestri\e, care lucru acmu, cu mijlocul celor ce =tiu v[psi acestea, ieste gata =i precum dup[ fulger ]ndat[ tunul urmadz[, a=e dup[ sfat, cuv`ntul ]n lucrul s[ va plini 2." Acestea, o fra\ilor, de la lighioaia carea afar[ din toat[ patima noastr[ ieste am audzit =i, precum pentru ]ncep[turi, a=e pentru sf`r=ituri, vreo =tire s[ aib[ ]n ceva a prepune nu ieste. De care lucru, aievea ieste c[ prob[ziturile carile ]n obraz mi le arunca =i laudele cu carile pre Inorog preste nu[ri r`dica cu a Moliii
1 Agen\ii lui Dimachi, vorbind oarecum voalat, dest[inuiesc c[ =eful lor, ]mpreun[ cu Toma, au primit sarcin[ de la Br`ncoveanu s[ urm[reasc[ =i s[ captureze pe cineva aflat ]n Istanbul („mun\ii =i g`rlele apelor“), desigur pe Dimitrie Cantemir; ei ]=i exprim[ ]ns[ opinia c[ o astfel de sarcin[ p[rea irealizabil[. 2 V[psitorii penelor: schimb[torii stepenelor (D. C.) — adic[ ai rangurilor sociale =i ai func\iilor. Agen\ii lui Toma spun lucrurilor pe nume, afirm`nd c[ Toma nu admite s[ se fac[ unealta ac\iunii nedrepte dus[ de Br`ncoveanu contra lui Dimitrie. Dimpotriv[, Toma se va ]ntoarce ]mpotriva domnului |[rii Rom`ne=ti =i va schimba rolurile agen\ilor s[i =i ai lui Dimachi, toate aceste lucruri urm`nd s[ se petreac[ cur`nd. O astfel de conversa\ie ]ntre cele dou[ grupuri de agen\i demonstreaz[ c[ ]nc[ de la ]nceput se ajunsese la o colaborare ]ntre Toma =i Dimachi.

78

Dimitrie Cantemir

cuvinte foarte bine s[ potriv[sc =i dec`t lumina soarelui mai tare s[ adeveresc. Acestea, pre c`t a mea proast[ socoteal[ agiunge, cu un ceas mai ]nainte la o cale de nu s[ vor pune, m[ tem c[ s[ nu cumva ias[, precum penele dzicea, =i noi pre al\ii a v`na ]mbl`nd, s[ nu ne cumva v`nedze al\ii pe noi (c[ ce ieste dup[ p[rete, ochiul muritoriu a videa, =i ce s[ va na=te m`ne sufletul ]n muritoriu a cunoa=te nu poate). Pentru care lucru (tot cuv`ntul ascultat, tot sfatul de ]ntrebat =i tot prepusul cu chibzuit[ socoteal[ cercat =i scuturat trebuie).“1 Dul[ii de acestea cu ]nformuite dovedele a Hameleonului tare adeverindu-s[ =i cuvintelor lui v`rtos ]ncredin\`ndu-s[, ]ndat[ pentru toate Corbului =tire f[cur[2 (c[ precum dul[ii frico=i de frundza cl[tit[ latr[, =i coteii minciuno=i de pe urma =oarecelui, ca dup[ a iepurelui cehnesc, a=e iu=orul la minte de toate s[ teme =i pentru adev[r minciuna pre lesne crede). Ce Hameleonul me=ter=ugul ritoric[i ]n poetic[ mut`nd,3 o senten\ie veche spre mai mare r[ul nou ]ntr-acesta chip le prociti;
Scarlat reu=e=te s[ conving[ pe agen\ii munteni, aduc`nd ca prob[ m[rturia lui Papazoulu, ale c[rei fapte coincideau cu pozi\ia adoptat[ ]n fa\a sa de c[tre Toma Cantacuzino. 2 Agen\ii munteni se hot[r[sc, ]n sf`r=it, =i dau de =tire lui Br`ncoveanu de toate cele aflate, convin=i acum c[ ]ntr-adev[r Toma ]=i tr[deaz[ st[p`nul. Astfel de denun\uri ]mpotriva lui Toma au fost consemnate =i de Radu Greceanu, cronicarul de cas[ al lui Br`ncoveanu. 3 Cantemir vorbe=te despre devierea retoricii ]n poetic[, retorica fiind ]n\eleas[, ]n concep\ia cantemirian[, ca o modalitate de falsificare a adev[rului. Filozoful nu ne spune ]n ce fel poetica poate juca un astfel de nedorit rol, dar am putea avansa opinia c[ ar fi eventual vorba de trimiterea la citate, cu rol aforistic (,,senten\ie“), din opere poetice de autoritate recunoscut[, ca ]n exemplul de mai jos. Un astfel de apel, de obicei din nevoi de ordin practic (solu\ii preluate din citate pentru situa\ii analoge) ]nseamn[, din punct de vedere logic, folosirea nejudicioas[ sau ]n scopuri necinstite a analogiei. Utilizarea unor asemenea citate din opere poetice, lucru frecvent =i ]n timpul nostru, joac[, prin urmare, un rol bine definit ]n g`ndirea literar[ =i filozofic[ a lui Cantemir, fapt ce ne ]ndrituie=te s[ consider[m c[ N. Iorga nu avea dreptate s[-l acuze pe scriitor de erudi\ie ostentativ[.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

79

’Ou calon v jile panta logon poti tectona joithn Mhdeti pant ’allonu creoz ³scemen alla ca³ autoz Teln§qai sÍrigga, pelei de toi eumarex ergon1

Adec[:

Nu ieste bine, o, priietine, pentru fietece pricin[ la me=ter a merge. Nici la toate altul s[-\i trebuiasc[, ce =i tu F[ fluierul, c[ci ]\i ieste pre lesne lucrul.2

Acei vechi a lucrurilor cunosc[tori nu ]n z[dar ]nv[\[turi ca acestea supt slovele nemuririi au legat, ce pentru ca dintru ale sale urm[torii domirindu-s[, spre folosul =i procopsala sa cuvintele la fapt[ s[ aduc[3. De care lucru noi, macar c[ =tire Corbului facem =i ]nv[\[tur[ de la d`nsul a=tept[m, ]ns[ dup[ sv`nta aceasta senten\ie =i de la noi vreo cl[tire a s[ face trebuie, pentru ca doa[ lucruri a dob`ndi s[ putem: Una c[ci nevoia lucrului ce ne st[ asupr[ poate s[ nu a=tepte ]nv[\[tura de acolo, alta c[ ce din mintea noastr[ a ispr[vi vom putea, aceia numai hiri=[ a noastr[ cinste s[ va chema. Iar[ amintrilea, noi totdeauna ucinici =i al\ii me=teri vor r[m`nea, nici toat[ nedejdea curm`nd ]n toate ceasurile, ca puii gola=i, cu gura c[scat[, hrana de la al\ii s[ a=tept[m, ce bun[ inim[ f[c`nd, b[rb[te=te de ispr[virea lucrului s[ ne apuc[m. C[ precum am =i mai dzis, c[ de va r[m`nea a visului t`lcuire numai p`n[ aicea, alalt[ t`lcuire toat[ nelucr[toare va r[m`nea =i doritul s[v`r=it odat[ cu bucurie tot vom videa. Pentru carile, bun[ nedejde mi-au r[mas, de vreme ce +oimul, ]n mine deplin credin\[ av`nd, precum iar[=i la acela=i
Versurile citate sunt din Hesiod, Munci =i zile. Folosind acest aforism, Scarlat spune agen\ilor c[ este mai util s[ dea dovad[ de ini\iativ[ ]n rezolvarea unor probleme curente, f[r[ a mai apela la ]ncuviin\area superiorilor. 3 Pasaj revelator pentru admira\ia pe care o avea Cantemir pentru valorile culturii antice, indiciu al forma\iei sale umanist-renascentiste. Anticii trebuie s[ fie modele =i ]nv[\[minte practice pentru oamenii epocii sale.
1

2

80

Dimitrie Cantemir

loc cu Inorogul ieste s[ s[ mai ]mpreune mi-au ar[tat. Care vreme foarte ]n minte \iind-o, alt[ dat[ somnul nu vise, ce trezviia lucruri deplin ]mi va ar[ta, =i a=e, socotesc c[ de la\urile ce i-am ]ntins tot nu va sc[pa.“1 Deci dul[ii carte ]n chip ca acesta scris[ c[tr[ Corb trimas[r[: „Monarhiii monarhiilor =i domnului domnilor, st[p`nului nostru milostiv, noi credincioasele slugi =i pleca\ii robi, ogar`i, dul[ii, coteii =i R`sul2, cu mult[ plec[ciune, la pravul pragului puternicului nostru st[p`n, nevrednicile noastre obraze =terg`nd, de la toate cere=tile puteri, bun[ paz[ =i fericit[ via\[ rug`nd, biruin\[ a toat[ ]mpotrivirea =i supunere a tot nepriietinul poftim. C[tr[ aceasta, ]n =tire facem c[ precum cerescul Vultur martur cuvintelor =i cunosc[toriu inimilor ne ieste, c[ nu de vreo zavistie porni\i, nici de vreo pizm[ cl[ti\i, ce de adev[rate t`mplate lucrurile p[r\ilor acestora (adec[ la Grumadzii-Boului, unde ]mpotriva nepriietinului de ob=te =i pentru v`n[toarea vr[jma=ului
Fragment revelator pentru felul ]n care Cantemir ]n\elege folosirea deviat[ a poeticii: Scarlat recurge la citat ca norm[ a unei activit[\i josnice, cu scopul de a ]n=ela, ceea ce ]nseamn[ c[ scriitorul cerea ]n mod implicit ca utilizarea valorilor culturii antice s[ fie f[cut[ ]ntr-un cadru etic, de strict[ moralitate. Devierea de la normele etice ale ac\iunii reprezenta implicit o falsificare a adev[rului con\inut ]ntr-o valoare cultural[ adoptat[ ca model sau c[l[uz[ de ac\iune. Astfel, Scarlat ]ndeamn[ pe agen\i s[ nu mai a=tepte r[spunsul de la Bucure=ti, s[ ac\ioneze peste capul lui Toma, ]n=el`ndu-l =i folosindu-l ca momeal[, =i s[ aib[ ini\iativ[ ]n activitatea lor, pentru a avea merite personale ]n executarea ordinului =efului suprem, Br`ncoveanu, ]n ceea ce prive=te capturarea lui Dimitrie. 2 Scrisoarea trimis[ ]n \ar[ de agen\ii lui Br`ncoveanu este alc[tuit[ ca venind din partea tuturor categoriilor de slujba=i ai corpului de informa\ii secrete apar\in`nd domnului muntean: curierii (ogarii), spionii (coteii), capuchehaiele (dul[ii). Este de remarcat =i prezen\a lui Mihalache Ruset (R`sul) care, ]mpreun[ cu fratele s[u Scarlat, erau capuchehaielele lui Mihai Racovi\[ la Poart[, ceea ce ]nseamn[ c[ era o ac\iune conjugat[, conform conven\iei ]ncheiate ]ntre Ia=i =i Bucure=ti. Stilul, formulele de polite\e sunt ]n spiritul coresponden\ei oficiate din acea vreme.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

81

Inorog trimi=i sintem) ]ns[mn[m =i ]n=tiin\[m. Va =ti dar[ domnul nostru milostiv c[ ]n ceste dzile cu ostenin\a a unor priietini credincio=i =i prin multe crunte ale noastre sudori, c`t =i talpele prin aspre =i ascu\ite stinci c[lc`nd ni s-au be=icat =i prin dese =i ghimpoase hinciuri scocior`nd, p[rul ni s-au jepuit =i piielea ni s-au despoiat, =i a=e, dup[ multe priveghiri =i alerg[ri, pre acel de cap nepriietin la mare str`mptoare l-am cobor`t =i ]n m`na +oimului ca ]n nerupte =i nedezlegate leg[turi l-am l[sat, cu to\ii bun[ nedejde av`nd ca =i ostenin\ele noastre ]n de=ert s[ nu ias[, =i acel cumplit nepriietin sf`r=it r[ut[\ilor s[-=i puie. Ce +oimul (pre carile pentru mai mare credin\a =i mai bun[ nedejdea l-ai fost trim[s), dup[ ce cu d`nsul fa\[ la fa\[ au vinit, nu =tim, cu ochii, ca vulpea pe coco=, l-au f[rm[cat, au cu cuvintele, ca sirenele cu c`ntecele, l-au a\ipit =i l-au am[git? At`ta =tim c[ nu numai c[ci nu l-au prins, nu numai c[ci nepip[it l-au slobodzit, ce ]nc[ =i una cu d`nsul ]ntr-un priete=ug =i ]ntr-o inim[ leg`ndu-s[, mare dragoste ]ntre d`n=ii s[ arat[, at`ta c`t, nu numai c[ci despre goana lui ne opre=te, ce ]nc[ =i pre noi, ca vicle=ugului lui p[rta=i s[ ne facem, tare ne sile=te.1 A=ijderea B`tlanul (carile mai pre urm[ pentru paza g`rlelor s-au trimis), ]n partea lor d`ndu-s[, toate tainele =i toate sil\ele c[tr[ Inorog ne descopere, c`t un p[r de pe noi de ne-ap n[p`rli, preste =tiin\a nepriietinului s[ fie cu putin\[ nu ieste. 2 C[tr[ acestea, foarte bine =i din chipuri de credin\a vrednice, tare ne-am adeverit, adec[ +oimul penele schimb`ndu-=i, din pestri\e negre, iar[ a B`tlanului din negre pestri\e s[ le fac[. De care lucru, acestea nu ]n pu\in a s[ lua trebuie (c[ci buc[\eaoa aluatului la toat[ covata destul ieste =i din sc`nteia mic[, mare pojar a s[ a\i\a
}n scrisoarea-denun\ Toma este acuzat c[ ]n timp ce agen\ii depuneau toate eforturile pentru prinderea lui Dimitrie, acesta a legat prietenie cu du=manul oprindu-i s[-=i fac[ datoria =i viclenind astfel pe domnul =i st[p`nul s[u. 2 }n acela=i denun\, era vizat =i Dimachi, capuchehaia domnului muntean, fiind acuzat c[ ]n=tiin\a pe Dimitrie de tot ce se punea la cale ]mpotriva sa.
6 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II
1

82

Dimitrie Cantemir

poate). La carea proasta noastr[ minte alt leac a afla nu poate, f[r[ numai +oimul =i B`tlanul, dintr-aceast[ slujb[ sco\indu-s[, la monarhie s[ s[ cheme, ca pentru vicle=ugul carile au f[cut dovedindu-s[, cu ceia ce li s[ cade pedeaps[ s[ li s[ pl[teasc[.1“ Cartea acestora dec`t cerneala mai cu negre p`ri plin[ =i ]ntracesta chip ]mpodobit[ era. 2 Iar[ +oimul, precum mai sus s-au pomenit, dac[ de la ]mpreunarea Inorogului s-au desp[r\it, dup[ cuv`ntul carile ]i dedese, =i el carte ca aceasta alc[tuind, c[tr[ Corb au trimis3: Dup[ titul. „Bine =tie domnul mieu milostiv c[ dup[ porunca carea mi s-au dat, la Grumadzii-Boului viind ]mpreun[ cu to\i dul[ii, ]n tot chipul de nevoin\[, spre a Inorogului v`n[toare am silit =i am nevoit, at`ta c`t nici o piatr[ necl[tit[ =i nici un unghiu nescocior`t =i nici un me=ter=ug neispitit n-am l[sat (ce celea ce norocul nu sloboade, nevoin\a batgiucuresc) =i nicicum cu de-a sila la m`n[ s[-l aducem n-am putut. Ce iar[=i, dup[ porunca carea am avut, cu mijlocul Hameleonului, cuvinte de pace =i s[mn de priete=ug i-am trimis, socotind (ca cea cu r[u a ispr[vi n-am putut, cu bine a ispr[vi s[ ispitim). Carile, ]nt`i cuvintelor, apoi giuram`nturilor mele ]ncredin\`ndu-s[, la un loc ne-am ]mpreunat =i tot feliul de voroav[ cu d`nsul am scuturat. Ce c`te prin mult[ vreme am vorovit, toate a s[ scrie =i multe sint =i nu toate urechile a le suferi pot. Iar[ toat[ ]nchietura cuvintelor ieste aceasta: Pacea =i lini=tea cu toat[ inima pofte=te, ]ns[ a s[
}n ]ncheierea denun\ului, agen\ii propun lui Br`ncoveanu s[ recheme ]n \ar[ at`t pe Toma c`t =i pe Dimachi ca s[ dea socoteal[ de faptele lor =i s[-=i ia pedeapsa. Br`ncoveanu va da curs acestei propuneri, rechem`nd ]n \ar[ pe Toma, dar, cum o va dovedi desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor, nu-l va pedepsi. 2 Denun\ul con\inea o mul\ime de calomnii la adresa lui Toma Cantacuzino =i Dimachi. 3 F[r[ s[ =tie de denun\ul trimis de agen\ii din subordine ]mpotriva sa, Toma expediaz[, la r`ndul s[u, o scrisoare c[tre Br`coveanu, ]n care ]l informeaz[ despre stadiul ]ndeplinirii misiunii ]ncredin\ate.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

83

]ncredin\a prea cu anevoie a fi arat[, de vreme ce de multe ori =i prin multe chipuri aceasta s-au ispitit =i totdeauna =i ]n cuvinte =i ]n fapte am[git =i viclenit s-au aflat. Care lucru, eu, tare t[g[duindu-l, cu multe chipuri de voroave, f[r[ fiin\[, dreptatea a-i astupa m[ siliiam (c[ cei ce a p[cii a=edz[tori sint, pentru ca cele cu cuviin\[ =i spre ]mp[carea inimilor sint s[ a=edze, =i minciuni a gr[i slobodzenie au, ca capetele r`dic`nd =i ]n[l\`nd, mijlocele a \inea s[ poat[). Ce el, cu multe =i mari argumenturi =i nebiruite dovede =i mai v`rtos cu scrisorile carile a m`n[ avea, dreptatea lui =i am[geala noastr[ ar[ta,1 at`ta c`t ce s[-i r[spund n-am mai avut. De care lucru toate cuvintele lui cu socoteal[ =i toate jalobele lui cu dreptate a fi mi s-au p[rut. +i ]ntr-aceasta, domnul mieu milostiv adeverit s[ fie c[ amestec[torii de r[ut[\i =i a p[cii nepriietini ]ntr-alt chip ]l zugr[viia, iar[ eu la d`nsul alt chip am cunoscut. Deci ce priin\a adev[ratii mele slujbe m[ ]ndeamn[ =i adev[rul pofte=te, dzic c[ jiganiia aceasta nu de nepriete=ug, ce de priete=ug vrednic[ ieste, c[ci ]ntr-]mb[ m`na gata =i neferit ieste. Pentru acestea, dar[, cu ]ndr[zneala =i voia vegheat[ carea la lumina negrimei tale neap[rat am, m[ rog: ca ce pofta =i voia domnului mieu milostiv ar fi, cum mai cur`nd chiar r[spuns s[ aib, c[ci p`n[ ]n vremea a 1.500 de minute, soroc r[spunsului puind, p`n[ la aceia vreme goana neprietineasc[ ]n odihna prietineasc[ precum va sta cuv`nt i-am dat. 2" Corbul, dar[, ase din doa[ p[r\i, doa[ feliuri de scrisori lu`nd,
1 }n scrisoarea trimis[ c[tre Br`ncoveanu, Toma ]i relateaz[ c[ la ]nt`lnirea cu Dimitrie Cantemir a putut afla c[ acesta este ]n mod sincer ]nclinat spre o ]mp[care cu domnul |[rii Rom`ne=ti, dar Br`ncoveanu d[duse p`n[ aici dovad[ de rea-credin\[, pentru care el posed[ dovezi scrise. Aluzia se refer[ probabil la conven\ia ]ncheiat[ cu Lupu Bogdan hatmanul =i ]nc[lcat[ de Br`ncoveanu. 2 Subliniind sinceritatea =i calit[\ile lui Dimitrie Cantemir, Toma pledeaz[ pentru o real[ ]mp[care cu acesta =i cere aprobarea de a realiza o ]nvoial[ de pace. El a acordat lui Dimitrie un armisti\iu de 15 zile (,,1500 minute“), timp ]n care dore=te un r[spuns ]n aceast[ privin\[ de la domnul s[u.

84

Dimitrie Cantemir

cu doi ochi, doa[ c[r\i citiia, =i cu doa[ urechi, doa[ pove=ti ]mpotriv[ audziia. Ce ochiul cel drept cu urechea dreapt[ pe cartea dul[ilor fu =i minciunoas[ cuvintele =i clevetele lor ascult[. Iar[ ochiul st`ng =i urechea st`ng[ pe slovele curate =i cuvintele adev[rate ]ntorc`nd, toate dzisele ]nd[r[pt =i tot adev[rul ]n minciun[ lu[ (c[ci minciuna dup[ voie dec`t adev[rul ]mpotriv[ la cei st[p`nitori mai mare ]nc[pere are). Deci dul[ilor r[spuns dede, precum pre +oim =i B`tlan de acolo r`dic`nd, ceia ce li s[ cade ]=i vor lua plat[, iar[ ei, ]n tot chipul silind, lucrul ]n slab s[ nu las[ =i ori ]n ce fel s-ar putea, numai la m`n[ nepriietinul s[ vie, s[ nevoiasc[, pentru carea mare mul\emit[ =i de aceia slujb[ vrednice daruri vor lua. Iar[ din pricina lenivirii lor, lucrul ]ntr-alt chip de va fi, f[r[ grea [grea] certare =i f[r[ a cinstei sc[dere s[ scape nu vor putea1. Iar[ +oimului ]ntr-acesta chip r[spuns trimas[: „Cartea ta am luat =i ]ntr-]nsa cuvintele inimii Inorogului am citit. Deci iat[ c[-\i dzic: nu s[ poate, nu s[ face, nu s[ afl[, c[tr[ mine alt[ dat[ a scrie te p[r[se=te. Iar[ Inorogului cuv`nt de pace supt giur[m`nt c`t de tare d[, =i numele cerescului Vultur la mijloc puind, pre nepriietin a am[gi nu te sii (c[ci la noi doftori sint carii, daruri bune v[dzind, boala p[catelor c`t de grea a t[m[dui pot), (v, zeÍ cai qeoµ muritorii a nemuritorilor voie a am[gi cum pot ispiti?). Ce ori ]n ce chip ar fi, ]nc[ o dat[ la locul prundi=ului a-l cobor] sile=te, de unde alt[ dat[ ca de alt[, s[ nu cumva mai scape, nici frica giur[m`ntului de la ]ndr[zneala izb`ndii a te opri pricin[ s[ pui (c[ pre nepriietin a-l birui numai voia noastr[ cearc[, iar[ tot feliul de me=ter=uguri =i de vicle=uguri a face pravila locului nostru sloboade). C[ ]n monarhiia noastr[ ves1 Primind ambele scrisori =i d`nd curs urii sale ]mpotriva lui Cantemir, Br`ncoveanu acord[ credit agen\ilor, c[rora le face cunoscut c[ va rechema ]n \ar[ pe Toma =i pe Dimachi. }n consecin\[, le acord[ ]n exclusivitate ]ntreaga responsabilitate =i libertate de ac\iune ]n ceea ce prive=te prinderea lui Dimitrie, promi\`ndu-le r[splata cuvenit[ pentru o astfel de important[ sarcin[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

85

tit[ =i de la to\i adeverit[ axiom[ ieste (cu mortul, dec`t cu viul, giudecat[ a avea, mai lesne, =i de p[catul nev[dzut, dec`t de nepriietinul v[dzut, a te cur[\i mai pre iu=or ieste1). C[ c`nd jiganiia aceia dintre vii va lipsi, atuncea numai noi precum adev[rat ]ntre vii ne odihinim ne vom putea numi. Deci cum mai cur`nd, dup[ porunca noastr[, sau ispr[vind, sau neispr[vind lucrul, pre B`tlan ]mpreun[ cu tine lu`nd, aicea s[ vii c[ci alte lucruri =i alte trebe ]ntr-alte p[r\i a ]mp[r[\iii noastre s-au t`mplat, la carile pentru ca cu m`na ta s[ s[ ispr[vasc[, sintem s[ te trimetem2. Iar[ pentru aceia slujb[ ]ntr-acea parte, iat[ c[ pre fratele fratelui, v[rul v[rului =i nepotul nepotului, Uleul, trimetem, carile, ]ndat[ acolo ce va sosi, tu, f[r[ alt[ z[bav[ scul`ndu-te, s[ vii. }ntr-alt chip s[ nu faci. Aceasta-\i scriem. 3"
Br`ncoveanu r[spunde lui Toma c[ nu accept[ ]nvoiala f[cut[ cu Dimitrie Cantemir. Ca atare trebuie s[-l atrag[ pe acesta la o nou[ ]nt`lnire sub pretextul ]mp[c[rii, ]n realitate, o nou[ curs[ de capturare. }n aceast[ privin\[ s[ nu-=i fac[ probleme de con=tiin\[, din cauza folosirii jur[mintelor mincinoase, ]ntruc`t „pravila locului“, adic[ regula politicii lui Br`ncoveanu, se conducea dup[ principiul „scopul scuz[ mijloacele“, precum =i dup[ deviza , c[ este mai u=or s[ te judeci cu mortul =i este mai bine s[ te cure\i de du=man dec`t de p[cate. 2 Chiar dac[ Toma nu ajunge s[-=i ]ndeplineasc[ misiunea ]ncredin\at[, domnul |[rii Rom`ne=ti ]i ordon[ s[ ia cu el =i pe Dimachi, =i s[ se re]ntoarc[ ne]nt`rziat ]n \ar[, unde va primi alte ]ns[rcin[ri. }ntr-adev[r, Br`ncoveanu, dup[ cum m[rturise=te cronicarul Radu Greceanu, ]l face pe Toma mare postelnic, dup[ ]ntoarcerea lui ]n \ar[, cu toate zvonurile =i inform[rile primite despre neloialitatea acestuia. Domnul |[rii Rom`ne=ti nu putea, desigur, trece peste puternica =i influenta familie a Cantacuzinilor, al c[rei membru era =i Toma. 3 }n locul lui Toma rechemat ]n \ar[, Br`ncoveanu trimite ca =ef al agen\ilor =i spionilor s[i pe paharnicul +tefan Cantacuzino (Uliul), fiul stolnicului. El este numit „fratele fratelui, v[rul v[rului =i nepotul nepotului“, ]ntruc`t era frate cu R[ducanu Cantacuzino (Coruiul), cel[lalt fiu al stolnicului, era primar cu Constantin Br`ncoveanu, acesta fiind, la r`ndul s[u, v[r primar cu to\i Cantacuzinii din genera\ia t`n[r[ =i, nepotul m[tu=ii Stanca, mama lui Br`ncoveanu, =i al lui Matei Cantacuzino, tat[l lui Toma.
1

PARTEA A OPTA

Am`nduror p[r\ilor r[spunsurile ]ntr-acesta chip viind, dul[ii c[tr[ Hameleon a Corbului socoteal[ ]ndat[ descoperir[ =i pentru venirea Inorogului la ]mpreunare foarte amintea s[-i fie cu multe giuruin\e ]l rugar[. (Ce pietrii r[tunde din v`rvul dealului pu\in[ urnire ]i trebuie), c[ci el alt[ treab[ nu avea, f[r[ numai ce dzua ]mpreun[rii lor p[ziia 1. Iar[ +oimul, v[dzind c[ dup[ f[g[duin\a carea c[tr[ Inorog f[cus[ r[spunsul nu-i vinis[, nici inima Corbului spre pofta adev[rului s[ plecase, ce supt numele credin\ii ]nc[ mai mari =i mai f[r[ lege vicle=uguri s[ fac[ ]i porunce=te, socoti (c[ mai bine ieste ]ntr-o dzi de o mie de ori a muri dec`t ochiul cel ce toate ]ntr-ascuns vede o dat[ a am[gi), =i tot adev[rul c[tr[ Inorog descoperind, adev[ratul priete=ug s[-i dob`ndeasc[ aleas[, pentru ca din viitoarea-i primejdie norocul a-l feri de nu va ]nvoi, ]ncailea pre d`nsul de acea im[ciune curat =i neimat s[-l cunoasc[2. Deci +oimul de viclean[ cartea carea
1 Agen\ii lui Br`ncoveanu la Poart[ comunic[ =i lui Scarlat r[spunsul primit de la Br`ncoveanu, privind planul acestuia de continuare a urm[ririi, rug`ndu-l s[ fie mai cu b[gare de seam[ la cea de a doua ]nt`lnire. Aceast[ colaborare a agen\ilor munteni cu Scarlat se f[cea conform conven\iei de ]ntr-ajutorare amintit[ ]ntre Ia=i =i Bucure=ti. 2 Toma se contureaz[ drept un personaj de factur[ cavalereasc[: primind de la Br`ncoveanu ordinul de a folosi cea de a doua ]nt`lnire pentru a-l captura pe Dimitrie, el hot[r[=te s[ nu dea curs acestei dispozi\ii care ar fi ]nsemnat transformarea sa ]ntr-o mizerabil[ unealt[ a vicleniei =i necinstei domnului, ci dimpotriv[, prefer`nd c`=tigarea =i respectarea unei prietenii adev[rate, se g`nde=te s[-=i previn[ prietenul de soarta ce i se preg[tea. P`n[ la sosirea

Istoria ieroglific[. Vol. II

87

dul[ii c[tr[ Corb scrisese nicicum de =tire av`nd, =i pentru vicle=ugul Hameleonului nici cum prepuind, Hameleonului =tire trimas[ ca cum mai cur`nd s[ vie, c[ci are cuv`nt s[-i gr[iasc[ =i porunc[ s[-i porunceasc[.1 Hameleon, pururea grijea vremii r[spunsului =i a ]mpreun[rii lor purt`nd, f[r[ alt[ z[bav[, s[rind, la Soim s[ dus[. C[tr[ carile +oimul: „Du-te, dzice, o, priietine, =i Inorogului =tire d[ precum r[spunsul ce a=teptam mi-au vinit, deci, oric`nd va putea, iar[=i la locul dint`i ]mpreunare s[ avem ]l poftesc, c[ci singur, de ar fi cu putin\[, unde s[ afl[ a= merge, dar[ multe pricini ]nainte s[ pun, carile despre acea cale m[ ]mpiiedec[. }nt`i c[, m[rg`nd eu acolo, alal\i tovar[=i poate ]ntr-alte prepusuri s[ ]ntre; a doa, c[ macar c[ pentru prepusuri v`nturoase ca acestea at`ta aminte nu mi-ar fi, ce ]n trecutele dzile, dup[ v`narea unii Pot`rnichi,2 mai v`rtos dec`t s-ar fi c[dzut slobodzindu-m[, c`teva pene din aripa dreapt[ mi-am betejit, deci, pentru ca s[ s[ ]ndreptedze, c`teva dzile ]n odihn[ s[ m[ aflu doftorii mi-au poruncit; =i a=e, la ]n[l\imea mun\ilor a m[ sui peste putin\[ ]m ieste.“ Hameleonul, porunc[ lui pl[cut[ =i dorit[ ca aceasta audzind, mare bucurie lu[ =i de t`lcuirea visului s[u cea dint`i iar[=i tare a nedejdui apuc[. Ca acestea dar[ ]n g`nd clocotiia, iar din cuv`nt c[tr[ +oim dzis[ (cu ]ndr[zneal[ gr[ind =i pentru cuviin\a
]nlocuitorului s[u, Toma continua s[ fie men\inut ]n Istanbul pentru ]ndeplinirea =i continuarea misiunii ]ncredin\ate. Dup[ cum men\ioneaz[ izvoarele vremii, scrisoarea de rechemare este din 15 ianuarie 1704, iar plecarea lui Toma va avea loc la 10 martie ]n acela=i an, ]ntre aceste date av`nd loc cea de a doua ]nt`lnire dintre Toma =i Dimitrie. 1 Toma nu aflase de denun\ul ]mpotriva sa f[cut de agen\ii munteni, ]n colaborare cu Scarlat, a=a ]nc`t el veste=te pe Scarlat de cea de a doua ]nt`lnire cu Dimitrie, care urma s[ aib[ loc ]n cur`nd. 2 Pot`rnichea: fata Stamii (D. C.) — adic[ a unui oarecare Stamas, un obscur grec din Istanbul. Motiv`nd un accident cu prilejul unei aventuri amoroase cu fata unui oarecare Stamas, situa\ie ce-l obliga s[ r[m`n[ ]n cas[, las[ lui Scarlat toat[ libertatea de a aranja ]nt`lnirea dintre el =i Dimitrie Cantemir.

88

Dimitrie Cantemir

drept[\ii pomenind): „O, domnul mieu, ]n\elep\ii cuvintele ]ndesite a suferi obiciui\i sint, cu care senten\ie =i eu sprijenindu-m[, pentru adev[ratul mieu priietin o obr[znicie c[dzut[ =i o asupreal[ ]ntregilor la minte pl[cut[, c[tr[ tine de voi ar[ta, iert[ciune s[ aib m[ rog. M[ rog, dar[, domnul mieu milostiv, s[ nu cumva ostenin\ele mele ]n z[dar s[ ias[, adec[ ]mpreunarea aceasta s[ nu cumva spre sc[derea cinstii Inorogului s[ fie, c[ precum bine ai cunoscut, dreptului acestuia grele n[cazuri =i nespus[ str`mb[t[\i i s-au f[cut =i ]nc[ altele mai mari a i s[ face (pre c`t pociu cunoa=te) ur`torii drept[\ii cu multe chipuri m[ tem c[ nevoiesc, c[ precum =i mai denainte am dzis (cine adev[rat iube=te, g`nduri de neg`ndit g`nde=te =i prepusuri de neprepus prepune). De care lucru, iar[=i m[ rog, obr[zniciia mea ]n vin[ s[ nu s[ \ie, =i eu iat[ c[ dup[ porunca ta =tire ]i voi da, iar el, dup[ cuv`ntul carile au dat, soarele ]ndr[pt poate s[ s[ ]ntoarc[, iar[ el din socoteal[-=i s[ s[ mute precum peste putin\[ ieste adeverit sint. Deci el acmu viind, s[ nu cumva alte me=ter=uguri de vicle=uguri s[ fie, =i apoi toat[ ocara asupra mea va r[m`nea =i toat[ lumea numele v`ndz[toriului =i porecla de r[uf[c[toriului mie ]mi va punea. Ce nu at`ta pentru str`mb[ poreclitura mea, c`t pentru f[r[ cale doseditura lui m-a= pedepsi“1 (o, jiganiia f[\arnic[, o, vas spurcat =i lingur[ sc`rnav[, cum r[utatea ]n inim[ amestec`nd, cu gura cele ce =tiia c[-i vor vini, pentru ca asupra altora s[ cadz[, cale le g[teadz[). +oimul, de spurcat vicle=ugul lui a=e=i nicicum prepuind, de acestea ce-=i propune nicicum grij[ s[ nu poarte tare ]l adeveri, =i precum (mai bine f[r[ purtarea duhului, dec`t cu purtarea oc[r`i a fi socote=te) ]i dzicea. Hameleonul acmu, deplin cunosc`nd precum g`ndul +oimu1 Asum`ndu-=i sarcina de a anun\a pe Dimitrie pentru ]nt`lnire, perfidul Scarlat, care =tia bine ce soart[ ]i preg[tea, pentru a se ar[ta neamestecat ]n aceast[ ur`t[ ma=ina\ie, previne pe Toma c[ s-ar putea ca agen\ii lui s[ fi preg[tit o curs[ Inorogului.

Istoria ieroglific[. Vol. II

89

lui nicicum spre r[ul Inorogului nu s[ pleac[, ce cinstea cuv`ntului dec`t via\a mai scump[ \ine, de acolo ie=ind, ]nt`i la dul[i s[ dus[, =i toate c`te +oimul ]i poruncis[ =i pentru vinirea Inorogului la ]mpreunare, precum peste pu\ine dzile ieste s[ fie, le spus[. Apoi la Crocodil alerg[, c[tr[ carile cu mare ]ndr[zneal[: „Bucur[-te, domnul =i st[p`nul mieu milostiv“, dzis[. 1 Crocodilul: „Ce poate fi aceasta a ta lascav[ =i voioas[ ar[tare? Oare \ie vreun bine, au altuia vreun r[u undeva ai sim\it?“ (C[ zavistnicii pentru r[ul altora dec`t de binele s[u mai mult s[ bucur[). Hameleonul dzis[: „Am`ndoa[ p[r\ile ]ntreb[rii, o, domnul mieu, adev[rate =i precum sint le-ai cunoscut. +i cum s[ nu m[ bucur, de vreme ce prada \-am apropiiat, v`natul la str`mtori \-am ]ncuiat, mas[ ]ntins[ \-am de=chis =i bucate s[\ioase \-am g[tat =i, ]n scurt s[ dzic, toate dup[ poft[ =i dup[ voie s-au t`mplat. C[, iat[, ]n ceast[ sar[ Inorogul la prundi= s[ coboar[, la u=ile a toate poticile dul[ii stau gata s[ puie z[voar[, toate ]ntr[rile =i ie=irile lui viteji v`n[torii =i neosteni\i gonitorii tare le str[juiesc =i v`rtos le p[zesc (c[ci a=e cu dul[ii s[ vorovis[). Deci alt[ cale de sc[pare =i potic[ de fug[ nu-i r[m`ne, f[r[ numai doar[ ]n ap[ s[ s[ arunce, unde domnul mieu c`teva ceasuri a str[jui de nu s[ va leni, f[r[ gre= de biv prad[ domnul mieu va dob`ndi, eu asupra nepriietinului voi izb`ndi =i pre\ul ]ndz[cit =i ]nsutit ]mi voi pl[ti. La strajea nop\ii dint`i pogor`rea la prundi= ]i va fi, paza dul[ilor despre alte p[r\i nu va lipsi =i, a=e precum socotesc, bucat[ gata ]n gura domnului mieu va vini.2" Crocodilul, acestea audzind, s[ veseli, ]ns[ c[tr[ Hameleon ]ntr-acesta chip ]ntrebarea vr[jbii pus[: „Eu, pre c`t din sunetele cuvintelor lumii am putut ]n\elege, tu =i cu Inorogul mare dragoste avea\i =i
1 Plec`nd s[ invite, ca din partea lui Toma, pe Dimitrie la ]nt`lnire, Scarlat anun\[ mai ]nt`i pe agen\ii munteni, dup[ care veste=te =i pe comandantul bostangiilor (crocodilul). 2 Scarlat propune din nou planul adoptat cu ocazia primei ]nt`lniri, adic[, agen\ii munteni s[-i p`ndeasc[ ]ntoarcerea lui Dimitrie la por\ile Istanbulului,

90

Dimitrie Cantemir

od`n[oar[ ]ntr-un loc nedesp[r\i\i l[cuia\i, at`ta c`t sufletul t[u de a lui lipit s[ fie fost s[ p[rea. Dar[ acmu aceast[ vr[jma=[ neprietinie =i de moarte asupr[-i viclenie din ce pricin[ s[ s[ fie t`mplat? Cu dreptul voiu s[-mi spui.“1 Hameleonul, de nenedejduit[ ]ntrebare ca aceasta, deodat[ tare s[ ului (c[ minciuno=ii ]n voroavele tocmite s[ dezv[lesc, iar[ la ]ntreb[rile f[r[ veste ca bezmeticii s[ uluiesc). Iar[ mai pre urm[, precum s[ dzice cuv`ntul (minciunosul tat[l minciunii =i minciuna fata minciunosului ieste), ]ndat[ minciuna z[misli =i spurcata basn[ n[scu, dzic`nd: „Aceasta ]ntrebare p`n[ acmu nici din priietini, nici din nepriietini cineva m-au mai ]ntrebat, ]n care lucru ascunse =i de nedescoperit taine s[ cuprind, nici c[tr[ alt chip o dat[ cu moartea le-a= descoperi. Ce de vreme ce domnul mieu acesta lucru a m[ ]ntreba =i dreptatea carea asupra lui a=i avea a afla ]nvoie=te, pre c`t mai pre scurt voi putea (de vreme ce la Inorog a m[ duce vremea m[ gr[be=te) a te ]n=tiin\a m[ voi nevoi. Va =ti dar[ domnul mieu milostiv c[ p[rintele mieu era Apariu, carile ]n toate dzilele ap[ de la f`nt`nele de singe a aduce obiciuit era.2 Dup[ ce =i eu mai la v`rst[ am sosit =i cofa ]n m`n[ a r`dica, apa din f`nt`n[ a scoate =i corom`sla pre umere a purta a putea am ]nceput, cu tat[-mieu
iar bostangiii s[ patruleze pe Bosfor =i pe Cornul de aur pentru a-i putea t[ia retragerea, dac[ se ]ntorcea cu barca pe ap[. 1 Seful bostangiilor este intrigat de ura ]nver=unat[ pe care o purta Scarlat lui Dimitrie, =tiind c[ ]nainte vreme erau prieteni nedesp[r\i\i. Expresia „od`n[oar[ ]ntr-un loc nedesp[r\i\i l[cuia\i“ pare a se referi la vremea c`nd Scarlat era capuchehaia lui Constantin Cantemir la Poart[, iar Dimitrie se afla la studii ]n Istanbul. 2 }ncepe confesiunea lui Scarlat cu expunerea motivelor urii ce i-o purta lui Dimitrie. Prima parte se refer[ alegoric la profilul moral al lui Constantin Cuparul (Apariul), =i, implicit, al descenden\ilor s[i; cea de a doua este o povestire, de asemenea, alegoric[, despre ]ndr[gostirea =i c[s[toria lui Scarlat cu fiin\a iubit[, totul petrec`ndu-se ]ntr-un splendid climat de magie. Termenul „f`nt`nele de singe“ nu se explic[ la cheie, dar este sigur c[ scriitorul a plecat

Istoria ieroglific[. Vol. II

91

]mpreun[ adese f`nt`nele cele de singe la r[d[cinele Mun\ilor Vr[jbii izvor`toare cercetam. Mun\ii ace=tea, departe, ]n \ara ce s[ cheam[ Pizma, s[ afl[, despre partea r[s[ritului, pre marginea ocheanului ]n sus, spre criv[\, =i ]n gios, spre amiadz[dzi, ]n lung =i ]n lat at`ta de mult s[ trag, c`t cei ce nep[r[sit drumul carile pre la r[d[cinele lor merge au \inut dzic precum p`n[ la ocheanul apusului ocolesc =i ca un zid ]n giur ]mpregiur toat[ r[tundzala p[m`ntului ]ngr[desc. l A=e, noi dar[ pentru trasul apii adese la acei mun\i m[rg`nd =i din care izvor apa mai crunt[ =i fierbinte ar fi ispitind (c[ci apa aceia cu fierbinteala, iar[ nu cu r[ceala setea st`mp[r[), odat[ ]n v`rvul unui munte prea ]nalt ne-am urcat, ]n v`rvul a c[ruia un pu\ prea ad`nc =i mai s[ dzic f[r[ fund am aflat. Din gura pu\ului ciutura cu h`rzobul slobodzind, dup[ ce c`t era funia de lung[ au m[rs, dup[ ce ]nv[litorile capetelor =i ]ncing[torile mijlocelor la capete am adaos, cu mare nevoie de fundul pu\ului agiung`nd, precum de o umedzal[ ciutura s[ fim ]mplut am sim\it. Iar[ dup[ ce vasul afar[ scoasem, v[dzum c[ nu umedzal[ ro=ie, ce alb[ era, din carea, gust`nd, precum adev[rat lapte ieste am cunoscut. +i ]ndat[, precum munde la func\ia de cupar a b[tr`nului Ruset, ceea ce ne-ar ]ndrept[\i s[-l traducem prin veniturile provenite din produc\ia de vinuri. Dar prezen\a =i a altor termeni simbolici, de factur[ moral[, ne oblig[ s[-l integr[m sensului moral, ceea ce vom face mai departe. 1 Termeni simbolici privind profilul moral al lui Constantin Ruset cuparul =i tot astfel al fiului s[u Scarlat: f`nt`nile, adic[ izvoarele de s`nge izvor[sc din Mun\ii Vrajbei, ai certurilor =i conflictelor ]ntre oameni. La r`ndul lor, ace=ti mun\i se afl[ ]n \ara Pizmei, adic[ a invidiei, cel mai mare defect al rela\iilor interumane =i al vie\ii politice din vremea lui Cantemir =i, de asemenea, nota caracteristic[ a Cup[re=tilor. Mun\ii Vrajbei sunt at`t de ]ntin=i, ]nc`t \in de la un ocean la altul, ]nconjur`nd ]ntreg p[m`ntul. Ocheanul apusului este moartea, iar r[tundzala p[m`ntului semnific[ inima omului (D. C.). Cu elementele pe care le avem, putem formula astfel profilul moral al Rusete=tilor: inima lor era st[p`nit[ de invidie p`n[ la moarte, preocuparea lor de via\[ fiind provocarea de conflicte =i suferin\[.

92

Dimitrie Cantemir

tele cela ce lapte izvore=te s[ fie ne-am adus aminte. }ndat[ ce laptele gustaiu, din fundul pu\ului un t`nguios glas: „Vai, \i\i=oarele mele, vai, l[pti=orul mieu, cine dintre muritori te-au tras? Cine din cei nemuritori vreodat[ te-au b[ut? Cine ieste ]ndr[zne\ul =i obraznicul acesta carile pieptul Biruin\ii a apip[i =i \i\i=oarele fiic[i mele de gurguie a suge nu s-au temut?“ Tat[mieu, glasul acel a=e de t`ng`ios =i a=e de m`ng`ios audzind, ]ndat[ desc`ntecul necromandiii asupra laptelui a desc`nta ]ncepu (c[ci precum duhul Biruin\ii s[ fie ]ntr-acesta chip strigat pricepus[1). Laptele, dup[ desc`ntec, ]ndat[ a s[ ]nchega =i m[dularele unul de altul a s[ lega ]ncepur[. Dup[ aceia vinele preste oase ]ntindz`ndu-s[, toate p[r\ile trupului a s[ cl[ti =i sup\irea peste d`nsele pelicioar[ a s[ lipi v[dzum.2 +i a=e, ]ndat[ o ficioar[ ghizdav[ =i frumoas[ denainte-ne ]n picioare st[tea, carea cu ochii sigeta, cu spr`ncenele arcul ]ncorda, cu fa\a singe v[rsa, cu budzele inima spintica, cu mijlocul via\a curma, cu statul mor\ii r`dica, cu cuv`ntul dzilele ]n cump[n[ m[sura, cu r[spunsul sufletul de la morm`nt ]nturna, iar cu singur numele Biruin\ii toat[ frumse\e biruia =i cov`rsiia.3 Pre aceasta ]ntr-acesta chip, o, domnul mieu, v[dzind-o, ]ndat[ ]n inim[ ran[ nesuferit[ =i boal[ net[m[duit[ sim\iiu =i c[tr[ p[rintele mieu: „O, tat[, c[ci lucru primejdios ca acesta a videa m-ai n[scut“ (c[ dec`t rana
1 Muntele ce izvor[=te lapte: Galata |arigradului: cartierul italian al Istanbulului; gustarea laptelui: logodna spre nunt[; Biruin\a: Victoria (D.C.) — numele fetei n[scute ]n acest cartier. Alegoria se refer[ la ]ndr[gostirea =i logodirea lui Scarlat Ruset cu Victoria, o t`n[r[ foarte frumoas[, dar stearp[, zice Cantemir mai departe, n[scut[ ]n Galata, un cartier ]n Istanbul. 2 Tat[l lui Scarlat joac[ aici oficiul de vr[jitor, rol ]n acord cu am[nuntele date despre el cu alt prilej. „Desc`ntecul necromandiii“ — invoca\ia spiritist[; Procedeul este magic, ]ns[ imaginea ]ncarn[rii Victoriei este alc[tuit[ dup[ modelul uneia din viziunile lui Iezechiel. 3 Avem aici o alt[ descriere a frumuse\ii feminine, aceasta descriere a Victoriei fiind diferit[ de cea a Helg[i, am[nunt ce denot[ marile resurse ale talentului de scriitor al lui Dimitrie Cantemir.

Istoria ieroglific[. Vol. II

93

dragostelor =i dec`t boala iubostelor mai primejdioas[ nici \irulicii au v[dzut, nici doftorii au audzit) „=i dec`t me=ter=ugul pre mor\i a ]nviia, mai bine me=ter=ugul pre mine a m[ omor] sau a nu m[ na=te s[ fi ]nv[\at“ (c[ ]n statul acesta a vie\ii de dragoste p[timitoare, moartea dec`t via\a mai poftit[ ieste).1 Tat[l mieu, ]n nerupt lan\uhul dragostelor legat =i a=e de tare ]nf[=urat v[dzindu-m[, dzis[: „Bodzul dragostei 2, o, fiiule, fiiul Afroditei ieste, pre carile nu dup[ mic=orimea v`rstei (c[ci pururea copil ieste), ce dup[ tare arcul ce trage =i ascu\it[ sigeata ce ]n fica\i ]nfige, cei ce-l m[sur[, ]l cunosc. 3 Ce c`t spre aceast[ a ta de cur`nd scornit[ patim[ lucrul ar pofti, fii cu bun[ inim[, c[ cela ce cu cuv`ntul =i cu me=ter=ugul farm[cului necromandiii din lapte ficioar[4 a face au putut, din ficioar[ spre pofta nevestirii inima a-i pleca cu multul mai pre lesne va putea. Numai at`ta c[ci de ]mpotrivnic norocul t[u (carile muritorilor niciodat[ deplin nu vine) foarte r[u ]mi pare, de vreme ce ficioara aceasta, din lapte n[scut[ fiind, din fire starp[ a fi firea au l[sat-o, nici p`ntecele ei spre z[mislirea simen\iii locuri =-au g[tat. 5 Unul i-ar fi leacul (pre c`t ad`nc me=ter=ugul mieu a afla poate), ce =i acela pre c`t cu anevoie ]i ieste aflarea, cu at`ta mai cu nevoie ieste, afl`ndu-l, cu d`nsul dup[ voie cineva a s[ sluji.“ Eu c[tr[ tat[-mieu dzi=: „Pentru st`rpie =i pentru a z[mislirii leac a cerca, lucru mai pre urm[ trebuitoriu ieste, ce acmu deodat[ leacul nesuferelii mele f[r[ z[bav[ afl`nd, alalte leacuri de vor trebui, mai cu vreme vom putea cerca“ (c[ ]n\elep\ii ]nt`i
Suferin\ele suflete=ti ale ]ndr[gostitului Scarlat sunt de comparat cu cele ale fiilor de boieri care t`njeau dup[ frumuse\ea Helgei. 2 Amor, zeul dragostei, fiul Afroditei, zei\a iubirii. 3 Explica\ia pe care o d[ b[tr`nul con\ine elemente ale religiei greco-romane, cultul pentru antichitate fiind specific spiritului renascentist. 4 Din lapte ficioar[: fat[ g[l[teanc[ (D. C.) — este vorba de aceea=i Victoria. 5 Este doar o insinuare r[ut[cioas[ a lui Cantemir, a=a cum procedase =i cu Helge. }n realitate, Victoria nu era stearp[, ]n urma c[s[toriei cu Scarlat a dat na=tere unui fiu, Iordache.
1

94

Dimitrie Cantemir

nevoia, apoi treaba caut[). +i, ce mai mult, o, domnul mieu, cu voroava s[ ocolesc? Tat[l mieu ]ndat[ desc`ntecul dragostelor1 ]n capul ficioarii desc`nt[ =i, trii peri din cosi\[-i zmulg`ndu-i, unul la grumadzi, altul la bra\e, iar[ al triilea la mijloc ]mi ]nv[l[tuci, cu carii precum sufletul ficioarii de tot trupul mieu s[ s[ fie legat =i inima ei ]n sufletul mieu s[ fie ]ntrat ]i p[ru. +i a=e, ea ochii de la p[m`nt r`dic`ndu-=i, ca lumina soarelui ]n stele oglind[ fr`mse\elor ei m[ f[cu =i ]n mine pre sinea =i ]n groz[viia mea fr`mse\e ei a videa i s[ p[rea (c[ ochii dragostelor nu ce ieste, ce precum ]i plac v[d)2. }n scurt, pe Biruin\[ dragostele o biruir[, =i Diana Afroditis a s[ face priimi.3 Iar[ a doa dzi p[rintele mieu, din somn de=tept`ndu-m[, dzis[: ,,Eu ]n dzile b[tr`n =i la ani ]nvechit sint, o, fiiule, ce cuvintele mele pomene=te. }ntre a lumii jig[nii Inorogul s[ afl[ carile ]n v`rvul cornului mare v`rtute poart[ =i ]mpotriva a toat[ p[timirea putere are. Deci, vreod`n[oar[ cu d`nsul a te ]mpreuna de \i s[ va t`mpla, pre c`t vii putea ]n priete=ugul lui v`rtos a te lega sile=te, c[ el numai p`ntecele Biruin\ei spre roada simen\iii neamului t[u a de=chide poate. 4“ A=edar[, p[rintele mieu, Apariul, ]nv[\[tura d`ndu-mi, dintre vii au ie=it. Iar[ eu ]n mult[ vreme cu Biruin\a
1 Urmeaz[ ritualul magic pentru provocarea sentimentului de dragoste al Victoriei c[tre Scarlat. 2 Ur`\enia Hameleonului este transfigurat[ sub puterea sentimentului de dragoste de care era cuprins[ Victoria. Scriitorul ]mbin[ aici efectul produs ]n mod real de dragoste cu credin\a popular[ dup[ care dragostea, provocat[ prin magie, poate transforma ur`tul ]n frumos. Putem afirma, a=adar, despre Cantemir scriitorul c[ =tie s[ foloseasc[ nu numai valorile culturii sale livre=ti =i ]n special valorile culturii antice greco-romane, ci =i bogatele resurse ale credin\elor =i crea\iei populare rom`ne=ti, al[turi de influen\a, de asemenea, cople=itoare, a culturii turco-arabe, cu splendoarea climatului s[u exotic =i basmic. 3 Sub influen\a magiei, Victoria se transform[ p`n[ la urm[ din Diana (fecioar[) ]n Afrodita (femeie), adic[ devine so\ia lui Scarlat. 4 Invita\ia, pe care o face b[tr`nul Ruset de a folosi virtu\ile Inorogului, se

Istoria ieroglific[. Vol. II

95

la un loc =i ]ntr-un pat vie\uind, nicicum numelui urm[toriu =i neamului ad[og[toriu de la d`nsa s[ iau nu m-am ]nvrednicit. Deci t`rdziu mai pre urm[, de ]nv[\[tura p[rintelui mieu, carea pentru Inorog ]m dedese, aminte aduc`ndu-mi, toate pustiile Araviii a cerca =i toate p[r\ile lumii a cutriera nu m-am p[r[sit, p`n[ locul =i l[ca=ul Inorogului am aflat. Afl`ndu-l, de d`nsul cu mare cinste m-am lipit, tovar[= ]n toate c[ile nedesp[r\it =i slug[ ]n toate slujbele neostenit m-am f[cutu-i,1 nici ]n via\a mea alt[ plat[ sau simbrie i-am poftit, f[r[ numai o data macar v`rvul cornului lui de moale p`ntecele Biruin\ei mele s[ lipasc[ am nedejduit. +i pentru ca pologul stidirii s[ s[ r`dice =i supt singur[tate acoperem`ntul necuno=tin\ii s[ s[ arunce, de multe ori =i mai ]n toate dzilele, la culcatul =i la sculatul lui, eu trebe ]n c`mp ]mi scorneam, iar[ Biruin\ei ling[ d`nsul s[ s[ afle ]i porunceam. Ce ]mpietrit[ inima lui nicicum spre st`rpirea p`ntecelui ei a s[ milostivi nu s-au muiat, ce ]n zavistiia neamului =i semin\iii mele necl[tit au statut. Eu, ]ntr-aceast[ asprime =i ne]nduplecare v[dzindu-l, aievea simbriia slujbei =i pofta inimii, carea ]mi era, cer`ndu-i, cu mare urgie =i m`nie, simbrie ca aceasta a-mi da au t[g[duit, =i precum el Dianii, =i nu Afroditii, s[ fie ]nchinat apofasisticos mi-au r[spuns. 2
]ntemeiaz[ pe credin\a potrivit c[reia cornul acestuia ar avea puterea de a vindeca orice boal[ =i neputin\[ =i mai ales de a salva pe cei otr[vi\i. Cea de a doua parte a sfatului este ]n realitate o dispozi\ie cu limb[ de moarte ca Scarlat s[ r[m`n[ credincios familiei Cantemir, scriitorul suger`nd c[ acesta a ]nc[lcat p`n[ =i un asemenea lucru. 1 Aluzie la serviciile de bun[-credin\[ aduse de Scarlat lui Dimitrie, perioad[ ce s-ar putea localiza ]ntre 1693—1703. 2 Scriitorul afirm[ c[ Scarlat =i-ar fi oferit so\ia pentru a avea un urma= prin Dimitrie, dar c[ prin\ul ar fi refuzat aceast[ penibil[ ofert[. Acest refuz ar fi fost deci motivul pentru care Scarlat i-ar purta acum at`ta ur[. Desigur, asemenea afirma\ii nu pot fi adev[rate, rostul lor fiind insulta la adresa lui Scarlat, Dimitrie av`nd de altfel obiceiul de a face, uneori, ]n Istoria ieroglific[,

96

Dimitrie Cantemir

Acmu dar[, o, domnul mieu, ce mai mare dreptate =i ce mai dreapt[ pricin[ spre izb`nda lui a mi s[ da? +i ce mai uscat[ iasc[ spre a\i\area r[spl[tirii dec`t opreala simbriii =i t[gada dreptei pofte a s[ afla poate? +i aceasta ieste pricina vr[jbii cu carea p`n[ la moartea mea a nu-l intiri nu voi p[r[si =i precum „bun[ nedejde am, ast[dzi izb`nda mea =i plata lui, precum \-am spus, ]ndz[cit =i ]nsutit s[ va plini.“ A=edar[, Hameleonul sf`r=it spurcatei =i n[p[stuitoarei basne puind =i toate vicle=ugurile pre c`t mai pre-ascuns putu alc[tuind, ]n munte la Inorog s[ sui, c[tr[ carile, cu mult[ plec[ciune plin[ de mare ]n=el[ciune ]nchin`ndu-s[, dzis[: „Leul =i Vulturul ceresc ]n veci l[udat =i toate pasirile =i dobitoacele cere=ti preste veci sl[vite s[ fie, carii fa\a domnului mieu cea de lumin[ slobodzitoare =i s[n[tatea lui ceia ce-i lumii trebuitoare ]n statul s[u a videa m-au ]nvrednicit. C[tr[ acestea, dumnealui +oimul cu plec[ciune s[n[tate trimi\ind, roag[ =i pofte=te ca, dup[ f[gada carea a\i dat ]n aceast[ sar[, de iznoav[, dorita-\i ]mpreunare a avea s[ poat[, c[ci toate dup[ voie a-\i vesti =i toate de fericire a-\i povesti are.“ Inorogul, am`nduror ]nchin[ciunilor celea ce li s[ cuviniia de priimire r[spunsuri d`nd, dzis[: „De ]mpreunarea +oimului cu dragoste bucuros sint (c[ cu priietinul adev[rat =i de credin\[ vrednic, cine va ]mpreunare =i voroav[ trebuitoare a avea, ]ntre cele de frunte fericiri s[ num[r[), ]ns[ ]n ceast[ sar[, dup[ poft[-i
afirma\ii umilitoare despre unele personaje pe care nu le agrea. }n privin\a acuza\iilor aduse de Scarlat mai =tim dinainte c[ vina lui Dimitrie ar fi constat ]n facilitarea arunc[rii Hameleonului ]n ]nchisoarea bostangiilor, acuza\ie contrazis[ de scriitor ]n alt[ parte, unde afirm[ c[ a pl[tit el lui Scarlat datoriile pentru care era amenin\at cu ]nchisoarea. O astfel de motivare contradictorie a urii trebuie ]n\eleas[ altfel: fra\ii Ruset, conduc`ndu-se dup[ interesele lor meschine, obi=nuiau cu u=urin\[ s[ ]ncalce spiritul de loialitate fa\[ de cei a c[ror situa\ie politic[ se dovedea la un moment dat instabil[ =i pentru aceasta recurgeau la diverse motiv[ri ale noii lor atitudini.

Istoria ieroglific[. Vol. II

97

a face, o pricin[ (=i aceasta dreapt[ precum mi s[ pare) m[ opre=te, de vreme ce noi sorocul nepriete=ugului =i dzua priete=ugului p`n[ ]n 1500 de minute pusesem, =i acmu, peste soroc r[spunsul trec`nd, urmadz[ ca =i leg[tura datelor cuvinte s[ s[ fie rupt. De care lucru, ]nnoirea giur[m`ntului =i ]nt[rirea cuvintelor trebuitoare =i ]ntr-]mbe p[r\ile folositoare a fi socotesc, cu carea odihnindu-ne, afar[ din tot prepusul iar[=i la locul =tiut s[ ne ]mpreun[m. C[ m[car c[ despre omeniia =i ]ntregimea +oimul lucru ]mpotriv[ nu-mi prepuiu, nici la giur[m`nturile o dat[ date, cu vremea urgiia cereasc[ a s[ r[sufla socotesc (c[ tot cel ce la tot cuv`ntul necredz[toriu =i la tot giur[m`ntul prepuitoriu s[ arat[, acela de c[lcarea a tot giur[m`ntul pururea gata ieste),ce de la buni priietini la ureche mi-au vinit precum crocodilul la \[rmurile apei s[ fie p[dzind, de la carile poate ceva prin ne=tiin\[ ]nalgiosul s[ mi s[ fac[.“1 Hameleonul, pentru numele crocodilului din gura Inorogului audzind, vicle=ugul ascunsului inimii tare ]l tulbur[ (c[ pre c`t =tiin\a bun[, ]n tulburare, m`ng`iere, pre at`ta =tiin\a rea, ]n line=te, tulburare aduce). +i cu grele giur[m`nturi =i stra=nice bl[st[muri a s[ giura =i a s[ bl[st[ma ]ncepu, precum acestea nighina nepriietinului ]ntre s[m`n\a gr`ului =i mugurul p[dure\ ]n hultuoana domesnic[, hultuit[ s[ fie: 2 „}ns[ iar[=ile, o, domnul mieu, de vreme ce ca acestea la ureche-\i s-au sf`r`it (ec e crosocÓhn), aibi grij[ (c[ vicle=ugul ]n\eleptului cu multul mai cumplit ieste dec`t a nebunului). (O, piiele diavolului supt p[rul
1 Fiind ]n=tiin\at c[ bostangiii ]l urm[reau pentru a fi capturat, Dimitrie refuz[ s[ vin[ la cea de a doua ]nt`lnire, pe motiv c[ trecuser[ cele cincisprezece zile de armisti\iu, situa\ie ce obliga pe Toma s[ re]nnoiasc[ jur[m`ntul pentru garantarea securit[\ii personale a Inorogului. 2 Nighina ]ntre gr`u ]nseamn[ minciunile pentru adev[r, iar mugurul p[dure\ ]n hultoana domesnic[ hultuit[ s[ fie — cuv`ntul r[u ]n inima bun[ (D. C.)— astfel caracterizeaz[ scriitorul blestemurile =i jur[mintele false de loialitate ale lui Scarlat.

7 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

98

Dimitrie Cantemir

dracului! Cu ce fel de ]mpletecituri urm[toare ocara-=i supt numele altuia mai denainte a o v`r] sile=te.)1 C[ domnul bine =tie (c[ firea dec`t deprinderea mai veche ieste =i totdeauna clevetele rele stric[ obiceele bune), de unde po\i prepune c[ dintr-aceste sunate s[ fie vreunele =i adev[rate. Iar[ c`t despre partea mea ieste, pre chipul nezugr[vit2 m[ giur, c[ despre partea +oimului, nici ]n voroav[-i me=ter=ug =i-n fapt[-i vicle=ug macar ceva= n-am priceput (caut[ aicea giur[m`ntul vicleanului supt numele dreptului acoperit). }ns[ eu spre toat[ porunca de binelui mieu f[c[toriu macar cum nu m[ voi lenevi, ce iat[, ]n prip[ ]napoi m[ voi ]ntoarce =i de acestea prepusuri foarte tare a te adeveri =i a te odihni voi sili.3" A=edar[, Hameleonul ]ntorc`ndu-s[, ]n cale g`ndurile cele f[r[ cale procitiia =i de pomenirea str[jii crocodilului nu pu\in[ ]ntristare sim\iia, ce ca valurile \[rmurii una dup[ alta chitelele inima ]i izbiia, socotind precum sil\a i s-au vadit =i la\ul i s-au descoperit. Apoi iar[=i singur =ie parigorie =i m`ng`iere f[c`ndu-=i, ]n sine dzicea: „Pentru crocodil +oimul ceva=i macar[ nu =tie, carile, de ar fi =tiut adev[rat, =tire i-ar fi dat. Dul[ii =i R`sul s[-i spuie,
Neput`ndu-=i st[p`ni st[rile suflete=ti de ur[ =i revolt[, scriitorul obi=nuie=te uneori s[ intervin[ din afara operei, cu aprecieri dure =i chiar invective la adresa personajelor neagreate sau ]n adresa conduitei lor reprobabile. Scriitorul se dovede=te o natur[ p[tima=[, el constituind astfel un caz literar prin care putem ]n\elege cum lipsa distan\ei ]n timp fa\[ de evenimentele tr[ite nu las[ loc decant[rii sentimentelor, ci faciliteaz[ manifestarea brutal[ a unei subiectivit[\i exagerate. 2 Chipul nezugr[vit: sf`nta n[fram[ (D. C.) — aluzie la n[frama Mariei din Magdala, pe care s-a imprimat, potrivit tradi\iei evanghelice, chipul lui Isus Hristos ]n drumul s[u spre Golgota. 3 V[z`ndu-se nevoit s[ duc[ un r[spuns negativ lui Toma, Scarlat, de team[ s[ nu piard[ prilejul oferit de cea de a doua ]nt`lnire, ]=i ia obliga\ia fa\[ de Dimitrie de a face toate demersurile pentru ca lucrurile s[ se soldeze cu bine, iar, pentru a ]nl[tura suspiciunea lui Cantemir, laud[ spiritul de corectitudine al =efului agen\ilor munteni.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

99

de ar fi =i vrut, n-ar fi putut, c[ci nici vremea i-au l[sat, nice str`mtorile drumurilor acestora cale le-au dat. Eu singur, nu lui, nu altuia s[-i spuiu, ce a=e=i de a=i =ti c[ piielea de pre mine =tie cele ce dzac ]n mine, singur mie sam[ f[c`ndu-mi, de care brad ]n ceast[ p[dure1 ieste mai ]nalt, de acela m-a=i sp`ndzura. Ce alt[ nu ieste, f[r[ numai Inorogul nici o parte a primejdiii ]n prepusul g`ndului neadus[ nel[s`nd (c[ci ]n\eleptul mai mult de cele ]mpotriv[ dec`t de cele dup[ voie chite=te), de lucrul ce-=i prepune, precum adev[rat s[ fie ]n\eles dzice, =i ce nu =tie arat[ c[ =tie, pentru ca adev[rul =tiin\ii s[ agonisasc[.“ Ce, dup[ line=tea m`ng`ierii ace=tiia, iar[=i furtuna ]ntrist[rii i s[ scorniia, dzic`nd: „Bine c[ macar c[ de crocodil adev[rat[ =tiin\[ nu are, dar[ iat[ c[ de d`nsul prepus are, de ce are prepus are =i grij[, de ce are grij[ are =i paz[, =i cu paza bun[ din primejdia rea poate s[ scape. De care lucru, acmu toat[ puterea me=ter=ugurilor s[-mi cheltuiesc trebuie, pentru ca din prepusul ce au ]ntrat s[-l sco\ =i dup[ pofta voii mele la locul prundi=ului s[-l cobor, ]n carile toat[ nedejdea t`lcuirii visului mieu s[ sprij[ne=te. 2“ Acestea r[ul r[u g`ndind =i cu chiteala ]nv[lindu-le =i dezv[lindu-le, la +oim sosi, c[tr[ carile, dup[ ]nchin[ciune, ]ntr-acesta chip grai: „La Inorog am fost, de c`t porunc[ mi-ai dat, pre am[nuntul i-am spus. La lucru gata =i la cuv`nt st[t[toriu l-am
1 Brad ]n p[dure: cas[ ]n cetate (D. C.) — ]ntreb`ndu-se, ]n monologul s[u, cine ar fi putut s[ previn[ pe Cantemir de primejdie, Scarlat ajunge la constatarea c[ nimeni nu putea face acest lucru dintre cuno=tin\ele sale implicate ]n ac\iunea de urm[rire (Toma Cantacuzino, agen\ii =i spionii, Mihalache Ruset). Nici chiar el ]nsu=i nu putea face acest lucru, iar dac[ ar fi f[cut-o, zice el, s-ar sp`nzura de cea mai ]nalt[ cas[ din Istanbul. }n cele din urm[, consider[ c[ suspiciunea lui Dimitrie este rezultatul unui spirit ]n\elept, fr[m`ntat de ]nt`mpl[rile potrivnice (o alt[ not[ pentru autoportretul scriitorului). 2 Sunt remarcabile, din punct de vedere literar, fr[m`nt[rile =i incertitudinea lui Scarlat ]n leg[tur[ cu eventualitatea descoperirii planului s[u, precum =i obstina\ia cu care caut[ noi mijloace de a face posibil[ ]ntrevederea dintre Toma =i Dimitrie, scopul adev[rat fiind acela de a-=i captura victima.

100

Dimitrie Cantemir

aflat, numai pentru vinirea-i ]ndat[ o pricin[ afl[, ce =i aceia cu ]ntreag[ =i ]n\eleapt[ socoteal[ ieste, de vreme ce dzice c[ sorocul carile a\i fost pus s[ fie trecut, pentru carile de iznoav[ adeverin\a cuv`ntului pofte=te. Mai ieste =i alt[ pricin[, carea oarece ]n g`nduri puindu-l, nu pu\in vinirea-i ]npiiedec[, adec[ precum de un crocodil s[ fie ]n\eles, carile, sau pentru d`nsul, sau dup[ obiceiul lor, trec[toarele apelor s[ fie p[dzind =i, sau cu =tiin\a a altor dul[i, s[ nu cumva preste =tiin\a ta ce nu g`nde=te el =i ce nu-i pofte=ti tu s[ i s[ t`mple. Pentru carile a-l m`ng`ia, cu fel de fel de socotele =i cu multe giur[m`nturi din prepus a-l scoate c`t am putut am nevoit, =i precum acestea sint s[ nu le creadz[ (ia aminte viclean[ voroava a viclenii jig[nii). A=ijderea, despre partea ta unele ca acestea s[ s[ lucredze, lumea de s-ar cl[ti, peste putin\[ ieste; nici dul[ii, sau altcineva, preste =tiin\a ta ceva, nu numai a face, ce a=e=i mai nici a g`ndi s[ nu poat[ l-am adeverit (c[ci eu, robul t[u, a=e =tiu, a=e =i credzu). Ce el ]n cuvintele mele de tot a s[ odihni poate s[ nu poat[. De care lucru, cu tot de-adinsul din prepusuri ca acestea s[-l sco\i trebuie, ca binele cu bine f[c`nd, toate deplin =i cum cinstei tale s[ cade s[ s[ ispr[vasc[ (c[ p[scarii r[ut[\ii undi\ile vicle=ugului spre v`narea =i moartea binelui din fa\[ p`n[ ]n fundul m[rii necuno=tin\ii arunc[).“ +oimul, despre inima sa curat =tiindu-s[, pentru al\ii lucrul a cerca s[ apuc[, =i a=e, ]ndat[ pre dul[i la sine chem`nd, de au ceva =tire pentru ]mbletele crocodilului v`rtos ]i ]ntreba. Ei alalt vicle=ug ascundzind, pentru crocodil ]ntr-adev[r tare s[ giura, precum nu de ]mbletele lui s[ =tie, ce a=i=i nici de nume-i p`n[ acmu s[ nu fie audzit. A=e, dul[ii ]n str`mb[tate pe dreptate s[ giura (c[ci spurcata lighioaie p`n[ ]ntr-at`ta urmele vicle=ugului =uv[is[, c`t =i so\iile vicle=ugului a i le cunoa=te deplin nu putea) =i tot prepusul de la mijloc cu v`rtoase bl[st[muri r`dica1. +oimul,
1 Afl`nd de la Scarlat despre b[nuielile lui Dimitrie privitoare la paza bostangiilor, Toma cheam[ pe agen\ii s[i, care, av`nd sarcin[ expres[ de la

Istoria ieroglific[. Vol. II

101

]n multe iste\ =i provide\, iar[ intr-aceasta prist[viii sale bizuindu-s[, prost =i lesne credz[toriu s[ ar[t[. Deci dul[ilor credzind =i despre Hameleon nici cum prepus av`nd, supt r[utatea altora, dreptatea =i bun[tatea sa prea ieftin v`ndu, ]ntr-acesta chip cu scrisoarea pre Inorog adeverind: Dup[ ]nchin[ciune: „C`te prin Hameleon mi s-au dzis, m-am ]n=tiin\at. Deci pentru prepusurile carile grijea \i le-au scornit, adeverit s[ fii, c[ de nu din singur[ grijea sint, ce altul cineva din crieri le-au pl[zmuit, unul ca acela nici al nostru, nici al vostru priietin ieste, f[r[ grij[ dar[ la ]mpreunarea de folos vino. +i m[ crede c[ pre numele a nen[scutului Vultur, pre singele a nevinovatului miel =i pre duhul a toat[ via\a1 m[ giur c[ ]n inima mea nici au fost, nici ieste, nici va fi vicle=ug, nici la al\ii a fi am sim\it. Ce orice pentru folosul vostru ar fi, aceia silesc, nevoiesc =i ]nvoiesc.“ Acesta r[spuns Hameleonul de la +oim lu`nd, ]ndat[ ]napoi la Inorog s[ ]ntoars[, c[ruia, dup[ citeala slovelor, de la sine ca acestea ad[ogea: „Vedzi, dzice, o, domnul mieu, c[ +oimul cu ale sale drepte giur[m`nturi, ale mele adev[rate mainte dzise cuvinte adevere=te =i mai v`rtos eu (carile ]n dragostea ta nem[rui al doilea nu m-oi num[ra), ]n tot chipul =i pre d`nsul, =i pre dul[i tare am ispitit =i dintr-al\i a lor pre dinafar[ ce au iscoade cu mare osirdie am iscodit, ce macar c`t negrul supt unghe lucrul acesta a=e a fi nu l-am aflat. Acmu dar[, alalte ]n de=ert prepusuri din socoteal[ sco\ind (=i m[ iart[ c[ci, din adev[rata dragoste pornit, cuvinte cani necioplite slobod), la poftita-\i ]mpreunare ]l priime=te (c[ pentru ]ndelungarea vremii pricinele poftorite pre o parte micropsihie, iar[ pre alta apsifisie arat[, carile priietinului r[ceal[, iar[ nepriietinului fierbinteal[ scornesc.) 2"
Br`ncoveanu s[ prind[ pe Cantemir, jurar[ c[ nu =tiu nimic, ascunz`ndu-i cursa preg[tit[. }nc[ o dat[ naiv =i lesne ]ncrez[tor, Toma scrie lui Cantemir c[ poate veni lini=tit la ]nt`lnire, asigur`ndu-l c[ nu i se va putea ]nt`mpla nimic r[u. 1 Nen[scutul Vultur, nevinovatul miel, via\a a tot duhul: Sf`nta Troi\[ (D C.) — Sf`nta Treime, una din formulele de jur[m`nt din acea vreme. 2 Fin psiholog, Scarlat caut[ s[ conving[ pe Dimitrie c[ dup[ at`tea asigur[ri,

102

Dimitrie Cantemir

Inorogul, macar c[ grijea carea avea nici din fantazie n[scut[, nici dup[ spurcat[ socoteala Hameleonului, adec[ minciuna gr[ind, adev[rul s[ scoa\[, ce din adev[rate argumenturi a buni priietini ]n=tiin\at era1 (]ns[ pronia dumn[dz[iasc[ calc[ socoteala muritoreasc[), apoi drept[\ii sale l[sindu-s[ =i megalopsihii<i> sprejinindu-s[, precum ]n desar[ la locul =tiut s[ va cobor], cuv`nt dede (c[ singele carile ieste s[ cur[, ]n vine a r[m`nea cu anevoie ieste). Hameleon, plin de duhul r[ut[\ii =i ]nflat de v`ntul f[r[legii, cu mare bucurie din v`rvul muntelui nu numai cu picioarele vicleniii alerga, ce =i cu aripile diavoliii zbura, c[ci ]n s[v`r=irea r[ut[\ilor ca furnica ]n pierirea sa aripi s[ fie agonisit i s[ p[rea, carea =i pre Hameleon ]n dzua izb`ndii ]l a=tepta. A=edar[ el, cu at`ta agerie slobodzindu-s[, ]nt`i la crocodil, pentru ca de vinirea Inorogului ]ntr-acea sar[ s[-l adevereasc[, apoi la dul[i alerg[ c[rora bun[ nedejde s[ aib[ le vesti, c[ci sf`r=itul tuturor ostenelelor s-au apropiiat =i nepriietinul ]n lavirinthul ne=tiin\ii s-au ]ncuiat. Iar de ciia ]nainte toat[ treaba nu ]n nevoin\[, ce ]n voin\a lor r[m`ne, dzicea, =i, precum vor pofti, a=e cu d`nsul a face vor putea, ]i adeveriia.2 De acolo la +oim ]ntorc`ndu-s[, de f[r[ prepus ]n desar[ vinirea Inorogului ]l ]n=tiin\[. A=ijderea, din inim[ cumplite, iar[ din gur[ zugr[vite =i =icuite cuvinte arunca, dzic`nd: „Iat[ acmu, o, domnul mieu, c[ dup[ sudoroasele ostenituri =i ]n toate p[r\ile f[r[ preget alerg[turi, slujba carea asupr[-mi am luat, spre cel
mai ales din partea lui Toma, poate veni f[r[ grij[ la ]nt`lnire, refuzul s[u put`nd fi interpretat fie ca la=itate (micropsihie), fie ca dispre\ (apsifisie) fa\[ de Toma, situa\ie ce ar putea duce la r[cirea amici\iei dintre cei doi =i tot at`t la du=m[nia =efului agen\ilor munteni. 1 }n Istoria Imperiului Otoman, Cantemir m[rturise=te c[ cel care l-a prevenit de primejdie a fost un turc, „bun prieten“ al s[u, defterdarul Firari Hasan-pa=a. 2 Dup[ ce ob\ine adeziunea lui Dimitrie pentru cea de a doua ]nt`lnire cu Toma, Scarlat anun\[ =i pe agen\ii munteni =i pe bostangii c[ victima le poate c[dea ]n m`n[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

103

de ob=te folos ]n ceast[ sar[ a s[ ispr[vi nedejduiesc. Numai iar[=i a te ruga ]ndr[znesc (c[ tremur[toare ieste inima celuia carile pentru priietinul s[u c`t pentru sine s[ ]ngrijlive=te), s[ nu cumva preste =tiin\a ta jiganiile f[r[ socoteal[ ceva ]mpotriva Inorogului s[ fac[, =i a=e, mare necinste =i ocar[ de numele tuturor dec`t pripoiul de aram[ mai tare s[ va lipi.1 At`ta numai c[ ]n lume eu mai prelesne a m[ cur[\i voi putea, de vreme ce ]n adeverin\a cuvintelor tale nedejduindu-m[, cu multe ale mele giur[m`nturi =i ca cum s-ar dzice cu cuvinte crunte2 l-am adeverit =i la locul prundi=ului l-am cobor`t.“ +oimul, oarecum cani cu m`nie: „Las[, rogu-te, dzis[, c[ destul ]\i sint cuvintele de=erte =i =icuite, cu carile p`n[ acmu urechile mi-ai m`ncat (c[ de multe ori sufletul s[m[l[uitoriu cuvinte dec`t vr[jile Pithiii mai nemeritoare izbucne=te). C[ ce f[r[lege ar fi aceasta, ca dup[ at`ta leg[turi =i ]nt[rituri, lucru ]mpotriva precum a muritorilor, a=e a nemuritorilor s[ s[ fac[? Nu dea Dumn[dz[u ]n curat[ inima mea ]mpu\ite spurc[ciuni ca acestea s[ ]ntre. Ce du-te de te odihne=te, c[ci =tiu c[ vii fi ostenit =i pentru acestea mai mult[ grij[ ]n z[dar nu ]mbla purt`nd, c[ci grijea cinstei cuv`ntului =i numelui mieu eu o =tiu p[zi.“ Hameleonul dzis[: „Fac[ cere=tii ca toate dup[ poft[ s[ ias[. Iar[ eu, la odihn[ duc`ndu-m[, aceasta te poftesc, ca ]n ceasul ce ]mpreunare ve\i avea =tire s[ aib, =i aceasta nu pentru alt[, ce numai de plinirea cuvintelor lui ]n=tiin\`ndu-m[, somn cu line=te =i noapte f[r[ g`nduri s[ petrec.“ „Fi-va“, +oimul dzic`ndu-i, el la borta lui s[ dus[. }ns[ nu mai cur`nd ]n strat s-au aruncat, p`n[ nu de tare str[juirea crocodilului s-au ]n=tiin\at3 (c[ to\i viclenii ]n r[utate grijlivi, iar[ ]n bun[tate tr`ndavi sint).
1 Pripoiul de aram[: lipitura oc[r`i la nume (D. C.) — perfidul Scarlat, care aranjase toate spre nenorocirea lui Dimitrie, atrage din nou aten\ia lui Toma c[, dup[ at`tea eforturi, ar fi nepotrivit ca Inorogul s[ cad[ pe m`na agen\ilor, situa\ie ce s-ar solda cu o faim[ proast[ =i pentru Toma, =i pentru Scarlat. 2 Cuvinte crunte; leg[turi cu giur[m`nt (D.C.). 3 Ob\in`nd de la Toma promisiunea c[ ]l va ]n=tiin\a asupra momentului

104

Dimitrie Cantemir

Iar[ Inorogul, dup[ datul cuv`nt, dac[ ochiul cel de ob=te genele orizontului peste lumini ]=i sloboade, la locul or`nduit s[ cobor], unde =i +oimul ]ndat[ sosi. Deci dup[ ce dintr-]mbe p[r\ile c[dzutele \eremonii s[ ispr[vir[, +oimul voroava ]ntr-acesta chip ]ncepu: „}mpreunarea aceasta acmu ]ntre noi ieste a doa. Iar[ ]ncep[tura a adev[ratei dragoste din ]mpreunarea dint`i ]n inimile noastre s-au z[mislit =i p`n[ ]n cel deplin a bunelor vreri stat au crescut (c[ ]n curat[ casa sufletului painjina minciunii a s[ prinde loc nu are). De vreme dar[ ce dint`i, de sf`nta-\i dreptate ]n=tiin\`ndu-m[, acmu calea drept[\ii a c[lca =i urmele credin\ii ]n c[rarea adeverin\ii a pune voiu. 1 Va =ti dar[ iubitul mieu priietin c[ dup[ voroava dint`i, dintr-]mbe p[r\ile ce mai cu folos =i mai de cinste ar fi, aceia a ispr[vi, cu g`ndul, cu cuv`ntul, cu lucrul =i cu totul ]n tot chipul am silit (ce voia slobod[ ieste o ]mp[r[\ie mare, ]n carea nici dreapta socoteal[, nice str`mba asupreal[ biruin\[ a avea poate). Iar[ acmu, preste toat[ nedejdea, r[spuns nenedejduit lu`nd, precum cuvintele Corbului ]n vreun st[t[toriu temeiu nu s[ a=adz[ am cunoscut. De care lucru, nici vreun lucru cu a=edzare sau cu adeverin\[ pociu nedejdui (c[ depre unghe leul cu to\ii cunosc, iar[ de pe cuv`nt inima ]n\elep\ii numai a iscodi pot). Iar[ pricina ace=tii a mele nenedejduirii ieste c[ din slovele Corbului toaps[cul r[ului i s[ cunoa=te, carile nu ]mtr-]mbe p[r\ile, ce numai ce dup[ a sa voie =ie de folos a fi i s[ pare, aceia prin a mea nevoin\[ lui s[ s[ fac[ sile=te, adec[ \ie ]n via\[ c[dere, iar[ mie ]n cinste sc[dere sirguie=te. De vreme ce, dup[ porunca carea dint`i de la d`nsul
]nt`lnirii cu Cantemir, Scarlat a informat ]nc[ o dat[ pe bostangii s[ nu piard[ prilejul. 1 Dup[ apusul soarelui are loc cea de a doua ]nt`lnire dintre Toma =i Dimitrie, tot ]n palatul prin\ului de pe Bosfor. Primul care ia cuv`ntul este Toma, care ]=i ia obliga\ia s[ fie obiectiv, adic[ s[ respecte dreptatea, adev[rul =i spiritul de loialitate (credin\[). Aceste trei virtu\i configureaz[ ]nc[ o dat[ portretul de cavaler pe care scriitorul ]l face lui Toma.

Istoria ieroglific[. Vol. II

105

aveam, pacea =i dragostea adev[rat[ ]n\elegeam, iar[ acmu, de pre c[r\ile ce-mi scrie =icuit[ =i viclean[ o cunosc, lucru carile inimii mele foarte sc[r[nd[vicios =i drept[\ii foarte ur`cios ieste. Spre carile ]n via\[ nici gura mi s[ va de=chide, nici limba mi s[ va ]ntinde, nici m`na mea ]l va cuprinde, ]ns[ adeverit s[ fii, o, priietine, c[ nici viclean st[p`nului mieu m[ voi face, dar nici c[lc[toriu de lege, nici v`ndz[toriu dreptului a fi voi priimi (c[ voia dumn[dz[iasc[ dec`t porunca st[p`neasc[ cu multul mai stra=nic[ a fi trebuie s[ cunoa=tem). Deci tot adev[rul ieste c[ celea de carile despre tine s[ m[ p[z[sc ]mi poruncesc, acelea ei =i ]n g`nd =i ]n cuv`nt le au. C[rora ochiul cel ce ascunsele inimii =i dzilele veacului prive=te dup[ fapt[ ]n trup =i-n suflet s[ le r[spl[teasc[. Iar[ pre tine de tot v[dzutul =i nev[dzutul priietin nesup[rat =i nebetejit s[ te p[zasc[. Deci, de acmu ]nainte, =i mai tare, =i mai bun[ paz[ ]\i trebuie, nici ]n cuvintele cuiva ]ncredin\are s[ aibi, de vreme ce, nu numai pre tine, ce =i pre mine pentru tine cu toat[ greuimea necinstei a m[ ]nc[rca au ]nvoit, ca supt numele doftoriii, prin cinstea credin\ii mele, otrava s[ v`ndz[, carea ]n p`ntecele celor ce o vor ]ntinde, sau nevinovatului o vor vinde, s[ vie. Iar[ pre mine ]n catalogul adev[ra\ilor priietini num[r`ndu-m[, ]naintea cerescului Vultur, cu toat[ adeverin\a inimii m[ giur c[ ]n via\a mea de bine voitoriu s[-\i fiu =i oric`nd =i ori ]n ce a-\i sluji voi putea c[ nu m[ voi lenevi cuv`nt ]\i dau. 1“
1 Din nou Toma se vede pus ]n situa\ia delicat[: sau de a face act de loialitate fa\[ de domnul s[u, sau de a respecta dreptatea =i prietenia. Hot[r`t s[ mearg[ pe calea drept[\ii, el dezv[luie lui Dimitrie c[ nu trebuie s[ spere nimic bun din partea lui Br`ncoveanu, care urm[re=te s[-l piard[. }n aceste condi\ii, el, Toma, nu vrea s[ devin[ nici unealta vicle=ugurilor =i necinstei, la care este silit prin func\ia pe care o ocup[ ]n politica domnului |[rii Rom`ne=ti, dar nici s[ tr[deze, s[ vicleneasc[ pe domn; de aceea, prevenindu-l de primejdia care i se preg[te=te, el consiliaz[ pe Dimitrie de a lua toate m[surile pentru a nu se l[sa prad[ du=manilor s[i. Prin aceast[ situa\ie, scriitorul subliniaz[ din

106

Dimitrie Cantemir

Inorogul aceste cu fierbinteala adeverin\ei cuvinte ascult`nd, precum de n[cazul carile videa c[ asupra drept[\ii vine, gr[ie=te, ]n scurt pricepu =i mai mult alt[ voroava nelungind, +oimului mul\[mit[ f[cu, c[ci n-au ascuns despre d`nsul tot adev[rul, =i ]ntr-acesta chip, dup[ mul\[mit[, ]i gr[i: „Dup[ giur[m`nturile carile spre dragostea =i priete=ugul ]ntre noi din singura a inimii tale plecare ai f[cut, de acmu ]nainte frate a te numi m[ ]ndeamn[. Deci, fr[\iorul mieu, cani pre scurt o poveste s[-\i spuiu, cu ascultarea s[ nu te lene=ti te poftesc (c[ ]n trii chipuri =i ca cum prin trii por\i ]nluntrul palaturilor cuno=tin\ii lucrurilor a ]ntra putem: prin pildele celor trecute, prin deprinderea cestor de acmu =i prin bun[ socoteal[ celor viitoare). Deci istoriile ]nc[ o parte a ce=tii senten\ii fiind, din cele multe una ieste aceasta: Od`n[oar[1, frate, era un p[storiu
nou contradic\ia de principiu care are loc ]ntre regulile vie\ii politice =i etica religioas[ a vremii, adic[ ]ntre ordinea politic[ =i cea moral[. Pe de alt[ parte, op\iunea lui Cantemir pentru ordinea moral[ (vezi textul: „voia dumn[dz[iasc[ dec`t porunca st[p`neasc[ cu multul mai stra=nic[ a fi trebuie s[ cunoa=tem“) ne oblig[ s[ consider[m c[ modelul cavalerului, ]ntruchipat aici =i de Toma, =i de scriitor, apar\ine acesteia. 1 La cea de a doua ]nt`lnire cu Toma, Dimitrie Cantemir spune ]n fa\a acestuia o povestioar[ cu t`lc, pe care o putem intitula Povestea porcariului, subiectul fiind luat din via\a de toate zilele a \[ranului rom`n. M`ndru de cultura sa, scriitorul expune, prin intermediul acestei nara\iuni, ideile sale social-politice privind criteriul fundamental ]n alegerea domnului — cultura, o serioas[ preg[tire intelectual[. Dezvolt`ndu-=i punctul de vedere, marele g`nditor vroia s[ demonstreze interlocutorului s[u cum un om necultivat va folosi puterea politic[ nu ]n folosul general, ci pentru a-=i da fr`u liber pornirilor sale animalice. De=i aceste idei se ]ntemeiau, desigur, pe destule exemple concrete de acest fel din istoria \[rii noastre din trecut, povestea expus[ avea =i o adres[ direct[. Prin porcar Cantemir ]n\elege, ]n realitate, pe Constantin Br`ncoveanu, care nu prin merite personale, ci printr-o ]nt`mplare, printr-un concurs de ]mprejur[ri ar fi ajuns domnul |[rii Rom`ne=ti. St[p`nit de prea mult[ ur[, Cantemir comitea de fapt o mare nedreptate; istoria, dreapta judec[toare a faptelor =i a oamenilor, ne-a transmis, ]n persoana lui Br`ncoveanu, imaginea unui domn de mare relief politic =i cultural.

Istoria ieroglific[. Vol. II

107

de r`m[tori carile cu simbriia a tot satului ]n carile l[cuia din dzi ]n dzi via\a ]=i sprijeniia. Acesta ]n proast[ via\[ ca aceasta dzilele petrec`ndu-=i, nici cu audzul f[r[ groh[itul porcilor, nici cu viderea f[r[ prostiia satului aceluia, alt[ ceva ]nv[\as[. Iar[ ]ntro dzi, cu altul (carile din cetate viind, pre acolea a trece i s[ t`mplase) ]n voroav[ c[dzind, pentru numele cet[\ii ]n urechile porcariului s[ sun[. Deci cetatea, ce =i cum ar fi, nicicum ]n mintea lui s[ ]ncap[ nu putea, ce fantaziia, uneori ca un cuptoriu, alteori ca un cotlon, iar[ alteori ca pre o =ur[ de dobitoace i-o zugr[viia (c[ fantaziia la pro=ti cele v[dzute numai a ]nchipui poate). Deci cum =i ce ar putea fi cetatea ca s[ s[ ]n=tiin\edze, cu pofta aprindzindu-s[, r`m[torii ]n c`mp pustii l[sind =i oarece f[rmu=uri de p`ne carile cu sine avea, ]n glug[ lu`nd, pre drumul pre carile drum[\ul vinis[ v`rtos purceas[. A=e, ]ntr-acea dzi p`n[ ]n sar[ cal[torind, unde ]ntunerecul ]l apuc[, acolea popasul =i masul ]=i f[cu (ce norocul =i pre porcariu, =i pre olariu tot cu o orbime caut[), carile pre purcariu aproape de por\ile cet[\ii =i de norocirea ce-l a=tepta adusese. De vreme ce ]mp[ratul carile acelor olaturi st[p`niia =i ]ntr-acea cetate ]mp[r[\iia, ]n dzua ce trecus[ dintre num[rul viilor ie=ise =i mo=tinitoriu din trupul s[u nel[sind, ]ntre domnii =i senatorii aceii monarhii, cine ]n scaun s-ar sui mare dihonie =i zarv[ s[ f[cu (c[ci la st[p`nire to\i vrednici s[ socotesc, iar[ la supunere nici unul de bun[voie priime=te). 1 }n scurt, nicicum unul altuia al doilea socotindu-s[, cu sfatul de ob=te aleas[r[ ca a doa dzi, pre poarta cet[\ii, carea spre r[zs[rit caut[, s[ ias[, =i ori pre cine mai ]nainte, veri din streini, veri din cet[\eni, pre cale ar tumpina, pre acela la scaunul ]mp[r[\ii<i> =i la corona monarhiii s[-l r`dice. Deci dup[ sfatul de cu sar[, de diminea\[ scul`ndu-s[ (c[ci nici norocul porcariului dormiia), l`ng[ drum pre porcariu din paji=te scul`ndu-s[
1 Este o aluzie la boierimea moldovean[, despre care izvoarele timpului m[rturisesc c[ alerga cu pl[cere dup[ puterea politic[, displ[c`ndu-i, ]n schimb, ideea supunerii fa\[ de autoritatea domneasc[.

108

Dimitrie Cantemir

=i la urduro=ii ochi cu m`nule frec`ndu-s[, aflar[, pre carile ]ndat[ cu cinste r`dic`ndu-l =i din rufoase sucmane ]n porfir[ primenindu-l, ]n lectic[ ]mp[r[teasc[ ]l a=edzar[ =i, cu mare alaiu, p`n[ la cur\ile ]mp[r[te=ti petrec`ndu-l, dup[ obiceiul locului, cele ce s[ c[dea \eremonii spre ]ncoronarea lui f[cur[, de unde s-au luat cuv`ntul carile s[ dzice: (Sara ghigariu, diminea\a sp[tariu). Porcariul, uneori vis, uneori p[rere, alteori ca o basn[ de poveste lucrul carile aievea =i adev[rat s[ f[cus[ a fi i s[ p[rea. Iar[ unul dintre senatori c[tr[ alal\i dzis[: „(Celea ce norocul face, nici mintea, nici socoteala a desface poate), ]ns[ (Oul cioar[i, de pieptul p[unului o mie de ani de s-ar cloci, din g[oace tot de cioar[, iar nu de p[un puiu va ie=i), ]n care chip =i ]mp[ratul acesta cu vreme nu la ce n[rocul l-au adus, ce spre ce firea l-au n[scut va ar[ta, =i aceast[ a mea prorocie nu din de=art[ fantazie scornit[ s[ o socoti\i, ce aminte cuvintele =i faptele ]i lua\i. C[ iat[, ]ndat[ ce la puterea ]mp[r[\iii s-au suit, nu de omenie, ce de porcie s-au apucat, de vreme ce, pre c`\i ]n satul ]n carile porcii p[=tea, pentru ceva pizm[ avea, pre unii a-i omor], pre al\ii a-i izgoni =i cu alte feliuri de pedepse a-i domoli au st[tut. (C[ st[p`nul nou dup[ pizma veche a izb`ndi spurcat lucru ieste.)“ +i adev[rat c[ ]mp[r[\iia aceia p`n[ mai pre urm[, de tiraniia lui, la mare primejdie de poh`rnire sosind =i acmu ca un pojar ]n f`nul uscat r[utate-i ]n toate p[r\ile l[\indu-s[ =i ijd[r`ndu-s[, tuturor lucru nesuferit a fi s[ cunoscu. +i a=e, cu to\ii scul`ndu-s[, ]n a=ternutul unde cu feliu de feliu de spurc[ciuni s[ t[v[liia afl`ndu-l, =i dzilelor, =i tiraniii1 sf`r=it ]i pus[r[. }ntr-acesta chip, o, frate, =i epitropiia Corbului arat[ c[, precum el Corb, a=e cuvintele, dzisele =i faptele de Corb ]i sint; =i cu vreme, cu glasul ce are, singur =ie =i menitoriu =i chedzilor
1 Cantemir condamn[, ]n mai multe locuri, transformarea puterii politice ]n dictatur[ personal[, fenomen obi=nuit pe acea vreme, formula politic[ curent[ fiind monarhia absolut[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

109

izb`nditoriu ]=i va fi. Iar[ c`nd =i cum aceasta s-ar t`mpla (izvodul norocului, ochiul muritoriului vreodat[ a-l citi nu poate 1).“ A=edar[, Inorogul =i +oimul, prin c`t[va vreme a nop\ii pilduind =i vorovind, s[ scular[ =i, am`ndoi fr[\e=te ]mbr[\i=`ndus[ =i s[rut`ndu-s[, iar[=i pre numele cerescului Vultur s[ giurar[, ca p`n[ la moarte priietini nedesp[r\i\i =i ]n toate primejdiile unul altuia popreaoa r[zim[rii =i m`n[ sprejenirii s[-=i fie =i dragostea vecinic[ =i neimat[ s[ \ie. 2 +i a=e, desp[r\indu-s[, +oimul, ie=ind, la locul s[u s[ dus[, iar[ Inorogul, =tiind c[ dup[ cobor`rea lui poticele mun\ilor s-au ]nchis (c[ cei ce ]n mun\i l[cuia nop\ile poticele p`n[ ]n r[v[rsatul zorilor ]ncuiate a le \inea obiciu\i era) =i precum ]napoi a s[ ]ntoarce cu putin<\[> a nu fi socotind, peste ap[ cu ]notatul a trece ]n credin\a valurilor s[ l[s[. 3 O, lucru jelnic =i de socoteala muritorilor neagiuns, cum pronia cereasc[ pe dreptul de la viclean a s[ dosedi las[ =i cel curat ]n la\ul spurcatului a c[dea sufere? Adev[rat dar[ c[ la acesta lucru dovedele a c[derilor vechi aporiia de n-ar dezlega, nu cu pu\in[ ]n[du=ala a tot sufletul filosofiia atomistilor socotelele muritorilor =i cu d`nsele ]mpreun[ lucrurile lume=ti ar st[p`ni. Ce prepusul tvn automctwn r`dic`nd, necunoscut[ a necunoscutului chivernisal[ pre toate din cap[t p`n[ la sf`r=it ating`nd, =i pre fietecare c[dere, la vremea =i or`nduiala sa, tare a=edzind, r[m`ne ca tot prostul din cele
1 O prezicere sumbr[ a sf`r=itului dramatic al lui Br`ncoveanu, previziune f[cut[, a=adar, cu zece ani ]nainte de decapitarea lui la Istanbul (15 august 1714) din ordinul sultanului Ahmed III. 2 O m[rturisire deschis[ a faptului c[ cea de a doua ]nt`lnire se ]ncheie cu un leg[m`nt de prietenie =i ajutor reciproc ]ntre Dimitrie =i Toma, situa\ie ce explic[ tr[darea acestuia din urm[ fa\[ de Br`ncoveanu ]n timpul evenimentelor de la 1711. 3 Poticile p`n[ ]n dzu[ ]nchise: por\ile cet[\ii nop\ile ]ncuiate (D. C.) — noaptea, t`rziu, c`nd por\ile cet[\ii Istanbulului erau ]nchise, Dimitrie Cantemir caut[ s[ se ]ntoarc[ cu barca pe ap[ la casa demnitarului otoman, unde g[sise refugiu.

110

Dimitrie Cantemir

v[dzute pre cele nev[dzute cu ochiul sufletului a videa s[ poat[ =i precum (r[ul pentru dzua rea s[ p[ze=te, iar[ bunul ca metalul ]n foc cu nevoiele s[ l[mure=te) s[ ]n\[leag[.1 Deci Inorogul pre sama a nest[t[toarelor undelor apei d`ndu-s[ (macar c[ =i aceasta cale f[r[ mare prepus de primejdie nu-i era, precum mai pre urm[ s-au v[dzut, c[ nu socoteala lui, ce nemutat[ or`nduiala norocului l-au am[git), ]ns[ (din multe chipurile primejdiii cea mai mic[ =i mai iu=oar[ a alege lucru ]n\elep\esc ieste) =i pre marginea apei ]n sus, spre criv[\ ]not`nd, pr[d[toriul lacom la prad[ ]n mare strajea nop\ii calea trec[torii str[juind p[ziia. Unde Inorogul sosind (o, furtun[ ]n ap[ lin[, o, f[r`marea cor[biii ]n liman, o, fapt[ nef[cut[ =i poveste nepovestit[ =i audzit[, ]ndat[ de la to\i hulit[, o, lucrul diavolului supt me=ter=ugul Hameleonului, o, Hameleon dec`t diavolul mai diavol, o, jiganie spurcat[ =i dec`t toat[ fiiara mai vr[jma=[ =i mai s[lbatec[) 2, iat[ de n[prasn[ crocodilul ]n valurile apei sun`nd =i v`j`ind, asupr[-i sosi. Inorogul, ]nt`i huietul apei audzind, apoi =i chipul groznicii jig[nii v[dzind, ]ndat[ vicle=ugul mai denainte g[tit sim\i =i f[r[ nici o ]mpotrivire spre nes[\ioas[ v`narea lui s[ dede. Crocodilul acmu f[lcile pentru ca s[-l ]nghi\[ c[sc`nd, Inorogul, toat[ fa\a vicle=ugului =i izb`nda vicleanului ]ntr-un cuv`nt cuprinz`nd, dzis[: „(Satur[-te de singe nevinovat, Coarbe, de carile pururea fl[m`nd =i nes[turat ai fost3)“. Crocodilul, cuv`nt ca acesta de la Inorog audzind, l[comiia f[lcilor ]=i ]nfr`n[ =i numele Corbului la mijloc adus ce va s[ fie cu de-adins cercet[ (c[
1 Considera\ii filozofice asupra soartei omene=ti: excluz`nd interpretarea atomist[ a ]nt`mpl[rilor („c[derile“) din via\a omului, Cantemir consider[, ]n acord cu filozofia cre=tin[, c[ nepl[cerile =i ]ncerc[rile suferite ]n mod nejustificat de cei buni, au o explica\ie ]n ra\iunea divin[, pe care mintea uman[ n-o va putea cunoa=te =i pricepe niciodat[. 2 Din nou o pornire subiectivist[ la adresa lui Scarlat. 3 V[z`ndu-se prins de bostangii, Dimitrie ]=i d[ seama c[ arestarea sa se f[cuse la st[ruin\ele lui Br`ncoveanu =i ]l acuz[ de acest lucru ]n fa\a lor.

Istoria ieroglific[. Vol. II

111

spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicle=ugul descoperis[1). Inorogul deodat[ nici ]mpotriv[, nici dup[ voie ceva r[spundzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom t[cea =i numai dintr-ad`ncul inimii: „O, dreptate, o, izb`nd[!“ striga (c[ ]n nevoi fapta pe f[c[toriu oarecum peste cuno=tin\[ cunosc`ndu-l, ca fiiul c[tre p[rinte de ap[sul ce are s[ jeluie=te). Iar[ dup[ c`t[va vreme socoti (c[ la vremea de trebuin\[ cu cuv`ntul bine a s[ sluji =i tare a s[ nevoi lucrul ]n\elep\ilor ieste). De care lucru, c[tr[ jiganie voroav[ ca aceasta ]ncepu: „Nu socoti, o, jiganie, c[ doar[ de groznic chipul t[u ]n ceva m-am sp[riiat, sau c[ci acmu ]n puterea ta m[ aflu, despre tine vreo grij[ ca aceia port, ca carea socoteala ]ntreag[ vreo m`ng`iere a afla s[ nu-i poat[, ales c[ bine cunosc c[ nici trupul mieu de stomahul t[u a s[ mistui, nici cornul mieu de g`tlejul t[u a s[ ]nghi\i poate. A=ijderea, nici vreo ]ntristare noa[, precum sufletului mi-i fi dat, s[ \i s[ par[, de vreme ce din tinere\e =i a=e=i din copil[rie cu furtuna a m[ giuca =i ]n tot chipul a m[ lupta obiciuit =i deprins sint, at`ta c`t nici ea din urgiile sale ]n mine ceva neazv`rlit, nici eu de la d`nsa ceva nesuferit s[ nu fie r[mas socotesc, =i mai v`rtos cu aceasta mi s[ pare c[ toate sige\ile din tolb[ s[-=i fie v[rsat, cu carile sau or`nduiala vecinic[ ]ntr-un chip s[ s[ plineasc[, sau a mea ]ng[duin\[ de acmu ]nainte ispitele ieste s[-i batgiocureasc[ (c[ci prec`t primejdiia s-ar socoti mai mare, pre at`ta sf`r=itul s[ nedejduie=te mai tare). To\i muritorii pururea ]n sin doi sor\i purt[m, carii unul a mor\ii, altul a vie\ii sint, =i am`ndoi din ceasul z[mislirii ]mpreun[ cu noi ]n toate p[r\ile, ]n toate locurile =i ]n toate vremile din fire s[ tov[r[=esc. Deci, oricarile pova\[ ]nainte ne-ar merge, vr`nd-nevr`nd ieste s[ urm[m. Nu lips[sc unii dintre muritori carii pre sor\ul mor\ii groaza cea mai
Rezult[ c[ amestecul lui Br`ncoveanu ]n capturarea lui Cantemir nu era cunoscut de =eful bostangiilor (crocodilul), Scarlat necomunic`ndu-i acest important am[nunt.
1

112

Dimitrie Cantemir

de pre urm[ ]l hot[r[sc, ]ns[ aceasta la cei adev[rat ]n\elep\i pururea de batgiocur[ s-au \inut. De batgiocur[ dzic, c[ci altora spaim[, iar[ lor socoteal[ aduce. Spaim[, dzic, altora, c[ci tr[ind, a muri nu s[ ]nva\[. Socoteal[ lor aduce, c[ci tr[ind, princet a muri s[ ]nva\[, =i a=e, nu de spaima cea mai groznic[ s[ ]ngrozesc, ce, ori cu ce t`mplare ar fi, periodul firii cutrier`nd, ocolesc, s[v`r=esc, =i, din robiia furtunelor sc[p`nd, s[ m`ntuiesc. De care lucru, nu cea mai mare sp[riiere, ce cea de pre urm[ m`ng`iere li s[ pare =i le ieste. Deci de vreme ce sor\ul firesc la mine =tiut, a=teptat =i ]n sam[ neb[gat ieste, cu c`t mai v`rtos sor\ul t`mpl[toriu (a c[ruia punct ne]ns[mnat ieste), ]n sam[ mai neb[gat =i mai ]nfruntat va fi, pre carile ]ndr[ptnic[ furtuna aduc`ndu-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i s[ cade. Adev[rat dar[ amar[ ]ntristare inima mi-ar fi sim\it c`nd nepriietinul pentru a mea lenevire sau proast[ socoteal[ m-ar fi am[git (c[ci cu bun[ sam[ atuncea s[ cade cuiva a s[ ]ntrista, c`nd, prin a sa trufie =i neb[gare ]n sam[, singur =ie sc[dere =i nevoie ]=i aduce). Iar[ acmu or`nduiala viitoare nebiruit[ =i din toate p[r\ile necl[tit[ st`nd (nici asupra v`ntului vetrelele a ]ntinde, nici ]n mijlocul furtunii c`rma f[r[ nedejde a p[r[si trebuie, c[ ceasta a fricosului, iar[ ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtuna ]n mine urgiia a-=i plini mai denainte puind, supt numele cere=tilor, viclenii muritori cu ]ndemnarea =i sinhorisini ale mele ]ndr[ptnice norociri f[lcilor tale m-au v`ndut. +i macar c[ nu a ]n\eleptului sfetnic ieste a dzice, ah, c[ci m-am am[git, ah, c[ eu nu socoteam c[ va vini lucrul a=e, ]ns[ c`nd la numele cerescului s[ supune pemintescul, pentru am[girea ce i-ar vini, mare m`ng`iere =i de izb`nd[ nedejde ]i r[m`ne, c[ numele pre carile cei f[r[ de lege organ =i m[iestrie r[ut[\ii lor l-au f[cut scutitoriu ]n nevoi, agiutoriu ]n str`mptori =i izb`nditoriu ]n dziua m`niii sale s[-i fie. Deci, o, jiganie, cere=tii de nu s[ am[gesc ca peminte=tii, dup[ fapta carea au lucrat, ]n sf`ntul pre carile cu mare ]n sam[ neb[gare l-au spurcat, bun[ =i ne]ndoit[ nedejde

Istoria ieroglific[. Vol. II

113

am, c[ ]n cur`nd[ vreme (c[ la cel ce =tie suferi toat[ vremea scurt[ ieste) ceia ce li s[ cuvine plat[ s[-=i ia. Iar[ de nu, me=ter=ugul fortunii a sup[ra, iar[ al mieu cu bun[ inim[ toate a r[bda ieste.1 Ce tu acmu, o, jiganie (de ieste la neamul crocodililor pomenirea binelui), adu-\i aminte c[ od`n[oar[ ]n marginea a trii ape, la cetatea carea cheia a doa[ monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce s[-\i domole=ti neav`nd, eu cu hran[ de biv te-am agiutorit =i din gura mor\ii (carea dec`t tine mai rea =i mai vr[jma=[ jiganie ieste) te-am m`ntuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecut[, sau pentru nedejdea viitoare (c[ piatra din zidire cu vreme iar[ la zidire s[ pune), ]ndemn[rilor neprietine=ti nu te uita, ce p`n[ m`ni de aicea slobod m[ las[, c[ p`n[ ]n dzu[ veri binele, veri r[ul carile mi s-a t`mpla supt titulul numelui t[u va r[m`nea. Iar[ de m`ine ]ncolea, nici r[ul s[-mi faci vrednic vii fi, nici bine a-mi face de vii vrea prin m`n[ ]\i va vini. C[ci sau dul[ii gona=i chipul fortunii ]mi vor muta, sau eu a lor nevoin\[ voi str[muta (c[ de multe ori noaptea fat[ =i dzua \ine ]n bra\[ 2.“ Crocodilul, aceste a Inorogului v`rtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot ]n\elegea, nici ce ar face =i de carea ]nt`i s-ar
1 Dup[ re\eta retoric[, scriitorul \ine un discurs filozofic ]n fa\a hasechiului turc, despre destinul uman =i despre conduita pe care trebuie s-o aib[ omul ]n fa\a ]nt`mpl[rilor =i ]ncerc[rilor vie\ii. }n esen\[, el ]mplete=te principii de via\[ de tip stoic cu cele cre=tine — ]mbinare realizat[ de altfel ]nc[ din antichitate de filozofia cre=tin[ — =i-=i exprim[ speran\a, ]ntruc`t se socote=te nevinovat, c[ Dumnezeu ]l va ajuta s[ ias[ cu bine din aceast[ situa\ie critic[. Este de remarcat aici cum ]n\eleptul ]ntrune=te ]n sine conduita stoic[ =i speran\a cre=tin[ ]n pedepsirea r[ului. 2 Cheia a doa[ monarhii: cetatea Beligradul (D. C.) — Belgradul era ]ntr-adev[r o fortifica\ie-cheie, loc de disput[ ]ntre cele dou[ imperii aflate ]n conflict: cel otoman =i cel habsburgic; cetatea se afl[ ]ntr-adev[r „]n marginea a trii ape“: Dun[rea, Sava =i Tisa. Cantemir aduce aminte hasechiului c[ odinioar[, la Belgrad (este vorba de retragerea armatelor turce=ti dup[ dezastrul de la Zenta din 1697), ]i f[cuse un mare bine =i ]l roag[, ca recuno=tin\[, s[-i dea drumul din ]nchisoarea bostangiilor chiar ]n seara aceea.

8 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

114

Dimitrie Cantemir

apuca alegea. Una, c[ci din\ii lui de acea poam[ =i grumadzii de acea buc[\ea a nu fi, dup[ cuv`ntul Inorogului, bine videa, alta, c[ de binele carile de la Inorog od`n[oar[ v[dzus[, aminte-i aduc`ndu-=i, =i ru=ine ]i viniia, =i m`niia i s[ scorniia (c[ la cei ce binele a r[spl[ti nu =tiu, din pomenire ]nt`i ru=ine, iar[ din ru=ine m`nie s[ scorne=te). Ce p`n[ mai pre urm[, pre binele obiceinic, r[utatea din fire biruind (c[ cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la b`rlogul s[u dus[, unde preste acea noapte poprit ]l \inu.1 Iar[ dup[ ce negura nop\ii s[ r`dic[ =i s[ninul de dzu[ s[ ar[t[, ]mp[ratul crocodililor =i alal\i, cu to\ii, pentru v`natul carile peste noapte c[dzus[ de veste luar[. (C[ci fiar[ ca aceia vestit[ s[ s[ prindz[ =i la urechile tuturor s[ nu s[ sune cu anevoie era). Deci ]mp[ratul crocodililor ]ndat[ pre un credincios al s[u la Inorog trimas[, ca ]ntr-un chip fa\[ de priin\[, iar[ ]ntr-altul de ]nfrico=ere =i de sp[riiere s[-i arete (c[ci ]mp[ratul crocodililor pentru v`n[toarea =i vrajba carea Corbul asupra lui scornis[ =tire avea2). Deci crocodilul, dup[ porunca st[p`nu-s[u m[rg`nd, c[tr[ Inorog dzis[: „Primejdiia de ast[dzi m`ine noroc s[-\i aduc[ =i fii cu bun[ inim[, c[ci dul[ii v`n[tori de ce nedejduiesc, ]ntr-aceast[ dat[ putere ca aceia nu au. Numai acmu ]n\eleas[m, precum de prinderea ta de =tire lu`nd, cu to\ii ]n to\i mun\ii s[ s[ fie r[v[rsat, ca m[iestriile carile pre aiurea ]ntinse avea, de pre acolo s[ le r`dice =i prea aicea pre aproape s[ le ]ntindz[, ca de ciia ]ntr-alt[ parte a mai sc[pa s[ nu po\i. Deci lucrul cu un ceas mai ]nainte ]\i caut[ =i cu ]mp[ratul nostru de pre\ te tocme=te, c[ci bine =tii c[ el cu vreuna din monarhiile voastre ceva a face nu are, ce numai dob`nda =i folosin\a lui ]=i caut[, carea, f[c`ndu-s[, de
1 Hasechiul, de=i recunoa=te binele f[cut de Dimitrie, nu-i d[ drumul, ci ]l re\ine ]n acea noapte ]n ]nchisoare („b`rlogul s[u“). 2 }mp[ratul crocodililor: bostangi-ba=i (D. C.) — =eful poli\iei otomane =tia c[ arestarea lui Dimitrie fusese f[cut[ la interven\ia lui Br`ncoveanu.

Istoria ieroglific[. Vol. II

115

aicea slobod vii ie=i =i f[r[ nici o primejdie, ]ncotro vii pofti, vii merge. 1" Inorogul cuvintele de la crocodil trimise ]n tot chipul m[sur`nd =i ]n cump[na socotelii tr[g`ndu-le, ]n vreme ce m`na din fa\[ a merge nu d[, din dos a s[ apropiia mai bine a fi afl[, ca cu r[spunderea pl[cut[ firea jiganiii lacom[ =i sireap[ s[ domoleasc[. De care lucru, c[tr[ trimis ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Eu precum fortuna spre aceasta m-au aruncat foarte bine cunosc =i de la ]ndr[ptnicul noroc aceasta dosad[ ]mi pricep. Iar[ ]mp[ratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la d`nsul voi cunoa=te. Pentru care bine, ]n ceast[ dat[ alt[ r[spl[tire s[-i fac nu pociu, f[r[ numai =tiind c[ firea lui pururea ]n ap[ de sete s[ frige, pu\in prav de pre cornul mieu ras ]i voi da, carile spre potolirea arsurii lui nu pu\in[ putere are.2“ Aceasta crocodilul audzind, ]napoi s[ ]ntoars[, de carea ]mp[ratului s[u spuind, foarte cu dragoste darul priimi (c[ sula de aur zidiurile p[trunde). Aceasta giuruind Inorogul =i acmu =i d`nd, unul din crocodili p`r[ dreapt[ ca aceasta asupra lui f[c`nd, adec[ precum el o dat[ pre Hameleon v`n`nd =i s[-l ]nghi\[ vr`nd, dup[ mult[ rug[minte cu mari chiz[=ii s[ s[ fie slobodzit, ]ns[ cu aceast[ tocmal[ ca alt mai mare v`nat s[-i aduc[, sau 1000 de dramuri de panzehr3 s[-i dea. „Deci ieri noapte Hame1 Nedepinz`nd de voin\a lui Br`ncoveanu =i urm`nd vocea intereselor sale personale, mai-marele bostangiilor ofer[ lui Dimitrie libertatea, chiar ]n aceea=i zi, ]n schimbul unei sume de bani. 2 Dimitrie ]n\elege argumentarea =efului bostangiilor: trebuia pl[tit[ neap[rat suma pentru ca s[ scape c`t mai repede din ]nchisoare =i anume p`n[ c`nd Br`ncoveanu nu prindea de veste, presiunile sale b[ne=ti put`nd determina lichidarea fizic[ a captivului. Neav`nd la el bani, roag[ pe bostangiu s[ primeasc[ deocamdat[ un mic avans (a=a ar trebui s[ ]n\elegem expresia; „pu\in prav de pre cornul mieu ras ]i voi da“, sens ]nt[rit =i de proverbul de mai jos: „sula de aur zidiurile p[trunde“), urm`nd s[ acopere toat[ suma dup[ eliberarea din ]nchisoare. 3 Panzehr: bani pentru datoriie dreapt[ (D. C.) — termenul ]nseamn[, ]n

116

Dimitrie Cantemir

leonul spre v`nare aceast[ fiar[ mi-au adus, pre carea nu cu pu\in[ osteneal[, trud[ =i privighere am prins-o. +i a=e pre\ul Hameleonului fiind, p`n[ pre\ul Hameleonului nu-mi va pl[ti, a s[ slobodzi nu priim[sc.1" }mp[ratul crocodililor de aceasta poveste ]n\eleg`nd, de p`ra carea asupr[-i i s[ face =i de pl[tirea pre\ului Hameleonului =tire ]i trimas[, dzic`nd c[ amintrilea a-l slobodzi nicicum nu poate. Inorogul, acestea audzind, atuncea tot vicle=ugul Hameleonului cunoscu, carile =i ]ntr-alte chitele mai ad`nci ]l b[gar[, adec[ precum singur Hameleonul spre at`ta r[utate macar c[ ar fi ]ndr[znit, ]ns[ f[r[ agiutoriul =i ]ndemnarea altora, p`n[ ]ntr-at`ta lucrul a aduce n-ar fi putut.2 De care lucru, socoti c[ mai mult ceva z[bav[ la opreal[ de va face, poate =i mai aspru ceva fortuna s[-i arete, =i a=e, precum pre\ul Hameleonului va pl[ti dede cuv`nt =i, cu cuv`ntul deodat[ =i lucrul ispr[vind, preste nedejde a tuturor nepriietinilor, cu sup\ire me=ter=ug, din g[tate sil\ele ]mpotrivnicilor slobod =i nebetejit sc[p[.3
arab[, o piatr[ nestemat[ fabuloas[, apar\in`nd credin\elor =i basmelor orientale. (A se vedea =i explica\ia dat[ de Cantemir la „scar[“). 1 Dar lucrurile se complic[: unul din hasechi roag[ pe =eful s[u suprem s[ nu elibereze pe Dimitrie p`n[ c`nd nu-i pl[te=te =i lui suma de bani cu care Scarlat Ruset ]i era dator de pe vremea c`nd acesta fusese ]nchis. Afl[m astfel c[ ]n timp ce era ]n ]nchisoare, Scarlat promisese, ]n vederea eliber[rii, s[ dea fie bani (pentru care acum era dator), fie s[ le aduc[ ]n m`n[ pe Dimitrie (ceea ce se =i f[cuse deja). Se ]n\elege deci de ce hasechiul cerea de la Dimitrie aceast[ datorie a lui Scarlat, dac[ vroia s[ fie eliberat. Mai trebuie subliniat c[ eliberarea lui Scarlat de la ]nchisoare datorit[ ajutorului dat de Cantemir, prin pl[tirea datoriilor, este cu totul alt[ ]nt`mplare dec`t cea la care se refer[ evenimentele descrise aci. 2 Bostangi-ba=i ]ncuno=tin\eaza pe Cantemir de preten\iile b[ne=ti ale hasechiului s[u, din care de-abia acum captivul ]n\elege c[ principalul vinovat era Scarlat, care lucra pentru Br`ncoveanu (nu „f[r[ agiutoriul =i ]ndemnarea altora“). 3 V[z`ndu-se ]ncol\it din toate p[r\ile, Dimitrie ]n\elese c[ =ansa ce i se oferea era unic[ =i ca atare accept[ prompt s[ pl[teasc[ ambele sume dup[ eliberarea sa, care trebuia s[ aib[ loc ]nainte ca banii lui Br`ncoveanu s[ ]nceap[ s[ influen\eze pe demnitarii otomani.

Istoria ieroglific[. Vol. II

117

Iar[ Inorogul ]nc[ ]n opreala crocodilului fiind =i precum ]n bl[st[mate vicle=ugurile Hameleonului s[ fie c[dzut, vestea prin urechile tuturor s[ ]mpr[=tie, to\i mun\ii =i codrii de fapta ce s[ f[cus[ s[ r[zsuna =i toate v[ile =i holmurile de huietul glasului s[ cutremura1, at`ta c`t glasurile r[zsun[rii precum ca o muzic[ s[ fie tocmite 2 s[ p[rea, carile o harmonie t`nguioas[3 la toat[ urechea aducea, nici cineva alt[ ceva audziia, f[r[ numai: „Plecatu-s-au4 cornul Inorogului5, ]mpiedecatu-s-au pa=ii celui iute, ]nchisu-s-au c[r[rile cele ne]mblate, aflatu-s-au locurile cele nec[lcate, 6 ]n sil\ele 7 ]ntinse au c[dzut, puterii vr[jma=ului s-au v`ndut. Surcelele i-au uscat, focul i-au a\i\at, 8 temeliile 9 de la
1 Nedreptatea ce i se f[cuse lui Cantemir prin intrarea sa ]n ]nchisoarea bostangiilor era at`t de mare, ]nc`t natura ]ns[=i reac\ioneaz[, cutremur`ndu-se =i depl`ng`nd nenorocirea Inorogului. Rezonan\a pe care o cap[t[ ]n natur[ faptele omene=ti, ]n special cele prin care via\a sau dreptatea sunt amenin\ate, este un procedeu curent ]n lirica popular[ rom`n[, ]n special ]n bocete =i chiar ]n unele balade, ca ]n Miori\a, Toma Alimo= etc. Cantemir, cunosc[tor profund al literaturii orale, preia ]n mod creator acest procedeu artistic, reu=ind s[ creeze o pagin[ de mare originalitate =i frumuse\e literar[. 2 Scriitorul aseam[n[ rezonan\a naturii cu o muzic[ „tocmit[“, adic[ alc[tuit[ dup[ anumite reguli. De mai multe ori ]n Istoria ieroglific[ el ]=i tr[deaz[ preocup[rile sale de muzician. 3 Melodie trist[, ]ntregul pasaj care urmeaz[, g`ndit ]n stilul bocetelor populare, poate fi ]ncadrat ]n specia elegie. 4 Cu aceasta se ]ncepe ceea ce am putea denumi Jelania =i blestemul firii pentru nenorocirea Inorogului. 5 Cornul Inorogului era considerat de ne]nvins, iar iu\imea lui — extraordinar[, de ne]ntrecut (vezi expresia „]mpiedecatu-s-au pa=ii celui iute“). 6 Inorogul putea umbla pe c[r[ri =i ]n locuri inaccesibile omului sau altor animale. P`n[ aici este o expunere metaforic[ a virtu\ilor animalului fabulos. 7 Cu aceasta ]ncepe depl`ngerea nenorocirii ]nt`mplat[ lui Dimitrie Cantemir ca persoan[ real[. 8 Exprimare metaforic[, situa\ia lui Cantemir fiind asem[n[toare cu cea a preg[tirii arderii pe rug. 9 Aluzie la rela\iile lui Dimitrie, ]n special ]n lumea demnitarilor otomani, rela\ii care cu timpul s-au dovedit de mare folos.

118

Dimitrie Cantemir

p[m`nt ]n nu[ri i-au aruncat, nepriietin de cap, Corbul, gona=i neosteni\i, dul[ii, iscoad[ neadormit[, Hameleonul, =i to\i ]n toat[ via\a ]l p`ndesc. De traiul, de via\a =i de fiin\a lui ce nedejde au mai r[mas? Nici una. Toate puterile i s-au curmat, to\i priietinii l-au l[sat, ]n lan\uje nedezlegate l-au legat, toat[ greutatea nepriietinului ]n opreala Inorogului au st[tut. Iar[ de acmu, ]n ceriu s[ zboare, n-a sc[pa, o mie de capete de ar avea, iarb[ n-a mai m`nca. Unul, Lupul,1 ce =i acela dep[rtat, n-are cum ]i folosi, nu-l poate agiutori. De nu alt[, ]ncaile s[-l t`nguiasc[, ]ncailea s[-l jeluiasc[, ]ncai s[-l olec[iasc[. Filul2, macar c[ ]ntr-aceast[ parte s-ar afla, ]ns[ greuimea a s[ri nu-l las[, grosime ]n sine ]l apas[, ]n str`mtori primejdioase, ]n valuri a=e holmuroase s[ s[ arunce nu-ndr[zne=te =i mic=orimea sufletului dinluntru-l opre=te. De cu sar[, Filul =tire au luat, de pre\ul t[iat3 s-au ]n=tiin\at, ce ar fi putut s[ =i va i s-ar fi c[dzut,4 ce ]n locul m`ng`ierii, r[spunsul curm[rii s[ d[: „1.000 de ani la opreal[ de-ar fi, un dram de panzehr n-a= putea g[si“.5 Ce m`ng`iare i-au r[mas? Nici una. Ce sprijeneal[ i-au r[mas? Nici una. Ce priietin i s[ arat[? Nici unul.6 Mun\i, cr[pa\i, copaci, v[ despica\i, pietri, v[ f[r`ma\i!
Singurul prieten care ]i mai r[m[sese era Lupu Bogdan hatmanul, dar fiind „dep[rtat“, adic[ aflat ]n \ar[, n-avea cum s[-l ajute. 2 Despre fratele s[u Antioh (Filul), scriitorul se exprim[ ]n culori foarte ur`te: el este un om insensibil suflete=te, mare =i greoi la trup, fricos =i de umbra lui, se teme s[-=i ajute fratele ajuns ]n nenorocire. 3 Aluzie la suma de bani cerut[ lui Dimitrie pentru eliberarea sa din ]nchisoare. 4 Formularea greoaie ar putea fi exprimat[ astfel: s-ar fi cuvenit s[ poat[ acest lucru, numai s[ fi vrut. 5 Afl`nd de pre\ul cerut pentru eliberare, Antioh declar[ c[ o mie de ani dac[ ar sta la ]nchisoare fratele s[u, el tot n-ar putea g[si un ban pentru a-l salva. 6 Dup[ aceast[ c[inare ]n stilul bocetelor populare, cu mijloace de expresie specifice desc`ntecului, urmeaz[ partea a doua a jelaniei, un fel de blestem conceput ]n versuri, a c[rui caracteristic[ este chemarea naturii ]ns[=i de a intra ]n dezechilibru ]n toate aspectele ei, de la mediul ambiant al gospodarului
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

119

Asupra lucrului ce s-au f[cut pl`ng[ piatra cu izvoar[, mun\ii puhoaie pogoar[, l[ca=ele Inorogului, p[=unele, gr[dinele, cerneasc[-s[, p[leasc[-s[, ve=tedzasc[-s[, nu ]nfloreasc[, nu ]nverdzasc[, nici s[ odr[sleasc[, =i pre domnul lor cu jele, pre st[p`nul lor negrele, suspin`nd, t`nguind, nencetat s[ pomeneasc[.1 Ochiuri de cucoar[, voi, limpedzi izvoar[, a izvor] v[ p[r[si\i, =i-n amar v[ primeni\i. Gliganul s[lbatec viieriu, =i-n livedzile lui ursul u=eriu s[ s[ fac[, ]n gr[dini t`rvele=te, ]n pom[t batele=te s[ s[ prefac[.2 Cl[teasc[-s[ ceriul,3 tremure p[m`ntul, aerul tr[snet, nu[rii plesnet, potop de holbur[, ]ntunerec de negur[ v`ntul s[ aduc[. Soarele zim\ii s[-=i r[tedze, luna, siindu-se, s[ s[ ru=inedze, stelele nu sc`nt[iedze, nici Galactea 4 s[ luminedze. Tot dobitocul ceresc5 glasul s[-=i sloboadz[, fapt[ nev[dzut[, plec`ndu-s[, vadz[. Clo=ca6 puii r[zsipasc[. Lob[da7 Lira8 s[-=i zdroterestru p`n[ la infinita arhitectur[ cosmic[. Procedeul cantemirian de a face ca natura s[ participe la suferin\a uman[ este propriu =i literaturii noastre populare, mai ales ]n desc`ntece, bocete, ]n doine =i c`ntece de dragoste, de via\[ =i de moarte, precum =i ]n unele balade. Dar scriitorul va fi fost, desigur, influen\at =i de literatura cult[, greac[, prin acele trenoi, literatura de pl`ngeri dezvoltat[ ]n mediul grecesc ]n secolele al XV-lea =i al XVI-lea pe tema c[derii Constantinopolului sub jugul otoman. 1 P`n[ aici este partea influen\at[ de trenoi. 2 Se cer prefaceri ]n mediul ambiant al Inorogului, v[zut ca un gospodar =i agricultor harnic. 3 Urmeaz[ partea ultim[ ]n care se invoc[ dezechilibrul cosmic, influen\[ v[dit[ a c[r\ilor sibiline pentru spectacolul sf`r=itului lumii, c`nd universul intr[ ]ntr-o confuzie general[. 4 Calea laptelui, norul galactic (denumirea dat[ de Cantemir este ]mprumutat[ din panteonul mitologic al vechii Elade). P`n[ aici sunt numite: Soarele, Luna, stelele ]n genere =i f`=ia galactic[ . 5 Constela\iile, care poart[ ]n general nume de animale, f[r[ a fi luate ]ntr-o anumit[ ordine, sunt cele zodiacale, adic[ cele de importan\[ astrologic[. 6 Sau Pleiadele, constela\ie aflat[ ]n semnul zodiacal al Taurului. 7 Constela\ie vecin[ cu Lira, numit[ popular =i Crucea, aflat[ ]n semnul zodiacal al Capricornului. 8 Constela\ie renumit[ prin frumoasa stea Vega, situat[ tot la Capricorn.

120

Dimitrie Cantemir

basc[, Leul 1 r[cneasc[, Taurul2 mugeasc[, Aretele3 fruntea s[-=i sl[basc[, Racul4 ]n coaj[ neagr[ s[ s[ primeneasc[, Capricornul5 coarnele s[-=i plece, Pe=tii6 f[r[ ap[ s[ s[ ]nece, Gemenii7 s[ s[ desfr[\asc[, Ficioara 8 fr`mse\e s[-=i groz[vasc[, cosi\a galb[n[ ]n negru v[psasc[, Scorpiia9 ascu\it acul s[-=i t`mpasc[, Strele\ul10 arcul fr`ng`nd, \inta nu lovasc[, Cump[na 11 dreptatea nu mai arete, Apariul12 topasc[-s[-n sete. Mars 13 v`rtutea ]n sl[biciune s[-=i primeneasc[, Mercurie ]ntre planete nu mai cr[iniceasc[. Zefs monarhiia ]n veci s[-=i robasc[, Vinerea floarea frumse\ii s[-=i ve=tedzasc[, Cronos scaunul de sus ]n gios s[-=i coboar[. Finicul 14 ]n foc de aromate moar[, Oltariul jirtfe nu priimasc[,
Constela\ie =i semn zodiacal ]n acela=i timp, cu steaua Regulus. Idem, cu steaua Aldebaran (Ochiul Taurului). 3 Sau Berbecul, constela\ie =i semn zodiacal. 4 5 6 , , Idem. 7 Constela\ie =i semn zodiacal, cu frumoasele stele Castor =i Pollux. 8 Idem, cu steaua Spica. 9 Sau Scorpionul, constela\ie =i semn zodiacal, cu steaua Antares. 10 Sau S[get[torul, constela\ie =i semn zodiacal. 11 Sau Balan\a, constela\ie =i semn zodiacal, cu steaua Arcturus. 12 Sau V[rs[torul de ap[, constela\ie =i semn zodiacal. 13 Urmeaz[ enumerarea planetelor nu ]n ordinea astronomic[, ci ]n cea a zilelor s[pt[m`nii: Marte, Mercur, Jupiter (Zefs), Venus (Vinerea), Saturn (Cronos); se observ[ lipsa Lunii =i a Soarelui, trecute ]n alt loc printre planete, ceea ce ]nseamn[ acum schimbarea unghiului de vedere astrologic. 14 Pas[rea Phoenix — constela\ie. Cu aceasta se ]ncepe enumerarea constela\iilor extrazodiacale, ]ntr-o ordine nesistematic[. Urmeaz[ Altarul (Oltariul), Cupa (P[harul), Balena (Chitul), care se afl[ ]n apropiere de Eridan (Aridanul), Iepurele, vecin cu C`inele Mare (numit de Cantemir Sirianul, dup[ steaua Sirius), Musca (Musculi\a), Carul Mare =i Carul Mic (am`ndoi Ur=ii), Cosi\ele Berenicei (Pletele Berenic[i), Coroana Boreal[ sau Hora (Corona), ce se afl[ l`ng[ Cosi\ele Berenic[i, Pegasul (Pigasos), aflat l`ng[ Andromeda, Perseu (Perseos), vecin cu Casiopeea (Casiopa, numit[ de antici =i Scaunul lui Cronos, iar popular — Scaunul lui Dumnezeu), Dragonul (Zm[ul), o uria=[ constela\ie boreal[, Corabia Argo (Chivotul lui Noe), Porumbelul
2 1

Istoria ieroglific[. Vol. II

121

P[harul b[utur[ s[ nu mai mesteasc[. Chitul crepe ]n apa Aridanului, Iepurile cadz[-n gura Sirianului, Musculi\a cu jele s[ v`z`iasc[, am`ndoi Ur=ii greu s[ morm[iasc[. Pletele Verenic[i s[ s[ ple=uvasc[, Corona frumoas[ nu le-mpodobasc[. Pigasos de Andromeda s[ s[ dep[rtedze, Perseos de Casiopa s[ s[-nstr[inedze. Zm[ul capul cu coada s[-=i ]mpleticeasc[. Chivotul lui Noe ]n liman s[ primejduiasc[, Porumbul, frundza maslinului cerc`nd, r[t[ceasc[, ]ndr[pt a s[ ]ntoarce nu mai nemereasc[. Acestea, dar[, toate, jelind t`nguiasc[, v`lfa Inorogului cu arsuri doreasc[. Singur numai Corbul1 vesel s[ cr[ng[iasc[, tuturor ]n lume spre chedzi r[i meneasc[. Singur C`inele mare cu cel mic,2 l[tr`nd, breh[iasc[ =i de faptul sc`rnav s[ s[ veseleasc[. Mute-se Arcticul, str[mute-se Andarticul3, osiia sfereasc[4 ]n doa[ s[ fr`ng[, toat[ iu=orimea 5 ]n chentru s[-mping[, stihiile6 toate tocmirea s[-=i piardz[, or`nduiala bun[ ]n veci nu mai
(Porumbul), Licornul (numit de Cantemir Inorogul, constela\ie ce reprezint[ pe autor) =i Corbul, constela\ie aflat[ ]ntr-adev[r ]n apropierea Licornului, reprezent`nd, ]n Istoria ieroglific[, pe Br`ncoveanu. Toat[ aceast[ parte cosmografic[ oglinde=te cuno=tin\ele de astronomie ale lui Cantemir. 1 Constela\ia Corbul, adic[ Br`ncoveanu, este singura care urmeaz[ s[ se bucure de tot acest cataclism la scar[ cosmic[. 2 C`inele Mare (cu steaua Sirius) =i C`inele Mic (cu steaua Procyon), dou[ constela\ii australe situate una l`ng[ alta. 3 Cei doi poli (aici la scar[ cosmic[): Nordul =i Sudul. 4 Axul sferei cosmice, axa lumii. 5 U=orul, substan\ele u=oare, ]n opozi\ie cu substan\ele grele care alc[tuiesc materia, dup[ concep\ia ontologic[ a filozofilor antici. Potrivit acestora, cosmosul, lumea este o sfer[, ]n care centrul, josul, este ocupat de substan\e grele, iar exteriorul, susul, de substan\e u=oare. Aici este vorba de inversarea acestui raport, ca expresie a dezechilibrului. 6 Cele patru elemente: apa, aerul, focul =i p[m`ntul; Aristotel adaug[ =i pe al cincilea, eterul, la care filozofii antici reduceau formele pe care le ]mbr[ca materia ]n transform[rile ei. Cantemir imagineaz[ o dezordine =i ]n echilibrul stihial.

122

Dimitrie Cantemir

vadz[, toate ]ndr[pt =i-n st`nga s[ s[-nv`rtejasc[,1 de jele s[ s[ uluiasc[, de ciud[ s[ s[ amur\asc[, =i dreptatea Inorogului ]n veci povesteasc[.“ Sunete jelnice, eleghii2 c[ielnice =i traghice=ti ca acestea prin poticile a tuturor mun\ilor =i prin v`rtopile a tuturor holmurilor3 sun`nd, r[zsun`nd =i r[t[cindu-s[, Hameleonul, ca cum ceva =tire n-ar fi avut, ca cum de strein lucrul s-ar fi uluit, ca cum de primejdiia f[r[ veste mintea =-ar fi pierdut, ]ncoace =i ]ncolea cutreier`nd, de unul =i de altul ]ntreb`nd, ]mbla =i c[tr[ to\i chip de z[lud =i fa\[ de lovit 4 ar[ta. „Ce poate fi aceasta? dzice, ce poate fi jelnic sunetul acesta? Ce poate fi l[cr[moase huietele acestea? Ce pot fi cernite c`ntecele 5 ce audzu? Ce pot fi ponegrite stihurile6 =i ]ntr-]ns[ necredzute cuvintele carile la urechi ]mi vin? Oare ce audzu adev[rat audz, au demonul, ispitindu-m[,
Universul fiind conceput c[ ar avea o mi=care spre dreapta, adic[ ]n sensul mi=c[rii limbilor ceasornicului, Cantemir imagineaz[ dezechilibrul cosmic =i printr-o rotire spre st`nga, adic[ „]ndr[pt“, ]napoi, ]n ]n\eles de mi=care retrograd[. Toat[ aceast[ ]mbinare de elemente ontologice =i cosmologice alc[tuie=te motivul cosmic ]n g`ndirea literar[ a lui Cantemir. 2 Astfel ]=i intituleaz[ scriitorul aceast[ jelanie a firii, con=tient de specia literar[ abordat[. Cantemir trebuie considerat ca primul care introduce elegia ]n literatura noastr[ cult[. 3 +tim c[ „mun\ii“ sunt „por\ile, casele turcilor celor mari“, iar „holmurile“, dealurile sunt „casele, por\ile turcilor mai mici“. Trec`nd de la imaginea particip[rii naturii la nenorocirea Inorogului, scriitorul readuce povestirea pe terenul realit[\ii istorice, subliniind aici c[ demnitarii turci mari =i mici luaser[ cuno=tin\[ de prinderea =i ]nchiderea sa. 4 }nf[\i=are de apucat de criz[ epileptic[. Cantemir insinueaz[ de c`teva ori, ]n Istoria ieroglific[, faptul c[ Scarlat suferea de aceast[ boal[. 5 Bocete. Expresia ne oblig[ s[ consider[m c[ jelania firii este o alegorie construit[ ]n stilul bocetului popular. 6 Versuri triste, elegiace, expresie ce ne determin[ s[ ]n\elegem c[ aceast[ jelanie a firii a fost alc[tuit[ ]n versuri. 7 Perfidul personaj se preface a nu =ti cum s[ ]n\eleag[ aceast[ jelanie, el care fusese sufletul ac\iunii de capturare a Inorogului.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

123

sim\irile ]mi batgiocure=te?“7 Apoi, dup[ c`t[va vreme, ca cum de ne=tiut lucrul ar fi ]n\eles, ca cum de patima Inorogului al\ii i-ar fi spus, ca cum, audzind, cu am[r[ciune s-ar fi ]mplut =i de voia rea s-ar fi otr[vit, cum s[ dzice cuv`ntul, cu o falc[ ]n ceriu =i cu alta ]n p[m`nt, la +oim alerg[ 1, catr[ carile, ochii ]ntorc`nd, fa\a, ]n divuri, ]n chipuri mut`nd, voroava amestec`nd, limba bolbor[sindu-i, balele m[rg`ndu-i =i gura aspum`ndu-i, sc`r=netul glasului articulul =i ]n\elegerea cuv`ntului ]i astupa. }ntre cele multe breh[ite, ceste pu\ine c[ptu=ite cuvinte de-abiia s[ ]n\elegea: „O, fapt[ nef[cut[ =i poveste neaudzit[, o, lucru nelucrat =i vicle=ug spurcat, o, cinste oc[r`t[ =i ocar[ necinstit[, o, +oaime, de cumplit r[u f[c[toriu =i de singe v[rs[toriu, ce poate fi carea ai ispitit? Ce poate fi spurcat lucrul carile ai ispr[vit =i ]n toat[ lumea de ast[dzi ]nainte pre tine de viclenitoriu, iar[ pre mine de priietin v`ndz[toriu ai v[dit? Unde-\i sint giur[m`nturile? Ce \-ai f[cut leg[m`nturile? O, Zefs, o, Zefs,2 im[ciunea carea ast[dzi pre obrazele noastre au c[dzut cine ]n veci a o sp[la va mai putea? Ce ploaia nu[rului, ce roa s[ninului, ce marea ocheanului spre cur[\irea acestora va agiunge? Dar[ nu g`ndiiam eu, dar[ nu dziceam eu, dar[ nu-m prepuneam eu, dar[ nu m[ temeam eu de una ca aceasta? Dar[ de vreme ce, o, vr[jma=ule, supt numele cere=tilor, vicle=uguri ca acestea a pune ai ]ndr[znit, alt organ, afar[ din mine, o, tic[losul, n-ai putut afla?3 (Ce r[ii r[ut[\ilor lor lumea p[rta= =i cu to\ii tovar[=i a fi s[ nevoiesc). O, Hame1 Afl`nd de arestarea lui Dimitrie =i pref[c`ndu-se a nu =ti cine este vinovat de aceast[ nenorocire, pleac[ la Toma =i, c[ut`nd s[ ascund[ tic[lo=ia sa, trece la ]nvinuirea pe fa\[ a =efului agen\ilor munteni, pl`ng`ndu-se c[ el a devenit f[r[ voie p[rta=ul unei astfel de m`r=ave fapte. 2 Apelativul „O, Zefs, o, Zefs“, semnific`nd „o, Doamne, Doamne“, este folosit de scriitor cu scopul de a sublinia originea greceasc[ a lui Scarlat, =i, ]n acela=i timp, cultura sa clasicist[, dup[ cum se f[cea la Academia Greceasc[ din Fanar. Un student al acestei academii fusese =i scriitorul. 3 }nvinuindu-l de arestarea lui Dimitrie, =iretul Scarlat ]i repro=a lui Toma mai ales faptul c[ ]l implica ]n mod nevinovat =i pe el ]n aceast[ ur`t[ ac\iune.

124

Dimitrie Cantemir

leon tic[loase,1 ce floare ]n chip ]\i vii schimba, ca cineva s[ nu te cunoasc[, c`nd te-ar ]ntreba, ca de cleveta limbilor s[ scapi, ca din gurile sicofandilor s[ te m`ntuie=ti ? De acmu ]nainte umbrile iadului s[ te ]nv[leasc[, ]ntunerecul veacului s[ te c[ptu=asc[, ca radzele soarelui s[ nu te mai lovasc[, ca lumina dzilei s[ nu te mai ivasc[, ca cuno=tin\a cunoscu\ilor s[ nu te mai v[deasc[. Unde ti-i ascunde, s[race, unde ti-i supune, bl[st[mate, unde ti-i mistui, pedepsite, unde ti-i ivi, urgisite? Iat[, mun\ii strig[, v[ile r[zsun[, iat[, dealurile gr[iesc, c`mpii m[rturisesc, iat[, pietrile vorov[sc, lemnele povestesc, iat[, iarba cu g[lbenirea =i florile cu ve=tedzirea ar[t`nd, v[desc, cu mut glas ritorisesc, cu surde sunete tuturor vestesc, asupra lucrului ce s-au lucrat toat[ fiin\a s[ uluie=te =i toat[ zidirea a s[ ciudi nu sf`r=e=te. Acestea dar[ toate supt numele t[u s[ pun =i supt titulul t[u s[ scriu, macar c[ de bun[voie p[rta= vicle=ugului nu te-ar fi aflat, macar c[ prin ne=tiin\[ organ r[ut[\ii te-ar fi ar[tat, macar c[ de lucrul ce s-au lucrat inima ca nuca \i s-au despicat, macar c[ ]n via\[ cea\a jelii ace=tiia de pre suflet nu \i s[ va mai ridica. O, dar[ lucru spurcat la ]ncep[tur[ =i ]nc[ mai spurcat la s[v`r=itur[. Ce cere=tii (a c[rora nume cu al mieu ]mpreun[ s-au batgiocurit) vicle=ugul nu vor t[cea, izb`nda nu vor trece, =i dreptatea a r[spl[ti nici s-a lenevi, nici va pesti.“ +oimul, dup[ ce prin mult[ vreme nu cu pu\in[ dosad[, bolb[ieturi =i buiguituri ca aceasta de la Hameleon ascult`nd, mai mult a-l mai r[bda nu putu, ce ]n chip ca acesta voroava ]i ]ntoars[, dzic`nd: „O, Hameleon, Hameleon 2, jiganie spurcat[,
1 }ncepe o ipocrit[ jelanie a Hameleonului, ]n care acesta, ]n stilul bocetelor populare, se c[ineaz[ de consecin\ele implic[rii sale ]n capturarea Inorogului, urm[ri ce ]nsemnau pierderea prestigiului =i judecarea profilului s[u moral. A se observa, ]n aceast[ c[inare — parte prin excelen\[ liric[ — tonul ]n stil popular =i prezen\a, majoritar[, a versurilor. 2 Toma ]=i d[ ]n sf`r=it seama de f[\[rnicia diabolic[ a lui Scarlat Ruset =i ]l ]nfrunt[ prin cuvinte grele, ]n stilul blestemelor Sf`ntului Vasile asupra

Istoria ieroglific[. Vol. II

125

Hameleon, o, puterile cere=ti c`te v[psele ai pe piiele, at`tea pedepse s[-\i dea supt piiele! O, pricaz de n[caz =i pacoste pricaznic[, Hameleoane, b[laur mic =i zm[u ]n venin, Hameleoane, domnul diavolului =i dasc[lul cacodemonului, Hameleoane, fundul r[ut[\ilor =i v`rvul vicle=ugurilor, Hameleoane, mreajea dracului =i painjina tartarului, Hameleoane, o, r[utatea r[ut[\ilor =i vicle=ugul vicle=ugurilor, Hameleoane! O, duh spurcat de tulburare =i vivor necurat de amestecare, Hameleoane! Cine pustiul r[utate peste r[utate =i p[cat peste p[cat a gr[m[di te-au ]nv[\at? Cine r[ul vicle=ugurilor =i am[gelelor sf`r=it a nu face te-au ]ndemnat? Au te g`nde=ti, osinditule, c[ cu cuvinte =icuite =i cu voroave c[ptu=ite, gre\oase =i sc`rnavele-\i fapte vii astupa? Au cu acesta chip socote=ti c[ supt c[p[t[iul altuia puiul b[laurului vii ascunde, pre carile ]n viclenie l-ai z[mislit =i ]n r[utate tu l-ai n[scut? Au nu m-am ]n=tiin\at eu c[ umbrele diavoliilor tale din deal peste vale s-au lungit =i din zare p`n[ peste zare s-au ]ntins =i ]nc[ acmu chip de jele =i fa\[ de nem`ng[iere ]mi ar[\i? +i pentru spurcat lucrul carile ai ]nceput =i a-l sf`r=i n-ai putut te faci c[ te ]ntristedzi? A-l sf`r=i n-ai putut, dzic, de vreme ce r[ut[\ile tale nici sf`r=it, nici ]nceput pot avea (iar[ veri ]n lucruri grele, veri ]n lucruri iu=oare, cump[na drept[\ii tot va birui), carea =i pre Inorog dintr-aceasta nevoie, f[r[ nici o z[bav[ ]l va scoate =i-l va m`ntui. Au nu tu, vicleanule, la\ul dracului =i undi\a demonului f[c`ndu-te, din malul r[ut[\ilor p`ndind de at`ta vreme a-l v`na te nevoie=ti? Au nu tu, spurcatule, pentru muced trupul t[u, pre pre\ul nepre\uit crocodilului ]n dar ai v`ndut? Au nu =tii (c[ r[utatea st[t[toare =i minciuna picioare n-are), ce am`ndoa[ cur`nd =i lesne s[ poh`rnesc? Au nu =tii (c[ haina vicle=ugului cur`nd s[ veche=te =i ]n toate p[r\ile destr[m`ndudiavolului; de aici tonul de impreca\ie. Scarlat ne apare caracterizat ca o ]ntruchipare a tuturor tr[s[turilor satanice ridicate la absolut, ca o fiin\[ prin excelen\[ satanic[.

126

Dimitrie Cantemir

s[, ru=inea i s[ dezgole=te?) Ce ocar[ ieste aceasta? (Ocara obrazul =i maiul capul s[-\i bat[), ce diavol, iar[=i dzic, spre aceasta te-au a\i\at? +i ce drac spre aceasta te-au ]ndemnat?“ (Ce adev[rat c[ vicleanului inima sa destul drac =i sufletul s[u de prisosit diavol ieste.) Hameleonul, ]n tot chipul oblicit =i din toate p[r\ile v[dit sim\indu-s[, ]ncotro s[ =uv[iasc[ nu mai putu =i ce alta s[ me=ter=uguiasc[ nu mai avu. 1 Ce obr[zniciia c[lcan =i nestidirea meteriz obrazului f[c`nd, cu mare neru=inare ]n cuvinte ca acestea rumps[: „(Diavolul s[r[ciii =i cacodemonul robiii aceasta a g`ndi, a gr[i =i a ]ncepe m-au ]nv[\at =i spre tot r[ul a ispiti m-au ]ndemnat 2), numai, pre c`t socotesc, ]mpotriva monarhiilor ceva=i macar[ n-am f[cut, ce mai v`rtos spre pl[cerea =i folosul lor, c`t am putut, am silit (c[ cea chiar[ a vicleanului hiri=ie ie=te ca vicle=ugul vrednicie =i r[utatea bun[tate s[ \ie), de care lucru, n-ar fi fost p`n[ ]ntr-at`ta cuiva r[u s[ par[, ales celuia carile dreapt[ slug[ Corbului =i bun priietin am`nduror monarhiilor ieste. }n ce, dar[, p`n[ ]ntr-at`ta am gre=it c`t supt at`tea oc[ri =i def[im[ri m[ supui? Pentru binele de ob=te am silit, pentru pr[p[deniia nepriietinului am`nduror monarhiilor, c`t am putut, m-am nevoit. C[, precum s[ dzice cuv`ntul adev[rului, mai bine
1 V[z`ndu-se descoperit, Scarlat leap[d[ masca de nevinovat =i trece de ast[ dat[ la acuzarea direct[ a lui Toma, care, ]n loc s[ contribuie la ]nchiderea Inorogului, ]nc[lcase ]ndatoririle c[tre Br`ncoveanu. 2 Scarlat recunoa=te c[ din cauza lipsei de bani („diavolul s[r[ciii“) =i de teama ]nchisorii („cacodemonul robiii“) fusese silit s[ ac\ioneze cu at`ta ardoare pentru prinderea =i ]nchiderea lui Dimitrie. Explica\iile date sunt o repetare a motivelor invocate mai ]nainte: datoriile contractate, pentru care fusese ]nchis de bostangii, =i promisiunea f[cut[ de a le da pe m`n[, ]n locul s[u, un „v`nat gras“, care nu era altcineva dec`t Cantemir. Judec`ndu-=i conduita, Scarlat \ine s[ precizeze, ]n continuare, c[, de fapt, el a lucrat ]n folosul celor dou[ \[ri („monarhii“), Moldova =i |ara Rom`neasc[, a=a ]nc`t el nu =i-a f[cut dec`t datoria fa\[ de domnii pe care ]i sluje=te cu credin\[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

127

ieste s[ piar[ unul pentru tot n[rodul.1 Au socote=ti, +oaime, c[ fiara aceia ]n veci vreod`n[oar[ inima spre adev[ratul priete=ug ]=i va ]ntoarce? Ba! De la mine adeverit s[ fii! C[ cine ]n lume ]i va sluji pre c`t eu i-am slujit? +i cine supt soare ]i va prii pre c`t eu i-am priit? Nime, m[ crede. Carile, pentru at`tea slujbe de la mine ar[tate, nu numai c[ci z[mislirea Biruin\ei mi-au t[g[duit (carea, de ar fi vrut, =i putea =i vreme avea) =i ]n loc ce ar fi fost cu mul\[mit[ de pl[tit, nu numai c[ci slujba nu mi-au cunoscut, ce ]nc[ =i crocodilului ]n veci rob ner[scump[rat s[ fiu m-au v`ndut2. Eu dar[, o, +oaime, acmu aievea =i f[r[ nici o siial[ mintea inimii mele m[rturisesc =i ce ieste adev[rul, aceia gr[iesc (c[ vicle=ugul pentru nepriietin, iar[ slujba pentru priietin =i =tiu, =i c`t nu =tiu a m[ ]nv[\a nevoiesc). Nici alt st[p`n f[r[ pre epitropii monarhiilor cunosc, ce tot carile acestora un tuleiu a le fr`nge p`nde=te, eu aceluia cu zdrobirea capului nu m[ ]ndestulesc (c[ pentru p[rul priietinului, capul nepriietinului a smulge vredniciia priietinului ieste). De care lucru, pre unul ca acela, oriunde, oric`nd =i oricum, din gazda vie\ii ]n vecinic[ casa mor\ii a-l muta a m[ nevoi nu voi p[r[si. Iar[ amintirea, visul mieu, dup[ t`lcuire de nu s[ va plini, ce precum tu dzici de va ie=i, adec[ ]n cur`nd[ vreme, precum =i din f[lcile crocodilului va sc[pa, cuvintele mele pomene=te: c[ via\a lui a multora moarte sirguie=te =i line=tea
1 Subliniindu-=i devotamentul fa\[ de Br`ncoveanu =i pentru interesele celor dou[ \ari, Scarlat insinueaz[ c[ Toma Cantacuzino nu a procedat la fel, tr[d`nd ]n realitate interesele st[p`nului de la Bucure=ti, pe care era dator s[-l serveasc[. 2 Revenind la motivele personale ale conduitei sale, Scarlat sus\ine c[ Dimitrie nu merita s[-i fie prieten credincios, deoarece pentru toate serviciile pe care i le-a adus, acesta s-a ar[tat nu numai nerecunosc[tor, ci =i du=m[nos, ]ntre actele lipsite de recuno=tin\[ el reaminte=te refuzul lui Dimitrie de a-i „z[misli“ pe Victoria, precum =i faptul c[ tot acesta a fost cel care l-a dat odinioar[ pe m`na poli\iei secrete otomane.

128

Dimitrie Cantemir

lui cu vreme (=i ]n scurt[ vreme) monarhiilor de nea=edzat tulburare va aduce.1“ }ntr-acesta chip Hameleon, dup[ fe\e, =i g`ndul, =i cuv`ntul, =i lucrul, nep[r[sit mut`ndu-=i, ca acestea cu nedogorit obraz c[tr[ +oim bor`ia, a c[rora grea\[ el a suferi nemaiput`nd: „Piei de aicea, dzis[, o, jiganie spurcat[ =i f[\arnic[, c[ eu mai mult a-\i r[spunde nici ]mi trebuie, nici mi s[ cade, de vreme ce singur[ r[utatea ta destul ]\i r[spunde =i fapta carea ai lucrat de sa\iu ]n toat[ lumea o poveste=te! C[ ]ntr-adev[r cel ce dinceput ai fost, tot acela e=ti =i tot acela vei fi, p`n[ c`nd, ca c[pu=ile de singe ]mpl`ndu-te, ca c`rceii be=ic`ndu-te, plesnind, vei cr[pa.2"

Dup[ ce precizeaz[ c[ prin ac\iunea sa nu a f[cut dec`t s[ serveasc[ ]n mod cinstit pe Br`ncoveanu, Scarlat previne pe Toma Cantacuzino c[ dac[ Dimitrie Cantemir va sc[pa cu via\[ din ]nchisoarea bostangiilor, va pune ]n primejdie via\a multora =i va tulbura lini=tea celor dou[ \[ri rom`ne=ti. 2 C[pu=ile de s`nge: pungi cu galbeni (D.C.) — blestemul acesta ]nseamn[: p`n[ ce, s[tur`ndu-te de aur, vei cr[pa; aluzia se refer[ la permanenta foame de bani a personajului.

1

PARTEA A NOA

A=edar[, lumea pentru lucrul f[cut burzuluindu-s[ =i fietecarile ce cu mintea mai r[u afla, aceia Inorogului meniia, c[ adev[rat, dup[ vrajba nepriietinului ce-l goniia, nici nedejde de sc[pat, nici ]ntr-alt chip fortuna de mutat era (ce norocul de multe ori cu un ochiu r`de, cu altul pl`nge, cu o m`n[ trage, iar cu alta ]mpinge), ]n care chip =i cu Inorogul s[ videa a s[ giuca, c[, precum mai sus s-au pomenit, preste nedejdea, precum a priietinilor, a=e a nepriietinilor cu sup\ire me=ter=ug din f[lcile crocodilului nebetejit =i de vicle=ugurile Hameleonului pu\inel sup[rat sc[pase. Carile deodat[ iar[=i la locurile sale duc`ndu-s[, din toate p[r\ile mai tare =i mai bun[ paz[ avea1 (c[ =i dobitocul ]n groapa carea o dat[ cade, alt[ dat[ pe acolea trec`nd, pe departe o ocole=te), unde, dup[ ce din primejdiia trecut[ mintea i s[ a=edz[ =i chiteala lucrurilor sale ]n cump[na socotelii puind, toate trecutele dinceput, ca pre un izvod, c`te una, c`te una, aminte ]=i aducea. Vicle=ugurile cele supt tari =i mari giur[m`nturi a Hameleonului pomeniia, vecinica vrajb[ =i nemutata vr[jm[=ie a am`nduror monarhiilor socotiia, a priietinilor s[i (carii la vreme ca aceia de s[ putea adev[ra\i priietini a s[ numi) sl[biciune =i spre agiutorin\[-i siial[ videa. C[ci pre unii dep[rtarea locului ]i opriia, iar[ pre al\ii receala dragostei la inim[ ]i ]ndoiia, =i pentru adev[ratul priietin, ca ni=te adev[ra\i priietini ]n primejdii a s[ da, sau nu vrea, sau, de =i vrea, pentru mic=orimea sufletului,
Dup[ sc[parea din ]nchisoarea bostangiilor, Dimitrie se ]ntoarce din nou ]n ad[postul s[u din casa marelui demnitar otoman, hot[r`t ca de aici ]nainte s[ fie mai cu b[gare de seam[.
9 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II
1

130

Dimitrie Cantemir

nu ]ndr[zniia1 (c[ pre aur focul, iar[ pre priietin primejdiia ispite=te =i dup[ hot[r`rea filosofasc[, adec[ un suflet ]n doa[ trupuri a fi, de-abiia unul cineva =i mai nici unul s[ nu fie aflat). Pre l`ng[ acestea, toate a vremii ne]nd[m`n[ri =i greutate cump[niia (c[ci lucrurilor sale foarte ]mpotrivnic[ o videa), dup[ aceasta neplecat =i ne]ntors sor\ul n[rocului s[u cuno=tea, de carile, precum asupr[-i m`niia ]nc[ s[ nu-=i fie ]mplut, s[ temea. Ales pild[ ar[toas[ =i oglind[ luminoas[ ]n lucrurile neprietine=ti priviia, c[rora mai mult oarba fortun[ dec`t buna socoteal[ le slujiia. De care lucru, ]ntr-alt feliu de via\[ a ]ntra =i ]ntr-alt chip de fereal[ a s[ aciua aleas[, ca mai bine ]n line=te =i ]n negrij[ sprijenit fiind, spre cea viitoare vreme de schimbarea lucrurilor ]ntr-alt[ fa\[ s[ nedejduiasc[. 2 +i a=e, de vechiu priete=ugul carile cu Cuco=ul Evropei avea, aminte ]=i adus[ 3 mai v`rtos =tiindu-l c[ la adun[ri ceva amestec nici au avut, nici a avea poate (c[ci pasirile de pre marginile ocheanului despre apus la s[boar[ adunate n-au fost). A=ijderea, ]l =tiia precum bun str[juitoriu nop\ii ieste, c[ci at`ta de ascu\it la sim\ire era, c`t nu jig[niile v`n[toare s[ poat[ ]mbla, ce a=e=i nici frundza din copaciu peste =tiin\a lui s[ cadz[ peste putin\[ era.4
1 Aluzia prive=te pe Lupu Bogdan hatmanul, „adev[rat priietin“, dar care era departe ]n \ar[, =i pe fratele s[u Antioh, care ]=i dovedise „r[ceala“ fa\[ de el ]n ]mprejur[rile cunoscute. 2 Sim\ind c[ nici ad[postul de la marele demnitar otoman nu mai putea fi sigur, deoarece banii lui Br`ncoveanu ar fi influen\at ]n r[u pe demnitarii otomani, oblig`nd astfel =i pe acest demnitar s[-l predea, Cantemir se g`nde=te s[ se refugieze ]n alt[ parte. Dup[ cum afirm[ ]n Istoria Imperiului Otoman, Cantemir aflase c[ Br`ncoveanu ob\inuse de la marele vizir exilarea sa ]n insula Hios. 3 Cuco=ul Evropii: solul fran\uzesc (D. C.) — este vorba de Charles d’Argental, marchiz de Férriol, ambasadorul lui Ludovic al XIV-lea la Istanbul. Cantemir men\ioneaz[ c[ avea cu acesta „vechi priete=ug“. 4 Am[nunte interesante despre Férriol: nu se amesteca ]n treburile interne ale celor dou[ \[ri rom`ne („la adun[ri ceva amestec nici au avut“), dar, „ascu\it la sim\ire“, era un bun cunosc[tor al vie\ii politice =i culturale din lumea otoman[ =i de la noi („nici frundza din copaciu peste =tiin\a lui s[ cadz[ peste putin\[ era“).

Istoria ieroglific[. Vol. II

131

Deci Cuco=ul acela l[cuia ]ntr-un munte ]nalt =i mare, de unde r[sp`ntiia a patru c[i 1 a videa =i strajea ]n toate p[r\i tare a \inea putea. L[ca=uri avea multe =i mari, din toate p[r\ile bine ]nt[rite =i cu tot feliul de copaci roditori (de supt a c[rora r[d[cini ape r[ci cur[tori ie=iia) ]ncungiurate =i ]nfr`m\[=eate era, at`ta c`t la bun[tatea locului c`te s-ar cerca, una macar nu lipsiia. Deci Inorogul carte ca aceasta scriind, c[tr[ Cuco= trimas[: „Vechiului =i necl[titului priietin, Cuco=ului Evrop[sc, Inorogul de criv[\ s[n[tate dzice. Nevoie=iia lucrurilor t`mpl[toare ]ntre muritori ]nd[m`narea au scornit, ]nd[m`narea din cea ]nainte m[rg[toare simbathie vine, simbathiia fiica as[m[n[rii ieste =i din dragoste s[ na=te, dragostea priin\a ]ntemeiadz[ =i bun[voin\a-\i \ine necurmat[ (ieste dar[ priiete=ugul ]ntre muritori lucru prea de minunat, de vreme ce cu chipul carile mai denainte nici cuno=tin\[, nici de d`nsul vreo =tiin\[ au avut, pre acela din strein al s[u =i hiri= ]l face, ]n scurt, alt el ]ntr-altul =i alt altul ]n sine ieste, tr[ie=te =i vie\uie=te). Tot dar[ priete=ugul ]n line=te agonisit nedejde pune ca ]n tulburate =i ]n potrivnicile t`mpl[ri de agiutorin\[ =i ]mpreun[ p[tima= s[-i fie. Cu aceasta pricin[ ]nc[ de demult ]ntemeiatului =i ]n veci alc[tuitului nostru priete=ug acmu roada ]n vreme a-=i da =i dragostea viptul a-=i ar[ta, precum mi se pare, s-ar cuvini =i s-ar c[dea (c[ precum copaciul f[r[ road[ alt[ nu face f[r[ numai foc, a=e priete=ugul f[r[ cele =ie urm[toare alt[ nu face f[r[ numai colachii =i lingu=ituri). De vreme ce a trupului mieu mic=orime ]n =epte mun\i cop[cio=i =i umbro=i =i ]n =epte v[i ad`nci pline de hinci nici ]ncape, nici s[la= a-=i afla poate, =i aceasta nu dintr-a mea nest[t[toare sau
1 R[sp`ntiia a patru c[i: Stavrodromis (drumul crucii — n. ed. ) la Galata (D. C.) — localul ambasadei franceze, dup[ cum se afirm[ =i ]n Istoria Imperiului Otoman, se afla ]n cartierul Galata din Istanbul. Descrierea lui Cantemir este aceea a unei gr[dini paradisiace, ]n care accentul cade pe realizarea lini=tii suflete=ti =i a sentimentului de securitate personal[.

132

Dimitrie Cantemir

nea=edzat[ fire, ce (precum to\i cere=tii marturi neminciunino=i ]mi sint) dintr-a nepriietinilor asupra mea nest`mp[rat[ vr[jm[=ie =i dintr-a fortunii neplecat[ urgie. Carea lor neobosit[ pova\[ f[c`ndu-s[, potic[ nec[lcat[, cale ne]mblat[, vale necercat[, v`rv nesuit, munte necov`r=it, c`mp necutreierat =i deal ne]ncungiurat n-au l[sat (c[ r[utatea de tot desfr`nat[ dec`t piatra din ceriu aruncat[ mai repede ieste). A=e, c`t a dzice s-ar putea, ]n ceriu de m-a= sui, acolo sint c`ini, ]n fundul m[rii de m-a=i cobor], acolo sint dul[i, ]n mun\i cotei, ]n dealuri copoi, ]n c`mpi ogari, ]n stuhuri sampsoni =i ]n tot locul f[lci de=chise, guri c[scate =i col\i r`nji\i, ca cum ar fi s[m[na\i pretiutinderea ]mp[na\i stau. Un corn ]n loc de arm[ ]mpotriva a at`\ea vr[jma=i =i patru picioare de fug[ ]mpotriva at`\ea gona=i am. De care lucru, socotind c[ alt mijloc =i leac n-au r[mas, f[r[ numai l[s`nd voia fortunii, c`t =i cum va vrea s[ m[ dosedeasc[, ca ]mpotriv[ nem[rg`ndu-i, doar[ vreod`n[oar[ mai pl[cut[ s[ va ]ntoarce =i din sine a m[ mai goni doar[ s[ va p[r[si. A=edar[, pre mine, pre carile pomenitele locuri a m[ ]nc[pea n-au putut, ]ncape-m[ l[rgimea meideanului dragostei tale, pentru priete=ugul pre carile pururea ]ntre noi nesmintit =i nebetejit am p[zit (c[ci ]n laturi a m[ da am socotit p`n[ va trece urgiia). Deci supt acoperem`ntul dragostei tale, aciu`ndu-m[, voi r[m`nea, ca =i eu, ]n vreme ce fortuna ]mi va sluji, r[spl[tire, precum voi putea s[ fac, datoriu s[ fiu.“1 Cuco=ului slovele Inorogul trimi\ind, pre carile el citindu-le (c[ci Inorogul ]n glasul Cuco=ului a c`nta =tiia), ]n grumadzii Ino1 Cantemir trimite lui Férriol o scrisoare ]n care, ar[t`ndu-i c[ este ]ncol\it de du=mani, ]i solicit[, ]n virtutea vechii prietenii, un ad[post p`n[ trece primejdia. }n afar[ de acest apel la ajutor, scrisoarea este, ]n acela=i timp, =i un mic discurs despre prietenie, tem[ amplu dezb[tut[ ]n antichitate, at`t ]n stoicism c`t =i ]n epicureism, iar la romani de c[tre Cicero =i Seneca; umanismul renascentist, admirator al valorilor antichit[\ii, o readuce ]n discu\ie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

133

rogului frumos =i alc[tuit graiul Cuco=ului s[ mira.1 +i ]ndat[ singur firea sa pomenind, ]n minte ]=i adus[ c[ de glasul lui Leul s[ sparie =i la locul unde s[ afl[ ochii Vulturului a str[bate nu pot, necum picioarele dul[ilor sau a coteilor s[ ]ncap[. +i a=e, ]ndat[ pre unul din cuco=ii s[i trimi\`nd, prin locuri t[inuite pova\[ Inorogului f[c`ndu-s[, la l[ca=urile sale s[-l aduc[ ]i porunci. Carile, m[rg`nd, bun[voin\a st[p`nului s[u ]i spus[ =i precum cu drag[ inim[ priime=te ca, ]n tot feliul de slujb[ =i priin\[ afl`ndu-s[, nu numai ]n l[ca=urile sale neap[rate, ca-ntru hiri=e ale sale, ce orice =i alt[ trebuin\[ ar avea =i prin m`na lui ar vini, pre c`t mai deplin s-ar putea a face, pre at`ta s[ va nevoi. A=ijderea, precum pentru pova\a c[ii s[-i fie ieste trim[s, dzic`ndu-i. Inorogul, dup[ ce ceia ce s[ cuviniia mul\[mit[ f[cu, cu cuco=ul ]mpreun[ s[ scul[ =i la s[la=urile Cuco=ului Evropii s[ suir[, unde c`t[va vreme cu mare line=te, afar[ din toat[ grijea, via\a ]=i petrecu (c[ ]n primejdiile mari =i fortunele adese, c`t =i de pu\in[ r[zsuflare cei p[tima=i, mult[ =i mare line=te a le fi socotesc)2. Iar[ a ace=tii mistuiri =i a Inorogului a=e de tare ascundere pricina au fost aceasta: c[ dup[ ce Hameleonul au cunoscut precum Inorogul din f[lcile crocodilului =i din toate vicle=ugurile lui nebetejit s-au m`ntuit =i acmu tuturor de viclean dovedit =i mai v`rtos despre +oim tare probozit =i m[sc[rit v[dzindu-s[, precum s[ dzice cuv`ntul (din inima rea, r[u g`nd purcede), de ciia aievea asupra Inorogului toate r[ut[\ile ]=i poh`rni =i toate vicle=ugurile, ca pre ni=te dul[i turba\i, ]n uli\ile vr[jm[=iii ]=i
1 }n glasul Cuco=ului a c`nta: limba latineasc[ a =ti ( D.C.) — scrisoarea c[tre Férriol era, prin urmare, alc[tuit[ ]n latin[, limba de cultur[ a Apusului, lucru ce a impresionat mult pe ambasadorul francez, care a admirat ]n plus frumosul stil cantemirian. 2 Férriol d[ ascultare rug[min\ii lui Dimitrie =i trimite un „cuco=“, adic[ un francez de al s[u ca s[-l aduc[ la ambasada francez[. }n Istoria Imperiului Otoman, Cantemir d[ detalii at`t asupra acestei ]mprejur[ri, c`t =i asupra personalit[\ii lui Férriol.

134

Dimitrie Cantemir

slobodzi =i ]n toat[ calea f[r[ cale mintea cea f[r[ minte ]=i ]ndrept[. +i a=e, ]ndat[ scul`ndu-s[ =i duc`ndu-s[, pre dul[i =i pre cotei =i pre alal\i breh[i, pre to\i la un loc afl[, c[tr[ carii cu spurcat glas ]ntr-acesta chip vorovi: „Eu ]nc[ de demult asupra +oimului prepus aveam, adec[ c[ nu cu dreapt[ inim[ ]n slujba st[p`nilor no=tri s[ afl[, precum povestea Moliii v-am povestit. Iar[ acmu, iat[, aievea s[ ar[t[, c[ ]mpreun[ cu B`tlanul sfaturi asupra epitropii<i> Corbului au f[cut. Pentru prinderea Inorogului nu numai cu capul atocma au \inut, ce ]nc[ =i pentru sc[parea lui cu m`na lui pe supt numele altora, pre c`t au putut s-au nevoit, =i cu mijlocul lui, nepriietinul, carile prin a mele =i a voastre nenum[rate ostenin\e ]n butucul mor\ii c[dzus[, de iznoav[ ]n scaunul vie\ii s-au urcat (jigania viclean[, precum vicle=uguri a scorni, a=e pre al\ii dup[ cuv`ntul ei a domiri ]nv[\at[ era). Ce mai mult a=tepta\i? Ce m[rturie mai adev[rat[ cerca\i? +i ce mai bun[ vreme asupra nepriietinului =i acmu =i so\iilor lui a=tepta\i? Au dup[ ce ]n nedezlegate leg[turi v-or lega, atuncea s[ v[ de=tepta\i? Nu =ti\i cuv`ntul carile prostimea dzice: (Apa doarme, iar[ nepriietinul nu doarme)? Au dup[ ce r[ul g`nd ]=i vor plini, atuncea s[ v[ scula\i? Dar[ atuncea, ce folos? Acmu, dar[, cuvintelor mele a asculta de vi\i vrea, de lucrurile ce s-au lucrat =i de vicle=ugurile +oimului cu ale B`tlanului aievea =i de-a m[runtul Corbului s[ scrie\i, ca cu un ceas mai ]nainte pre aceste piiedece dintre noi s[ r`dice (c[ci iscoada =i nepriietinul de cas[ cu gl[v[\ina c`ntariului s[ asam[n[, carile, cu mic[ mic=orimea lui, mari mamini de la p[m`nt ]n sus arunc[). +i sau pre altul credzut ]n locul lor s[ trima\[, sau tot lucrul asupra voastr[ s[ las[ =i, a=e f[c`ndu-s[, ]nc[ o dat[ a lovi =i ]nc[ cu un mijloc de m[iestrii lucrul ]nceput a ispiti am. Cu carile bun[ nedejde am c[ sf`r=itul dup[ pofta noastr[ vom videa.“1
1 Afl`nd despre eliberarea lui Dimitrie din ]nchisoare, Scarlat convoac[ pe agen\ii munteni, c[rora le repet[ b[nuielile sale mai vechi asupra neloialit[\ii

Istoria ieroglific[. Vol. II

135

Pl[cu dul[ilor bor`tura Hameleonului =i, mai mult ]napoi sau ]nainte nec[ut`nd, dup[ a lui cuvinte la Corb carte ]ntr-acesta chip scris[r[: „Corbului, milostivului nostru st[p`n, ogar`i, coteii =i to\i, mari =i mici, dul[ii, plec[ciune =i s[n[tate! Mai ]n trecutele dzile, de une sunate ale +oimului =i a B`tlanului spurcate chitele cani pre scurt ]n =tire f[cusem. Iar[ acmu de acelea=i ]nc[ mai aievea =i afar[ din toat[ ]ndoin\a adeverindu-ne, monarhului =i monarhiii ]n =tiin\[ a da ]ndr[znim, precum prin multe a noastre dureri =i zbucium[ri, pre cel de cap nepriietin p`n[ la f[lcile crocodilului ]l adusesem, de unde, sc[pare sau nedejde de sc[pare macar cum nu avea. Ce preste a toat[ lumea socoteal[, +oimul cu B`tlanul, lui cu trup, cu suflet al[tur`ndu-s[, noi a lui ]nv[\[tur[ =i ]ndemnare a=tept`nd, el nu numai pentru sc[parea lui cu tot ce-au putut s-au nevoit, ce ]nc[ precum cu a noastre me=ter=uguri ]ntr-aceia sil\[ s[ fie c[dzut ]n\eleg`nd, cu grele prob[z[turi =i de cap cl[tin[turi, de moarte =i mai r[u dec`t de moarte ni s[ l[uda =i, ca cum un r[u prea mare asupra monarhiei am fi f[cut, toate oc[r`le =i batgiocurile lumii ]n obraz ne-au =tiupit 1. Deci noi, tic[lo=ii, ca ni=te drepte =i credincioase slugi, ce ieste adev[rul dzicem =i m[rturisim (c[ slugii adev[rate moartea pedepsit[ ]n slujba st[p`nului, dec`t via\a fericit[ de la nepriietin
lui Toma =i a lui Dimachi (B`tlanul). Eforturile sale =i ale agen\ilor de a-l captura pe Dimitrie au fost z[d[rnicite de acest Toma, care a mijlocit sc[parea lui, =eful agen\ilor munteni f[c`ndu-se vinovat =i de faptul c[ ]mpreun[ cu Dimachi au complotat ]mpotriva lui Br`ncoveanu („sfaturi asupra epitropiii Corbului au f[cut“). }n consecin\[, ]i ]ndeamn[ Scarlat, este necesar[ o nou[ scrisoare ]mpotriva lui Toma =i Dimachi, care ar trebui rechema\i ]n \ar[ =i ]nlocui\i cu o persoan[ de ]ncredere. Repetarea de c[tre Cantemir a afirma\iei c[ Toma =i Dimachi complotau ]mpotriva lui Br`ncoveanu e o m[rturisire f[\i=[ a unui fapt confirmat =i de alte izvoare. 1 }n scrisoarea c[tre Br`ncoveanu, agen\ii aduc ca dovad[ a tr[d[rii lui Toma =i faptul c[ acesta i-a oc[r`t pentru capturarea lui Dimitrie.

136

Dimitrie Cantemir

pricinit[, mai fericit[-i ieste1). +i pre c`t a cunoa=te putem, +oimul =i B`tlanul mai ]n mult[ vreme ]ntre noi de s[ vor afla, nu numai c[ci mari ]mpiedec[ri ne fac, ce ]nc[ =i la mai grele primejdii statul lucrurilor s[ aduc[ poate. Iar[ ace=tea lipsind, bun[ nedejde avem c[, dup[ m[iestriile carile avem s[ ]ntindem, ]n scurt[ vreme din col\ii no=tri tot nu va sc[pa =i iar[=i voia =i porunca la voi, iar[ slujba =i nevoin\a la noi va r[m`ne.“2 De aceasta carte nu pu\in s[ tulbur[ Corbul, mai v`rtos c[ de la al\ii asemenea cu acestea audzis[3 (c[ pic[tura adese c[zut[ piatra, iar[ sicofandiia adese f[cut[ inima despic[). +i a=e, ]ndat[ ]n locul +oimului pre Uleu trimas[, +oimului poruncind ca cum mai cur`nd ]napoi s[ s[ ]ntoarc[, c[ci acolea de alte v`n[tori ieste trebuitoriu. A=ijderea, B`tlanului porunci ca prin g`rle a mai ]mbla s[ s[ p[r[sasc[, iar amintrilea f[c`nd, Corbul c`nd cr[ng[ie=te, bine =tie el ce feliu de menituri mene=te4. +oimul, dup[ luarea poruncii ace=tiia, c`tva ]n chibzuiele st[tu =i nu ]n pu\ine chitele ]ntr[, merge-va ]napoi, dup[ porunc[, au nu va merge? Socotind c[ de nu, =i toate c`te dul[ii scrisese era adev[rate, ]ns[ dintr-]nsele unele fiind, prepus avea (macar c[ de scrisoarea dul[ilor =tire nu avea) s[ nu i s[ cumva fi fost lucrurile descoperit (c[ vicle=ugul, c`nd ]n g`nd ]ntr[, ca =oarecele
Ironie cantemirian[ la adresa slug[rniciei agen\ilor munteni fa\[ de domnul lor. 2 Cer`nd urgentarea rechem[rii ]n \ar[ a lui Toma =i Dimachi, care lucraser[ =i continuau s[ lucreze ]mpotriva intereselor de stat, cre`nd ]n plus greut[\i pe toate planurile, agen\ii ]=i iau sarcina de a duce ei singuri la ]ndeplinire recapturarea lui Dimitrie. 3 Despre neloialitatea lui Toma Cantacuzino =i a lui Dimachi, Br`ncoveanu primea ve=ti nu numai din partea agen\ilor s[i, ci =i de la al\i binevoitori, am[nunt de care vorbe=te =i cronica lui Radu Greceanu. 4 }n locul lui Toma Cantacuzino, pe care ]l recheam[ ]n \ar[, Br`ncoveanu trimite, pe la mijlocul lui ianuarie 1704, ]n calitate de capuchehaie la Poart[, pe v[rul s[u +tefan Cantacuzino (Uliul), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino cronicarul. Ordinul de rechemare ]n \ar[ privea =i pe Chiri\[ Dimachi.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

137

\i\iie=te, iar[ c`nd s[ descopere, ca leul r[cne=te). Deci c`teva pricini de z[b[vire scornind, c[r\i la Brehnace =i la Cucunos scris[, ca pentru pricina a=e ]n grab[ chem[rii lui s[ s[ ]n=tiin\edze. Carii, ceva=i macar[ grij[ s[ nu poarte, r[spuns ]i deder[, c[ de=i Corbul putere epitropii<i> pasirilor are, ]ns[ clon\ul Corbului pe capul +oimului s[ s[ puie, nime din pasiri nici va priimi, nici va ]nvoi.1 }ntr-aceste dzile =i Uleul sosi, carile, cu dul[ii, cu R`sul =i cu Hameleonul ]mpreun`ndu-s[, pentru cea de tot a Inorogului pr[p[denie, cum vor face =i de ce s-ar apuca, la sfat st[tur[. R`sul cu Hameleonul, dup[ pestriciunea ce avea, mai multe r[ut[\i =i vicle=uguri a scorni =tiia. Deci Hameleonul ]ndat[ fumul spurc[ciunii =i duhul ]n=el[ciunii gros =i ]ntunecos slobodzind2: „Eu, dzice, ]nc[ de la tat[-mieu, Apariul, me=ter=ugul maghiii foarte bine am ]nv[\at3, ]n care me=ter=ug deplin ]nv[\at =i pre alt chip, carile acmu aicea s[ afl[, =tiu, cu carile ]mpreun[, de va vrea, o mreaje s[ ]mpletim, adeverit sint c[ ori ]n ce fundul p[m`ntului Inorogul ascuns ar fi, me=ter=ugul mrejii =i puterea vr[jii la
1 Toma Cantacuzino nu aflase nici p`n[ acum c[ agen\ii s[i ]l p`r`ser[ la Br`ncoveanu, dar rechemarea sa ]n \ar[, f[r[ un motiv ]ntemeiat, ]l ]ngrijoreaz[, ceea ce ]l face s[ =ov[ie ]n hot[r`rea de a se re]ntoarce. +tiind de frica lui Br`ncoveanu, el scrie despre temerile sale celor doi unchi de la Bucure=ti, stolnicul Constantin (Brehnacea) =i sp[tarul Mihai Cantacuzino (Cucunozul), iar ace=tia ]l lini=tesc, inform`ndu-l c[ nu vor admite ca domnul |arii Rom`ne=ti („clon\ul Corbului“) s[ fac[ ceva r[u unui membru al familiei Cantacuzino. 2 Odat[ sosit la Istanbul, +tefan Cantacuzino convoac[ at`t pe agen\ii munteni, afla\i acum ]n subordinea sa, c`t =i pe cele dou[ capuchehaiele ale Moldovei, fra\ii Mihalache (R`sul) =i Scarlat Ruset (Hameleonul) cu scopul de a hot[r] strategia ]n vederea recaptur[rii lui Dimitrie. La aceast[ consf[tuire, Scarlat propune tot „me=ter=ugul mrejii“, adic[ al v`n[rii prin ]n=el[ciune. 3 Insinu`nd iscusin\a sa ]n asemenea strategii, Scarlat afirm[ c[ a ]nv[\at de la tat[l s[u, Constantin Cuparul, „me=ter=ugul maghiii“, adic[ al intrigilor politice, am[nunt ce corespunde adev[rului, membrii familiei Cup[re=tilor, =i ]n special b[tr`nul Ruset, fiind cei mai mari intrigan\i ai vremii lor.

138

Dimitrie Cantemir

]n=el[ciune ]l va aduce. C[ Vulcanul pre Mars cu Afroditi asupra curviii vr`nd s[ prindz[ =i mreaje de fier ]mpletind, desc`ntecul vr[jii ]n stele scris =i tip[rit l-au l[sat, pre carile me=ter=ugul a-l citi put`nd, dup[ cursul stelelor =i dup[ ]nv[\[tura trupurilor cere=ti urm`nd, din mreajea carea vom ]mpleti orice c`t de iute =i de tare ar fi, ]ntr-]nsa a nu c[dea =i nesc[pat a nu s[ \inea cu putin\[ nu ieste.1" Iar[ chipul acela era o jiganie dintr-alt[ monarhiie, ]ns[ mare plat[ dac[ i s[ da, cu vr[jile lui toat[ r[utatea a nu face nu s[ feriia.2 La acea jiganie cu to\ii m[rg`nd, ]nt`i poveste ]i spus[r[, adec[ precum nepriietin de cap pre Inorog au =i precum ]n multe chipuri ispitind, nicicum la m`n[ s[-l aduc[ n-au putut. Apoi stihurile cele de aur, pre carile Camilopardalis de la capi=tea Pleonexiii le ]nv[\as[3, citindu-i, cu mare plec[ciune i s[ rugar[, ca
1 Apelul la o poveste din mitologia greco-roman[ — r[zbunarea lui Vulcan, metalurgistul =i magicianul, pe so\ia sa Venus =i pe amantul acesteia, Marte — asociat[ cu o astrologie pe care am numi-o magic[, este caracteristic pentru spiritul renascentist, care ]mbina cultul pentru valorile antichit[\ii cu interesul pentru cele mai extravagante preocup[ri: magie, astrologie, cabal[, alchimie etc. Insisten\a cu care scriitorul vorbe=te de practicile magice =i divinatorii ale lui Scarlat =i ale tat[lui s[u ar putea con\ine un s`mbure de adev[r, dac[ ne g`ndim c[ acestea erau ]n nota vremii. Scriitorul, c[ruia se vede c[ nu-i erau str[ine cuno=tin\ele de astrologie, vrea s[ spun[ aici, ironiz`nd desigur, c[ Scarlat ]mbina magia, adic[ strategia de v`n[toare, cu calculele astrologice pentru cunoa=terea zilelor nefaste pentru Dimitrie, timp ]n care succesul ]n v`narea acestuia era asigurat. 2 O jiganie dintra-alt[ monarhie: Mehmed Tzelepi (D. C.) — este vorba de Mehmed Celebi, un ]nalt demnitar otoman, ]n bune rela\ii cu Br`ncoveanu, un adev[rat „vr[jitor“, adic[ un traficant de influen\[, care, pentru bani, f[cea diverse servicii celor care ]i solicitau influen\a sa la Poart[. Acesta era „chipul“ la care se referea Scarlat c`nd propunea agen\ilor s[ caute un bun „mrejitor“, adic[ alc[tuitor de curse pentru v`narea lui Dimitrie. 3 Scarlat =i agen\ii munteni, folosind sfaturile date cu alt prilej de Alexandru Mavrocordat Exaporitul, ruda Rusete=tilor, promit bani marelui demnitar pentru a le u=ura prinderea lui Dimitrie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

139

dup[ ]nalt =i ad`nc me=ter=ugul ei o mreaje s[ le mrejasc[, cu carea pre acel iute =i neprins nepriietin a prinde s[ poat[. Jiganiia (a c[riia nume din num[rul 1.130 s[ cuprindea1), pl[cute stihurile lor audzind, prins[ bucuroas[ =i carea dintre jig[nii ]n partea Inorogului s[ \ine ]ntreb[. Ei precum afar[ din Fil pre altul nu =tiu r[spuns[r[. Atuncea jiganiia, belindu-=i budzele =i r`njindu-=i din\ii, r`dzind =i cu capul cl[tind 2, dzis[: „Dar[ +oimul =i cu B`tlanul, mai ]n trecutele dzile, cu numele tuturor pasirilor viind, mi s-au rugat ca s[ le ]mpletesc o mreaje cu carea s[ poat[ v`na corbi. Au =i Corbul ]mpotriva voastr[ ieste? (Atuncea ei pentru povestea Molii<i> mai cu deadins s[ adeverir[, ]ns[ deodat[ cu t[cerea o trecur[.) Ce de vreme ce Filul de Inorog =i Inorogul de Fil s[ \ine, =i alta ]nainte a v[ pune am, pre carea priimind-o, =i eu mreaja a v[ ]mpleti voiu priimi. S[ =ti\i, dar[, c[ od`n[oar[ Vidrii am ]mpletit o mreaje, cu carea au prins pe Fil, ce, nef[c`ndu-mi-s[ plata carea ]mi giuruis[, de asupra Filului asupra Vidrii am ]ntors desc`ntecul =i ]ntr-aceia=i mreaje Vidra s-au prins. Apoi, =i Filul de cuv`nt r[m`ind, de asupra lui vrajea mi-am luat =i asupra C[milii mai cu vreme au c[dzut. Deci acmu, datoriia Vidrii =i a Filului asupr[-v[ de vi\i lua, mreaje cu carea pre Inorog s[ prinde\i voi ]mpleti (de noroc era Inorogul cu primejdiile sale datoriile altora a r[spl[ti, precum ]nt`i pentru Hameleon crocodilului, a=e acmu pentru Vidr[ =i Fil vr[jitoarii). 3
1 Calculul lui Cantemir este gre=it, deoarece numelui Mehmed Celebi ]i revine num[rul 1129, potrivit corespondentelor numerice ale literelor slavone. 2 Scriitorul, ]nzestrat cu un deosebit sim\ vizual, =tie s[ foloseasc[ mijloacele literare pentru realizarea a ceea ce putem numi o masc[ uman[. 3 Marele demnitar Mehmed Celebi se dovede=te un limbut, ]n cazul de fa\[ el nep[str`nd sau nevoind s[ p[streze secretele ]ncredin\ate lui de solicitan\ii de favoruri =i servicii. Astfel, el m[rturise=te agen\ilor munteni cum de cur`nd Toma Cantacuzino =i Chiri\[ Dimachi veniser[ tot la el s[ le mijloceasc[ mazilirea lui Br`ncoveanu (o nou[ afirma\ie expres[ a scriitorului despre ac\iunea complotist[ a celor doi), astfel ]nc`t informa\ia scoas[ de Scarlat de la Athanasie

140

Dimitrie Cantemir

Atuncea dul[ii =i alal\i cu to\ii de plat[ tare s[ apucar[ =i spre aceasta cu bl[st[mi =i cu giur[m`nturi v`rtos s[ legar[.1 Spurcata jiganie cuvinte din multe silave alc[tuite din limb[ a bolborosi =i din budz[ a =opti ]ncep`nd, desc`ntecul vr[jii asupra Inorogului desc`nta. Iar[ R`sul =i cu Hameleonul, ]nainte-i ]ngenunchea\i, cu coadele dul[ilor spuma de pre gur[ =terg`nd, ca unui bodz i s[ ]nchina (c[ icoana bodzului =i vrajea vr[jitoriului, precum la cei ]n\elep\i tot o ocar[, a=e la cei nebuni tot o cinste are).2 Deci ei mreaja acmu gium[tate ]mpletit[ pre m`ne gata s[ o ia adev[rat =tiind, cu mare veselie jiganiii mul\emit[ f[c`nd, la alte a str[jilor ]nt[rituri s[ or`nduiasc[ s[ dus[r[. Iar[ nu dup[ mult ce ei ie=ir[, ]n locul lor +oimul ]mpreun[ cu B`tlanul sosir[ (c[ +oimul, limba jig[nii ne]n\eleg`nd, pre B`tlan ]n loc de t[lmaciu cu sine purta), c[riia de chemarea lui ]napoi =i precum s[ marg[ au socotit ]i spus[ =i precum de acmu ]nainte asupra Corbului a vr[ji s[ s[ p[r[sasc[ ]i dzis[, c[ci lucrurile ]ntr-alt chip s-au mutat.3
Papazoulu se dovedise adev[rat[. Tot Mehmed Celebi fusese cel care mijlocise mazilirea lui Antioh din prima domnie (1695—1700), pe temeiul c[ acesta nu-=i pl[tise datoria b[neasc[ fa\[ de el, =i ]nlocuirea sa cu Constantin Duca ]n cea de a doua domnie (1700—1703). Iar pentru c[ nici acesta nu se achitase de suma promis[ pentru c[p[tarea domniei, tot el a mijlocit mazilirea lui Duca =i substituirea lui cu Mihai Racovi\[ (]n 1703). Demnitarul le promite, ]n final, c[ le va aranja prinderea lui Dimitrie, dac[ ei se oblig[ s[ achite datoriile nepl[tite ale lui Constantin Duca =i ale lui Antioh Cantemir, ceea ce ace=tia primesc. Dup[ cum se vede, misteriosul demnitar, cu o mare influen\[ la Poart[, ]=i fructific[, pe bani grei, aceast[ putere, dar asupra sa Cantemir nu d[ alte am[nunte; ]n Istoria Imperiului Otoman nu este men\ionat nimeni cu acest nume, astfel ]nc`t identific[rile f[cute de N. Iorga =i P P Panaitescu sunt discutabile. . . 1 Scarlat =i Mihalachi, precum =i agen\ii munteni, se leag[ prin jur[m`nt s[ pl[teasc[ lui Mehmed sumele cerute, numai s[ le dea ]n m`n[ pe du=manul lui Br`ncoveanu. 2 Este remarcabil[ aceast[ imagine ironic[ a execut[rii vr[jii. 3 Nu mult timp dup[ plecarea agen\ilor munteni =i a celor dou[ capuchehaiele moldovene, fra\ii Mihalache =i Scarlat Ruset, intr[ la Mehmed Celebi =i Toma Cantacuzino, care nu =tia turce=te, ]mpreun[ cu Dimachi, capuchehaia

Istoria ieroglific[. Vol. II

141

Jiganiia vr[jitoare, sau lucrurile mai ]ntr-ad`nc nu prea socotind, sau socotind =i vr`nd, pentru mreajea carea asupra Inorogului au ]mpletit, +oimului spus[. De care lucru, +oimul ]n\eleg`nd, mai mult[ acolea z[bav[ nu f[cu, ce ]ndat[ ie=ind, de nevinov[\iia Inorogului =i de nepoc[it[ r[utatea Corbului aminte aduc`ndu-=i, a=ijderea de giur[m`nturile carile ]nc[ nu de mult[ vreme am`ndoi f[cus[ pomenind, ]ndat[ Inorogului =tire trimas[ c[ jiganiia vr[jitoare cu lingu=iturile dul[ilor =i cu grea plata Corbului, mreaje cu desc`ntec asupra lui au ]mpletit, de carea foarte aminte s[-i fie. Iar[ el de Corb chemat fiind, ieste ]ntr-acolo preste pu\ine dzile s[ purceag[ =i dup[ cuv`ntul dat vecinic priietin s[-l =tie. 1 Acestea Inorogul ]n\eleg`nd, la l[ca=urile Cuco=ului s[ suis[ (precum mai denainte s-au pomenit), unde p[=une de biv, ape limpedzi, izvoare r[ci, gr[dini cu flori, livedzi cu pomi, pomi cu road[ =i road[ de toat[ dulcea\a avea, ]n fel de fel de desf[t[ri =i ]n divuri, ]n chipuri de dezmierd[ri via\a ]=i petrecea. }n scurt, s[ dzicem, ]n toat[ negrijea =i line=tea s[ afla, f[r[ c`t una numai lipsiia, adec[ dep[rtarea de la locurile sale, =i alta prisosiia, adec[ starea fericirii =i nemutarea norociii nepriietinilor lui2.
muntean[, folosit[ ca interpret. Ei comunic[ demnitarului otoman c[ renun\[ la uneltirile pentru r[sturnarea lui Br`ncoveanu, ]ntruc`t au asigur[ri c[ nu li se va ]nt`mpla nici un r[u la ]ntoarcerea lor ]n \ar[. 1 Afl`nd de la vorb[re\ul Mehmed Celebi c[ fusese rugat s[ mijloceasc[ prinderea lui Dimitrie Cantemir, Toma, care urma s[ plece cur`nd ]n \ar[, ]l previne ]n grab[ pe acesta s[ ia toate m[surile de ap[rare ]mpotriva primejdiei ce i se preg[tea. Convorbirea dintre cei doi trebuie s[ fi avut loc pe la ]nceputul lui martie 1704, din moment ce Toma va pleca ]n \ar[, pe la 10 ale aceleia=i luni. 2 }n aceste condi\ii grele pentru via\a sa, Dimitrie nu se mai simte ]n siguran\[ ]n casa marelui demnitar =i se refugiaz[ ]n localul ambasadei franceze. Retragerea pare s[ fi avut loc imediat dup[ avertizarea f[cut[ de Toma, adic[ pe la ]nceputul lunii martie 1704. De remarcat laitmotivul gr[dinii paradisiace =i a senza\iei de ataraxie asociate de localul ambasadei Fran\ei la Istanbul.

142

Dimitrie Cantemir

}ntr-acesta chip Inorogul nefericirea ]ntr-un chip cani cu de-a sila ]n fericire ]ntorc`nd (c[ de multe ori r[bdarea, de fierul suferelii vasul leg`ndu-=i, pre cele nep[r[site valurile fortunii ]nc[lec`nd biruie=te), vremea (carea dasc[lul =i ]nv[\[toriul tuturor ieste) ce cale ]i va ar[ta =i ce me=ter=ug ]l va ]nv[\a a=tepta. Intracea vreme, una din jig[niile streine (carea nici cu o monarhiie parte nu avea), la Inorog viind, veste ca aceasta ]i adus[: „}n p[r\ile noastre, dzice, vr[jitoare s[ afl[ carea cu puternice vr[jile ei apa ]n piatr[ =i piatr[ ]n ap[ ]ntoarce. De a c[riia nume Filul audzind, la d`nsa au m[rs, carile cu at`ta a trupului m[rime ce are, umilite ]nchin[ciuni =i p`n[ la p[m`nt plec[ciuni ]i f[cea =i cu r[v[rsate lacrimi =i ]ndesite suspinuri ]l ruga ca, milostiv spre d`nsul ar[t`ndu-s[, vraj[ s[-i vr[jasc[ =i o mreaje s[-i ]mpleteasc[, cu carea strutocamile a v`na s[ poat[. +i aceasta f[c`ndu-i-s[, cu mari giur[m`nturi s[ lega, precum =i cea dint`i =i ceast[ de acmu plat[ ]n scurt[ vreme ]i va face (c[ sc[patul la minciuni =i lacomul la giuruin\e mari pre lesne inima ]=i dau).“1 Jigania lacom[, nu at`ta pentru umilin\[ (c[ lacomul a s[ milostivi n-au ]nv[\at =i, de-au =i ]nv[\at, p`n[ a nu ]nv[\a, au =i uitat), c`t pentru grele giuruin\[le Filului, prins[ bucuroas[, ]ns[ cu aceast[ socoteal[, adec[ ]nt`i de fr[\iia =i tov[r[=iia Inorogului de s[ va lep[da. La care cerere, Filul, cu mare ciudesa =i mirarea a toat[ zidirea, cuv`ntul ]=i dede, socotind c[ cu vicle=ug, vicle=ug va vicleni =i cu am[geal[, am[geala va am[gi, ce ]n z[dar. C[ macar c[ atuncea vr[jitoarea mreajea ]mpleti, la\urile ]ntins[ =i sil\ele supus[, ce, sau me=ter=ugul ]i era minciunos, sau, de nu era minciunos, era neputincios, de vreme ce ]n multe chipuri voroava ]=i schimba, c[ uneori dzicea c[ mreaja asupra Corbului
}n timp ce se afla la ambasada francez[, Dimitrie este vizitat de un demnitar turc („una din jig[niile streine“), desigur prieten, al c[rui nume scriitorul ]l trece sub t[cere. Acesta ]l anun\[ c[ fratele s[u Antioh face demersuri pe la un alt mare =i influent demnitar otoman, ca, ]n schimbul unor mari sume de bani, s[ fie mazilit Mihai Racovi\[ =i s[ i se dea lui domnia Moldovei.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

143

au fost menit[, alteori dzicea c[ asupra Stru\ului ieste ]mpletit[, iar[ mai pre urm[ dzis[ c[, de nu s[ va strica v`lfa Inorogului, mreajea lui ceva s[ v`nedze nu poate, c[ci cu cornul Inorogului are antipathia (aceasta =i socoteala putea da, de vreme ce vr[jile lui spre moarte ol[c[riia, iar[ cornul Inorogului precum purt[toriu de via\[ ieste, cine va t[g[dui?). Deci de va fi voia Filului ca ]n mreaja ce ]mplete=te stru\i s[ v`nedze, ]nt`i cu Corbul priete=ug f[c`nd, de ]mpreun[rile Inorogului a=e=i de tot s[ s[ p[r[sasc[. Iar[ amintrilea, nici vrajea, nici mreajea ]n ceva a-i sluji poate1. Filul, s[racul, sau ]n prostimea inimii ce avea s[ am[giia, sau l[comiia v`natului spre str`mb[tate ca aceasta cu totul a s[ da ]l ]mpingea (at`ta nes[\ioas[ pofta cinstei pre cei ce o doresc orbe=te, c`t pentru r`sul unui ceas de ast[dzi pl`nsul unui an ce vine nu socote=te). A=e, Filul, nu numai cu mari giur[m`nturi, precum de mult[ vreme nici s[-l fie v[dzut s[ giura, ce ]nc[ precum de l-ar =ti unde s[ afl[, singur el =tire v`n[torilor ar da. A=ijderea, ad[ogea dzic`nd, precum =i el cunoa=te c[ pricina a toat[ tulburarea a acestor doa[ monarhii Inorogul ieste, =i, p`n[ el sufl[, acestea s[ r[zsufle peste putin\[ ieste. }ntr-acesta chip =i vr[jitoarea pe Fil, =i Filul pe vr[jitoare a am[gi socotiia. C[ vr[jitoarea g`ndiia c[ de va v`na pre Inorog, f[r[ gre= pre\ul mrejilor de la dul[i ]=i va lua, iar[ Filul chibzuia c[ de va v`na pre Strutocamil[, pre alte dobitoace spre sine a le ]ntoarce pre lesne-i va fi, =i atuncea Corbul, vr`nd-nevr`nd, spre pace a pleca ]i va c[uta. 2
„Jigania lacom[“, adic[ demnitarul la care apelase de ast[ dat[ Antioh, atras[ de marile sume de bani promise de pretendent, se angajeaz[ s[-i satisfac[ dorin\ele, dar se pare c[ nu avea at`ta putere c`t se sperase =i de aceea ]l am`n[ sub diverse pretexte. }n mod insistent ]ns[ demnitarul, prieten al lui Br`ncoveanu, pune condi\ia ca Antioh s[ se ]mpace cu domnul |[rii Rom`ne=ti =i s[ se lepede de fratele s[u Dimitrie, ac\ion`nd de aici ]nainte pe cont propriu. Din aceste condi\ii rezult[ c[ demnitarul voia ]nainte de toate s[ faciliteze capturarea lui Dimitrie Cantemir, pentru aceasta fiind necesar[ desolidarizarea lui Antioh. 2 }n realitate cele dou[ p[r\i nu erau sincere una fa\[ de cealalt[, c[ci
1

144

Dimitrie Cantemir

Ca acestea =i altele ca acestea cel ce vr[jiia cu cel ce s[ vr[jiia ]n v`nt arunca =i g`ndurile ]n aier ]=i spulb[ra (precum mai pre urm[ sf`r=itul au ar[tat), c[ ]ntr-aceia=i vreme din p[r\ile ostroavelor mediterane o jiganie mare s-au r`dicat1, ai c[riia mreji =i vr[ji at`ta de tari =i de mari era, c`t pre toate celea ce de la ceialalte jiganie tocmite era, ]ndat[ ]n de=ert le scoas[ =i, a=e=i de tot f[r`m`ndu-le, le rumps[. }n care vreme, Inorogul, v[dzind c[ chipurile vr[jitoarelor s-au schimbat =i vr[jile spre alte desc`ntece s-au mutat, a=ijderea de mrejile carile ]ntinse =i acmu rumpte =i destins[ f[r[ nici o grij[ socotindu-s[, ]ndat[ de la l[ca=urile Cuco=ului cobor`ndu-s[, la ale sale s[ dus[.2 De care lucru, R`sul, Hameleonul =i alal\i dul[i, de =tire lu`nd, nu ]n pu\in[ fric[ ]ntrar[ =i nu mic[ ]ntristare luar[ (c[ voia rea din dreptate m`ng`ierea ]n cur[\eniia inimii pune, iar[ ]ntristarea din str`mb[tate frica r[spl[tirii ]nainte aduce). De care lucru, iar[=i alfavita din-ceput a citi =i buchele din cap[t a prociti ]ncepur[, sfaturile ]nturnar[, voroavele r[sturnar[, g`ndurile t[v[lir[, chitelele pr[v[lir[, d`rmoiar[ =i cernur[, nighina din gr`u =i bobul din madzire s[ aleag[ nu putur[, gr[m[dir[, vr[vuir[, aruncar[, scuturar[, spulb[rar[, v`nturar[, pleavele din
demnitarul otoman urm[rea ca, prin prinderea lui Dimitrie, s[ ]ncaseze beneficii =i din partea agen\ilor munteni, iar Antioh, care prime=te toate condi\iile din l[comie pentru putere („nes[\ioasa pofta cinstei“), se g`ndea ]n realitate s[ nu-=i sacrifice p`n[ la urm[ fratele. 1 Jiganie mare din ostroavele mediterane: Calaili (D. C.) — Calaili Ahmedpa=a, fost amiral de Mediterana (capudan pa=a) ajunge mare vizir pe la mijlocul lui septembrie 1704; era un om pe care Cantemir, ]n Istoria Imperiului Otoman, ]l caracterizeaz[ drept „extravagant =i nebun“; din acest motiv ]=i va pierde repede func\ia. 2 Du=man al lui Br`ncoveanu =i prieten al Cantemire=tilor — dup[ cum las[ s[ se ]n\eleag[ scriitorul — Calaili face inofensive toate intrigile =i m[surile luate ]mpotriva lor, astfel ]nc`t Dimitrie poate p[r[si ambasada francez[, ]ntorc`ndu-se ]n siguran\[ la locuin\a sa de pe Bosfor.

Istoria ieroglific[. Vol. II

145

gr[un\e a desp[r\i, obosindu-s[, s[ l[sar[1. Iar[, ah, iar, vah, iar, ai, iar vai 2! Bolnavul s[ ]ns[n[to=adz[, nepriietinul s[ ]nv`rto=adz[, l`ngedul s[ \[pine=te, slabul pa=ii ]=i sprijene=te, iat[, mai mortul s[ scoal[ =i pre noi, pre vii, mai ne omoar[. Ostenin\a a at`ta vreme, mul\imea a at`tea pagube, =iril[ile sudorilor, izvoar[le lacr[milor =i alalte toate cu totul ]n v`nt =i ]n de=ert s[ dus[r[. Iat[, Inorogul la c`mp, f[r[ sial[, iat[-l-[i la l[ca=urile sale f[r[ dodeial[, iat[-l-[i, toate pre voia lui deplin a fi nedejduie=te f[r[ ]ndoial[. Vremea lui lin[, noa[ tulbure, vr[jitorii =i mrejitorii, sau neputincio=i, sau necredincio=i, ]n lucru nest[ruitori, la cuv`nt nest[t[tori. }n scurt, ]n ceva =i ]n cineva nedejde, credin\[ =i adev[rat[ priin\[ n-au r[mas. Bine ar fi dar[ de-ar fi cu putin\[ monarhiii noastre alt[ chivernisal[ s[ s[ puie, jiganiia aceasta cu bl`nde\e =i cu bini=or, iar nu cu ]nd`rjie =i cu r[u ieste de domolit. Iat[, v`n[torile ne batgiocuri, iat[, mrejile ]n toate p[r\ile ne =p`rcui, iat[, toate me=ter=ugurile ]n darn =i toate trudele ]n z[dar ne scoas[, iat[, lui locul a s[ l[rgi, iar[ noa[ a
}n urma m[surilor luate de Calaili, capuchehaiele moldovene, fra\ii Mihalache =i Scarlat Ruset, =i cele muntene (dul[ii) intr[ ]n panic[, g`ndindu-se la o nou[ strategie politic[. Este de remarcat, din punctul de vedere al mijloacelor de expresie literar[, torentul de verbe =i expresii, dispuse ]n hain[ de vers, prin care scriitorul sugereaz[ starea de cumplit[ confuzie =i agita\ie ]n care intraser[ reprezentan\ii la Poart[ a celor dou[ \[ri rom`ne=ti =i preocuparea lor de a g[si solu\ii corespunz[toare la ]mprejur[ri noi. 2 Bocetul lor, alc[tuit tot ]n versuri =i ]n acela=i stil popular folosit =i p`n[ aici, reprezint[ de ast[ dat[ situa\ia-replic[ la jelania firii pentru nenorocirea Inorogului, Cantemir suger`nd c[ a dat =i peste du=manii s[i nenorocirea pe care o preg[tiser[ alt[dat[ pentru Inorog. }n acest bocet al confuziei =i disper[rii se subliniaz[ c`teva tr[s[turi: ineficien\a tuturor eforturilor =i m[surilor luate de ei =i ]nt[rirea pozi\iei politice a lui Dimitrie, neputin\a, neloialitatea =i nestatornicia demnitarilor otomani cump[ra\i ]n vederea nimicirii lui („vr[jitorii =i mrejitorii, sau neputincio=i, sau necredincio=i, ]n lucru nest[ruitori, la cuv`nt nest[t[tori“), necesitatea schimb[rii strategiei ]n sensul ]mbl`nzirii =i nu urm[ririi Inorogului.
10 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II
1

146

Dimitrie Cantemir

s[ str`mpta au ]nceput, p`n[ ]n cea de apoi sf`r=itul cum va vini cine poate =ti? (C[ de multe ori ]n locul celui nedejduit =i a=teptat sf`r=it, cel nenedejduit =i nea=teptat a vini poate). +i aceasta nu numai unui chip privat =i deos[bit, ce a tot trupul public[i de nemutat primejdie va aduce. De care lucru, =i noi, nu numai pizma =i voia unuia a urma, ce folosul cel de ob=te a c[uta ni s[ cade (c[ ]ntre muritori mai cinste=[ =i mai adev[rat[ laud[ a s[ agonisi nu poate dec`t carea cu folosul a toat[ publica s-au c`=tigat).1 „Deci, pre c`t socotesc, Dul[ul cel b[tr`n2 dzis[, de tot adev[rul lucrului (toate colachiile de la mijloc r`dic`nd), Corbului s[ spunem, ca doar[ =i el socotelelor =i pizmelor sale sf`r=it
}n aceast[ nou[ strategie a urm[ritorilor lui Dimitrie figureaz[ un principiu nou de politic[ de stat: necesitatea de a p[r[si obiectivele de interes individual — cum era acela rezultat din ura personal[ a lui Br`ncoveanu fa\[ de Cantemire=ti — =i de a avea ]n vedere numai probleme de interes general („folosul a toat[ publica“). Ideea este, evident, a lui Cantemir, iar valoarea ei de o excep\ional[ importan\[ =i noutate, filozoful rom`n devans`ndu-=i =i prin aceasta epoca. C[ci dac[ g`ndirea politic[ renascentist[ nu dep[=ise formula binelui suprem sau a binelui suveran, no\iune ce, prin coloritul ei moral tradi\ional, men\inea =i mai departe ideea unei ordini divine ]n lumea uman[ (chiar ]n cazul utopiilor lui Morus =i Campanella, mai apropiate de modelele sociale moderne), Cantemir, prin ideea interesului general, pune ]n circula\ie o tez[ de mare productivitate ]n revolu\iile burgheze viitoare. Astfel de devans[ri de factur[ burghez[ am mai ]nt`lnit la Cantemir fie cu prilejul descrierii „r[scoalei mu=telor“, adic[ a unei r[scoale \[r[ne=ti, =i, de asemenea, cu ocazia descrierii marii r[scoale a ienicerilor =i ulemalelor din Istanbul ]n 1703 („horbura =i amestec[tura ]n mun\i“). 2 Dul[ul cel b[tr`n: Caramanl] postelnic (D.C. ) — postelnicul Dumitra=co Caramanl[ul, grec de origine, numit de Br`ncoveanu ]n aprilie 1704 capuchehaie la Istanbul ]n locul lui +tefan Cantacuzino (Uliul), rechemat ]n \ar[ pentru alte sarcini. A=adar, sub capuchehaial`cul s[u au loc noile schimb[ri la Poarta Otoman[, schimb[ri ce impun muntenilor o nou[ orientare ]n atitudinea fa\[ de Cantemire=ti. Caramanl[ul consiliaz[ pe agen\ii s[i =i pe fra\ii Ruset la aceast[ nou[ orientare.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

147

a pune va putea (c[ de multe ori unde cuv`ntul a ispr[vi nu poate, ispr[ve=te b[\ul) =i doar[ mai spre bun[ minte inimile ]mbelor p[r\i a ]ntoarce vom putea, ca ]ntr-acesta chip, precum vr[jm[=iii lor sf`r=it, a=e trudelor noastre cone\ a afla s[ ne ]nvrednicim“. De acestea cuvinte R`sul hohotiia, iar[ Hameleonul fisiia, pre carile unul ]n r`s, altul ]n vis le t`lcuia =i, ca cum sfaturi de batgiocur[ ar fi, le m[sc[riia, de vreme ce bine =tiia c[ cele de multe ori am[gele =i minciunoase v[psele toat[ zugr[vala =i chipul adev[rului sc`rnav au muruit =i la cel luminos chip =i a adeverin\ii figur[ a vini preste putin\a =arurilor a fi dzicea. 1 +i a=e, dintr-aceste a pricii sc`ntei, ]ntre v`n[tori focul g`lcevii =i a dihonii a s[ a\i\a ]ncepu. De unde Dul[ul ciob[nesc, macar c[ l[tra, ]ns[ ]ntr-adev[r a l[tra ]ntr-acesta chip ]ncepu: „Audzi\i voi, jiganii, nu at`ta pre dinafar[, pre c`t pre dinluntru v[psite, agiunge-v[ c`t p`n[ acmu =i p`n[ ]ntr-at`ta monarhiile a\i amestecat =i toat[ =i mai nest`ns[ iasca vr[jbii ]ntre d`nsele a\i aruncat. Pune\i-v[ hotar =i \enchiu r[ut[\ilor voastre, p[r[si\i-v[ mai mult cle=tele str`mb[t[\ii ]n m`na l[comiii a alc[tui, fie-v[ de sa\iu, c`t ]n vremea a patrudz[ci de ani, ca valurile \[rmurile, nep[r[sit, voi monarhiia Leului cu fel de feliuri de are\i =i de mihanii a o izbi =i din tuspatru col\urile a o scutura nu v-a\i s[turat, pre carea, iat[, la cea mai de-apoi =i net[m[duit[ r[zsip[ a\i adus-o.
1 Dumitra=co Caramanl[ul precizeaz[ noua conduit[: renun\area la politica de vrajb[, aceasta ]nsemn`nd adoptarea punctului de vedere pentru care militase mai ]nainte =i Toma Cantacuzino, urm`nd ca de utilitatea acesteia s[ fie convins =i Constantin Br`ncoveanu. Propunerea capuchehaiei muntene este respins[ ]ns[ de capuchehaiele moldovene, pe temeiul c[ lucrurile ajunseser[ prea departe pentru a le pune cap[t, dar, de fapt, se temeau s[ nu li se descopere toate intrigile =i minciunile. Acesta este ]nceputul unei neconcordan\e ]ntre politica lui Br`ncoveanu =i mai ales a Cantacuzinilor munteni =i ]ntre politica lui Mihai Racovi\[, atent s[-=i p[streze tronul, politic[ pentru care militau acum f[r[ rezerve =i fra\ii Ruset, st[p`nii din umbr[ ai vie\ii politice moldovene.

148

Dimitrie Cantemir

Au =i monarhiii Vulturului acela=i c`ntec vi\i s[ c`nta\i ? Au =i pe publica pasirilor cu acelea=i veninate =i f[rm[cate drojdii vi\i s[ ]mb[ta\i? Au nu cunoa=te\i c[ de vreme ce cu r[utate ceva a s[ s[v`r=i nu s[ poate, sf`r=it =i istov r[ut[\ii a pune trebuie? +i de nu spre alt[ nedejde calea s[ de=chide, ]ncailea vremea a chivernisi =i schimb[rile t`mpl[rilor a p`ndi a ]n\elep\ilor lucru a fi s[ socote=te (c[ spre v`nt a =tiupi =i piatra la deal a poh`rni aievea lucru nebunesc ieste)“1. }nfocat oarecum =i ]nc[ mai cu mare m`nie a\i\at =i mai spre mare r[utate pornit de acestea cuvinte, R`sul cu cumplit[ urgie c[tr[ Dul[u dzis[: „O, cap de h`rtie cu crieri de aram[, o, sac de m[tas[ =i plin de fi=chie, o, ferice de voi =i de monarhiia voastr[, c`nd nedejdea voastr[ ]n credin\a Inorogului vi\i a=edza =i din a=edzim`ntul lui line=tea v[ vi\i a=tepta. Au nu Inorogul mai mult dobitoc cu patru picioare dec`t pasire cu pene =i cu doa[ aripi ieste? Au pasirile pentru dobitoc mai chiar =i mai adev[rat dec`t dobitocul vor giudeca? Au ]n cele streine dec`t ]n cele ale sale cineva mai mult a filo<so>fisi poate? Nu orbul, ce cel cu ochi giudec[ de v[psele, ochii no=tri ]n trupul nostru, iar[ ai vo=tri ]ntr-al vostru sint de=chi=i. Nime casa altuia mai mult dec`t pre a sa a cunoa=te poate. Noi sintem carii cea mai mult[ via\[ cu Inorogul ]mpreun[ ne-am petrecut, noi sintem carii a lui g`nd =i fire am cunoscut, noi sintem carii =i prin fica\ii lui am trecut
1 Caramanl[ul riposteaz[ cu violen\[, sco\`nd ]n eviden\[ faptul c[ Moldova, cu toate nenorocirile c[zute peste ea, era victima politicii unei singure familii, a Cup[re=tilor. Ace=tia sunt acuza\i, c[ timp de patruzeci de ani, adic[ de prin 1664, c`nd tr[ia Constantin Cuparul b[tr`nul, prin l[comia lor nem[surat[ de venituri =i prin intrigile puse la cale, au adus Moldova ]ntr-o stare de pl`ns, ceea ce n-ar dori s[ p[\easc[ =i |ara Rom`neasc[. Discursul capuchehaiei muntene exprim[ desigur opinia lui Cantemir. El acuz[ boierimea vremii sale =i ]n special pe Rusete=ti, care, f[r[ nici o preocupare pentru binele \[rii, puneau mai presus interesele personale, satisf[c`nd cu ajutorul intrigilor nes[turata ei l[comie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

149

=i ce idol ]nluntru poart[ =i ce icoan[ afar[ arat[ curat =tim. De unde adeveri\i sintem c[ totdeauna inima-i, g`ndul =i, de i-ar fi cu putin\[, =i fapta spre r[zsipa Corbului =i spre pr[p[deniia monarhii<i> Vulturului au st[ruit. A c[ruia fire din ]nceputa vr[jm[=ie a s[ ]ntoarce preste toat[ cuprinderea scotelii ieste =i mai v`rtos adev[rul a gr[i de vom vrea, el at`tea gonituri, lovituri =i net[m[duite rane, carile de la noi au luat, =i at`tea de via\[ primejdii, ]n carile le-am adus, cu ce minte socoti\i c[ din tabla inimii sale le va putea =terge? }n z[dar, dar[, ca acestea g`ndi\i =i sfat, ca cum ar fi de nepriietini, sf[tui\i. De care lucru, a mea senten\ie ieste, de acmu ]nainte, (dec`t priete=ugul cu prepus =i ascuns nepriete=ugului, la ival[ mai de folos ieste. C[ci vrajba la ival[ fiind, paza =i strajea despre vr[jma=i mai treaz[ =i mai de=teptat[ st[). Iar[ amintrilea, ]n leag[nul ]ng[im[rii, somnul peirii f[r[ veste =i c`nd nici vom g`ndi, atuncea ne va strop=i“.1 Acestea =i altele multe ca acestea R`sul, spre ]mpiedecarea a=edzim`ntului, ]mpotriva Dul[ului, pre c`t putu, ritorisi =i macar c[ pre o parte s[ p[rea c[ cuv`ntul adev[rul atinge (c[ci dintr-]mbe p[r\ile ]ncredin\area cu greu putea fi), ]ns[ cu inima =i cu g`ndul, de la limanul line=tii, departe, ]n valurile tulbur[rii, s[ b[tea, de vreme ce din gur[ ne]ncredin\area argumentuia, iar din g`nd socotiia c[ macar vremenic[ pace ]ntre d`n=ii de s[ va cumva a=edza, c`t de ]n scurt[ vreme, din cele nenum[rate vicle=ugurile lor, multe pot s[ s[ descopere, pre carile Inorogul ]n catalogul s[u pre am[runtul ]ns[mnate le avea. De carile Corbul ]n=tiin\`ndu-s[ (c[ci jiganiile din fire vicle=ugului date, multe urgii
1 Mihalache Ruset ia cuv`ntul ]n replic[, ar[t`nd c[ ei, Rusete=tii, cunosc mai bine c`t este de primejdios Dimitrie Cantemir, at`t pentru Moldova c`t =i pentru domnul |[rii Rom`ne=ti. Confruntarea dintre reprezentantul |[rii Rom`ne=ti la Poart[ =i cei doi fra\i Ruset este semnificativ[ pentru aspectele de atunci ale vie\ii politice din cele dou[ \[ri rom`ne=ti =i pentru modul ]n care scriitorul ]n\elegea astfel de probleme.

150

Dimitrie Cantemir

]n capul Corbului odat[ s[ aduc[ silis[) 1, s[ nu cumva de tot despre d`n=ii s[ s[ r[ceasc[ =i p`n[ mai pre urm[ s[ nu li s[ cumva slovele ]ndr[pt citeasc[ (carea s-au =i t`mplat)2. Deci la cazaniia carea R`sul ]mpotriva p[cii f[cus[, Dul[ul cel b[tr`n ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Bine ne dzici, o, R`s de r`s, c[ capete de h`rtie =i crieri de aram[ sintem =i ]n saci de m[tas[ gunoiu sc`rnav purt[m. Adev[rat, dar[, c[ precum ne ]mpodobe=ti, a=e =i sintem, c[ de n-am fi fost a=e, monarhul nostru, ]n lingu=iturile =i m[guliturile voastre ]mpleticindu-s[, nu s-ar fi ]n=elat. Ce precum din vremea a patrudz[ci de ani ispiti\i =i prob[i\i v[ aveam3, bine =i de folos ar fi fost, tot cum v-am =tiut, a=e s[ v[ fim =tiut, =i precum v-am \inut, tot a=e s[ v[ fim \inut. Iar[ acmu, ca cei f[r[ crieri, cu acela=i picior lovitura ]ntr-aceia=i piatr[ am poftorit =-am ]ntriit (c[ o dat[ =i de da ori ]ntr-o materie a gre=i, a muritorilor, iar[ nep[r[sit ]n mijlocul netrezvirii =i a ne]ndrept[rii a r[m`nea a celor f[r[ crieri lucru ieste). +i mai mult alt[ceva a dzice nu avem, f[r[ numai, pentru alte poate fi a monarhiii noastre fapte ur`cioase cere=tii asupr[-ne urgie ca aceasta =-au v[rsat, carea, de tot mintea ame\indu-ne, socoteala
1 O eventual[ ]mp[care ]ntre Cantemir =i Br`ncoveanu nelini=tea pe Rusete=ti, c[rora le era team[ s[ nu li se dezv[luie astfel intrigile mai vechi, f[cute de ei ]mpotriva domnului |[rii Rom`ne=ti, intrigi ]nsemnate de Cantemir ]ntr-un „catalog“. Catalogul acesta, un adev[rat jurnal intim, demonstreaz[ c[ ]nc[ la acea dat[ Cantemir se g`ndea s[ str`ng[ materiale pentru o istorie a evenimentelor contemporane lui. Probabil c[ un astfel de catalog a stat at`t la baza Istoriei ieroglifice c`t =i a prezent[rii evenimentelor contemporane din Istoria Imperiului Otoman, unde mai cu seam[ notele sunt de o valoare informa\ional[ nepre\uit[. 2 Din expresia „carea s-au =i t`mplat“ putem deduce c[ dezv[luirile intrigilor mai vechi ale Rusete=tilor au fost f[cute ]ntr-adev[r lui Br`ncoveanu =i c[ Dimitrie Cantemir scria aceste am[nunte ]n Istoria ieroglific[ ]ntr-o perioad[ ulterioar[, adic[ cel mai devreme pe la ]nceputul lui 1705. 3 Se repet[ opinia c[ de patruzeci de ani Rusete=tii au adus at`tea rele prin intrigile =i falsitatea lor, nu numai Moldovei, ci =i |[rii Rom`ne=ti, Br`ncoveanu ]nsu=i devenind victima opticii =i practicii lor politice.

Istoria ieroglific[. Vol. II

151

ne-au ]mb[tat, ca pre cei ce toat[ lumea tuturor de vicleni =i de ]n=el[tori i-au cunoscut =i i-au ar[tat, noi numai ]n loc de adev[ra\i priietini =i la cuv`nt st[t[tori s[-i \inem =i s[-i avem, p`n[ c`nd (carea s[ nu ]nvoiasc[ Dumn[dz[u) cu rele ]ndemn[rile =i spurcatele fapte prin sc`rnave organe ca voi la cea deplin[ plat[ =i cea des[v`r=it[ pr[p[denie s[ ne aduc[ (c[ a faptelor rele ]ncep[tur[ spre r[u sf`r=it pleac[ =i tesla carea lovind nu tocme=te, adev[rat ce au fost tocmit r[zsipe=te). Acmu, dar[, o, jiganiilor, agiunge-v[, agiunge-v[, dzic, cu undelemnul pizmei voastre pojarul r[ut[\ilor ]n toat[ lumea a a\i\a! L[sa\i sfaturi a ne mai da, carile cunun[ de spini =i br[\[ri de lan\uje ne ]mpletesc1. Fie crierii no=tri ce=ti de aram[ macar c`t[va vreme de ciocanele clivetiturilor voastre nelovi\i =i necioc[ni\i. Ave\i-v[ crierii cei de aur la voi =i noi ce=ti de aram[ la noi, neamesteca\i voi a voastre =i noi ale noastre s[ g`ndim =i s[ chivernisim. P[r[si\i-v[ mai mult ]mpotriva socotelii noastre basnele voastre cele obraznice a arunca. C[ viu Vulturul ceresc, c[ toate negre petele =i pestriciunile r[ut[\ilor voastre ]n v[psala ro=elii le vom ]ntoarce2, de carile nici Camilopardalul a v[ sp[la va mai putea, macar c[ ]ntre gloate s[ dzice precum el apa vie =i apa moart[ ]n tidv[ s[ fie \iind3. Deci, de acmu ]nainte lucrurile monarhiii voastre singuri voi vi le c[uta\i, c[ noa[ ale
1 }n cuv`ntarea sa, Caramanl[ul, dup[ ce subliniaz[ rolul nefast al Rusete=tilor, at`t ]n Moldova c`t =i ]n |ara Rom`neasc[, le interzice s[ se mai amestece ]n treburile lor politice =i s[ se mai erijeze ]n sfetnici binevoitori, de vreme ce intrigile =i consiliile lor au ]mpletit celor dou[ \[ri „cunun[ de spini =i br[\[ri de l[n\uje“, adic[ suferin\[ =i o puternic[ dependen\[ fa\[ de Imperiul Otoman. 2 Petele negre ]n v[psala ro=ie a ]ntoarce: vicle=ugurile de ru=ine a scoate (D. C.) — expresia ]nseamn[ c[ p`n[ la urm[ faptele ur`te ale Rusete=tilor vor ie=i la lumin[ cu toate consecin\ele pentru autorii lor. 3 Apa vie =i apa moart[.: puterea a face bine =i r[u (D. C.) — ]n finalul interven\iei sale, Caramanl[ul atrage aten\ia fra\ilor Ruset c[ de r[spunderea pentru faptele lor m`r=ave fa\[ de politica celor dou[ \[ri rom`ne=ti nu-i va putea sc[pa nici ruda lor, Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cu toat[ puterea pe care acesta o avea ]ntre demnitarii Por\ii Otomane. }n consecin\[, el ]i consiliaz[ s[ nu se mai ocupe de destinele politice ale |[rii Rom`ne=ti.

152

Dimitrie Cantemir

noastre nevoi =i asuprele (carile mai mult cu pricina voastr[ ne-au vinit) destule =i de prisosit ne sint.“ Hameleonul cu R`sul v[dzindu-s[ c[ din tov[r[=iia a altor v`n[tori s[ izgonesc =i mai v`rtos cunosc`nd c[ socotelele lor spre mutarea lucrurile ]ntr-alt[ fa\[ st[ruiesc, pus[r[ sfat ]n doa[ chipuri: Cel dint`i era ca Pardosului =tire s[ dea (carile pre aceia vreme Strutocamila p[=tea =i ]ntre dobitoace jiganie mare s[ f[cuse1), precum so\iile din partea monarhiii Vulturului pre alt[ cale s-au ab[tut =i precum semnele arat[, cu cei de ob=te nepriietini leg[tur[ de pace vor s[ fac[. Iar[ cel al doilea sfat era ca Hameleonul cum mai cur`nd la monarhiia Vulturului s[ s[ duc[, ca acolea cu singur Corbul ]mpreun`ndu-s[, c`t mai mult va putea lucrurile s[ amestece =i ipopsiia Corbului asupra +oimului mai v`rtos s[ adaog[, adec[ precum cu nepriietinii una s-au f[cut =i dul[ii v`n[tori, carii acmu spre ]mp[care st[ruiesc, pacea aceia precum p`n[ mai pre urm[ de vrun folos nu va fi s[ arete. Deci cu mestec[turile =i cu minciunele de va putea ceva ispr[vi, bine. Iar[ de nu, de acolea, cum va putea mai cur`nd, la monarhiia Leului s[ treac[, ca cum va putea mai tare suma s[ str`ng[, carea ]n mun\i pentru plata mrejilor =i a vr[jitorilor cu datorie cheltuise.2
1 Stru\oc[mila a pa=te: lucrurile ei a chivernisi (D.C.) — Iordache Ruset (R`sul), ajung`nd „jiganie mare“, adic[ demnitar de frunte ]n domnia lui Mihai Racovi\[, devenise, de fapt, conduc[torul din umbr[ al Moldovei. 2 }n\eleg`nd prea bine noua orientare a politicii muntene ]n privin\a lui Dimitrie Cantemir, care ]nsemna dispensarea de serviciile Rusete=tilor, cele dou[ capuchehaiele moldovene alc[tuiesc un nou plan de ac\iune: dup[ ce vor ]ncuno=tin\a pe fratele lor Iordache Ruset, marele demnitar al lui Mihai Racovi\[, de cele ]nt`mplate, Scarlat urma s[ vin[ la Bucure=ti pentru a convinge ]n secret pe Br`ncoveanu s[-=i continue politica sa ]mpotriva lui Cantemir, iar, ]n cazul unei nereu=ite, s[ se duc[ la Ia=i, unde trebuia s[ str`ng[ banii necesari cump[r[rii bun[voin\ei demnitarilor otomani ]n scopul nimicirii lui Dimitrie Cantemir =i al men\inerii lui Mihai Racovi\[ ]n scaunul Moldovei. Noul plan de ac\iune ]nsemna c[ familia Rusete=tilor lua ]n sarcina sa lupta ]mpotriva lui Cantemir, aceasta devenind de-acum ]nainte o chestiune intern[ a Moldovei.

Istoria ieroglific[. Vol. II

153

Ei, dar[, acestea ]ndat[ ce le sf[tuir[, ]ndat[ a le face ]ncepur[ =i cum mai ]n grab[ c[tr[ Pardos carte ca aceasta trimas[r[: „R`sul =i Hameleonul, Pardosului =i Veveri\ii, iubi\ilor fra\i, s[n[tate! }n =tire s[ v[ fie c[ lucrurile noastre nu ]n statul line=tii s[ afl[, de vreme ce ogar`i, coteii =i alal\i to\i dul[ii, =i mari =i mici, a monarhiii Vulturului v`n[torii, mai mult v`n[toarea a delunga mai de tot s-au p[r[sit =i mai v`rtos c[ pentru tractatele de pace ]ntre d`n=ii cuvintele v`rtos au ]nceput =i sf`r=itul tuturor pre noi a=e=i de tot din sfaturile =i lucrurile de ob=te ne-au lep[dat. Ce noi, mai denainte porunca Corbului =tiind, cu carea pre noi ne ]ndemna, iar[ pre d`n=ii ]i ]nv[\a, ca ceva=i macar[ afar[ din =tiin\a noastr[ s[ nu fac[, de multe =i de multe ori de cele pentru folosin\a ob=tii ]i ]n=tiin\am, ]i ]nv[\am =i spre celea ce s[ cade ]i ]ndreptam. Iar[ ei, ca ni=te necunosc[tori =i de duhuri ]nfl[cioas[ purt[tori, ale noastre ]nv[\[turi acmu ]n sam[ neb[g`nd, din capetele sale pre c[r[ri str`mbe =i =uv[ite a ]mbla au ]nceput. +i de vreme ce lucrurile a=e s-au t`mplat, c[uta\i de acolo lucrurile foarte bine s[ v[ socoti\i =i de ieste cu putin\[ monarhiia noastr[ singur[ din sine s[ s[ st[ruiasc[ =i singuri noi ]mpotriva a at`\ea vr[jma=i s[ ne lupt[m, de vom putea, cum mai cur`nd s[ ne ]n=tiin\a\i, c[ci noi, pre c`t cu socoteala a agiunge putem, monarhiia Vulturului, cu vreme, nu numai c`t de tot de la sine ne va dizlipi, ce ]nc[ =i mare ]mpotrivnic[ a ne fi, f[r[ prepus ieste (c[ obrinteala ranii de pre margini s[ cunoa=te). +i fi\i s[n[to=i.“1 Dup[ trimiterea c[r\ii ace=tiia, =i Hameleonul nu mult z[b[vindu-s[, spre monarhiia Vulturului drumul apuc[. Ce dint`ia=i dat[ precum aceast[ c[l[torie ]n z[dar s[-i fie semnele o ar[ta, de vreme ce +oimul (precum mai sus s-au pomenit), lucrurile tocmindu-=i, l`ng[ Corb s[ dusese, carile =i mai la mare cinste
1 }n scrisoare, Rusete=tii se pl`ng, pe bun[ dreptate, c[ Br`ncoveanu i-a sacrificat, de=i ei ]i aduseser[ ]nsemnate servicii. Acum se ]ntreab[ dac[ Moldova ar putea suporta singur[ povara cheltuielilor pentru a duce o lupt[ at`t de costisitoare =i grea cu Cantemire=tii.

154

Dimitrie Cantemir

dec`t ]nt`i ]nc[pus[.1 Unde sosind Hameleonul, nu numai u=[ s[ ]ntre, nu numai gaur[ s[ ]ncape, ce a=e=i nici cr[p[tur[ cu ochiul s[ privasc[, loc =i vreme ceva ]mpotriva +oimului s[ scorneasc[ nu afl[. +i a=e, socoteala de acas[ cu cea din t`rg netocmindu-i-s[, la toate, de nu de bun[voie, de nevoie ]i c[ut[ a t[cea =i alte lingu=ituri =i chipuri de amestec[turi a scocior] s[ nevoi. A=edar[, pentru +oim ]n ceva gura-=i a de=chide neput`nd (c[ci Brehnacea =i Cucunozul din fire ne]nvoin\[ =i antipathie cu Hameleonul =i cu toat[ simen\iia lor vrajb[ vecinic[ avea2), pre Inorog, pre Fil =i pre al\ii (carii nepriietini s[ num[ra =i era) cu spurcate sicofandii =i viclene n[p[=ti c[tr[ Corb ]i trecu. A=e c`t Corbul, spre mai toate cuvintele urechea inimii a pleca din fire obiciuit fiind, din sf[tuirea =i ]ndemnarea adev[ra\ilor lui priietini s[ ab[tu =i de iznoav[ carte ca aceia c[tr[ v`n[tori scris[, cu carea tare le porunciia, ca de tractatele p[cii nep[r[sindu-s[, supt numele a=edz[rii la\ul r[sturn[rii Inorogului s[ ]ntindz[. Numai de Fil s[ s[ p[r[sasc[ le dzicea, de vreme ce voia vr[jitoriului a trece nu poate, nici vreo pricin[ adev[rat[ ca aceia asupra Filului are, iar[ de=i are, dzicea c[ cunoa=te c[ nu hiri=[ firea lui, ce din ]ndemnarea altora Filul ]n r`ndul nepriietinilor s-au num[rat. Deci tot lucrul ]n strop=irea =i de tot pr[p[direa Inorogul st`nd, numai asupra lui goana, ori cu ce mijloc ar fi, s[ nu p[r[sasc[ =i cu bine, =i cu r[u v`rtos le porunciia.3
Dup[ ]ntoarcerea ]n \ar[, Toma Cantacuzino a fost ]n[l\at la rangul de mare postelnic, dreg[torie de divan. 2 Se reafirm[ du=m[nia Cantacuzinilor munteni fa\[ de Rusete=ti, probabil, pentru c[ odinioar[ ace=tia, mai ales ]n vremea domniei lui Constantin Cantemir (1685—1693), fuseser[ du=manii puternicei familii boiere=ti din |ara Rom`neasc[. 3 Neput`nd s[ ponegreasc[ pe Toma din cauza unchilor s[i, Constantin stolnicul =i Mihai sp[tarul, Scarlat nu reu=e=te s[ calomnieze dec`t pe fra\ii Cantemir. Totu=i, el are un anumit succes, ]ntruc`t convinge pe Br`ncoveanu s[ continue urm[rirea =i capturarea lui Dimitrie, f[r[ ]ns[ a se atinge de Antioh, aflat sub protec\ia unui „vr[jitor“, adic[ a unui demnitar otoman.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

155

Acestea =i ca acestea Hameleonul, pre c`t mai ]n grab[ putu, ar[, s[m[n[, gr[p[, s[cer[, trier[, v`ntur[ =i ]n jitni\a r[ut[\ilor Corbului le a=edz[, pre carile ]n vremea lor s[ r[zsaie nedejduind, pentru ca spre monarhiia dobitoacelor s[ marg[ voie s[-i dea s[ rug[. Corbul, c`teva ]n chip mai de tain[ poruncindu-i =i ales pentru slujba carea spre v`narea Inorogului ar[tase, cu nu pu\ine daruri d[ruindu-l, unde voia ]i va fi s[ marg[, voie ]i dede. Hameleonul, voie =i dzua bun[ lu`nd, cum mai cur`nd ]n monarhiia dobitoacelor trecu, unde m[rg`nd, ce au lucrat =i ce au a=edzat mai pre urm[ la locul s[u ales s[ va povesti.

PARTEA A DZECEA

Hameleonul, dar[, a=e de acolo spre monarhiia dobitoacelor purceg`nd, +oimul ]naintea Corbului lucrurile B`tlanului a a=edza s[ apuc[, pentru ca =i pe Hameleon de minciunos s[ dovedeasc[ =i credin\a sa =i a B`tlanului s[ ]nt[reasc[ =i toat[ vredniciia Inorogului precum ieste =i precum au cunoscut-o, s[ o perigr[psasc[ (c[ci Hameleonul c[tr[ Corb dzisese precum B`tlanul asupra Corbului ]n priete=ug cu Filul =i cu Inorogul s[ s[ fie legat). Deci toat[ ispita credin\ii B`tlanului ]ntr-aceasta punea, ca Corbul trimi\`nd l`ng[ sine s[-l cheme. Deci dup[ porunc[, ]ndat[ de va vini, a lui credin\[ singur[ din sine s[ va dovedi, iar[ neviind, s[mnul temerii vicle=ugul inimii ]i va descoperi =i adev[rat nepriietin a fi ]l va ar[ta1. Iar[ alalte cuvinte a +oimului c[tr[ Corb ]ntr-acesta chip fur[2: „Lucrurile fire=ti (milostivul mieu =i
1 Dup[ plecarea lui Scarlat, Toma Cantacuzino caut[ s[ dezvinov[\easc[ pe Dimachi, care, de fric[, r[m[sese la Istanbul; el propune lui Br`ncoveanu ca acesta s[ fie chemat ]n \ar[. 2 }n scopul de a convinge ra\ional pe Br`ncoveanu despre necesitatea modific[rii conduitei sale =i a utilit[\ii ]mp[c[rii cu Inorogul, Toma \ine ]n fa\a domnului un lung discurs de ap[rare a lui Dimitrie, cuv`ntare ce ar putea fi intitulat[ Discursul +oimului ]n fa\a Corbului despre nevinov[\ia Inorogului, alc[tuit din dou[ p[r\i. Prima parte este o introducere filozofic[, ]n scopul de a provoca o anumit[ receptivitate din partea lui Br`ncoveanu; ]n cea de a doua parte, Toma face o trecere ]n revist[ a faptelor ce demonstreaz[ sinceritatea cu care Dimitrie ]nclina spre o real[ ]mp[care cu domnul |arii Rom`ne=ti. Introducerea filozofic[ este cel mai expresiv text din Istoria ieroglific[ pentru definirea lui Cantemir ca adept al filozofiei deiste, a=a cum Metafizica este reprezentativ[ pentru orientarea sa helmontian[ din tinere\e.

Istoria ieroglific[. Vol. II

157

de bine f[c[toriu st[p`n) =i cu un cuv`nt s[ dzic, oric`te de la ceriu p`n[ la ceriu s[ v[d, s[ simt =i s[ ]n\eleg, cei a firii iscoditori =i cu de-adinsul cerc[tori, dzic, precum patru pricini s[ li s[ dea. Pricina adec[: cine, din ce, ]n ce chip =i pentru ce. Deci dintr-aceste patru cele trii ]nainte m[rg[toare (pre c`t a mea proast[ socoteal[ agiunge) adev[rat fizic[i slujesc. Iar[ cea mai de pre urm[ nicicum cu fizica a s[ amesteca poate (macar c[ grei =i deplin ]nv[\[tori a=e au sl[vit), ce numai ithic[i, adec[ ]nv[\[turii obiceinice temeiul =i sf`r=itul ieste (ce pentru ca proimiul voroavei mele cu lungimea ceva mai mult sup[r s[ nu aduc[, ]n scurt, pre c`t voi putea =i a proimiului cinste s[ p[z[sc =i de=chiderea a alalte voroave precum s[ cade mai chiar s[ sfitesc voi sili)1. Ieste dar[ firea ]n lucruri, carea le face a fi ce sint =i a lucra ce au porunc[ a lucra, =i aceasta afar[ din toat[ socoteala pricinii s[v`r=itoare, ]ns[ numai porunca =i or`nduiala aceluia, carile dinceput spre vecinic[ =i neobosit[ cl[tire au pornit-o, carea precum a nu s[ obosi, a=e nici a s[ schimba, nici a s[ muta =tie sau poate.2 Neschimbat[, c`nd dzic, ]n fe\e, iar[ nu ]n atomuri, tre1 Potrivit ontologiei curente, de factur[ aristotelic[, fenomenele, adic[ tot ce apar\ine ordinii naturale, ar avea patru cauze: material[, formal[, eficient[ =i final[. Dar, precizeaz[ Cantemir, desolidariz`ndu-se de concep\ia aristotelic[, fenomenelor naturale le sunt proprii numai primele trei cauze („trii ]nainte m[rg[toare“ pricini), ]n timp ce cauza final[ este specific[ doar eticii, adic[ ordinii morale, c[reia i se subsumeaz[ faptele umane. Este de remarcat consecven\a lui Cantemir ]n ]mp[r\irea lumii fenomenelor ]n dou[: ordinea natural[ =i ordinea moral[. Prin aceast[ distinc\ie ]n regimul cauzelor, Cantemir face o ]nsemnat[ bre=[ ]n sistemul ontologic aristotelic, de ast[ dat[, din perspectiva deismului, dup[ ce ]n Metafizica respinsese integral pe Aristotel din perspectiva crea\ionismului helmontian. 2 Tez[ de ontologie specific deist[: ]n lumea fenomenelor naturale („lucrurile“) ac\ioneaz[ ceea ce numim natura („firea“), care le produce ca atare =i le imprim[ specificul natural, supun`ndu-le ]n acela=i timp unei mi=c[ri, adic[ unei schimb[ri permanente („neobosita cl[tire“), ce nu poate fi modificat[ sau sistat[. Producerea fenomenelor, un privilegiu al naturii, are loc indepen-

158

Dimitrie Cantemir

buie s[ ]n\elegi de vreme ce toate atomurile ]n toate fe\ele, ]n toat[ vremea cursul perioadelor sale f[c`nd =i s[v`r=ind =i ca-ntr-un v`rtej ]ntorc`ndu-s[, t`nd la nemica, t`nd la a fi a lucrului s[ ]ntorc. Adec[ de o parte n[sc`nd, iar[ de alt[ parte perind, singur[ schimbarea atomurilor t`mpl`ndu-s[, fiin\a fe\elor, dup[ hire=ul s[u neam ]ntreag[ =i neschimbat[ s[ p[dze=te (c[ci nici cel firesc lucr[toriu osteneala simpte, nici materia lipse=te, nici formei dup[ a sa or`nduial[ fire=te ]mpiedecare sau de tot =tergere a s[ da poate). C[, amintrilea fiind, ]nc[ de demult vrunul din chipurile neamurilor de tot a pieri s-ar fi t`mplat.1
dent de cauza final[, dar permanenta mi=care, adic[ schimbarea, ]nlocuirea unui fenomen prin altul, tot un proces natural, reprezint[ „porunca“ sau „or`nduiala“ creatorului, adic[ ordinea divin[, divinitate ce are o existen\[ extramundan[. Cantemir este posibil s[ fi g`ndit mi=carea ca o manifestare a cauzei formale, ea ]ns[=i expresia aristotelic[ a planului divin. 1 A=a cum logica modern[ a fost nevoit[ s[ restructureze metodologia porfirian[, reduc`nd definirea unui lucru (definibilul) prin genul proxim (categoria sumatoare cea mai apropiat[ de definibil) =i diferen\a specific[ (]mbinarea func\ional[ dintre differentia =i proprium), tot astfel Cantemir, la vremea sa, se vede silit s[ abandoneze, cel pu\in par\ial, o metodologie p`n[ aici pur logic[, cum era aceea a lui Porphyrios, incapabil[ s[ fac[ fa\[ exigen\elor de atunci ale cunoa=terii, =i s[ imagineze o nou[ terminologie opera\ional[. Adopt`nd o atitudine critic[ ]n fa\a problematicii =i metodologiei scolastice, Cantemir ]=i ]ndreapt[ cu interes aten\ia spre aceast[ lume a fenomenelor naturale, ]n care fundamental pentru el era spectacolul prefacerilor, al unor schimb[ri reduse ]n esen\[ la generarea =i pieirea lucrurilor. Este evident c[ acest aspect, pe care ]l avea pentru el schimbarea din natur[, se sus\inea pe un model biologic, modelul cel mai u=or de sesizat, ]ntruc`t ]l oferea natura ]ns[=i. Poate de aici =i importan\a ce se acorda ]n epoc[, printre oamenii de cultur[ ai vremii (unul dintre ei fiind Alexandru Mavrocordat Exaporitul), temei, mo=tenit[ de la Aristotel, despre generarea =i pieirea lucrurilor, problem[ ce cap[t[ acum alte dimensiuni, datorit[ l[rgirii relative a orizontului cunoa=terii =tiin\ifice. Care este modelul pe care ]l imagineaz[ Cantemir pentru ]n\elegerea acestor procese din natur[? Modelul s[u este pur biologic, lucru ce face ca modelul oferit de Aristotel ]n tratatul Despre na=tere =i pieire s[ fie sensibil schimbat. Astfel, Cantemir, ]mpotriva Stagiritului, reintroduce atomii, cu mecanismul

Istoria ieroglific[. Vol. II

159

Tot, dar[, orice firea fire=te lucreadz[, pricina s[v`r=itului preste socoteala =i sim\irea ei ieste.1 C[ amintrilea dobitocul numai dobitoc a na=te ar fi l[sat, iar[ nu lupul pe oaie =i =oimul pe porumb a m`nca ar fi putut.2 A=ijderea, cele fire=ti toate ]n
agreg[rii =i dezagreg[rii lor, pentru a explica generarea =i distrugerea lucrurilor, iar, pentru c[ nici no\iunea aristotelic[ de materie prim[ nu putea satisface noua concep\ie, filozoful rom`n creeaz[ no\iunea de „chipurile neamurilor“ sau „fiin\a fe\elor“, un fel de prototip al speciilor, pentru a explica de ce, ]n generarea lucrurilor unele din altele, se p[streaz[ configura\ia primar[, arhetipurile lor. Cantemir ajunge astfel la no\iunea biologic[ de specie, total diferit[ de no\iunea logic[ de specie, fapt ce ]l determin[ s[ schimbe =i sensul curent al categoriilor logice corespunz[toare. Oper`nd transformarea logicului ]n ontologic =i acord`nd acestuia din urm[ un ]n\eles biologic, Cantemir este obligat s[ dea astfel categoriei logice de gen ]n\elesul de specie ]n concep\ie biologic[, =i tot astfel no\iunea logic[ de specie („chip“, „fa\[“, „lucru“) s[ capete ]n\elesul tot biologic de individ, adic[ lucrul cutare sau individul cutare. Prin acest transfer de sensuri, pentru prima dat[ rela\ia general-particular din rela\ia logic[ gen-specie devine rela\ia biologic[ specie-individ. Preocuparea lui Cantemir pentru problema speciilor biologice am amintit-o =i ]n alt[ parte a Istoriei ieroglifice, c`nd am subliniat =i concep\ia sa despre fixitatea acestora. }n lumina acestor clarific[ri, textul de mai sus ar putea fi parafrazat astfel: Mi=carea, schimbarea din natur[ nu ]nseamn[ =i transformarea speciilor lucrurilor, ci aceasta se manifest[ numai la nivelul atomilor, componentele ultime ale lucrurilor, astfel ]nc`t prin agregarea =i dezagregarea atomilor apar sau pier numai lucrurile, indivizii care alc[tuiesc fiecare specie (atomii „t`nd la nemica, t`nd la a fi a lucrului s[ ]ntorc“), dar nu =i speciile, sau, cum le spune Cantemir, „chipurile neamurilor“ =i „fiin\a fe\elor“. 1 Se repet[ ideea c[ tot ceea ce are loc ]n mod firesc ]n natur[ exclude cauza final[. Cantemir reliefeaz[ ideea c[ din moment ce natura se manifest[ f[r[ con=tiin\a de sine, finalitatea nu este posibil[ ca venind de la ea, aceasta fiind rodul unei inten\ionalit[\i pe care natura nu o posed[. Iar dac[ se manifest[ totu=i ]n natur[ cauza final[, aceasta nu are loc ]n conformitate cu specificul naturii, ci independent de ea („pricina s[v`r=itului preste socoteala =i sim\irea ei ieste“). Cauza final[ ac\ioneaz[ ]n natur[ nu ca expresie a legilor naturii, ci a con=tiin\ei divine, deci ca manifestare a voin\ei unei entit[\i din afara naturii. 2 Cantemir ]=i continu[ ra\ionamentul ]n problema cauzei finale din natur[: dac[ n-ar exista o cauz[ final[ ]n natur[ manifestat[ din afara ei, adic[ dac[ ar

160

Dimitrie Cantemir

sfer[ s[ ]ntorc =i sfer`i fire=te sf`r=it ned`ndu-s[, iat[ c[ nu pentru odihna sf`r=itului, ce pentru vecinica cl[tire de la necl[titul c[l[toriu s[ cl[te=te. 1 Soarele, luna, ceriul =i alalte trupuri cere=ti toate, din-ceput n[p[r[sit =i cu mare r[pegiune alearg[, ]ns[ nu cu aceia socoteal[, ca doar[ vreod`n[oar[ la doritul \enchiu =i sf`r=it agiung`nd, s[ s[ odihneasc[, c[ci a=e (precum s-ar putea dzice), ]nc[ demult ar fi cunoscut, precum fire=te la sf`r=it s[ agiung[, preste putin\[ ]i ieste =i precum p`n[ acmu ]n vreun punct a sferii lucr[rii sale loc de stare n-au aflat, a=e =i de cii ]nainte ]n vecii vecilor, precum nu va mai putea, demult nedejdea i s-ar fi curmat, f[r[ numai c`ndailea cl[titoriul firii (cel ce ]n cl[tire nehot[r`t[ =i neodihnit[ o \ine), dup[ a sa slobod[ =i puternic[ voie vreodat[ a o cl[ti ar p[r[si.2 A=edar[, toate lucruac\iona numai legile naturii, natura ar fi produs numai fiin\e de acela=i fel („dobitocul numai dobitoc a na=te ar fi l[sat“), =i ar fi cunoscut astfel mi=carea din[untrul ei numai sub forma na=terii =i pieirii, dar din moment ce se manifest[ ]n natur[ aceast[ cauz[ final[ str[in[ de ea, apare situa\ia c[ o specie se hr[ne=te cu alt[ specie, cu alte cuvinte, o form[ de mi=care nejustificat[ natural. A=adar, Cantemir pune pe seama divinit[\ii, a planului divin, =i nu pe seama legilor naturii lupta unor specii ]mpotriva altora. De=i este total ne=tiin\ific[ aceast[ tez[, ea reprezent`nd un tribut deist pl[tit crea\ionismului, trebuie totu=i subliniat[ ca interesant[ =i semnificativ[ rela\ia de contradic\ie pe care Cantemir o stabile=te ]ntre natura manifest[rii divine =i natura manifest[rii naturii. Aceast[ contradic\ie va fi mai bine surprins[ de Cantemir ]n discutarea formei mi=c[rii ]n natur[. 1 G`nditorii din epoca lui Cantemir nu au ajuns la ideea de dezvoltare ]n conceperea mi=c[rii din natur[ =i societate, ci au considerat aceast[ mi=care ]n cerc, mi=care ciclic[. Ca =i ace=tia, Cantemir g`nde=te mi=carea din natur[ de factur[ ciclic[, prin na=tere =i pieire, orice lucru parcurg`nd o astfel de mi=care. Tot ciclic[ va concepe Cantemir =i mi=carea istoriei omenirii, ]n lucrarea sa de mai t`rziu Cercetarea fizic[ a monarhiilor. 2 Dup[ cum se vede, modelul mi=c[rii ciclice era, pentru Cantemir, mi=carea aparent[ a astrelor pe bolta cereasc[ ]n decursul a 24 de ore, c`nd aceast[ mi=care revenea la punctul ini\ial, pentru a se relua apoi de la cap[t =i a se repeta zilnic. De=i este provocat[ de impulsul divin, asemenea primului motor

Istoria ieroglific[. Vol. II

161

rile fire=ti, cu una =i singur[ a soarelui paradigm[, precum s[ cade a s[ ]n\elege s[ pot. C[ precum soarele de la punctul Racului p`n[ la punctul Capricornului s[ suie =i s[ pogoar[ =i ]n tot anul, macar c[ toate locurile ]mbl[rii sale negre=it atinge =i cerceteadz[, ]ns[ nici curgerii sf`r=it a face, nici odihnii a s[ da poate, f[r[ numai c`t cu apropiierea =i dep[rtarea sa de la locurile ce prive=te, mut[rile =i schimb[rile vremilor pricine=te, =i aceasta afar[ din toat[ socoteala =i sim\irea sa.1 }ntr-acesta chip =i cursul a toat[ fapta nep[r[sit atomurile schimb`ndu-=i, toate cele din-ceput chipuri nebetejite =i nepierdute p[ze=te 2. De unde aievea ieste c[ \enchiul sf`r=itului nu ]n socoteala fire=tilor, ce ]ntr-a izvoditoriului =i pricinitoriului firii ieste3. +i a=e, socoteala sf`r=itului, din cele fire=ti cu totului tot r`dic`ndu-s[, r[m`ne ca dup[ pricina pricinilor, ]n care a doa pricin[ socoteala pricinii sf`r=itului s[ s[ afle. +i afl`nd-o, s[ o pricepem trebuie. Deci,
aristotelic, mi=carea ciclic[ din natur[, ]n\eleas[ la scar[ cosmic[, este ve=nic[, ]ntruc`t odat[ ]nceput[, ea se produce apoi la infinit conform legilor naturii. Acestei nesf`r=ite migr[ri numai divinitatea, „cl[titoriul firii“, ar putea s[-i pun[ cap[t dac[ ar voi acest lucru. Aici apare contradic\ia ]ntre voin\a divin[, c[reia i-ar sta ]n putin\[ s[ ]nceteze mi=carea, =i ve=nicia mi=c[rii, tr[s[tur[ rezultat[ din specificul legilor naturii, de=i mi=carea din natur[, ]n\eleas[ ca manifestare a legilor naturale, este, de fapt, o expresie a puterii divine, imanent[ naturii. Este de remarcat aceast[ ambiguitate a deismului cantemirian, ]n care Dumnezeu ca prim motor vine ]n contradic\ie cu sine ]nsu=i ]n ipostaza de permanent „cl[titoriul firii“, un fel de ra\iune divin[ ]n natur[, a=a cum o vom ]nt`lni mai t`rziu ]n ra\ionalismul iluminist. 1 Cantemir d[ ca model („paradigm[“) a mi=c[rii ciclice din natur[ mi=carea ciclic[ aparent[ anual[ a Soarelui prin trecerea sa periodic[ de la un tropic la altul, fenomen ce „mut[rile =i schimb[rile vremilor (anotimpurilor — n. ed.) pricine=te“. 2 Se repet[ teza cantemirian[ c[ dezagregarea atomilor ]nseamn[ numai pieirea lucrurilor („fapta“) dar nu =i pieirea prototipurilor, a speciilor lucrurilor. 3 Problema datei sf`r=itului lumii („\enchiul sf`r=itului“) nu este de competen\a g`ndirii umane („nu ]n socoteala fire=tilor“), ci este o chestiune ce prive=te exclusiv pe creatorul lumii („pricinitoriul firii“), adic[ este un privilegiu al pre=tiin\ei divine.
11 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

162

Dimitrie Cantemir

precum aievea s-au ar[tat, de vreme ce ]n cele fire=ti socoteala pricinii sf`r=itului fire=te nu s[ afl[, anangheon ieste ca ]n cele ithice=ti st[ruit[ s[ r[m`ie1. A=ijderea ithica nu altor fapte, f[r[ numai ceiia carea cu socoteal[ =i cu ]n\elegere ieste, sluje=te.2 Deci oricarea ]ntre fapte ]n lucruri are socoteal[, aceia=i =i a sf`r=itului socoteal[, ce, pentru ce face, a avea poate; =i aceia numai un \enchiu =i hotar lucrurilor sale puind, la carile agiung`nd, precum la sf`r=it au agiuns s[ cunoasc[, =i a=e, de cl[tirea ce f[cea s[ s[ odihneasc[. 3 Cu acesta mijloc mare lumin[ celor ce cu ]n\elegere s[ sluj[sc a lumina poate =i ascu\it[ sabie ]mpotriva celora ce pre ziditoriul tuturor a t[g[dui nebune=te ]ndr[znesc,
La ]ntrebarea sub]n\eleas[ de ce ar fi necesar sf`r=itul lumii, Cantemir face o precizare de o deosebit[ ascu\ime, ]ns[ men\in`ndu-se ]n limitele =i spiritul eshatologiei cre=tine. Din moment ce sf`r=itul lumii nu poate fi explicat prin vreo cauz[ natural[, ca incompatibil cu natura ]ns[=i („socoteala sf`r=itului, din cele fire=ti cu totului tot r`dic`ndu-s[“), ar urma s-o punem ]n sarcina creatorului ]nsu=i („pricina pricinilor“, „pricina dint`i“), dar nici aceasta nu se poate, sugereaz[ filozoful, ]ntruc`t creatorul nu creeaz[ lumea pentru a o distruge, ceea ce ar fi un nonsens. Urmeaz[ s[ concepem o cauz[ secundar[ (,,a doa pricin[“), ]n seama c[reia s[ punem acest sf`r=it al lumii. O asemenea cauz[ secundar[ nu poate fi dec`t domeniul faptelor umane, adic[ al eticii, ordinea moral[. Exprim`nd o tez[ prin excelen\[ cre=tin[, Cantemir sugereaz[ astfel c[ r[ul vine ]n lume prin om =i nicidecum prin divinitate sau datorit[ ordinii naturale. Ar urma deci, tot ]n spiritul teologiei cre=tine, c[ sf`r=itul lumii este sanc\iunea capital[ la care recurge divinitatea pentru a pedepsi ]ntregul neam omenesc pentru faptele sale cele rele. 2 Precizare cu totul necesar[, ]n acela=i spirit de moral[ cre=tin[: etica prive=te numai faptele s[v`r=ite ]n deplin[ cuno=tin\[ a binelui =i r[ului, sub]n\eleg`ndu-se c[ numai astfel este posibil[ responsabilitatea moral[ =i ca atare =i justificarea sanc\ion[rii. Astfel, Cantemir deplaseaz[ problema ]n domeniul ordinii morale. 3 Ordinea moral[ oblig[ la un model al faptei umane. Vr`nd s[ spun[ c[ acest model nu poate fi g[sit ]n ordinea natural[, ci numai ]n ordinea divin[, Cantemir consider[ c[ omul trebuie s[ dea faptei sale un sens („socoteal[“) =i s[ fie f[cut[ ]n vederea unui scop („a sf`r=itului socoteal[“). Realizarea scopului ]nseamn[ sf`r=itul faptei =i odihna, adic[ ]ncetarea ac\iunii.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

163

]n m`n[ s[ ia, de vreme ce deos[birea zidirii =i a ziditoriului dintr-aceasta chiar a s[ cunoa=te poate.1 C[ci ziditoriul, dup[ ]n\elepciunea =i puterea sa, zidirea s[v`r=ind, de lucru s[ odihne=te =i, ca un deplin ]n putere st[p`n, o dat[ numai poruncind, din veci =i p`n[ ]n veci zidirea ca o slujnic[ dup[ porunc[ nep[r[sit alearg[2. Deci precum toate alalte, c`te supt ceriu zidiri s[ afl[, din ziditoriu s[ deos[b[sc, c[ci socoteala nu a sf`r=itului, ce a poruncii numai au, a=e una numai ziditoriului s[u mai aproape =i a s[ as[m[na s[ dzice, c[ci precum a poruncii fireasc[ socoteal[, a=e a sf`r=itului fericirii =i nefericirii, a binelui =i a r[ului s[u chibzuial[ =i adev[tat[ hot[r`re a cunoa=te poate. 3 +i aceasta macar
1 Deist convins, Cantemir consider[ c[ modelul divin al faptei umane este un argument ]mpotriva orient[rii ateiste a vremii sale (dup[ c`te s-ar p[rea, un reprezentant al ateismului ]n acea vreme era Alexandru Mavrocordat Exaporitul). Pozi\ia din acest text ne oblig[ s[ consider[m c[, cel pu\in ]n Istoria ieroglific[, Dimitrie Cantemir nu se va g`ndi s[ ]mbr[\i=eze ateismul =i nici m[car s[ se apropie de el. 2 Text definitoriu pentru deismul cantemirian: Dup[ ce a creat lumea, Dumnezeu se odihne=te, iar lumea creat[ („zidirea“) se conduce prin sine ]ns[=i, ]n mod iner\ial, ordinea intern[ a acesteia fiind ]n realitate „porunca“ creatorului ei, dat[ o singur[ dat[, ]n faza crea\iei. Dup[ cum se vede, divinitatea deist[ este un Dumnezeu cre=tin restructurat dup[ primul motor aristotelic, a=a explic`ndu-se de ce divinitatea ]=i ]nceteaz[ amestecul efectiv ]n lumea o dat[ creat[ de el. 3 Cantemir trece acum la condi\ia uman[ ]n dubla rela\ie cu divinitatea creatoare =i cu lumea creat[. Situ`ndu-se pe pozi\ia ontologiei cre=tine, scriitorul socote=te c[ ]n mare parte omul se aseam[n[ cu restul lumii create. Apar\in`nd astfel ordinii naturale, asemenea tuturor celorlalte fenomene, omul are obliga\ia, natural[, de a se supune „poruncii“ divine, adic[ ordinii implantate de Dumnezeu ]n natur[. Tot asemenea fenomenelor naturale, omul nu a fost ]nzestrat cu capacitatea de a ]n\elege lumea prin „socoteala sf`r=itului“, adic[ i-a fost interzis[ cunoa=terea planului divin al crea\iei. Pe de alt[ parte ]ns[, =i ]ntr-o anumit[ m[sur[, omul, spre deosebire de restul lumii create, con\ine o latur[ prin care se aseam[n[ lui Dumnezeu, creatorul s[u. }n ce const[ aceast[ asem[nare? }n faptul c[ omul a fost ]nzestrat cu capacitatea de a cunoa=te

164

Dimitrie Cantemir

c[ nu din fireasca sa vrednicie, ce oarecum ]mpotriv[ =i peste fire, o ]n\[legere mai mult dec`t fireasc[ =i dumnedz[iesc =i ceresc oarece (c[ruia suflet ]n\eleg[toriu ]i dzicem), ]n sine str[lumineadz[, carile, preste cele fire=ti hotar[ r`dic`ndu-l, la cele metafizice=ti, ithice=ti =i theologhice=ti cuno=tin\e ]l pov[\uie=te.1 A=edar[, din cele ]nainte pomenite a culege putem, ca oricare zidire ithice=te din-ceputul lucrului socoteala sf`r=itului ar avea, aceia ziditoriului s[u cu partea ]n\elegerii s[ s[ asemene, iar[ carea fire=te numai cele trii pricini ar priimi, iar[ socoteala sf`r=itului nu ar avea, ce numai dup[ porunc[ nep[r[sit =i peste sim\ire ar alerga, aceia ziditoriului nicicum ]n ceva s[ nu s[ asemene, ce una din cele multe =i mai nenum[rate ]n periodele sale pururea alerg[toare =i ca cele mai proaste celui mai de cinste slujitoare =i ]nd[mn[toare s[ fie.2
ra\iunea natural[ a ordinii divine („a poruncii fireasc[ socoteal[“), deci ordinea fireasc[ a lucrurilor, apoi de a putea ]n\elege m[sura („chibzuiala“) =i juste\ea („adev[rata hot[r`re“) cu care i se acord[ fericirea =i nefericirea =i, de asemenea, binele =i r[ul (,,a sf`r=itului fericirii =i nefericirii, a binelui =i a r[ului s[u chibzuial[ =i adev[rat[ hot[r`re a cunoa=te poate“). 1 Aceast[ excep\ional[ ]nsu=ire a omului nu porne=te dintr-o virtute fireasc[ proprie lui („nu din fireasca sa vrednicie“), ea caracteriz`ndu-se chiar printr-o not[ contrar[ legilor naturii („]mpotriva firii“), fiind ceva aproape supranatural („peste fire“). Acest ceva, care lumineaz[ pe om din interiorul fiin\ei sale (,,]n sine str[lumineadz[“), este o putere de ]n\elegere de natur[ divin[ (,,o ]n\elegere mai mult dec`t fireasc[ =i dumnedz[iesc =i ceresc oarece“), numit[ suflet ]n\eleg[tor, termenul fiind, evident, aristotelic. Sufletul ]n\eleg[tor, aceast[ parte din divinitate, ridic[ pe om deasupra ordinii naturale („preste cele fire=ti hotar[ ridic`ndu-l“), fiindu-i un fel de c[l[uz[ spre cuno=tin\ele metafizice, etice =i teologice. 2 Cantemir impune concluzia pentru o conduit[ diferen\iat[ a fenomenelor =i anume: din moment ce omul posed[ capacitatea de a-=i judeca propriile-i fapte, adic[ de a =i le putea g`ndi prin prisma cauzei finale (am v[zut c[ faptele umane trebuie s[ aib[ un sens =i o finalitate), urmeaz[ c[ acesta trebuie s[ se asemene lui Dumnezeu tocmai prin acea latur[ a fiin\ei sale care ]i asigur[ ]n\elegerea lucrurilor („sufletul ]n\eleg[toriu“). }n al\i termeni, omul

Istoria ieroglific[. Vol. II

165

Acmu, dar[, la cuv`ntul ce vream s[ dzicem ]ntorc`ndu-m[, dzic: s[ nu cumva g`nde=ti c[ socoteala mea au fost noa[ =i neaudzit[ filosofie s[-\i v`ndz, 1 nici ]n z[dar (precum mi s[ pare) cui =i ]n ce socoteala pricinii sf`r=itului sluje=te ]n tot chipul chiar a-\i ar[ta m-am nevoit, ce mai v`rtos de step[na fiin\ii tale aminte aduc`ndu-\i, ]n statul carile te afli, cu ce parte din fire =i cu ce parte mai mult dec`t din fire e=ti alc[tuit =i st[ruit s[ cuno=ti =i cunosc`nd ]mbe p[r\ilor ale sale =i celea ce li s[ cuvin slujbe s[ or`nduie=ti, ca fietecarea pre calea =i or`nduiala sa s[ marg[2 (c[ c`rma la corabie, z[bala la cal, socoteala la ]n\eleg[tori sinonime
trebuie s[ se sileasc[ s[-=i ating[ modelul s[u divin de via\[, ]ntruc`t posed[ ceea ce nu au fenomenele: con=tiin\a =i capacitatea de discern[m`nt. Dimpotriv[, lucrurile, fenomenele naturale, prin natura lor lipsite de aceast[ capacitate, se supun celor trei cauze care guverneaz[ natura, ordinea natural[: cauza formal[, material[ =i eficient[. Acestea nu se pot asem[na divinit[\ii, dar sunt obligate s[ se supun[ f[r[ voia =i con=tiin\a de sine („preste sim\ire“) acelor legi, la origine „porunca ziditoriului“, adic[ ordinea divin[ implantat[ ]n ordinea natural[. 1 Cantemir nu socote=te aceste idei ca exprim`nd o filozofie proprie. Se vede c[ deismul p[trunsese =i circula ca o mod[ intelectual[ ]n mediul cultivat al Istanbulului. 2 Lunga cuv`ntare filozofic[ avea scopul bine definit de a constitui baza teoretic[ a ]nv[\[turilor =i a criticii pe care o va ]ntreprinde Toma Cantacuzino la adresa lui Br`ncoveanu. Toma invit[ astfel pe domn s[-=i fac[ o introspec\ie pentru a vedea dac[ faptele sale ]l apropie („step[na fiin\ii“) mai mult de natur[ („fire“) sau de modelul divin („parte mai mult din fire“), cu alte cuvinte, pentru a observa ]n ce m[sur[ conduita sa ]l apropie de cea incon=tient[, asemenea necuv`nt[toarelor, =i ]n ce m[sur[ comportamentul s[u deriv[ din con=tiin\a moral[. Este foarte interesant[ opozi\ia pe care Cantemir o stabile=te ]ntre natur[ =i etic[, ]ntre zestrea natural[ a comportamentelor umane =i conduita format[ ]n cadrul conceptului de educa\ie moral[. De altfel, Cantemir era deja autorul unei ]nsemnate lucr[ri de educa\ie moral[, Divanul lumii. Mai t`rziu el va elabora =i Loca obscura. Se mai cuvine subliniat c[ aceast[ parte de ]nv[\[turi =i de critic[ din cuv`ntarea lui Toma la adresa manifest[rilor negative reflect[ preocup[rile contemporane, la mod[, pentru literatura de comportament, prezent[ mai ales ]n c[r\ile de ]n\elepciune ale vremii.

166

Dimitrie Cantemir

sint). Deci trebuie s[ =tii, o, Coarbe, c[ pre o parte (precum mai sus am dzis), din fire, dec`t un atom din cele multe alt[ceva mai mult nu e=ti, iar[ pre alt[ parte, cu socoteala slujindu-te, lucrurilor tale un \enchiu =i loc ]ns[mnat =i hot[r`t s[ pui, ca la acela vreod`n[oar[ agiung`nd, spre odihnire s[ te a=edzi. +i nu numai cu at`ta, ce a=e=i cu tot chipul s[ nevoie=ti trebuie ca nu la altul, f[r[ numai la cel bun =i fericit sf`r=it s[ nemere=ti (c[ precum socoteala rea la cel r[u, a=e cea bun[ la cel bun sf`r=it f[r[ gre= duce) 1. Acmu, dar[, ia aminte =i pune ]n socoteal[, a at`tea r[scoale =i tulbur[ri (c[rora cu ce socoteal[ ]ncep[tura le-ai f[cut, nu =tiu) sf`r=itul carile va s[ fie? +i, de ieste vreunul, c`nd =i cum va s[ fie? Iat[, am`ndoa[ monarhiile din patru p[r\i s-au scuturat, iat[, lucrurile public[i noastre spre groznic[ r[zsip[ s-au plecat, r`dicarea a=tept`nd, c[derea ne sose=te, unele altora s-au amestecat =i toate ]n tot chipul s-au str[mutat. 2 +i p`n[ acmu (pre c`t a mea socoteal[ a cunoa=te poate), macar cu prepusul vreun chip de s[v`r=it chiteala nu d[. To\i ni=te atomuri putredzitoare sintem, to\i din nemic[ ]n fiin\[ =i din fiin\[ ]n putregiune pre o parte c[l[tori =i trec[tori ne afl[m. 3 Una numai r[m`itoare =i ]n
1 Se mai atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ ]n realitate nu este mai mult dec`t un atom (no\iunea de atom are aici un sens metaforic), adic[ nu ]nseamn[ de fapt nimic pe aceast[ lume =i c[ deci toat[ str[dania sa nu are nici un sens. Ideea este de aceea=i factur[ cu principiul cre=tin al nimicniciei =i z[d[rniciei activit[\ii =i crea\iei umane ]n fa\a ve=niciei. }n consecin\[, este sf[tuit s[ pun[ cap[t eforturilor sale =i s[ prefere politica de pace, dac[ vrea s[ ajung[ la un sf`r=it bun. Cuvintele acestea par a profe\i nenorocirea ce se va abate mai t`rziu asupra domnului |arii Rom`ne=ti. 2 I se repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ politica sa a provocat nemul\umiri, st[ri de ]ncordare, sl[birea politic[ a celor dou[ \[ri =i chiar r[scoale. Evident, Cantemir exagereaz[, deoarece r[scoala la care se face aluzie (este vorba de pomenita r[scoal[ a mu=telor) nu a avut ]n realitate loc. 3 +i aici no\iunea de atom are un sens metaforic. Cantemir nume=te pe om „atom putredzitor“, adic[ o fiin\[ ne]nsemnat[ =i pieritoare, ne]nzestrat[ cu

Istoria ieroglific[. Vol. II

167

veci st[t[toare s[ \ine =i ieste, adec[ sf`r=itul carile ]n bun[tate s[ pline=te. C[ci din cea vie =i vecinic[ adev[rat[ socoteal[ ]ncep[tura ]ncep[turilor =i sf`r=itul sf`r=iturilor purcede. Nici alt sf`r=it bun =i fericit a s[ numi sau a fi poate, f[r[ numai carile de la d`nsul ]ncepe, cu d`nsul mijloceadz[ =i ]ntr-]nsul s[ odihne=te.1 Vulturi ne-am \inut, liliecii mai ]n trecutele dzile ne-au batgiocurit, lei ne-am numit, \in\arii =i mu=i\ele ne-au obosit =i de toat[ ocara vrednici a fi ne-au ar[tat. Celor mici =i slabi atocma s[ ne punem neput`nd, cu jiganiile mai mari =i mai tari de lupt[ ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim, Lupului \irc[lamuri, din carile s[ nu cumva ias[, i-am =iruit, pre Ciacal ]n num[rul jig[niilor nu-l numim, pre C[prioara s[lbatec[ ca cum duh vie\uitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai mult dec`t liliecii, au nu sint mai vrednice dec`t mu=tele? (Ce ochiul m`ndriii pe leu =oarece v[dzind, mai pre urm[ pre =oarece leu simpte.) 2 De ieste dar[ la cineva ]nceputul cu socoteala sf`r=itului =i sf`r=itul cu chiteala ]nceputului ]mpreunat[, dintr-acesatributul ve=niciei. Faptul c[ aici atom nu are sensul de element constitutiv este dovedit =i de metafora prin care se afirm[ despre om (atom) c[ apare din nefiin\[ („nemic[“) pentru ca s[ sf`r=easc[ ]n descompunere, dezagregare (,,putregiune“). Expresia de mai sus poate fi comparat[ cu aforismul biblic: „adu-\i aminte c[ \[r`n[ e=ti =i ]n \[r`n[ te vei ]ntoarce“ (Geneza, III, 19). 1 Dac[ omul este pieritor, singurul lucru ]nzestrat cu atributul permanen\ei este fapta bun[, prin care acesta se apropie de Dumnezeu. 2 Vina care se repro=eaz[ ]n primul r`nd lui Br`ncoveanu este politica sa de suprema\ie („lei ne-am numit“), izvor`t[ din pasiunea pentru glorie („vulturi ne-am \inut“). M`ndria sa a fost ]ns[ batjocorit[ de cuv`nt[rile =i demersurile pentru domnie ale pretendentului Marco-pseudobeizadea, iar l[comia de putere a fost umilit[ de r[scoala \[ranilor. Iar dac[ nu a fost ]n stare s[ potoleasc[ mi=carea unor oameni simpli =i slabi, cum poate crede domnul |[rii Rom`ne=ti c[ ar putea ]nvinge ni=te oameni puternici ca fra\ii Cantemir, pe care ]i v`neaz[ peste tot, pe Lupu Bogdan hatmanul, c[ruia i-a fixat domiciliu for\at, pe Maxut serdarul, c[ruia ]i refuz[ dreptul de a se numi boier, sau pe Dumitra=co Caragea, pe care nici nu-l socote=te om? Oare ace=tia nu au mai mult[ putere dec`t Marco pseudobeizadea =i dec`t to\i \[ranii?

168

Dimitrie Cantemir

te mai sus pomenite culeag[. M[ rog, lucrurilor noastre ce sf`r=it ieste s[ urmedze? Precum r[u =i prea r[u ieste s[ urmedze =i cel c`t de t`mp la socoteal[ va putea pricepe. Deci de-l cuno=ti, o, Coarbe, =i de pizm[ numai ]ntr-acesta chip ]l pofte=ti (c[ci voia slobod[ putere ca aceasta are, ca v[dzind =i cunosc`nd cele mai bune, cele mai rele s[ urmedze),1 ]mpotriva celuia ce \-au d[ruit socoteala te pui. C[ci el spre binele t[u d`ndu-\i-o, tu cu aceia=i spre r[ul t[u te sluje=ti.2 +i a=e, sau m[rturise=te c[ f[r[ socoteal[ ]ncep`nd, spre r[u s[v`r=e=ti, sau precum singur pre tine din bun[voia ta altor proaste =i lep[date fapte te asemeni =i de la cea mai de-a firea =i mai evghenichi te dezsameni. De unde aievea urmadz[ c[ siloghizmul carile ai alc[tuit ]n barbara, acmu s[ ]ncheie, cra, cra, cra.3 +i nu numai dup[ Istoriia ieroglificeasc[ cu numele Corb, ce a=e=i cu trup, cu suflet =i cu totului tot, acela=i =i adev[rat a=e s[ fii te ar[\i. De care lucru, ca acela ce adev[rat priietin =i dreapt[ slug[ ]\i sint4 (=i mai ales c[ Corbul cu alalte pasiri rump[toare oarecare rudenie av`nd, ]ntre noi nu pu\in[ simbathie s[ na=te5), celea ce cu ochii de fa\[ am v[dzut, cu urechile f[r[ prepus am audzit,
1 Libertatea de voin\[ este definit[ ]n spiritul aforismului apostolului Pavel: V[d binele =i-l pre\uiesc, dar urmez r[ul. 2 I se repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ acesta folose=te judecata, puterea de discern[m`nt („socoteala“), un dar al lui Dumnezeu, tocmai ]mpotriva lui Dumnezeu, adic[ ]mpotriva binelui. 3 „Siloghizmul ]n barbara“ =tim c[ este ridicarea lui Mihai Racovi\[ ]n scaunul domnesc. Toma subliniaz[ c[ efortul lui Br`ncoveanu de a ridica ]n scaun pe Racovi\[ se va sf`r=i ]n defavoarea domnului |[rii Rom`ne=ti. 4 Invoc`nd prietenia =i loialitatea, atribute ale spiritului cavaleresc, =i principiile de conduit[ ale sfetnicilor domne=ti, Toma trece acum la cea de a doua parte a discursului s[u, demonstrarea pe baze de fapte a sincerit[\ii cu care Dimitrie Cantemir vede necesitatea ]mp[c[rii, ]n contrast cu reauacredin\[ a lui Br`ncoveanu. 5 Rudenia dintre Toma Cantacuzino =i Br`ncoveanu era un fapt real, cei doi fiind veri primari, ]ntruc`t mama domnului |[rii Rom`ne=ti, Stanca, era sora lui Matei Cantacuzino, tat[l lui Toma.

Istoria ieroglific[. Vol. II

169

cu m`nule f[r[ gre= am pip[it =i precum ]n r[d[cina adev[rului sint le-am priceput, a \i le povesti =i cu curat[ ]ndr[zneal[ a \i le gr[i nu m[ voi sii (c[ adev[rul, de=i t`rdziu, ]ns[ ]n de=ert =i nedovedit a r[m`nea nu poate). Copaciul pizmei, carile ]nc[ de demult str`mbe =i coh`ioase r[d[cini lungi =i late cr[ngi au aruncat, din livada inimii tale de tot a-l dezr[d[cina =i peste prilazul ]ngr[diturii afar[ a-l lep[da \i s[ cade. C[ monarhiile acestea, precum din b[tr`nii no=tri am audzit, =i istoriile, ca cu glasurile r[p[osa\ilor, nep[r[sit ne povestesc =i ]n toate ceasurile ]n urechi ca dobele =i ca clopotele ne r[zsun[, c[ nici od`n[oar[ ]ntr-o omonie legate =i una cu alta ]ntr-o inim[ ]ncle=tate mult[ vreme a tr[i n-au putut. Ce de s-au =i t`mplat vreodat[ ]ntre d`nsele p[rinte cu fiiu sau frate cu frate totdeodat[ slujba epitropii<i> a \inea 1, ]ns[ precum toate ale muritorilor de zavistii =i de ]mpotriviri pline sint (a\a dragostei de cu\itul zavistiii net[iat[ =i leg[tura rudenii<i> de suvacul sicofandiii nedezlegat[ prin mult[ vreme a r[bda n-au putut), carile nu numai cinstea =i leg[m`ntul prieteniii, ce =i hotar[le rudeniii =i evlavia simen\iii a c[lca =i la p[m`nt a le strop=i nu s-au siit.2
1 Cantemir cuno=tea faptul c[ unii domni ai Moldovei =i |arii Rom`ne=ti au fost rude ]ntre ei, uneori domnind ]n acela=i timp tat[l ]ntr-o \ar[ =i fiul ]n alta, sau chiar fra\i, dar, sus\ine scriitorul, conflictele dintre cele dou[ \[ri au fost ]ntre\inute de interesele meschine =i lipsite de orizont ale boierimii (situa\ia este de altfel specific[ pretutindeni lumii =i epocii feudale). 2 Oglindind situa\ia contemporan[ lui, c`nd ac\ionau unele practici politice d[un[toare, Cantemir o extinde asupra trecutului istoric al celor dou[ \[ri rom`ne=ti, consider`nd c[ la baza conflictelor =i inimici\iei au stat invidia (pizma), def[imarea (zavistuirea) =i denun\ul (sicofandia). Acestea au zdruncinat leg[turile de rudenie (rudeniia), amici\ia =i respectul profund fa\[ de cei de acela=i neam („evlavia simen\iii“). Aceast[ din urm[ expresie, „evlavia simen\iii“, demonstreaz[ c[ la data c`nd ]=i scria Istoria ieroglific[, Dimitrie Cantemir avea deja format[ convingerea unit[\ii de neam a moldovenilor, muntenilor =i transilv[nenilor, convingere pe care o va exprima mai t`rziu ]n Hronicul, unde va demonstra, pe linia marilor no=tri cronicari, teza unit[\ii, latinit[\ii =i continuit[\ii poporului rom`n.

170

Dimitrie Cantemir

De care lucru, urmadz[ ca =i acmu (c[ cel ]ntr-una ispitit, acela =i ]n multe ispitit s[ crede) alc[tuirea siloghismului ar[t[toriu s[ ]ncheie ]n=el[toriu =i senten\iile filosofe=ti ]n bolb[ieturi sofistice=ti s[ s[ prefac[.1 C[tr[ aceasta cu bun[ inim[ ]ndr[znesc a dzice c[ =tiin\a fiziognomasc[ (carea ]n fe\ele a unor jiganii f[r[ de foc =i singe alt[ nu arat[2) =i mai v`rtos ispita politiceasc[ proroc a m[ face f[r-a minciunii primejdie m[ ]ndeamn[ =i precum cele de pre urm[ mai rele dec`t cele dint`i s[ ias[.3 Pardosul, R`sul, Hameleonul, Veveri\a =i alalt[ a Apariului simen\ie toat[, carii ]ntr-aceast[ dat[ pentru epitropiia Strutocamilii a sta =i cu gurile priietini a s[ ar[ta s[ v[d, ]n cea veche =i nemutat[ a lor fire, bun[ nedejde am c[ nice pre mine r[u chititoriu, nici prorociile mele ceste de acmu minciunoase s[ ias[ vor l[sa, ce peste pu\ine dzile, sau cu scrisoarea (c[ci cu gura ]ntre d`n=ii ]nc[ de mult a le sf`r`i au ]nceput), sau cu fapta aievea =i de adev[rate s[ le arete =i pre cel din mo=ie =i pre cap giurat nepriete=ug, ]n theatrul a toat[ lumea, cu dobe =i cu surle s[-l scoa\[. Au nu sint ace=tea carii de la toate st`rvurile, cu h`r`ieturi =i cu cl[n\[ieturi, ne probozesc? Au nu sint ace=tea carii ar pofti nu numai unghi, plisc, ce a=e=i nici pene, nici tuleie s[ nu ne
1 Din nou se repet[ despre Br`ncoveanu c[ elaboreaz[ incorect silogismul demonstrativ („siloghizmul ar[t[toriu“), iar maximele sunt folosite ]n mod sofistic (aluzie la sofistica poetic[ de care am mai pomenit). Sensul real al celor dou[ observa\ii critice prive=te perspectiva defavorabil[ a domniei lui Mihai Racovi\[ (siloghizmul), pe de o parte, =i folosirea, pe de alta, prin alterarea sensului adev[rat, a unor maxime =i idei c[l[uzitoare ]n diferite ac\iuni =i scopuri condamnabile. 2 Cantemir ridiculizeaz[ fiziognomia, =tiin\a care pretindea cunoa=terea firii =i destinului omului dup[ ]nf[\i=area fizic[; scriitorul subliniaz[ c[ aceast[ =tiin\[ descoper[ numai lucruri de la sine ]n\elese, ca, de pild[, c[ boierimea (jig[niile) se caracterizeaz[ prin agresivitate =i cruzime („foc =i singe“). 3 }n schimb, Toma afirm[ despre sine c[ ]ndr[zne=te s[ se numeasc[ proroc, adic[ prevestitor al evenimentelor vie\ii politice, f[r[ s[ gre=easca, datorit[ experien\ei sale ]n acest domeniu.

Istoria ieroglific[. Vol. II

171

r[m`ie? 1 (c[ tot ]mpotrivnicul paguba nepriietinului dob`nd[ =i toat[ sc[derea lui adaogerea sa socote=te). Nici neamul dul[ilor dec`t ace=tea ]n r[utate mai gios sint, macar c[ ]ntr-aceast[ vreme, mai mult p[rta=i =i priitori monarhiii noastre dec`t jiganiilor celor =ie de asemenea s-ar p[rea, ce adev[rul ieste c[ to\i ace=tea folosul privat caut[ =i dob`nda chiverniselii hiri=e cearc[, carile ori cu ce mijloc a le vini ar cunoa=te, cu acela a s[ sluji nu s[ ]ndoiesc. Pentru Inorog, cele ce nu sint =i dup[ pl[cere scriu =i gr[iesc (poate fi =i pentru mine, pre carile despre ad[v[rat[ dragostea ta nici ceriul, nici p[m`ntul a m[ dep[rta va putea) =i celea ce spre a\i\area =i hrana vr[jbii sint scornesc. Pentru Fil celea ce nu aud dzic c[ le-au v[dzut =i celea ce n-au v[dzut dzic c[ le-au apip[it. }n scurt, toat[ socoteala ]ntr-aceasta li s[ sprijene=te, c[ nefiind v`n[toare, dul[ii de ce treab[ sint? +i ]n de=ert, prin p[duri =i mun\i de nu vor l[tra, pita ce m[n`nc[ =i ciolanele ce ling, ]n z[dar a fi s[ nu s[ dzic[, s[ tem (o, de ce s[ tem p`n[ mai pre urm[ de n-ar sc[pa). (C[ci dul[ii pentru f[r[mu=uri =i ciolane, precum priete=ugul a strica =i toate de bine facerile ]ntr-un ceas a uita obicinui\i sint). }n care chip ace=tea cu nep[r[site ciocotni\iile lor vr[jbile a a\i\a =i goanele ]n veci a le delunga s[ nevoiesc, a=e c`t ]n toat[ via\a de nu s-ar curma, a lor via\[ fericit[ =i norocit[ =-ar socoti.1
1 Toma atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ cei patru fra\i Ruset, fiii Cuparului, care conduc din umbr[ pe Mihai Racovi\[, sunt intrigan\i =i prieteni neloiali, care de-abia a=teapt[ s[ fac[ r[u domnului |[rii Rom`ne=ti, prin intrigile lor la Poart[, unde aveau o mare influen\[. De altfel, ]n Istoria ieroglific[ se simte tendin\a scriitorului de a demasca r[utatea, neloialitatea =i politica de intrigi ce caracterizau familia Ruset, care a adus at`tea ]ncurc[turi =i nenorociri celor dou[ \[ri rom`ne=ti. 2 Toma supune unei analize critice severe =i sistematice pe principalii factori ai vie\ii politice de atunci, r[spunz[tori de toate ]ncurc[turile, agita\ia =i tensiunea vie\ii politice, care aduceau at`ta r[u celor dou[ \[ri rom`ne=ti. Astfel, sunt demasca\i nu numai Rusete=tii, dar =i agen\ii =i spionii lui Br`ncoveanu (neamul dul[ilor), al[turi de care trebuie amintite, bine]n\eles,

172

Dimitrie Cantemir

Acestea dar[, a=e precum sint ]n\eleg`ndu-le, cu rea socoteala carea o dat[ ]n minte \-ai pus nu te am[gi, cu carea a dzice obiciuit erai, c[ siloghismul carile asupra Strutocamilei ai alc[tuit, ]nt[rindu-s[, de nu alt folos, ]ncailea ]ntre dobitoace pururea neunire, =i din neunire sl[biciune le va vini =i, a=e, cu sl[biciunea lor, puterea noastr[ va cre=te, c[ci nici aceasta ieste bun[ socoteal[, nici dreptatea aceasta pofte=te, de vreme ce (mai mult lucrurile ]mpotriv[ t`mpl[toare socotite r[u a nu s[ t`mpla socoteala bun[ le face). A=ijderea (de multe ori pre durerea, mare alta mai mare o t[m[duie=te, =i ce mehlemul nu vindic[, vindic[ fierul, =i ce fierul nu t[m[duie=te, cu mai mare usturime t[m[duie=te focul). }n care chip, de socotit ieste ca nu cumva =i dobitoacele ce ]n durerile suferite nu sim\iia, aceia ]n cele nesuferite s[ sim\[, =i atuncea, de=i nu alt[ putin\[ vor avea, ]ns[ cu bun[ sam[ nu numai c[tr[ cel pemintesc1, ce =i c[tr[ cel ceresc Vultur lacr[mi de singe v[rsind, cu suspinuri de foc vor striga, a c[rii dosad[ r[spl[tire dreptatea a o t[cea =i cu milosul ei ochiu a o trece nu va putea (c[ci drept[\ii dreptatea a nu face peste putin\[ ieste), a c[ror suspini pre\ pare-mi-s[ c[ prea scump =i a=e=i mai nepre\[luit va c[dea.2 Pentru aceasta dar[ deci ieste
=i capuchehaiele. Ei sunt prezenta\i ca ni=te oameni lipsi\i de orizont =i con=tiin\[ patriotic[, pe care nu-i privesc interesele \[rii, ci numai interesele lor personale. Av`nd astfel de apuc[turi, nu se poate conta pe fidelitatea lor. C[ci ace=tia, pentru a-=i justifica banii pe care ]i m[n`nc[, sunt ]n stare s[ inventeze orice =i s[ ]ntre\in[ o atmosfer[ ve=nic ]ncordat[. A=a se face c[ ace=tia au putut da informa\ii false =i au calomniat at`t pe Dimitrie c`t =i pe Antioh Cantemir. Ideile sunt, evident, ale scriitorului. 1 Vulturul pemintesc: }mp[ratul turcesc (D.C.). 2 Un alt factor vinovat de tensiunea politic[ este Mihai Racovi\[, pe care Br`ncoveanu l-a ajutat s[ ajung[ domn, socotind c[ docilitatea acestuia va ]nt[ri prestigiul domnului |[rii Rom`ne=ti. }ns[, atrage aten\ia Toma, nepriceperea acestuia =i ]mpil[rile la care este supus poporul vor crea at`tea nemul\umiri, ]nc`t sultanul ]nsu=i se va vedea nevoit s[ ia m[suri, ]nlocuindu-l. Expresia „lacr[mi de singe v[rsind“ (c[tre Vulturul „pemintesc“) oglinde=te o

Istoria ieroglific[. Vol. II

173

vrajba cu aceste dobitoace din necuno=tin\[. +terge-\i, rogu-te, ochii de pravul zavistiii, =i painjina pizmei de pre fa\[ ]\i r`dic[, =i inima asupra r[ut[\ii =i a vr[jm[=iii ]mpietrit[ privindu-\i, cunoa=te. +i dup[ aceasta un soroc drumurilor =i ]mbletelor poftelor tale pune-\i. Iar[ de-\i ieste nep[r[sirea v`n[torilor, vr[jitorilor =i a mrejitorilor, c[ci cu tot adev[rul socote=ti, adec[ precum de acestea a nu te p[r[si dreptate ai, ascult[ pu\inele, te poftesc, de la mine, carile pentru adev[rat[ dragostea, carea c[tr[ tine am, =i mai cu de-adins, pentru curat[ iubirea carea c[tr[ adeverin\[ \iiu, afar[ din tot \irc[lamul lingu=iturilor =i precum regula adev[rului pofte=te a \i le povesti =i cum sint a \i le dovedi m[ voi nevoi.1 C`te dar[ sint lucrurile care de Fil s-ar atinge, ]n =tiin\a mea, pu\ine sint, c[ci numai o dat[ la cetatea Deltii cu d`nsul ]mpreunare am avut. Ce atuncea a mea slujb[, spre aceasta ]ns[mnat[ =i or`nduit[ nefiind, de lucrurile lui pu\in ]n minte mi-au fost. De care lucru, trecutele ]ntre d`nsul =i ]ntre tine cu de-adinsul a scutura =i a cerca nu m-am pus.2 Ce =i pentru aceasta atuncea pare-mi-s[ s[-\i fiu scris c[ lucrurile adun[rii aceia mai bine ar fi
situa\ie posibil[ atunci: masele =i boierii nemul\umi\i, c`nd ]naintau pl`ngeri scrise c[tre sultan ]mpotriva unui domn, argumentul folosit era tirania =i jefuirea \[rii. }n cazul lui Racovi\[, cei care jefuiau ]ntr-adev[r Moldova erau fra\ii Ruset. 1 Toma se ocup[ ]n continuare de al\i doi factori ai fr[m`nt[rilor politice ale vremii: cei doi fra\i Cantemir, despre care promite lui Br`ncoveanu s[ fie f[r[ p[rtinire. 2 Toma declar[, pe bun[ dreptate, c[ pe Antioh nu-l cunoa=te bine, deoarece l-a v[zut =i a stat o singur[ dat[ de vorb[ cu el, cu prilejul adun[rii de la Arn[ut-chioi. Dup[ cum =tim, Toma fusese trimis aici de Br`ncoveanu s[ influen\eze lucr[rile adun[rii; ]n cadrul acestei strategii, el c[utase, al[turi de Rusete=ti, s[ am[geasc[ pe Antioh cu promisiuni de domnie, ]n timp ce ]n realitate demersurile la Poart[ se f[ceau pentru Mihai Racovi\[. Textul mai reflect[ =i dezinteresul =i r[cirea sentimentelor lui Dimitrie fa\[ de fratele s[u, care, dup[ cum am v[zut, nu-l ajutase cu bani s[ ias[ din ]nchisoarea bostangiilor, =i, pe de alt[ parte, urm[rea ob\inerea domniei Moldovei, chiar cu pre\ul sacrific[rii fratelui s[u.

174

Dimitrie Cantemir

fost supt titulul numelui t[u s[ nu gioace.1 Ce sau c[ mintea ]n ce \-au st[ruit (dup[ am[git[ socoteala unor dobitoace) 2 cum mai cur`nd a ispr[vi ai gr[bit, sau c[ str`mptoarea vremii mai mult slovele mele a citi =i sfatul ]n mai bine a socoti nu te-au l[sat. Cu care pricin[, ]nc[ de atuncea, ]n locul temeliilor bune (carile ]ntr-adev[r s-ar fi putut arunca) temelii rele s-au pus, nu ]ntr-alt chip, ce ca cum st`lpii de marmure, iar[ t[lpile de trestie ar fi fost. Ce oricum, acelea atuncea s-ar fi t`mplat, precum am dzis, de aceste prea pu\in ]n =tiin\[ av`nd, mai multe cuvinte a face nu pociu.3 Iar[ c`t ieste despre partea Inorogului (]n carile toat[ greutatea lucrului a sta s[ vede), dup[ porunca carea de la tine avusesem, ]n tot chipul am ispitit, pentru ca doar[, cu d`nsul ]mpreunare av`nd, celea ce pentru a=edzim`ntul p[cii mi s[ poruncis[ a i le ob=ti s[ pociu. La carea cu mijlocul Hameleonului (o, bat[-l urgiia Vulturului ceresc!), ]n num[rul voitorilor de bine, dup[ socoteala ta socotindu-l, =tire i-am f[cut, precum cuvinte de pace a-i propozui am (ce inima la tot binele plecat[ nu cu anevoie la numele p[cii s-au plecat). Carile ]ndat[ cu dragoste =i cu liubov, precum aceast[ ]mpreunare pofte=te, mi-au r[spuns. +i, f[r[ mult[ z[bav[, la locul ]ns[mnat cobor`ndu-s[ (precum =i mai denainte ]\i scrisesem), acolea ]mpreunare am avut. }nt`i dar[
Posed`nd un mai ascu\it sim\ al realit[\ii =i intuind evolu\ia viitoare a evenimentelor, Toma, cu mult ]nainte de ]mprietenirea cu Dimitrie, scrisese deci lui Br`ncoveanu c[ n-ar fi trebuit ca adunarea de la Arn[ut-chioi =i demersurile pentru ]nsc[unarea lui Mihai Racovi\[ s[ se fi facut sub patronajul domnului |[rii Rom`ne=ti. 2 Exist[, a=adar, probabilitatea ca, ]n sus\inerea candidaturii lui Mihai Racovi\[, Br`ncoveanu s[ fi fost influen\at de interesele =i calculele („socoteala“) unor boieri moldoveni („dobitoace“). Mai jos se d[ =i alternativa „str`mptoarea vremii“, adic[ situa\ia critic[ ]n care s-ar fi aflat Br`ncoveanu ]n 1703 — ceea ce este adev[rat — situa\ie ce l-a determinat s[ gr[beasc[ numirea unui candidat pe care ]l socotea docil. 3 }n esen\[, Toma repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ nu a \inut seama de avertismentele sale date la timpul potrivit.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

175

socoteala mea au fost pentru ca ]ntr-a cui m`n[ st[ dreptatea s[ m[ pociu adeveri, =i a=e, carile s[ fie mai tare s[ pociu giudeca (c[ un dram a drept[\ii, mii de mii de c`ntare a str`mb[t[\ii a r`dica poate). }nt`ia=i dat[, pentru cea dint`i a vr[jbii pricin[ voroava ]nainte i-am pus, dzic`ndu-i, =i pricina asupra lui arunc`nd, precum de la tine m[ ]n=tiin\asem. 1 Iar[ el ]ntr-acesta chip mi-au r[spuns: „De pe ce cuno=ti, dzice, precum eu ]nt`i pricina a vr[jbii ace=tiia s[ fiu fost? C[ci pricina alta nu ieste, f[r[ numai ]ncep[tura lucrului (de vreme ce, precum, la cele fizice=ti, a=e la cele ithice=ti, pricina cu ]ncep[tura sinonime sint). Apoi pricina trebuie ca nu a chitelii, ce a lucrului fiin\[ s[ fie.2 Deci, pricin[ hiri=[ ca aceasta asupra mea a afla de vii putea, voi m[rturisi gre=ala =i s[ va =terge p[catul (c[ iert[ciunea gre=ala, iar pacea vrajba mai denainte r`dic[). „C[tr[ acestea, i-am r[spuns: „Spre ]ncep[tura lucrului alt[ dovad[ mai
1 Subliniind c[ Dimitrie Cantemir era factorul cel mai important, de care depindea ]ntors[tura pe care o puteau lua fr[m`nt[rile vie\ii politice de atunci, Toma relateaz[ ]n fa\a lui Br`ncoveanu convorbirea sa cu Dimitrie la cea dint`i ]ntrevedere. Povestirea care urmeaz[ este, deci, o reluare a Dialogului Inorogului cu +oimul, con\in`nd unele lucruri cunoscute =i ]n mare parte noi am[nunte privind istoricul evenimentelor politice ]ncep`nd cu domnia lui Constantin Cantemir (1685), dar cu accentul pe conflictul dintre Dimitrie =i Br`ncoveanu. Rostul expunerii lui Toma este =i stabilirea celui vinovat, adic[ descoperirea celui care a a\`tat primul acest dramatic conflict („cea d`nt`i a vr[jbii pricin[“). 2 De remarcat nota ontologic[ a defini\iei cauzei: ]n stabilirea cauzei unui lucru trebuie s[ \inem seama ca ea s[ nu fie pur ra\ional[ (s[ nu fie rezultatul exclusiv al „chitelii“), ci s[ exprime esen\a („fiin\a lucrului“) =i s[ fie proprie, adic[ specific[ =i adecvat[. Aceast[ condi\ie a defini\iei cauzei este valabil[ =i pentru cauzalitatea din natur[ (pentru lucrurile „fizice=ti“), =i pentru cea social[ (pentru lucrurile „ithice=ti“). Fiind de neconceput f[r[ existen\a lucrurilor, orice cauz[ se confund[ (este „sinonim[“) cu ]nceputul unui lucru („]ncep[tura lucrului“), orice fenomen con\in`nd deci ]n sine cauza care l-a provocat. Din textul de mai jos, rezult[, de asemenea, c[ ]n dezv[luirea cauzei prime ]n lan\ul cauzal din cadrul fenomenelor sociale este necesar s[ se mearg[ ]napoi p`n[ la cauza ce nu mai presupune o alt[ cauz[.

176

Dimitrie Cantemir

tare =i mai adev[rat[ a s[ da nu poate, f[r[ dec`t pricina carea pre alt[ pricin[ mai denainte dec`t d`nsa nu are. Ca care pricin[, o, priietine, cu hirograful carile asupra Corbului scriind, ]ntre jig[niile =i vr[jitorii asietice=ti l-ai dat, =i Corbul pre aceia vreme cu toat[ inima ]n cel adev[rat priete=ug s[ afla. De care ]ncep[tur[ =i pricin[ de vicle=ug, el ]n\eleg`nd, n-au pricinit, ce au p[zit vrajba, carea =i p`n[ ]n ceasul acesta tr[ie=te. 1“ La acestea m-au ]ntrebat de mai am =i alt[ ceva a-i ar[ta, pentru ca pricina vr[jbii dint`i asupra lui s[ dovedesc? I-am r[spuns: „Ba, =i ce alt[ mai mult[ =i mai bun[ dovad[ trebuie? i-am dzis. Au precum hirograful acela (pre carile acmu Corbul ]n m`na sa ]l are) al t[u s[ nu fie a t[g[dui vii putea?“ C[tr[ acestea a=e mi-au r[spuns: „Pomene=te, dzice, o, priietine, cuv`ntul carile acmu-acmu ]l dzis[=i, c[ pricina atuncea pricin[ dint`i ieste, c`nd alta mai denainte dec`t d`nsa nu s[ d[. C[ amintrilea, lucru pricinit, iar[ nu pricina lucrului ar fi.2 Deci c`nd alt[ pricin[ mai denainte dec`t pricina carea ai ar[tat a afla =i a o dovedi o a=i putea, atuncea ce vii giudeca?“ „Ce pofte=te dreptatea“, i-am r[spuns. „Ca aceia pricin[, dzice, o, priietine, asupra Corbului vrednic sint a ar[ta, ]ns[ cu urechea inimii cuv`ntul drept[\ii a asculta de vii suferi.“ Iar[ dac[-i dzi= c[ cu drag[ inim[ cuv`ntul adev[rului a audzi =i giude\iul drept[\ii a da gata sint, ]ntr-acesta chip dzis[: „Hirograful acela, o, priietine, adev[rat al mieu este =i precum slovele carile ]ntr-]nsul sint, a=e cuvintele, ale mele sint. Ce ]nc[ dup[ hirograf mai sint =i altele dec`t hirograful ]nc[ mai tari =i ]nc[ mai mari, pentru carile p`n[ acmu, poate fi, ]nc[
1 Toma amintise lui Dimitrie, drept cauz[ prim[ a conflictului, „hirograful“, adic[ memoriul scris c`ndva, o p`r[ ]mpotriva lui Br`ncoveanu, pe care o ]naintase „vr[jitorilor asietice=ti“, a=adar, demnitarilor otomani, p`r[ ce c[zuse p`n[ la urm[ ]n m`na domnului |arii Rom`ne=ti, care justifica astfel ac\iunile sale du=m[noase drept m[suri de ap[rare. 2 Cauza prim[ din lan\ul cauzal nu este precedat[ de alta, c[ci altfel ea nu-=i poate ]ndrepta\i numele de cauz[ prim[ a unui lucru, ci de lucru produs de o cauz[ („lucru pricinit“).

Istoria ieroglific[. Vol. II

177

]n=tiin\are nu ave\i. 1 Ce socoteala pentru ]ncep[turi fiindu-ne, pricinile a doa =i mijlocitoare2 ]n z[dar nu vom mai pomeni =i de vreme ce toat[ gre=ala ]ntr-acela ieste, carile pricin[ vr[jbii dint`i ar fi dat, noi pre una ca aceia asupra Corbului ar[t`nd-o =i cu ne]ndoite ar[t[ri dovedind-o, precum de supt vina gre=elii, a=e de supt pricina ]ncep[turii vom ie=i. De vreme dar[ ce pentru ]ncep[turile pricinelor cuv`ntul ne ieste, a =ti \i s[ cade, dzice, o, priietine, ]n vremea ce asupra tuturor dihaniilor Monocheroleopardalis minunat st[p`niia, =i, precum unui vrednic st[p`initoriu s[ cade, tare =i f[r[ preget grijea alor s[i supu=i purt`nd, p`n[ ]ntr-at`ta suma lucrurilor adusese, c`t pliscul Vulturului =i clon\ul Corbului de-abiia vreodat[ =i mai niciodat[ ciolan proasp[t ciocniia sau singe cald gusta. +i pentru ca ]ntru tot adev[rul s[ gr[iesc, nu numai c[ singe cald nu gusta, ce a=e=i st`rv ]mpu\it macar[ a afla sau p`ntecele a-=i s[tura putea. Pentru care lucru, ]nt`ia=i dat[ ]n r[utatea Corbului sc`nteia zavistiii a s[ a\i\a au ]nceput3 (acestea cum =i ]n ce chip au fost pre larg la locul s[u s-au pomenit. Iar acmu, pentru mai chiar[ ar[tarea a pricinii dint`i, precum pentru al\ii voroav[ am face, ]n fa\a a triia 4, pre scurt =i c`t numai noima s[ s[ ]n\[leag[, iar[=i a le pomeni ne
1 Cantemir recunoa=te c[ f[cuse nu numai p`ra aceasta ]mpotriva lui Br`ncoveanu, ci =i altele, de care el nu avea cuno=tin\[. 2 }n lan\ul cauzal, ]n afar[ de cauza prim[ („pricina d`nt`i“), Cantemir distinge cauzele de serie sau secundare („pricina a doa“) =i cauzele mediatoare („pricini mijlocitoare“). Aceste din urm[ categorii de cauze trebuie coroborate cu speciile cauzale pe care le-am numit forme ale cauzei eficiente. 3 De=i Dimitrie recunoa=te c[ el este autorul p`rii amintite, precum =i al altora ]ndreptate ]mpotriva lui Br`ncoveanu, atrage ]ns[ aten\ia c[ ura lui Br`ncoveanu ]mpotriva Cantemire=tilor este mai veche, ea urc`nd p`n[ ]n vremea lui Constantin Cantemir b[tr`nul (1685—1693), c[ruia, zice fiul, domnul |arii Rom`ne=ti nu-i putea ierta c[ nu se putea amesteca ]n treburile interne ale Moldovei. 4 „Fa\a a triia“ ]nseamn[ persoana a treia gramatical[, Cantemir vr`nd s[ spun[ c[ va povesti lucrurile la persoana a treia, deta=at adic[ de subiectivitate.

12 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

178

Dimitrie Cantemir

vom nevoi). Deci dup[ c`t[va vreme, cu datoriia firii, Monocheroleopardalis de pre p[m`nt spre cele cere=ti s-au luat, Inorogul, dup[ lege, mo=tenitoriu st[p`nirii p[rintelui s[u r[m`ind1. Inorogul, la aceia step[n[ suindu-s[, vrut-au ca adev[ratul megie=esc priete=ug s[ ]mbr[\i=edze, adec[ cu monarhiia pasirilor ]n line=te =i ]n pace s[ vie\uiasc[, de care lucru, ]ndat[, precum de s[v`r=irea p[rintelui s[u, a=e pentru curat g`ndul =i bun[ inima sa, prin scrisori pre Corb au ]n=tiin\at =i ca, de ar fi fost cu p[rintele s[u nescareva de r[ceal[ pricini, s[ le uite =i s[ le ierte ]l poftiia (c[ priete=ugul a mo=teni, a ]n\elep\ilor, iar[ vrajba p[rin\asc[ ]n fii a cerca a nebunilor lucru ieste). Corbul, din sc`nteia a\i\at[ aievea, nu, ce cu vicle=ug pre ascuns pojarul preste tot a aprinde nici s-au stidit, nici s-au lenevit, =i ase, mai de grozav =i spurcat p[cat s-au apucat, de vreme ce, precum priete=ugul pofte=te =i pre numele cerescului Vultur s[ giur[, precum ori ]n ce =i c`t va putea, spre ]nt[rirea st[p`nirii lui pre la locurile ce s[ cade s[ va nevoi i-au r[spuns. Ca acestea ]n slove =i ]n cuvinte c[tr[ Inorog ]napoi trimi\ind, iar[ din inima viclean[ altele.2 C[ci ]ndat[ dul[ilor, pre carii ]n mun\i trimi=i avea, porunc[ dede, ca cu l[tr[turile =i breh[iturile lor toate locurile ]mpl`nd, pre alalte dobitoace =i jig[nii sp[im`nt`nd, s[ le ]mpra=tie =i ]n toate p[r\ile s[ le goneasc[. Dul[ii porunca cu fapta plinind, tic[loasele dobitoace, de sp[imoase =i de moarte menitoare glasuri ca acelea audzind, de pregiur Inorog a lipsi =i fietecarea grijea vie\ii sale a cerca au ]nceput. Corbul atuncea, vreme afl`nd, pre jiganiia ]n
1 Se repet[ afirma\ia c[, dup[ moartea tat[lui s[u, Dimitrie a fost ]nsc[unat domn ca mo=tenitor legitim al tronului moldovean. Realitatea este c[, fiind t`n[r, boierii Rusete=ti l-au ales domn socotind c[ ]l vor manevra dup[ voia lor. 2 Dup[ ce este ales domn (19 martie 1693), Dimitrie scrie lui Br`ncoveanu c[ de=i ]ntre tat[l s[u =i domnul |[rii Rom`ne=ti au fost raporturi ]ncordate, el personal consider[ necesar s[ se treac[ la rela\ii politice amicale. Br`ncoveanu, ipocrit, ]i scrie c[ accept[ ]mp[carea, dar ]n realitate se g`ndea s[ continue vechea du=m[nie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

179

neam cu prepus, adec[ pe Vidr[, tir[ne=te asupra mo=tenirii Inorogului au pus. A=e, Vidra apuc`nd tiraniia, Inorogul ]n mun\i, unde =i Filul1 era, s[ dus[. Dup[ carii Corbul prin mun\i, Vidra prin g`rle, prin mult[ vreme fel de feliu de goane =i ]ncungiur[turi de moarte ]mbla. Ce dreptatea sf`nt[ lucru gre\os ca acesta nu mult[ vreme r[bd`ndu-l, Inorogul, afl`nd mijlocul, pre Vidr[ din tir[nie au lep[dat =i pre Fil ]n locul mo=tenirii mai drepte au a=edzat 2 (c[ci =ie sau norocul din tinere\e ]i zavistuia, sau spre altele mai mari sau mai grele ]l cru\a3). Corbul acestea v[dzind, macar c[ dreptatea cu m`nule apip[ia, ]ns[ r[utatea din bun r[u =i din Corb, orb ]l f[cea, de vreme ce, cu multe m[iestrii =i vr[ji, de iznoav[ p[catul ]nnoind =i pre Fil
1 Relu`nd datele cunoscute din Dialogul Inorogului cu +oimul, se repet[ pe scurt desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor. Astfel, ]n loc s[ mearg[ spre o real[ ]mp[care, Br`ncoveanu ]ncepe imediat ac\iunea ]mpotriva lui Dimitrie, determin`nd Poarta Otoman[ s[ nu-l confirme ca domn, ci s[ urce ]n locul s[u pe Constantin Duca (Vidra), care este numit ]n aprilie 1693. }n aceste condi\ii, Dimitrie pleac[ la Istanbul, unde ]nt`lne=te pe fratele s[u Antioh. 2 }n condi\iile prigoanei cumplite ini\iate de Br`ncoveanu =i de Constantin Duca, Dimitrie nu r[m`ne pasiv, ci, lu`nd ofensiva, reu=e=te s[ ob\in[ mazilirea lui Duca (decembrie 1695), dar, ]n loc s[ beneficieze el de acest succes, renun\[ la domnie ]n favoarea fratelui s[u Antioh, gest consemnat =i de unele documente ale vremii. Afirma\ia scriitorului c[ Duca ar fi fost mazilit la demersurile sale, este ]ntr-o anumit[ m[sur[ o exagerare, el av`nd =ansa c[ demersurile f[cute au coincis cu nemul\umirile create de Duca prin fiscalitatea exagerat[ =i datorit[ amestecului prea f[\i= al lui Br`ncoveanu ]n treburile Moldovei. Aceast[ mazilire a surprins =i a sup[rat pe Br`ncoveanu, care este pus, ]n Istoria ieroglific[, s[ strige: „Cine au scos cuiul pe carile eu l-am b[tut?“ 3 Aluzia se refer[ fie la faptul c[ Dimitrie se rezerva pentru ocuparea domniei ]n |ara Rom`neasc[ (Dimitrie a aspirat ]ntr-adev[r la aceast[ demnitate), fie la faptul c[ voia s[ se dedice scrierilor, activitate pe care o considera mai important[ dec`t orice succes politic. }ntr-adev[r, ]n cei aproape cinci ani de domnie a fratelui s[u (1695— 1700), Dimitrie Cantemir ]=i scrie opera sa din tinere\e, ]n mare parte filozofic[ =i de moral[, una dintre lucr[ri, cea dint`i, Divanul lumii, reu=ind s-o tip[reasc[ la Ia=i, ]n 1698.

180

Dimitrie Cantemir

din mo=iia =i mo=tenirea sa sco\ind, iar[=i pre tiranul, Vidra, ]n locul s[u au b[gat.1 Vidrii tir[niia poftorindu-i-s[, au socotit ca =i r[utatea tir[niii s[ ]ndoiasc[ (c[ tiranii cele ce dint`ia=i dat[ dup[ nes[\ioas[ voia lor cu r[utatea a plini nu pot, de a doa oar[ vreme afl`nd mai cu asupr[ a plini obiciui\i sint). }n care chip =i Vidra (mai mult cu a Corbului ]ndemnare) f[c`nd, dobitoacele, s[racele, iar[=i ]n toate p[r\ile cu mare tulburare a s[ ]mpr[=tiia le-au c[utat, din carile unele, precum s[ dzice dzic[toarea, capul ]n poale lu`ndu-=i, ]n monarhiia pasirilor au pribegit. Unde cu multe =i fierbin\i lacr[mi, n[cazurile carile despre Vidr[ trag c[tr[ Corb ar[t`nd, de carile Corbul, oarecum, precum i s[ face mil[ ar[t`ndu-s[ (c[ amintrilea neschimbat[ firea Corbului a fi maimai to\i muritorii ispitit[ o au), precum vreun leac sl[biciunii =i p[timirii lor va cerca =i ]n ce va putea le va agiutori s[ giuruia 2. }ntr-aceia=i vreme =i de la B`tlan veste la Corb sosi, aievea, iar[ de la Breb pre ascuns (c[ci ace=tea am`ndoi pre aceia vreme p[rta=i tainelor Vidrii era), precum Vidra cu tot de-adinsul le porunce=te ca prin mun\i mreji ]ntindz`nd, pre la vr[jitori vr[ji asupra Corbului s[ vr[jasc[3. Corbul, dintr-]mbe p[r\ile pentru pizma smintit =i gre=it v[dzindu-s[, pre o parte s[ videa c[ de
1 }n acest timp, Br`ncoveanu face interven\ii pe la demnitarii otomani, p`n[ c`nd readuce pe Constantin Duca ]n scaunul Moldovei (1700). 2 }n cea de a doua domnie (1700—1703), Constantin Duca intensific[ =i mai mult fiscalitatea =i abuzurile de tot felul, lovind chiar ]n clasa boiereasc[, astfel ]nc`t mul\i boieri moldoveni (m[rturiile vremii vorbesc de vreo 50) se refugiaz[ la curtea lui Br`ncoveanu. Pe cei mai de frunte dintre ace=tia ]i cunoa=tem: Vasile Costache, Lupu Bogdan hatmanul, Ilie |ifescu, Mihai Racovi\[, viitorul domn. Domnul |[rii Rom`ne=ti le promitea tot sprijinul. 3 }n aceea=i vreme, cele dou[ capuchehaie ale lui Duca la Poart[, Chiri\[ Dimachi =i Burnaz postelnicul, „p[rta=i tainelor Vidrii“, adic[ =tiau toate secretele domnului lor, deconspir[ lui Br`ncoveanu c[ domnul Moldovei, st[p`nul lor, f[cea p`ri =i demersuri pe la demnitarii otomani pentru r[sturnarea domnului |[rii Rom`ne=ti, a fostului socru (doamna Maria murise de cium[ ]n 1697).

Istoria ieroglific[. Vol. II

181

patima dobitoacelor r[u ]i pare =i cu tot chipul (c[ci acmu =i de d`nsul tare s[ atinsese) din epitropie s[ o arunce ar fi silit. (C[ci tot tiranul, precum pentru priietin, a=e pentru nepriietin, tot cu un suflet s[ poart[). Iar[ pre o parte pizma veche, cu carea pre Inorog =i pre Fil goniia, pentru ca dup[ rug[mintea s[ fac[ =i ]ntr-adev[r de patima lor s[ s[ milostivasc[ nu-l l[sa. Ce am`ndoa[ g`ndurile t[inuind, ]n sine le avea. P`n[ mai pre urm[, pre s[racele dobitoace, carile la d`nsul n[zuise ]n tot feliurile de v`rteje =i de h`rzoabe ]nv`rtindu-le =i ]ntorc`ndu-le, le dzis[ c[ binele lor ar vrea =i m`ntuin\a de supt tiraniia Vidrii le-ar pofti, numai Inorogul =i Filul sint pricina carea dup[ poft[ fapta a s[v`r=i nu-l las[ (c[ci Corbul cuno=tea precum dobitoacele iar[=i pre unul dintre d`n=ii la st[p`nire ar pofti) =i pricina ieste, dzicea, c[ acele doa[ jiganii cu d`nsul veche vrajb[ av`nd, precum spre vreo adev[rat[ pace s[ vor ]ntoarce a s[ ]ncredin\a nu s[ poate. Dintr-acele jig[nii, precum =tii, o, priietine, Lupul era carile asupra acestuia lucru mai cu fierbinteal[ era, =i acesta cu mare chiz[=ie s[ apuca, precum Filul =i Inorogul pacea vor priimi =i priimind-o nesmintit[ o vor \inea, numai ]ntr-adev[r s[ cunoasc[, precum =i Corbul cu inim[ adev[rat[ aceasta pofte=te2. Corbul, dup[ hire=ul s[u =i firescul vicle=ug, precum aceasta cu tot deadinsul ]nvoie=te ar[t`ndu-s[, ]ndat[ la mai marele ogar`lor (carile cu alt nume Istoriograful Afroditei s[ cheam[) carte scriind, ]i porunciia ca cu desc`nt[toriul de la Lacul-Dracilor vecin
Presat de situa\ie — tr[darea =i mai ales demersurile du=m[noase ale lui Duca ]nsemn`nd o schimbare primejdioas[ a lucrurilor — Br`ncoveanu promite boierimii refugiate la curtea sa c[ se g`nde=te serios la mazilirea fostului s[u ginere, dar c[ nu ar vrea ca prin aceasta lucrurile s[ se schimbe ]n folosul fra\ilor Cantemir, de asemenea, du=manii s[i. Iar pentru c[ Br`ncoveanu motiva c[ o ]mp[care cu ace=tia ar fi o imposibilitate, Lupu Bogdan hatmanul, cumnatul celor doi fra\i, se angajeaz[ solemn s[ mijloceasc[ o astfel de ]mp[care, d`nd ]n acela=i timp asigur[ri c[ =i ace=tia sunt ]n mod sincer =i permanent interesa\i pentru ]ncetarea real[ a du=m[niei.
1

182

Dimitrie Cantemir

lucrul pentru pace s[ ispiteasc[.1 +i ce mai mult voroava s[ lungesc, o, priietine, ]n anul 72940, noiev. 1042, ]n mun\ii de la Grumadzii-Boului, cu mari giur[m`nturi =i dintr-]mbe p[r\ile leg[m`nturi, cu chipul carile =tii, tractatele de pace s-au ]ncheiat, a c[ror tractate coron[ era ca Corbul ]n tot chipul nevoitoriu s[ fie, pre tiranul Vidra din epitropie s[ scoa\[.3 Sf`r=itul tuturor, ]ntr-acela=i an, oct. 230 pomenitul Istoriograf a Afroditii de la cetatea Deltii (c[ci vr[jitorii acolea era) c[tr[ vecinul celor de la Lacul-Dracilor, o carte4 ]ntr-acesta chip scriia: „Istoriograful Afrodiseu, desc`nt[toriului de la Lacul-Dracilor, s[n[tate! Pentru vinirea noastr[ vii =ti c[ cu s[n[tate la cetatea
Istoriograful Afroditii: Ianachi capichehaia, iar vecinul de la Lacul Dracului... aproape de Lachedemonia: Menec Seli (D.C.) — Pref[c`ndu-se c[ ia ]n serios problema ]mp[c[rii, Br`ncoveanu scrie fostei sale capuchehaie, grecul Ianache Porfirita, aflat la Istanbul, ca s[ ia leg[tura cu un dreg[tor turc originar din Peloponez (Lachedemonia), pe nume Menec Seli, ]n scopul mijlocirii ]mp[c[rii cu fra\ii Cantemir =i pentru a preg[ti mazilirea lui Constantin Duca. 2 Data anului (72.940), potrivit calendarului bizantin, este, desigur, o gre=eal[, el trebuind s[ fie 7210, pentru a corespunde cu 1702 (anul bizantin ]ncepea la 1 septembrie =i avea un decalaj de c`teva zile fa\[ de cel gregorian, astfel ]nc`t 1 septembrie 1702 al erei bizantine este de fapt 12 septembrie 1702 al erei gregoriene, cu decalajul respectiv de plus 11 zile pentru secolul al XVIII-lea). }n consecin\[, trebuie s[ cit[m 14/25 noiembrie 1702, data la care se vor ]ncheia, la Istanbul („mun\ii Grumadzii Boului“), tratativele de ]mp[care ]ntre Br`ncoveanu =i Cantemire=ti, prin intermediul celor doi mandatari ai domnului muntean, c`nd se vor fi fixat, desigur, preparativele =i adoptarea strategiei pentru ob\inerea mazilirii lui Duca. 3 Tratativele de ]mp[care duse la Istanbul, prin intermediul lui Menec Seli, aveau, prin urmare, =i rolul de a se c[dea de acord cu privire la necesitatea mazilirii lui Constantin Duca, mazilire ce prilejuia Cantemire=tilor recunoa=terea drepturilor lor de a reocupa scaunul Moldovei. 4 }n ziua de 23 octombrie 1702, deci cu peste o lun[ ]nainte de ]ncheierea tratativelor de ]mp[care ]ntre Br`ncoveanu =i Cantemire=ti, prin intermediul lui Menec Seli (desc`nt[toriul de la Lacul Dracilor: dreg[torul otoman originar din Peloponez), Ianache Porfirita, sosit la Adrianopol (cetatea Deltii), de la Istanbul, scrie o scrisoare c[tre dreg[torul otoman care mijlocea pacea =i patrona tratativele.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

183

Deltii am sosit, unde toate nevoin\ele noastre, carile pentru alc[tuirea p[cii am cheltuit, ]n v`nt aruncate =i ]n z[dar luate le-am aflat, de vreme ce dumnealui Corbul, ]n vreme ce noi giur[m`nturile cu isc[lituri =i [=i] cu pece\i ]nt[riiam, atuncea el cu mijlocul vrajitoriului despre criv[\ la vr[jitorii cei mari de la Delta un baier trimisese, a c[ruia desc`ntec s[ cuprindea ca vr[jitorii cu to\ii pentru primeneala Vidrii ]nvoind, asupra unei jiganii streine (carea din |ara }ngem[nat[ ieste) a dobitoacelor epitropie s[ arunce. V[dzind aceste, ]mpotriva sfintelor giur[m`nturi, a Corbului fapte (a c[rora de proaspete, precum s[ dzice, ]nc[ singele le pic[), pre c`t am putut, cu multe mijloace am silit =i deodat[ mintea vr[jitorilor ]ntr-alt[ parte am ]ntors. C[tr[ acestea nu pu\ine =i celea ce s[ cad c[tr[ Corb am scris. Nedejduiesc c[ =i pre d`nsul din r[t[cit[ calea carea \ine a-l ]ndrepta s[-l pociu. Iar[ de nu, cum mai cur`nd, pentru tot adev[rul, =tire vi\i avea.“1 C[tr[ acestea, o, priietine +oaime, dzice, alta =i mai minunat[ =i ]n p[g`n[tate ]nc[ mai [mai] afundat[ Corbul ispitiia. C[ pre aceia=i vreme, foarte pre ascuns, pre Aspida de Palestina la Vidr[ trimisese, pentru ca cu tari giur[m`nturi ]n=el`nd-o, vechiul priete=ug s[ ]nnoiasc[, dzicea. +i iar[=i ]ntr-acea dat[ epitropiia
1 Scrisoarea este alarmant[: odat[ sosit la Adrianopol, unde se g[sea curtea otoman[, Porfirita afl[ c[ ]n timp ce ei se str[duiau la Istanbul s[ perfecteze tratatul de ]mp[care, Br`ncoveanu f[cuse demersuri („baier: carte de jalob[, de rug[minte“) la marii demnitari ai Por\ii, prin intermediul seraschierului de Babadag („vr[jitorul despre criv[\: serascherul“), propun`nd ca domn ]n Moldova“), ]n locul lui Duca nu pe unul din fra\ii Cantemir — conform conven\iei ]n curs de perfectare — ci pe „jiganiia strein[“ din „|ara }ngem[nat[“ (o alt[ form[ pentru „|ara Gem[n[rii“), adic[ pentru Vergo, de care am mai pomenit =i care =tim c[ era un str[in, grec din Ceatalgea. V[z`nd aceast[ rea-credin\[ a lui Br`ncoveanu, Porfirita ]i scrie o scrisoare de repro= =i ]n acela=i timp caut[ s[ conving[ pe demnitarii otomani s[ nu dea curs cererii domnului |[rii Rom`ne=ti, am[nunt ce ar explica ]nt`rzierea maziliri lui Duca. }n orice caz, prin ac\iunea de culise a lui Br`ncoveanu — care este o dovad[ de reaua sa credin\[ — tratativele de ]mp[care sunt compromise =i ca atare abandonate.

184

Dimitrie Cantemir

dobitoacelor cu mijlocul vr[jitorilor asupra jig[niii de la |ara }ngem[nat[ a ispr[vi siliia.1 Deci acmu socote=te, o, priietine, c`te ]mpletecite vicle=uguri =i c`te spurcate de giur[m`nturi c[lc[turi Corbul totdeodat[ c[tr[ trii chipuri f[cea2. Ce poate fi dumn[dz[iasca parahorisis slobodzind, ca cu vreme r[utatea mai cu asupr[ s[ plineasc[. Atuncea ceva dup[ poft[ a ispr[vi neput`nd, c`t[va vreme lucrurile ]n t[cere au st[tut. Acestea ale Corbului viclesuguri un hirograf a Brehnacii le ]nt[riia (carile la Grumadzii-Boului ]n m`na Inorogului c[dzus[), ]n care s[ cuprindea c[ ]n cur`nd[ vreme toat[ monarhiia pasirilor mare r[zsipa =i pr[p[deniia Filului =i a Inorogului a=teapt[3. Acestea =i ca acestea ei bine adeverite av`ndu-le, ce ca cum nu le-ar fi cunoscut ascundzindu-le (c[ ar[tarea nepriete=ugului f[r[ folos cor[biierilor s[ asam[n[, carii ]n vremea furtunii chivernisala cor[biii l[sind, c[ci din liman au ie=it, unii pre al\ii vina arunc[
Aspida de Palestina: Hrisanthos (D. C.) — este vorba de Hrisant Nottara, mitropolitul de Palestina, nepotul lui Dositei Nottara, patriarhul Ierusalimului. }n timp ce Dositei se ilustreaz[ printr-o activitate de ap[r[tor al ortodoxismului ]ntr-o epoc[ de ofensiv[ a catolicismului =i protestantismului, Hrisant se dovede=te un intelectual de tip renascentist, preocupat cu deosebire de geografie =i matematici. }n timp ce lucra intens ]n culise pentru mazilirea lui Duca =i ]nlocuirea lui cu Vergo, Br`ncoveanu trimite ]n solie la Duca pe acest Hrisant, cu misiunea delicat[ de a-l asigura de amici\ia =i sprijinul domnului |[rii Rom`ne=ti, evident, cu scopul de a-i abate aten\ia de la urzelile ce i se preg[teau. 2 „Trii chipuri“: trei persoane. Expresia sugereaz[ c[ Br`ncoveanu juca pe trei planuri: pe Duca ]l am[gea cu ]nt[rirea domniei ]n timp ce el se str[duia s[-i ob\in[ mazilirea, iar pe de alta promitea, ]n acela=i timp, domnia =i Cantemire=tilor =i lui Vergo. 3 Dimitrie Cantemir pusese m`na pe o scrisoare a stolnicului Constantin Cantacuzino, ]n care, pe la sf`r=itul anului 1702, se afirma c[ cercurile de la curtea domneasc[ bucure=tean[ a=teptau pe cur`nd dispari\ia fizic[ a celor doi fra\i Cantemir. Aceasta era ]nc[ o dovad[ a relei-credin\e a lui Br`ncoveanu, ]ntr-un moment ]n care cei doi fra\i veniser[ cu toat[ sinceritatea la tratativele de ]mp[care ini\iate ]n toamn[ prin intermediul lui Porfirita =i Menec Seli.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

185

=i pre sine a vremilor cunosc[tori, iar pre al\i necunosc[tori arat[), la ce fortuna =i vremea le-ar sluji p[zindu-s[ a=tepta. }ntr-aceia vreme din p[r\ile Mesopotamiii, un vr[jitoriu prea mare a vini s[ t`mpl[1 (c[ p[r\ile Persiii cu vr[jile =i maghiile vestite sint), ]ntr-a c[ruia timpinare Filul cu Inorogul ie=ind =i vrajea oarece ispitind, aflar[ precum voia vr[jitoriului spre bun[voie s[ pleac[, de vreme ce, ce fel de mreje s[ le ]mpleteasc[ ar pofti ]ntreb`ndu-i, ei pre Corb ]n nemic[ ating`nd, mreaje asupra Vidrii s[ le ]mpleteasc[ r[spunser[. La carea vr[jitoriul dzis[, precum ]n cale fiind, cinii de mreajea ca a aceia a ]mpleti gata nu-i sint, iar[ la cetatea Deltii m[rg`nd, f[r[ gre=, precum cererea le-a plini s[ giurui. 2 Deci dup[ porunca vr[jitoriului, Filul cu Inorogul la cetatea Deltii m[rg`nd =i acolea ]nt`i cu istoricul Afrodis[u ]mpreun`ndu-s[, toate vicle=ugurile cele mai denainte ca cum nu le-ar fi sim\it s[ ar[ta. +i aceasta nu cu proast[ socoteal[ (ce unde norocul pizmuie=te toat[ socoteala bun[ s[ sminte=te), de vreme ce socotiia c[ v[dzind Corbul c[ vr[jitoriul le priie=te =i precum mreje asupra Vidrii a le ]mpleti vremea =i ceasul p`nde=te, c`ndailea de tot de r[utate =i de pizm[ s[ va p[r[si, =i ce \inea zugr[vit, c`ndailea ar ]ntoarce ]n adeverit. 3 Ce
1 Vr[jitoriul din p[r\ile Mesopotamiii: Daltampan (D. C.) — Mustafa Daltaban-pa=a, vechi =i constant amic al Cantemire=tilor, care ajunge mare vizir ]n septembrie 1702, pentru ca ]n ianuarie 1703 s[ fie ucis din ordinul sultanului, ]n urma intrigilor unor mari demnitari. Moartea lui Daltaban a nemul\umit armata, nemul\umire ce va degenera ]n amintita r[scoal[ a ienicerilor =i ulemalelor din Istanbul, ]n iulie 1703. 2 Profit`nd de faptul c[ Daltaban le p[stra o constant[ amici\ie ]nc[ de pe timpul domniei tat[lui lor, cei doi fra\i Cantemir alearg[ la el ca la un protector, rug`ndu-l s[ mazileasc[ numai pe Constantin Duca, dar nu =i pe Br`ncoveanu, ceea ce noul mare vizir le promite. Este bine s[ preciz[m c[ tocmai urcarea lui Daltaban la demnitatea de mare vizir determin[ pe Br`ncoveanu s[ ]nceap[ demersurile, nesincere, pentru ]mp[carea cu cei doi fra\i. 3 Invita\i de Daltaban, Antioh =i Dimitrie Cantemir vin la Adrianopol ]n vederea schimb[rilor politice promise de marele vizir. Aici ei iau contact cu

186

Dimitrie Cantemir

vr[jm[=iia Corbului cea nedomolit[ nici p`n[ ]ntr-at`ta a s[ opri au putut. C[ acmu, ]n str`mptori v[dzindu-s[ (c[ largul altora str`mptoarea lui \inea), la alt chip de vicle=ug alerg[ =i pe bietele jiganii carile l`ng[ d`nsul era fugite, ]n tain[ chem`nd, br`ncele ]n loc de pece\i s[-=i puie =i un hirograf cu rug[minte la vr[jitoarea cea mare s[ trima\[ ]i ]ndemna, ca, milostivindu-s[, de supt tiraniia Vidrii s[-i scoa\[. Jig[niile, s[racele, ]ncredin\`ndu-s[ =i dup[ undelemnoase cuvintele lui muindu-s[, ce ]n hirograf s-ar fi scris nu =tiia (c[ hirograful pre limba vr[jitoriului scris fiind, jiganiile nu o ]n\elegea, ce numai ce pl[zmuit le t[lm[ciia, aceia =tiia). Iar[ ]ntr-adev[r mai mare jalob[ asupra Filului dec`t asupra Vidrii s[ cuprindea =i precum uniia dintre d`nsele epitropiia s[ ispr[vasc[ s[ ruga. A=ijderea Corbul, despre partea sa, nu pu\ine c[pu=i pline de singe proasp[t trimas[ (c[ci neamul vr[jitorilor, din fire c[rnurilor =i singiurilor cu mare l[comie ieste dat).1 Deci Filul cu Inorogul pu\inele dzile la cetatea Deltii z[bovindu-s[, de pre semne ]ncepur[ a cunoa=te c[ mintea vr[jitoriului de o parte de l[comie, iar de alt[ parte pentru a sa bezcisnicie ieste lovit[, de vreme ce, precum neputin\a acoperindu-=i, a=e vremea din dzi ]n dzi urnind, dzicea: „Eu mreajea f[r[ prepus voi ]mpleti, numai ni=te stele foarte trebuitoare stau cani
Ianache Porfirita, trimisul de ]ncredere al lui Br`ncoveanu, ]n speran\a c[, afl`nd c[ Daltaban le era prieten =i protector, domnul |[rii Rom`ne=ti se va orienta c[tre o politic[ de ]mp[care cu cei doi fra\i. 1 }n\eleg`nd c[ noua situa\ie nu-i era favorabil[, Br`ncoveanu recurse la o stratagem[ perfid[: el sf[tuie=te pe boierii moldoveni, refugia\i la curtea sa de frica lui Duca, s[ semneze o jalb[ ]mpotriva domnului lor, pentru a putea ob\ine astfel mazilirea. Cum jalba era redactat[ ]n turce=te („pre limba vr[jitoriului“), boierii moldoveni, ne=tiind aceast[ limb[, o isc[lesc ]n urma traducerii inexacte ce li se f[cuse. Aceast[ jalb[, ]ndreptat[ ]mpotriva lui Duca, dar mai ales ]mpotriva lui Antioh Cantemir, domnul |[rii Rom`ne=ti o ]nainteaz[ la Poart[, ]ntov[r[=it[ de pungi de bani („c[pu=i pline de singe“), arma sa obi=nuit[ ]n asemenea situa\ii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

187

departe, carile peste pu\ine dzile apropiindu-s[, lucrul dup[ pofta voastr[ s[ va s[v`r=i.“ Filul oarecum fluturate cuvintelor vr[jitorilor a s[ ]ncredin\a ]ncepus[ (c[ci el mai avea ni=te vr[jitori mai mici, carii, pentru ca s[-l ]mbunedze, precum vrajea spre bine merge ]i dzicea). Iar[ Inorogul mai cu de-adins ]mbl`nd =i pricina z[b[vii mai din r[d[cin[ cerc`nd, pentru hirograful =i mita carele Corbul la vr[jitoriu trimisese =tire lu[, =i a=e=i, ]n m`ni ]nc[p`ndu-i, preste tot ]l citi (c[ Inorogul slovele ce era pre limba vr[jitoriului putea citi). +i ]ndat[ m[rg`nd, pre Fil de povestea hirografului ce v[dzus[ ]n=tiin\[. 1 Nu pu\in de aceasta Filul s[ tulbur[ =i c[tr[ Inorog dzis[: „Eu mai am, frate, un vr[jitoriu, carile, precum socotesc, ]n vraj[ nu m[ am[ge=te, la carile, ]n ceast[ sar[ m[rg`nd, voiu ]ntreba de poate hirograful carile au trimis Corbul vreo trecere a avea.“ +i a=e, Filul la acel vr[jitoriu m[rg`nd (carile ]n lapte de oaie =i ]n spata caprii a c[uta foarte bine =tiia2) =i de lucrurile ce audzis[ ]ntreb`ndu-l, el r[spuns[: „Asupra ta, dzice, vr[jea r[u nu arat[, iar[ asupra Inorogulul mai v`rtos ]n ceast[ sar[ din singur[ gura vr[jitoriului celui mare m-am ]n=tiin\at precum Corbul cu mari sume de giuruin\e toat[ vrajea spre r[u i-au ]ntors, pre carile p`n[ m`ni (precum astrolaviul mieu arat[) sau ]n izgnanie ]l vor trimete, sau =i alt[ ceva mai r[u ]i vor face.3“
1 Br`ncoveanu ]=i calculase foarte bine gestul, pentru c[, dup[ cum m[rturisesc =i izvoarele vremii, Daltaban era un om peste m[sur[ de lacom. Nevr`nd totu=i s[ p[r[seasc[ pe cei doi fra\i, ]i tot am`na cu ajutorul promis. }ntre timp ]ns[ jalba trimis[ de Br`ncoveanu lui Daltaban cade ]n m`inile lui Dimitrie, care ]i citi con\inutul =i afl[ de „mita“ trimis[, astfel ]nc`t el ]=i d[du seama de ce marele vizir ]i tot am`na cu sprijinul. 2 Vr[jitoriul carile ]n lapte de oaie =i ]n spata caprii a c[uta foarte bine =tiia (la cheie apare sub forma: vr[jitoriul carile ]n laptele =i ]n spata oii caut[): masapba=i (D. C.) — Masap-ba=i era un mic demnitar la curtea sultanului, care se ]ngrijea de str`ngerea oilor pentru asigurarea hranei la curte. 3 Acest mic demnitar, prieten al Cantemire=tilor, informeaz[ pe Antioh c[ a aflat de la Daltaban ]nsu=i cum Br`ncoveanu l-a convins, datorit[ banilor, ca p`n[ a doua zi s[-l surghiuneasc[ pe Dimitrie sau chiar s[-l ucid[.

188

Dimitrie Cantemir

Inorogul, macar c[ acmu aievea ]n vicle=ugurile Corbului c[dzut s[ sim\iia, ]ns[ duhurile b[rb[te=ti nicicum gios l[sind, c[tr[ Fil dzis[: „Eu, frate, p`n[ ]ntr-aceasta vreme duhurile ]n[du=indu-mi =i toate vicle=ugurile Corbului, cum s[ dzice, cu coada ochiului c[ut`nd, pentru voia ta le-am t[cut, pentru ca nu cumva vreo pricin[ de ]mpiedecare lucrului t[u s[ dau. Iar[ acmu, iat[, singur toat[ inima Corbului, carea c[tr[ noi are, po\i cunoa=te. De care lucru, de acmu ]nainte, dup[ at`tea dovedite ispite, de mai ieste cu putin\[ a ]ng[dui, =i dup[ at`tea c[lc[turi de giur[m`nturi, de frica p[catului de mai ieste cu cale cineva a s[ feri, socote=te, =i ce cuno=ti fr[\e=te m[ sf[tuie=te.1" La carea Filul r[spuns[: „De acmu ]nainte p[catul acesta ]n sufletul mieu s[ fie, =i de-ciia, ce po\i a lucra nu te lenevi“ (c[ dreptele giur[m`nturi a \inea a evsevii<i>, iar[ de cele str`mbe a s[ teme a disidemoniii fapt[ ieste). Inorogul acmu din doa[ p[r\i s[ am[giia, ]n dreptatea lui sprijenindu-s[, de o parte, c[ci cu mare ]ng[duin\[ vicle=ugurile Corbului t[c`nd =i ca doar[ s-ar p[r[si a=tept`nd, cu m`na l[comiii mai-mai la cea des[v`r=it primejdie ]l adusese. Iar[ de alt[ parte, vicle=ugurile Filului ]nc[ mai mari primejdii ]i a=ternea, c[ v[dzind Filul c[ cu alt mijloc ceva a s[ ispr[vi nu s[ poate, cu ]mbun[tori c[tr[ Corb =i cu v`ndz[turile Inorogului priin\a a-i v`na a s[ ispiti ]ncepu. De vreme ce la toate sfaturile nedesp[r\i\i =i ]n fr[\ie sprijeni\i fiind, cu mijlocul C[prioarii de Araviia, de toate epihirimatele lui pre dul[i =i pre alal\i gona=i ]n=tiin\a. Ce acestea atuncea ascuns[ =i ne=tiute c[tr[ Inorog fiind, iar[ mai pre urm[, cu mare ru=inea Filului, la ivala a toat[ lumea au ie=it.2
1 V[z`nd c[ Br`ncoveanu nu abandoneaz[ planul de a-l omor], Dimitrie declar[ fratelui s[u c[ nu se mai simte legat de ]nvoiala f[cut[ la recentele tratative de pace =i c[-=i reia libertatea de ac\iune pentru a se ap[ra de du=m[nia domnului muntean. 2 }n aceste ]mprejur[ri grele =i aproape f[r[ speran\[ pentru Dimitrie, Antioh, din dorin\a de a rec[p[ta tronul Moldovei — ne afl[m spre sf`r=itul

Istoria ieroglific[. Vol. II

189

A=edar[, Inorogul ]ntr-un chip f[r[ de nedejde sau izb`nda, sau cea de tot pieire a=tept`ndu-=i (c[ci mai mult pentru chivernisala lucrurilor a chiti str`mptoarea vremii nu-l l[sa), ]ndat[ la vr[jitoriul cel mare duc`ndu-s[, de toate vicle=ugurile, carile cu mita Corbului =i cu l[comiia a altor vr[jitori i s[ g[tesc, ]i povesti =i precum cu to\ii pre dinafar[ cu m`zda otr[vi\i fiind, sfat ]mpreun[ au f[cut ca cu desc`ntecele =i cu farmecele rug[mintelor s[-l ademeneasc[, ca mreaja asupra lui s[ ]mpleteasc[.1 „Eu dar[ (dzice Inorogul) cu ]ndemnarea =i porunca cuv`ntului t[u, din mun\ii cei ]nal\i cobor`ndu-m[, aicea, la cetatea Deltii am vinit =i, precum singur bine =tii, c[ nu pentru alt[, ce numai pentru ca mreaje asupra Vidrii s[ ne ]mplete=ti. Iar[ Corbul, socotind c[ la noi cinstea epitropiii de va r[m`nea toate r[ut[\ile =i vicle=ugurile lui, carile c[tr[ toat[ puterea voastr[ are, s[ vor descoperi, cu toat[ nevoin\a pre la to\i vr[jitorii sile=te ca ce r[u ar fi mai mare, acela la cap s[-mi aduc[. Iat[, acmu, precum via\a, a=e moartea mea ]n m`na ta au r[mas, cu carea dup[ cinstea numelui t[u =i sau dup[ cum vii vrea, a=e f[. 2“
anului 1702 — caut[ s[ se desolidarizeze de fratele s[u =i s[ adopte o conduit[ politic[ proprie. }n acest scop ]n=tiin\eaz[, pe de o parte, pe Br`ncoveanu de amici\ia =i devotamentul s[u, iar, pe de alta, prin intermediul lui Dumitra=cu Caragea, pune la curent pe spionii munteni de toate „epihirimatele“ lui Dimitrie, adic[ de toate ini\iativele =i demersurile acestuia ]n vederea dobor`rii domnului |[rii Rom`ne=ti. Aceast[ v`nzare a fratelui, spune scriitorul, nu a r[mas p`n[ la urm[ nedescoperit[, Antioh urm`nd s[ ]nfrunte, pentru gestul s[u, dezaprobarea cercurilor politice ale vremii. 1 V[z`ndu-se ]ntr-o situa\ie f[r[ ie=ire, Dimitrie recurge la un gest disperat: se prezint[ ]n fa\a lui Daltaban ]nsu=i, aflat tot la Adrianopol, =i se pl`nge de eforturile, ]ntov[r[=ite de bani, ale lui Br`ncoveanu pe la demnitarii mai mari =i mai mici ai Por\ii Otomane cu scopul de a-l elimina din calea sa. 2 Dimitrie mai precizeaz[ c[ a venit la Adrianopol numai la invita\ia marelui vizir =i doar pentru c[ i se f[g[duise mazilirea lui Duca. La aceasta el mai adaug[, insinu`nd, c[ ura cu care Br`ncoveanu lupt[ pentru eliminarea Cantemire=tilor din via\a politic[ ascunde teama domnului |[rii Rom`ne=ti de

190

Dimitrie Cantemir

Vr[jitoriul, macar c[ pentru delungarea vremii asupra mrejii Vidrii =i =tire avea =i voin\[, ]ns[ pentru ca vreun nalgiosul Inorogului s[ s[ fac[, nice =tiia, nici poftiia. De care lucrul c[tr[ Inorog ]ntr-acesta chip gr[i: „Credzi, dzice, ca ]ntr-aceast[ dat[ =i alt vr[jitoriu s[ s[ poat[ afla, carile mreji, de carile te temi tu, s[ poat[ ]mpleti?“ Inorogul dzis[: „Ba =tiu, dzice, c[ altul mreaje ca aceasta s[ ]mpleteasc[ puternic nu ieste. Numai m[ tem c[ cu ademeniturile altor mai mici vr[jitori s[ nu te buiguie=ti =i singur tu mreajea s[ nu ]mplete=ti.“1 Vr[jitoriul dzis[: „De acesta lucru, p`n[ eu pre acestea locuri m[ aflu, fric[ nu avea, nici c[ pentru l[comiie cinstea datului cuv`nt ]mi voi vinde grij[ s[ por\i. A=ijderea, adeverit s[ fii c[, cursul stelelor =i v`rtejirea \irc[lamurilor cere=ti de-mi vor agiuta, ]n cur`nd[ vreme mreaje asupra Corbului voiu ]mpleti =i aripile lui cu s[mnul cel de biruin\[ ]n m`na ta ]l voi da. }ns[ ]nt`i plata ce-mi va fi de la tine trebuie s[ =tiu“. Inorogul acestea de la vr[jitoriu audzind, macar c[ peste toat[ ]nd[m`narea vremilor giuruin\a peste putin\[ a s[ plini cuno=tea2 (ce cele ce s[ iub[sc =i pre lesne s[ cred =i mai tare s[ nedejduiesc), ]ns[ dec`t priete=ugul cu vicle=ug ascuns, nepriete=ugul aievea cu Corbul a
a i se descoperi necredin\a =i vicle=ugurile fa\[ de Poart[ ]n cazul c`nd ace=tia ar reocupa tronul Moldovei. 1 Daltaban recunoa=te c[ am`n[ cu bun[ =tiin\[ mazilirea lui Duca, dar c[ nu admitea ca cineva s[ fac[ o astfel de nedreptate lui Dimitrie. Recunosc`nd c[ nimeni nu avea puterea s[ hot[rasc[ soarta sa ]n afar[ de Daltaban, Dimitrie atrage cu ironie aten\ia c[ ]nsu=i marele vizir ar putea porunci uciderea sa, silit de complicatele rela\ii cu demnitarii mai mici, c`=tiga\i de banii lui Br`ncoveanu. 2 Daltaban, ]n ripost[, ]l asigur[ c[ va avea grij[ s[ nu i se ]nt`mple nimic r[u c`t va tr[i el — aceasta ]nsemn`nd c[ de la alt mare demnitar ob\inuse Br`ncoveanu aprobarea uciderii rivalului s[u; ba, mai mult, ]i promite c[ dac[ posed[ o ]nsemnat[ sum[ de bani, c`nd se vor ivi ]mprejur[rile favorabile, va mazili pe Br`ncoveanu =i-i va da lui domnia |arii Rom`ne=ti. Dar condi\ia b[neasc[ pus[ de Daltaban ]l sperie pe Dimitrie, situa\ia sa material[ precar[ fiind confirmat[ =i de alte izvoare ale vremii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

191

\inea mai de folos a fi socoti, =i a=e, hirograful (de carile am pomenit) ]n m`na vr[jitoriului au dat.1 „Acesta hirograf, o, iubite priietine, ]mi dzicea, cu vreme la m`na Corbului au vinit, ]n carile toat[ puterea argumenturilor \-ai pus, cu carile pricina vr[jbii dint`i asupra mea a fi s[ dovede=ti =i precum eu c[lc[toriul giur[m`ntului =i v`ndz[toriul priete=ugului s[ fiu fost s[ adevere=ti. Ce acmu, precum vedzi, lucrurile adeverin\ii ]ntr-alt chip s[ au (c[ podoaba =i chizmirea minciunii ]n chiteala scornit[ =i ]n voroava tocmit[ st[; iar[ fiin\a adev[rului ]n singurile lucruri precum ieste singur[ s[ adevere=te).“ Atuncea eu (dzice +oimul c[tr[ Corb) ca acestea, ca cum necredzute cuvinte ar fi, din gura Inorogului audzind, i-am dzis: „Adev[rat ar[toase socotele aduse=i, o, priietine, =i cu ]mpodobit[ voroav[ ]n zugr[vala chipului adev[rului le ar[ta=i. }ns[ m[ tem c[, dup[ apofthegma carea singur mai pomeni=i, fiin\a adev[rului ]n lucruri a ar[ta, precum s[ poci a crede, nicicum pociu.“ El mi-au r[spuns: „Toate lucrurile ]ntre muritori, carile pentru adev[r sau pentru minciun[ prepus aduc, izvoditorii legilor supt doa[ dovede le-au supus; una ieste carea prin m[rturisirea a chipuri vrednice de credin\[ s[ face, alta carea, prin hiri=ile scrisori =i hirografuri, dzisele t[g[duite adevere=te. Deci c`t pentru lucruri ca acestea, carile ]ntre noi s-au lucrat, s-ar socoti, po\i cunoa=te c[ alte chipuri streine pentru trebuin\a m[rturisirii, la mijloc a s[ pune, nici cu cale, nici cu putin\[ au fost (c[ci toate pre c`t mai cu tain[ s[ putea s[ lucra), de unde aieve ieste c[ toat[ putin\a dovedirii ]n scrisori =i hirografuri r[m`ne. Deci, de-\i voi ar[ta, o, priietine, a Brehnacii =i a pomenitului Istoriograf scrisori, carile ale mele dzise s[ ]nt[reasc[, atuncea ce vii giudeca?“
1 Silit s[ se apere, ]n aceste ]mprejur[ri critice pentru via\a sa, Dimitrie ascult[ de sugestia lui Daltaban =i-i ]nm`neaz[ p`ra amintit[ mai ]nainte ]mpotriva lui Br`ncoveanu. Domnul |[rii Rom`ne=ti o invoca drept cauz[ prim[ a conflictului dintre el =i Cantemir. C`t prive=te pe Dimitrie, apare foarte ciudat[ afirma\ia c[ o astfel de p`r[ a fost ]naintat[ de abia la sf`r=itul anului 1702; se =tie c[ du=m[nia dintre cei doi era cu mult mai veche.

192

Dimitrie Cantemir

Eu, de acestea nicicum macar nedejduindu-m[, precum „ce va pofti adev[rul, aceia voiu giudeca“ i-am dzis. La aceasta el mi-au r[spuns: „S[ nu cumva ]n prepus ]ntri, o, f`rtate, c[ doar[ mut`nd vreme dovedirii, mutarea senten\iii voiu s[ fac. Ce ]ntr-adev[r s[ =tii c[ eu acestea scrisori ]ntr-aceast[ dat[, precum a=e de treab[ s[-mi fie ]n minte nepuind, l`ng[ mine nu le am. Iar[ la a doa ]mpreunare, f[r[ gre=, de fa\[ vor fi.1“ A=edar[, acestea deodat[ p`n[ ]ntr-at`ta scutur`ndu-s[, voroava spre ]ncep[tura p[ciuilirii am ]ntors, dzic`ndu-i: „Acestea cum au fost au fost (c[ ]ntre g`lcevi\i pricea pentru dreptate =i pentru str`mb[tate de ar lipsi, cu adev[rat ]n lume nici g`lceav[, nici g`lcevitori ar fi). Iar[ de acmu ]nainte, ]n dragoste =i ]n priete=ug a ]ntra, de vii pofti?“ Dup[ care poft[ el priimind, celea ce c[tr[ tine c`t de cu cuviin\[ am scris =i c`t de f[r[ cuviin\[ r[spunsuri am luat, singur tu bine =tiindu-le, ]n z[dar nu le voi mai pomeni. Iar[ c`nd i-am dat =tire precum r[spunsurile de la tine mi-au vinit =i la a doa ]mpreunare l-am poftit (ce bl[st[mat ceasul chem[rii aceiia, c[ atuncea ocara carea Hameleonul ne-au f[cut vii fi \iind minte), carile dup[ datul cuv`nt ]ndat[ viind, ]ndat[ hirografurile, carile \inea ]n m`n[, ]mi ar[t[, din carile unul era cu scrisoarea Uleului =i cu isc[litura Brehnacii, iar[ altul preste tot hiri=[ a Istoricului Afroditei m`n[ =i scrisoare s[ videa.2 Acestea eu v[dzind, o, Coarbe, =i bine precum era cunosc`ndu-le, ce mai mult s[-i r[spundz nici am avut, nici am putut. }ns[ precum s[ dzice cuv`ntul, soarele cu degetul a astupa nevoindu-m[, ]i dziceam: „Poate fi, nepriietinii de ob=te, p`n[ ]ntr-at`ta lucrurile au amesDrept dovad[ concret[ a politicii du=m[noase a lui Br`ncoveanu fa\[ de Cantemire=ti, Dimitrie invoc[ dou[ scrisori: una, a lui Ianache Porfirita, alta — a stolnicului Constantin Cantacuzino. Ambele scrisori ]nc[puser[ pe m`na scriitorului, care promite lui Toma c[ le va aduce la cea de a doua ]nt`lnire. 2 Dimitrie aduce cele dou[ scrisori compromi\[toare pentru Br`ncoveanu, prima, scris[ de +tefan Cantacuzino =i isc[lit[ de tat[l s[u stolnicul, iar cea de a doua — a lui Porfirita.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

193

tecat, c`t unul altuia cuvintele =i poftele a v[ cunoa=te s[ nu pute\i. Iar[ acmu, cu mijlocul nevoin\ii mele, bun[ nedejde am ca toate acestea, =terg`ndu-s[, s[ s[ uite =i la cea cinstit[ =i l[udat[ dragoste s[ v[ ]ntoarce\i.1“ Atuncea dar[, \ii minte, o, Coarbe, c[ v`rtos ]mi scriiai, ca de nu ]ntr-alt chip, macar cu giur[m`nt de va putea fi, numai ]n sil\[ s[-l putem b[ga, pravila locului nostru pomenindu-mi, carea ]nva\[ (c[ spre biruin\a nepriietinului organul de sf`nt =i de spurcat, nu s[ cearc[). Ce canonul acesta, macar c[ adev[rat din topiceasc[ pravila noastr[ ieste =i tot neamul nostru cu d`nsa foarte s[ sluje=te2, ]ns[ c`t despre partea mea ieste, ce ieste cu dreptul s[ spuiu, ]ntr-aceast[ dat[ sufletul mieu a o suferi n-au putut-o, ce ]ntr-adev[r siliiam ca lucrurile acestea la ce-i cu cinste =i cu dreptate s[ vie.3 A lucruri, dar[, svinte ca acestea eu ]ncep[tur[ f[c`nd, Hameleonul, spurcatul, cu dul[ii ]n sam[ neb[g[torii, c`te vicle=uguri =i c`te sc`rnave m[iestrii i-au pus, p`n[ ]n f[lcile crocodilului (precum bine povestea =tii) l-au dat. Din care primejdie sf`nta lui dreptate a nu-l m`ntui macar apusul soarelui a a=tepta n-au putut4. Acestea, dar[, =i altele ca acestea, la num[r nenum[rate =i ]n r[utate nem[surate vicle=uguri =i de cap primejdii, tu =i ai t[i asupr[-i nep[r[sit aduc`ndu-i, cum Inorogul, o, Coarbe, dreptate n-au avut ca orice mai r[u ar fi putut, aceia s[-\i fie =i f[cut? Ce nu
1 Toma precizeaz[ lui Br`ncoveanu c[ s-a silit s[ demonstreze lui Dimitrie faptul c[ asemenea scrisori ar putea fi o pl[smuire a unor du=mani comuni, consiliindu-l ]n acela=i timp s[ uite trecutul =i s[ primeasc[ oferta de pace. 2 Ironie la adresa principiului politic dup[ care se conducea Br`ncoveanu: scopul scuz[ mijloacele, ]ng[duit de „topiceasca pravil[“, adic[ de legea local[ a |[rii Rom`ne=ti. Cu un ton de repro=, Toma reaminte=te st[p`nului s[u c[ ]i poruncise s[ foloseasc[ prietenia cu Dimitrie ca o curs[ („sil\[“) pentru a-l captura. 3 Toma declar[ pe fa\[ c[ el nu este de acord cu acest principiu politic, socotind (potrivit conduitei cavalere=ti) c[ pe cel cinstit s[-l tratezi ]n mod corespunz[tor. 4 Str[duin\ele lui Toma de a fi corect au fost z[d[rnicite de uneltirile lui Scarlat Ruset, care a dat pe Dimitrie ]n m`na bostangiilor.

13 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

194

Dimitrie Cantemir

at`ta a lui nevoin\[ ieste de vinuit, pre c`t a ta mare norocire de fericit, c[ nu socoteala ta cea dreapt[, ce norocul lui cel ]mpotrivnic =i str`mb p`n[ ast[dzi lucrurile ]n norocire \-au ar[tat. Ce nu p`n[ ]ntr-at`ta ieste de credzut fortuna norocului, o, Coarbe, carea, precum din b[tr`ni am audzit, numai aripi s[ fie av`nd, dzic, iar[ nu =i picioare =i pe deasupra capului zbur`nd, dup[ cel norocit urmadz[, iar de tot pe d`nsul a s[ pune nici va, nici, de ar vrea, ]n ce s[ s[ sprijeneasc[ are (c[ cine cu aripile norocului a zbura i s[ pare, c`nd ]n piatra st[ruielii a s[ sprijeni va, atuncea precum nici picioare necl[tite s[ nu fie av`nd cunoa=te).1 Iat[, acmu, Hameleonul c`teva dzile l`ng[ tine au fost; deci c`te asupra tuturor va fi amestecat =i c`t asupra Inorogului fiierea ]\i va fi tulburat, singur vii fi =tiind. Trecut-au =i ]n monarhiia dobitoacelor, ce acolo ce va lucra vremea dup[ aceasta frumos ne va ]nv[\a. Iar[ eu, adev[ratul =i nezugr[vitul t[u priietin, at`ta =tiu, c[ de-\i ieste socoteala ca lucrurile la vreun sf`r=it bun s[ le aduci, ]nt`ia=i dat[ scrie la B`tlan aicea s[ vie, de la carile pentru acestea =i mai mult a te adeveri vii putea. Apoi pizma veche p[r[sind, pre Inorog la priete=ug pofte=te, c[ cu acesta chip lucrurilor monarhiii noastre mare folos, iar[ \ie nespus[ odihn[ =i ]ntemeiere precum s[ va na=te, adeverit s[ fii. C[ amintrilea tot pre aceast[ r[t[cit[ cale lucrurile m[rg`nd, ]n cea mai de apoi mare =i cumplit[ primejdie, pre to\i, pre noi, a ne a=tepta s[ =tii.1 Aceasta, dar[, o, Coarbe, ieste =tiin\a mea penMustr`ndu-l pentru du=m[nia =i persecu\iile fa\[ de un om drept ca Dimitrie, Toma atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ norocul este schimb[tor =i c[ soarta potrivnic[ de acum a rivalului s[u poate fi m`ine a sa. Tema fortuna labilis, frecvent[ ]n filozofia =i morala religioas[, este reluat[ =i revitalizat[, dintr-o perspectiv[ mai apropiat[ de spiritul laic, de g`ndirea renascentist[. Cantemir o va prelua =i o va folosi ]ndeosebi ]n Divanul, Istoria ieroglific[ =i Hronicul.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

195

tru Inorog =i aceasta ieste sf[tuirea mea cea prietineasc[, pentru carea pre numele cerescului Vultur m[ giur c[ ]n tot adev[rul ce am cunoscut =i am v[dzut aceia \-am povestit =i ce mai de folosul ob=tii am socotit, aceia te-am sf[tuit. Iar[ de ciia ]nainte, tu, iar[=i, precum vii, a=e f[.“ Corbul acestea de la +oim prin c`t[va vreme cu r[bdare ascult`nd (c[ cuv`ntul adev[rului de multe ori =i peste sim\ire inimile domolind, urechile spre ascultare pleac[), pre o parte, de ru=inea vicle=ugurilor ]nfruntate s[ f[cea precum nu at`ta la inim[ ]l ating, iar[ pre alt[ parte v[dzind c[ cuvintele +oimului =i adev[rate =i prietene=ti sint, a=ijderea ]n ascunsul inimii sale pentru acestea singur =ie dovad[ =i m[rturie fiind (c[ m[rturiia hiri=ei =i ascunsei =tiin\e dec`t toate dovedele mai doveditoare ieste), ]ndat[ la B`tlan trimas[ =i cum mai cur`nd la d`nsul s[ vie ]l chem[. Carile, dup[ porunc[, de la g`rle scul`ndu-s[ (c[ci pre acea vreme ]nc[ acolo s[ afla) =i la ]mpreunarea Corbului m[rg`nd, Corbul ]n tot chipul pentru politiia =i socotelele Inorogului ]l ]ntreb[ =i-l cercet[. }n carele nu mai pu\in[ adeverin\[ dec`t la +oim afl[, de vreme ce nu numai c`t cuvintele +oimului adeveri, ce ]nc[ =i toate amestec[turile Hameleonului de minciunoase le scoas[ =i de batgiocur[ le ar[t[.2 Cu a cestora cuvinte =i m[rturii, domirit =i domolit, Corbul la dul[ii v`n[tori, carii ]n mun\i s[ afla, porunci ca de vor videa
1 Subliniind ]nc[ o dat[ tr[s[tura de intrigant periculos a lui Scarlat Ruset, care venise prin Bucure=ti cu acelea=i planuri de z[d[rnicire a politicii de ]mp[care, Toma invit[ pe Br`ncoveanu s[-=i schimbe conduita politic[ pentru a evita o „mare =i cumplit[ primejdie“ =i s[ recheme pe Dimachi ]n \ar[ pentru a m[rturisi =i el adev[rul. 2 Sosit ]n \ar[, prin noiembrie 1704 (dup[ cum precizeaz[ unele izvoare muntene contemporane), Dimachi confirm[ spusele lui Toma cu privire la Dimitrie =i Scarlat.

196

Dimitrie Cantemir

c[ ]ntr-alt chip Inorogul ]n m[iestriile lor a c[dea cu putin\[ nu ieste (c[ci aprinsa vr[jm[=ie cuv`nt apofasisticos s[ dea nu-l l[sa), cu tot chipul s[ s[ nevoiasc[ ca spre pace =i priete=ug a-l ]ntoarce s[ poat[, =i cum mai cur`nd r[spuns s[ aib[.1

1 Convins de necesitatea unei ]mp[c[ri, dar prea m`ndru =i ros de o ur[ veche, nu d[ o dispozi\ie categoric[ („cuv`nt apofasisticos“) spionilor =i agen\ilor s[i la Istanbul, ci ]i consiliaz[ c[ dac[ nu-l pot captura pe Dimitrie, s[ g[seasc[ o formul[ de ]mp[care cu el. Realitatea era c[ schimbarea de atitudine a lui Br`ncoveanu oglindea prezen\a la demnitatea de mare vizir a lui Ahmedpa=a Calaili, protector al Cantemire=tilor.

PARTEA A 11-ECEA

Pre aceia vreme ]ntre dul[ii carii ]n mun\i s[ afla, una din pasiri (carea din cele supus[ step[na cea mai de sus \inea), foarte credincioas[ Corbului =i a toat[ monarhiia p[sirilor dreapt[ slug[ era. Aceasta, porunca Corbului v[dzind, mai mult ]ntr-alte socotele a sta nu s[ z[b[vi (c[ci pacea Inorogului tuturor dorit[ era), ce, ]ndat[ scul`ndu-s[, la un bun vr[jitoriu =i vechiu priietin al lor s[ dus[, pentru ca vrajea s[ ispiteasc[ de ieste cu putin\[ de at`tea cumplite rane inima Inorogului a s[ vindeca =i de s[ poate cu vreun chip spre priete=ug a s[ ]ntoarce? (Acesta era vr[jitoriul carile la cetatea Deltii Filului spusese precum peste doa[ dzile Inorogului o sam[ vor face. 1) Pre acesta, dar[, ]ntr-acesta chip pasirea aceia (precum mi s[ pare, Leb[da2 era, c[ci aproape de moarte c`ntecul cel mai frumos au c`ntat 3) ]ntreb`ndu-l,
1 Este vorba de acel masap-ba=i, care avertizase, ]n toamna anului 1702, pe Cantemir =i la care Br`ncoveanu trimite acum pentru tatonarea posibilit[\ilor de ]mp[care cu acesta. Reorientarea politicii domnului |arii Rom`ne=ti fa\[ de Dimitrie are loc ]n condi\iile viziratului lui Ahmed-pa=a Calaili, a=adar, la o dat[ cuprins[ ]ntre sf`r=itul lui septembrie — mijlocul lui decembrie 1704, c`nd acesta =i-a ]ndeplinit mandatul puterii supreme. 2 Leb[da: Cornescul banul (D.C.) — marele ban Cornea Br[iloiu, pe care Br`ncoveanu l-a trimis, ]n toamna anului 1704, la Poart[ cu scopul de a sonda posibilit[\ile de ]mp[care cu Dimitrie Cantemir. 3 Aluzie la moartea lui Cornea Br[iloiu, ]nt`mplat[ nu ]n vremea acestor demersuri, adic[ nu ]n toamna lui 1704, ci de abia prin decembrie 1705. Pomenirea mor\ii acestui dreg[tor muntean ]n contextul evenimentelor din 1704 demonstreaz[ c[ redactarea p[r\ii din Istoria ieroglific[ cu privire la evenimentele toamnei lui 1704 a avut loc de fapt c[tre sf`r=itul anului 1705

198

Dimitrie Cantemir

vr[jitoriul ]i r[spuns[: „Tu =tii c[ acmu vrajea mea nu trece, precum trecea od`n[oar[, nici alt vr[jitoriu ]ntre noi au r[mas, carile asupra jig[niii ace=tiia mreaje a ]mpleti s[ poat[. De care lucru, prietine=te v[ dzic c[ nici a mea, nici a altuia vraj[ trebuie s[ mai cerca\i, ce de acmu lucrul cu line=te =i cu bl`nde\e ieste s[ ispiti\i. Deci t`mplarea dup[ pofta voastr[ de va ie=i, ferici\i sinte\i, iar[ de nu, cu furtuna nu trebuie a v[ lupta, ce dup[ undele apelor v[ ieste a va l[sa. C[ci amintrile, toate vr[jile minciunoase sint =i c`nd vi\i nedejdui c[ mreajea asupra nepriietinului s[ ]mplete=te, atuncea voi ]ntr-]nsa ]nv[l[tuci\i =i ]mpletici\i v[ vi\i afla. Mai v`rtos acmu (precum foarte bine ]n=tiin\at sint) c[ toat[ u=ea vr[jitoreasc[ ]naintea Inorogului de=chis[ ieste, =i ]nc[ precum =i buni chedzi s[ i s[ fie ar[tat, adeveri\i s[ fi\i.“1 Leb[da, r[spuns =i ]nv[\[tur[ ca aceasta de la vr[jitoriu lu`nd, s[ dus[. Iar[ Inorogul, ]ntr-acea dat[ =tiind precum acelui vr[jitoriu bobii nu-i prea ]mbl[ =i teiele ]i sint cani ]mpleticite, socoti ca ]n vremea sl[biciunii lui cu d`nsul priete=ug =i cuno=tin\[ s[ fac[, ca nu c`ndai, cu vreme vrajea slujindu-i, ]mpotriva lui s[ s[ afle (c[ ]n str`mptori l[\imea priete=ugului s[ agonise=te, iar[ ]n l[\ime str`mptoarea neprietenii <i> s[ g[te=te). La carile pre un dul[oa=, carile cu d`nsul cuno=tin\[ avea, trimas[ (\incu=orul acesta n[scut, crescut =i a=e=i ]nc[run\it la oi era, ce =i la b[tr`sau chiar la ]nceputul anului 1706. }n orice caz, trebuie s[ consider[m posibil[ terminarea Istoriei ieroglifice nu mai cur`nd de anul 1706. O epoc[ relativ bun[, adic[ mai lini=tit[ pentru Dimitrie trebuie considerat[ cea care ]ncepe cu februarie 1705, c`nd fratele s[u Antioh reocup[ scaunul Moldovei. Aceast[ epoc[, probabil, a constituit un bun prilej pentru terminarea cel pu\in a p[r\ii finale a Istoriei ieroglifice, dac[ nu a celei mai mari p[r\i a acestei scrieri. 1 Cornea Br[iloiu are o ]ntrevedere cu masap-ba=i, care ]l informeaz[ c[ el nu mai are nici o influen\[ =i c[ ]ntruc`t fra\ii Cantemir au o mare trecere la Calaili, ar fi ]n\elept c[ Br`ncoveanu s[ pun[ cap[t luptei de intrigi =i s[ se ]mpace cu cei doi fra\i, altfel risca s[ se ]ntoarc[ asupra sa nenorocirea pe care o preg[tea lor.

Istoria ieroglific[. Vol. II

199

ne\e de minte tot \inc era). 1 Carile, la vr[jitoriu m[rg`nd, dzis[: „Inorogul ]mpreunarea ta a avea pofte=te, nu c[ doar[ vreo vraj[ de la tine cere, ce numai pentru cele viitoare t`mpl[ri a=e i-au n[st[vit, ca cu tine cuno=tin\[ =i priete=ug s[ lege“. Vr[jitoriul, de aceasta audzind, ]ndat[ de sfatul ce-i cerus[ Leb[da ]n minte ]=i adus[ =i bun[ vreme pentru ispita lucrului s[ fie aflat socotind, c[tr[ \incul cel b[tr`n dzis[: „De ]mpreunarea Inorogului foarte bine ]mi pare, c[ =i eu pentru une pricini voroave prietine=ti a avea ]nc[ de mult poftiiam, =i f[r[ de nici o z[bav[, numai s[ vie“. Tinchi=orul dzis[: „Tu bine =tii c[ mul\i sint gona=ii lui, carii ]n toate poticile ]l p[z[sc, cu care pricin[, a=e aievea =i c`nd voia i-ar fi, a vini nu poate, ce numai c`nd m`na ]i va da, atuncea precum va vini adeverit s[ fii“. 2 Vr[jitoriul dzis[: „Oric`nd voia ]i va fi, la mine f[r[ nici o grij[ s[ vie =i cu aceasta pricin[ de i s[ va t`mpla vreo primejdie ca aceia, ]n sufletul mieu s[ fie“. +i c[tr[ acestea pre to\i bobii =i teiele sale giur[m`nt ad[ogea. A=e, \incul cel b[tr`n r[spuns ca acesta aduc`nd, Inorogul, macar c[ multe ]mpotriv[ socotiia (c[ pre cela ce-l mu=c[ =erpele =i de =op`rl[ s[ fere=te), ]ns[ m[rimei sufletului biruin\a d`nd =i f[r[ nici o grij[ scul`ndu-s[, la l[ca=ul vr[jitoriului s[ dus[, cu carile ]mpreun`ndu-s[, dup[ cele multe =i ]n feliu de feliu zb[tute voroave, vr[jitoriul voroava pentru pacea cu Corbul ]nainte ]i pus[, dzic`nd precum vrajea ]i arat[ c[ acesta lucru la s[v`r=it va putea ie=i. Inorogul r[spuns[: „Precum p`n[ acmu, o, priietine, inima mea spre partea cea mai bun[ plecat[ au fost,
1 Dul[oa= la oi crescut, ]n b[tr`ne\e \inc: Hurmuz gelepul (D.C. ) — este vorba de un oarecare Hurmuz, negustor de oi cu rela\ii printre demnitarii de la Poart[. Fiindu-i amic apropiat, Dimitrie Cantemir ]l face intermediarul s[u pentru ob\inerea unei ]ntrevederi cu masap-ba=i. Abil politician, scriitorul cultiva rela\iile =i cu demnitarii dec[zu\i momentan din situa\ie, pentru a-i prinde bine alt[dat[. 2 Hurmuz gelepul ob\ine bun[voin\a lui masap-ba=i, care prime=te bucuros s[ ]ntre\in[ rela\ii de amici\ie cu Dimitrie.

200

Dimitrie Cantemir

a=e =i acmu tot spre aceia=i st[ruie=te. Numai a mea ]mpotrivnic[ fortun[ (carea, precum s[ dzice, ]nc[ din fa=[, ]n toate =i pentru toate a nu m[ dosedi nu p[r[se=te) nici voia inimii mele altora precum ieste a o ivi m[ las[, nici spre trebuin\[ ca aceasta nescareva chipuri vrednice de credin\[ a-mi ar[ta au ]nvoit. Ce, precum s[ dzice cuv`ntul (glasul cucului din glasul pup[dzii nedeos[bind), totdeauna urechile sale c[tr[ cuvintele mele surde =i de tot astupate =-au \inut.“1 C[tr[ acestea Inorogul pentru toate cele la mijloc trecute c[tr[ vr[jitoriu povestiia, adec[ cum le-au fost ]ncep[tura vr[jbii, mijlocile delung[rii =i de multe ori ispita p[cii, carea, ]n c`teva r`nduri acmu lucrul ispr[vit \iindu-s[, mai pre urm[ tot am[git =i despre Corb viclenit s-au de=teptat.2 De acestea vr[jitoriul, pre am[nuntul ]n=tiin\`ndu-s[, toat[ dreptatea Inorogului da (c[ ipocrisiia drept[\ii la neamul vr[jitorilor foarte obiciuit[ ieste).3 }n scurt, s[ dzicem, vr[jitoriul dintr-]mbe p[r\ile at`ta de cu os`rdie s-au nevoit, c`t s-ar putea dzice c[ focul cu apa ar fi adunat =i ceriul cu p[m`ntul ar fi ]mpreunat, de vreme ce ]ntr-aceia=i dzi, pre Leb[d[ =i pre dul[ii v`n[tori acolea aduc`nd, cu Inorogul a s[ videa =i prin c`t[va vreme a s[ vorovi i-au f[cut4.
1 }n aceast[ epoc[ de nesiguran\[ =i de fr[m`nt[ri pentru destinul s[u politic, Dimitrie se socotea un nedrept[\it al soartei, adic[ un om nerealizat. 2 Av`nd loc ]ntrevederea dorit[, masap-basi, al c[rui nume nu este dezv[luit, sf[tuie=te pe Dimitrie c[ momentul politic este propice pentru reluarea tratativelor de ]mp[care cu Br`ncoveanu. Cantemir se arat[ ]ns[ sceptic, subliniind c[ toate ]ncerc[rile de reluare a rela\iilor au fost p`n[ la urm[ nesocotite de domnul |[rii Rom`ne=ti. 3 Cantemir consider[ dreptatea acordat[ de masap-basi un gest ipocrit, f[r[ ]ns[ a motiva aceast[ opinie. Mai justificat[ ni se pare generalizarea c[ to\i demnitarii otomani erau ni=te ipocri\i, deoarece ]n fa\[ ]\i d[deau dreptate, iar ]n culise puteau s[-\i preg[teasc[ soarta ce-a mai nepl[cut[. 4 Sub patronajul lui masap-ba=i are loc, ]n aceea=i zi, prima rund[ a tratativelor de ]mp[care ]ntre Dimitrie =i Cornea Br[iloiu, trimisul special al lui Br`ncoveanu ]n aceast[ chestiune.

Istoria ieroglific[. Vol. II

201

Ce-i ]ncoace =i ]ncolea, tractatele pentru pacea la mijloc puind, unii tr[gea, al\ii ]mpingea, iar[ ceva de adev[r =i de folos nu s[ alegea. Deci cu to\ii lucrurile a=e ]mpletecite =i ]ncurcate v[dzind (c[ c`nd cineva adev[rului a s[ ]ndupleca nu va, ]ncurc[tura minciunilor nu cu lesne de dezlegat s[ ]nnoad[), soroc vrajbei ]n 25 de ani pus[r[, pentru ca de acesta lucru, pre Corb ]n=tiin\`nd, la ce mai adev[rat s-ar pleca s[ cunoasc[. 1 }ntr-aceasta vreme de armisti\ie vrajea vr[jitoriului mijlocitoriu a=e=i de tot s[ ]nchis[.2 Iar[ povestea pricinii era c[ vrajitoriul cel mare cu farmecele sale at`ta putere agonisis[, c`t pre toate vr[jile mute ]ntorc`nd, singur el numai, c`nd, ce =i cui vrea, vr[jiia (acesta era pe vremea c`nd mun\ii cei mari pre copacii de la Delta supusese =i ]n robiia celor =epte voievodzi ]i adusese, precum istoriia la locul s[u s-au pomenit)3, ce nici lui ]n mult[
1 Neput`ndu-se ajunge deocamdat[ la un consens, se hot[r[=te un armisti\iu de dou[zeci =i cinci de zile, timp necesar primirii de noi instruc\iuni din partea lui Br`ncoveanu. 2 A=adar, sose=te un timp c`nd influen\a lui masap-ba=i („vr[jitoriul mijlocitoriu“) scade cu totul, aceast[ etap[ ]ncep`nd cu data armisti\iului dintre Cantemir =i partea muntean[. Scriitorul nu precizez[ c`nd anume s-au ]nt`mplat aceste lucruri. 3 Expunerea evenimentelor trebuia s[ ne duc[ la presupunerea c[ ne-am afla spre sf`r=itul anului 1704, c`nd mai guverna Calaili. Precizarea c[ aceste tratative, mijlocite de masap-ba=i, aveau loc ]n timpul marii r[scoale a ienicerilor =i ulemalelor din vara anului 1703 are darul de a surprinde. Aceasta ne oblig[ fie s[ consider[m c[ partea a unsprezecea a Istoriei ieroglifice reia povestirea evenimentelor ]ncep`nd cu prima jum[tate a anului 1703, dup[ omor`rea marelui vizir Daltaban-pa=a (dar ar fi un nonsens, pentru c[ p`n[ dup[ r[scoal[ nu mai apare nici un mare vizir protector al Cantemire=tilor, care s[ oblige pe Br`ncoveanu la tratative), fie s[ consider[m c[ scriitorul comite o neglijen\[ sau o confuzie voit[ (care ]ncurc[ lucrurile), situa\ie ce ne conduce, de asemenea, la concluzia c[ redactarea acestor evenimente ]n ansamblul scrierii are loc spre sf`r=itul lui 1704 sau ]nceputul lui 1705. }n orice caz, distan\a de un an fa\[ de faptele descrise nu justific[ nicidecum o astfel de confuzie.

202

Dimitrie Cantemir

vreme tripodul nu i s-au st[ruit 1. }ns[ oricum ar fi fost, ]n vremea acestuia v[dzind dul[ii c[ vr[jea ceva cuiva adev[rat s[ vr[jasc[ nu poate, sorocul armisti\iii a-l lungi =i cu chip cani nepriceput din dzi ]n dzi a-l muta ]ncepur[.2 Inorogul, acestea nu c[ doar[ nu le cuno=tea, ce c[ci vremea macar cum nu-i slujiia, cu cuno=tin\a a le trece s[ f[cea. Iar[ nu prea mult[ vreme la mijloc trecu =i preste nedejdea tuturor, ca ciup[rca din gunoiu, a=e ]n mijlocul tuturor un vr[jitoriu at`ta de mare r[zs[ri, c`t de n[prasn[ ie=irea lui cu to\ii s[ cutremurar[.3 De aceasta Corbul de =tire lu`nd, ]ndat[ pre Uleu trimas[ ca, ]n mun\i suindu-s[, acolo ce s[ lucreadz[ s[ cunoasc[ =i Inorogul de ce s[ apuc[ s[ ispiteasc[ =i acmu pentru ]mpletirea mrejii asupra lui toat[ nedejdea curm`ndu-i-s[, tare porunc[ ]i dede ca de pacea pre carea Leb[da o ]ncepus[, cu toat[ nevoin\a s[ s[ apuce =i ca cum numai pentru aceia treab[ ar fi fost trim[s, c[tr[ Inorog =i c[tr[ alal\i s[ s[ arete.4 A=e, Uleul la mun\i
Aluzia — de altfel prea ]n treac[t — la un mare vizir ridicat pentru scurt[ durat[ ]n urma r[scoalei din anul 1703, pare a avea ]n vedere pe Damad Hasan-pa=a (octombrie l703 — septembrie 1704), predecesor al lui Calaili. 2 Ar p[rea c[ este vorba tot de acela=i (se vede c[ scriitorul nu =i-a confruntat tot timpul manuscrisul scrierii cu notele din „catalog“ sau cu propria sa memorie), ]ns[ precizarea c[ agen\ii nu puteau ]ntreprinde nimic arat[ c[ referirea se face la succesorul lui Damad, Calaili. }n orice caz, aceast[ secven\[ este foarte neclar[. 3 Vrajitoriul ca ciup[rca din gunoi: Mehmed-pa=a (D. C.) — Mehmed-pa=a Baltagi, care ia locul lui Calaili, ]ndeplinind demnitatea de mare vizir din decembrie 1704 p`n[ ]n mai 1706. Abil politician =i mare intrigant, el este protectorul constant al Cantemire=tilor. A=a se face c[ ]n timpul primului s[u vizirat urc[ ]n scaunul Moldovei pe Antioh, iar ]n vremea celui de al doilea (august 1710 — noiembrie 1711), acord[ domnia =i lui Dimitrie Cantemir. Cu aceste noi date, Istoria ieroglific[ readuce la zi povestirea evenimentelor. 4 Pentru c[ =i Mehmed-pa=a Baltagi, succesorul lui Calaili, era protectorul Cantemire=tilor, Br`ncoveanu se vede silit s[ trimit[ la Poart[ pe +tefan Cantacuzino (Uliul), ca s[ reia tratativele de ]mp[care ]ncepute de Cornea Br[iloiu =i ]ntrerupte c`tva timp.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

203

sosind, Leb[da, s[raca (acmu dzua cea mai de pre urm[ apropiindu-s[), la cuibu-=i s-au ]nturnat, unde nu preste multe dzile, ver=urile ]ncheindu-=i, c`ntecul =-au s[v`r=it.1 }n dzilele acestui vr[jitoriu Filul =i Inorogul mare ]ntrare =i ie=ire aflar[, de carea nepriietinii macar cum =tire a lua nu putur[. 2 Ce Filul, pu\in oarece l[comii <i> supus fiind, ]ntr-]mbe m`nule a sigeta s[ ispitiia (c[ de-amintrilea =i Filul nu prost siget[toriu era)3, de vreme ce ni asupra Corbului, ni asupra Strutocamilii mreajea a ]mpleti s[ nevoia, iar[ Inorogul, una numai =i aceia=i ]n g`nd av`nd, sau vreodat[ pe piatr[, sau vreodat[ supt piatr[ a fi socotiia, =i, precum s[ dzice cuv`ntul sau fericirea pe cap, sau Corbul pe st`rv s[ i s[ puie a=tepta. De care lucru, ]ntr-alte p[r\i nicicum ]ng[im`ndu-s[, vr[jea numai asupra Corbului ispitiia =i acmu vrajea spre bine ]ncepus[ a i s[ sfiti, de vreme ce =i mreajea ]ncepus[ a s[ ]mpleti. Ce, poate fi, toate vremea lor au, sau, cum s[ dzice (pasa empodion dia calon), toat[ ]mpiedecarea pentru bine, mreajea asupra Strutocamilii mai pre iu=or fiind a s[ ]mpleti (macar c[ pre am`ndoa[ deodat[ vr[jitoriul le ]ncepus[), acmu gata Filului s[ o dea pre vr[jitoriu
Cornea Br[iloiu, care ]ncepuse tratativele cu Cantemire=tii, prin intermediul lui masap-ba=i, se ]ntoarce ]n \ar[, l[s`nd ]n locul s[u pe +tefan Cantacuzino. Precizarea c[ Br[iloiu este ]nlocuit prin +tefan Cantacuzino, ]n condi\iile venirii la putere a lui Mehmed-pa=a Baltagi, reprezint[ un am[nunt pre\ios ]n sprijinul tezei noastre c[ scriitorul comite o inexplicabil[ confuzie atunci c`nd plaseaz[ aceste tratative ]n vremea marii r[scoale a ienicerilor =i ulemalelor din 1703. Moartea lui Cornea Br[iloiu are loc cu probabilitate pe la ]nceputul lui decembrie 1705. 2 Afirma\ie expres[, cu valoare de document, privind trecerea pe care o aveau fra\ii Cantemir la acest mare vizir, fapt ce nu poate fi neobservat de Br`ncoveanu, care consider[ c[ trebuie s[ ia ]n serios demersurile pentru ]mp[care. 3 Aluzie la faptul c[ Antioh era un pasionat v`n[tor =i un excelent s[get[tor, dup[ cum afirm[ Neculce. 4 Vr`nd s[ profite de aceste ]mprejur[ri at`t de favorabile, fra\ii Cantemir
1

204

Dimitrie Cantemir

]ndemn[.4 Filul, lu`nd mreajea, p`n[ ]n dzece dzile pre Strutocamil[ v`n[1. R`sul, carile ]n mun\i p[zitoriul Strutocamilii era, pentru mreajea ce s[ ]mpletis[ macar cum =tire nelu`nd, f[r[ de nici o grij[ la b`rlogu-=i s[ afla2. Iar[ Uleul, de ]mpletirea mrejii ]n\eleg`nd, cum mai cur`nd Corbului ]n =tire f[cu, carile, macar c[ de lucrul peste nedejdea lui t`mplat nu pu\in s[ tulbur[, ]ns[ nici moale s[ purt[, de vreme ce p`n[ a nu agiunge mreajea la locul ]ntinsorii, cu doa[ dzile mai ]nainte de la Corb la Pardos =i la alalte jig[nii rump[toare vestea mrejii agiuns[. Atuncea Pardosul, Hameleonul, Veveri\a, Guziul cel orb =i alal\i pre l`ng[ d`n=ii to\i, ]n toate p[r\ile s[ ]mpr[=tiiar[, a=e c`t pre to\i deodat[ mreajea a-i cuprinde nu putu.3 Iar[ Strutocamila, s[raca, ]n mreajea ce-i aruncas[ asupr[, cu coarnele carile odat[ ]i ad[osese ]ncurc`ndu-s[, atuncea de greu
]ncep demersurile pe l`ng[ marele vizir pentru reocuparea domniei. Antioh, mai lacom =i mai ner[bd[tor, cerea mazilirea lui Mihai Racovi\[ din Moldova =i a lui Br`ncoveanu din |ara Rom`neasc[, dar Dimitrie vroia numai mazilirea lui Br`ncoveanu (prob[ evident[ c[ scriitorul nu a r[mas numai la simple aspira\ii, ci a ]ncercat ]n mod practic ocuparea scaunului |arii Rom`ne=ti, ceea ce nu putea las[ indiferent pe orgoliosul Br`ncoveanu). Aspira\iile celor doi fra\i se realizeaz[ ]ns[ numai ]n parte: Mihai Racovi\[ este mazilit, ]n locul s[u fiind numit Antioh Cantemir, dar Dimitrie r[m`ne p[guba=, c[ci Br`ncoveanu, datorit[ banilor, ]=i men\ine domnia, situa\ia lui continu`nd s[ r[m`n[ forte. 1 Mihai Racovi\[ este mazilit la 14 februarie 1705, iar Antioh prime=te caftanul de domnie la 21 ale aceleia=i luni, dup[ cum precizeaz[ documentele vremii. 2 Mihalache Ruset (R`sul), ]n acea vreme capuchehaia („p[zitoriul“) lui Racovi\[ la Poart[, n-a aflat nimic de mazilirea ce se preg[tea st[p`nului s[u, situa\ie cu consecin\e nepl[cute at`t pentru domn c`t =i pentru grupul dreg[torilor devota\i. 3 Afl`nd despre apropiata mazilire a lui Racovi\[, +tefan Cantacuzino, agentul br`ncovenesc recent sosit de la Bucuresti, veste=te pe Br`ncoveanu. Acesta, tulburat de noua schimbare, de=i ]=i d[duse asentimentul ]n cadrul conven\iei de ]mp[care, avertizeaz[, la r`ndul s[u, pe Rusete=tii de la Ia=i („locul ]ntinsorii mrejii: Ia=ii“). Astfel fra\ii Iordache, Scarlat =i Manolache Ruset fug din Moldova ]n |ara Rom`neasc[, ]mpreun[ cu Dediul Codreanu, socrul domnului.

Istoria ieroglific[. Vol. II

205

gem`nd: „Vede\i coarnele de ce treab[ mi-au fost“, dzis[, cu mari bl[st[muri =i sudalme pe Pardos =i pe Corb ]nc[rc`nd. Iar[ Hameleonul, din monarhiia pasirilor ]n monarhiia dobitoacelor trec`nd (precum mai sus s-au pomenit), dup[ a sa fire ceva=i macar necl[tit =i neamestecat nu l[s[, ce toate cu minciunile lui fr[m`nt[ =i ]n tot chipul le tulbur[. Mai v`rtos Pardosului de vechea vr[jm[=ie a pasirilor pomenind, cu totului tot spre vicle=ugul Corbului ]l a\i\[, precum din scrisorile carile la R`s trimisese, toat[ vr[jm[=iia asupra lor aievea ]=i ar[ta. Care c[r\i, la m`na Inorogului c[dzind, dup[ pacea carea cu Corbul f[cus[, Uleului le-au ar[tat =i p`n[ mai pre urm[ la m`na Brehnacii au agiuns.1 Iar[ c[derea scrisorilor acelora la m`na Inorogului ]ntr-acesta chip s[ t`mplase: Pe vreme ce mreajea asupra Strutocamilii ]n mun\i s[ ]mpletis[ =i ]nc[ la locul ]ntinsorii nu agiunsese, Pardosul c[tr[ R`s c[r\ile trimisese, carile p`n[ a agiunge la mun\i, unde R`sul s[ afla, Filul acmu epitropiia dobitoacelor de la vr[jitoriu luase. Deci jiganiia carea c[r\ile aducea, pre R`s neafl`nd (c[ci acmu el ]n ni=te gauri de stinc[ s[ ascunsese), ]n m`na Inorogului le-au dat. Pre carile, de=chidzindu-le, cu singur[ m`na Pardosului ]n chip ca acesta era scrise2:
1 Dup[ e=ecul avut ]n |ara Rom`neasc[, Scarlat Ruset, ajuns la Ia=i, ]=i ]nt[r`t[ fra\ii, ]n special pe Iordache, ]mpotriva lui Br`ncoveanu, c[ut`nd s[ re]nvie vechea du=m[nie ]ntre aceast[ familie =i cea a Cantacuzinilor de la Bucure=ti. Se ]nt`mpl[ ]ns[ ca ni=te scrisori ale lui Iordache c[tre Mihalache, ]n care ponegrea pe Cantacuzini, s[ cad[ ]n m`na lui Dimitrie Cantemir, care, cu prilejul tratativelor de ]mp[care, le d[duse lui +tefan Cantacuzino, iar acesta — tat[lui s[u. 2 Cantemir poveste=te, nu f[r[ umor, felul cu totul ]nt`mpl[tor ]n care ]i parveniser[ scrisorile. Pe c`nd Antioh ob\inuse domnia, Mihalache Ruset se ascunsese de fric[ ]n casa unui demnitar otoman („g[uri de st`nca“). A=a se explic[ faptul c[ persoana care ]i aducea coresponden\a din partea lui Iordache, neg[sindu-l, o pred[ lui Dimitrie. Scrisoarea de mai jos, compromi\[toare pentru Rusete=ti, con\ine insulte la adresa Cantacuzinilor, lucru ce demonstreaz[ c[ nu se ameliorase vechea du=m[nie dintre cele dou[ familii.

206

Dimitrie Cantemir

„R`sului, fratelui, s[n[tate! C[r\ile ce mi-ai trimis le-am luat. Pentru Uleu c`te ]mi scrii ]n\eles-am, pentru carile eu ]nc[ =i mai denainte ]\i scrisesem c[ credin\[ n-are =i precum comoara minciunilor =i izvorul amestec[turilor s[ fie \i-l perigr[psisem. Pre acesta mai v`rtos Camilopardalul l-au nebunit, de vreme ce i-au dzis c[ sam[n[ t[t`ne-s[u, Brehnacii, pasirii ceii uimite, carea sam[n[ celui cu ochi negri, mascara.1 Vrut-au dumnealor cu totului tot asupra dobitoacelor s[ st[p`neasc[, precum =i asupra pasirilor domnesc, =i aceasta nu pentru alt[, ce numai pentru ca s[-=i scoa\[ ]n fal[ c[ ei fac =i pot toate, precum s[ laud[ c[ =i epitropiia Strutocamilii ei au ispr[vit-o =i mreajea asupra Vidrii ei au ]mpletit-o. Iar[ pentru ce-mi scrii c[ pofte=te Corbul s[ te vadz[, at`ta s[-i dea pliscul de st`rv c`t ]\i pofte=te el binele t[u. Ce s[ =tii c[ nu ieste alt[ceva ]n socoteala lui, f[r[ numai c`t, m[rg`nd tu la d`nsul =i alalte pasiri =i dobitoace de mergerea ta audzind, s[ dzic[: „O, mare putere are Corbul, de vreme ce jig[nii ca acelea ]i m[rg la picioare !“ Deci iat[ c[-\i scriu, frate, Uleul o dat[ =i de da-ori de va vini la tine s[ \i s[ ]nchine, atuncea =i tu s[ mergi la d`nsul o dat[. Iar[ pentru aceasta, de va scrie ceva la Corb ]mpotriva ta, pentru ca s[ ne sparie cu ceva, las[ s[ scrie, c[ noi ]i vom =ti da r[spunsul. Iar[ de s[ vor ispiti =i alt[ ceva, mai mult de aceasta grij[ nu purta, c[ci avem noi ac de cojocul lor“2. Pre l`ng[ acestea mai era =i alte scrisori, a c[rora coprinMascara cu ochi negri: caraghioz, p[pu=[ de mascara vestit[ (D. C.) — acesta este epitetul pe care ]l d[deau Rusete=tii stolnicului. 2 }n scrisoare, Iordache afirm[ lucruri jignitoare fa\[ de unii Cantacuzini amesteca\i mai mult ]n treburile politice ale vremii: +tefan Cantacuzino, mincinos =i ]n=el[tor, se arat[ foarte m`ndru de faptul c[ Mavrocordat Exaporitul spunea c[ dintre to\i Cantacuzinii seam[n[ cel mai mult ca tat[l s[u, uimitorul stolnic, care nu este de fapt dec`t un caraghios, o p[pu=a de b`lci. C`t despre toat[ familia Cantacuzinilor, st[p`nit[ fiind de demonul m`ndriei, ]i convenea s[ se afirme despre ea c[ are at`ta putere asupra treburilor politice ale Moldovei, ]nc`t datorit[ ei a fost mazilit Duca =i a ajuns domn Mihai Racovi\[. Nici Br[ncoveanu nu trebuie socotit altfel, c[ci, st[p`nit de orgoliu =i de demonul
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

207

dere alte pricini ]ncuia, de a c[rora t`lcuire p`n[ acmu a altuia ]n=tiin\are, f[r[ numai a Inorogului, n-au dat. Acestea a=e, iar[ Corbul, pre o parte, precum mai sus s-au pomenit, pentru ]mpr[=tiiere jig[niilor tare s-au nevoit. Iar[ pre alt[ parte, scrisori v`rtoase la Uleu =i la Camilopardal scriia, ]n tot chipul rug`ndu-s[ ca, ori cu ce mijloc ar putea fi, pace cu Filul =i cu Inorogul s[-i fac[. 1 Filul cu ]mbe m`nule pacea priimiia, de vreme ce nu alt[, f[r[ numai a sa odihn[ socotiia. }nc[ =i p`n[ ]ntr-at`ta cuv`ntul c[tr[ Aspid[ ]=i dedese, c`t, Inorogul pace cu Corbul de nu va face, el f[r[ nici o ]mpiedecare va face =i, pentru a Corbului priete=ug, de toat[ fr[\iia Inorogului s[ va desp[r\i (ce giuruin\a prea pre lesne =i nesocotit[ mai mult[ ]ndoin\[ aduce dec`t credin\[). Pentru care lucru, =i Filului r[spuns[r[ c[ f[r[ Inorog a lui numai pacea nici o cred, nici o priim[sc. Deci, pre o parte Filul pre Inorog ruga, pre alt[ parte Camilopardalul tare ]l ]ndemna, Uleul nep[r[sit =i cu mare bl`nde\e =i cucirituri ]l cerceta =i pentru ca cuv`ntul p[cii s[-=i dea ]n tot chipul ]l poftiia. Carea, cum s-au legat =i ]n ce chip s-au s[v`r=it, la locul s[u mai pre urm[ s[ va dzice.2
puterii, ]i place s[ fie servit de Rusete=ti, pe care ]n realitate ]i ur[=te =i le dore=te numai r[ul. Miz`nd ]ns[ pe rela\iile lor la Poart[ =i ]n special pe ]nrudirea cu Mavrocordat, Rusete=tii afirm[ c[ au ei „ac de cojocul“ puternicilor din |ara Rom`neasc[. 1 Consecvent principiului s[u de politic[ duplicitar[, pe de o parte, Br`ncoveanu scrie Rusete=tilor de la Ia=i s[ fug[, iar pe de alta, scrie la Istanbul lui +tefan Cantacuzino, agentul s[u, =i lui Alexandru Mavrocordat s[ ]ntreprind[ demersuri serioase de ]mp[care cu fra\ii Cantemir. 2 Oferta de pace a cur\ii muntene este primit[ cu bucurie de c[tre Antioh, care, dornic de lini=te, declar[ mitropolitului Hrisant Nottara (Aspida de Palestina) c[ pentru c`=tigarea amici\iei lui Br`ncoveanu ar fi ]n stare s[ se lepede =i de fr[\ia lui Dimitrie, adic[ ar fi gata s[-=i rezolve situa\ia personal[ chiar ]n dauna fratelui s[u. Dar pe Br`ncoveanu ]l interesa ]n primul r`nd ]mp[carea cu Dimitrie, pe care ]l considera mai periculos, a=a ]nc`t pentru pacea cu acesta vor st[rui ]n acela=i timp Antioh, +tefan Cantacuzino =i

208

Dimitrie Cantemir

Iar[ acmu la cuv`ntul nostru, de unde am ie=it, s[ ne ]ntoarcem: Dup[ ce Strutocamila ]n mreaje s[ prins[, la GrumadziiBoului o adus[r[.1 Iar[ Lupul, Ciacalul =i alal\i carii partea Filului \inea, p`n[ la vinirea Filului, lucrurile monarhiii dobitoacelor a chivernisi ]ncepur[ =i pe jig[niile carile s[ ]mpr[=tiias[, p`n[ la vinirea Filului, iar[=i la locul s[u le adunase, f[r[ numai Guziul Orb =i Hameleonul, ]n fuga lor r[m`ind, ca cum s[m`n\a r[ut[\ilor =i tulbur[rilor ]ntr-al\ii de ar pieri, ]ntr-ace=tea s[ s[ p[zasc[..2 Iar[ ]nturnarea Pardosului la locul s[u a=e pre lesne n-ar fi fost, de nu l-ar fi ]mpuns la inim[ c[r\ile carile ]mpotriva Corbului =i a Brehnacii scrisese, c[ci =i Pardosul de pe socoteala vremii bine cuno=tea c[ c[r\ile acelea ]n m`na Filului sau a Inorogului ar fi c[dzut, =i acmu, el, deodat[, ]n monarhiia pasirilor capul aciu`ndu-=i, nu f[r[ frica vie\ii acolea s[ z[b[viia. De care lucru, dec`t supt pliscul Corbului, supt hortumul Filului a tr[i mai bine a fi socoti. +i a=e, nu mult acolea z[b[vindu-s[, prin ]ncredin\area Lupului, iar[=i la locu-=i s[ ]ntoars[.3 Iar[ descoperirea c[r\ilor Pardosului c[tr[ Uleu ]ntr-acesta chip au fost: Filul, cu toat[ nevoin\a priete=ugul Corbului a dob`ndi nevoindu-s[ =i pentru ca cu descoperirea vicle=ugului PardosuMavrocordat. Ne afl[m prin a doua jum[tate a lunii februarie sau ]nceputul lui martie 1705, ]n orice caz, ]n vremea c`nd Antioh nu venise ]nc[ ]n \ar[ s[-=i ia tronul ]n primire (plecarea lui va avea loc prin mai acela=i an). 1 Dup[ mazilire, Mihai Racovi\[ este adus la Istanbul, unde, dup[ cum spune Neculce, este aruncat ]n ]nchisoare, fiind acuzat de boieri, la sugestia lui Antioh, c[ jefuise \ara. 2 P`n[ la sosirea sa ]n \ar[ (21 mai 1705), Antioh Cantemir nume=te caimacami (loc\iitori de domn) pe Lupu Bogdan hatmanul — care nu fusese omor`t ]n prima domnie a lui Racovi\[ — =i pe Maxut serdarul. La rug[mintea acestora, boierii fugi\i revin ]n \ar[, ]n afar[ de Dediul Codreanu =i de Scarlat Ruset. 3 Printre boierii ]ntor=i, care primiser[ asigur[ri din partea lui Lupu Bogdan, se afla =i Iordache Ruset, care nu vroia s[ mai r[m`n[ la curtea din Bucure=ti de teama descoperirii unor scrisori insult[toare la adresa lui Br`ncoveanu =i a stolnicului.

Istoria ieroglific[. Vol. II

209

lui =i a Hameleonului, mai tare spre ura lor s[-l porneasc[, pre Inorog pofti ca, chem`nd pre Uleu, s[ i le arete. C[tre carile Inorogul dzis[: „Nu ieste, frate, lucru de cinste a=e ]ndat[ s[ ne ar[t[m, c[, c`nd m`na ne d[, macar ceva= r[ul a face nu pestim. Ce mai cu cale socotesc a fi ]nt`i de la al\ii pentru acestea =tire lu`nd =i ei ]nt`i rug`ndu-ne, apoi noi pofta s[ le facem.“1 +i nu mult, una din molii 2, la Uleu m[rg`nd, precum ni=te c[r\i ca acelea la m`na Inorogului s[ afl[ ]i spus[. Uleul, de lucru ca acesta =tire lu`nd, ]ndat[ cu mari lingu=ituri =i cu capul p`n[ la p[m`nt plecat c[tr[ Inorog vini, i s[ ruga, dintr-ad`ncul inimii gemea =i c[r\ile s[ vadz[ ]l poftiia. Inorogul ]nc[=ile, nu pu\in, ]ntrei =i ]mp[tri \eremoniile, ce p`n[ mai pre urm[, de multe rug[minte biruit fiind, s[ le citeasc[ ]n m`n[ i le dede.3 Uleul, cartea de=chidzind, o slov[ citiia =i de n[caz o dat[ pre n[ri pufniia, un r`nd s[v`r=iia =i de mare r[u la p[m`nt piuind s[ tr`ntiia, ce s[ dzic[ de m`nie nu =tia, ce s[ r[spundz[, de dosad[ nu putea. Sughi\ul pieptul ]i astupa, flegma ]n grumadzi ]l ]neca, ]n locul cuv`ntului, oftare, =i ]n locul voroavii suspinare-i ie=iia. 4 Uleul, acestea v[dzind, de prorociia +oimului, carea mai denainte vreme c[tr[ Corb dzisese, aminte ]=i adus[. }n scurt, s[ dzicem, dup[ multe
1 Av`nd ]n m`n[ scrisorile lui Iordache, insult[toare la adresa cur\ii de la Bucure=ti, Antioh, pentru a ]nvenina =i mai r[u lucrurile, sf[tuie=te pe Dimitrie s[ le arate lui +tefan Cantacuzino, aflat la Istanbul pentru tratative, dar acesta refuz[. Lucrurile se petrec ]n 1705, ]nainte de mai, adic[ ]nainte de plecarea lui Antioh ]n \ar[. 2 Una din molii: Zaharia ( D.C.) — scriitorul nu d[ nici un alt am[nunt asupra persoanei. Expresia av`nd sensul de parte dintr-un tot, ar urma ca termenul molie s[ desemneze o categorie social[, probabil aceea a agen\ilor sau spionilor particulari, spre deosebire de cei ai statului. 3 A=adar, un agent particular al lui +tefan Cantacuzino, sau chiar al lui Antioh, afl[ de scrisori =i ]l anun\[ pe =eful agen\ilor munteni, care roag[, la r`ndul s[u, pe Dimitrie s[ i le arate. 4 Este remarcabil[ aceast[ sugerare a st[rii de m`nie ce se consum[ numai ]n mimic[ =i gesturi neputincioase.

14 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

210

Dimitrie Cantemir

a Uleului rug[minte, Inorogul c[r\ile ]n m`na Brehnacii le trimas[. Ce Brehnacea, ca cela ce ]n mult[ t[cere era ]nv[\at[, cu totului tot (precum mi s[ pare), aceste c[r\i despre Corb p`n[ ast[dzi t[inuite le \ine.1 Poate fi, ]n vremea lor anagnostis a le citi, filosof a le t`lcui =i therapevtis slujba a le plini s[ va afla2 (c[ precum dreptatea ]n veci astupat[, a=e vicle=ugul p`n[ mai pre urm[ f[r[ plat[ s[ r[m`ie nu poate). A=edar[, dup[ v`narea Strutocamilii, siloghismul Corbului ]n barbara, carile odat[ ie=is[ ]n: cra, cra, cra, acmu aievea pre limba Strutocamilii s[ ]n\elegea Racova. Care stihii pre am[nuntul, dup[ me=ter=ugul cabalistilor t[lm[cindu-s[, 3 va s[ dzic[: R[u, ai, capul, oh, vai, ah. +i adev[rat, dar[, c[ ascuns[ a numelui acestuia tain[ cu lucrurile mai de pre urm[ foarte bine =-au r[spuns, de vreme ce ]n mreaje ]ncurcat[, pe Grumadzii-Boului c[lare puind-o, mult r[u i-au dat de cap =i nespus ah =i vah din focata-i inim[ ie=iia, unde via\a ]n vremi =i gium[tate de vreme s[-=i petreac[ o l[sar[.4
Lu`nd scrisorile de la Dimitrie, +tefan Cantacuzino le ]ncredin\eaz[ tat[lui s[u, care, nevr`nd s[ ]nvenineze lucrurile, socote=te ]n\elept s[ nu le dea lui Br`ncoveanu, adic[ s[ le ]ncuie ]n arhiva sa personal[. 2 Exprimare ironic[ la adresa stolnicului, obi=nuit s[ se foloseasc[ de anumite documente numai ]n cazuri extreme. Expresia ar putea fi tradus[ astfel: stolnicul va p[stra aceste scrisori p`n[ se va g[si un cititor ]n stran[ (anagnostis) s[ le citeasc[, un filozof s[ le explice =i un medic (therapevtis) s[ le administreze ca leac. 3 O practic[ divinatorie, cultivat[ de mistica iudaic[, const`nd ]n calcule cu cifrele corespunz[toare literelor care compun un nume, din acestea rezult`nd preziceri pentru destinul unei persoane. Interpretarea dat[ de scriitor localit[\ii Racova — mo=ia de ob`r=ie a lui Mihai Racovi\[ — este fantezist[, neav`nd ]n realitate nici o leg[tur[ cu adev[ratele practici cabaliste. 4 Scriitorul sugereaz[ c[ ridicarea lui Racovi\[ la domnie cu ajutorul cronc[nitului Corbului (Br`ncoveanu) nu s-a dovedit de bun augur, deoarece a fost mazilit =i ]nchis timp de doi ani =i jum[tate (acesta este ]n\elesul expresiei, de factur[ biblic[ „vremi =i gium[tate de vreme“). }n orice caz, este de presupus c[ Racovi\[ a stat ]nchis cel mult doi ani, c`t a domnit Antioh: 1705—1707.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

211

Iar[ Hameleonul (pre carile cu ce nume s[-l ]mpodob[sc =i cu ce titul s[-l sl[v[sc mult m[ mir, poate fi mai adev[rat s[m`n\a vicle=ugului =i simburile minciunii s[-l num[sc, c[ adev[rat vicle=ugul =i minciuna ca alalte odr[slitoare s[m`n\[ de ar avea =i ]n toat[ dihaniia s[m`n\a =i simburile de i s-ar usca, cu bun[ sam[ numai ]n singur Hameleonul pururea vie =i neve=tedzit[ ar r[m`nea, din carile ]n toat[ zidirea a s[ ]mpr[=tiia =i mai mult dec`t dint`i pre la to\i a s[ ijd[r] destul[ =i de prisosit ar fi). Acesta, iar[=i dzic, s[m`n\a vicle=ugului, r[d[cina r[ut[\ii, odrasla spurc[ciunii, cranga sc`rn[vii <i>, iasca sicofandiii, izvodul epiorhiii, pilda obr[zniciii =i v[psala polipichiliii1, Hameleonul, dup[ ce cu c`teva jig[nii cu fuga ]n p[r\ile nop\ii, ]n |ara Mun\ilor, sc[pas[ =i nu mult[ vreme ]ntr-acolo z[b[vindu-s[, prin monarhiia pasirilor trec`nd, iar[=i la locul prundi=ului vini,2 unde, ]ndat[ ce sosi, Inorogului =tire trimas[ (O, Doamne, ce obraz =i ce feliu de peli\[ peste obraz!) =i ca gre=ealele carile cu a altora ]ndemnare, iar[ nu din r[utatea lui, i-au f[cut, s[ i le ierte s[ ruga, =i iar[=i ca dint`i, rob neschimbat =i slug[ f[r[ prihan[ s[-i fie dzicea. C[tr[ acestea, mai cu de-adins s[ ruga ca, de va =ti vreun leac asupra mu=c[turii crocodilului, s[-l ]nve\e, c[ci ]ndat[ ce la locul prundi=ului au sosit, crocodilul s[-l fie prins dzicea, carile deodat[, macar c[ de tot nu l-au ]nghi\it, ]ns[ foarte de greu s[-l fie ]ncol\it s[ j[luia3. Inorogul, a firii, iar[ nu a pizmei, urme
1 Se remarc[ torentul de epitete =i expresii cu ajutorul c[rora scriitorul definitiveaz[ portretul moral al lui Scarlat Ruset. 2 La vestea mazilirii lui Mihai Racovi\[, Scarlat Ruset, de frica lui Antioh Cantemir, fuge ]n Transilvania („|ara Mun\ilor: Ardealul, Cr[iia Ungureasc[“) =i, trec`nd prin |ara Rom`neasc[ („|ara Pasirilor“), se ]ntoarce la locuin\a lui din Istanbul („locul prundi=ului“). 3 Ajuns aici, trimite un intermediar s[ roage pe Dimitrie de iertare, promi\`ndu-i c[ va redeveni „rob neschimbat =i slug[ f[r[ prihan[“ =i rug`ndu-l, ]n acela=i timp, s[ intervin[ pe l`ng[ hasechiu s[ nu-l mai urm[reasc[ pentru vechile lui datorii.

212

Dimitrie Cantemir

c[lc`nd,1 c[tr[ Plotunul2 (c[ci acesta era trimisul de la Hameleon) ce vinis[, r[spuns ca acesta dede: „Gre=ealele vicle=ugurilor acestora, o, Plotune, de mi-ar fi vinit de la un chip ca acela carile ]n r[ut[\i s[ nu fie fost ispitit, adev[rat c[ oarece, sau poate fi =i mult, voia mi s-ar fi betejit. Iar[ de vreme ce orice ]mpotriv[ mi s-ar fi t`mplat =i cu vicle=ugurile Hameleonului mi s-ar fi pricinit, spune-i c[ organul r[ut[\ii obiciuitele sale au ispitit =i au lucrat. Iar[ primejdiile carile am tras voii norocului mieu le dau, carile, p`n[ ]mpotriv[ ]mi va merge, ]nc[ mul\i Hameleoni s[ vor izvodi. Iar[ el acmu s[ =tie c[ acestea toate ca cum nu mi le-ar fi pricinit, a=e le-am luat =i ca cum nu mi le-ar fi f[cut, ase le-am uitat. El, cu trup, cu suflet, vicle=ug =i cu stat, cu fapt, r[utate ieste. Deci ]n care parte m[ voi uita? +i c[riia iert[ciune sau izb`nd[ s[ dau sau s[ iau? Agiunge-i lui, o, Plotune, singur =ie =i lucr[toriu =i izb`nditoriu s[-=i fie3 (c[ cu vreme celea ce din singure faptele rele ochiul drept[\ii izb`nde=te =i r[spl[te=te, nici voia ]mpotrivnic[, nici m`na vr[jm[=asc[ mai cu asupr[ a
Expresia: „Inorogul, a firii, iar[ nu a pizmei, urme c[lc`nd“, scoate ]n eviden\[ opozi\ia ]ntre ra\iune, reflectarea modelului de conduit[ oferit de natur[ omului, ]n care subiectivitatea este exclus[ =i st[rile afective (ura, ranchiuna) generatoare de comportamente subiective, adeseori nedorite. Sensul acestei expresii ar fi: Dimitrie Cantemir, urm`nd modelul naturii =i nu al urii... („urma“ este luat aici ]n sensul termenului grecesc tipos, care ]nseamn[ =i urm[, ]ntip[rire, dar =i model de urmat; de stabilit leg[tura de sens =i cu expresia populara; „a c[lca pe urmele cuiva“, adic[ a accepta ca model de conduit[ pe cineva). 2 Plotunul (cerbul): Scarlat Caragea (D. C.) — un membru al familiei Caragea este folosit de Scarlat ca intermediar pentru iertarea pe care i-o cerea lui Dimitrie. 3 Dovedind bun[voin\[, Dimitrie ]i r[spunde c[ iart[ =i uit[ toate r[ut[\ile comise ]mpotriva lui, Scarlat urm`nd s[ devin[ r[zbun[torul („izb`nditoriul“) propriilor sale f[r[delegi, ]ntruc`t „ochiul drept[\ii“, Dumnezeu, va pedepsi totul. }n ceea ce prive=te explicarea propriei sale conduite, scriitorul se prezint[ ca partizan al fatalismului: se impun de la sine astfel de rele, cineva trebuie s[ devin[ victima destinului.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

213

afla poate). Iar[ pentru leacul ce m[ ]ntreab[, ]i vii spune c[ alt[ceva mai mult nu =tiu, f[r[ numai visul carile od`n[oar[ dzic s[ fie visat, precum ieste =i precum adev[ra\ilor onirocri\i 1 s[ cade s[-l t`lcuiasc[ (c[ cine spune minciuna, ]nt`i obrazul ]=i ru=ineadz[, iar[ mai pre urm[ sufletul ]=i ucide). Iar[ cela ce oa[ de vipere bea puii prin p`ntece cu mari chinuri na=te, precum =i el, giur[m`nturile ]nghi\ind, p`ntecele sufletului despic`ndu-i, pre unde nici s[ g`nde=te, pre acolo ]n ocara a toat[ lumea vor s[-l scoa\[. A=ijderea, a sulemendri\ii ]nv[\[turi, carea spre ]nghi\irea oa[lor viperii le-au ]ndreptat, pofta r[ut[\ilor spre vicle=ugul =i c[lcarea drept[\ii aduc`ndu-l, cele de apoi mai rele dec`t cele dint`i i-au ar[tat, c[ c`nd prin spinii =i deas[ p[durea visului ]mbla, umbra necuno=tin\ii ]l acoperiia =i soarele adev[rului nu-l videa, c[ci ]ntre doa[ ]mpotrivnice chipuri cu cuvinte ]mpleticite ]mbla, umbra minciunilor precum lumina drept[\ii va astupa i s[ p[rea. Iar[ c`nd l`ng[ para focului s[ apropie, atuncea la ivala vicle=ugurilor sosind, de la p[m`nt p`n[ la nu[ri, adec[ preste toat[ lumea cu mari sunete, vestea r[ut[\ii lui au ie=it. Inorogul precum ]n munte ]nalt =ede prin vis i s[ p[rea, iar[ acmu ]n bun[ nedejde st[ruit, unde vicle=ugurile lui a agiunge nu pot, cu line=te via\a ]=i petrece. Pasirea neagr[ (carea Corbul ieste) cu neprietiniia ]n cap a i s[ pune neput`nd, din m`ndria sa gios c[dzind, la pace s[ pleac[. Iar[ Hameleonul, ]n groapa carea singur au s[pat, ]ntr-aceia=i singur au c[dzut; precum od`n[oar[ pre mine f[lcilor crocodilului nevinovat m[ v`ndus[, a=e acmu acela=i crocodil, ]n f[lci \iindu-l, nu-l ]nghite, ce-l suge, nu-l amestec[, ce-l ]ncol\e=te. Dup[ aceasta, sf`r=itul =i izb`nda drept[\ii ]n cur`nd s[ a=teapt[, ca ce au s[m[nat, aceia s[ secere, =i ce =-au a=ternut, pre aceia s[ s[ culce. Iar[ dup[ aceasta
Onirocrit — t[lm[citor de vise. Poz`nd ]n „adev[rat onirocrit“, Dimitrie ]=i ia sarcina, ]n fa\a lui Scarlat Caragea, s[ t[lm[ceasc[ el, cu obiectivitatea cuvenit[, visul Hameleonului.
1

214

Dimitrie Cantemir

via\[, fiii r[ut[\ilor, pre carii preste fire =i ]mpotriva a tot binele i-au pr[sit, spurcat ]l vor mo=teni, de vreme ce amintrilea firea ca o ]n\eleapt[ st`lciu st[rp =i f[r de road[ a fi l-au ar[tat.“ 1 Pentru acestea dar[, acmu agiunge =i la cuv`ntul nostru s[ ne ]ntoarcem. Filul, dup[ ce mreajea dup[ voie ]=i lu[, dup[ c`teva dzile din mun\i scul`ndu-s[, ]n monarhiia dobitoacelor, la locul epitropiii sale s[ dus[, ]n strajea mun\ilor =i a g`rlelor pre numai pre C[prioar[ l[sind 2 (fac[ cere=tii lucrul spre bine =i ]ncep[turile proaste spre sf`r=it bun s[ le ]ntoarc[) (c[ dec`t un muritoriu degetul ]n ap[ a-=i b[ga, cel nemuritoriu toat[ umedzala m[rii ]n clipala ochiului a usca mai pre lesne-i ieste). Ace=tea, a=e cu to\ii, cine=i cum putur[, un chip mai ales lucrurilor sale pusar[ =i cine=i la ale sale ]ntorn`ndu-s[, s[ a=edzar[. Iar[ toat[ greutatea lucrului ]n Inorog =i ]n Corb r[mas[. Am`ndoi, unul de altul, a s[ ]nfr`nge nu numai cu lucrul, ce ase=i nici cu g`ndul nu priimia. Corbul ]n ]ntemeierea sa cea vecinic[ s[ bizuia, Inorogul ]n dreptatea sa cea necl[tit[ s[ sprijeniia =i mai v`rtos ca acmu de at`ta vreme cu ispita =i deprinderea din toate dzilele ]mpotriva a toate vr[jile =i farmecele Corbului leacuri ca acelea ]nv[\ase, c`t toate nevoin\ele ]n z[dar =i toate ostenin\ele ]n darn ]i ]ntorcea. +i ]nc[ ]n vremea vr[jitoriului aceluia, nu pu\in[ nedejde avea c[ de nu va ]mpleti cumva mreajea asupra Corbului, asupra lui a=e=i nicicum nu o va ]mpleti.3 De
Dup[ opinia lui Cantemir, visul Hameleonului era o prevestire c[ cel ce sap[ groapa altuia cade singur ]n ea, deci Scarlat nu va sc[pa de ]nchisoarea bostangiilor, iar Br`ncoveanu nu va izbuti s[ ]nfr`ng[ pe Inorog. 2 Plec`nd la Ia=i, s[-=i ia ]n primire tronul (sose=te la 21 mai 1705, dup[ cum afirm[ izvoarele), Antioh las[ drept capuchehaie a sa la Istanbul numai pe Dumitra=co Caragea =i nu =i pe fratele s[u, Dimitrie, ca ]n prima domnie, de=i domnii rom`ni obi=nuiau s[ aib[ c`te doi reprezentan\i la Poart[, ]nseamn[ c[ rela\iile dintre cei doi fra\i se ]n[spriser[ destul de mult. 3 Prin urcarea lui Antioh Cantemir ]n scaunul Moldovei nu se rezolvase =i problema conflictului dintre Dimitrie =i Br`ncoveanu, fiecare socotind c[ nu
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

215

una am`ndoi s[ temea, =i aceia am`ndoi tare o ascundea, adec[ f[r[ veste unul altuia farmecele s[ nu cumva fac[, c[ amintrilea, de =tire lu`nd, energhiile a le opri, me=ter=ugurile a-=i batgiocuri =i f[r[ primejdie a s[ p[zi putea.1 Acestea =i ca acestea ei ]n inimile lor t[v[lindu-le =i pr[v[lindu-le, Uleul, cu mari rug[minte (cu porunca Corbului poate fi) la Camilopardos m[rg`nd (dup[ cum =i Corbul ]i scrisese), pentru pacea ]ntre d`n=ii mijlocitoriu s[ s[ puie ]l poftiia, ca doar[, prin buni chedzi, lucrul carile mul\i l-au ispitit =i a-l s[v`r=i nu l-au putut, el la bun =i cuvios sf`r=it l-ar aduce, c[ amintrilea vrajba aceasta a=e de va r[m`nea, f[r[ nici un prepus aievea ieste, dzicea, c[ asupra am`nduror monarhiilor cea des[v`r=it pieire =i pr[p[denie st[ruie=te.2 Aceste Uleul dzic`nd, Camilopardalul de ispr[virea lucrului s[ s[ apuce s[ giurui =i cu socoteala carea mai gios s[ va ar[ta ]ncepu. Ce acmu, pu\intel z[b[vindu-ne, pu\intele carile pentru firea =i via\a ace=tii jig[nii =tim s[ dzicem. 3 Aceast[ jiganie la trup c`t
trebuie s[ cedeze ]n favoarea celuilalt: domnul T[rii Rom`ne=ti, orgolios, se bizuia pe prestigiul acordat de func\ia de domn, fapt ce-l obliga s[ nu cedeze, iar Dimitrie se ]ntemeia pe principiul juridic al echit[\ii. Scriitorul se bizuia =i pe alte considerente, mai eficiente, =i anume c[ ]n lupta ]ndelungat[ cu Br`ncoveanu c[p[tase at`ta experien\[, ]nc`t putea preveni =i face inofensive m[=ina\iile acestuia, motivul cel mai puternic constituindu-l prezen\a la putere a marelui vizir Mehmed-pa=a Baltagi, protectorul s[u, care, chiar dac[ nu vroia s[ mazileasc[ pe Br`ncoveanu, cel pu\in nu-i l[sa acestuia posibilitatea de a face r[u lui Cantemir. 1 Totu=i, am`ndurora le era team[, c[ ]ntr-o bun[ zi unul va reu=i s[ aib[ succes ]n politica de culise ]mpotriva celuilalt. 2 Dat[ fiind, desigur, situa\ia forte a rivalului s[u, Br`ncoveanu decide ca +tefan Cantacuzino, =eful agen\ilor munteni de la Istanbul, s[ roage pe Alexandru Mavrocordat s[ medieze ]mp[carea cu Dimitrie. O dat[ cu prezen\a acestuia la tratative, demersurile ambelor p[r\i pentru ]mp[care intr[ ]ntr-o faz[ nou[, decisiv[, care are loc dup[ plecarea lui Antioh la Ia=i, adic[ nu mai devreme de vara anului 1705. 3 Urmeaz[ descrierea Camilopardalului, numele ]nsemn`nd, ]n grece=te, giraf[. Descrierea are doua p[r\i distincte: prima se refer[ la portretul fizic al

216

Dimitrie Cantemir

c[mila ieste de mare, piielea, ca cum cu soldzi ar fi, ]n feliu de feliu pestri\[ =i picat[ ]i ieste, de unde =i numele, poate fi, C[mil[pardos i s-au alc[tuit. Partea denapoi cu p`ntecele ]n sus ieste r`dicat[, ca cum ar fi a leului. Iar[ armurile =i picioarele denainte, cu piept cu tot, dec`t cum m[sura trupului ar pofti, mai sus sint r`dicate. Grumadzii ]i sint sulegedzi =i ginga=i =i din trupul cel gros =i m[minos, de ce m[rg spre cap, g`tlejul i s[ sup\ie. Capul cu a c[milii s[ asaman[, =i de mare ca cum ar fi de da-ori c`t a strutocamilii de Livia, ochii mier`i, ]n giur ]mpregiur, ca cum ar fi cu siurmea v[psi\i =i pre l`ng[ albu=uri ro=ii, ]ntorc`ndu-i ]ncoace =i ]ncolea, groznic caut[. }mbletul ]i ieste de tot schimbat, =i a=e=i tuturor dihaniilor, precum celor de uscat, a=e celor de ap[ ]mpotriv[, c[ nu-=i mut[ pre r`nd picioarele, nici unul dup[ altul le duce, ce din partea cea dreapt[, pe am`ndoa[ odat[ =i deosebite, iar[ din partea st`ng[, c`te unul =i ]mpreunate, cu ]mbe p[r\ile totdeodat[ cl[tindu-s[, din loc ]n loc s[ mut[, ]ns[ la m[rs lesne =i sprintin[ ieste.2 Aceasta jiganie macar c[ dintr-am`ndoa[ monarhiile afar[ ieste,3 ]ns[ ]ntr-]mbe p[r\ile la mare cinste =i fric[ s[ \inea (c[ frica mai pe deasupra =i dragostea deplin din r[d[cini oarecum desp[r\ite ie=ind, la acela=i v`rv a evlaviii agiung), =i aceasta pentru doa[ pricini: una, c[ci cu to\i vr[jitorii, mare =i de mult[ vreme cuno=tin\[ av`nd, la multe farmece a o amesteca obiciu\i era (precum din ]nv[\[turile =i t`lcurile hrismosurilor lor s[ cunoa=te). A doa, c[ci ]nc[ de demult era a=edzat[ ca hrana ei pre an dintr-aceste monaranimalului luat la propriu, iar cea de a doua, la persoana lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. 1 Scriitorul intituleaz[ aceast[ parte „hiri=[ perigrafiia (descrierea la propriu — n.ed.) Camilopardalului: n-are t`lcuire“, ceea ce ]nseamn[ c[ nu trebuie s[ c[ut[m ]n ea vreo simbolic[. 2 Urmeaz[ caracterizarea lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care nu era, ]ntr-adev[r, nici muntean, nici moldovean, ci grec, numit mare dragoman al Por\ii Otomane, ]n 1673, dup[ moartea lui Panaioti Nikussios.

Istoria ieroglific[. Vol. II

217

hii s[ s[ or`nduiasc[, hrana nu at`ta de mult[, c`t era de scump[, c[ci nu carne, iarb[ sau alt[ materie s[\ioas[, ce sau argint, sau aur, de multe ori =i diamanturi era (c[ci ]ntre toate jig[niile numai acesta f[r[m[turile diiamantului =i alte pietri scumpe a amistui poate). De care lucru, =i ea foarte aminte lua, ca nu cumva mai mult aceste monarhii strop=indu-s[ =i cu adese strop=iturile, mai mult sl[bind =i s[r[cindu-s[, obrocul ei cel din toate dzilele s[ scadz[.1 Despre tat[, neamul dintr-un ostrov s[ tr[gea, unde ni=te copaci s[ nasc, carii ]ntr-alt loc ]n toat[ lumea undeva nu s[ mai afl[. Poama copaciului aceluia nu din flori s[ leag[, ce din coaj[ cur[, mai toate jig[niile o m[n`nc[, ]ns[ nu o ]nghit, ce o amestec[. S[m`n\[ n-are, coaj[ ca alalte poame n-are, ce miedzul, simburile =i peli\a tot ]ntr-o form[ ]i sint. Aceasta a=e hiri=[ dintr-acest ostrov fiind, cu ru=ine ostrovan, iar[ cu cinste muntean a s[ numi =i a s[ \inea priimiia. Spre alte multe numere ce avea, singur[ din sine - tvn crusmjn mai hiri= s[-i fie =-au ales. 2 Iar[ despre maic[, dzicea c[ din neamul pasirilor ieste, ce lucru ]ntr-adev[r nu a=e s[ avea. C[ od`n[oar[ unul din
1 Date semnificative cu privire la rolul nefast al acestui om ]n politica de culise a celor dou[ \[ri rom`ne=ti: era foarte temut de domnii no=tri datorit[ func\iei sale importante la Poart[, care ]i permitea posibilitatea de a influen\a pe demnitarii otomani ]n amestecul lor ]n schimbarea domniilor de la Ia=i =i Bucure=ti („farmece: lucrurile Por\ii“). Pentru a le fi favorabil, domnii no=tri (]ntre care mai ales Br`ncoveanu) aveau de aceea grij[ s[-i acorde anual, ca un fel de tain („obroc“), daruri dintre cele mai costisitoare, care s[ satisfac[ l[comia nem[surat[ a acestui demnitar („amistuirea diamantului: nespusa l[comie“). Av`nd grij[ ca s[ nu i se mic=oreze cumva asemenea venituri =i daruri, Mavrocordat — spune scriitorul cu mali\ie — era preocupat ca \[rile rom`ne s[ nu s[r[ceasc[ prea tare (datorit[, desigur, jafului nemilos al unor domni de genul lui Constantin Duca sau al unor boieri de felul lui Iordache Ruset). 2 Pentru a ]n\elege datele pe care scriitorul le d[ cu privire la originea lui Mavrocordat pe linie patern[, re\inem: „Ostrovul carii na=te copaci ca carii aiurea ]n lume nu s[ afl[: Hios“; „muntean: cet[\ean de |arigrad“; „poama m`ncat[ =i ne]nghi\it[: Sachizul“, un alt nume pentru insula Hios. }ntr-adev[r,

218

Dimitrie Cantemir

corbi,1 vr`nd pe maic[-sa s[ ia, numai cu ]mpreunarea unii nop\i, iar[=i la p[rin\ii s[i o ]nturnase, pentru lipsa viderilor vinuind-o, care s[mn de hereghie ]ntre simen\iia lui =i p`n[ ast[dzi tr[ie=te, c[ precum Camilopardalul, a=e fiii lui a=e=i ]n tinere\e puterea viderilor slab[ le ieste. +i a=e, din corbi sco\ind kappa, r[m`n hiri=i orbi. 2 Ce pentru firea ei, acmu, destul, la cuv`ntul nostru s[ ne ]ntoarcem. Acesta, dar[, treaba aceasta a m`n[ lu`nd, ]ntre Inorog =i ]ntre Uleu =i ]ntre alal\i dul[i, carii acolea s[ afla, soroc pus[, ca la dzi la s[la=urile ei adun`ndu-s[ =i dintr-]mbe p[r\ile ce le-ar fi cuAlexandru Mavrocordat se tr[gea, dup[ tat[, din insula Hios, din Marea Egee, insul[ numit[ de turci Sachiz. Mai este demn[ de consemnat =i observa\ia, ironic[, a scriitorului, c[ marelui dragoman nu-i f[cea pl[cere s[ i se aminteasc[ originea sa umil[, hiot[, =i c[ prefera s[ se numeasc[ \arigr[dean. Fire orgolioas[ =i p[truns de con=tiin\a valorii proprii, Mavrocordat prefera ]ns[ titulatura - tvn crusmgn (de la oracole), asem[n[toare, simbolic, cu xaporitvn (de la secrete), pe care o purta cu adev[rat. 1 Unul din corbi: unul din domnii muntene=ti (D. C.). Pornind de la faptul c[ emblema |[rii Rom`ne=ti era corbul, Cantemir nume=te „corbi“ pe domnii acestui principat. Corbul, adic[ domnul muntean de care este vorba ]n povestea ce urmeaz[, nu este indicat nominal. 2 Ur`ndu-l pentru participarea la politica br`ncoveneasc[ fa\[ de sine =i fratele s[u, scriitorul ]ngroa=[, cu scop ofensator, unele am[nunte privind ascenden\a lui Alexandru Mavrocordat pe linie matern[. Astfel, mama sa, munteanc[, ar fi fost repudiat[ de so\ul s[u, „unul din domnii muntene=ti“, chiar a doua zi dup[ nunt[, c`nd descoperise c[ mireasa era lipsit[ de vedere, infirmitate ce s-a transmis apoi copiilor lui Alexandru, Ioan =i Nicolaie. }n realitate, lucrurile stau astfel: Ruxandra, mama lui Alexandru Mavrocordat, fusese ]ntr-adev[r c[s[torit[ mai ]nt`i cu un domn muntean, Alexandru Coconul (1623—1627), dar ]n urma repudierii sale de c[tre acesta, pe temeiul c[ era sa=ie (nu oarb[!), se rec[s[tore=te, pentru a doua oar[, cu Nicolae Mavrocordat din Hios, care este tat[l Exaporitului. Se vede ]ns[ c[ sl[biciunea vederii, de care sufereau fiii lui — la care face aluzie scriitorul — era o mo=tenire ereditar[ din partea bunicii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

219

vintele ascult`nd, lucrurile ]ncotro s-ar pleca s[ poat[ ]n\elege1 (c[ amintrilea jiganiia aceasta ]n alc[tuirile p[cilor vestit[ era2) =i ce mai cu cuviin\[ =i mai pe drept i s-ar p[rea, aceia s[ aleag[ (ce coada l[comiii de scaiul f[\[rniciii nespurcat[ =i curat[ a fi lucru peste putin\[ ieste). Deci dup[ cuv`ntul dat =i dzua sorocit[ cu to\ii la un loc s[ ]mpreunar[. Unde Camilopardalul, dintr-]mbe p[r\ile, toate pre am[nuntul dac[ ]ntreb[ =i toate pricinile vr[jbilor dac[ ]n\[leas[, nes[v`r=it[ pizma Corbului =i ne]nduplecat[ firea Inorogului cunoscu 3 (pizma =i ne]nduplecarea ]ntr-aceasta s[ deos[b[sc, c[ pizma merge ]nainte, iar[ ne]nduplecarea urmadz[). Din cele multe, Camilopardalul un cuv`nt aleg`nd, dzis[: „Corbul de pizm[ p[r[sindu-s[ =i Inorogul voii mele ]nduplec`ndu-s[, precum lucrul acesta vreo ie=ire va afla socotesc. Deci cuv`nt ca acesta cu hirograf ]nt[rit la m`n[ de-m vi\i da, de ]nceperea lucrului acestuia m[ voiu apuca. 4“ La aceasta Uleul cu ochii a clipi =i din grumadzi a adii ]ncepu, dul[ii coada ]ntre picioare =i urechile pe spinare a-=i ciuli s[ apucar[. Dup[ c`t[va t[cere, cu ochii unul c[tr[ al\ii, ca cei ]n furtu=ag prin=i c[ut`ndu-=i, precum de la epitropul pasirilor pozvolenie ca aceasta s[ nu fie av`nd r[spuns[r[. Iar[ Inorogul, apuc`nd cuv`ntul, dzis[: „A lucrului mieu singur eu st[p`n ]i sint =i cuv`ntul mieu din singur[ voia
1 Exaporitul consimte s[-=i ia rolul de mediator al ]mp[c[rii ]ntre Dimitrie =i Br`ncoveanu, stabilind propria sa locuin\[ ca loc pentru tratative. 2 Aluzie la faptul c[ Alexandru Mavrocordat fusese conduc[torul delega\iei Por\ii Otomane la ]ncheierea p[cii de la Carlowitz, dintre turci =i austrieci, ]n 1699. 3 }nc[ de la ]nceput, Exaporitul constat[ dou[ elemente ce constituiau o piedic[ serioas[ pentru ]mp[care: ura (pizma) lui Br`ncoveanu pentru Cantemire=ti =i firea ne]nduplecat[ a lui Dimitrie. 4 Av`nd experien\a proast[ a rolului jucat la pacea de la Carlowitz, dup[ care era s[-=i piard[ via\a datorit[ acuza\iilor aduse, =i, de asemenea, cunosc`nd firea schimb[toare a lui Br`ncoveanu, Mavrocordat cere un ]nscris delega\iei muntene la tratative, precum c[ domnul |arii Rom`ne=ti renun\[ la vechea sa ranchiun[ =i ]i acord[ lui toat[ puterea ca arbitru ]ntre cele dou[ p[r\i.

220

Dimitrie Cantemir

mea s[ \ine, pre carile sau a-l da, sau a nu-l da, ]n singur[ socoteala mea r[m`ne. De care lucru, dzic, c[ orice Camilopardalul ]ntre noi drept ar giudeca, spre aceia ]nvoitoriu =i priimitoriu sint. Dar[ voi ce dzice\i, o, priietinilor? Au iar[=i t[v[lituri de cuvinte a ispiti =i dup[ vechiul vostru obiceiu cu =uv[ituri vremea a v`na pofti\i? De ave\i ceva cu socoteal[ a gr[i =i cuv`nt vrednic de ascultare a povesti, acmu ]n fa\a adun[rii ace=tiia, dzice\i.“ Iar ei alt[ ceva a dzice nu putur[, f[r[ numai dzu[ s[ s[ puie poftir[, pentru ca mintea Corbului cerc`nd, de le va da pozvolenie ca aceasta s[ ]ntrebe.1 De aceast[ poft[ a lor, firea Camilopardalului oarecum s[ tulbur[ =i: „Ce poate fi r[spunsul =i pofta aceasta? — dzis[. Au nu-mi scrie Corbul aievea c[ cu mijlocul vostru orice vom alege, aceia s[ fie? +i precum toate a a=edza =i a alc[tui ]n voia voastr[ au l[sat, prin c`teva c[r\i ne ]ns[mneadz[? Dar[ acmu ce cuvinte brudii sint acestea? +i ce r[spuns dzice\i s[ mai ave\i =i ]nc[ de acmu ]nainte mintea Corbului s[-i cerca\i? Noi ]n lucruri ca acestea am b[tr`nit, c[rora ce r`nd =i ce or`nduial[ le-ar trebui foarte am ]nv[\at. Ce de pre cuvintele voastre vechea dzic[toare s[ adevere=te (c[ cine nu va s[ fr[m`nte, toat[ dzua cerne), ce =i eu fire-a=i fi vrut ca b[tr`ne\ele ]n copil[rie s[ mi s[ ]ntoarc[, =i a=e, cuvinte copil[re=ti ca acestea a asculta =i la lucruri brudie=ti a m[ uita s[ pociu. Iar[ acmu, ]n v`rsta carea m[ aflu, nu numai a grai, ce nici a asculta cuvinte bolb[itoare nu priim[sc.“2 Acestea cuvinte ale Camilopardalului, macar c[ tare, nu numai urechile, ce =i inimile le p[trundea, ]ns[ ei, s[lt[toare =i nest`mp[rat[ inima Corbului =tiind, c[tr[ chip ca acela cuv`nt
1 Dimitrie se arat[ bucuros pentru ]mp[care, dar agen\ii munteni cer o am`nare p`n[ c`nd primesc un r[spuns categoric de la Br`ncoveanu ]n aceast[ privin\[. 2 Pe Mavrocordat ]l mir[ foarte mult atitudinea lipsit[ de ini\iativ[ a p[r\ii muntene la tratative, din moment ce Br`ncoveanu ]l ruga pe el =i ]i acorda prin scrisori toat[ libertatea de a rezolva problema ]mp[c[rii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

221

apofasisticos s[ dea nu ]ndr[zniia. }ns[ iar[=i aceasta fa\[ a scoate mare fric[ avea, ]n ascunsul inimii aceasta \iind, ca, de s-ar t`mpla cumva lucrul deplin =i l[udat a nu s[ ispr[vi, nu ]n Corb, ce ]ntr-altul pricina s[ poate muta. +i aceasta era pricina carea cu acest feliu de =uv[ituri cuvintele a-=i rum[ga ]i f[cea. 1 Acestea Inorogul mai mult a s[ sc`r=ni neput`nd suferi, dzis[: „O, priietine, Camilopardale, tus[roas[ =i sughi\oas[ r[spunsurile jiganiilor acestora ]n div[ nu prinde, c[ci doa[ pricini sint carile, usc[ciunea cuv`ntului scornindu-le, umedzala tusei =i izvor`rea flegmei le ]nmul\e=te (c[ tot dobitocul un muget ce =tie fire=te ]l face, iar[ dobitocul ]n\eleg[toriu ]n\elegerea pierdzind, sau tus[, sau gemere, sau alt chip de glas dobitocesc scorne=te), una firea, iar[ alta asupreala firii. Firea, dzic, c[ci deos[bi de Uleu, alal\i to\i dul[i sint, la carii f[r[ l[tratul ]n g`tlej =i mu=catul ]n gur[ alt[ nu s[ afl[. De care lucru, c`nd vor ceva dup[ ]n\elegere s[ gr[iasc[, articulul glasului ]ntr-alt[ ceva, f[r[ numai ]n l[tr[tur[ =i breh[itur[, s[ deos[basc[ nu pot. A=ijderea alta, asupreala firii, dzic, c[ci neamul dul[ilor c`nd ceva n[caz, asupreal[ sau alt[ oarecare p[timire peste voie li s[ t`mpl[, atuncea nu numai cuv`ntul tocmit, ce =i l[tratul nealc[tuit uit`nd, de sc`ncitur[ s[ apuc[ =i de schil[l[itur[ [c[ ce suspinul cu lacr[mile la cei ]n doa[ picioare =i f[r[ pene (adec[ la dobitoacele platonice=ti2), aceia sc`ncetura =i schil[l[itura la dul[i ieste]. C[tr[ acestea, a triia =i alt[ pricin[ a s[ adaoge s-ar putea, c[riia singur eu martur neminciunos a-i fi a dzice voi ]ndr[zni. Carea ]n doa[ p[r\i s[ ]mparte, una ]n st[p`n, iar alta ]n st[p`nit. }n st[p`n, dzic, c[ singuri din sine st[p`ni lucrului de ar fi, ori spre ce mai de folos =i mai bine ar alege, spre aceia voia =i cuv`ntul =-ar da. }n
Se subliniaz[ nestatornicia lui Br`ncoveanu drept explica\ie a lipsei de ini\iativ[ a aparatului de spionaj, c[ci ]n caz de e=ec, nu asupra domnului |[rii Rom`ne=ti ar fi c[zut r[spunderea. 2 Dobitoc platonicesc: omul, dobitoc ]n doa[ picioare (D.C.) — aluzie la defini\ia dat[ de Platon omului : fiin\[ ]n dou[ picioare =i f[r[ pene.
1

222

Dimitrie Cantemir

st[p`nit, dzic, c[ ei supt a altora st[p`nire =i voie supu=i fiind, nu ce lor, ce ce celui ce-i st[p`ne=te place, aceia le caut[ a dzice =i a face (c[ c`nd sufl[ st[p`nul, atuncea r[sufl[ st[p`nitul =i ]n cuvintele slugii duhul domnului lucreadz[). De care lucru, socotesc c[ precum cea mult[ vreme cu acest feliu de ]ng[imele au trecut =i spre toate r[bdare necl[tit[ am avut, a=e =i de acmu ]nainte ]nc[ pu\in[ ]ng[duin\[ s[ avem, ca o dzi puindu-=i =i acestea aporii a-=i dezlega s[ poat[ =i cu acesta chip toat[ l[tr[tura =i sc`ncitura sf`r=itul s[-=i ia.“1 Dup[ aceste a Inorogului cuvinte, Camilopardalul, oarece m`niia potolindu-=i (carea atuncea de nu =i era zugr[vit[, iar[ mai pre urm[ ]n zugr[vit[ s[ s[ fie ]ntors vremea au dovedit-o), soroc ]n 20 ani pus[r[, ca chiarul r[spuns de la Corb lu`nd, adev[ratul cuv`nt a-=i da s[ poat[. A=edar[, ]ntr-acea dat[ cu at`ta voroava ]ncheindu-s[ =i cu to\ii ]mpreun[ ie=ind, cine=i la ale sale s[ dus[r[.2

1 Except`nd pe +tefan Cantacuzino, Cantemir d[ o explica\ie batjocoritoare a conduitei lipsite de ini\iativ[ a corpului de agen\i =i spioni ai lui Br`ncoveanu: fiind slugi ]n serviciul unui st[p`n, ei nu au dreptul la decizie, trebuind astfel doar s[ execute ceea ce li se porunce=te. 2 M`nia lui Mavrocordat, la ]nceput sincer[, devine repede „zugr[vit[“, adic[ ascunz`nd anumite interese, care ]l fac s[ accepte cu u=urin\[ o am`nare de dou[zeci de zile a tratativelor, p`n[ c`nd agen\ii munteni vor primi un r[spuns categoric de la domnul |[rii Rom`ne=ti.

PARTEA A 12-ECEA

Iar[ dup[ ce cine=i la locurile sale s[ ]ntoars[r[, dul[ii c[tr[ Corb carte ]ntr-acesta chip scris[r[: „Uleul =i to\i dul[ii Corbului, st[p`nului milostiv, cu plecate capete, s[n[tate! Dup[ ce ]nc[ de demult, dup[ a domnului nostru porunc[, ]n tot chipul am nevoit, ca doar[ pre vr[jma=ul Inorog dup[ a noastr[ voie a aduce am fi putut (carii nevoin\e =i ceriul =i p[m`ntul marturi ne sint), numai de vreme ce vr[jile nu ne-au slujit, mrejile nu l-au \inut, la\urile nu l-au oprit, seciurile nu l-au ]ncuiat =i tot feliul de m[iestrii a-l domoli nu l-au putut, de mare nevoie, nu ce-am vrut, ce ce-am putut ne-au c[utat a face. +i mai v`rtos de la trimisul Uleu ]n=tiin\`ndu-ne, precum spre aceasta =i voia domnului nostru s[ s[ fie plecat (c[ pasirile rump[toare, c`nd carne proasp[t[ a c`=tiga nu pot, prin st`rvuri =i prin ]mpu\iciuni foamea a-=i domoli obiciuite sint). De care lucru noi v[dzind c[ din dzi ]n dzi a norocului nostru c[ldur[ s[ r[ce=te =i oarecum a impotrivnicului s[ ]nc[ldze=te, am socotit ca s[ nu a=tept[m p`n[ de tot r[ceala ei ne va cuprinde =i toate m[dularele ne amur\i, ce cu un ceas mai ]nainte, cu bl`nde\e priimind-o, ]mpotriv[ s[ nu-i st[m (c[ norocul plecare, iar[ nu asprime priime=te). A=ijderea, de multe ori s-au v[dzut (c[ trestiia, dup[ v`nt plec`ndu-s[, s[ ]ndoie=te =i iar[=i s[ scoal[, iar[ bradul, ]mpotriv[ puindu-s[, din r[d[cin[ s[ pr[v[le=te, cu a c[ruia r[sturnare, cele de prin pregiur ml[di\e =i zmicele, strop=indu-s[, cu p[m`ntul s[ amestec[). De care lucru, cu tot sfatul ]mpreun[ pre Camilopardalul am rugat ca, ]n mijlocul nostru puindu-s[, cea dorit[ pace ]ntre domnul nostru =i ]ntre

224

Dimitrie Cantemir

vr[jma=ul Inorog s[ alc[tuiasc[. Ce Camilopardalul, macar c[ osteneala aceasta a priimi s-au ar[tat, ]ns[ de la noi hirograf ca acela au cer=ut, carile alegerea lui, oricum ar fi, s[ ]nt[reasc[ =i s[ adevereasc[. Ce noi, pozvolenie ca aceasta de la domnul nostru neav`nd, alt[ceva mai mult a-i r[spunde n-am avut, f[r[ numai c`t soroc am cer=ut, ca pentru acestea domnului nostru ]n =tire s[ facem. Deci acmu, iat[, p`n[ ]n 20 ani soroc avem, ]n carii dup[ pofta =i pl[cerea domnului nostru aievea r[spuns s[ avem ne rug[m. Iar[ noi ]n toat[ slujba gata =i neobosi\i vom fi.“1 La aceasta a dul[ilor scrisoare, Corbul ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Cu mila a cereascului Vultur, Corbul, mai-marele epitrop a monarhii tuturor pasirilor, Uleului =i dul[ilor, carii ]n mun\i s[ afl[, s[n[tate! Cartea carea ne-a\i scris am luat-o, celea ce ne scrie\i, ]n\eles-am. La carile mai mult alt[ceva a v[ r[spunde nu avem, f[r[ c`t, iat[ c[, av`nd aicea l`ng[ noi pre Biholul de Cina, cum mai cur`nd ]ntr-acea parte ]l trimas[m, c[ruia toat[ plinirea puterii i-am dat, ca =i el ]mpreun[ cu priietinul nostru, Camilopardalul, orice mai de folosul nostru ar cunoa=te, aceia s[ fac[2 (Biholul de Cina la trup ieste negru, la cap alb, la picioare pag, la coam[ comos, ca caii de Schitiia, la isteciune din vulpe nu r[m`nea. Iar[ hiri=iia cea mai chiar[ ]i ieste totdeauna a r[gi =i nep[r[sit a mugi).3“
1 Agen\ii munteni de la Istanbul scriu lui Br`ncoveanu c[, pentru bunul mers al tratativelor, Mavrocordat cere o dovad[ de ]mputernicire ca arbitru al situa\iei. 2 Biholul de Cina: patriarhul Ierusalimului (D.C.). Patriarh al Ierusalimului era Dositei Nottara (1699—1707), unchiul lui Hrisant. Br`ncoveanu r[spunde agen\ilor de la Istanbul c[ le trimite pe Dositei ca ]mputernicit al s[u la tratativele de ]mp[care, acesta urm`nd s[-=i conjuge misiunea cu aceea a lui Mavrocordat. 3 Trup negru: rasa, portul; picioare page: cu c[l\unii peste mestii; cap alb: batr`n (D.C.). Cantemir, care ]l ura pentru incorectitudinea acestuia fa\[ de tat[l s[u, ne transmite, ]n Istoria ieroglific[, un portret caricatural al lui Dositei: ]mbr[cat ]n

Istoria ieroglific[. Vol. II

225

Deci dup[ sosirea Biholului, la l[ca=ul Camilopardalului, iar[=i de iznoav[ adunare mare s[ f[cu 1, unde Camilopardalul un prolog ca acesta f[cu: „Duhurile a toat[ jiganie, o, priietinilor, ]n doa[ chipuri fac cl[tirea lor: una iute =i netocmit[, care na=te vrajba =i m`niia, iar[ alta moale =i tocmit[, carea line=tea ]ncep`nd, dragostea ]ntre d`nsele-=i scorne=te, ]nmul\e=te =i netulburat[ o p[ze=te. A=ijderea, de multe ori dintr-acea iute =i netocmit[ a duhurilor r[pegiune, muritorii, r[pi\i fiind, din carile ca dintr-o ame\al[ trezindu-s[, =i ca dintr-un sp[riiat =i tulburat vis de=tept`ndu-se, spre odihn[ =i line=te a s[ ]ntoarce s[ nevoiesc, ca celor obosite =i oarecum ]n[du=ite duhuri odihn[ =i r[paos s[ dea. De care lucru, ]n cl[tiri ca acestea mai cu de-adins doa[ sint de socotit: una, c[ \enchiul odihnii carile, unde =i c`nd va s[ fie mai denainte =i a=e=i din ]nceputul cl[tirii s[-l ]ns[mnedze. Alta, c[, p`n[ la ]ns[mnatul \enchiu va sosi, macar cum ceva=i lenevirii loc s[ nu dea, ce toate mijlocele =i ]mpregiurst[rile foarte cu mare osirdie s[ s[ p[zasc[ =i dintr-]mbe p[r\ile s[ s[ p[zasc[. C[ duhurile muritorilor asemenea sint v`nturilor cl[titului aier, carile =i pl[cut, =i ]mpotriv[ a sufla pot. Inimile cor[bii<i> pre nest[t[toare lucrurile t`mpl[rilor ca pre umerile m[rilor plutesc, sf`r=itul lucrurilor liman, ]ntrarea la liman, aflarea line=tii =i sc[parea din furtun[ ieste. Deci precum adese s-au v[dzut c[ cu nepaza c`rmaciului =i cu lenevirea cor[bierilor, acmu ]n sinul limanului ]ntra\i fiind, aceia pat, de carea ]ntre groznice undele valurilor au sc[pat. }ntr-acesta chip =i lucrurile voastre, ca un vas de multe valuri =i din multe p[r\i izbit =i str`nciunat, acmu la
mod obi=nuit cu o ras[ neagr[, cu p[r bogat ca o coam[ de cal =i ]nc[l\at cu ciorapi albi, b[tr`nul patriarh, viclean ca o vulpe, tot timpul rage =i muge=te. Dositei, aflat ]n rela\ii foarte bune cu Br`ncoveanu, care i-a tip[rit ni=te scrieri, a fost o figur[ cultural[ impresionant[ a vremii =i un fervent ap[r[tor al ortodoxismului ]mpotriva ofensivei catolicismului =i protestantismului. 1 Dup[ sosirea lui Dositei la Istanbul, se reiau tratativele de ]mp[care, tot ]n locuin\a lui Mavrocordat.
15 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

226

Dimitrie Cantemir

limanul ad[postirii =i la line=tea odihnirii s[ fie agiuns socotesc. Cea mai mult[ primejdie, precum s[ vede, au trecut. R[mas-au acmu ca ]n ad[post, pentru paza vivorului, fierul s[ s[ arunce, p`ndzele s[ s[ ]nv[leasc[, funele s[ s[ ]nt[reasc[ =i vasul, cu nerumpte odgoane, la margine leg`ndu-s[, s[ s[ sprijeneasc[, ca nu c`ndailea, despre uscat vivorul duhurilor f[r[ veste scornindu-s[, iar[=i m[rile odat[ c[l[torite =i valurile mai denainte trecute a le poftori s[ sileasc[, unde de nu cea de tot pr[p[denie, ]ns[ cea mai rea dec`t cea dint`i primejdie, poate s[ s[ t`mple. Iat[, deoparte, Inorogul singur c`rmaciu, singur vasul voii sale ]ncotro ar pofti a-l porni =tie =i poate, carile, ]n liman ]ntr`nd, cu ce odgon =i la ce st`nc[ vasul s-ar lega, singur din sine voii =i alegerii noastre au l[sat. Deci despre aceasta parte f[r[ prepus sint c[ ]n ad[postul odihnii vasul inimii sale, f[r[ nici o primejdie, cu groase odgoane, cu tari funi =i la credincioase locuri s[ va lega, unde, necl[tit r[m`ind, vivor c`t de repede, furtun[ c`t de mare =i holbur[ c`t de n[prasn[ a-l mai urni nu va putea (c[ mai pre lesne ieste v`ntului o mie de odgoane a rumpe =i o mie de fiiar[ a smulge, dec`t sufletului cinstei purt[toriu din cuv`ntul dat a s[ ]ntoarce). Acmu, dar[, lucrul r[m`ne c[, de vreme ce vasul Corbului prin epitropie ieste s[ s[ chivernisasc[, carile dintre voi ar fi acela carile voie slobod[ =i toat[ puterea s[ aib[ ca la locul ce vom cunoa=te noi c[-i mai de credin\[, cu funea carea vom dzice c[-i mai tare =i cu fierul carile vom pricepe c[-i mai de nedejde, acolo =i cu acelea s[ s[ lege =i s[ s[ priponeasc[. Deci carile epitropiia navarhului ar avea s[ mi s[ arete, ca cu acela cuvintele ob=tindu-mi, celea ce spre sf`r=itul lucrului ar c[uta s[ vorovasc[.“1 La aceste a Camilopardalului cuvinte, Uleul ar[ta precum lui
1 Mavrocordat ia primul cuv`ntul, \in`nd un discurs retoric, dup[ moda vremii, despre rolul binef[c[tor al p[cii ]n rela\iile interumane, eviden\iind ini\iativa =i sinceritatea lui Dimitrie la aceste tratative =i subliniind primejdiile la care s-ar expune cei doi rivali prin continuarea politicii de intrig[ =i ]nvr[jbire.

Istoria ieroglific[. Vol. II

227

nu numai piiedecele ]n picioare, ce =i g`rli\a ]n grumadzi i s-au pus, de vreme ce Corbul scrie precum tot lucrul pre sama Biholului au l[sat. Dul[ii acmu nici l[tra, nici sc`nciia, ce ca cei ce mu=c[ pe furi=, numai din semne s[ cuciriia, s[ mu=ce locul m`na nu le da, s[ latre iar[=i socotiia c[ adese =i de multe ori l[tr`nd, acmu a tuturor urechile de l[tr[turile lor s[ s[ fie deprins (c[ minciuna adese gr[it[ =i adev[rul gr[it ]n minciun[ ]l preface). Ace=tea t[c`nd, Biholul ]ntr-acesta chip a r[gi ]ncepu: „}ntre noi cineva, o, Camilopardale, hiri= =i cu deplin[ putere epitrop Corbului nu ieste, nici cineva pozvolenie ca aceia are, carile ce ar lega s[ fie legat =i ce ar dezlega, s[ fie dezlegat, f[r[ numai a ]mbe p[r\ilor pofte ascult`nd, cuvintelor giudec[tori, drept[\ii aleg[tori =i asupra celui de ob=te folos sf[tuitori =i ]ndemn[tori s[ fim. Nici a=i socoti cu cale a fi lucrul acesta supt siloghismurile aristotele=ti =i senten\iile platonice=ti s[ cadz[, nici p`n[ ]ntr-at`ta de ad`nc scocior`t ar trebui, ce numai inimile acmu plecate cu un chip mai pre iu=or s[ le alc[tuim (c[ funele socotelii mai mult dec`t ce vremea pofte=te, ]ntindz`ndu-s[, =i destindz`ndu-s[, din socoteal[, socoteal[ na=te =i din cuv`nt, cuv`nt izbucne=te, =i a=e, cele vechi trec`nd, altele noa[, ca ]n roat[, s[ ]ntorc). Ce de ieste lucrul vr[jbii ]n pace s[ s[ s[v`r=asc[, ei ]n de iei voroavele =i poftile s[-=i arete, iar[ noi, cele cu cuviin\[ din cele cu necuviin\[ aleg`nd, dup[ dreptate s[ giudec[m. Spre carea, de vor vrea a s[ odihni, bine, iar[ de nu, voia lor ]n m`na lor ieste =i precum le va fi pofta, a=e fac[.“1 Camilopardalul, cunosc`nd c[ socoteala Biholului spulb[rat, iar nu ]ntemeiat lucru ieste s[ fac[ (c[ci r[utatea Corbului poc[in\[ nu =tie), foarte s[ m`nie =i ]ntr-acesta chip r[spuns[: „De vreme ce socoteala lor au fost, o, priietine, pentru ca numai ]ntre
Adopt`nd o atitudine neangajant[, Dositei propune ca cei doi ]mputernici\i, adic[ el =i Mavrocordat, s[ nu se amestece prea mult ]n acest conflict, urm`nd ca ]mp[carea s[ fie mai ales rezultatul efortului celor dou[ p[r\i venite la tratative.
1

228

Dimitrie Cantemir

d`n=ii s[ s[ vorovasc[, alt loc de ]mpreunare s[-=i fie c[utat. Iar[ de au fost (precum Corbul, scriindu-ne, s[ roag[) lucrul acesta, cu mijlociia noastr[ s[ s[ caute, chipul al triilea, adec[ adev[rat epitropul Corbului, de fa\[ a fi ar fi trebuit, carile noi ce vom giudeca, ca cum singur Corbul ar fi, sau ast[dzi priimitoriu, sau ast[dzi nepriimitoriu giudec[\ii noastre s[ s[ arete. Ce acmu aievea ieste c[ =i acestea ispite sint =i ap[ ]n pi[ b[tut[. }ns[ ispit[ ca aceasta printr-un alt chip, lor asemenea, iar nu prin mine, s[ o fac[, c[ci nu mai pu\in pentru a altora dec`t pentru a mea cinste port grij[, =i inima carea voia ]n m`na mea =-au pus, precum pentru a mea, a=e pentru a lui, a sta mi s[ cade.“ +i a=e, Camilopardalul, de m`nie aprins, scul`ndu-s[, dintre d`n=ii ie=i.1 Iar[ dup[ ie=irea Camilopardalului din adunare, cu to\ii tulburat[ firea-i v[dzind, ]ntr-o ]ntristare cu t[cere amestecat[ ]ntrar[. +i mai v`rtos Inorogul cunosc`nd c[ din toate p[r\ile =i ]n voroav[, =i ]n fapt[ vicle=ugul nu lipsiia, ales c[ Corbul, macar c[ toat[ pozvoleniia Biholului dedese, ]ns[ Biholul, nest[t[toare socoteala Corbului =tiind, supt darea cuv`ntului s[ s[ lege nu vrea. Dul[ii, a=e=i din-ceput, spre ispr[virea lucrului cu piatra la deal siliia, de vreme ce toat[ cinstea =i agonosita lor ]n v`n[tori =i vr[jituri ca acela s[ sprijeniia. Uleul, macar c[ ]ntr-adev[r spre s[v`r=irea lucrului tare n[zuia, ]ns[ slujba aceasta supt titulul numelui lui plineala s[ ia poftiia, care lucru v[dzind c[ Corbul Biholului l-au or`nduit, oarecum c[ldura cu r[ceala amesteca =i, precum la d`nsul vreo putere nu ieste dzic`nd, tot lucrul asupra Biholului arunca. Camilopardalul, a=ijderea, singur numai schiptrul giudec[toriii nedejduind, apoi pre Bihol giudec[toriu, iar nu epitrop a s[ numi
Mavrocordat, ascult`nd interven\ia nesincer[ a lui Dositei =i dorind ca s[ fie el singur arbitru ]n aceste tratative, se ]nfurie =i invit[ pe cele dou[ p[r\i s[-=i continue convorbirile ]n alt[ parte, dac[ nu au ]ntr-adev[r nevoie de mediator.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

229

audzind, pricini, macar c[ adev[rate, ]ns[ nu f[r[ venin amestecate, arunca =i lucrul oarecum mai greu dec`t era a-l ar[ta siliia.1 Inorogul a tuturor, precum cuvintele, a=e chipurile bine socotind, de pre semnele ce la ival[ videa, adev[rat cuno=tea c[ toat[ greuimea lucrului nu at`ta ]n sine, pre c`t ]n l[comiia titulului giudec[toriii r[m[sese. De care lucru, ]ntr-acesta chip le vorovi: „Aceast[ a noastr[ vrajb[ nu proasp[t[, ce precum am dzice de veche acmu ]mpu\it[ ieste, pre carea ]nc[ de la p[rin\i, ca datoriia, rea mo=tenire preste voie =i ca cu m`nule ciunte am apucat-o. Aceasta, dar[, at`tea r[d[cini ]n toate p[r\ile, ]n lat, lung =i ad`nc aruncate av`nd, nu ieste cu div[, de s[ arat[ a=e de cu greu a s[ dezr[d[cina (c[ vrajba neprietiniii ca piatra cu var lucrat[ p`n[ ]n 40 de ani tot fiierbe). Ce c`t despre a mea parte ar fi, precum pururea =i ]n r[bdare =i ]n a=teptare gata am fost, =i de acmu ]nainte ]nc[ c`t[va vreme loc ]ng[duin\ii a da nu m[ voi feri. +i pentru ca pricina r[m`nerii vr[jbii eu a fi s[ nu m[ ar[t, ]nc[ un sfat am a v[ sf[tui, pre carile, audzindu-l, de va fi pl[cut, noi ]n de noi lucrul la s[v`r=it a duce s[ putem socotesc. Iar[ de nu, fietecarile la punctul s[u cel dint`i a s[ ]ntoarce cu voia sa s[ sluje=te. Sfatul mieu, dar[, ieste acesta: ]nt`ia=i dat[ Camilopardalului pentru ostenin\a carea p`n[ acmu ]n treaba noastr[ au f[cut, precum s[ cade, mul\emit[ prietine=te s[-i facem. Dup[ aceasta, la alt loc undeva, de iznoav[ s[ ne ]mpreun[m, unde ce cu nevoie =i ce pre lesne ]n lucrurile noastre ar fi s[ ]n\elegem. De ciia, carile mai aspre ar r[m`nea, de
1 Scriitorul ]=i d[dea seama de ce tratativele de pace b[teau pasul pe loc: Alexandru Mavrocordat era sup[rat c[ nu i se acordase ]n exclusivitate func\ia de arbitru. +tefan Cantacuzino, care, dup[ Dimitrie, ]nclina cel mai mult spre pace, se sim\ea, de asemenea jignit, fiindc[ nu i se acordase lui acest rol. Dositei, ]nvestit de Br`ncoveanu cu aceast[ responsabilitate, se ferea s[-=i ia ]n serios sarcina de onoare, cunosc`nd prea bine firea schimb[toare a domnului |[rii Rom`ne=ti, ]n timp ce agen\ii =i spionii munteni nu erau interesa\i nicidecum spre ]mp[care, vrajba =i intriga constituind ra\iunea lor de a fi.

230

Dimitrie Cantemir

acelea pre Camilopardal s[ ]n=tiin\[m, ca cu mijlocirea =i socoteala lui =i acelea a=edzindu-s[, ca pre un martur =i ]nt[ritoriu a=edzim`nturilor noastre s[-l punem“.1 Sfatul acesta Uleului pl[cu, Biholul nu-l lep[d[, dul[ii ]nc[ pentru bun[tatea sfatului cu capetele plec`nd s[mnul primirii ar[tar[. Ce nice sfatul Inorogului de ]ngem[narea g`ndului lipsit era, ]nt`i c[, v[dzind Inorogul pre Camilopardal precum asupra celorlal\i oarecum s-au m`niiat, ca =i mai mult asupr[-le s[-l porneasc[ siliia, ca doar[ pentru m`niie, ar uita l[comiia =i ]n fierb`nteala singelui cuv`ntul drept[\ii ar gr[i2 (c[ nu pu\in prepus era ca nu cumva cu aceasta pricin[ obrocul Camilopadalului de la Corb s[ s[ fie adaos, care lucru s-au =i t`mplat, precum mai gios s[ va dzice). A doa, ca doar[ ar putea cunoa=te la ce s[v`r=it bate a lor socoteal[, ce ar avea de la d`nsul s[ cear[ =i ]n ce feliu ar pofti s[ s[ a=edze acea ne]nc[lzit[ ]ntre d`n=ii r[ceal[ 3. A=edar[, cu to\ii ]mpreun[ scul`ndu-s[, a doa dzi ]ntr-alt loc s[ ]mpreunar[, unde ]nt`i Uleul ]ntr-acesta chip voroav[ f[cu: „Eu, o, priietinilor, unde nedejduiam c[ mai mult folos =i agiutorin\[ spre a lucrului ispr[vire vom avea, acolea semne ]mpotrivnice =i cuvinte cu zgr[bun\i de ghea\[ amestecate v[dzuiu (]ns[ pentru aceasta, ]ntr-aceast[ dat[ mai mult voroav[ a face nu pociu). De care lucru, dup[ a Inorogului ]ntreag[ sf[tuire, ale
1 Preocupat ]n modul cel mai sincer s[ ]ncheie pace, Dimitrie consiliaz[ pe participan\i s[ ofere daruri lui Mavrocordat pentru „ostenin\[“ =i propune s[ se continue tratativele f[r[ acesta ]n alt[ parte, urm`nd ca Exaporitul s[ arbitreze numai ]n chestiunile mai grele. 2 Miz`nd pe sup[rarea lui Mavrocordat ]mpotriva p[r\ii muntene, Dimitrie spera ca acesta, sub impulsul furiei, s[-i fac[ lui dreptate, f[r[ s[ mai fie nevoie de a-l r[spl[ti b[ne=te. 3 }n realitate, dup[ cum ]=i da seama =i scriitorul, sup[rarea Exaporitului era simulat[, prilej pentru el de a i se m[ri „obrocul“, adic[ darurile periodice din partea lui Br`ncoveanu.

Istoria ieroglific[. Vol. II

231

altora ]n chip de prorocii paradigmate ]ntr-o parte l[sind, acmu ]ntre noi cu line suflete =i ]mp[cate inimi, ce greu =i ce iu=or ]nainte ne-ar ie=i, cu osirdie s[ cerc[m, ca a=e, dup[ a lucrului trebuin\[, ]ntr-o parte l[sindu-ne, spre ce cinste= =i cu cuviin\[ ar fi s[ ne alc[tuim.“ Atuncea, Inorogul, v[dzind c[ boldurile Uleului ]n piielea Camilopardalului ]mpung, dzis[: „Eu ]nc[, o, priietine, mult m-am mierat c[ chipul pre carile singuri voi de cinstit =i de drept l-a\i ales, acela acmu ]ntre miiere amestec[ fiiere, =i foarte r[u ]mi pare, c[ci pricina mai dintr-ad`nc a cunoa=te nu pociu (c[ pricina cunoscut[ fiind, oric`t de aspr[ ar fi, vreun leac spre netedzirea ei s[ nu s[ afle nu poate).“ Biholul dzis[: „(Ucenicii Epithimiii supt dascalul Pleonexiii s[ supun1), ce acmu vremea acestor provlimate nefiind, la ale noastre enthimemate s[ ne ]ntoarcem. Inorogul ]ntr-o parte, Corbul ]ntr-alt[ parte trage, iar[ dreptatea pre calea sa va merge. Ce acmu ]nt`i trebuie s[ =tim pofta Inorogului de la Corb, ce =i carea ar fi.“2 Inorogul dzis[: „Eu, o, priietinilor, ceva greu =i f[r[ cale de la Corb nu poftesc, f[r[ numai el singur ]n sine socotindu-s[, ce va afla str`mb s[ ]ndreptedze, =i ce dreptatea pofte=te, s[ pofteasc[ =i s[ ]nvoiasc[. 1 Acmu, dar[, asemenea =i eu a =ti a=i pofti de la mine Corbul ce ar cere.“
Aluzie la faptul c[ sup[rarea lui Mavrocordat era simulat[, acesta a=tept`nd s[ fie pl[tit pentru serviciul cerut. Comportarea ]naltului demnitar st`rnise =i dezaprobarea lui +tefan Cantacuzino =i a lui Dimitrie Cantemir, nu numai a lui Dositei. 2 Plecarea lui Alexandru Mavrocordat constituie prilejul ca Dositei s[-=i ia asupra sa rolul de arbitru al tratativelor de ]mp[care, rol cu care =i fusese ]nvestit de Br`ncoveanu. Cunosc`nd bine dedesupturile acestui conflict, el ]ntreab[ pe Dimitrie care ]i erau preten\iile ca s[ se ajung[ la ]mp[care. 3 Este interesant[ preten\ia de principiu pe care o ridic[ Dimitrie: el nu dorea ceva ce ar fi fost nedrept, ci numai ]nl[turarea abuzurilor comise asupra sa de c[tre Br`ncoveanu.
1

232

Dimitrie Cantemir

Uleul dzis[: „Corbul de la tine alt[ceva nu pofte=te, f[r[ numai priete=ug =i dragoste adev[rat[.“1 Inorogul r[spuns[: „De vreme ce el priete=ug =i dragoste adev[rat[ pofte=te, iat[ c[ =i lui ca acelea=i a ne da i s[ cade (c[ toat[ pofta bun[ cu binele c[tr[ altul a s[ ob=ti pofte=te). }ns[ de pre ce vom ]ntr-adev[rat a cunoa=te putea, c[ unul c[tr[ altul aceia=i cerere =i dare pline=te (c[ voile de bine voitoare din cuv`nt ]ncep =i f[r[ z[bav[ ]n fapt[ sf`r=esc). Deci, c`t despre a mea parte ar fi, p[r[sind vr[jm[=iia neprietiniii, ]ndat[ toat[ giuruin\a =i plinesc (c[ nici mai mult ceva Corbul de la mine are a pofti). Care lucru, Corbului deplin a-i sluji nu poate, de vreme ce eu, deos[bi de aceasta, asupra lui =i alt feliu de dreptate precum s[ fiu av`nd ]n toat[ lumea =tiut ieste. De care lucru, atuncea numai s[ va dovedi precum adev[rat din vr[jm[=ie ]ntorc`ndu-s[, spre dragoste s[ fie purces, c`nd str`mb[tatea l[sind, dreptatea a lucra va ]ncepe. A=ijderea, ]mpotriv[ lucrul ieste de socotit, c[ Corbului despre mine pace d`ndu-i-s[, ]ndat[ toat[ odihna ]=i agonise=te, carea la mine nu ieste a=e, c[ci sint =i altele carile neodihna ]mi pricinesc, =i acelea toate de nu s[ vor spre odihn[ alc[tui, nici eu de tot a m[ a=edza =i a m[ odihni pociu (c[ priete=ugul adev[rat ieste de bun[voie ]nchisoarea sufletului ]n trupul strein =i p[timirile streine ca pre ale sale a le suferi). }ns[ nici cu socoteala ]ntreag[ s[ poate numi acela carile, focul a\i\ind, cu ochii ]n fum s[ stea, c[ macar c[ focul spre trebuin\[ s[ a\i\[, ]ns[ mai denainte a socoti trebuie ca fumului loc de r[zsuflare d`ndu-s[, celuia ce-l aprinde ]n[du=al[ s[ nu fac[. Deci de v[ ieste socoteala ca aceasta dragoste deplin[ =i adev[rat[ s[ s[ fac[, ]nt`i toate peristasele s[ s[ cerce =i
1 +tefan Cantacuzino ocole=te ]n mod voit fondul lucrurilor, declar`nd c[ domnul |[rii Rom`ne=ti se mul\ume=te cu o amici\ie sincer[ din partea lui Dimitrie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

233

afl`ndu-s[ precum s[ cade s[ s[ a=edze =i a=edzindu-s[ cinste= s[ s[ p[zasc[.“ 1 Biholul dzis[: „Ce =i carile pot fi acele \ircumstan\ii?“ Inorogul dzis[: „Dup[ a mea socoteala, sint acestea: }nt`i: ]mpu\ite ranele vr[jm[=iii, cu mehlemul adev[ratei dragoste ung`ndu-s[, s[ s[ t[m[duiasc[ =i toate asuprelele dintr-]mbe p[r\ile, ca cum nici n-ar fi fost, s[ nu s[ mai pomeneasc[ (c[ pomenirea asuprelelor ]nnoiesc =i ijd[r[sc neprietiniia). A doa: pentru cele viitoare lovituri bun[ paz[, ca de vor =i vini, a lovi s[ nu poat[, iar[ de vor =i lovi, a r[ni putere s[ nu aib[ (c[ ce s-au t`mplat o dat[, s[ poate t`mpla =i de alt[ dat[). A triia: vr[jm[=iia nu numai din gur[ s[ s[ p[r[sasc[, ce deodat[ cu cuv`ntul =i ciniile r[ut[\ii din m`ni s[ s[ lepede, ispitele s[ s[ p[r[sasc[, u=ile =i ferestrile sim\irilor, despre tot aburul =i v`ntul tulbur[rii astup`ndu-s[, tare s[ s[ p[zasc[, ca nu c`ndai nepriimitorii bunului acestuia lucru, vreme =i loc afl`nd, ]n casa line=tii oaspele tulbur[rii s[ poat[ b[ga (c[ v`ntul r[ut[\ii =i a vicle=ugului at`ta de sup\ire ieste, c`t nu numai prin g[uricea urechii destupate, ce =i prin inima supt l[cata socotelii ]ncuiat[ a r[zbate poate). A patra =i cea mai de treab[ ieste ca toat[ dreptatea s[ s[ plineasc[, pentru ca nu cumva, unul despre altul ]n pagub[ r[m`ind, mosor`tura aceii lovituri durerile vechi ]n minte s[ aduc[ (c[ paguba avu\iii la muritori din r[d[cina sufletului a fi s[ socote=te, pentru aceia, precum averea din suflet s[ fie s[ dzice =i la cei mai mul\i a=e s[ crede). Deci cu bun[ osirdie s[ c[ut[m trebuie, ca cine supt pagub[ ieste =i carile pricina aceii p[gubiri s[ fie fost s[ afl[m, de ciia, cu cump[na drept[\ii cump[nindu-s[, fietec[ruia partea ce i s-ar c[dea, dreapt[ ]mp[r1 Sesiz`nd lipsa de bun[voin\[ a p[r\ii muntene, Dimitrie riposteaz[, c[ ]n timp ce Br`ncoveanu se poate mul\umi cu pacea oferit[, el, Dimitrie, a fost ]n acest timp p[gubit, situa\ie ce oblig[ la o atent[ analiz[ a chestiunii ]n cadrul tratativelor.

234

Dimitrie Cantemir

\al[ s[ i s[ fac[. Nici dzic, o, priietinilor, pagube ca acela s[ s[ pomeneasc[, carile unul ]n pizma altuia pre la vr[jitori =i pre la v`n[tori ar fi pierdut, ce ca celea carile tir[ne=te streinele pr[d`nd, ca cum ale sale ar fi, le \ine =i f[r[ nici o pravil[ a drept[\ii le st[p`ne=te.“1 Uleul dzis[: „Adev[rat c[ precum ]n multe dreptate ai =i noa[ =i altora =tiut ieste. }ns[ am pofti ca =i acmu de la tine s[ audzim, ce ar fi acea dreptate =i cum s-ar putea plini?“ Inorogul dzis[: „}nt`i: birlogul carile de mo=ie ne ieste =i p`n[ acmu de c`teva ori Corbul tir[ne=te cu siloghismurile sale, unora =i altora l-au dat, de acmu ]nainte aceasta s[ nu mai adaog[ a face.2 A doa: ]n monarhiia dobitoacelor pasirile amestec s[ nu aib[, nici pliscul Corbului de piielea Boului s[ s[ mai ating[.3 A triia: toate cuiburile Corbului, carile mai denainte de acesta epitrop pasirilor au fost, Corbul de acmu ]ntr-]nsele nici s[ s[ oa[, nici pui s[ scoa\[, nici altor pasiri s[ le dea, ce dup[ dreptate, puilor Corbului carii s[raci de p[rinte au r[mas, ]napoi s[ s[ ]ntoarc[.4
1 }n timp ce primele trei puncte prevedeau posibilit[\ile de principiu pentru evitarea unor noi conflicte, punctul al patrulea, cel mai important, cere ca Br`ncoveanu s[ repare nedreptatea, adic[ s[ dea ]napoi ceea ce st[p`ne=te cu silnicie, f[c`nd „dreapt[ ]mp[r\eal[“. Este vorba de re]mp[r\irea mo=tenirii lui +erban Cantacuzino, fostul domn al |arii Rom`ne=ti (1678-1688). 2 Consider`nd domnia Moldovei ca un drept „de mo=ie“ al familiei Cantemir, Dimitrie cere ca Br`ncoveanu s[ nu se mai amestece ]n via\a politic[ a acestui principat, numind sau mazilind pe domni dup[ bunul s[u plac. 3 Clon\ul Corbului: b`ntuiala, zavistiia lui (D. C.). Aceast[ prevedere seam[n[ cu cea dint`i, Dimitrie mai f[c`nd ]n plus precizarea de detaliu, ca ura domnului muntean („pliscul Corbului“) s[ nu se mai ]ndrepte ]mpotriva nici unui moldovean, fie el domn sau boier. 4 Corbul carile mai denainte de acesta epitrop pasirilor au fost: +erban Vod[, adic[ +erban Cantacuzino, unchi al lui Br`ncoveanu =i socru al lui Dimitrie, c[s[torit cu fiica sa, Casandra; cuiburile: satele, adic[ mo=iile acestui domn, iar „puii“ sunt „ficiorii, n[scu\i“, copiii lui +erban. Acest punct prevede deci ca

Istoria ieroglific[. Vol. II

235

A patra: penele, aripile =i to\i fulgii =i tuleiele Corbului trecut, Corbul de acmu ]ntre penele sale s[ nu le amestece, ce mo=tenitorilor ]napoi s[ le dea. C[ci penele Corbului trecut dintr-acestui de acmu foarte bine s[ cunosc, c[ aceluia sint cu doa[ fe\e, pe de o parte negre ca a Corbului, iar pe alta pestri\e ca de pajor[ =i sure ca de vultur.1 Acestea, dar[, Corbul cu fapta plinind, o, priietinilor, precum spre adev[rata dragoste s-au ]ntors voi putea cunoa=te. Iar[ amintrile, macar cum a m[ ]ncredin\a nu voi putea (c[ giuruin\ele cuvintelor f[r[ plineala lucrurilor, ca oa[le f[r[ plod =i ca s[min\ele f[r[ road[ sint).“ Biholul, macar c[ toat[ puterea =i pozvoleniia epitropiii avea, ]ns[ pentru ne]ncredin\area ]n lesne a s[ muta socoteala Corbului, din sine asupra lucrului apofasin s[ fac[ nu ]ndr[zniia. De care lucru, vremea cump[r`nd (c[ Biholul precum la c[ldur[, a=e la frig din fire nesuferitoriu ieste), ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Toate poftele tale drepte =i pe cale sint, =i a=e, s-ar c[dea ca toat[ dreptatea s[ s[ plineasc[. }ns[ pentru tuleile Corbului trecut din gura Corbului acestuia, cu giur[m`nt asupra numelui Vulturului ceresc am audzit, precum nici vreodat[ s[ nu le fie luat, nici acmu la d`nsul s[ s[ afle. De carea, macar c[ cu to\ii bine =tim c[ adev[rul nu gr[ie=te, ]ns[ noi ca priietini a ]mbe p[r\ilor nevoitori vom fi, ca nici el de minciun[ s[ s[ ru=inedze, nici dreptatea ta acoperit[ =i c[lcat[ s[ r[m`ie. +i de vreme ce poftele
Br`ncoveanu s[ ]napoieze urma=ilor fostului domn mo=iile =i satele pe care le r[pise. Un mo=tenitor al unei p[r\i a mo=iilor reclamate era =i Dimitrie ]n calitate de ginere (pe acest temei pretinsese =i domnia |[rii Rom`ne=ti). 1 Penele, aripile, fulgii: banii =i alalt[ avu\iie, iar tuleiele: lei b[tu\i, bani 120 (D. C.). Preten\iile lui Cantemir mai cuprind =i prevederea ca Br`ncoveanu s[ ]napoieze urma=ilor =i averea b[neasc[ a lui +erban. Rezult[ c[, cel pu\in ]ntr-o anumit[ m[sur[, conflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu era un banal litigiu de familie.

236

Dimitrie Cantemir

ce sint acmu cum s[ cade am ]n\eles =i lucrul p`n[ la at`ta au sosit, ]nc[ pu\in[ vreme ]ng[duitoriu s[ fii cu to\ii te poftim =i acestea toate de nu s[ vor face, ]nc[ mai cu multul dec`t ai poftit, atuncea am[geala despre mine s[ o \ii.“1 A=edar[, cu at`ta cuvintele =i voroavele ]ntre d`n=ii puindu-se =i cu lucrul a le s[v`r=i r[m`ind, cine=i la ale sale s[ dus[r[. Iar[ Biholul c[tr[ Corb carte ]ntr-acesta chip scris[: „Biholul Cinei, Corbului Dealurilor, s[n[tate! Pentru pricina ]ntre tine =i ]ntre Inorog, pre carea ca s[ o caut =i s[ o ispr[v[sc tare m-ai rugat =i ]n ori ]n ce chip o voi alege, a=e s[ =i fac, voie slobod[ mi-ai dat, iat[, cu pu\ine cuvinte vei =ti c[ lucrul la aceasta au vinit, ori din tuleiele Corbului trecut, ori dintr-ale tale ]n tot anul Inorogului patru mii de tuleie s[ dai, adec[ ]n toate trii lunele c`te o mie, =i tuleiele s[ nu fie negre de pe spate, ce albe, de pre supt p`ntece zmulte. 2 Din toate cuiburile, c`te Corbul trecut au avut =i acmu ]n monarhiia pasirilor s[ afl[, a triia parte ]n puterea =i obl[duirea Inorogului s[ s[ dea, c[ci acestora adev[rat =i drept mo=tenitoriu a fi s[ cade. 3 Apoi, pre piielea Boului clon\ul t[u s[ nu mai ]mble, nici ]n monarhiia dobitoacelor
De=i avea depline puteri, Dositei nu ]ndr[zne=te s[ hot[rasc[ ]n ceea ce prive=te preten\iile lui Dimitrie =i ca atare propune s[ am`ne tratativele p`n[ c`nd va primi un r[spuns de la domnul muntean. Av`nd grij[ s[ nu supere p[r\ile venite la ]mp[care, el d[ dreptate ginerelui lui +erban-Vod[, dar \ine s[ precizeze c[, dup[ c`te =tie el, Br`ncoveanu neag[ c[ =i-ar fi ]nsu=it banii predecesorului s[u. 2 }n scrisoarea trimis[ la Bucure=ti, Dositei propune ca Br`ncoveanu s[ ]napoieze lui Dimitrie partea de bani ce i se cuvenea din mo=tenirea lui +erban Cantacuzino sub forma unei rente anuale de patru mii de taleri de argint, urm`nd ca suma anual[ s[ fie ]mp[r\it[ ]n c`te o mie de taleri trimestrial. 3 Dimitrie mai pretindea ca Br`ncoveanu s[-i ]napoieze a treia parte din satele =i mo=iile lui +erban Cantacuzino, de=i acesta avea cinci copii. Pentru a ]n\elege lucrurile, facem precizarea c[ dou[ fete nu aveau drept la mo=tenire: Maria, so\ia unui tr[d[tor, Constantin B[laceanu (mort ]n lupta de la Z[rnesti, ]n 1691) =i B[la=a, nem[ritat[.
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

237

s[ te m[i amesteci. Acestea noi am ales (macar c[ cu to\ii =tim c[ mai mult[ =i mai mare parte dreptatea lui ar pofti). Aceasta de folosul ob=tii =i de odihna ta a fi sf[tuim. Deci ]ntr-acesta chip cu d`nsul priete=ugul a lega de vii vrea, chiar =i adev[rat, spre ]nt[ritura a=edzim`ntului r[spuns s[ ne dai, ca, ]mpreun[ cu Camilopardalul =i cu al\ii ai t[i carii aicea s[ afl[, cuv`nt st[t[toriu s[ d[m =i s[ lu[m. +i alt[ mai mult lucrul a cerca =i a zbate nu mai ispiti (c[ lene=ul mai mult alearg[ =i scumpul mai mult p[gube=te).“ Corbul, de acestea ]n\eleg`nd, cum mai cur`nd ]napoi r[spuns ca acesta trimas[: „Pentru c`te mi-ai scris, foarte bine am ]n\eles. Deci vii =ti c[ acestea toate, cu toat[ inima priimindu-le, le ]nt[resc =i le adeveresc =i, dup[ al vostru a=edzim`nt, cu fapta a le plini nevoitori vom fi. Numai =i eu aceasta deos[bit poftesc, ca tuleiele carile pre an voi da, nu supt numele d[riii, ce supt chipul darului s[ fie. Pentru cuiburi, a=ijderea, vreo scrisoare la mijloc s[ nu s[ fac[, pentru ca s[ nu s[ ]n\[leag[ c[ doar[ vreod`n[oar[ supt m`na noastr[ fiind, acmu de supt m`na noastr[ au ie=it.“1 Ca acestea Corbul =i c[tr[ Camilopardal scris[ =i pre am`ndoi tare ]i ruga ca, foarte nevoitori fiind, s[ nu cumva lucrul neispr[vit s[ r[m`ie, pentru carea har =i mare priete=ug de la d`n=ii va cunoa=te, a c[ruia mul\[mit[ =i r[spl[tire f[r[ z[bav[ =i pre larg o va face. R[spuns ca acesta Biholul lu`nd, ]mpreun[ cu Uleul la Camilopardal s[ dus[r[, pre carile, ]n multe feliuri rug`ndu-l (c[ci precum mai sus s-au pomenit, la adunarea dint`i m`niindu-s[, de lucru mai s[ p[r[sis[), ]l poftiia ca pre Inorog s[ pofteasc[ =i
1 Br`ncoveanu recunoa=te juste\ea preten\iilor lui Dimitrie; ]i restituie banii ceru\i, dar nu din obliga\ie, ci ca dar, iar ]n privin\a mo=iilor, le va da =i pe acestea ]napoi, ]ns[ nu printr-un act scris, pentru a nu se considera c[ ar fi fost vreodat[ ]n m`na lui.

238

Dimitrie Cantemir

s[-l ]ndemne ca celea c[ la mijloc s[ pun s[ priimasc[. Deci Camilopardalul, de o parte adaogerea obrocului v[dzind (c[ci aceasta ]nc[ de demult i s[ giuruis[), iar[ de alt[ parte, plecat[ rug[mintea lor ]nduplec`ndu-l, pre Inorog la sine chem`nd, ]nt`i pre tain[, iar apoi =i la ival[, cu multe chipuri =i tropuri ritorice=ti pacea l[ud[, iar[ vrajba huli (c[ ritorii mai mult[ materie de dzis dec`t ]n lauda p[cii =i ]n hula vr[jbii a afla nu pot), apoi inima Inorogului cu alte feliuri de dulci voroave =i giuruin\e a domoli ]ncepu, p`n[ mai pre urm[, la de=chiderea cuv`ntului viind, Corbul din m`ndriia lui la c`t s-au l[sat ]i spunea =i precum at`ta dare pre an s[ dea priime=te ]i dzicea. A=ijderea, cresc`nd dragostea, precum =i darurile vor cre=te ]i giuruia. „De ciia, de socote=ti, dzice, c[ci sint priietin, cuv`ntul =i sfatul priietinului t[u ascult`nd, acestea de aceast[ dat[ de la Corb, priime=te. Acestea f[c`nd, pare-mi-s[ c[ nu vii gre=i.“ A=edar[, de o parte Camilopardalul, de alta Biholul =i cu Uleul ]l ruga. Inorogul ]nc[, pre o parte, de via\[ primejdioas[ sup[rat =i s[turat fiind, iar pre alt[ parte, ]ndemnarea =i pofta priietinilor a c[lca neput`nd, pre pomenitele condi\ii a=edzim`ntul p[cii priimi.1 Dup[ aceia, cu to\ii de acolea scul`ndu-s[, iar[=i la l[ca=ul Bivolului s[ dus[r[, unde to\i dul[ii, ogarii, coteii, ]mpreun[ cu Uleul adun`ndu-s[, pre cinstea numelui =i pre credin\a cuv`ntului leg[m`ntul p[cii a=edzar[ (c[ci pre numele Vulturului ceresc a s[ lega am`ndoi nu priimir[) (de vreme ce cine a sa cinste nu p[ze=te, a celor cere=ti de abiia va cunoa=te). Apoi cu to\ii scul`ndu-s[, cu capetele plecate, copitele2 Inorogului s[ruta. Ino}n urma scrisorii lui Br`ncoveanu, care con\inea =i indica\ia de a se ajunge neap[rat la o ]mp[care, Dositei =i +tefan Cantacuzino merg la Exaporit, pe care ]l roag[ s[ mijloceasc[ ]mp[carea cu Dimitrie, ceea ce acesta consimte, fiind „s[turat“ „de via\a primejdioas[“. 2 Copita: m`na (D.C.)
1

Istoria ieroglific[. Vol. II

239

rogul ]nc[=i ]mbr[\`=`ndu-i, precum i-ar s[ruta =i s[mn de pace le-ar ar[ta, cu cinste ]i priimia. +i a=e, ]ntr-acesta chip vrajba de 1.700 de ani ]ntre Corb =i ]ntre Inorog sf`r=itul ]=i lu[. 1 Iar[ toat[ cuprinderea istoriii ace=tiia aceasta ieste:2 c[ Vulturul =i Leul de puternici ]mp[ra\i vr`nd s[ s[ sl[vasc[, mu=tele ]i batgiocurir[3, Vidra cu ne=tiin\a ]n fericire petrec`nd, cu sfatul, f[r[ vreme, cine s[ fie o pricepur[ =i dintr-am`ndoa[ monarhiile o izgonir[4, pre jiganiile =i pasirile viclene Liliiacul le batgiocuri5, C[mila, coarne cerc`nd, =-au pierdut =i urechile6, Corbul, ]n doa[ monarhii s[ st[p`neasc[ vr`nd, supt cea pre an dare mai-micului s[u s-au legat 7. +i precum toate sf`r=itul s[u au, a=e =i dreptatea, vremea, locul, puterea =i biruin\a sa ]=i afl[.8

Se ]ncheie astfel o conven\ie de pace, ferindu-se fiecare parte de jur[m`nt, pace ce pune cap[t unui conflict de =aptesprezece ani (1688—1705) ]ntre Br`ncoveanu =i Cantemire=ti. 2 Scriitorul rezum[ ]n c`teva cuvinte con\inutul =i ideile de baz[ ale Istoriei ieroglifice. 3 Aluzie la r[scoala \[ranilor, care nu a avut loc. 4 Referire la mazilirea =i izgonirea lui Constantin Duca. 5 Aluzie la cuv`ntarea batjocoritoare a lui Marco pseudobeizadea la adresa adun[rii de la Arn[ut-chioi. 6 Referire la dorin\a de ascensiune a lui Mihai Racovi\[ la puterea politic[, soldat[ ]n final cu mazilirea =i aruncarea sa ]n ]nchisoare. 7 Ironie la adresa lui Br`ncoveanu, care, aspir`nd la st[p`nire =i peste Moldova, a ajuns p`n[ la urm[ s[ pl[teasc[ bani unui principe mai slab, cum era Dimitrie Cantemir. 8 Scriitorul ]=i ]nchipuia la acea dat[ c[, prin ]ncheierea p[cii cu Br`ncoveanu, a ob\inut o mare victorie. Realitatea este c[, dup[ cum o va dovedi desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor, aceast[ pace nu a fost dec`t un scurt armisti\iu, pentru c[ atunci c`nd situa\ia se va schimba la Poart[ ]n favoarea sa, Br`ncoveanu va relua politica de intrigi ]mpotriva fra\ilor Cantemir.

1

IAR{+I C{TR{ CITITORIU

Aminte, cinstitule, ]mi aduc c[ ]n r[d[cina c[r\ii am fost giuruit, precum scara a numerelor =i cuvintelor streine t`lcuitoare, la sf`r=it, iar[ a numerelor pasirilor =i dobitoacelor =i alalte supt alte numere supus[ dezv[litoare la ]nceput vom pune. Ce dup[ gre=al[ mut`nd socoteala (c[ =i de pe aceasta s[mnul sl[biciunii noastre vii putea cunoa=te), mutat-am =i sc[rile =i pre una ]n locul al\iia am a=edzat. C[tr[ aceasta, macar c[ dezv[lirea numerelor aievea giuruim, ]ns[, de betejirea inimilor foarte ferindu-ne, dezv[lind, le acoperim, =i acoperindu-le, le dezv[lim, precum semnele arithmetic[i destul te vor ]nv[\a, ]n carile, pu\in ostenindu-te, ce vii cerca vii afla, =i a noastr[ p`n[ ]ntr-at`ta fereal[ de nu vii l[uda, ]ncailea nu vii de tot def[ima, pentru carea toat[ bun[ vrerea ]n m[surata-\i ]n\elepciune l[s[m. Ia aminte c[ scara aceasta nu dup[ r`ndul azbuchelor, ce dup[ num[rul fe\elor ]mbl[.

SCARA A NUMERELOR +l CUVINTELOR IEROGLIFICE+TI T~LCUITOARE
Volumul I Zidirea Vavilonului Semiramis Raiul sp`ndzurat Evfrathul Leul Vulturul Jiganie Pardosul Ursul Lupul Vulpea Ciacalul M`\a S[lbatec[ Pasire Brehnacea }ncep[tura r[ut[\ilor ............................ 28 Pofta izb`ndirii str`mbe ........................ 28 Fericirea nest[ruitoare. ......................... 28 Nesa\iul l[comiii ................................... 28 Partea moldoveneasc[ ......................... 28 Partea munteneasc[ ............................. 28 Tot neamul moldovenesc ..................... 29 10.800.100.3.1.20.8.2.70.100. 50.20.400.30 (Iorgaki vornicul)l ....... 30 2.1.200.8.30.10.5.2.70.100.50. 8.20.400.30 (Vasilie vornicul) .......... 30 2.70.3.4.1.50.600.1.300.40. 1.50.400.30 (Bogdan hatmanul) ...... 30 10.30.10.5.200.300.2.30. 50.8.20.400.30. (Ilie stolnicul) ......... 30 40.1.20.200.400.300. 400.200.5.100 (Maxut u=er) ............. 30 10.30.10.5.20.1.300.1.20.400. 7.8.50.70 (Ilie Cantacuzino) ............. 30 Tot neamul muntenesc. ........................ 31 20.800.200.300.1.50.300.8. 50.200.300.70.30.50.8.20.400.30 (Costantin stolnicul) ......................... 31

1 Cifrele numelor corespund literelor chirilice. }n dreapta se d[ nu pagina\ia manuscrisului, ci cea a edi\iei de fa\[.

16 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

242

Dimitrie Cantemir

+oimul Uleul Cucunoz Coruiul H`r[\ul B[l[banul Blend[ul Monarhie C`nii Ogari Coteii Bursuc Nev[stuic[ Guziul Orb +oarece Corbul

9.70.40.1.80 70.200.300.5.30.50.8.20. 400.30 (Toma postelnicul) ............... 31 200.300.5.500.1.50.80.1.600. 1.100.50.8.20.400.30 (+tefan paharnicul) .......................... 31 40.8.600.1.8.200.80.1. 300.1.100 (Mihai spatar) .................. 31 100.1.4.400.20.1.50.400.30 (R[ducanul) .................................... 31 100.1.4.400.30.3.70.30.5. 200.20.400.30 (Radul Golescul) ..... 31 200.5.100.2.1.50.20.1.300.1.20. 400.7.8.50.70 (+erban Catacuzino) .. 31 200.5.100.2.1.50.30.70.3. 70.500.5.300.400.30 (+erban logofetul) ............................ 31 |ar[, public[ ........................................ 32 20.1.80.8.20.5.600.1.50.30.5. (Capichehaile) ................................. 32 20.1.30.1.100.1.200.8 (C[l[ra=i) ......................................... 32 8.200.20.800.1.4.5. (Iscoade) .............. 32 30.400.80.400.30.2.70.100.50. 8.20 (Lupul vornic) ......................... 32 500.1.300.1.4.5.4.400.30.400.8 (Fata Dedului) ................................. 32 4.5.4.400.30 (Dedul) ........................... 32 400.100.200.5.20.5.30 (Ursechel) ....................................... 32 2.1.200.1.100.1.2.1.2.70.4.1 (Basaraba voda) .............................. 33

Alalte numere de pasiri sau de dobitoace carile s[ pomenesc sau nici vreo s[mnare nu au, sau carea ieste s[ aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[ va pomeni.

Istoria ieroglific[. Vol. II

243

Pasire rump[toare Jiganie rump[toare Jiganie v`n[toare =i de v`nat Pasire v`n[toare =i de v`nat Dobitoc supus Pasire supus[ C[prioara Leb[da Adunarea soborului dint`i }n s[bor a s[ ob=ti Epitrop Liliac Vidra B`tlanul Brebul Monarhiia celor de ap[ N[voadele C[mila

Rudeniia =i boierimea celor mari, a muntenilor .......................... 33 Boierimea =i cei mai mari a moldovenilor ............................... 33 Boierime mai de gios a moldovenilor ................................. 33 Boierimea mai de gios a muntenilor ............................................... 33 |[r[nimea, prostimea moldovenilor ............................................. 33 |[r[nimea, prostimea muntenilor .............................................. 33 20.1.100.1.300.7.8.5.200. 300.8.8. (Caratziestii) ...................... 34 20.70.100.50.5.200.20. 400.30.2.1.50.400.30 (Cornescul banul) ............................ 34 Domniia lui Constantin vod[ dint`i ................................................ 35 Cu to\ii ]ntr-un sfat a fi ......................... 35 Domn a fietec[rii \[ri ............................ 39 40.1.100.20.70.700.5.2.4.70. 40.80.5.10.7.1.4,5 (Marco Pseudobeizade) ................................ 36 20.800.200.300.1.50.300. 10.50.2.70.4.1.4.400. 20.1 (Constantin vod[ Duca) ............ 43 4.8.40.1.20.8 (Dimaki) ......................... 44 40.80.400.100.50.1.7.80.70. 200.300.5.30.50.8.20 (Bpuraz postelnic) ............................ 47 |[rigr[denii ......................................... 49 Lucrurile 300.400.100. 300.7.5.200.300.8(turce=ti) .............. 50 40.8.600.1.30.1.20.8.100.1.20. 2.8.300.7.1. (Mihalaki Racovitza) ..... 54

244

Dimitrie Cantemir

Strutocamila Marginile g`rlelor C[prioara de Aravia Epitrop Vulturului Siloghismul Ca asina despre maic[ Co\ofana Cornul cel de putere Pova\a Leului Br`ul ars C[derea la gramatic[ Moim`\a Co=codanul Papagaia Privighitoarea Cinci glasuri a lui Porfirie +coala lui Dioghenis

40.8.600.1.8.2.70.4.1 (Mihai vod[) ................................................ 54 F[nariul |arigradului ........................... 55 4.8.40.8.300.100.1.200.20.70. 20.1.100.1.300.7.5. (Dimitra=co Caratze) ............................................ 56 Domn |[r`i 40.400.50.300.5. 50.5.200.300.8 (Muntene=ti) ............ 58 40.1.7.8.30.10.5 (Mazilie) unuia =i 4.70.40.50.10.5 (domnie) altuia ....... 56 Vi\a bun[, carea s[ trage despre maic[ ................................................ 60 3.100.1.40.1.300.8.20.400.30 (Gramaticul) muntenesc ................... 79 Pecetea domniii Moldovei .................... 81 Jelea =i tragerea neamului moldovenesc ..................................... 81 Ieste meideanul pe ceriu de la zodiacul Racului p`n[ la al Capricornului ................................ 87 Slovene=te padej, l[tine=te casus ................................................. 89 Chipul voroavii 40.400.50. 300.5.50.5.200.300.8 (muntene=ti) ..................................... 91 2.1.20.1.100.5.200.20.400.30. 1.3.1 (Vacarescul aga) ...................... 91 80.1.80.8.20.70.40.50.5. 50.70 (Papi Comneno) ..................... 94 20.1.20.1.2.5.30.1 (Cacavela) ............. 96 Temeiul loghic[i: neamul, chipul, deos[birea, hiri= =i t`mplarea ......................................... 96 S[ chema filosofiia c`neasc[, carii toate lucrurile fire=ti dzicea c[ n-au ru=ine ....................... 100

Istoria ieroglific[. Vol. II

245

P[rintele planetelor Coarne ca a boului R`sul

Pestriciune =i pic[turi St`bla finicului a apuca Din c[mil[ ]n pasire Din moldovan, muntean a face ........... 138 a muta Alegerea dintr-alalt[ Pribegia din \ara sa ............................. 139 monarhie Din dobitoc pasire Din moldovan, muntean ..................... 141 De la pasiri aripi, iar De la munteni agiutoriu, iar de la dobitoace coarnede la moldoveni domnie, bu[r ............... 141 Cerc`nd coarne, =-au Poftind domnie, =-au pierdut pierdut urechile mo=iia ............................................. 141 Cerc`nd pasire a fi, Vr`nd a fi cu muntenii, au nici dobitoc nu mai ie=it =i din moldoveni ...................... 141 poate fi Hameleon 200.20.1.100.30.1.300.1.20. 8.100.70.200.5.300 (Scarlataki Roset) ........................... 143 Veveri\a 40.1.50.70.30.1.20.8.100.70. 200.5.300 (Manolaki Roset) ........... 143 Coracopardalis. 50.5.20.400.30.1.8 (Neculai), Pardos f[cut Corb ficiorul lui 10.800.100.3. 1.20.8 (Iorgaki) .............................. 144 C[pu=i pline de singe Pungi pline de bani ............................ 145 Vremea foame\ii Domniia 4.400.20.10.8.2.70. 4.1. (Duchii voda) celui b[tr`n ....... 145 C[c[radza C[milii Banii ce ar str`nge 40.8.600. 1.8.2.70.4.1. (Mihai voda) .............. 145 Dinafar[ de grajd Afar[ din trebele \[r`i, cur\ii .............. 145 G`ndacii Datornicii de la |arigrad. ................... 145

Soarele .............................................. 106 Luarea domniii, adaogerea puterii ............................................. 129 40.8.600.1.30.1.20.8.100.800. 200.5.300 (Mihalaki Roset) ............ 131 Me=ter=uguri =i vicle=uguri ................. 132 Cinstea numelui a c`=tiga ................... 134

246

Dimitrie Cantemir

Pestriciunea R`sului pe supt p`ntece, iar[ spinarea tot ]ntr-un p[r Sac de nuci H[rariu de h[meiu Coada, mai denainte t[iat[, s[-i puie Florile, v[pselele Hameleonului d[ruite De poama Helgii mul\i din\ii ]=i ascu\iia Finicul ]n focul s[u murind |`n\ari, grieri, albine, furnicile, mu=i\ile Broa=tele =i broateci Evfrathul Evropii Din cele cu soldzi Nevast[ ficioar[, ficioar[ nevast[ Peste =ese vremi roada s[-i coboar[ Patul nev[psit Dzilele de fier ]n veacul de aur Lacone=te De pre unghe leul

Acesta la nume om bun, iar[ la fapte, ]ntr-ascuns, viclean =i r[u ............................................... 145 Voie slobod[, fal[ de=art[ .................. 146 Ocna de sare, c[m[r[=ie de ocn[ ................................................ 146 Boieriia, din carea era mazil, s[-i dea ........................................... 146 Voie slobod[, minciuni, vicle=uguri a face =i a scrie ...................... 146 De nunta ei mul\i nedejduia ............... 147 Cela ce ]n n[cazul s[u s[ pedepse=te =i s[ m`ng`ie .................... 147 C`nt[re\i de nunt[, fete =i neveste carile poart[ dan\ul ............ 149 |iganii al[utari =i cobzari. Ace=tea l[cuiesc ]n Bro=teni ............. 149 Dun[rea ............................................. 149 Din G[la\i, unde ieste bi=ugul pe=telui ........................................... 149 P`n[ a nu s[ m[rita era nevast[, iar[ m[rit`ndu-s[, au ie=it fat[ ..................................... 149 El, st[rp fiind, ea peste =ese ani s[ purceadz[ grea ...................... 149 Semnele ficioriii neaflate, near[tate ............................................ 150 Vremea turburat[ ]n fericire ]ntoars[ ........................................... 152 Pre scurt =i deplin ar gr[i ce ar trebui ..................................... 153 Din pu\in, mult, de pre mic, mare a cunoa=te .............................. 156

Istoria ieroglific[. Vol. II

247

S[mnul biruin\ii ]ntre coarnele taurului B`rlogul Irod, Inorog, monocheros, el. Filul, elefantul, el. Cetatea Deltii }nceputul A, sf`r=itul s Apa lui M., apa lui A., apa lui T. Vulturul ceresc Taurul ceresc Capi=tea Epirochiii Mun\ii Codrii Camilopardalul

Hrismos Povestea Camilopardalului pentru apa Nilului Capi=tea Pleonexiii Cetatea Epithimiii 730 st`lpi 24 de mile Patru uli\e

S[mnul crucii ]ntre coarnele bu[rului .......................................... 164 Casa, l[ca=ul, satul de mo=ie 4.8.40.8.300.100.4.200.20.70 ........... 165 2.70.4.1 (Dimitrasco voda) ............. 166 1.50.300.10.800.600.8.2. 70.4.1 (Antiohi voda) ..................... 166 Udriiul, zidiul cet[\ii ]n chipul deltii ............................................... 167 1.4.100.10.1.50.70.80.70. 30.8.200 (Adrianopolis) ................. 167 40.1.100.8.200.1.1.100. 300.1.300.400.50.300. 7.5. (Marisa, Arta, Tuntze) .............. 167 Dumn[dz[u-P[rintele ........................ 168 Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 168 2.30.1.600.200.1.100.1.10 (Vlah Sarai) .................................... 168 Casele, por\ile turcilor celor mari ................................................ 169 Casele, por\ile mai mici ...................... 169 1.30.5.600.200.1.50.4.100. 4.200.40.1.2.100.70.20.70. 100.4.1.300 (Alehsandros Mavrocordat) ................................. 169 G`ndul, ]nv[\[tura =i avaniia Por\ii ............................................... 169 Minunat[ l[comiia Por\ii =i viniturile ]mp[r[\iii turce=ti ................................................ 169 }mp[r[\iia 300,400.100.20. 400.30.400.8 (turcului) .................. 176 Inima, omul lacom sau lumea ............ 172 Dzilele =i nop\ile ]ntr-un an ................ 174 Lunele de dzi =i de noapte .................. 174 Patru p[r\i a anului ............................ 174

248

Dimitrie Cantemir

Nu monarhie, ce public[ Chipurile bodzilor Pleonexia Vin[toarea filului cu harbuzul +epte trule despre r[zs[rit =i =epte despre apus Trula cea mare din mijloc Soarele de unde r[zs[riia, ]n trul[ loviia Ar[tarea ceasurilor ]n trule C[mara cu =epte st`lpi Drumul planetelor Leb[da b[tr`n[

Nea=edz[m`ntul st[p`nirilor .............. 174 Mul\imea str`mb[t[\ilor ..................... 175 L[comiia, la carea muritorii s[ ]nchin[ ........................................ 176 Me=ter=ugul Por\ii spre lucrarea l[comiii ..................................... 177 +epte dzile si =epte nop\i a s[pt[m`nii ...................................... 179 Poarta veziriului. Haznaoa ................. 179 Aurul, avu\iia de pretiutinderea, acolo s[ str`ngea .................. 180 }n toat[ vremea nep[r[sit[ pofta =i str`nsoarea avu\iii ............... 180 Cetatea, t`rgul |arigradului pe =epte mun\i ................................ 180 Uli\ile cet[\ii =i giude\ele .................... 180 80.1.50.1.10.70.300.1.20. 8.300.5.100.300.7.8.40. 1.50.400.30 (Panaiotaki tertzimanul) .................................... 181 Voia, puterea dumn[dz[iasc[ ............. 182 Adunarea =i ]mpr[=tiierea l[comiii .............................................. 183 Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 183 Dumnn[dz[u-P[rintele ...................... 183 Dumn[dz[u-Duhul Sf`nt... ................. 183 La slujba Por\ii, la l[comie a ]ntra ............................................. 183 Mit[, m`zd[, daruri ............................ 183 S[r[cie, sl[biciunea averii .................. 183

Voia voilor, puterea puterilor Nilul apa Cuv`ntul cuvintelor }nceputul ]ncep[turilor Sf`r=itul sf`r=iturilor Chipul bodzului a privi Jirtf[ M`na str`mpt[

Istoria ieroglific[. Vol. II

249

Iar[ ]n mine ceva lucru de materie nu am, f[r[ numai duhul, carile m[ poart[ Lut galb[n Scaun de foc Supt picioare cuptora= de aram[ plin de jeratec F[clii =i par[ de foc Chip ve=ted Boala ]mp[r[teasc[ Cump[na Ahortatos, anevsplahnos Leica }nchiderea ochilor boadz[i Punerea urechii spre ascultare Filohrisos Gura tartarului C[r[mida ro=ie F`nt`nele Nilului Lutul galb[n pentru dzua neagr[ Fiiul mieu te nume=te N[bu=irea apei

Camilopardalul, sufletul de materie =i muritoriu a fi crede ............. 184 Aur, galbeni ........................................ 184 A=edz[m`ntul, via\a poftii =i pedeapsa l[comiii ........................ 184 Sprijineala l[comii ]n avu\iia trec[toare .................................. 185 Pofta l[comiii nest`mp[rat[ ............... 185 Lacomiia de r`vna tuturor bole=te ........................................... 185 G[lb[narea ........................................ 185 Giudecata socotelii, drept[\ii .............. 185 Pentru mita nes[turat[ =i nemilostiv[ ..................................... 185 Punga sau voia lacomului .................. 185 Lacomii s[ fac a nu videa =i a nu priimi darurile ......................... 186 Vor s[ audz[ c`t =i ce li s[ d[ .............. 186 Robul, iubitoriul aurului =i mijlocitorii pentru aducerea m`zdii ............................................. 186 Nesa\iul l[comiii ................................. 186 Arama =i alte daruri mai proaste ............................................ 186 }ncep[tura =i ]nv[\[tura l[comiii. .......................................... 187 Banii la nevoie ................................... 188 L[comiia pe Camilopardal fiiu de suflet l-au luat ............................ 188 Adaogerea, ]nmul\irea vinitului .......... 190

250

Dimitrie Cantemir

Cetatea pre st`lpi ]nal\i ridicat[ Sorbitura Nilului supt p[m`nt Lacul, balta Medra |ara nigri\ilor Tomvut =i Gvinea Marea despre apus Cataractele Nilului Trii filosofi P[scari Filosoful apa Nigris din Nil a s[ desp[r\i au aflat T`lcuirea hrismosului |[rna tip[rit[ Alb =i galb[n ]ntr-un loc tecsit Chip de om cu chip de om a v`na Ochii ]ntuneca\i cu lumina galb[n[ s[ deschid Cuvintele scumpe =i sfinte Slove m[nunte, t[bli\e r[tunde Piei de jder cu \[rn[ alb[ Jirtfa giuruit[, ]n alb cu negru muruit[ Picaturile negre

L[comiia ]mbog[\indu-s[ s[ m`ndre=te ....................................... 193 Furtu=agurile carile fac lacomii ]n vinituri ................................... 193 Cheltuiala vezirilor ............................ 193 Ceata had`mbilor .............................. 194 Saraiul ]mp[r[tesc =i haremul, casele muiere=ti ....................... 194 Cheltuiala f[r[ socoteala pierdut[ ................................................ 194 Z[ticneala, opreala vinitului ............... 193 Trii veziri a vremii ace=tiia .................. 194 Str`ng[torii d[jdilor, tefterdari, birari ............................................... 195 Un vezir celea ce f[r[ isprav[ din vinitul ]mp[r[tesc s[ cheltuiesc au aflat ........................... 195 }nv[\[tura ce =i cui s[ se dea mit[ .......................................... 196 Banii, ori de ce fel ar fi ....................... 197 Lei cu galbeni ]ntr-un loc amesteca\i ....................................... 197 Voia cuiva cu bani a plini, a ]ntoarce .......................................... 198 Galbenii de=chid ochii lacomului .............................................. 198 Lucrurile grele =i dup[ pl[cere ................................................. 198 Moneda, banii de tot feliul ................. 198 Blane de sobol =i pungi cu lei ................................................... 198 Pentru mita giuruit[, zapis au cerut .......................................... 199 Pece\ile zapisului ................................ 199

Istoria ieroglific[. Vol. II

251

Vr[jitorii Lun[ =i soare Muntele =i copaciul cel mai mare Holbura ]n mun\i Coada p[unului Coarnele boului Leul ceresc Borta ]n malul st`nc[i }ntunecarea soarelui Vetrelile cor[biii =i funele Povestea cor[biieriului cu dulful Ie=irea Liliacului din vetrele Monocheroleopardalis Albinele Mu=tele T[unii Viespile Tr`ntorii

Cei ce au putere la Poart[, cei ce ispr[v[sc ................................ 199 Argint =i aur ........................................ 199 Chipul carile ieste mai putincios ............................................. 199 Zorbal`cul, r[zmiri\[ ]n |arigrad .............................................. 200 Cuca carea pun domnii ]n cap .................................................. 200 C[ftanul, de la ]mp[ratul, de domnie ....................................... 200 Isus Hristos, m`ntuitoriul lumii .................................................. 203 Ascunderea ]n casa 40.400. 500.300.8.400.30.400.8 (muftiului) ...................................... 216 Lipsa banilor, pentru carea pasirile au prins pre Liliac ............................................... 216 Temni\a robilor de la catarg[; tersanaoa unde au pus pe Liliac ............................................... 217 Patima avutului m`ndru dup[ cuv`ntul cel bun al s[racului ......................................... 218 Sc[parea lui de la c[targ[ .................. 219 20.1.50.300.5.40.8.100.2. 70.4.1. (Cantemir voda) ................. 225 |[ranii de dajde, birnicii ..................... 228 Ciocoimea, slugile boiere=ti. ............... 227 Curtenii, aprodzii =i alal\i asemenea acestora .......................... 228 Siimenii, d[r[banii =i alal\i liufegii ............................................ 230 Scutelnicii .......................................... 228

252

Dimitrie Cantemir

Matca albinelor |ara C`mpilor Ostrovul Critului Ograd[ ]ncungiurat[ cu ap[ lat[ Moliia din blane Curs[, la\uri Mreaj[ Horbura, vivorul Dealuri =i mun\i St`nci =i copaci +epte hatmani Movili\e Robiia dobitoacelor Grumadzii-Boului Pre\ul robiii G`rlele apelor Coada p[unului c[tr[ coarnele boului Penele ro=ii De v[psala galb[n[ degetele a s[ v[psi +opron Giungherile, meserni\ile ]n dobitoace

Or`nduiala, obiceiul, pravila \[r`i ................................................ 228 Cr[iia le=asc[ ..................................... 231 Unde jiganie f[rm[toare dzic c[ nu s[ afl[ .................................... 232 Ostrov de mare .................................. 234 1.9.1.50.1.200.10.5.80.1.80. 1.7.800.400.30.400 (Athanasie Papazoulu) .................... 234 Ceau=i, miuba=iri, arma=i .................... 235 Ferman, porunc[ st[p`neasc[ ............ 235 R[scoala, scularea asupra ]mp[ratului ......................................... 235 Norodul |arigradului ......................... 236 Norodul Udriiului .............................. 236 +epte mun\i a |arigradului ................ 237 Norodul de pre l`ng[ |arigrad, de afar[ .......................................... 238 Vinirea moldovenilor la |arigrad .............................................. 239 Numele Bogazului de la |arigrad .............................................. 240 Cheltuiala carea li s-au adaos la |arigrad ...................................... 241 Satele pre dinafara |arigradului ............................................... 242 Cuca de la ]mp[rat, c[tr[ c[ftanul ce luase .................................. 242 Cabani\a de domnie ........................... 242 M`na a sa ]mplea de mit[ .................. 243 Cur\ile, scaunul domnilor Moldovei ........................................ 243 Prada, jacul boierilor ]n cei supu=i ............................................. 244

Istoria ieroglific[. Vol. II

253

R[u, ah, capul, oh, vai, ai Ielcovan Boul Leb[da Av`nd de nu va avea, neav`nd de va avea Stihiile V[zduhul a pasirilor P[m`ntul a dobitoacelor R[zboiul lighioilor mici cu cele mari Povestea Brehnacii c[tr[ tot theatrul Simceaoa muntelui Prundi= Gura potic[i Crocodil Nilul poate fi F[lcile Crocodilului Hiri=[ istoriia Hameleonului }ncleitura musc[i asupra limbii Hrana V[zduhul, aierul stricat

Mo=iia Strutocamilii, de unde numele i s[ trage ............................. 244 C[l[ra=, ol[car de |arigrad ................ 248 4.70.50.8.90.30.400.3.400. 500.5.300.400.30 (Donici lugufetul) ........................... 250 40.80.1.50.400.30.20.70. 100.50.5.200.20.400.30 (Mpanul Cornescu) ........................ 250 El st[rp fiind, ea copii de-i va na=te .......................................... 251 |[r`le ................................................ 248 Munteneasc[ ...................................... 248 Moldoveneasc[ .................................. 248 Poh`rnirea prostimei asupra celor mari ce f[cuse unirea ............. 257 Pild[ c[tr[ dzis[; cine face, faci-i-s[ ........................................... 264 Curte de om mare carea nu s[ poate c[lca ................................. 278 Casele de pre marginea Boazului, dinafar[ de cetate .................. 278 Poarta cet[\ii, cap[tul uli\ii ................. 280 Hasechi, pristavii bostangiilor ............. 281 Bogazul, limanul carile merge p`n[ la Vlaherna ............................ 281 }nchisoarea la bostangii, caitchana .............................................. 281 Carea precum ieste jiganie arat[ ............................................... 283 N[p[=tile carile scorne=te asupra p[tima=ilor .......................... 284 Agonisit[ dreapt[ ............................... 284 Cam[ta, dob`nda banilor ................... 284

254

Dimitrie Cantemir

}n floarea ce-i st[ denainte, ]ntr-aceia sa mut[ Fe\ele a-=i schimba Hiri=[ t`lcuirea schimb[rii fe\elor hiri=ului Hameleon Groaza datului cuv`nt }notatul apii Sam aerul }ntoarcerea la via\[ Mun\i de aur cu pietri de anthrax R[masul b[rbatului cu tr`ntitura muierilor.

Cu care viclean s[ tumpin[, cu acela p[rta= s[ face ..................... 285 Vicle=ugurile a-=i muta ....................... 285 Ce-a din fire ar[tare, care t`lc n-are ............................................... 285 Chiz[=iia pentru datorie ..................... 285 Trecerea cu caicul .............................. 286 Datoriia =i s[r[ciia Hameleonului ............................................... 287 }mbog[\irea. Avut a-l face .................. 287 Adec[ giuruin\[, carea nu ieste de dat ..................................... 288 Ieste poveste, c[, vr`nd doa[ muieri s[ s[ tr`nteasc[ dzicea, oricarea s-a birui s[ fac[ voia b[rbatuiui. B[rbatul ]ndat[ a s[ g[ti ]ncep`nd, iele dzicea: „Ce te g[te=ti?“ El r[puns[: „Ori a=e, ori a=e, eu tot voi s[ dob`ndesc“ ................. 298

Pilda aceasta va s[ s[ ]n\[leag[ ca oricum lucrul s-ar t`mpla, tot pe voie ieste s[ fie. Volumul II Dialogul Inorogului cu +oimul Povestea na=terii, cre=terii, suirii Din p[rin\i oaie Arete v`rtos Lupta cu lupul }ncep[tura istoriii ................................... 4 La st[p`nire a p[rintelui Inorogului ................................................ 9 Din oameni buni, pro=ti, din step[na mai de gios ............................. 9 Bun viteaz ............................................ 10 R[zboaiele carile au avut cu t[tar`i ............................................... 11

Istoria ieroglific[. Vol. II

255

Mutarea ]n lup R[zle\ prin mun\i Lupta cu pardo=ii Biruin\a leului Cu ]n\elepciune dobitoacele a giudeca Sigeata lutului T`mpl[rile \[r`nii C[tr[ cele de sus l[ca=e a s[ muta Leu ]ntre stele L[comiia din fire Mreana Pre t`lhariul chelar a face Mergerea Inorogului la mun\ii Grumadzii-Boului Singeroase Desc`ntecul buiguirii Lindini, p[duchi, lipitori, c`rcei Cuiul b[tut

Numele ce i s-au schimbat 20.1.50.300.5.40.8.100 (Cantemir) ........................................ 11 20.1.80.8.20.5.600.1.5.30. 1.300.7.1.100.8.3.100. 1.4. (Capikehaie la Tzarigrad) .......... 11 R[zboaiele cu =fedzii ]n |ara le=asc[ .............................................. 12 Step[na domniii a dob`ndi, cap peste toate dobitoacele a fi ......... 13 Cu dreptate =i cu cinste domniia a \inea ........................................ 14 Sl[biciunea firii .................................... 14 Zavistiia oamenilor ............................... 14 Din via\a trec[toare ]n cea vecinic[ a s[ muta ............................. 15 Sf`nt ]n ceriu ........................................ 15 Pofta =tiin\ii =i a cinstei numelui ............ 16 Fata lui 2.1.200.1.100.1.2.1. 2.70.4.1. (Basaraba voda) ................ 17 Pre nepriietin rud[ =i de cas[ a face ................................................ 17 Mergerea lui din \ar[-=i la |arigrad ............................................ 18 Pungi de bani din sudorile s[racilor ............................................ 21 Cuv`ntul =i lucrul f[cut pe tain[ =i peste =tiin\a altora ................. 21 Streinii =i carii nu sint de \ar[ ................................................... 22 Lucrul ispr[vit. Domniia lui 20.800.200.300.1.50 300.8.50.2.70.4.1. (Constantin voda) ............................. 22 Mit[, m`zd[ dat[ din spatele altora ......................................... 23

Jirtfe singeroase

256

Dimitrie Cantemir

Paza Bitlanului la g`rle

}n lumin[ ponegrit Boii, vacile, hergheliia cu fier =i cu foc a arde Soldzii pe=telui a rade Pup[dza |ara Gem[n[rii Cur\ile funii<i> satul Furc[i F[r[ pova\[ la ostroavele ferici\ilor a merge Focul, jeratecul Bodzul focului Oa[ de =erpe Arsura ma\elor Ie=irea puilor prin p`ntece Pasirea neagra Penele c[dzute De sus ]n pr[paste c[derea Receta leacului boalei Hamelonului M`na de aur Degete de trandafir Culegerea florilor din mun\i M[nunchele albe din cele negre a alege

20.1.80.8.26.5.600.1.5.30.8. 20.400.30 Capichehaelicul lui 4.8.40.1.20.8. (Dimaki) ........................................... 25 }n adev[r =i ]n dreptate necunosc[toriu ..................................... 26 2.1.20.1.100.8.300.400.30 (Vacaritul) ........................................ 26 Bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face ........... 26 2.5.100.3.1. (Verga) ............................. 30 300.7.1.300.1.30.300.7.1. (Tzataltza) ........................................ 30 Sp`ndzur[torile ................................... 30 F[r[ =tiin\[ locul adev[rului a afla ....... 37 Binele =i desf[t[rile lumii ..................... 41 Slava lumii ........................................... 42 Minciunele scornite .............................. 43 Pedeapsa a =tiin\ii rele ]ntr-ascunsul inimii ............................ 43 Viptul minciunilor, ocara carea peste voie vine ............................ 43 20.70.100.2.400.30(Corbul) ............... 44 Sc[derea puterii ................................... 45 Din m`ndrie trecerea ]n ocar[ .............. 45 Neputin\a ]ntoarcerii firii spre bine ........................................... 46 Soarele ................................................ 50 Radzele soarelui ro=ii, de diminea\[ ..... 50 C`nd radzele soarelui ]n v`rvurile mun\ilor love=te ...................... 50 C`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noaptea .................................................... 50

Istoria ieroglific[. Vol. II

257

Cuco=ul ]n v`rvul turnului, carile dup[ v`nt s[ ]ntoarce Apariul Hersonisul Criv[\ului +coala, scaunul ritoric[i a \inea Dragostele Afroditii Dumn[dz[ii Vinerea Lipsa nespuselor lumini F`nt`nele Nilului din ochi Evdemonul ]n fa\[, cacodemonul ]n inim[ Caii soarelui cu fruntea spre apus =i carul spre ursul cel mic ]=i ]ntoarce Penele +oimului =i a B`tlanului V[psitorii penelor Pot`rnichea Ocheanul apusului R[tundzala p[m`ntului Muntele ce izvore=te lapte Gustarea laptelui Biruin\a

Cela ce dup[ vreme ]=i mut[ voia =i priete=ugul. ............................ 51 20.400.80.1.100.400.30 (Cuparul) cel b[tr`n .......................... 53 Cr`mul t[t[r[sc .................................... 53 Gramatic, scriitoriu de c[r\i a fi .................................................... 55 Iubostele spurcate, curve=ti .................. 56 Dup[ obiciuit[ voroava poeticeasc[, trupurile cere=ti ]ns[mnadz[ ....................................... 59 Steaua ciobanului, carea ]nt`i r[sare ................................................ 60 Lipsa privelii frumo=ilor ochi ............. 60 Izvoar[le lacr[milor nep[r[site .................................................... 60 La ar[tare priietin, iar ]ntr-ascuns nepriietin. ................................. 65 Adeca dup[ noa[ ceasuri de dzi, pin chinde .................................. 74 Slugile lor ............................................ 76 Schimb[torii stepenelor ....................... 77 500 1.300.1.200.300.1.40. 10.8. (Fata Stamii) ............................ 87 Moartea ............................................... 91 Inima omului ....................................... 91 Galata |arigradului .............................. 92 Logodn[ spre nunt[ ............................. 92 2.8.300.70.100.10.1 (Victoria) ............ 92

17 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

258

Dimitrie Cantemir

Din lapte, ficioar[ Nighina ]ntre gr`u Mugurul p[dure\ ]n hultuoan[ Chipul nezugr[vit Brad ]n p[dure Nen[scutul Vultur, nevinovatul miel, via\a a tot duhul Pripoiul de aram[ Cuvinte crunte Ghigariu Poticile p`n[ ]n dzu[ ]nchise Cheia a doa[ monarhii }mp[ratul crocodililor Padzerh Cuco=ul Evropii

Fat[ g[l[teanc[ .................................... 93 Minciunile ]ntre adev[r ........................ 97 Cuv`ntul r[u ]n inima bun[ .................. 97 Sf`nta n[fram[ ..................................... 98 Cas[ ]n cetate ....................................... 99 Sf`nta Troi\[ ...................................... 101 Lipitura oc[r`i la nume ...................... 103 Leg[turi cu giur[m`nt ........................ 103 Purcariu, cela ce pa=te dobitoacele .... 107 Por\ile cet[\ii nop\ile ]ncuiate ................................................. 109 Cetatea Beligradul ............................. 113 Bostangi-ba=i, mai-marile gr[dinarilor ..................................... 114 Bani pentru datorie dreapt[ ............... 115 200.70.30.400.30.500.100. 1.50.300.7.400.7.5.200. 20 (Solul frantzuzesc) .................... 130 Stavrodormis la Galata ....................... 131 Limba 30.1.300.8.50.1.200. 20.1. (latineasc[) a =ti ..................... 133 40.5.600.40.5.4.300.7.5. 30.5.80.8 (Mehmed Tzelepi) .......... 138

R[sp`ntiia a patru c[i }n glasul Cuco=iului a c`nta O jiganie dintr-alt[ monarhie Jiganie mare din ostroavele mediterane 20.1.30.1.8.30.8. (Calaili) .................. 144 Dul[ul cel b[tr`n 20.1.100.1.40.1.50.30.8. 80.70.200.300.5.30.50. 8.20 (Caramanli postelnic) ............. 146 Petele negre ]n v[psaVicle=ugurile de ru=ine a scoala ro=ie a ]ntoarce te .................................................... 151 Apa vie =i apa moart[ Puterea a face bine =i r[u ................... 151 Strutocamila a pa=te Lucrurile ei a chivernisi ...................... 152

Istoria ieroglific[. Vol. II

259

Vultur pemintesc P[rta= tainelor Istoriograful Afroditii Vecinul de la Lacul Dracului Lacul Dracilor Vr[jitoriul despre criv[\ Baier Aspida de Palestina Vr[jitoriul din p[r\ile Mesopotamiii Vr[jitoriul carile ]n laptele =i ]n spata oii caut[ Dul[oa= la oi crescut, ]n b[tr`ne\e \ine Vr[jitoriul ca ciup[rca din gunoiu Sf`r=itul c`ntecului Leb[dii Locul ]ntinsorii mrejii Mascara cu ochi negri Una din molii |ara Mun\ilor Plotunul Hiri=[ perigrafiia Camilopardalului Farmece

}mp[ratul 300.400.100. 300.7.5.200.20 (turtzesc) ............... 172 P[rta=i r[ut[\ilor =i p[catelor ............. 180 10.1.50.1.20.8.20.1.80. 8.20.5.600.1.8.1. (Ianaki capichehaia) ....................................... 182 Aproape de Lakedemonia 40.5.50.5.20.200.5.30. 8 (Menec Seli) ................................ 182 |ara Lachedemoniii ............................ 182 200.5.100.1.200.20.5.100. 400.30 (Serascherul) ...................... 183 Carte de jalob[, de rug[minte ............ 183 600.100.8.200.1.50.9.70. 200 (Hrisanthos) ............................ 184 4.1.30.300.1.40.80.1.50. (Daltampan) ................................... 185 40.1.200.1.80.40.80.1.200.8 (Masap-basi) ................................... 187 600.400.100.40.400.7.300.7. 5.30.5.80.400.30 (Hurmuz tzelepul) .................................. 198-199 40.5.600.40.5.4.80.1.200.1. (Mehmed-pa=a) .............................. 202 Moartea ei .......................................... 203 10.1.200.10.8. (la=ii) ......................... 204 Caraghioz, p[pu=[ de mascara vestit[ ............................................. 206 7.1.600.1.100.10.1 (Zaharia) ............. 209 Ardealul, Cr[iia Ungureasc[ ............... 211 200.20.1.100.30.1.300.70.20. 1.100.1.300.7.5. (Scarlato Caratze) 212 N-are t`lcuire ..................................... 216 Lucrurile Por\ii ................................... 217

260

Dimitrie Cantemir

Amistuirea diamantului Ostrovul carii na=te copaci, ca carii aiurea ]n lume nu s[ afl[ Muntean Poama m`ncat[ =i ne]nghi\it[ Unul din Corbi Dobitoc platonicesc Bihol de Cina

Nespus[ l[comie ................................ 217 600.10.70.200 (Hios) ........................ 217 Cet[\ean de |arigrad ......................... 217 200.1.20.8.7.400.30 (Sachizul) ................................................. 217 Unul din 4.70.40.50.10. 8.40.400.50.300.5.50. 5.200.300.8 (domnii muntene=ti) ... 218 Omul, dobitoc ]n doa[ picioare .......... 221 80.1.300.100.10.1.100.600. 400.30.10.5.100.400.200. 1.30.8.40.400 (Patriarhul Ierusalimu„lui“) .............................. 224 100.1.200.1 (Rasa) portul ................. 224 Cu c[l\unii peste mestii ....................... 224 B[tr`n ................................................ 234 B`ntuiala, zavistiia lui ........................ 234 Sufereala dobitoacelor ....................... 234 Satele ................................................. 234 200.5.100.2.1.50.2.70.4.1. (+erban voda) ................................ 234 Ficiorii, n[scu\ii .................................. 235 Banii =i alalt[ avu\ie ........................... 235 Lei b[tu\i, bani, 120 ........................... 235 M`n[ ................................................. 238

Trup negru Picioare page Cap alb Glon\ul Corbului Piielea Boului Cuiburile Corbul mai denainte de acesta Puii Penele, aripile, fulgii Tuleie Copita

GLOSAR 1
A abate, a s[ ~, vb. — a se dep[rta de linia obi=nuit[, a schimba drumul; 2 a ]nl[tura. abur, s.m. — abur, cea\[, fum; 2 adiere, v`nt slab; 3 t[rie, alcool; 4 arom[; 5 suflare, respira\ie, suflet (sufletul animalelor). aburi, vb. — a aburi; 2 a bate u=or v`ntul, a adia. accidens (lat.), s.n. — accident, ]nt`mplare, (predicabil porfirian). acesta=, pr. — =i acesta, acela=i. aciua, a s[ ~, vb. — a-=i g[si refugiu, a se ad[posti. acmu, adv. — acum. acmu=i-acmu=i, adv. — chiar acum, ]n acest moment, ]ndat[. acolea=, acole=, acolo=, adv. — tot aici, tot ]n acela=i loc. acolithos (el.), s.m. — tovar[= de ac\iune: adj. — care urmeaz[. acoperi, a s[ ~, vb. — a se acoperi, a se ]nveli; 2 a se ascunde. acoperire, s.f. — acoperire, ascundere, t[inuire. acoperit, adj. — ]nv[luit, ascuns, t[inuit; 2 greu de p[truns cu mintea; adv. — ]n parabole, cu t`lc, pe ascuns. activitas (lat.), s. f. — activitate, manifestare.

1 Am ]nregistrat ]n special cuvintele arhaice, care ast[zi nu mai au circula\ie. Al[turi de acestea am introdus =i termeni noi folosi\i de Cantemir fie prin ]mprumut, fie construi\i de el plec`nd de la fondul limbii rom`ne de atunci. }n acest sens am acordat o aten\ie deosebit[ termenilor privind domeniul filozofic, al =tiin\elor din acea vreme =i al rela\iilor sociale =i politice. Am notat, de asemenea, =i unele forme care prezint[ interes pentru istoria limbii. }n glosarea cuvintelor am c[utat s[ surprindem numeroasele sensuri pe care Cantemir a ]n\eles s[ le acorde acestora din motive speciale. }n descifrarea termenilor sau locu\iunilor filozofice, sarcin[ deosebit de dificil[, am cercetat coresponden\ele din terminologia aristotelic[, ]n circula\ie ]n filozofia vremii ]n aceast[ parte a Europei, iar acolo unde am ]nt`lnit sensuri speciale, am folosit =i citarea contextului.

262

Dimitrie Cantemir

adaoge, vb. — a ad[uga, a ]nmul\i, a m[ri; 2 a al[tura. adaogere, s.f. — adaos, ]nmul\ire, m[rire, dezvoltare; 2 supradotare; 3 umplere, rev[rsare. ademenitur[, s. f. — ademenire. adese, adj. — numeros, adv. — repede, iute. adev[rat, adj. — adev[rat, ne]ndoielnic; 2 sincer; 3 ra\ional; 4 propriu; adv. — ]n mod real, cu adev[rat. adevereal[, s.f. — adeverire, confirmare. adeveri, vb. — a confirma, a ]nt[ri, a stabili adev[rul, a hot[r] ce este adev[rat; 2 a aproba; 3 a afirma; a s[ ~ — a se ]ncredin\a, a se convinge cu probe materiale; 2 a se aduce la cuno=tin\[; 3 a se confirma; 4 a se aplica, a fi sau a r[m`ne valabil; a-=i ~ — a se ]ncredin\a, a socoti ce este adev[rul; 2 a-=i confirma, a-=i ]nt[ri, a-=i da asigur[ri. adevericiune, s.f. — adev[r; 2 ]ncredin\are; 3 confirmare. adeverin\[, s.f. — dovad[; 2 credin\[, loialitate; 3 adev[r, obiectivitate; 4 ]ncredin\are, confirmare; 5 dreptate; 6 credit moral, ]ncredere; 7 adeverire; 8 l[murire, elucidare; dup[ adeverin\[, adv. — ]n spiritul adev[rului, cu toat[ obiectivitatea. adeverit, adj. — ]ncredin\at, con-

vins; 2 confirmat; adv. — ]n mod sigur, cu certitudine. adeveritor, adj. — care adevere=te, care confirm[, probant; 2 afirmativ: protase adeveritoare — premise afirmative. adev[rul lucrului — realitatea faptului. adins, ]n loc. adv. mai cu de-adins — mai ales, ]ndeosebi. aduc[tor, adj. — aduc[tor, care aduce; 2 pricinuitor. aduce, vb. — a aduce; 2 a orienta, a ]ndrepta. adulm[ca, vb. — a adulmeca, a mirosi. adulm[care, s.f. — adulmecare; 2 intuire. adulm[c[toriu, adj. — care adulmec[, miroase, simte, intuie=te, urm[re=te, cerceteaz[ („minte adulm[c[toare“). adulm[cos, adj. — care adulmec[, miroase, cerceteaz[. aduna, vb. — a aduna, a str`nge; 2 a convoca. adunarea de ob=te a dimocratiii — adunarea popular[. afar[ din toat[ socoteala =i sim\irea; loc. adv. — ]n mod incon=tient; afar[ din fiin\[, loc. adj. — ireal, iluzoriu. a fi — realitatea concret[, existen\a, plinul (]n sens ontologic). afla, vb, — a afla, a g[si; 2 a cunoa=te; a s[ ~ — a se afla, a se g[si, a fi din bel=ug.

Istoria ieroglific[. Vol. II

263

aflare, ~ [ri, s.f. — descoperire, adev[r descoperit; 2 rezultat, solu\ie; 3 inven\ie, mijloc g[sit. afl[toriu, adj. — inventator. afrodis[u (el.), adj. — afemeiat. afthadia (el.), s.f. — ]ndr[zneal[, temeritate; 2 obr[znicie, impertinen\[. aftocrator (el.), s.m. — autocrat, monarh absolut. agem (turc.), adj. — persan. agiune, vb. — a ajunge, a sosi. agiunge vb. — a ajunge (undeva), a sosi; 2 a putea; 3 a egala; 4 a p[trunde cu mintea, a ]n\elege; a s[ ~ — a se ]n\elege, a ajunge la ]n\elegere. agiut[tor, adj. — ocrotitor, protector. agiutor, s.n. — ajutor, sprijin; 2 auxiliar, tovar[=; 3 provizii. agiutori, vb. — a ajuta, a sus\ine; 2 a proteja. agiutorin\[, s.f. — ajutor, favoare. agona (el.), s.f. — lupt[, agonie; agona mor\ii — lupta cu moartea. agonisi, vb. — a c`=tiga, a dob`ndi; 2 a aduna, a str`nge; a-=i ~ — a str`nge (avere); 2 a ob\ine, a realiza; 3 a dob`ndi, a c[p[ta, a. c`=tiga; 4 a spori; 5 a aduna, a depozita; 6 a-=i ]nsu=i (ceva). agonisire, s.f. — dob`ndire, c[p[tare; 2 str`ngere, ]mbog[\ire. agonisit[, s.f. — avere; c`=tig, dob`nd[, 2 provizii; 3 avantaje, economii, bun[stare asigurat[

prin efort; agonisita lucrului — c`=tigarea situa\iei dorite, ]ndeplinirea aspira\iilor, agonisit[ dreapt[ — c`=tig prin mijloace cinstite. ahortasie (el.), s.f. — nesa\, l[comie. ahortatos (el.), adj. — nes[\ios, lacom. ai, s.m. pl. — ani. (aier) ]n aier, adv. — afar[; aier cl[tit — v`nt, suflu. aieve, aievea, adj. — adev[rat, real; 2 evident; 3 concret; adv. — ]n realitate, cu adev[rat, ne]ndoielnic; 2 astfel; 3 mor\i=, cu tot dinadinsul („]nc[ mai aievea“); 4 pe fa\[, v[dit, sincer („inima viclean[ mai mult acoperit dec`t aieve gr[ie=te“); 5 desigur, ]ntr-adev[r, cu necesitate („de unde aieve urmadz[“); 6 a=a cum este, aidoma; 7 ]n v[zul lumii, la lumin[, la iveal[; aievea a ie=i — a ie=i la suprafa\[ (o minciuna ascuns[); de unde aievea ieste; loc. conj. — din care rezult[, deci. alaiu (turc.), s.n. — alai, pomp[, triumf; 2 cortegiu, convoi protocolar care ]ntov[r[=ea o personalitate politic[ ]n diverse ocazii, 3 trupe; armat[; 4 ordine de b[taie. albu=ul ochiului — albul ochiului, sclerotica al[tura, vb. — a al[tura; 2 a aplica. al[utar, s.f. — l[utar.

264

Dimitrie Cantemir

al[uta, s.f. — instrument vechi cu coarde. albiciune, s.f. — albime, calitate de a fi alb; 2 cur[\enie, puritate. alc[tui, vb. — a alc[tui, a ]ntocmi, a asocia, a ]mbina, a asambla; 2 a forma, a compune; 3 a ordona, a face, a crea dup[ reguli; 4 a ]mp[ca; 5 a or`ndui, a stabili; 6 a produce, a efectua; a s[ ~ — a se uni, a se lipi, a se face un tot, a se aduna, a se str`nge; 2 a se aranja, a se or`ndui. alc[tuire, s.f. — asamblare, alipire; 2 construc\ie; alc[tuire loghiceasc[ — construc\ie, logic[, formalizare logic[ alc[tuit, adj. — ]ntocmit, creat, f[cut. alefiu, s.n. — alifie, pomad[. aleg[tor, s.m. — care poate face deosebire, care poate selec\iona; 2 care hot[r[=te. alege, vb. — a alege, a deosebi, a deslu=i, a selec\iona, a ]mp[r\i pe categorii, a desp[r\i, a scoate; 2 a judeca, a aproba; 3 a hot[r], a dispune; 4 a numi (]ntr-o func\ie); 5 a adopta (o hot[r`re sau punct de vedere); 6 a-=i da seama; a s[ ~ — a se alege, a se selec\iona, a se considera bun. alegere, s.f. — alegere, deosebire, selec\ie, preferin\[; 2 op\iune; 3 hot[r`re comun[, consens. a alerga, vb. — a recurge, a face apel.

alerg[tor, s.f. — curier. ales, adj. — selectat; 2 deosebit, de seam[, de frunte, important, distins, de bun[ calitate sau condi\ie; adv. — mai ales. alfavita (el.). s.f. — alfabet. alhimista, alhimist, s.m. — alchimist. alofil (el.). s.m. — str[in, care nu face parte din aceea=i familie sau neam. amar, s.n. — triste\e ad`nc[. am[geal[, ~ele, s. f. — am[gire, ]n=el[torie, viclenie. am[geu, s.m. — am[gitor, escroc, =arlatan. am[gi, vb. — a am[gi, a ]n=ela, a duce cu vorba, a-=i bate joc, a min\i; a s[ ~ — a se ]n=ela, a se l[sa ]n=elat, a se p[c[li, a se l[sa p[c[lit. am[gitoresc, adj. — am[gitor, nesincer. am[gitoriu, s.m. — ]n=el[tor, escroc. a m[guli, vb. — a lingu=i, a flata. am[r`me, s.f. — am[real[, gust amar, am[r[ciune. amestec, s.n. — amestec; 2 leg[tur[, comunitate de vederi sau de ac\iune; 3 implica\ie, complicitate. amesteca, vb. — a amesteca; 2 a tulbura, a ]nvr[jbi, a intriga. amestec[tur[, amestecare, s.f. — neor`nduial[; 2 intrig[, certuri,

Istoria ieroglific[. Vol. II

265

conflict; 3 tulbur[ri, r[scoal[; 4 uneltire. amintrilea, adv. — altfel, altminteri. amirosi, vb. — a mirosi, a adulmeca. amistui, vb. — a mistui; 2 a preface; a s[ ~ — a s[ face nev[zut, a dispare. a m`n[, adv. — la m`n[, ]n m`n[. amur\[tur[, s.f. — asmu\ire, incitare, a\`\are. amur\i, vb. — a amor\i; 2 a t[cea; 3 a muri; 4 a-=i ]nceta activitatea. an, ai, s.m. — ani. anagnostis (el.), s.m. — cititor ]n biseric[. anangheon (el.), adj. — necesar; 2 for\at; 3 necesitate, constr`ngere fatal[. anagheon ieste — se impune cu necesitate. anatomic (el.), s.m. — anatomist; 2 chirurg; 3 sf`=ietor, t[ietor, spintec[tor. andartic, adj. — antartic, sudic. anevsplahnos (el.), adj. — ne]ndur[tor, nemilos. anomalie (el.), s.f. — anomalie, lucru ie=it din obi=nuit, patologic, neconform cu legile naturii. anonim (el.), adj. — f[r[ nume, necunoscut. antepathia (el.), s.f. — antipatie, repulsie instinctiv[ fa\[ de ceva. anthrax[ (el.), s.f. — rubin. antidot (el.), s.n. — antidot, leac contra otr[vii.

antifarmac (el.), s.m. — antidot, leac contra otravii. apariu, s.m. — cupar, mic dreg[tor de curte domneasc[ ]n Moldova, auxiliar al paharnicului. ap[rare, s.f. — ap[rare; 2 grij[, prevedere, paz[. ap[s, s.n. — ap[sare, p[s, necaz („fiiul c[tr[ p[rinte de ap[sul ce are s[ jeluie=te“). apelpisie (el.), s.f. — descurajare, dezn[d[jduire, disperare, descump[nire. aplos (el.), adj. — prost, de r`nd, obi=nuit; 2 curat, ingenuu; 3 simplu. apipai, vb. — a atinge, a pip[i. apofasin (el.), adv. — hot[r`t, categoric. apofasisticos (el.), adj. — categoric, f[r[ replic[; adv. — ]n mod categoric, rituos, pe fa\[. apoftegma (el.), s.f. — sentin\[, adev[r filozofic, precept, maxim[. aporia (el.), s.f. — problem[ cu solu\ii antagonice, irezolvabil[; 2 alternativ[ f[r[ ie=ire, ]ncurc[tur[. apostrof (el.), s.n. — apostrof[, figur[ de stil ]n retoric[. apothecariu (el.), s.m. — farmacist, spi\er. aprins, adj. — foarte dornic, plin de ardoare. aprod, s.m. — aprod, mic dreg[tor la curtea domneasc[ ]n Moldova =i ]n |ara Rom`neasc[, agent al puterii executive.

266

Dimitrie Cantemir

apsifisiie (el.), s.f. — dispre\, desconsiderare. apuca, a s[ ~, vb. — a se apuca, a ]ncepe ceva, a ]ncerca, a ]ncepe s[ lucreze; 2 a se lua la har\[, a se bate. arap, s.m. — arab. ar[p[sc, adj. — ar[besc, de arab („limba ar[pasc[“). ar[pe=te, adv. — ca arabii; 2 ]n limba arab[. ar[ta, vb. — a ar[ta, a prezenta, a face cunoscut; 2 a dovedi, a demonstra; a s[ ~ — a se ivi, a se face cunoscut; 2 a se dovedi, a se descoperi, a se demasca; 3 a se manifesta, a se comporta. ar[tare, s.f. — conforma\ie, chip, ]nf[\i=are, configura\ie; 2 aspect, prezen\[, aparen\[; lascav[ ar[tare — fa\[ voioas[, radioas[; 3 demonstra\ie logic[, chiar[ ar[tare — demonstra\ie clar[, limpede; 4 ]nv[\are; 5 sfat, consiliere; 6 fenomen, aparen\[. ar[tare de fa\[ — prezen\[; 2 expunere ]n fa\a auditoriului; 3 demonstra\ie intuitiv[, nesilogistic[, prin prezentarea fizic[ a obiectului demonstra\iei. ]n ar[tare, la ar[tare, loc. adv. — ]n v[zul lumii, ]n public; la ar[tare a ie=i — a ie=i la iveal[. ar[t[toriu, adj. — ar[t[tor, indicator, demonstrativ. ar[toriu, s.m. — plugar, agricul-

tor; fierul ar[toriului — fierul de plug. ar[tos, adj. — chipe=, frumos, impun[tor, impresionant; 2 doveditor. arc, s.n. — arc, element arhitectonic. arcos, adj. — arcuit („arcoas[ spr`ncenele“). arctic, adj. — nordic, polar. ardz[tor, adj. — arz[tor, ]nfocat, dogor`tor, plin de v[paie. arete, ~\i, s.m. — berbec (animal); 2 m[=in[ de r[zboi pentru d[r`marea zidurilor. argument, ~iuri, s.n. — argument; 2 prob[; 3 indiciu; 4 idee sau tez[ probatoare. argumentui, vb. — a argumenta. aristotelesc, adj. — aristotelic, ce \ine de Aristotel. arma=, s.m. — dreg[tor ]n Moldova =i ]n |ara Rom`neasc[, ]ns[rcinat cu aplicarea pedepselor. arme, s.f. — conflicte armate, stare de beligeran\[, r[zboi. armisti\ie, s.f. — armisti\iu, ]ncetarea condi\ionat[ =i temporar[ a ostilit[\ilor. armur, s.n. — coaps[ („armurile =i picioarele denainte...“). aromate, s. f. — mirodenii, plante, frunze sau semin\e frumos mirositoare. ars, adj. — puternic ]ndurerat suflete=te, cuprins de o mare sup[rare.

Istoria ieroglific[. Vol. II

267

arsur[, s.f. — arsur[; 2 ardoare, ]nfocare. ar=in, s.n. — unitate tradi\ional[ de m[sur[ ]n lungime, egal[ cu 0,71m. articul, ~uri, s.n. — articol, stipula\ie ]ntr-o conven\ie; 2 articula\ie (anat.); 3 articol (gramat.); articulul glasului — silab[. articul[, s.f. — vorbire articulat[, flexiune; 2 silab[; glas f[r[ articule — vorbire nearticulat[; 3 articula\ie osoas[, cap[t de os. as[m[nare, s.f. — asem[nare, identitate; as[m[nare cuv`ntului — omonimie; 2 simbolizare (cu ajutorul unei pilde). asculta, vb. — a asculta; 2 a aproba, a fi de acord; a s[ ~ — a fi ascultat. ascultare, s.f. — supunere. ascult[toriu, adj. — ascult[tor; 2 supus, cuminte. ascuns, adj. — ascuns, t[inuit; 2 ermetic, obscur, ocult. ascu\it, adj. — fin („ascu\ite urechi“), p[trunz[tor, de mare acuitate („viderea ochilor mai ascu\it[“); 2 inteligent, ager. ascu\itur[, s.f. — ascu\ire; 2 sub\iere, =lefuire. ascu\i\el, adj. — foarte fin ascu\it. asemenea, adv. — de asemenea, tot astfel. aspid[, s.f. — animal fabulos,

imaginat ca o reptil[ saurian[ cu coad[ veninoas[. asprime, s.f. — asprime, duritate, inflexibilitate, ne]nduplecare; 2 ]mpotrivire, rezisten\[, d`rzenie. aspru, adj. — aspru, dur; 2 necioplit; 3 ]nsp[im`nt[tor, insuportabil, crud; 4 greu, dificil de ]ndeplinit. aspuma, vb. — a face spume, a se ]nspuma. aspumat, adj. — ]nspumat. astrolav, s.n. — astrolab, instrument folosit ]n astronomie pentru m[surarea pozi\iei a=trilor. astrologhicesc, adj. — astrologic, ce \ine de astrologie. astruca, vb. — a ]nmorm`nta. astupa, vb. — a acoperi; 2 a ]nfunda, a ]nchide, a bara o intrare, un drum; fuga ]napoi a astupa — a t[ia retragerea; a s[ ~ — a se astupa, a se acoperi; 2 a t[cea. asupra, asupr[, prep. — contra, ]mpotriva; asupr[ a toat[ otrava — ]mpotriva oric[rei otr[vi; 2 deasupra, peste; 3 peste, drept ]n. mai cu asupr[, adv. — mai mult, cu v`rf =i ]ndesat. asupreal[, s.f. — nec[jire, sup[rare, nedreptate; 2 constr`ngere, siluire, for\are; 3 asuprire, oprimare; str`mba asupreal[ — constr`ngere nedreapt[, samavolnicie. asupri, vb. — a asupri, a constr`nge, a obliga.

268

Dimitrie Cantemir

a=e c`t, adv. — a=a c[. a=edza, vb. — a or`ndui, a organiza; 2 a stabili, a statua; 3 a uni, a c[s[tori, a a=eza la c[minul s[u o pereche; a s[ ~ — a se lini=ti, a se echilibra, a se cumin\i, a nu face greut[\i; 2 a se statornici; 3 a conveni; 4 a se pacifica, a se organiza. a=edzare, s.f. — a=ezare, instalare; 2 potolire, ast`mp[rare; 3 organizare. cu a=edzare, adv. — statornic. a=edzat, adj. — a=ezat, stabilit, fixat; 2 potolit, cuminte, ast`mp[rat. a=edz[m`nt, a=edzim`nt, ~uri, s.n. — constitu\ie ]n sens biologic; a=edz[m`ntul firii — constitu\ie fizic[; hot[r`re superioar[ („a=edz[m`ntul mai-marilor“), or`nduial[, statuare; 2 prevedere, stipula\ie, condi\ie, statornicire (]ntr-o conven\ie, tratat); 3 conven\ie, tratat, ]nvoial[, leg[m`nt; a=edzim`nt de pace — conven\ie, tratat de pace. a=edz[tor, adj. — care r[m`ne neschimbat, stabil. a=edz[tur[, s.f. — or`nduire, r`nduial[, statornicire; 2 conven\ie, a=e=i, adv. — tot astfel, tot a=a, de asemenea; a=e=i de tot — ]ntru totul cu totul, tot astfel; 2 chiar; 3 m[car.

a=ijderea, a=ijderilea, adv. — de asemenea, tot astfel. a=ternut, s.n. — pat, culcu=. atheist, ~sti, s.m. — ateu. atheofovie (el.), s.f. — lips[ de team[ fa\[ de Dumnezeu, atitudine antireligioas[, impietate. atic, aticesc, adj. — atic, din Atica. atici, vb. — a vorbi dialectul atic. atinge, vb. — a atinge; 2 a realiza, a-=i ajunge scopul, a ajunge. at`ta c`t, conj. — tot astfel, pentru ca, a=a ]nc`t, astfel ]nc`t. atocma, a s[ ~, vb. — a se potrivi ]ntocmai (cu altceva), a fi pe aceea=i m[sur[, a se adapta perfect (la), a fi la acela=i nivel; 2 a se ]ntocmi. atocma, adv. — ]ntocmai, asem[n[tor, de aceea=i m[sur[, potrivit. de-a tocma, adv. — egal, la acela=i nivel; de-a tocma atocmat — exact la acela=i nivel. atocmire, s.f. — potrivire. atom, ~uri, s.n. — atom; 2 individ, persoan[ (fig,). atomist, ~=ti, s.m. — atomist, partizan al atomismului ]n filozofie. (a\[), pe a\[, adv. — drept, plan. pre a\[ de-a dreptul, adv. — ]n linie dreapt[. a\ina, vb. — a a\`na, a se sus\ine pu\in, a at`rna. a\i\a, vb. — a a\`\a, a aprinde; 2 a incita, a stimula.

Istoria ieroglific[. Vol. II

269

a\i\itoriu, s.m. — a\`\[\or, incitator, instigator, provocator. au, conj. — oare, sau. audzire, s.f. — auz; audzire str`mb ascult[toare — urechi c[rora le place s[ asculte numai minciuna =i str`mb[tatea. audzitoriu, adj. — care aude, care ascult[. austru, s.m. — austru, v`ntul de sud. avaniie (ngr.), s.f. — asuprire, cruzime, lips[ de omenie. a avea, a s[ ~, vb. — a se ]nt`mpla; 2 a avea rela\ii, leg[turi (cu cineva). avocat, s.m. — avocat. azbuche („r`ndul azbuchelor“), s.n. — alfabet. axiom[, s.f. — adev[r evident prin sine, maxim[; 2 regul[, lege (de la sine ]n\eleas[); 3 lege natural[; axiom[ filosofasc[ — adev[r filozofic unanim admis. B baier, ~ e, s.n. — amulet; 2 la plural — leg[tur[, toart[ (de sfoar[). balaban, s.m. — o specie de =oim. barbara, s.f. — numele scolastic al modului prim al figurii ]nt`i a silogismului. basn[, s.f. — poveste, crea\ie imaginar[; 2 produc\ie neserioas[; 3 scornire, ticluire; 4 inventare de fapte cu scopul de a calomnia.

bat, adj. — beat. bate, a s[ ~, vb. — a se r[zboi; a se zbate; 2 spre moarte s[ b[tea — se zb[tea de moarte. batele=te, s.f. — loc de b[tut (cu ml[ciul), arie, b[t[tur[, loc b[t[torit. batgiocur[, s.f. — umilire, insult[. batgiocuri, vb. — a-=i bate joc (de cineva), a-=i r`de de cineva, a necinsti, a ]njosi, a arunca pe cineva ]ntr-o situa\ie ru=inoasa, umilitoare. b[nat, s.n. — sup[rare, necaz. b[rb[\ie, s.f. — vitejie. b[snui, vb. — a povesti, a spune pove=ti; 2 a vorbi lucruri neserioase, a vorbi ]n dodii. b[tr`ni, vb. — a ]mb[tr`ni, a c[p[ta experien\[. b[\ul agiutorin\ii — toiagul de sprijin. b`ntui, vb. — a tulbura, a chinui, a nedrept[\i, a persecuta. b`ntuire, s.f. — n[p[stuire, persecu\ie, nedrept[\ire. b`ntuitoriu, s.m. =i adj. — nec[jitor; 2 asupritor; 3 v[t[m[tor. b`rd[ghan, s.n. — abdomen, foale, p`ntece. b`rzoiat, adj. — ridicat, umflat, ]nt[rit („coad[ b`rzoiat[“). becisnic, adj. — mititel, m[run\el, s[rman. beleag, s.n. — adunare; 2 loc de adunare (ini\ial a ]nsemnat loc de

270

Dimitrie Cantemir

adunare pentru cei chema\i la r[zboi, tab[r[ militar[); a-=i da beteag — a fixa loc de ]nt`lnire; 3 cuv`nt de recunoa=tere, parol[. beli, vb. — a jupui; budzele a-=i beli — a l[sa s[ se vad[ din\ii. beteag, adj. — bolnav. beteji, vb. — a r[ni; 2 a strica, a p[gubi; a s[ ~ — a se r[ni, a suferi o v[t[mare. betejire, s.f. — ]mboln[vire; 2 d[unare, stricare, =tirbire, v[t[mare. bezcisniciie, s.f. — c[dere, dec[dere, sc[dere, umilire, umilin\[, via\[ grea, s[r[cie, nenorocire, neputin\[; 2 trebuin\[ cotidian[, trebuin\[ m[runt[; 3 jignire, batjocur[; 4 neputin\[ fizic[. bezn[, s.f. — ]ntuneric. biftuire, s.f. — sa\, ghiftuire, s[turare. bileal[, s.f. — albeal[, culoare alb[; 2 suliman alb. bine, s.n. — desf[tare, bucurie; bine de ob=te — binele general. birar, s.m. — str`ng[tor de biruri. bi=ug, biv=ug, s.n. — bel=ug, bog[\ie, ]ndestulare. bi=ugos, adj. — ]mbel=ugat, ]ndestulat, bogat. biv, s.n. — ]ndestulare, sa\; 2 bel=ug, abunden\[; de biv, adv. — din destul, din plin, din bel=ug. blagoutrobnic, blagoutrobn`i, (slav)., adj. — milostiv, milos. bl[st[ma, vb. — a blestema, a

afurisi, a cere divinit[\ii s[ arunce r[ul, pedepse asupra cuiva. bl[st[mat, adj. — asupra c[ruia a fost aruncat blestemul; 2 reprobabil, incalificabil punct de vedere moral; 3 r[uf[c[tor, criminal. bl[st[m[\esc, adj. — blestemat, afurisit; 2 imoral, necinstit. bleand[, blende, s.f. — scrisoare, depe=[. blem, vb. — s[ plec[m, s[ mergem; blema\i — pleca\i! blend[u, s.m. — o specie de =oim. bl`nd, adj. — lini=tit, respectuos. blojeritur[, s.f. — tr[nc[neal[, vorb[ de clac[; 2 minciun[, scornitur[. blojori, vb. — a defaima, a b`rfi. bloscori, vb. — a vorbi de unul singur, a pl[nui cu voce tare. boala de voie rea — melancolie, indispozi\ie sufleteasc[; boal[ hronic[ — boal[ cronic[; boal[ ]mp[r[teasc[ — g[lbenare, icter; boal[ usc[cioas[ — boal[ care usuc[, care sl[be=te, oftica. bob[etur[, s.f. — aiureal[, vorb[ f[r[ ]n\eles. bodz, boadz[ (pl. bodzi, boadze), s.m., s.f. — zeu, zei\[, zeitate. bogaz, (turc.), s.n. — str`mtoare; 2 liman, golf, lac cu deschidere la mare. boier de sfat — sfetnic, consilier. boierime de divan — public[, sfat boieresc, fruntea sfaturilor.

Istoria ieroglific[. Vol. II

271

bolb[i, vb. — a vorbi f[r[ ]n\eles; 2 a b[lm[ji. bolb[itur[, s.f. — exprimare confuz[. bolbor[i, vb. — a bolborosi, a vorbi nedeslu=it. bold, ~uri, s.n. — bold, ]ndemn, stimul, impuls; 2 \eap[. boldit, adj. — holbat. bolditur[, s.f. — ]n\ep[tur[, ]mpuns[tur[. boli, vb. — a suferi, a p[timi, a se chinui. bort[, s.f. — gaur[, orificiu, scobitur[, ascunzi=. bostangiu (turc.) s.n. — soldat din garda sultanului av`nd ]n grij[ gr[dinile seraiului. bo\, s.n. — bucat[, dumicat, buc[\ic[; 2 mototol; 3 obiect incert, f[r[ energie. bo\i, vb. — a ]ngr[m[di, a ]nghesui; 2 a aduna, prin opera\ie, s`ngele, pentru a-i da o form[ oarecare. breb, s.m. — castor. breh[i, vb. — a l[tra. breh[it, ~ur[, s.n. — l[trat, h[m[it. breh[u, s.m.— dul[u; adj. — l[tr[tor. brehnace, s.f. — o specie de vultur care v`neaz[ iepuri. br`nc[, s.f. — lab[. br`u, s.n. — br`u, =erpar; 2 p`nz[, zon[; br`ul ars — zona ecuatorial[.

brudiesc, adj. — copil[resc, nematurizat, crud, fraged. brudiu, adj. — copil[resc, copil[ros; 2 t`n[r, necopt, crud, nev`rstnic; 3 primitiv; 4 neserios. bu[r, s.m. — bour, zimbru. bu[rat, buorat, adj. — de bour, ca bourul, cu coarne ca de bour; 2 ridicat, a\intit („suli\[ bu`rat[“). bu[r] =i a s[ ~, vb. — a se repezi, a se ]ndrepta spre ceva, a ]mpunge; 2 a ciuli (urechile). bubu=lie, s.f. — gogoa=[, boab[, pilul[. bucate, s.f. — m`nc[ruri; 2 hran[, alimente. buc[\ea, s.f. — bucat[ mare. buche, s.f. — liter[. buh[bie, s.f. — buh[ial[, umflare. buhnet, ~e, s.n. — bufnet, zgomot puternic, pocnet. buigui, vb. — a n[uci, a ului, a buim[ci, a z[p[ci; 2 a aiura, a spune vorbe f[r[ ]n\eles; a s[~ — a se ]ntuneca la minte, a-=i pierde luciditatea; 2 a se ului, a=i pierde cump[tul. buiguire, buiguitur[, s.f. — aiureal[, aiurare, vorbire f[r[ =ir. buiguit, adj. — z[p[cit, aiurit. buiguitor, adj. — ]n dodii, fantezist, f[r[ ]n\eles. bulboan[, s.f. — v`ltoare. buluc (turc.), s.n. — grup, ceat[; 2 mic[ unitate militar[ (companie) la turci.

272

Dimitrie Cantemir

bun, adj. — folositor, util, pe care te po\i bizui. bun[ voie, s.f. — bun[voin\[, ajutor, asisten\[; 2 stare de bun[ dispozi\ie sufleteasc[. bun[tate, s.f. — virtute, calitate moral[; bun[t[\ile obiceinice — virtu\ile morale, bunele moravuri. bursuc, s.m. — viezure. burzului, a s[~, vb. — a se ]nfuria, a se fr[m`nta, a se afecta. burzuluire, s.f. — neor`nduial[, ]nghesuial[, fr[m`ntare. burzuluitoriu, adj. — r[scolitor. bu=i, vb. — a tr`nti la p[m`nt, a lovi, a bate. bute, s.f. — c[p[\`n[ (la roata de la c[ru\[). butios, adj. — ca o butie, noduros. butucul mor\ii — butuc de c[l[u. C cabala, s.f. — cabal[. cabalist, s.m. — cel care se ocup[ cu studiul cabalei iudaice. cabani\[, s.f. — manta domneasc[ pe care sultanul o d[dea domnilor la confirmare, odat[ cu sangiacul, cuca, topuzul, sabia etc. cacodemon (el.), s.m. — demon, diavol; 2 g`nd r[u, inten\ie rea; 3 du=man; cacodemonul robiii — diavolul robiei. cacum, s.m. — hermin[. caftan (turc.), s.m. — manta alb[, lung[ =i larg[ ]mpodobit[ cu fire

de aur sau de m[tase, pe care o purtau domnii =i boierii la solemnit[\i. cahl[, s.f. — cuptor de topit metalele; 2 cazan cu smoal[ aprins[; 3 gur[ de cuptor, co= pe unde iese fumul la un cuptor; 4 plac[ de teracot[ sau de faian\[ pentru sobe. caie, s.f. — gaie, o specie de uliu. cale, s.f. — drum; 2 orientare ]n via\[; cale delungat[ — cale lung[. calicios, adj. — de jos; 2 obraznic. cam[t[, s.f. — dob`nd[. camilopardal, (el.), s.f. — animal fabulos, imaginat ca o asociere ]ntre c[mil[ =i leopard; 2 giraf[. can, cani, adv. — cam. candil[, s.f. — candel[, lamp[ primitiv[ alimentat[ cu untdelemn. canon, ~oane, s.n. — lege; 2 principiu director, norm[. regul[ („canoanele loghic[i“); 3 articol de lege ]n dreptul bisericesc; 4 sanc\iune ritual[, pedeaps[ de isp[=ire; canon de ob=te — lege, regul[ general[. cap, — ete. s.n. ~cap, =ef, conduc[tor, domn, monarh; 2 ]nceput; 3 principiu, element; 4 punct, prevedere, articol ]ntr-o conven\ie; b) cap[t, sf`r=it; 2 punct terminus; a-=i da capul — a muri de moarte violent[. cap[t, s.n. — sf`r=it; cap[tul coroavei — sf`r=itul cuv`ntului, articolul (hot[r`t).

Istoria ieroglific[. Vol. II

273

capitul, ~uri, s.n. — articol, punct, prevedere, stipula\ie, ]ntro conven\ie. capichehaie (turc.) — capuchehaie, reprezentant sau agent al domnilor rom`ni pe l`ng[ Poarta Otoman[. capi=te, s.f. — templu. care=i, pr. — fiecare. (carile) tot carile, pr. — oricine, oricare. car`t[, s.f. — tr[sur[ u=oar[, calea=c[. carte, s.f. — scrisoare, depe=[, document scris. carvuncul, s.n. — piatr[ pre\ioas[. cas[, s.f. — cas[; 2 familie, neam. catalog, s.n. — catalog, repertoriu, condic[ de ]nsemn[ri. cataract[, s.f. — prag de ap[, c[dere de ap[, cataract[, cascad[. catarg[ (turc.) — =antier naval, ]nchisoare portuar[, loc de munc[ for\at[. catastih, ~uri, s.n. — catastif, condic[ de ]nsemn[ri. categorii, s.f. — formele cele mai generale ale existen\ei, no\iunile sau termenii cei mai generali; 2 termenii cei mai generali cu care opereaz[ o =tiin\[; 3 categoriile logicii („categoriile loghic[i“) =i ontologiei aristotelice. catholichi (ci), adj. — universal, general. cazniie, s.n. — omilie, predic[, cuv`ntare cu caracter moralizator
18 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

pe baza textelor religioase; 2 poveste cu t`lc. c[dea, vb. — a se ]nt`mpla; 2 a sosi f[r[ veste; a s[ ~ — a se cuveni, a fi de dorit, a fi normal, a trebui. c[dere, s.f. — ]nt`mplare, hazard, eveniment; 2 c[dere, trecere brusc[ ]ntr-o situa\ie inferioar[, dec[dere moral[; 3 caz (]n gramatic[); c[dere chem[toare — cazul vocativ; c[dere la gramatic[ — caz gramatical. c[dzut, adj. — c[zut; 2 cuvenit, legal, natural. c[ial[. s.f. — c[in\[, remu=care. c[ielnic, adj. — care se c[ineaz[, care depl`nge nenorocirea cuiva, depl`ng[tor. c[l[f[tui, vb. — a astupa cu calafat (c`l\i amesteca\i cu catran) g[urile =i cr[p[turile dintre b`rnele unei corabii =i a le unge cu p[cur[ sau smoal[ spre a nu l[sa s[ mai p[trund[ apa. c[l[tori (ceva), vb. — a parcurge, a str[bate. c[lca, vb. — a c[lca, a pa=i; 2 a vizita; 3 a necinsti, a nesocoti. c[lcan (turc.), s.n. — ]nt[ritur[, zid de ap[rare. (c[lcare) ]nceat[ calcare — mers tiptil. c[lc[tur[, s.f. — c[lcare; 2 nesocotire. c[ld[r[resc, adj. — de c[ld[rar, de spoitor de c[ld[ri, \ig[nesc; 2 vulgar, grosolan, primitiv.

274

Dimitrie Cantemir

c[mar[, s.f. — odaie; 2 camer[, ]nc[pere pentru provizii. c[mili, a s[ ~, vb. — a se transforma ]n c[mil[. c[p[t`i, s.n. — loc sau obiect de pus capul pentru dormit. c[pitan, s. m. — comandantul unui deta=ament mai mare de o=tire ]n epoca medieval[. c[ptu=i, vb. — a c[ptu=i, a acoperi pe dedesubt, a ]nveli; 2 a ascunde, a face nev[zut. c[ptu=it, adj. — acoperit pe dedesubt, ]nvelit; 2 ascuns, mincinos, nesincer; c[ptu=ite cuvinte, voroave c[ptu=ite — vorbe ascunse, mincinoase, cuvinte care ascund adev[rul. c[pu=[, s.f. — parazit din clasa arahnidelor, care suge s`ngele oilor. c[t[lige, s.f. pl. — anexe de lemn pentru ]n[l\area picioarelor, picioare lungi („c[t[lige picioarele“). c[tr[, prep. — pentru, fat[ de („iubirea carea c[tr[ adeverin\[ \iiu“), l`ng[, pe l`ng[, al[turi („c[tr[ acestea, a triia =i alt[ pricin[ a s[ adaoge“), despre („c[tr[ acestea foarte bine... m-am adeverit“). c[uta, vb. — a privi, a se uita; 2 a cerceta, a studia, a rezolva; ~(cuiva) — a sili, a determina; a-=i ~ vb. — a se sili („dintr-adun[rile voastre... ]=i caut[ a lipsi“). c[utare, s.f. — interes pentru cine-

va, mil[, bun[voin\[, ajutorare; 2 ]ncercare; 3 privire; c[utarea voii — facere pe plac; adulare, lingu=eal[. c`ndai, adv. — c`ndva, vreodat[; 2 cumva; nu c`ndai, adv. — nu cumva. c`ndailea, adv. — cumva, poate, doar[. c`nd de c`nd, adv. — repede, ]ntr-o clipit[. c`nesc, c`inesc, adj. — c`inesc, de c`ine; 2 lingu=itor, care simuleaz[ prietenia; 3 du=m[nos, ascuns, cu inten\ii du=m[noase; 4 cinic (v. filosofiia c`neasc[). c`ntare, s.f. — bucat[ muzical[, motiv muzical; c`ntare frumos tocmit[ — melodie. c`ntec tocmit — c`ntec alc[tuit dup[ reguli, dup[ canoane. c`rc[, s.f. — spate, spinare. c`rcel, ~ie, s.n. — c[pu=[. c`rjob, adj. — str`mb, ]ncovoiat; 2 nedrept, inechitabil. c`rlig, s.n. — c`rlig, ca\[; 2 c`rj[. c`rni, vb. — a ]ndr[zni s[ vorbeasc[, a ]ndr[zni s[ ia atitudine potrivnic[. c`stan, s.m. — castan. c`t, conj. — ]nc`t, astfel ]nc`t, a=a ]nc`t, a=a c[; at`ta c`t: astfel ]nc`t, a=a ]nc`t; c`t pre — ca pe; f[r[ c`t — dec`t, afara de. c`t[va, adj. — m[ri=or („avea c`t[va herghelie de iepe“).

Istoria ieroglific[. Vol. II

275

c`t de cii, conj. — a=a ]nc`t, astfel c[. c`tin\[, s.f. — cantitate, categorie a logicii =i a ontologiei aristotelice. ceas, s.n. — or[, vreme. ceat[, s.f. — mic[ unitate militar[, buluc. ceau= (turc.), s.m. — mic comandant de oaste la curtea domneasc[, de obicei comandant de v`n[tori; 2 agent al puterii executive. cehni, vb. — a l[tra. cehnit, ~uri, s.n. — chefnit, l[trat de c`ine de v`n[toare. cein\a, s.f. — esen\a, quidditatea (quidditas), categoria substan\ei ]n logica aristotelic[ (de la lat. quid = ce); uneori ]nseamn[ =i calitatea substan\ei. cerbice, s.f. — ceaf[, grumaz. cerca, vb. — a ]ncerca, a cerceta, a pip[i; a tatona; 2 a pune la prob[; 3 a c[uta, a analiza. cerc[tor, s.m. — cercet[tor. cerceta, vb. — a cerceta; 2 a vizita. cercetare, s.f. — studiu, luare ]n discu\ie. cerdac (turc), s.n. — mic pridvor, deschis sau cu geaml`c, situat de obicei la etaj, sau deasupra beciului, la vechile case \[r[ne=ti; 2 balcon, cerdac de tip turcesc, ie=it ]n afar[ deasupra str[zii; 3 foi=or, chio=c.

ceresc, adj. — ceresc, spiritual, divin. cere=tii, s.m. pl. — exponen\ii lumii divine, Dumnezeu =i slujitorii s[i, ]ngerii =i sfin\ii (]n concep\ia cre=tin[); supt numele cere=tilor — (sub]n\eles) jur`nd pe numele lui Dumnezeu =i al sfin\ilor. cerni, a s[~ — a ]mbr[ca haina de doliu, a se ]mbr[ca ]n negru. cernit, adj. — funerar, de doliu, trist, de ]nmorm`ntare; cernite c`ntece — bocete. cer=i, vb. — a cere, a ruga. cescu\, s.n. — (diminutiv de la ceas), moment, clip[, pu\in timp. ceva=i, adv. — foarte pu\in, c`t de pu\in, c`t negru sub unghie; nemic[ ceva=i — c`tu=i de pu\in. cezluit, adj. — legat, str`ns, ]nf[=urat bine. cfartana (lat.), s.f. — frigurile cvartane. cfidditas (quidditas), s.f. — quidditatea, esen\a fenomenelor, substan\a, categorie a logicii =i a ontologiei aristotelice („cein\a, singur[ fiin\a lucrului, ceia ce ieste“). chelariu, s.m. — slujitor al pivni\elor =i c[m[rilor domne=ti. chentru, s.n. — centru, punct central; 2 \int[, obiectiv. chiar, adj. — clar, limpede, l[murit, simplu, u=or de ]n\eles; 2 curat; puterea sufletului chiar[ — puterea limpede a sufletului.

276

Dimitrie Cantemir

chibzui, a s[ ~ — a reflecta, a pl[nui, a g`ndi; 2 a socoti, a considera. chichi\[, s.f. — l[di\[. chiedz, ~i, s.m. — piaz[ (rea sau bun[), augur, prevestire: chedzi r[i — piaz[ rea, r[u augur. chiema, a s[ ~, vb. — a se numi. chip, s.n. — fa\[, ]nf[\i=are, aspect; floare ]n chip — culoare la fa\[; 2 ]nf[\i=are, tr[s[tur[ distinctiv[, specific, conforma\ie exterioar[; 3 persoan[; chipuri vrednice de credin\[ — persoane demne de ]ncredere; 4 persoan[, cineva; c[tr[ alt chip — fa\[ de altcineva; 5 ]nf[\i=are, aspect, form[; 6 imagine (mintal[ sau grafic[), reprezentare (artistic[), idol, desen; 7 reprezentare, apari\ie, personaj oniric; 8 specie (]n sensul predicabilului porfirian species); 9 lucru, existen\[, fenomen, om (]n ]n\elesul ontologiei aristotelice); 10 fiin\[, vie\uitoare; 11 no\iune, reprezentare, imagine, idee, cuv`nt, 12 individualul, particularul (categorie filozofic[); 13 figur[ de mi=care (]n pantomim[); 14 model, tip (literar); 15 chip, fel (tot chipul de flori — tot felul de flori), mod, procedeu, solu\ie; 16 formul[ uzitat[; chipuri de credin\[ — formule de rigoare, ]n ]ncheierea unei conven\ii; chip poeticesc — procedeu poetic, figur[ literar[; 17

specie literar[; chipul fietecui lucru — no\iune, reprezentare abstract[, corespondentul no\ional al lucrurilor; chipul obrazului — ]nf[\i=area fe\ei; chipul neamurilor — prototipul, arhetipul fenomenelor; chipuri cucerite — procedee f[\arnice, temenele, figuri de salut, ploconeli; chipuri filosofice=ti — procedee, metode, modalit[\i filozofice; chipurile de pasiri =i dobitoace ]n ceriu — constela\iile; cele din ceput chipuri — prototipurile, arhetipurile; chipul leacurilor — felul leacurilor. cu chipul carile, loc. adv. — a=a cum. chit, ~i\i, s.m. — balen[. chiteal[, ~ele, s.f — g`nd, inten\ie; 2 socoteal[, ra\ionament, g`ndire, judecat[; 3 idee, plan, proiect, preocupare; chitele ]ntre sine — planuri ascunse. chiti, vb. — a socoti, a judeca, a calcula, a pl[nui. chititoriu, s.m. =i adj. — socotitor, calculator, judec[tor (al unei situa\ii). chivernisal[, s.f. — or`nduial[, administrare; 2 c`rmuire, conducere; 3 g`ndire, chibzuin\[, reflectare; 4 ]ndestulare, bun[stare; chivernisala de ob=te — bun[starea general[. chivernisi, vb. — a aranja, a

Istoria ieroglific[. Vol. II

277

administra, a gospodari; 2 a conduce, a or`ndui; 3 a ]ndruma. chivot, s.n. — arc[, corabie. chiz[=, s.m. — cheza=, girant, garant, care ]=i ia r[spunderea pentru cineva. chizmire, s.f. — alc[tuire, ]ntocmire. ciacal, s.m. — =acal. cii, adv. — aici, ici. cin[, (pl. cin[i), s.f. — cin[, mas[ de sear[. cine=i, pr. — cine; 2 fiecare. ciniie, s.f. — unealt[, instrument, aparat, arm[. cinste, s.f. — cinste, respect; 2 venera\ie, cult; 3 rang social, treapt[ sociala ]nalt[, dreg[torie; 4 ]n[l\are ]n rang; 5 domnie, st[p`nire; 6 prestigiu, onoare; ]n cinste a s[ avea — a se bucura de stim[, de prestigiu; 7 osp[\ dat ]n cinstea cuiva; 8 onestitate, corectitudine moral[; cuno=tin\a cinstii — =tiin\a onestit[\ii, ]nv[\[tura moral[; cinste cu stidire — evlavie; cinste politiceasc[ — respect din polite\e, respect nesincer; cinstea epitropiii — cinstea de a fi domn, rangul domniei; cinstea numelui — demnitate personal[, prestigiu; 2 onoare, faim[, glorie; 3 prestigiul persoanei; de cinste, adj. — de pre\, superior, demn de cinste; cinste=, adj. — cinstit,

drept, corect, curat; 2 politicos, respectuos; cinste=[ plec[ciune — polite\e exagerat[, plec[ ciune respectuoas[; 3 prestigios, remarcabil; adv. —rezonabil, cu cuviin\[, cinstit, drept, f[r[ viclenie. cinsti, vb. — a cinsti, a respecta, a onora, a b[ga ]n seam[, a lua ]n considera\ie. cinti\[, s.f. — cintez[. ciocoime, s.f. — slugile boiere=ti, categorie social[ aflat[ ]n serviciul boierimii, folosit[ pentru str`ngerea birurilor =i pentru ap[rarea avutului =i persoanei st[p`nilor. ciocotni\ie, s.f. — ciocoime; 2 mentalitate de ciocoi; 3 flec[real[, b`rf[, lingu=ire, uneltire. cira (ciraoa), s.f. — specie de r[=inoas[ mediteranean[. ciriteie, s.f. — desi=, tufi=, mul\ime de copaci tineri. citeal[, s.f. — citire, citit. ciuciuli, vb. — a ciuguli (penele). ciudat, adj. — bizar, straniu, neobi=nuit. ciud[, s.f. — minune, lucru straniu, ireal, fabulos, ciud[\enie, lucru neobi=nuit; ciuda lumii — minunea lumii, ur`tul, monstrul. ciudes[, s.f. — mirare, uimire, nedumerire; 2 minune, lucru neobi=nuit, straniu; lucru de ciudes[ — lucru de mirare, neobi=nuit. ciudi, a s[ ~ — a se mira.

278

Dimitrie Cantemir

ciulinos, adj. — spinos, ghimpos, cu ciulini. ciumilitur[. s.f. — ghicitoare, ciung, ~uri, s.n. — trunchi de copac f[r[ ramuri =i frunze; („ciunguri de copaci p`rjoli\i“). ciun\i, a s[ ~ vb. — a se ciunti, a se ciungi, a-=i reteza m`inile; 2 fig. — a nu reac\iona, a nu se ]mpotrivi, a sta cu m`inile ]n s`n ]n fa\a unei ]nt`mpl[ri. ciut, adj. — f[r[ v`rf, bont; 2 f[r[ coarne, f[r[ urechi; ciute urechile — cu resturi de urechi. ciut[, s.f. — capr[; 2 c[prioar[. ciutur[, s.f. — vas de lemn pentru scos apa din pu\. cl[nc[i, vb. — a clonc[ni, a c`r`i (o cioar[). cl[ti, vb. — a mi=ca, a mi=ca din loc, a deplasa; 2 a agita, a zbate; a s[ ~ — a se mi=ca, a-=i schimba locul, pozi\ia; 2 a merge, a se deplasa; 3 a se tulbura, a se cutremura, („nu pu\in fur[ cl[ti\i de ]mpotriv[ cuvinte ca acestea“); 4 a se emo\iona, a se ]nduio=a („de mult[ mi=el[tatea lui cl[tindu-m[“); 5 a se tulbura, a se agita; a-=i ~ — a-=i porni, a-=i da drumul („r`sul ]=i cl[tir[“). cl[tire, s.f. — mi=care, schimbare, evolu\ie (]n ontologie); 2 afectare, stare emotiv[, zbucium („cl[tirea duhului“); 3 mi=care, deplasare; 4 mi=care violent[, convulsionare; 5 mi=care univer-

sal[; 6 schimbare; cl[tire a face — a merge, a evolua; hiri=[ cl[tire — mi=care proprie; 2 mi=care natural[; iute cl[tire — vioiciune; 2 mi=care rapid[, rapiditate. cl[titele, s.f. pl. — fenomenele considerate ]n mi=care, ]n schimbare. cl[titele fire=ti — cele mi=cate pe cale natural[, fenomenele. cl[titoriu, adj. — mi=c[tor, instabil. cl[titoriu, s.m. — cauz[ impulsionatoare; 2 cel care mi=c[, care impulsioneaz[; cl[titoriul firii — motorul divin, divinitatea; necl[titul cl[titoriu — cauz[ prim[, motorul divin, Dumnezeu (ontologie); dinafar[ cl[titoarele — cauzele externe, impulsiunile exterioare. clevet[, clevetuire, s.f. — ponegrire, intrig[, b`rf[, calomnie; 2 oprobriu, condamnare moral[; cleveta limbilor — gura lumii, oprobriul public. clevetnic, s.m. — intrigant, calomniator, b`rfitor, clinciuros, adj. — clenciuros, cu clenci, cu urme de ramuri, cu noduri, clipal[, s.f. — clip[, moment. clironomie (el.), s.f. — mo=tenire. clon\, s.n. — cioc, plisc. coaj[, s.f. — crust[. coh[ietur[, coh`ietur[, s.f. — curbur[, cotire, cotitur[, str`m-

Istoria ieroglific[. Vol. II

279

b[tur[, sinuozitate; 2 r[sucire; 3 ocoli=, ]nconjur. coh`iat, coh`ios, adj. — ]ncovoiat, curb, str`mb („coh`ioase r[d[cini“). colac, s.m. — colac; 2 plea=c[, bac=i=, noroc. colachie, s.m. — laud[ nesincer[, lingu=eal[. col[ci, a s[ ~, vb. — a se ]ncol[ci. colun, s.m. — m[gar s[lbatic. comedie, s.f. — produc\ie p[pu=[reasc[, reprezenta\ii de saltimbanci cu caracter comic (]n genere, produc\ii pantomimice, ]n vremea lui Cantemir). comitis (el.), s.f. — comet[. comos, adj. — pletos. condei ~eie, s.n. — condei, instrument de scris; 2 punct, prevedere, articol ]ntr-o conven\ie. condi\ie, s.f. — prevedere, stipula\ie (]ntr-o conven\ie scris[). cone\, s.n. — sf`r=it. contenire, s.f. — lini=te, ]ng[duin\[, bun[voin\[; 2 ]ntrerupere, ]ncetare, ab\inere de la orice ac\iuni agresive. contini, vb. — a conteni, a ]nceta; 2 a limita. coperi, vb. — a acoperi, a ascunde, a mu=amaliza. coprindere, s.f. — cuprins, con\inut („alte scrisori, a c[rora coprindere“...). copt, adj. — matur; 2 ]n\elept.

coracos (el.), s.m. — corb. coracopardal, coracopardalis (el.), s.m. — fiin\[ imaginar[ creat[ de Cantemir prin asocierea dintre corb =i leopard. cor[bierie, s.f. — naviga\ie, comer\ pe ap[. coresponden\ie, s.f. — coresponden\[, schimb de scrisori. cornat, adj. — cornut, cu coarne. cornul sl[vii — cornul gloriei, al urcu=ului social (sinonim cu cornul cel de putere). corom`sl[, s.f. — cobili\[. coron[, s.f. — coroan[, cunun[; 2 ]ncununare; 3 esen\a unui act (tratat, conven\ie etc.); 4 culme, v`rf, punct principal. cor\ii, vb. — a roade, a roade alimente tari, a ron\[i. corui, s.m. — uliu p[s[rar. cos[toriu, s.m. — meseria= pentru care cusutul este o opera\ie de baz[: croitor, brodeuz[ etc. cosi\[, s.f. — p[r de femeie ]mpletit ]n cozi. costi=, adj. =i adv. — costi=, de-a coasta, aplecat, oblic, ]nclinat. costr[u=, s.m. — costr[=, biban. co=, s.n. — co=; 2 cavitate (pectoral[ sau abdominal[). co=codan, s.m. — o specie de maimu\[ cu coada lung[. cot, s.m. — unitate tradi\ional[ de m[sur[ ]n lungime de cca 0,637 m. (]n Moldova), m[sur`nd dis-

280

Dimitrie Cantemir

tan\a ]ntre cot =i v`rful degetului mijlociu de la m`n[. coteiu, s.m. — c`ine de cas[. cotlon, s.n. — firid[, ni=[ la o sob[. covat[, s.f. — c[pistere; 2 albie. cov[it, adj. — ]ncovoiat, curbat. cav`r=i, vb. — a depa=i, a ]nvinge, a avea superioritatea; 2 a trece peste; a s[ ~ — a se acoperi, a se umple (cu lichid). crainic, s.m. — vestitor, transmi\[tor de dispozi\ii domne=ti, mesager; 2 cel ce strig[ ]n public poruncile sau ve=tile de la domnie. cr[inici, vb. — a vesti, a anun\a, a ]ndeplini func\ia de mesager. cr[nc[it, s.n. — cronc[nit. cr[ng[i, vb. — a cronc[ni. crede, a s[ ~, vb. — a se ]ncrede, a conta, a avea ]ncredere, a se l[sa atras; 2 a se considera; a-=i ~ — a-=i ]ncredin\a. credincios, adj. — fidel, cinstit, loial; 2 devotat; 3 de ]ncredere, care nu ]ncalc[ dreptatea. credint[, s.f. — credin\[, devotament, loialitate; cu credin\[, adj. — cinstit, loial; 2 cu ]ncredere, cu sentimentul unei depline securit[\i; de credin\[, adj.— de ]ncredere; cele credzute — cele ]ncredin\ate. de credzut, adj. — de credin\[, credincios. (crieri) lipsa crierilor — lips[ de inteligen\[, de ]n\elepciune, act necugetat.

(criv[\) despre criv[\ — de la nord. cr`cneal[, s.f. — cr`cnire, opozi\ie verbal[. (cruci=) de-a cruci=ul, adv. — perpendicular; 2 drept ]nainte. crunt, adj. — s`ngeros, ]ns`ngerat, ro=u; 2 chinuitor. cru\[toriu, adj. — cru\[tor, izb[vitor. cuc[, s.f. — c[ciul[ ]nalt[, ]mpodobit[ cu pene de stru\, pe care domnii o primeau de la sultan cu ocazia ]nvestiturii. cucernic, adj. — umil, plecat, plin de respect; 2 evlavios. cuciri, a s[ ~ vb. — a-=i face semne de polite\e, a se ploconi. cuciritur[, s.f. — ]nchin[ciune, plec[ciune de polite\e, temenea; cuciritur[ lingu=it[, cuciritur[ politiceasc[ — polite\e pref[cut[, lingu=eal[ de convenien\[, salut slugarnic =i nesincer. cucon, s.m. — copil, progenitur[. cucunoz, s.m. — cuc. cump[na ceriului — zenit; 2 dreptatea divin[; cump[n[ de moarte — primejdie de moarte; cump[na drept[\ii — dreptatea, justi\ia divin[, justi\ia imanent[ (socotit[ incoruptibil[ =i neiert[toare). cump[n[, s.f. — balan\[; 2 egalitate; 3 echilibru; 4 incertitudine; 5 primejdie de moarte; cump[na mor\ii — amenin\area mor\ii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

281

cump[ni, a s[ ~, vb. — a se cump[ni, a g`ndi, a socoti, a sta la ]ndoial[; 2 a c`nt[ri. cump[nitor, adj. — care g`nde=te, care judec[ mult. cumpeni, a s[ ~ a-=i \ine echilibrul (]n mers). cum s[ cade, expr. vb. — cum se cuvine; 2 corect. cunoa=te, vb. — a cunoa=te, a =ti; 2 a ]n\elege, a p[trunde cu mintea; 3 a recunoa=te, a-=i da seama; a s[ ~ — a-=i da seama despre sine. cunosc[toriu, s.m. — om cu =tiin\[, instruit, filozof. cuno=tin\[, s.f. — cunoa=tere, =tiin\[; 2 cuno=tin\[ (]n sensul rela\iilor interumane). cuno=tin\[ ]nainte, mai denainte cuno=tin\[ — previziune, 2 cunoa=terea anterioar[ (de tip aristotelic). cuprinde, vb. — a ]nc[pea, a ajunge. cuprindere, s.f. — apucare, dob`ndire; 2 privire de ansamblu, sintez[; cuprinderea min\ii — generalizare, teoretizare. cura, vb. — a curge. curat, adj. — corect, cinstit; curat[ inim[ — g`nduri sincere; 2 nep[tat, nemurd[rit; 3 pur, cu grad mare de puritate (fiind vorba de metale); 4 clar, simplu, adv. — clar, precis; 2 pe =leau; 3 ne]ndoielnic. cur[tor, adj. — curg[tor.

cur[\i, a s[ ~, vb. — a sc[pa de ceva, a se lep[da de cineva; 2 a se limpezi. cur[\eniie, cur[\iie, s.f. — puritate, sinceritate, cinste, corectitudine; cur[\iia inimii — sinceritate sufleteasc[, corectitudine. curechiu, s.f. — varz[. curgere, s.f. — curs, evolu\ie, proces. cur`nd, -[, adj. — care se apropie, sose=te repede; ]n cur`nd[ vreme — ]n scurt timp, ]n cur`nd; de cur`nd, adj. — nou, proasp[t; cur`nd, adv. — repede, degrab[; cum mai cur`nd, c`t de cur`nd — c`t mai cur`nd, c`t mai repede. curma, vb. — a t[ia, a reteza; 2 a pune cap[t. curmare, s.f. — refuz, ruptur[, desolidarizare; r[spunsul curm[rii: r[spunsul de refuz, refuzul. curm[, s.f. — lam[, ascu\i=, t[i=. (curmedzi=) ]n curmedzi=, adv. — drept peste mijloc, de-a latul, transversal. curmeiu, ~ eie, s.n. — leg[tur[ din scoar\[ t`n[r[ de copac. curs, ~uri, s.n. — curs, parcurs („cursul istoriii“), scurgere („cursul vremii“), drum („cursul stelelor“), mi=care; cursul perioadelor — mersul ciclic, evolu\ia ciclic[. curs[, s.f. — unealt[ de capturat animale. curtean, s.m. — o=tean care, ]n

282

Dimitrie Cantemir

schimbul ]mpropriet[ririi, era obligat s[-=i aduc[ serviciile ]n cadrul cur\ii domne=ti, de a participa la r[zboi. cuscrie, s.f. — ]ncuscrire, ]nrudire. custoriu, s.m. — cositor. cute, s.f. — piatr[ de ascu\it, gresie. cutreierare, s.f. — str[batere, parcurgere, colindare. cutremura, vb. — a mi=ca puternic, a scutura. cuv[it. adj. — =erpuitor; 2 curbat. cuvios. adj. — respectuos, cuviincios, binecrescut, civilizat; 2 evlavios; 3 agreabil, atr[g[tor, fermec[tor; 4 ordonat, estetic. cuv`nt, s.n. — cuv`nt, vorb[; 2 cuv`ntare, discurs; 3 proverb, maxim[, expresie, zical[; 4 vers; 5 idee exprimat[ ]n cuvinte; cuv`nt alta t`lcuind — r[spuns la chestionar, termen explicativ, care descifreaz[ un sens; cuv`nt apofasisticos — vorb[ categoric[, ordin rezolut; cuv`nt f[r[ socoteal[ — vorb[ neg`ndit[, nejudecat[; cuv`nt prost — zical[, proverb; cuv`nt strein — vorb[ ne]n\eleas[; datul cuv`nt — f[g[duial[ solemn[, promisiune, angajament, cuv`nt de onoare; 6 jur[m`nt, leg[m`nt cu jur[m`nt; a-=i da cuv`nt — a se angaja prin jur[m`nt, a conveni ]n mod solemn, a se lega prin cuv`nt; la cuv`ntul dat a sta — a

se \ine de cuv`nt, a nu-=i c[lca un angajament luat; la cuvinte a vini — a ajunge la ceart[. D da, a s[ ~, vb. — a se da, a se d[rui; 2 a se lipi, a se al[tura de cineva; a s[ d[ cu totul (spre ceva) — a se ambala (]ntr-o ac\iune), a se concentra ]n mod exclusiv ]ntr-o anumit[ ac\iune. dajdie, s.f. — bir, tribut. dar, s.n. — dar, ]nzestrare, calitate; 2 specific, tr[s[tur[ proprie; ]n dar, adj. — degeaba, f[r[ plat[ (]n dar cumpar[toriu — care ia pe degeaba, f[r[ plat[). dare, s. f. — obliga\ie, sum[ fix[ de dat; 2 d[ruire, 3 satisfac\ie (material[). darn, ]n ~, adv. — ]n zadar; ]n darn a ar[ta (ceva) — a nesocoti, a nu avea ]n vedere. dascal (el.), s.m. — profesor, ]nv[\[tor, educator; 2 ]ndrum[tor, c[l[uz[. datoria binelui — datoria de a face binele; 2 recuno=tin\[ pentru binele f[cut; datoria firii — moartea. datoriie, s.f. — datorie; 2 recuno=tin\[. d[log, s.m. — d`rlogi, h[\uri. d[r[ban, s.m. — soldat pedestru, de regul[ mercenar, f[c`nd parte din armata domneasc[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

283

d[ruit, adj. — ]nzestrat, talentat. d[sc[lie, s.f. — ]nv[\[tur[; 2 profesorat. d`rjiie, s.f. — d`rzenie, seme\ie, ]nc[p[\`nare, ambi\ie, nesupunere, curaj, cutezan\[, 2 furie. d`rmoia, vb. — a cerne, a alege ce este bun; 2 a examina lucrurile =i faptele cu mare aten\ie, a dezbate din toate punctele de vedere o chestiune. d`rmoiu, ~oaie, s.n. — ciur, cu g[uri mari. d`rz, adj. — seme\, trufa=. (de-adins) mai cu de-adins, adv. — mai ales, mai cu seam[; cu tot de-a-dinsul — cu tot interesul, foarte preocupat. de ciia, de ciie, adv. — de aici; 2 apoi, dup[ aceea; c`t de cii — pe dat[, imediat. def[imare, s.f. — def[imare, lovire ]n prestigiul cuiva; 2 certare, repro=, desconsiderare. (degrab[) cum mai degrab[, adv. — c`t de repede. dejgheoca, vb. — a cur[\a de coaj[, a desface; 2 a povesti am[nun\it. delungare, s.f. — ]nt`rziere, am`nare, trenare; delungarea vremii — ]nt`rziere, am`nare; delungat, adj. — prelungit (]n timp). de m`na, vb. — a sus\ine, a ajuta, a ocroti. demon (el.)., s.m. — duh r[u (nu este vorba de daimonul socratic),

drac (]n ]n\eles cre=tin de for\[ supranatural[ malefic[ ce pune la ]ncercare con=tiin\a moral[, uman[). deodat[, adv. — imediat, numaidec`t; tot deodat[ — brusc, pe nea=teptate. deos[bi, adv. — deosebit, aparte; ~ de: ]n afar[ de. deos[birea, deos[birea loghiceasc[ — diferen\a (differentia), unul din predicabilele logicii aristotelice (una dintre cele cinci numiri ale lui Porphirios). deos[bit, adj. — diferit, cu caractere proprii. deplin, adj. — complet, perfect, de bun[ calitate; 2 temeinic, cu autoritate; adv. — deplin, integral, cu totul, din destul; 2 profund, temeinic. de pre, prep. — de pe; 2 dup[. de pregiur, prep. — din jur. deprindere, s.f. — deprindere, obi=nuin\[; 2 aplica\ie, ]ndem`nare c[p[tat[. des[v`r=it, adj. =i adv. — complet. deschide, vb. — a desface, a desf[=ura (p`nzele de corabie). desc`lcitur[, s.f. — luminare, elucidare, rezolvare. desc`nta, vb. — a desc`nta; 2 a convinge. descoperire, s.f. — dezv[luire, ar[tare. desf[ta, a s[ ~ vb. — a-=i petrece timpul ]n pl[ceri, ]n petreceri.

284

Dimitrie Cantemir

desf[tare, s.f. — pl[cere, via\[ u=oar[, plin[ de petrecere, bucurii. desf[fat, adj. — pl[cut, agreabil. desficiori, vb. — a l[sa f[r[ pui. desfr[tat, adj. — nelegat, f[r[ nici o leg[tur[. desfr[\i, a s[ ~, vb. — a se desp[r\i, a nu mai avea leg[turi. desfr`nat, adj. — desfr`nat; 2 f[r[ oprire, f[r[ limit[, care face sau zice multe, exagerat; 3 lipsit de control, lipsit de m[sur[, f[r[ sf`r=it; 4 f[r[ fr`u (despre cal). desp[rin\i, vb. — a l[sa f[r[ p[rin\i. despic[toriu, s.m. — t[ietor, sf`=ietor; 2 anatomist, chirurg. despoia, vb. — a jupui de piele. despre, prep. — fa\[ de, cu privire la, privind. desv[sca, vb. — a desf[=a; 2 a dezbr[ca. de=ert, adj. — gol, nenorocit, fl[m`nd; 2 vid, gol; 3 f[r[ valoare; stomah de=ert — stomac gol, fl[m`nd; ]n de=ert, adv. — ]n gol; 2 ]n zadar, f[r[ nici un folos, ]n van, f[r[ efect. de=erta, vb. — a goli, a v[rsa. de=teptat, adj. — treaz, cu ochii-n patru, de=tept, care vegheaz[; 2 trezit. detuna, vb. — a tr[sni. devecu=i (araba saracen[) — c[mil[-pas[re. dezgr[i, vb. — a ]ntoarce ]napoi cuv`ntul; a opri emisia de cuvinte.

dezlegare, s.f. — ]nvoire, ]ng[duire; 2 dezlegare, solu\ie, rezolvarea (unei probleme). dezm[\at, adj. — desfr`nat. dezmierdare, s.f. — m`ng`iere; 2 petrecere, veselie, satisfac\ii senzoriale. deznedejduire, s.f. — disperare, situa\ie limit[, spectrul mor\ii. dezs[m[na, a s[ ~, vb. — a nu se asem[na, a ie=i de bun[voie dintr-o categorie, a se dezice de cineva. dezv[li, vb. — a descoperi, a face cunoscut, a da ]n vileag. dezv[lire, s.f. — descoperire; 2 clarificare, descifrare. diafora (el.), s.f. — deosebire. dialect, s.n. — limb[, vorbire, grai. dialectic, s.m. — logician formalist, filozof scolastic, sofist; 2 st[p`nitor al artei de a discuta. dialecticesc, adj. — dialectic, formal, logic. dialog, ~uri, s.n. — dialog, convorbire. diathesis, diathesin (el.), s.f. — dispozi\ie, r`nduial[, ordinea naturii („or`nduiala firii“). diavolul s[r[ciii — duhul r[u al s[r[ciei, al mizeriei materiale. diavoliie, s.f. — r[utate, viclenie, monstruozitate, fapt[ foarte ur`t[, m`r=[vie, tic[lo=ie. dic[i, vb. — a zice, a ]ndruga vrute =i nevrute.

Istoria ieroglific[. Vol. II

285

didascal (el.), s.m. — dasc[l, profesor, preceptor. dihanie, s.f. — animal, s[lb[ticiune; 2 fiin\[, vie\uitoare; 3 reprezentare animalier[ (]n art[). dih[niesc, adj. — animal, ce \ine de latura biologic[. dihoniie, s.f. — ne]n\elegere, ceart[, dezbinare. diiet[, s.f. — diet[, regim alimentar. dimocratie, s.f. — democra\ie; 2 anarhie; 3 republic[; 4 sfat boieresc, sfatul \[rii; 5 adunarea popular[ pentru alegerea domnului. dimpotriv[, adj. — potrivnic, contrar; prepusuri dimpotriv[ — b[nuieli negativiste, incriminatorii; adv. — ]n fa\[, dinaintea, din sens contrar; cele dimpotriv[ — cele potrivnice, contrariile. din[oarea, adv. — adineauri. dind[r[pt, adv. — dinapoi, din urm[. (dint`i) a=esi dint`i, adv. — chiar =i la ]nceput. discolie (el.), s.f. — dificultate. disidemonesc, adj. — supersti\ios, de natura supersti\iei; ]nv[\[tur[ disidemoneasc[ — =tiin\[ supersti\ioas[. disidemonie (el.), s.f. — supersti\ie. distihie (dustuca el.), s.f. — nefericire, distihie (distoicea el.), s.f. — natur[ dubl[.

div, ~ uri, s.n. — chip, fel; ]n divuri, ]n chipuri — ]n fel =i chip. div[, s.f. — mirare, uimire; 2 lucru neobi=nuit, minune. dob[, s.f. — tob[. dobitoc, s.n. — animal; dobitoc s[lbatec — animal de p[dure, s[lb[ticiune; 2 boier moldovean; dobitoc supus — animal domestic; 2 \[ran iobag moldovean; dobitoc ceresc — constela\ie cu nume de animal. dobitocesc, adj. — de animal, animalic. dobitocit, adj. — transformat ]n animal. dob`nd[, s.f. — c`=tig, folos; 2 prad[. dob`ndi, vb. — a dob`ndi, a c[p[ta. dodei, vb. — a tulbura, a sup[ra. dodeial[, s.f. — tulburare, sup[rare. domesnic, adj. — domestic, de cas[. domiri, a s[ ~, vb. — a-=i da seama, a-i fi clar, a se l[muri. domirit, adj. — l[murit, clarificat. domn, s.m. — st[p`n; 2 boier, nobil; =ef, conduc[tor, c[petenie; domnul diavolului — Dumnezeul, =eful ierarhiei satanice. domoli, vb. — a potoli; 2 a b[ga spaima, a ]ngrozi (cu sensul de a cumin\i, a potoli); 3 a umili, a pune ]n situa\ia de neputin\[.

286

Dimitrie Cantemir

domolit, adj. — potolit; 2 ]nvins. dor dulce — dorin\[ ]nfocat[, mistuitoare, poft[ greu de st[p`nit. dormitare, s.f. — somnolen\[, piroteal[. dos, a da ~, vb. — a-=i lua t[lp[=i\a, a face calea ]ntoars[ din fa\a unei primejdii. dos, s.n. — loc ferit, ad[post, loc dosnic. dosad[, s.f. — cercetare, dojan[; 2 sup[rare, m`hnire, zbucium; 3 ocar[, ]nfruntare. dosedi, vb. — a nec[ji, a am[r], a chinui; 2 a persecuta, a asupri; 3 a mustra. doseditur[, s.f. — ocar[, ]nfruntare. dosi, a s[ ~, vb. — a se ascunde. dosire, s.f. — ascundere, cedare, fug[, retragere. dovad[,~ede, s.f. — ar[tare, prob[, argument indubitabil; 2 confirmare. dovedi, vb. — a dovedi, a demonstra; 2 a ]nvinge, a ]nfr`nge. dovedire, s.f. — dovedire, probare. doveditor, adj. — probator. dragoste, s.f. — iubire carnal[; 2 aten\ie, prietenie; dragoste din suflet adev[rat[ — prietenie sincer[; dragostea sa — dragoste de sine, m`ndrie, egocentrism. dram, ~uri, s.n. — greutate pentru c`nt[rit; 2 pu\in; dramul vie\ii — pu\inul vie\ii; 3 veche uni-

tate de m[sur[ a greut[\ilor echivalent[ cu circa 3,18 — 3,23 grame. dr[g[stos, adj. — dr[g[la=, frumos; 2 iubitor, plin de iubire, ]namorat; hul[ dr[g[stoas[ — calomnie care are ca substrat dragostea; 3 care treze=te dragostea cuiva („dr[g[sto=i ochii“). dr[pniciie, s.f. — fire, n[rav, apuc[turi, comportament; 2 categorie, tagm[. dr[pt, s.n. — drept, jurispruden\[; adj. — drept, cinstit, obiectiv. drept, adj. — corect, legal. dreptate, s.f. — dreptate, juste\e; 2 adev[r, obiectivitate, nep[rtinire; 3 echitate; corectitudine; 4 justi\ie, judecat[ (]n ]n\elesul de justi\ie divin[); cu cineva dreptatea a \inea — a manifesta fa\[ de cineva o atitudine corect[ =i obiectiv[ ]n ceea ce prive=te drepturile sale; dreptatea sf`nt[ — justi\ia divin[. drob, ~uri, s.n. — ficat; 2 m[runtaie. dropic[, s.f. — idropic[, idropizie. dropicos, adj. — bolnav de idropic[, umflat; 2 greoi. drum, s.n. — drum, traseu, orbit[ („drumul stelelor“). duh, ~uri, s.n. — suflet, spirit, psihic; 2 minte, g`nd, inten\ie, plan, idee animatoare; 3 ]ndr[zneal[, vitejie: 4 putere, for\[ (fizic[ =i su-

Istoria ieroglific[. Vol. II

287

fleteasc[); 5 spirit, t[rie; 6 imbold; 7 tot ceea ce este viu, via\[; 8 vie\uitoare (mai ales ]n ]n\eles de om); 9 suflare, respira\ie; 10 spirit, for\[ supranatural[; 11 la plural — calit[\i, capacit[\i, virtu\i, talente, for\e, puteri; cu duh, adj. — viu, ]nsufle\it; ]ntr-un duh — ]ntr-un suflet; duh de tulburare — imbold al conflictelor =i du=m[niilor ]ntre oameni (expresia desemneaz[ for\a satanic[); duh ]nalt, duh ]nflat — g`nd, concep\ie, p[rere excelent[ despre sine; 2 planuri m[re\e n[scute din megalomanie; duh ]nfocat — suflet aprins; 2 sup[rare mare, m`nie, furie; duh vitejesc, duhuri viteje=ti — curaj, vitejie, ]ndr[zneal[, combativitate, agresivitate; duh r[u — diavol, drac, for\[ satanic[. duhnicesc, adj. — sufletesc, care \ine de suflet; 2 spiritual, care \ine de lumea divin[. duhul cel mai de pre urm[ — ultima suflare; duhul vinului — t[ria vinului, alcoolul; duhul a-=i trage, expr. vb. — a trage aerul, a inspira (moment al respira\iei); 2 a r[sufla, a respira ]n voie, a ]ntrerupe efortul. duhuri b[rb[te=ti — curaj, ]ncredere ]n sine, bravur[, vitejie; duhuri neprietene=ti — g`nduri, inten\ii du=m[noase.

(dulce) cu dulce, adv. — bucuros, cu bucurie, cu pl[cere. dulcea\[, s.f. — pl[cere, satisfac\ie. dulf, s.m. — delfin. dumn[dz[iesc, adj. — dumnezeiesc, divin. dung[, s.f. — dung[, f`=ie, zon[; dunga ceriului — zona ecuatorial[; 2 linie, duct; pre dunga dreapt[ — ]n linie dreapt[. durere ]n grab[ — durere ascu\it[, acut[. duroare, ~ori, s.f. — durere fizic[. dzam[, s.f. — zeam[, fiertur[. dz[care, s.f. — z[cere, boal[ la pat. dzic[toare, s.f. — ghicitoare; 2 zical[, proverb. dzis[, s.f. — vorb[ spus[, afirma\ie; 2 zical[, proverb; 3 enun\, maxim[; dzis[ filosofasc[ — maxim[, adev[r filozofic. dzua izb`nzii — ziua judec[\ii. E eclipsis (el.), s.f. — ]ntunecare, eclips[. ei ]n de ei — ei ]ntre ei, ]ntre sine, unul cu altul. eghip\iian, s.m. — egiptean. ce prosocÒn — fii atent! ehidn[ (el.), s.f. — viper[. tvn cpismvn — de la secrete. elcovan (turc.) — curier imperial. elefterie (el.), s.f. — libertate.

288

Dimitrie Cantemir

eleghie, ~ii, s.f. — elegie. elin[ (limba elin[) — greaca veche. elinesc, adj. — elin, care \ine de greci. elini, vb. — a traduce ]n limba greac[. elinie, ]n elinie, adv. — ]n limba elen[, ]n grece=te. eliniza, vb. — a eleniza, a transpune ]n limba greac[. embriona, vb. — a se transforma oul ]n pui; embrionat; adj. — z[mislit, ajuns ]n stare de embrion energhie (el.), s.f. — energie, putere de ac\iune. enthimem[, ~ate (el.), s.f. — entimem[, silogism eliptic. epicuri, s.m. — epicurei, adep\i ai filozofiei lui Epicur („ceata epicurilor“). epifonema (el.), s.f. — figur[ retoric[ const`nd ]ntr-o exclama\ie cu care se ]ncheie un discurs. epihirima, ~ate, (el.), s.f. — ]ncercare, ]ntreprindere, ini\iativ[, efort, atac. epiorhie (el.), s.f. — jur[m`nt str`mb, c[lcarea jur[m`ntului, sperjur. epithimie (el.), s.f. — poft[, dorin\[, cupiditate. epitrop, s.m. — supraveghetor, ]ngrijitor; 2 domn; 3 loc\iitor, reprezentant, mandatar. epitropiie, s.f. — domnie; 2 mandat, delega\ie, reprezentan\[; 3

func\ie suprem[ ]n administra\ia de stat. eres, ~ese, s.f. — dezbinare; 2 erezie, linie proprie. ermafroditis (el.), s.f. =i adj. — hermafrodit, bisexuat; 2 perversiune sexual[ („poft[ a doa[ p[r\i“). essentia (lat.), s.f. — esen\[, categorie a ontologiei =i a logicii aristotelice. ethiop, s.m. — etiopian. ethiop[sc, adj. — etiopic, etiopian, ce \ine de Etiopia. etimologhicesc, adj. — etimologic, ce \ine de etimologie. etimologhie (el.), s.f. — etimologic. evdemon (el.), s.m. — ]nger bun, asisten\[ divin[; 2 g`nd bun, inten\ie bun[; 3 prieten, binevoitor. evghenichi (el.), adj. — nobil, de neam ales (cel mai evghenichi — cel mai nobil, aristocrat). evghenie (el.), s.f. — origine nobil[, neam ales, noble\e. evlavie, s.f. — cucernicie, religiozitate. evrop[sc, adj. — european, europenesc; 2 apusean. evsevie (el.), s.f. — evlavie, pio=enie, venera\ie. evthihie (el.), s.f. — fericire. exighisis (el.), s.f. — exegez[, interpretare, comentariu. experien\ia, s.f. — experien\[, cunoa=tere nemijlocit[, senzorial[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

289

ex\entru, ~ri, s.n. — cerc, circumferin\[, punct pe o circumferin\[; ex\entrurile astrologhice=ti — cercurile astrologice. ezetur[, s.f. — rev[rsare, n[boire. ezi, vb. — a iezi, a da pe dinafar[, a se rev[rsa. F face, a s[ ~ vb. — a se preface, a simula. facere, s.f. — realizare practic[, execu\ie, act. falnic, adj. — m`ndru, ]ng`mfat. fantastic, adj. — imaginar, ]nchipuit, ne]ntemeiat pe realitate; prepus fantastic — b[nuial[ ]nchipuit[, lipsit[ de temei. fantazie, s.f. — fantezie, imagina\ie, putere de reprezentare; 2 memorie; de=art[ fantazie — ]nchipuire goal[, nefondat[ pe realitate. fantazii, s.f. — planuri irealizabile, nechibzuite, utopii. fapt, ~uri, s.n. — fapt, fapt[; 2 f[ptur[, chip, ]nf[\i=are; 3 lucru, f[ptuire, activitate; 4 la pl. — fapte, ]nt`mpl[ri, situa\ii, fenomene (stimulii exteriori ai cunoa=terii). fapt[, s.f. — fapt[, act s[v`r=it de cineva; fapt[ oc[r`t[ — fapt[ dezaprobat[, condamnat[ de societate, fapt[ c[zut[ sub oprobriul public; fapt[ nev[dzut[ — crim[, f[r[delege nemaiv[zut[; 2 zi19 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

dire, lume, existen\a ]n ]n\eles crea\ionist. fa\[, ~e\e, s.f. — chip, ]nf[\i=are; fa\[ de lovit — ]nf[\i=area unui apucat de criz[ epileptic[; 2 persoan[ (fa\a a triia — persoana a treia); 3 culoare, culoarea fe\ei; 4 aparen\[, form[, aspect; 5 model, prototip; 6 specie (corespunde predicabilei species din sistemul porfirian); 7 latur[, fa\et[. faur, s.m. — fierar. f[catorie, s.f. — fapt[; 2 ac\iune, activitate: 3 crea\ie. f[c[toriu, s.m. — creator (f[c[toriul firii — creatorul naturii; Dumnezeu); 2 f[ptuitor, care f[ptuie=te ceva. f[gad[, s.f. — f[g[duial[, promisiune. f[ptura, s.f. — ]nf[\i=are, aspect, aparen\[; 2 lumea ca produs al crea\iei divine; 3 creatur[, fiin\[; 4 crea\ie, oper[: 5 zidire, construc\ie cl[dire. f[r[lege, s.f. — fapt[ ur`t[, crim[, nelegiuire. f[r[mu=[, ~uri, s.f. — firimituri, resturi de la mas[. f[r`miie, ~iiele, s.f. — f[r`m[, bucu\ic[; 2 la pl. — pulbere. f[r[ numai ca, loc. conj. — doar ca. f[rm[ca, vb. — a fermeca, a uimi, a lua min\ile; 2 a atrage, a impresiona.

290

Dimitrie Cantemir

f[t, s.m. — fiu; 2 produs, rezultat („f[tul nevoii“). f[\arnic, adj. — cu dou[ fe\e, nesincer, duplicitar; 2 nedrept, necinstit. f[\[rnicie, s.f. — duplicitate, falsitate; 2 necinste, incorectitudine. f`icav, adv. — g`ngav („limb[ f`icav[“). f`nt`n[, s.f. — izvor. f`rtat, s.m. — frate; 2 tovar[=, prieten nedesp[r\it. feldein\[, s.f. — calitate (lat. qualitas), categorie a logicii aristotelice (de la lat. qualis: ce fel de). ferici, vb. — a ferici, a l[uda, a sl[vi, a glorifica; 2 a felicita. fericie, s.f. — bine, ]n[l\are, urcu= social. fericire, s.f. — bucurie, mul\umire; cu fericire, adv. — cu folos, cu c`=tig, cu pl[cere, cu bucurie. fericit, adj. — fericit, voios; 2 favorizat de soart[; 3 bun, de bun augur; mai fericit — mai bun, de preferat. ferman (turc.), s.n. — firman, ordin emis de sultan pentru numirea sau destituirea domnilor rom`ni. fier, fiare, s.n. — fier, spad[, arm[ de lupt[ ]n genere; 2 ancor[; fiarele cor[biii — ancorele. fiiere neagr[ — bil[ neagr[, melancolie, indispozi\ie sufleteasc[. figur[, s.f. — form[ (geometric[);

2 la pl. — mi=c[ri, mi=c[ri pantomimice. fiin\[, s.f. — fiin\[, vie\uitoare; 2 existen\[, realitate; 3 via\[, condi\ie a existen\ei; 4 individ, fenomen, lucru; 5 zidirea, crea\ia, lumea (]n sensul de natur[), (toat[ fiin\a — ]ntreaga crea\ie); 6 con\inut, substan\[ (cuvinte f[r[ fiin\[, voroave f[r[ fiin\[, voroave de=erte — vorbe goale, f[r[ con\inut); 7 esen\[, substan\[ (]n sensul categoriilor aristotelice); fiin\a adev[rului — esen\a adev[rului; fiin\a fe\elor — esen\a, substan\a speciilor, prototipurilor, modelelor primare; fiin\a lucrului — esen\a fenomenului, quidditatea (una din predicabilele aristotelice); fiin\a socotelii — esen\a unei judec[\i; fiin\ele trupe=ti — existen\ele materiale, organismele. fiin\[sc, adj. — existent, natural, produs de cauze naturale. fiitor, adj. — existent, ]n fiin\[. fil, s.m. — elefant. filaftie (el.), s.f. — iubire de sine, m`ndrie. filohrisos (el.), s.f. =i adj. — iubitor de aur, lacom de bani. filoprosopie, (el.), s.f. — f[\[rnicie, duplicitate, nesinceritate. filosof, s.m. — filozof, cercet[tor al naturii, ]n\elept; filosof fizicesc! — filozof al naturii.

Istoria ieroglific[. Vol. II

291

filosof[sc, adj. — filozofic, care \ine de filozofie. filosofie cereasc[ — filozofie religioas[, spiritualist[; 2 preocup[ri spirituale; 3 teorii =i practici supersti\ioase, spiritism, astrologie; filosofiie c`neasc[ — filozofie cinic[, cinismul; filosofiie ethic[ — etic[; filosofiie fizic[ („fiziceasc[“) — filozofia naturii; filosofiie fiziceasc[ — „=tiin\a lucrurilor fiin\[=ti“, filozofia realului; filosofiie obiceinic[ — etica, morala (ca =tiin\[); cu filosofie, adv. — cu pricepere, cu =tiin\[, calculat la rece. filosofisi, vb. — a filozofa, a g`ndi sau a vorbi ca un filozof; 2 a interpreta. finic, s.m. — palmier (]n special curmal); 2 pas[rea Phönix. fire, s.f. — fire, temperament, structur[ psihosomatic[; 2 natur[; 3 aspect, chip, aparen\[; ]nf[\i=are fizic[; 4 constitu\ie fizic[, for\[ trupeasc[: 5 constitu\ie, predispozi\ie natural[, biologic[; ce lipse=te ]n fire, ce iaste sc[dzut din fire — lipsurile fizice, deficien\ele naturale, ceea ce lipse=te de la natur[ (cuiva); prostimea firii (cuiva) — natur[ proast[, comun[, vulgar[, primitiv[, animalic[, care se afl[ foarte jos pe scara evolu\iei spirituale; de-a firea, loc. adj. — om ]ntreg

la fire, cu scaun la cap, ]n\elept, reprezentativ; din fire, adv. fire=te, ]n mod natural, de la natur[; 2 spontan, ]n mod obi=nuit; dup[ fire: ]n mod firesc, natural; dup[ firea (cuiva) — dup[ natura sa, dup[ felul s[u de a fi; a fi preste firea sa: a fi incompatibil, a fi ]n contradic\ie cu propria sa natur[; cele preste fire — categoriile existen\ei, ale metafizicii; 2 lumea spiritual[, divin[; firea ]n lucruri — naturalul din lucruri, firescul din fenomene, legile dup[ care se conduc fenomenele. firean, s.n. — fiin\[ biologic[, existen\[ ce apar\ine lumii naturale, care \ine de natur[ =i de legile ei; 2 omul ca produs al naturii („fireanul firii a urma s[ cade“). firesc, adj. — natural, conform firii. fire=te, adv. — ]n mod firesc, natural, conform legilor naturii. cele fire=ti — lucrurile, fenomenele. fire=tii — oamenii ]n ]n\eles de muritori, supu=i legilor naturii. firime, de-afirime, s.f. — integritate fizic[, normalitate, prestan\[ fizic[ („deos[bit de de-afirimea trupului ce poart[... oarecare evghenie ]n neamul s[u are“). fizic, s.m. — filozof, cercet[tor al naturii, om de =tiin\[ pozitiv[ („filosof fizic“).

292

Dimitrie Cantemir

fizica, s.f. — =tiin\a naturii, filozofia fizic[ (]n ]n\eles aristotelic). fizicesc, adj. — fizic, natural, ce \ine de natur[, care se raporteaz[ la natura material[; cele fizice=ti — lucrurile, fenomenele, cele care apar\in legilor naturii. fiziognomie, s.f. — preocupare ce pretinde cunoa=terea omului dup[ tr[s[turile fe\ei. fi=chie, s.f. — baleg[, gunoi, sc`rn[vie. floare, s.f. — culoare; cea din fire floare — culoarea natural[, obi=nuit[. fluturat, adj. — flu=turatic, u=uratic, neserios, pe care nu te po\i bizui. foale, s.f. pl. — utilaj primitiv, pe principiul pompei de aer, folosit la aprinderea =i ]ntre\inerea focului de c[rbuni ]n atelierele fierarilor; 2 abdomen. foamete, s.f. — foame, senza\ie de foame. focul inimii — sup[rare, necaz mare, furie, m`nie. folosin\[, s.f. — folos; 2 r[splat[. form[, s.f. — forma, categorie a cauzalit[\ii aristotelice, cauza formal[; 2 reprezentare, no\iune general[; 3 aparen\[, fenomen; 4 ]nf[\i=are, configura\ie, fel, chip; 5 schem[, construc\ie (logic[); 6 la plural: figuri pantomimice; forma filosofasc[ — forma, ]n sens de cauz[ formal[, categorie

a ontologiei aristotelice; forma ]n\elegerii — schema logic[ prin care se realizeaz[ cunoa=terea, schema ra\ionamentului, a unei demonstra\ii (care face posibil[ ]n\elegerea unui adev[r). formui, vb. — a concepe, a imagina, a ]nchipui, a-=i reprezenta, a configura. fortun[, s.f. — noroc, succes, =ans[; fortuna biruin\ii — =ansa victoriei; 2 soart[, destin; oarba fortun[ — destinul orb. fraged, adj. — fraged, t`n[r, delicat. fr[m`nt[tur[, s.f. — coc[ de p`ine. fr[\ie, s.f. — fr[\ie, prietenie. fric[ cereasc[ — team[ de Dumnezeu. fricos, adj. — ]nfrico=[tor, care produce fric[. fr`ntur[, s.f. — luxa\ie. frumos, adv. — ]n mod fin, cu fine\e. frundzezare, ~z[ri, s.f. — frunzi=, frunzar. frundzeri, vb. — a frunz[ri, a m`nca foarte pu\in, a ciupi de ici, de colo. frunte, s.f. — frunte; 2 treapta social[ cea mai ]nalt[, marea boierime. fuga=, s.m. — fugar. fune, s.f. — funie groas[, odgon, par`m[. fur, s.f. — ho\, t`lhar.

Istoria ieroglific[. Vol. II

293

furesc, adj. — ho\esc, t`lh[resc; fureasc[ ]mblare — pa=i de ho\. furtun[, s.f. — furtun[; 2 nenorocire, n[past[. fus, s.n. — fus, ax, ax[. G galactea (el.), s.f. — Drumul-Robilor, Calea-Lactee, f`=ia galactic[, norii galactici. gangur, s.m. — grangur, calofir (oriolus galbula). gazd[, s.f. — locuin\[, loca=, cas[; gazda vie\ii — casa vie\ii. g[lbegios, adj. — galben; 2 palid, f[r[ s`nge ]n fa\[. g[lbeni, g[lbini, a s[ ~ — a deveni de culoare galben[; 2 a deveni palid (de sup[rare), a se ]nfuria, a se sup[ra. g[rg[une, s.m. — g[rg[un, viespe de talie mare, cu ac foarte veninos. g[si, vb. — a afla; 2 a g[si de cuviin\[, a socoti. g[tat, adj. — g[tit, preg[tit, preparat. g[uno=itur[, s.f. — scobitur[, gaur[. g[urici mici — pori. g[zd[lui, vb. — a m`nca, a fi ]n gazd[, a locui un timp; 2 a primi ]n gazd[, a ad[posti. g`cire, g`citoare, s.f. — previziune. g`lb[gios, adj. — galben, ]ng[lbenit, bolnav de g[lbenare.

g`lceav[, s.f. — ceart[, disput[, conflict; 2 agita\ie, fr[m`nt[ri. g`nd, s.n. — preocupare, \el; 2 la pl. — g`ndirea (ca a doua etap[ ]n procesul cunoa=terii), procesele intelectuale; g`nd ascuns — inten\ie, plan, preocupare; g`nd potrivnic — inten\ie de nesocotire, contrar[ autorit[\ii de stat; g`ndul a dob`ndi — a-=i realiza g`ndirile, a-=i ]mplini dorin\ele, planurile. g`rbov, adj. — coco=at, adus de spate. g`r`i, vb. — a scoate sunete de g`sca, a g`g`i; 2 (despre oameni) a flec[ri, a umbla cu vorba, a ponegri. g`rliciu, s.f. — co=, horn: 2 intrare str`mt[ ]ntr-o pivni\[ sau ]ntr-o ba=c[ (s[p[tur[, fortifica\ie subteran[); 3 deschiz[tur[ ca un fel de g`t, ca un fel de horn. g`rli\[, s.f. — cerc de fier, prins de un lan\, pentru g`tul animalelor de cas[, sau pentru r[uf[c[tori. g`rtan, s. n. — g`tlej. g`tlan, s. n. — laringe. g`tlej, s. n. — g`t. gheneralis, s.m. — generalul, universalul (categorie filozofic[). gheomandie, s.f. — geomancie, ghicirea dup[ cr[p[turile p[m`ntului. gheometricesc, adj. — geometric, ce \ine de geometrie.

294

Dimitrie Cantemir

gheometru, s.m. — geometru, matematician. ghib, s.n. — gheb, cocoa=[. ghigariu, s.m. — porcar, p[zitor de porci. ghimnosofist, s.m. — gimnosofist, adept al filozofiei digambara care cerea adep\ilor s[i s[ umble goi, s[ practice vegetarianismul =i s[ duc[ o via\[ contemplativ[. ghiulghiul (turc.), s.m. — floare ]n form[ de ciorchine; 2 trandafir. ghizdav, adj. — frumos, ar[tos; 2 ornat, ]mpodobit. ghizd[vie, s.f. — frumuse\e. giudeca, vb. — a judeca, a socoti, a-=i da p[rerea, a c`nt[ri. giudecat[, s.f. — judecat[; 2 conflict. giudec[toriie, s.f. — judecat[, arbitraj. giude\, ~e\e, s.n. — judecat[ (]n sens juridic); 2 scaun de judecat[, judec[torie, tribunal; 3 ceart[. giunghere, s.f. — ]njunghiere (jertfire prin ]njunghiere). giuram`nt, s.n. — leg[m`nt, angajament solemn (care ]n acea vreme se f[cea pe baz[ de jur[m`nt). giurui, vb. — a promite solemn, a f[g[dui cu jur[m`nt. giuruit[, giaruin\[, s.f. — promisiune solemn[, f[g[duial[ ]nt[rit[ cu jur[m`nt; giuruin\[ a da — a promite, a f[g[dui.

glas, ~uri, s. n. — glas, voce, timbru vocal; 2 numire, predicabil („cinci glasuri a lui Porfirie“); 3 rostire, strig[t; 4 c`ntare, melodie, gam[ melodic[. gl[v[\in[, s.f. — m[ciulie, greutate care asigur[ echilibrul unui c`ntar =i arat[ cantitatea m[surat[. gligan, s.n. — mistre\, porc s[lbatic. gloate, s.f. — mase, mul\ime, oameni de r`nd; 2 armata neregulat[, de adun[tur[, ,oastea de str`nsur[“. glogozal[, s.f. — rumoare, discu\ii nedeslu=ite; 2 amestec[tur[, ]nv[lm[=eal[, agita\ie, fr[m`ntare; glogozit, adj. — ]nv[lm[=it confuz, ]ncurcat. glon\, s.n. — ghiulea. gnomon, s.n. — horologiu de soare. goan[, s.f. — goan[, alergare, urm[rire, v`n[toare; goan[ de cap — v`nare de moarte. gol, adj. — lipsit, ne]mbr[cat, s[rac; 2 pur, curat, neamestecat cu altceva; stihii goale — elemente pure, primare. goliciune, s.f. — s[r[cie, via\[ grea. gona=, s.m. — urm[ritor. gonitoriu, s.m. — gonitor, alerg[tor, curier pe cal; 2 persecutor. gon\ (polon.), s.m. — gona=, gonaci, urm[ritor. grai, s.n. — vorb[, cuv`nt; grai

Istoria ieroglific[. Vol. II

295

f[r[ chip — verb impersonal, („nici ]n gramatic[ graiul f[r[ chip =i cuv`ntul agiunge au ]nv[\at“); 2 no\iune. gramatic, s.m. — filolog, etimolog; 2 pisar, scriitor de cancelarie, gr[m[tic. gramatic[, s.f. — gramatic[, =tiin\a gramaticii. gr[ini, vb. — a gr[i, a vorbi, a cuv`nta. gr[m[gior, s.m. — diminutivul de la grumaz. gr[uncean[, s.f. — gr[unte mic, bob de gr`u, semincioar[. gr[un\, s.m. — mic[ greutate etalon de c`nt[rit aurul ]n evul mediu rom`nesc; 2 gr[unte, s[m`n\[; 3 gr[un\e m[nun\ele — granule. greb[nos, adj. — g`rbov, coco=at, ghebos. gre=it, adj. — vinovat („smintit =i gre=it v[dzindu-s[“). greu, adj. — dificil; 2 masiv, compact, voluminos; 3 cu autoritate, ]nsemnat; 4 temeinic; 5 important, fundamental; ]nv[\[turi grele — =tiin\e importante. greuime, s.f. — greutate, pondere; greuimea fireasc[ — greutatea natural[, greutatea trupului; 2 dificultate. greutate, s.f. — ap[s[ri, povar[, sarcini grele; a trage greutatea — a suporta povara, ap[s[rile, a duce tot greul.

grij[, s.f. — team[, fric[; grij[ ]mpotrivnic[ — team[ de ceva r[u. griji, a s[ ~, — a se teme, a-i fi fric[. grijliv, adj. — grijuliu, tem[tor, care poart[ grij[, ]ngrijorat. gros, adj. — gros; 2 necioplit, primitiv, lipsit de fine\e. grosime, s.f. — masivitate, volum; 2 grosime, insensibilitate sufleteasc[. grozav, adj. — ur`t, pocit, slut, murdar; 2 r[u, nelegiuit; fapt[ grozav[ — fapt[ rea, fapt[ ur`t[, crim[, nelegiuire. groz[vi, a s[ ~, vb. — a se ur`\i, a se poci. groz[viie, s.f. — ur`\enie, groznic, adj. — groaznic, ]nfrico=[tor, cumplit, amenin\[tor; 2 ur`t, slut. groznicie, s.f. — groz[vie, fapt[ cumplit[, crim[; 2 putere de ]nfrico=are, drept de via\[ =i de moarte. grumadz, s.f. — g`t, ceaf[. grum[gior, — diminutivul de la grumadz. grundz[ros, adj.— zgrun\uros, cu asperit[\i. gunoi sc`rnav — baleg[ (gur[) a fi numai cu gura =i cu cuv`ntul (fa\[ de cineva): a se manifesta formal, nesincer. gurgui, sn. — sf`rcul s`nului. gu=[, s.f. — zona antepectoral[ la p[s[ri; 2 anex[, sub form[ de pung[ a esofagului la p[s[ri. guziu; guziul orb, s.m. — c`rti\[; 2 orbete.

296

Dimitrie Cantemir

H had`mb, (turc.), s.m. — eunuc. hameleon, s.m. — cameleon. harbuz, s.m. — pepene verde, lubeni\[. harmonie (el.), s.f. — armonie. harnic, adj. — capabil, ]n stare; 2 pasionat, activ, muncitor; 3 demn, potrivit. hasechiu (turc.), s.m. — comandant, =ef de unitate de bostangii. hatman (pol.), s.m. — comandant =ef al armatei ]n Moldova medieval[. h[olitur[, s.f. — bocet. h[rariu, s.m. — desag[, sac, tr[ist[ (din p[r de capr[). h`r[\, s.m. — erete. h`r`ietur[, s.f. — m`r`it, m`r`ial[. h`rtoape, s.n. pl. — pov`rni=uri, teren accidentat., h`rzob, s.n. — v`rtej; funie groas[ folosit[ la cobor`rea sau ridicarea greut[\ilor din ad`ncime. hele ! — vai ! exclama\ie de uimire. helge, s.f. — nev[stuic[. hendec (turc.) — =an\ de r[zboi, tran=ee. hereghiie, s.f. — origine, neam; 2 noble\e, origine nobil[; 3 semn de noble\e. hersonisos (el.) — peninsul[. himer[, s.f. — himer[, monstru, fabulos; 2 absurditate, plan irealizabil; 3 anomalie.

himerinos (el.), adj. — de iarn[. hinciu, hingiu, ~uri, s.n. — tufi=, desi=, cr`ng. hipothesis (el.) — substrat; 2 ipotez[. hire=, hiri=, adj. — specific, propriu, personal; hire=[ m`n[ — m`n[ proprie; 2 firesc, natural; 3 adev[rat; 4 de origine, originar, de fel; adv. — exact, ]ntocmai („c`nd ar t[lm[ci hiri= numele de pre sunarea limbii ar[pe=ti“); hiri= num[r — nume propriu. hiri=iie, ~ii, s.f. — tr[s[tur[, caracter distinctiv, particularitate, fire; 2 caracteristic[ natural[, particularitate, natur[ proprie; step[na hiri=iii sale — treapta specific[ naturii sale; 3 proprietate, tr[s[tur[ definitorie, specific (]n logic[, ]n accep\ia predicabilului porfirian proprium) chiar[ ; hiri=iie — tr[s[tur[ definitorie, clar[. hirograf, s.f. — manuscris, autograf, scrisoare autograf[, ]nscris, act de m`n[. hiromandie, s.f. — chiromancie, ghicire ]n palm[. hluger, s.n. — lujer, tulpin[ ierboas[ cu tendin\a de c[\[rare sau aderare la sol. hof (ebr.), — zbur[toare. holbur[, ~i, s.f. — v`nt puternic, furtun[, v`rtej; potop de holbur[ — potop de furtun[, ploaie diluvial[; 2 tulburare, r[zmeri\[,

Istoria ieroglific[. Vol. II

297

r[scoal[; 3 conflict, du=m[nie, certuri. holbur[, holburule, s.f. — bolbor[, rochi\a-r`ndunicii; 2 zorele. holm, s.n. — d`mb, movil[, colnic; 2 deal, delu=or. holmuros, adj. — deluros; valuri holmuroase — valuri mari c`t dealurile. hortum, s.n. — tromp[ (de elefant). hotar, ~[, s.n. — hotar, limit[, cap[t, punct terminus, m[sur[; peste hotar a trece — a dep[=i m[sura, limita cuvenit[; 2 termen, no\iune, cuv`nt specific unei =tiin\e; a firii hotar[ — grani\ele naturii, grani\ele lumii materiale; cele fire=ti hotar[, — marginile firii, grani\ele legilor naturale; 2 limitele fire=ti; hotar mijlocitoriu — termen mediu (]n logic[); hotare gheometrice=ti — termeni de geometrie; hotare loghice=ti — termeni de logic[; hotar[le firii — grani\ele naturii, for\ele („putin\ele“) naturii; hotar[le rudeniii — grani\ele de rudenie, felurile de rudenie. hot[r], vb. — a hot[r], a decide, a dispune; 2 a numi; 3 a considera, a socoti; 4 a defini. hot[r`re, s.f. — defini\ie, definire, circumscriere („putea-va cineva... a dzice... precum toat[ hot[r`rea pasirii ]n Stru\oc[mil[ s[ cu-

prinde?“); 2 importan\[, rol; 3 semnifica\ie, simbol; 4 decizie, rezolu\ie; hot[r`re filosofasc[ — defini\ie filozofic[; 2 maxim[ filozofic[. hrisov, ~ul, hrisovuluri, s.n. — hrisov, document emis de cancelariile domne=ti, privilegiu. hrizm, hrizmos (el.), s.n. — prorocie, profe\ie, comunicare divin[; 2 ghicire, oracol. hronic, adj. — cronic, ]ndelungat. hudi\os, adj. — care \ine de uli\[, de strad[, m[rginit de strad[; hudi\o=i p[re\ii — pere\ii casei dinspre strad[. hul[, s.f. — calomnie, ponegrire, insult[, jignire, ocar[; hul[ dr[g[stoas[ — repro=uri de amor, acuza\ii pornite din gelozie. hulpesc, adj. — vulpesc, de vulpe; 2 nesincer, viclean. hultoan[, s.f. — altoi. hultui, vb. — a altoi. hulub, s.m. — porumbel. I iad, s.n. — loc de tortur[ a sufletelor dup[ moarte (]n concep\iile religioase); umbrile iadului — ]ntunerecul iadului. iarb[, ierbi, s.f. — plant[ medicinal[. iarb[ pucioas[ — pulbere, praf de pu=c[. iasmin (pers.), s.m. — iasomie.

298

Dimitrie Cantemir

ibovnic, s.m. — ]ndr[gostit. icoan[, s.f. — reprezentare (artistic[), portret (bidimensional sau ]n relief). ideea (el.), s.f.— chip, reprezentare abstract[, no\iune („chipul fietecui lucru“). idol, s.m. — chip, imagine, reprezentarea unei zeit[\i, idol. ielcovan (turc.), s.m. — prigorie, bate-v`nt; 2 curier, c[l[ra=. iepuri, vb. — a se comporta ca un iepure. ieroglific, ieroglificesc, adj. — ascuns, simbolic, cifrat. ieroglifie, s.f. — ieroglif[, semn grafic care reprezint[ scheme de lucruri =i animale; 2 simbol, cifr[. iert[ciune, s.f. — iertare; 2 scuz[. ie=i, vb. — a pleca; 2 a avea loc, a se ]nt`mpla, a rezulta. ie=ire, s.f. — ie=ire, plecare; 2 rezultat; 3 izb`nd[, izb`ndire; 4 rezolvare, solu\ionare; ie=ire a afla — a g[si solu\ia. iezetur[, s.f. — st[vilar, baraj; z[gaz. iezi, vb. — a bara, a st[vili apa printr-un z[gaz, printr-o stavil[. ii, s.f. pl. — abdomen, foale, p`ntece (la animale). ijd[r], vb. — a produce, a condi\iona; a s[ ~, — a se trage din; 2 a se z[misli; 3 a lua na=tere, a se produce. im[ciune, s.f. — pat[, spurcare,

murd[rie; 2 necinste, imoralitate, perversitate. informui, inform[lui, vb. — a contura mintal, a reprezenta; 2 a da form[; 3 a reproduce mintal un lucru; 4 a concepe, a-=i reprezenta; 5 a aranja, a alc[tui, a ]njgheba. inim[, s.f. — inim[; 2 suflet; 3 afect, participare afectiv[ la ceva; 4 g`nd; 5 bun[tate, duio=ie, ]n\elegere; 6 sinceritate; inim[ rea — triste\e, melancolie; inim[ viteaz[ — suflet viteaz (Cantemir folose=te adesea: inim[ pentru suflet, psihic), natur[ ]ndr[znea\[; mintea inimii — g`ndul cel mai sincer, convingerea intim[; ascunsele inimilor- tainele inimilor; ascunsul inimii — con=tiin\a moral[; jelea inimii — durerea sufleteasc[, triste\ea ad`nc[; tic[losul inimii vas (foarte frumoas[ expresie literar[) — nefericita corabie a inimii; cu buna inima, loc. adv. — vesel, mul\umit, cu stare sufleteasc[ bun[; cu ]nfr`ngerea inimii, loc. adv. — cu inima zdrobit[, cu sufletul ]n[bu=it, st[p`nindu-=i starea sufleteasc[; cu toat[ inima, loc. adv. — din toat[ inima, cu toat[ convingerea, cu toat[ hot[r`rea (cu sensul de: f[r[ mil[; f[r[ nici o re\inere); din inim[, loc. adv. — din suflet, cu tot sufletul, convins, hot[r`t; ini-

Istoria ieroglific[. Vol. II

299

ma ca nuca a \i se despica — a \i se fr`nge inima; a pune la inim[ — a lua aminte, a fixa ]n minte, a se preocupa de ceva, a \ine seama de ceva, a se ]ntrista de ceva; a avea ]n inim[ — a dori din tot sufletul; a-i spune inima — a intui; a p[trunde p`n[ la inim[ — se spune astfel despre o durere fizic[, vie, atroce. inimos, adj. — activ, viteaz, curajos. inorog, s.m. — licorn, animal fabulos, cu corp de cal, cap de cerb =i ]n frunte cu un singur corn, simboliz`nd for\a, rapiditatea =i invincibilitatea; cornul s[u era socotit c[ ar avea virtu\i vindec[toare. interiec\ie, s.f. — interjec\ie; 2 sunet produs de vocea animalelor. ipervolicesc, adj. — hiperbolic, exagerat. ipoghei, s.m. — oamenii din partea opus[ nou[, cei de la antipozi. ipohimen (el.), s.n. — substrat, substan\[. ipohondriac, adj. — ipohondru, trist, melancolic, pesimist. ipopsie (el.), s.f. — b[nuial[. ipothes[ (el.), — tema, subiectul unui discurs. ipothesis (el.), s.f. — ceea ce st[ dedesubt, ceea ce este fundamental ]n existen\[; materie, fenomen; 2 probabilitate, ipotez[.

ipothetic (el.), adj. — ipotetic, probabil, condi\ional, presupus. irmafrodit, s.m. — hermafrodit; 2 (fig.) cu natur[ dubl[. iroas, iroi (el.), s.m. — erou, personal de epos. irod, s.m. — inorog. ironic, adj. — ironic, zeflemitor. ironicesc, adv. — ironic, cu ironie. iscoad[, s.f. — iscoad[, agent, spion. iscodi, iscoti, vb. — a cerceta pe ascuns, a spiona, a tatona, a trage de limb[, a se informa. iscoditor, s.f. =i adj. — cercet[tor, f[cut pentru a cunoa=te; a firii iscoditori — filozofii naturii. iscusit, adj. — artistic, cu art[; 2 frumos, ca o oper[ de art[, bine f[cut, bine construit; la chip iscusit — chipe=, ar[tos, frumos la ]nf[\i=are, bine f[cut; 3 parfumat, cu miros ne]ntrecut; 4 inventiv, creator; minte iscusit[ — inteligen\[ creatoare, inventiv[; 5 potrivit („sfatul pl[cut =i iscusit“). isimeria (el.), s.f. — echinoc\iu; 2. linia ecuatorului; dunga Isimeriii — linia ecuatorului (c`nd soarele trece, la locurile de ]nt`lnire ale eclipticei cu linia ecuatorului ceresc — 21 martie =i 22 septembrie — are loc ceea ce se nume=te echinoc\iul de prim[var[ =i de toamn[). ispisoc, ~oace, s.n. — act prin care se acord[ un privilegiu.

300

Dimitrie Cantemir

ispit[, s.f. — ]ncercare, dovedire, experien\[; 2 tatonare, ]ncercare, sondare; 3 ]ncercare (a soartei), greutate, dificultate (a vie\ii); ispitile ]n m`ni luate — ]ncerc[rile, greut[\ile, dificult[\ile cu care te lup\i, pe care le ]nfrun\i; ispita credin\ii — ]ncercarea loialit[\ii; ispita de toate zilele — ]ncerc[rile zilnice, experien\a cotidian[. ispiti, vb. — a ]ncerca; 2 a pune la ]ncercare; 3 a cerceta, a detecta; 4 a iscodi, a tatona; 5 a examina. ispitit, adj. — ]ncercat, probat; 2 ]nv[\at; 3 experimentat. isprav[, s.f. — sf`r=it bun, realizare, folos, succes. ispr[vi, vb. — a face, a efectua; 2 a realiza, a duce la bun sf`r=it; 3 a pune ]n practic[, a aplica. istoriie, s.f. — povestire, istorie 2 ]nt`mplare adev[rat[, fapte povestite. (istov) de istov, adv. — cu totul, cu des[v`r=ire. istovi, a s[ ~, vb. — a se termina cu totul, a se sf`r=i; 2 a se ]mplini, a se realiza. ital, s.m. — italian. ithica (el.), s.f. — etic[, moral[. ithice=te, adv. — etic, moral, cu con=tiin\a binelui =i a r[ului. cele ithice=ti — cele care apar\in domeniului moral, faptele oamenilor; 2 ra\iunea moral[, legile morale, sanc\iunea moral[.

iubirea firii — dragoste natural[, atrac\ia natural[, care serve=te speciei. iubo=te, s.f. — iubire, dragoste carnal[; 2 unire trupeasc[. iubovnic, s.m. — iubit, fiin\[ iubit[. iu=orime, iu=urime, s.f. — u=orul, substan\ele u=oare, ]n opozi\ie cu substan\ele grele care alc[tuiesc materia, dup[ concep\ia ontologic[ a filozofilor antici; 2 iu=urimea me=ter=ug[reasc[ — u=urin\a plin[ de iscusin\[, rapiditatea conjugat[ cu =iretenia, promptitudine ]n folosirea strategiei; 3 iu=urimea min\ii — inconstan\[, agita\ie mintal[, trecerea rapid[ de la o p[rere la alta, incapacitatea de a aprofunda =i a urm[ri o idee, intelect aberant. iute, adj.— rapid; 2 inimos, 3 sangvinic, m`nios, vijelios. iu\ime — rapiditate; 2 m`nie. ival[, s.f. — ivire, apari\ie, prezen\[, ceea ce este de fa\[; la ival[, adv. — la lumin[, ]n v[zul tuturor, la vedere; dec`t toat[ ivala, loc. adv. — dec`t orice eviden\[. ivi, vb. — a ar[ta, a scoate la iveal[, a face s[ apar[; 2 a ar[ta, a releva; a s[ ~ — a ap[rea. izb`nd[, s.f. — victorie, realizare, ]ndeplinire, satisfacere; 2 r[splat[, judecat[, pedeaps[, sanc\iune; 3 r[zbunare, dorin\a, nevoia de

Istoria ieroglific[. Vol. II

301

r[zbunare; dzua izb`ndii — ziua r[fuielii, a r[zbun[rii; izb`nda inimii — realizarea dorin\elor (inima fiind socotit[ sediul tuturor afectelor =i dorin\elor fiziologice); izb`nda pricinirii — realizarea cauzei; izb`nda voii — ]ndeplinirea dorin\elor. izb`ndi, vb. — a reu=i, 2 a se r[zbuna. izb`nditoriu, s.m. — ]mplinitor, victorios; 2 judec[tor, pedepsitor. izb`nditoriu (de vise), s.m. — ghicitor, t[lm[citor de vise. izdr[r], a s[ ~, vb. — a se na=te, a-=i avea originea. izgnanie, s.f. — exil, alungare, surghiun. (iznoav[), de iznoav[, adv. — din nou, iar[=i. izvod, ~oade, s.n. — list[, catalog, pomelnic; 2 act scris, ]nsemnare; izvodul norocului — cartea vie\ii, cartea sor\ii fiec[rui om hot[r`t[ de la ]nceputul lumii (]n concep\ia cre=tin[). izvodi, vb. — a face, a da na=tere, a alc[tui. izvodi, a s[ ~, vb. — a se na=te, a ap[rea; 2 a produce. izvoditorii legilor — alc[tuitorii de legi, legislatorii. izvoditoriu, s.m. — creator, alc[tuitor, autor; izvoditoriul =i pricinitoriul firii — Dumnezeu. izvozdel de leacuri — re\et[.

} ]mb[iera, vb. — a lega cu sfoar[, cu baier, a pune o toart[ de sfoar[. (]mbla) mai tare a ]mbla — a merge nesocotind primejdiile, a se aventura. ]mbl[zni, vb. — a (se) sup[ra, a (se) nec[ji, („]ndr[zneala voroavei ]i ]mbl[zniia“). ]mblet, ~e, s.n. — umblet; 2 alerg[tur[, aranjament, combina\ie, fapt[ viclean[, intrig[. ]mbolditur[, s.m. — ]mpuns[tur[. ]mbumb[cat, adj. — ]nfundat, astupat (cu bumbac, cu vat[). ]mbun[tor, s.f. — mijlocitor de bine, care lupt[ pentru a schimba ]n bine o situa\ie. ]mp[na, vb. — a sem[na; a c[p[ta pene, a se acoperi cu pene („nici penele a s[ ]ncorna, nici coarnele a s[ ]mp[na s-au c[dzut“). ]mp[r[te=te, adv. — ca un ]mp[rat, ]mp[r[te=te. ]mp[r[\iie, s.f. — ]mp[rat, sultan (cu sensul de autoritate imperial[, Poarta Otoman[). ]mperechea, a s[ ~ vb. — a se certa, a se duela, a se lupta. ]mp[rechere, s.f. — asociere, ]mbinare, ]nso\ire; 2 disensiune, separatism, dezbinare, vrajb[. ]mp[r\i, a s[ ~, vb. — a-=i ]mp[r\i ceva, a se ]nfrupta. ]mpeli\at, adj. — ]ntrupat; 2 legat

302

Dimitrie Cantemir

cu pieli\[ („la copit[ ]ngem[nat[ =i ca g`=tele pe dedesubt ]mpeli\at[“). ]mpiedecare, s.f. — ]mpiedicare, contracarare, ]mpediment, ]nt`rziere ]n realizarea unei dorin\e; 2 ne]mplinire; 3 limitare, ]nfr`nare, persecu\ie, constr`ngere; ]mpiedecarea voii — limitarea voin\ei. ]mpiedecat, adj. — (despre vorbire) neclar, greu de pronun\at; ]mpiedecate voroave — cuvinte pronun\ate cu greutate. ]mpietro=ere, s.f. — ]mpietrire, insensibilitate; 2, inflexibilitate, imperturbabilitate, ]nc[p[\`nare. ]mpietro=et, adj. — ]mpietrit, insensibil; 2 ne]nduplecat, inflexibil; ]mpietro=et la socoteal[ — cu g`ndire inflexibil[, ]nc[p[\`nat, nereceptiv. ]mpinge, vb. — a ]mpinge, a ]ndemna, a a\`ta. ]mpistri, vb. — a puncta, a b[l\a, a ]mpestri\a. ]mpleteci, vb. — a ]mpleti, a ]nf[=ura, a ]ncol[ci, a ]ncurca, a ]mpiedica; 2 a amesteca, a combina; a s[ ~, — a se ]mpleti, a se ]ncol[ci; 2 a se ]ncurca, a se z[p[ci. ]mpletecit, adj. — ]ncurcat; 2 f[r[ noim[, f[r[ ]n\eles, confuz, neclar. ]mpletecitur[, s.f. — ]mpletire, ]nnodare; 2 amestec[tur[, combina\ie. ]mpodobi, vb. — a ]mpodobi; 2 a

]nzestra, a d[rui; a-=i ~, vb. — a-=i ]mpodobi; a-=i g[ti. ]mpodobire, s.f. — podoab[, ornament, figur[ de stil; ]mpodobire ritoriceasc[ — ornament verbal. ]mponci=a, a s[ ~, vb. — a se ]mpotrivi, a fi contra, a face opozi\ie. ]mponci=[toriu, s.m. =i adj. — potrivnic, du=man. ]mponci=ere, s.f. — provocare, insult[; 2 ]nfruntare, ciocnire; 3 opozi\ie, antagonism. ]mponci=itur[, s.f. — ]mboldire, ciocnire, provocare, ceart[, ciorov[ial[. ]mpotriv[, adj. — potrivnic, opus, contrar, du=m[nos; 2 nefavorabil, neprielnic; semne ]mpotriv[ — indicii nefavorabile; adv. — contra; 2 ]n fa\[, drept ]nainte; 3 invers („temerea iubovnicului c[tr[ ibovnic[ =i ]mpotriv[“). ]mpotrivitor, s.m. — potrivnic, du=man. ]mpotrivnic, s.m. — du=man, rival; adj. — contrar, opus. ]mpr[=tia, vb. — a pulveriza, a nimici; a s[ ~ — a se r[sp`ndi. ]mpregiurare, s.f. — ]nconjurare, ]nv`rtire. ]mpregiurstare, s.f. — ]mprejurare, circumstan\[ (filos.). ]mpresura, vb. — a exercita o presiune din toate p[r\ile, a ap[sa greu asupra unui lucru, a ]n[bu=i, a cov`r=i („greutatea lucrului preste putin\a lor ]i ]mpresura“).

Istoria ieroglific[. Vol. II

303

]mpreuna, a s[ ~, vb. — a se ]nt`lni; 2 a merge al[turi, a se ]ntov[r[=i; 3 a se lipi, a se uni; 4 a se c[s[tori; 5 a-=i uni apele, a conflua. ]mpreunare, s.f. — ]nt`lnire, adunare; ]mpreunarea sfatului — unitate de vederi, asociere de idei sau planuri. ]mpropiia, a s[ ~, vb. — a se apropia. ]mpung[tor, adj. — ]mpung[tor, ]mbolditor; 2 p[trunz[tor; 3 stimulator; 4 jignitor, provocator. ]mpunge, vb. — a ]mpunge, a ]mpinge, a stimula, a incita, a a\`\a. ]mpuns[tur[, s.f. — vorb[ ]n\ep[toare, mu=c[toare. ]mpu\icios, adj. — ur`t mirositor, ]mpu\it. ]nainte m[rg[toarea sim\ire — treapta senzorial[, prima treapt[ ]n procesul gnoseologic, c[l[uza cunoa=terii. ]nainte m[rg[toriu, adj. — premerg[tor; 2 c[l[uz[, c[l[uzitor. ]nainte punere — prezentare, etalare; 2 premis[ (]n logic[). ]nalgios, s.m. — c[dere din situa\ie, destituire, scoatere din demnitate, din dreg[torie; 2 pagub[, prejudiciu, umilire; 3 nedreptate, inechitate. ]n[c[jire, s.f. — sup[rare. ]n[du=al[, s.f. — ]nfierb`ntare, transpirare; 2 sufocare, respira\ie grea; 3 constr`ngere, siluire.

]n[du=i, vb. — a transpira, a munci din greu, a face efort; a s[ ~ — a se sufoca, a nu mai putea respira; cu duh a s[ ]n[du=i — a nu putea suporta suflete=te. ]n[du=it, adj. — sufocat; 2 ]nec[cios, sufocant; 3 obosit. ]n[l\are, s.f. — ascensiune, ridicare social[. ]nc[ldzitur[, s.f. — ]mbr[\i=are; 2 aprindere, ]nc[lzire („a trupurilor ]nc[ldzituri“). ]nc[rca, a s[ ~, vb. — a se arunca ]n spatele cuiva, a se n[pusti dup[ g`t; ]n spate a s[ ]nc[rca — a se arunca ]n spate. ]nc[=ile, adv. — de asemenea, iar[=i; conj. — chiar =i. ]ncep[tur[, s.f. — ]ncepere, ]nceput, ini\iativ[, ini\ierea unei ac\iuni; 2 principiu, element (filos.); ]ncep[tura ]ncep[turilor — divinitatea ]n ipostaza de creator. ]ncepere, s.f. — ]nceput, ini\iativ[. ]ncheia, vb. — a uni la capete (buc[\i de material), a uni pe canturi, a ]mbina. ]ncheiere, s.f. — sf`r=it; 2 concluzie. ]ncheietur[, s.f. — ]ncheiere, final; 2 termina\ie morfologic[ (a unui cuv`nt); 3 ]ncheietur[, articula\ie (anatomie); 4 ]mbinare („]ncheietura ]n col\uri“); 5 concluzie; ]ncheietura voroavei — termina\ia cuv`ntului, articol (gramat.).

304

Dimitrie Cantemir

]nchide, vb. — a umple, a bara (o c[rare). ]nchina (cuiva), a s[ ~ — a face plec[ciuni, a saluta p`n[ la p[m`nt, a face temenele. ]nchin[ciune, s.f. — considera\ie deosebit[, supunere, umili\[; 2 temenea, salut. ]nchipui, vb. — a imagina, a concepe, a reprezenta, a configura; 2 a transpune pantomimic. ]nchipuire, s.f. — reprezentare, ]nf[\i=are; ]nchipuirea min\ii — imagine mintal[, reprezentare. ]ncinge, vb. — a ]ncinge, 2 a str`nge, a constr`nge; a s[ ~ — a se aprinde. ]ncins, adj. — aprins, plin de ardoare. ]nc`lcit, adj. — prins, ]ncurcat. ]nc`lcitur[, s.f. — ]nc`lceal[, amestec[tur[; 2 ]ncurc[tur[. ]ncorna, vb. — a cap[ta coarne. ]ncoruna, vb. — a ]ncorona, a ]ncununa; 2 a ]nzestra, a d[rui ]ncrede, a s[ ~ vb. — a se bizui. ]ncredin\are, s.f. — garan\ie, gaj; 2 ]ncredere. ]ncruntare, s.f. — ]ns`ngerare, r[nire. ]ncuia, vb. — a ]nchide, a z[vor]; 2 a ]nchide, a ]nfunda (o c[rare); 3 a conclude, a conchide; 4 a con\ine, a avea ]n sine; 5 a ascunde, a t[inui, a imprima un ]n\eles ascuns unui cuv`nt. ]ncuiat, adj. — ]nchis; 2 ]ncadrat.

]ncuiere, s.f. — ]ncheiere, concluzie; ]ncuierea urm[rii — tragerea concluziei. ]ncungiurare, s.f. — ]nconjur, ocol, mi=care orbital[. ]ncungiur[tur[, s.f. — ]nconjurare, ocol, ]ncercuire; 2 ]ncol\ire. ]n darn, adv. — ]n zadar. ]ndat[, adv. — pe loc, pe dat[, repede; ]ndat[=i — pe loc, imediat, chiar acum, ]ntr-o clip[. ]ndatori, vb. — a ]ndatora, a obliga. ]ndatorit, adj. — obligat, obligatoriu; 2 provenit, produs, cauzat, descins („Acestea toate din forma C[milii ]ndatorit[ a fi, dovad[ nu trebuie“). ]nd[m`na, vb. — a u=ura, a ]nlesni ceva, a sta la dispozi\ia cuiva, a c[uta s[ intri ]n voia cuiva; 2 a obi=nui, a face s[ piar[ stinghereala; 3 a ]nzestra; 4 a ]ncuraja, a da ajutor, a sprijini („cu toat[ lumina privelii ]l ]nd[m`na“); a s[ ~ — a se obi=nui, a se familiariza; a-=i ~ — a lucra cu abilitate; 2 a ]mp[r\i, a distribui („firea a=e de ]n\elep\e=te pe la to\i darurile sale =-au ]nd[m`nat“); ]nd[m`na vremii, ]nd[m`n[rile vremii — prilejul vremii, ocazie favorabil[, oportunitate. ]nd[m`nare, s.f. — ]ndem`nare, abilitate, ]nzestrare, dar, talent; 2 ]nlesnire, folos; 3 desf[tare, via\[ f[r[ griji.

Istoria ieroglific[. Vol. II

305

]nd[m`nat, adj. — ]nzestrat, d[ruit. mai ]nd[m`n[, adv. — mai la ]ndem`n[, mai lesne. ]nd[m`n[rile firii — darurile naturale, talentele, ]nlesnirile fire=ti. ]nd[m`n[tor, adj. — care st[ la ]ndem`n[, care ascult[, care execut[. ]n de, prep. — ]ntre; ]nde ei — ]ntre ei. ]ndelung, adv. — mult timp; 2 t`rziu. ]ndelunga, vb. — a ]nt`rzia un lucru, a trena. ]ndelungare, s.f. — ]nt`rziere, trenare. ]ndelungat, adj. — lung; 2 de durat[, cronic. ]ndem`na, a sa ~, vb. — a se ocupa, a se preocupa, a-=i face de lucru („cu binele altora nici cearc[, nici pofte=te s[ s[-ndem`nedze“). ]ndemnare, s.f. — ]ndem`nare, pricepere, abilitate; 2 prilej, oportunitate. ]ndem`nare, s.f. — ]ndemn, incitare, impuls. ]ndemn[tor, adj. — stimulator, activant. ]ndesare, s.f. — comprimare. ]ndesat, adj. — concentrat, presat. ]ndestuli, vb. — a ]ndestula, a mul\umi pe cineva; a s[ ~ — a se s[tura, a se declara mul\umit, a se mul\umi; 2 a-=i realiza dorin20 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

\ele, a-=i satisface un deziderat, a ajunge la scopul urm[rit. ]ndestulit, adj. — ]ndestul[tor, satisf[c[tor. (]n de=ert) de ]nde=ert, adj. =i adv. — ridicol, de r`s. ]n divuri, adv. — ]n chipuri, ]n feluri. ]nd`rji, a s[ ~ vb. — a se seme\i, a se ]nver=una, a c[p[ta un curaj deosebit. ]ndob`ndi, vb. — a c`=tiga, a ob\ine. ]ndoin\[, s.f. — ]ndoial[; 2 b[nuial[, suspiciune, presupunere; 3 nehot[r`re, indecizie, incertitudine, stare de cump[n[; 4 echilibru; cump[na ]ndoin\ii — c`ntarul ]n stare de echilibru. ]ndr[ptnic, adj. — contrar, opozant; 2 vr[jma=, du=man, care ]\i pune obstacole. ]ndr[ptniciie, s.f. — fire, n[rav, apuc[tur[, comportament („]n firea =i ]ndr[pniciia had`mbilor cade“); 2 ]nd[r[tnicie, ]nc[p[\`nare; 3 opozi\ie, opunere. ]ndr[pniciune, s.f. — fapt[ rea, neajuns, r[utate. ]ndr[pt, adv. — ]napoi; 2 cu dreptate, ]n adev[r; 3 cinstit, corect. (]ndr[zneal[) ]ndr[zneala adev[rului a lua — a ]ndr[zni s[ spui adev[rul; ]ndr[zneal[ cu socoteal[ — ]ndr[zneal[ bine g`ndit[, prudent[, chibzuit[, strategic[; ]ndr[zneal[ f[r[ soco-

306

Dimitrie Cantemir

teal[ — ]ndr[zneal[ oarb[, neg`ndit[, st[p`nit[ de furie, nes[buin\[. ]ndr[znitor, adj. — care ]ndr[zne=te, obraznic. ]ndreptariu, s.n. — rigl[, ]ndreptar (folosit[ de dulgheri pentru constatarea neregularit[\ilor). ]ndulci, a s[ ~, vb. — a se ]ndulci; 2 a se bucura, a se desf[ta. ]ndup[ca, a s[ ~, vb. — a se ]ndopa, a se ghiftui, a ]nghi\i, a ]nfuleca. ]neca, vb. — a ]neca, a sufoca; 2 a g`tui, a sugruma. ]necare, s.f. — sufocare, oprirea respira\iei. ]necat, adj. — ]necat; 2 astupat. ]nfla, a s[ ~, vb. — a se umfla, a se m[ri, 2 a se m`ndri, a se supraaprecia, a se trufi. ]nflat, s.m. =i adj. — umflat; 2 trufa=, seme\; ]nfla\ii cu mintea — m`ndrii, trufa=ii. ]nfl[cios, adj. — care se umfl[, seme\, trufa=; duh ]nfl[cios — m`ndrie, seme\ie. ]nfl[ciune, s.f. — umflare, umfl[tur[. ]nfoca, a s[ ~, vb. — a se m`nia, a se aprinde de m`niei. ]nfocare, s.f. — ardere, combustie; 2 m`nie, sup[rare; 3 ardoare, zel. ]nfocat, adj. — aprins, incandescent; 2 m`nios, sup[rat; 3 pornit din dragoste, de ]ndr[gostit, intens alimentat de sentiment; sus-

pinele ]nfocate din inim[ — suspinele alimentate de focul de dragoste al inimii. ]nformui, vb. — a informa, a da form[ (ontologie); 2 a alc[tui, a or`ndui; 3 a formula („socoteala ]=i or`ndui =i cuvintele ]=i ]nformui“); a contura (o imagine, o idee); a s[ ~ — a lua form[ („corb pestri\ s[ va ]nformui“). ]nformuit, adj. — sistematic, ordonat, logic. ]nfrico=etur[, s.f. — ]nfrico=are, ]ngrozire, amenin\are. ]nfr`nge, a s[ ~, vb. — a-=i c[lca pe inim[, a face ceea ce nu e=ti obi=nuit. ]nfr`ntoare, ~ori, s.f. — ruptur[, =an\, ad`ncitur[; ]nfr`ntorile m`nii — ad`nciturile m`inii. ]nfr`ntur[, s.f. — luxa\ie. ]nfrunta, vb. — a certa cu asprime; 2 a brava un pericol. ]ng[duin\[, s.f. — r[bdare; 2 p[suire, am`nare; 3 ]ndurare, mil[. ]ng[ima, =i a s[ ~, vb. — a =ov[i; 2 a t[r[g[na („alt chip de chivernisal[ s[ afle =i spre aceia a s[ nevoi s[ nu s[ ]ngaime“); 3 a se ]ncurca, a se amesteca („]n glogozal[ ]n z[dar v[ ]ng[ima\i“). ]ng[imal[, ~ele, s.f.— ]ng[imare, vorbire ne]n\eleas[; bolborosire; 2 protest verbal, cr`cnire, ]mpotrivire; 3 nehot[r`re, stare de

Istoria ieroglific[. Vol. II

307

iner\ie, =ov[ial[; 4 pregetare; 5 ]nt`rziere, t[r[g[nare; f[r[ nici o ]ng[imal[ — f[r[ nici o ]nt`rziere. ]ng[imare, s.f. — =ov[ial[, ]ncurc[tur[, confuzie („ce s[ r[spundz[ cu to\ii ]n ]ng[imare sta“). ]ngem[na, a s[ ~, vb. — a se uni, a se ]mpreuna; 2 a se bifurca. ]ngem[nat, adj. — unit, ]mbinat; 2 despicat, bifurcat. ]nghimpos, adj. — cu m[r[cini, m[r[cinos. ]n giur ]mprejur, adv. — ]n circumferin\[. ]ngr[ditur[, s.f. — zid, construc\ia unei cet[\i, ansamblul exterior de fortifica\ii. ]ngreuiere, s.f. — dificultate. ]ngrijlivi, a s[ ~, vb. — a purta de grij[, a se teme de via\a cuiva. ]ngroz[tur[, s.f. — amenin\are, ]nfrico=are. ]n loc de, prep. — ca, drept; ]n loc de basn[ — ca poveste. ]nmuia, a s[ ~, vb. — a se ]ndupleca. ]nn[c[ji, vb. — a nec[ji, a sup[ra. ]n-patru-picioare, s.m. — patruped. ]ns[mna, vb. — a ]nsemna, a fixa, a indica, a numi; 2 a prevedea, a hot[r]; 3 a propune ]n scris; 4 a se traduce, a se t`lcui, a simboliza. ]ns[mare, s.f. — notare, consemnare; 2 semnifica\ie, t`lc; ]ns[m-

narea cuvintelor — ]n\elesul, sensul cuvintelor; 3 ]nsemn[tate; importan\[. ]ns[mnat, adj. — or`nduit, fixat; 2 anumit, dinainte stabilit. ]nsomnorat, adj. — somnoros; 2 adormit, ]nso\i, a s[ ~ vb. — a se ]ntov[r[=i, a ac\iona ]mpreun[. ]nso\itoriu, s.m. — ]nso\itor, tovar[=. ]n=el[tur[, s.f. — ]n=el[torie, capcan[, perfidie. ]n=tiin\a, vb. — a ]ncuno=tin\a, a aduce la cuno=tin\[; a ]nv[\a (pe cineva); a s[ ~ — a afla; 2 a se ]ncuno=tin\a, a se informa; 3 a cunoa=te. ]nt[ri, vb. — a ]nt[ri, a adeveri, a confirma („povestea Vidrii... a=e o ]nt[rim“); 2 a stabili. ]nt[ritor, adj. — care r[m`ne statornic, neschimb[tor. ]nt[ritur[, s.f. — ]nt[rire, ]nt[rirea unei conven\ii, a unei ]n\elegeri, confirmare. ]ntemeiat, adj. — cl[dit, fundat; 2 sigur, hot[r`t, stabilit. ]ntemeiere, s.f. — cre=tere ]n situa\ie, ]mbog[\ire, stabilitate ]n situa\ie; 2 putere economic[ =i politic[. ]nte\i, vb. — a iu\i, a impulsiona, a activa. ]ntinare, s.f. — p[tare, necinstire. ]ntindere ]nainte, s.f. — presupunere, anticipare, prognoz[.

308

Dimitrie Cantemir

]ntirii, vb. — a fug[ri de aproape, a nu slabi din fug[rit; 2 a alunga, a goni. ]nt`i, adj. — primul, caracteristic, principal; chipul ]nt`i — tr[s[tura definitorie, prima tr[s[tur[; 2 persoana ]nt`ia. ]ntoarce, vb. — a ]ntoarce, a schimba, a preface; a s[ ~, vb. — a se ]ntoarce, a reveni; 2 a-=i c[lca angajamentul, promisiunea; 3 a se schimba, a se transforma; 4 a se roti. ]ntoarcere, s.f. — p[r[sire, schimbare de atitudine; ]ntoarcerea fe\ii — schimbare de atitudine, r[cirea sentimentelor. ]ntorn[, s.f. — ]ntoarcere, ]napoiere. ]ntors, adj. — schimbat, pref[cut. ]ntr-ad`nc, adv. — profund, temeinic. ]ntr-aripa, a s[ ~ vb. — a prinde, a c[p[ta aripi, a-i cre=te aripi ]ntreba, a s[ ~, vb. — a se ]ntreba, a-=i pune probleme. ]ntrebare, s.f. — ]ntrebare, chestionar, problem[. ]ntregime, s.f. — ]ntregime, integritate; 2 totalitate. ]ntregiune, s.f. — integritate (fizic[), plin[tate. ]ntruloca, a s[ ~ vb. — a se aduna, a se ]ntruni. ]ntrulocare, s.f. — a=ezare la un loc, adunare, ]ntrunire.

]ntunecarea soarelui — eclips[ de soare. ]ntunerecul veacului (]n concep\ia cre=tin[) — ]ntunericul veacului de apoi, de dup[ sf`r=itul lumii. ]nturna, a s[ ~, vb. — a se ]ntoarce; de ]nturnat — de ]ntoarcere. ]nturnare, s.f. — ]ntoarcere. ]n\elege, vb. — a p[trunde cu mintea; 2 a afla, a se informa. ]n\elegere, s.f. — ]n\elegere, ra\iune intelectiv[ („suflet ]n\eleg[toriu“); 2 cunoa=tere, cunoa=tere intelectual[, abstract[ (de la lat. intelligo); cu ]n\elegere, adv. — cu p[trundere, cu con=tiin\a unui lucru ce se impune, ]n\eleg`nd ra\iunea din lucruri. ]n\elepciune, s.f. — prevedere, pruden\[, calcul; 2 g`ndire, ra\iune prev[z[toare; ]n\elepciunea firii — ra\iunea din natur[, ra\iunea imanent[, ordinea inteligent[ a naturii, ]n\elepciunea naturii. ]n\elept, s.m. — filozof; 2 om care ]nva\[ din experien\[, care supune totul chibzuin\ii, g`ndirii; adj. — chibzuit, cu scaun la cap, judecat, prudent. ]n\elep\e=te, adv. — cu ]n\elepciune, bine g`ndit, cu m[sur[, prudent, ra\ional.

Istoria ieroglific[. Vol. II

309

]n\elep\i, a s[ ~, vb. — a c`=tiga ]n experien\[, a trage ]nv[\[minte din via\[, a deveni mai prev[z[tor. ]nv[l[tuci, a s[ ~, vb. — a se ]nf[=ura, a se ]ncol[ci; 2 a se ]mpiedica. ]nv[l[tucit, adj. — ]ncurcat, ]nf[=urat; 2 prins ]n plas[; 3 neclar, confuz, amestecat. ]nv[lui, vb. — a ]nv[lui, a ]nveli, a ascunde, a acoperi, a ]nf[=ura; 2 a cuprinde, a ame\i; a s[ ~ — a-=i pierde luciditatea, a-=i pierde cump[tul, a nu fi st[p`n pe sine, a-=i pierde controlul, a se buim[ci, a se z[p[ci. ]nv[luial[, s.f. — acoperire, ascundere; 2 confuzie, dificultate de a ]n\elege („perioadele mari ]n voroav[... la audzire =i la pomenire ]nv[luial[ face“). ]nv[luit, adj. — acoperit, ascuns; 2 cu t`lc, simbolic. ]nv[luitur[, s.f. — ]nv[luial[, vorbire ]n pilde; 2 m[guleal[, vorbe ame\itoare. ]nv[sca, vb. — a ]mbr[ca, a ]nve=m`nta; 2 a ]nf[=a (un copil). ]nv[tuci, vb. — a ]mpleti; 2 a ]nf[=ura, a ]ncol[ci, a ]nv[l[tuci. ]nv[\a, vb. — a ]nv[\a, a cunoa=te; 2 a sf[tui, a ]ndemna; 3 a propune solu\ii, a consilia; a s[ ~ — a lua aminte, a trage ]nv[\[minte, concluzii (dintr-o p[\anie); 2 a se

deprinde, a se obi=nui; 3 a se educa. ]nv[\[toriu, s.m. — profesor, dasc[l; 2 filozof ]n\elept; 3 consilier, sf[tuitor. ]nv[\[tur[, s.f. — ]nv[\[tur[, cuno=tin\e c[p[tate, =tiin\[; 2 teorie, cunoa=tere teoretic[, sistem de g`ndire, filozofie, linie teoretic[, dogm[; 3 =tiin\[, disciplin[ =tiin\ific[, specialitate; 4 cuno=tin\e =tiin\ifice, educa\ie intelectual[; 5 principiu de via\[, lozinc[, \el; 6 plan; 7 sfat, p[rere, ]ndemn, ]ndrumare; 8 dispozi\ie, porunc[; ]nv[\[tura loghic[i — logica, =tiin\a logicii; ]nv[\[tura obiceeinic[ — etica, morala; ]nv[\[tura trupurilor cere=ti — astronomia; ]nv[\[turi grele — =tiin\e. ]nv`rteji, vb. — a r[suci, a ]ntoarce, a r[sturna; a s[ ~ — a se ]napoia repede, a se ]ntoarce ]n fuga; 2 a se ]nv`rti, a se roti; 3 a avea senza\ie de ame\eal[. ]nv`rtijire, ]nv`rtejire, s.f. — ]nv`rtire, ocol, evolu\ie periodic[, ciclic[, mi=care circular[, orbital[. ]nvoi, vb. — a ]nvoi, a fi de acord, a consim\i, a ]ncuviin\a, a dezlega, a conveni, a se declara de acord cu ceva. ]nvoie=i, a s[ ~, vb. — a se ]nvoio=a, a se ]nveseli, a se bucura, a fi mul\umit.

310

Dimitrie Cantemir

]nvoin\[, s.f. — ]nvoire, consim\[m`nt, ]n\elegere deplin[, convenire, acord. ]nvrednici, a s[ ~, vb. — a fi socotit demn de ceva, a fi vrednic, a se ]nvrednici; 2 a fi ]n stare; 3 a i se acorda cinstea, a i se acorda favoarea, a c[p[ta permisiunea; 4 a avea norocul, a reu=i ]ntr-o ac\iune. ]nvrednicie, s.f. — ]nv[\[tur[, cuno=tin\e; 2 virtute; 3 educa\ie moral[, deprinderi =i conduite morale. J jalob[, s.f. — jalb[, pl`ngere scris[; 2 p`r[, denun\. jalnic, adj. — jalnic, trist, dureros; 2 pl`ng[re\, t`nguitor, rug[tor. jepui, vb. — a jupui, a lua pielea. jicni\[, s.f. — c[mar[, magazie, hambar. jiganie, jiganie cumplit[, jiganie rea, s.f. — s[lb[ticiune, fiar[; jiganie ]n patru picioare — patruped; jiganie zbur[toare — pas[re. jig[niu\[, s.f. — animal mic, ne]nsemnat. jirtf[ s.f. — jertf[, prinos, dar. julire, s.f. — jupuire; 2 stricare, sc[dere, ]mpu\inare; 3 =tirbire; julirea cinstii — =tirbirea prestigiului.

L lacherd[ (el.), s.f. — p[l[mid[, pe=te din familia Cybiidae. lacone=te, adv. — pe scurt, laconic. laring[, s.f. — laringe; 2 g`t. lascav (polon.), adj. — binevoitor, milostiv; 2 bucuros, voios. lat, s.m. — larg; latul m[rii — largul m[rii. latin, s.m. — latin, roman. la\ ~e, s.f. — la\, curs[ (de prins p[s[ri). laud[, s.f. — elogiu; 2 prestigiu, renume; lauda numelui — gloria, renumele; de laud[, adj. — remarcabil, de seam[, demn de elogii. lavirinth (el.), s.n. — labirint. l[ca=, s.f. — locuin\[. l[cr[mos, adj. — ]nl[crimat, care pl`nge. l[cui, vb. — a locui, a sta, a vie\ui. l[muri, a s[, ~, vb. — a se purifica, a se limpezi, a se cur[\a de impurit[\i. l[\i, a s[ ~, vb. — a se ]ntinde, a se extinde. l[uda, vb. — a sl[vi, a cinsti, a stima, a acorda stim[ =i considera\ie. l`nged, adj. — l`nced, slab; l`nged glas — voce slab[, de-abia auzit[. l`ngedzi, vb. — a sl[bi puterea (fizic[). l`ngoare, s.f. — lingoare, tifos.

Istoria ieroglific[. Vol. II

311

leac, s.f. — doctorie, medicament; 2 vindecare; 3 solu\ie. leah, s.m. — polonez. lectic[, s.f. — mijloc de transport din antichitatea roman[, constituind dintr-un scaun, uneori acoperit, purtat pe umeri de doi sau patru oameni. lega, vb. — a interzice, a prohibi; a s[ ~, a se obliga prin jur[m`nt, a ]ncheia o ]nvoial[, a f[g[dui, a promite, a se angaja solemn. leg[m`nt, s.n. — leg[m`nt, conven\ie, tratat; 2 angajament solemn f[cut prin jur[m`nt (dup[ practica vremii); leg[m`nt cu jur[m`nt — promisiune, ]nvoial[, ]ncheiat[ cu jur[m`nt, leg[tur[, s.f.- leg[m`nt, obliga\ie luat[, obliga\ie reciproc[, angajament reciproc (]ntr-o conven\ie); 2 tratat, conven\ie; 3 constr`ngere, asuprire; 4 obezi, c[tu=e („m`nule spre leg[turi s-au ]ndoit“). lege, legiuri, s.f. — lege, pravil[, norm[; 2 religie, dogm[. lege tir[neasc[ — f[r[delege, procedeu arbitrar, silnicie. leic[, s.f. — p`lnie. lemarghie, limarghie (el.), s.f. — l[comie la m`ncare; izb`nda limarghiii — satisfacerea l[comiei la m`ncare, lembic, limbic, s.n. — alambic, cazan pentru distilat. lep[da, vb. — a alunga; 2 a p[r[si.

lesne adj. sprinten, u=or; adv. — u=or, cu u=urin\[; pre lesne — foarte u=or, f[r[ dificultate; c`t de pre lesne — cu foarte mare u=urin\[. lesnire, s.f. — u=urin\[, facilitate; 2 ]nlesnire, u=urare; 3 succes, izb`nd[; 4 procedeu, mijlocul cel mai potrivit; modul lesnirii — procedeul cel mai potrivit, modalitatea ]nlesnitoare; la lesnire, adv. — la vreme f[r[ grij[, ]n timp de lini=te, ]n situa\ia prielnic[. le=inat, adj. — mort de foame, le=inat de foame. leui, vb. — a se comporta ca un leu; 2 a rage. lexicon (el.), s.n. — dic\ionar, enciclopedie de cuno=tin\e ]ntr-un anumit domeniu („lexicoane etimologhice=ti“). lighioaie, s.f. — vie\uitoare ]n genere, s[lb[ticiune, tot ce apar\ine regnului animal; lighioaie pre p`ntece t`r`toare — reptil[. likos (el.), s.m. — lup. liman, s.n. — mal; 2 golf, lac cu deschidere la mare; 3 loc de ad[post, loc de ancorare, port; limanul ad[postirii — golf, loc de acostare. limb[, s.f. — limb[, limba unui popor, vorbire; 2 neam popor. limpegiune, s.f. — limpezime, limpiditate; claritate. lin, adj. — lini=tit, potolit, domol.

312

Dimitrie Cantemir

line=te, s.f. — lini=te, pace; cu lini=te, adv. — f[r[ zgomot; ]n line=te, adv. — pe timp de lini=te, pe timp de r[gaz. lingu=i, a s[ ~ vb, — a m[guli pe cineva pentru a-i c`=tiga bun[voin\a, 2 a simula amici\ia, a face pe binevoitorul. lingu=itur[, s.f. — lingu=eal[. lipi, a s[ ~, vb. — a se apropia, a se al[tura; 2 a fi de acord, a c[dea de acord. liubov, s.n. — dragoste, iubire; 2 pl[cere, pasiune; 3 ambalare, entuziasm. liufegiu, s.m. — lefegiu, o=tean cu plat[, mercenar. loc, s.n. — loc; 2 pozi\ie social[; la un loc a s[ \ine — a fi totuna, indistinct; loc prea aspru — loc imposibil de urcat, inaccesibil. loghic, s.m. — logician. loghic[, s.f. — logic[, =tiin\a logicii. loghicesc; adj. — logic, ce \ine de logic[; 2 ra\ional. logo=, s.n. — pitic; adj. — mic de stat, ca de pitic. logo=i, a s[ ~, vb. — a se mic=ora. loz[, loaz[, s.f. — lujer, vrej, vl[star. lua, vb. — a apuca, a prinde, a-=i ]nsu=i ceva; 2 a considera, a socoti; a lua la mijloc — a ataca din toate p[r\ile (pe cineva); (cu ceva) a s[ ~ — a ]ncepe, a se porni, a se angaja (]n ceva), a se antre-

na (]n ceva); a povesti m[ luaiu — m[ antrenai ]n a povesti. luciu, adj. — lucios, str[lucitor („dec`t diamantul mai luciu era“). lucra, vb. — a activa, a ac\iona, a, opera; 2 a produce, a crea; 3 a se manifesta; a s[ ~, a se efectua, a se produce, a se petrece. lucrare, s.f. — f[ptuire, ac\ionare; 2 munc[, activitate; 3 produs, oper[, crea\ie; 4 manifestare. lucr[toriu, s.m. — f[pta=, f[ptuitor; ]mpreun[ lucr[toriu — tovar[= de munc[; 2 creator; 3 agent al mi=c[rii ]n lucruri, principiu motor (ontologie); cel firesc lucr[toriu — motorul natural, agentul natural al mi=c[rii ]n fenomene (]n ontologia aristotelic[). lucru, s.n. — lucru, lucrare; 2 ac\iune, fapt[, activitate, ]ntreprindere; 3 oper[, crea\ie; me=ter=ugul lucrului — arta cu care a fost realizat[ o oper[; 4 practic[, ]ndeletnicire; 5 fapt[ ur`t[, nelegiuire; 6 chestiune, problem[; 7 ]nt`mplare, fenomen; 8 realitate material[; 9 (la pl.) fenomene, obiecte, fapte =i crea\ii omene=ti; lucru adeverit — prob[ concret[, dovad[, adev[r verificat; lucru greu — dificultate, problem[; lucru mijlociu — lucru ]mbinat, f[cut din dou[ p[r\i

Istoria ieroglific[. Vol. II

313

distincte; lucru t`mpl[toresc — fenomen ]nt`mpl[tor, imprevizibil, necuprins ]n legile firii; lucrurile fiin\[=ti — fenomenele naturale, produse prin cauze naturale; 2 existen\a material[; lucrurile fire=ti, lucrurile firii — fenomenele naturale; lucruri iscusite — opere artistice sau de ]nalt[ tehnic[; lucrurile ]ntre muritori — faptele oamenilor; lucrul ]n\elepciunii — fapt[ chibzuit[; lucruri ]nainte m[rg[toare — ac\iuni propuse spre a fi efectuate, ac\iuni care, prin efectul lor, deschid perspective; lucruri ]napoi urm[toare — ]nt`mpl[ri care sunt consecin\a unor ac\iuni; consecin\e, urm[ri, efecte; lucruri lume=ti — fapte omene=ti, ]nt`mpl[ri istorice; lucruri mai sus de fire — domeniu care apar\ine ontologiei, metafizicii; bun sf`r=itul lucrului — lucrurile ce se termin[ cu bine; de care lucru, conj. — deci, a=adar, prin urmare, de aceea; 2 a=a ]nc`t; de ne=tiut lucrul — despre fapta necunoscut[; ]n lucru adv. — ]n fapt[. lumesc, adj. — de lume, care apar\ine, lumii (]n opozi\ie cu lumea divin[), ceea ce \ine de om =i faptele sale; ceea ce este din lume. lumin[, s.f. — lumin[, str[lucire;

2 ochi, privire; 3 lumina ochiului — pupila; 4 perimetrul exterior al unei cl[diri, partea care este expus[ luminii solare; ]n lumin[, adv. — la lumin[, afar[, ]n afar[, la exterior; cu toat[ lumina privelii — cu am`ndoi ochii; 2 cu toat[ dragostea, cu ]ntreaga afec\iune. luminos, adj. — lucios. lupe=te, adv. — ca un lup, lacom. lupt[, s.f. — efort, trud[. lut, s.n. — p[m`nt. M macar cum, adv. — nicidecum, sub nici o form[, cu neputin\[. mai, ~uri, s.n. — ficat; 2 m[runtaie. mai-mare, s.m. — =ef, conduc[tor. maara — ceas bun. mamc[, s.f. — doic[. mamina, m[mina, a s[ ~, vb.— a se m[ri, a se dezvolta. mamin[, s.f. — ridic[tur[, m[rime; 2 namil[; 3 ]nc[rc[tur[, greutate („mari mamini de la p[m`nt ]n sus arunc[“). maminos, m[minos, adj. — gros, mare, uria=, enorm. marmure porfir[ — marmur[ ro=ie. mas, s.n. — oprire, r[m`nere pentru odihna de noapte. mascara, s.f. — p[pu=[ de b`lci, p[pu=[ pentru teatrul de p[pu=i;

314

Dimitrie Cantemir

2 obiect de dispre\, de batjocur[; 3 vorb[ jignitoare, batjocoritoare, batjocur[, ocar[; 4 bufon; paia\[, m[sc[rici. mateologhie (el.) s.f. — delir, vorbire f[r[ =ir; 2 vorb[ zadarnic[, f[r[ folos; 3 flec[real[. mateologhisi (el.), vb. — a delira, a vorbi ]n dodii; 2 a vorbi f[r[ rost a flec[ri. materie, s.f. — materie; 2 hran[ („materie s[\ioas[“); 3 substrat, principiu al lucrurilor; 4 subiect, motiv, tem[; 5 materia demonstra\iei (]ntr-o opera\ie de argumentare logic[); materie dih[niiasc[ — materie biologic[, \esuturi de tot felul, carne; materie filosofasc[ — categoria filozofic[ a materiei, materia ca obiect al filozofiei; materia siloghismului — p[r\ile componente ale unui silogism; 2 adev[rul inferabil. materiesc, adj. — material, ce \ine de materie. mathematec[, s.f. — matematic[, geometrie. mathematic, s.m. — matematician, filozof pitagoreic, geometru. m[dulariu, s.n. — m[dular, membru, parte component[; 2 organ; 3 picior. m[g[ra=, s.m. — m[g[ru=. m[iestrie, s.f. — iscusin\[, art[; 2 unealt[, instrument, ma=in[, mecanism, aparat; 3 capcan[, curs[ (pentru v`nat); 4 ma=ina\ie, stra-

tagem[ („m[iestrii spre v`narea fililor punea“). m[luros, adj. — deluros, r`pos, pr[p[stios, accidentat. m[nunc, s.n. — m[nunchi; 2 m`ner. m[nunt, m[nun\el, adj. — m[runt. m[nunt[i, s.f. — m[runtaie, viscere, intestine. m[r[ciuni, s.m. pl. — m[r[cini, m[r[cini=. m[rg[tor, s.m. — animal cu picioare, patruped; adj. — care merge; ]nainte m[rg[tor — care merge ]n fa\[; 2 anterior, precedent; 3 din fa\[, de dinainte; 4 care deschide calea, c[l[uzitor. m[ri (pe cineva), vb. — a ridica pe scara social[, a urca pe cineva ]n demnit[\i sociale, ]n situa\ii de prestigiu; a s[ ~ — a urca pe scara social[: 2 a se m`ndri, a se trufi. m[rime, s.f. — m`ndrie, ]ng`mfare, trufie; m[rimea numelui — prestigiu, 2 pozi\ia social[ pe care o acord[ o dreg[torie; m[rimea sufletului — curaj, vitejie, temeritate. m[rturisal[, s.f. — m[rturisire, confesare. m[sura, a s[ ~, vb. — a se c`nt[ri, a se observa, a se studia; 2 a se ]nfrunta, a se lua la har\[. m[sur[, s.f. — raport cantitativ; 2 limit[, plafon; 3 cantitate; m[-

Istoria ieroglific[. Vol. II

315

sura c[ldurii — gradul de temperatur[; tot ]ntr-o m[sur[ loc. adj. — egal, de aceea=i m[rime, la acela=i nivel. (m`n[) a m`n[ — ]n m`n[. m`ng`ia, m`ng`i, vb. — a m`ng`ia; 2 a potoli (chinurile suflete=ti sau o durere fizic[). m`ng`iat, adj. — pl[cut, lini=tit; odihn[ m`ng`iat[ — lini=te pl[cut[. m`ng`iere, s.f. — m`ng`iere; 2 ]ncurajare, lini=tire, promisiune de ajutor. m`ng`ios, adj. — ginga=, suav, pl[cut, ]nc`nt[tor; 2 dulce, atr[g[tor, cuceritor, frumos; 3 dulce, calm, m`nie m`ng`ioas[ — m`nie dulce, pref[cut[, pornit[ din dragoste. m`nie, s.f. — m`nie; 2 iu\ime, intensitate („m`nia foamei“). m`ntui, vb. — a sc[pa, a salva, a scoate pe cineva dintr-o situa\ie critic[; a s[ ~ — a sc[pa de un r[u; a se descotorosi de ceva nepl[cut. m`ntuial[, m`ntuin\[, s.f. — m`ntuire, vindecare, ]ns[n[to=ire; 2 sc[pare de necaz. m`zd[, s.f. — mit[, bac=i=, dar, cadou pentru ob\inerea de favoruri. megalopsihie (el.), s.f. — curaj, vitejie, temeritate. megie=iie, s.f. — vecin[tate. mehenghiu (arab.) — piatr[ mag-

netic[ folosit[ la ]ncercarea metalelor pre\ioase. mehlem (arab.) — unguent medical, cu func\ie izolatoare ]n r[niri. meidean, s.n. — loc deschis folosit ca teren de lupt[; meideanul ceriului — Calea-Lactee. melanholie, s.f. — triste\e; meleanholie ipohondriac[ — ipohondrie, triste\e ad`nc[. mjelciuri, s.n. pl. — orbitele ochiului („ochiul... din melciuri afar[ ca a broasc[i iese“); 2 pielea care acoper[ =i ap[r[ ochiul la suprafa\[ [„melciurile ochilor“ — conurile oculare (ale cameleonului)]. melodie, s.f. — c`ntec. meni, vb. — a atrage asupra cuiva nenorociri prin ]ns[=i pronun\area numelui lor (credin\[ de origine magic[). menitoriu, adj. — menitor, amenin\[tor, prevestitor („r[u menitoriu“). menitur[, s.f. — prorocire, prezicere rea; 2 blestem aduc[tor de nenorociri. mereu, meree, adj. — continuu, ]ntins, nesf`r=it, f[r[ margini; tabl[ meree — ]ntindere ne]ntrerupt[. merichi (el.), adj. — particular, individual. meschiu, s.m. — mi=chiu, o\el de bun[ calitate. meserni\[, s.f. — m[cel[rie.

316

Dimitrie Cantemir

mesti, vb. — a preg[ti o b[utur[ pentru a o servi. me=ter=ug, s.n. — art[, norm[, regul[, canon, tehnic[, procedeu artistic, m[iestrie, perfec\iune; 2 talent, pricepere, iscusin\[; 3 ra\iune creatoare („me=ter=ugul f[c[toriului firii“); 4 me=te=ug, tehnic[; 5 unealt[, arm[ de r[zboi; 6 dib[cie, viclenie, =iretenie; 7 ma=ina\ie, tactic[, strategie, curs[; din me=ter=ug, loc. adv. — realizat printr-un procedeu tehnic, construit anume; cu mare me=ter=ug — dup[ o solu\ie tehnic[ deosebit[; 2 cu o deosebit[ iscusin\[; cu frumos me=ter=ug — cu plan sub\ire. me=ter=ugesc, adj. — artistic, ce \ine de art[, iscusit; 2 viclean, perfid, =iret; putere me=ter=ugeasc[ — for\a =ireteniei, a strategiei. me=ter=ugi, vb. — a imagina stratageme, a concepe solu\ii inteligente pentru a ie=i dintr-o ]ncurc[tur[. me=ter=ugul firii, me=ter=ugul din fire — ra\iunea imanent[, ordonarea inteligent[ a naturii, m[iestria =i perfec\iunea lumii, me=tersugul me=ter=ugurilor — logica. me=ter=ugul v[rsatului — tehnica de turnare (a unui metal, a unei opere de art[ ]n metal). me=ter=ugul vorbirii, me=ter=ugul voroavei, a cuv`ntului

me=ter=ug, me=ter=ugul cuv`ntului — retorica, oratoria, arta cuv`ntului (]n ]n\eles de ansamblu de reguli =i de tehnici); a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tor — profesor de retoric[. metafizic, s.m. — filozof metafizifcian; 2 specialist ]n probleme de ontologie. metafizica, s.f. — filozofia, ca ontologie. metafizicesc, adj. — metafizic, ce \ine de metafizic[. metal, ~uri, metalon (el.), s.n. — metal. metamorfosin, metamorfosis (el.). s.f. — prefacere, metamorfoz[, transmuta\ie. meteris, meteriz (turc.), s.n. — meterez, ]nt[ritur[; 2 =an\ de r[zboi, tran=ee. mic[, s.f. sg., ]n loc. adv. — ]n mica ceasului — foarte repede, ]ntr-o clip[. micropsihie (el.). s.f. — fric[, la=itate. mic=orime, s.f. — micime, pu\in[tate; mic=orimea sufletului — fric[, la=itate. mic=urare, s.f. — mic=orare, sc[dere; 2 c[dere din situa\ie. mier`i, adj. — albastru deschis, albastru faian\[ („ochii mier`i“) mihaniie, s.f. — ma=in[, instrument, ma=in[rie; 2 ma=in[ de r[z-

Istoria ieroglific[. Vol. II

317

boi, 3 ma=ina\ie, viclenie, curs[, combina\ie. mijloc, s.n. — mijloc, posibilitate, modalitate; 2 intermediu, mediere; 3 mod, situa\ie, procedeu; 4 ]mprejurare, circumstan\[; prin mijlocul, adv. — cu ajutorul, prin intermediul; mijlocul lesnirii — procedeu ]nlesnitor. mijlociie, s.f. — mijloc, intermediu („cu mijlociia noastr[“). mijlocire, s.f. — mijloc, centru. mijlocitoriu, adj. — mijlocitor, mediator, 2 mediu, hotar mijlocitoriu — termen medui (]n logic[). mijlociu, adv. — de mijloc; 2 cu dou[ naturi, format din dou[ p[r\i diferite, ]mbinat; 3 ]ndoielnic. mil[, s.f. — mil[, unitate tradi\ional[ de m[sur[ ]n lungime de 1000 pa=i, adic[ ]n jur de 700 m. milos, adj. — care st`rne=te mila, t`nguitor, care cere mil[, ]ndurare; 2 jalnic, trist, ]nduio=[tor. milos`rdi, a s[ ~, vb. — a se ]nduio=a, a-i fi mil[, a privi cu compasiune; 2 a ajuta din mil[, a ridica suferin\a cuiva. milos`rdie, s.f. — mil[, bun[voin\[, ]n\elegere, ]ng[duin\[; 2 ajutor, asisten\[. milostivi, a s[ ~ — a se ]ndura, a se ]nduio=a. milostivire, s.f. — ]ndurare, mil[. minciunos, adj. — iluzoriu, aparent; 2 simulat, nesincer.

minte, s.f. — minte, ]n\elegere, pricepere, inteligen\[; 2 ra\iune, judecat[; 3 g`nd, adev[r intim, convingere intim[; la minte necl[titoriu, loc. adj. — cu stabilitate mintal[, capabil de concentrare, cu mintea a=ezat[ (virtu\i centrare agita\iei =i instabilit[\ii mintale =i structurii mintale aberante); luat de minte, adj. — apucat, nebun. minune, s.f. — uimire; 2 ciud[\enie. minunat, adj. — extraordinar, supranatural. mir[, s.f. — m[sur[ de lungime de aproximativ 1 km. mirosal[, s.f. — miros, parfum; dulce mirosal[ — parfum pl[cut. mirt[, s.f. — mer\[, bani\[, m[sur[ de capacitate de circa 30 kg. mirtic (turc.), s.n. — mertic, m[sur[ de cereale egal[ cu circa 15 kg; 2 impozit ]n natur[ ]n cereale, nafaca; 3 por\ie, ra\ie. mistui, vb. — a mistui, a rumega; 2 a face s[ dispar[.; a s[ ~ — a se ascunde, a disp[rea, a pieri. mistuire, s.f. — dispari\ie, ascundere. mi=el[tate, s.f. — s[r[cie, chin, via\[ plin[ de lipsuri, mizerie, nevoie; 2 nenorocire, n[past[. mi=eliie, mi=[liie, s.f. — sl[biciune; 2 perisabilitate; 3 viclenie, falsitate; 4 tic[lo=ie, nemernicie; cu mare mi=[lie, cu mi=[lie,

318

Dimitrie Cantemir

adv. — cu chinuri, cu efort penibil, cu mare suferin\[. mi=elime, s.f. — micime, pu\in[tate. mi=elos, adj. — nenorocit, mizerabil, jalnic, demn de mil[; 2 t`nguios, rug[tor p`n[ la umilire; 3 de nimic, fricos, demn de pl`ns, f[r[ nici o valoare, stupid; ]n chip mi=elos — ]n mod ]ngrozitor, insuportabil, cu dureri atroce; 2 ]n mod stupid. mi=in[, s.f. — galerie subp[m`ntean[ unde roz[toarele mici ]=i depoziteaz[ semin\ele adunate pentru iarn[; 2 mu=uroi, gr[mad[, adun[tur[, provizie de cereale. miuba=ir (turc.), s.m. — mumba=ir, slujba= ]ns[rcinat cu ]ncasarea d[rilor, agent fiscal. mod, s.n. — mod, chip, fel, procedeu, solu\ie. moim`\[, s.f. — maimu\[. mojicie, s.f. — condi\ia social[ a omului de jos, condi\ie social[ umil[,apartenen\a la categoria social[ a \[r[nimii; 2 stare de umilin\[ social[, str`mtorare, s[r[cie („statul trupului de mojicie i s-au schimosit“). molcelu=, adj. — delicat, ginga=, fin. moldoveni, vb. — a transpune ]n moldovene=te, a moldoveniza. moldovenisi, vb. — a vorbi ]n graiul moldovean. (moldovenie), ]n moldovenie,

adv. — ]n moldovean[, pe moldovene=te. molidv, molidzi, s.m. — molid. monarh, s.m. — domn, st[p`nitor absolut. monarhie, s.f. — autonomie, libertate de decizie; 2 autoritate politic[; 3 st[p`nire, domnie, putere politic[ ne]ngr[dit[; 4 stat ]n care conducerea e ]n m`na unei singure persoane, ]n m`na unui monarh absolut; 5 \ar[ ]n genere; 6 ]mp[r[\ie. monarhicesc, adj. — monarhic, domnesc. monarhice=te, adv. — ca un monarh, ca un st[p`nitor. monocher (el.) s.m. — licorn, inorog, rinocer. monomahie (el.), s.f. — duel, lupt[ ]n doi, lupt[ corp la corp; norocul monomahiii — =ansa pe care o acord[ duelul. mosor`tur[, s.f. — umfl[tur[, tumefac\ie. mo=ie, s.f. — mo=ie, loc natal, \ari, patrie. mo=nean, s.m. =i adj. — mo=nean; 2 de loc, de \ar[, de mo=ie; 3 mo=tenitor. movoeli\[, s.f. — movili\[.; 2 con, ridic[tur[ conic[. mreaje, ~eje, s.f. — plas[ de prins pe=te; 2 capcan[, curs[. mreji, vb. — a ]mpleti o mreaj[; 2 a preg[ti o cursa; 3 a unelti.

Istoria ieroglific[. Vol. II

319

mrejitor, s.m. — pescuitor cu mreaja; 2 preg[titor de curse, de capcane. mrejitorie, s.f. — ]ntindere de curse, preg[tire de capcane. muced, adj. — care a prins mucegai; 2 umed, mucilaginos. muftiu (turc), s.m. — =eful religios al unei comunit[\i mahomedane. muierare\, adj. — muieratic, afemeiat. mulcomi=, m`lc[mi=, adv. — pe t[cute, pe nesim\ite, ]n lini=te, lini=tit, ]n t[cere, f[r[ zgomot. mul\[mit[, s.f. — mul\umire, r[spl[tire, recompens[. munc[, s.f. — chin, durere fizic[ puternic[; munca tartarului — chinurile iadului. muritor, s.m. — om (]n opozi\ie cu fiin\ele divine, nemuritoare). muritoresc, adj. — muritor, omenesc. murui, vb. — a lipi, a tencui; 2 a zidi. muse, s.f. — muze. mu=inoi, s.n. — mu=uroi (de furnici). mu=i\[, s.f. — larv[ de mu=te; 2 musculi\[. mu=te, s.f. pl. — (termen generic pentru) insecte ]naripate zbur[toare (albine, viespi, g[rg[uni, mu=te etc.). muta, vb. — a schimba; a s[ ~ — a se schimba; 2 a se deplasa, a-=i

schimba locul, a se ]ndep[rta; 3 a se transforma. mutare, s.f. — schimbare, transformare, modificare. N nafaca (turc.), s.f. — dare zilnic[ ]n natur[, impozit ]n natur[, tain. namestnic, s.f. — loc\iitor. nard, s.n. — substan\[ uleioas[ =i frumos mirositoare, extras[ din planta cu acela=i nume, folosit[ la iluminat =i la arderi pentru parfumarea aerului ]n templele hinduse. na=tere, s.f. — na=tere; 2 origine. navarh (el.), s.m. — conduc[tor de corabie; 2 st[p`n, domn autocrat. n[boi, vb. — a n[v[li apele, a se rev[rsa. n[boiu, s.n. — =uvoi, torent, puhoi, n[boire, n[val[, rev[rsare de ape. nabu=i, vb. — a umple, a acoperi; 2 a se umfla (o ap[), a se rev[rsa, a n[v[li, a inunda. n[bu=itor, adj. — sufocant; 2 care se revars[, care d[ pe dinafar[, care acoper[ cu ape. n[c[jitoriu, nec[jitoriu, s.m. — care nec[je=te pe cineva, asupritor. n[cleios, adj. — lipicios, (lichid) consistent. n[d[jdui, nedejdui, vb. — a spera, a trage n[dejde; 2 a se baza,

320

Dimitrie Cantemir

a se a=tepta, a crede, a-=i imagina; a s[ ~ — a se baza, a se bizui, a=i pune n[dejdea. n[d[jduit, nedejduit, adj. — sperat, a=teptat, pl[nuit. n[dejde, nedejde, s.f. — speran\[; 2 sprijin, ajutor; n[dejde ]ndelungat[ — speran\[ ce se las[ a=teptat[, care ]nt`rzie s[ se ]ndeplineasc[; de nedejde, adj. — util, folositor, ]n care te po\i ]ncrede, pe care te po\i bizui; bun[ nedejde — speran\[ ]ntemeiat[, ne]n=el[toare; preste nedejde, preste toat[ nedejdea, loc. adv. — pe nea=teptate, nesperat, f[r[ a b[nui, f[r[ s[ prevad[, pe neg`ndite; de (din) toat[ n[dejdea a s[ sc[pa — a pierde orice speran\[, a nu mai avea nici o sc[pare. nadu=i, a s[ ~ — a transpira, a munci din greu; 2 a fi ]ngreuiat, a fi acoperit (de ceva), a se sufoca; 3 a-=i pierde sau mic=ora acuitatea (este vorba de sim\uri). n[p`rc[, s.f. — viper[, ohendr[ (n[prasn[), de n[prasn[, adv. — pe nea=teptate, pe neg`ndite; 2 cu furie. n[rod, s.n. — popor, mul\ime, oameni, lume. n[scut, s.m. — pui. n[stav, s.n. — ]nclina\ie, predispozi\ie; 2 impuls, ]ndemn, imbold; 3 ]ndrumare; n[stavul firii — ]nclina\ie natural[, predispozi\ie.

n[st[vi, vb. — a ]ndemna, a impulsiona; 2 a c[l[uzi, a ]ndruma. n[vr[pi, vb. — a n[v[li, a se n[pusti, a se repezi, a ataca, a s[ri asupra cuiva; 2 a s[ ~ — a se sili, a face tot ce st[ ]n putin\[. n[vr[pitur[, s.f. — n[val[, n[pustire, atac, repezitur[ (a unui c`ine, a unei fiare). n[zui, vb. — a se ]ndrepta c[tre ceva, a c[uta sc[pare, refugiu. n[zuin\[, n[zuire, s.f. — n[dejde, speran\[, aspira\ie; 2 salvare, sc[pare din nenorocire; liman de n[zuin\[ — loc de sc[pare. neagiuns, adj. — neajuns; 2 ne]n\eles, nep[truns cu mintea, nedescifrat; 3 nep[=it, nec[lcat, netrecut. nealc[tuit, adj. — neor`nduit, nea=ezat, nesistematizat, neordonat, confuz. neam, s.n. — popor; 2 fel, gen, specie; 3 sinonim cu genus (gen, neam), categorie porfirian[. neamestecat, adj. — neamestecat, curat; 2 izolat; 3 clar. neascultare, s.f. — nesupunere, indisciplin[. nea=edzare, s.f. — ]nstabilitate, fr[m`ntare, neor`nduial[, confuzie, anarhie. nea=edzat, adj. — nestabil; mobil, fluctuant, schimb[tor, neast`mp[rat; 2 care-=i schimb[ u=or atitudinea, care ofer[ nesiguran\[;

Istoria ieroglific[. Vol. II

321

de nea=edzat, adv. — care nu poate fi potolit, care nu poate fi lini=tit. nea=edz[m`nt, s.n. — anarhie, instabilitate, dezordine; nea=edz[m`ntul st[p`nirilor — anarhie, instabilitate politic[. nebetejire, s.f. — ne=tirbire, nealterare. nebetejit, adj. — neschimbat, ]ntreg, neafectat, nemodificat. neb`nuit, adj. — nesup[rat, netulburat („la b`rlogul lui neb`ntuit s[ l[cuiasc[ pofte=te“). nebun, adj. — nechibzuit, care nu ]nva\[ din experien\[. nebunesc, adj. — de nebun; 2 nereal, utopic. nebuni, vb. — a ]nnebuni (pe cineva), a z[p[ci, a lua min\ile (cuiva). nebunie, s.f. — lips[ de ]n\elepciune, de pruden\[, nechibzuin\[. nechemat, adj. — neinvitat, nepoftit. necinste, s.f. — ru=ine, afectarea prestigiului, umilire; cu necinste, adv. — cu ru=ine, ]n mod ru=inos, umilitor. necl[tit, adj. — neschimbat, nemi=cat, neclintit; 2 nea\`\at, neimpulsionat, nestimulat, neactivat. necov`r=it, adj. — netrecut, nedep[=it, ne]nvins. necredincios, adj. — viclean; 2 ne]ncrez[tor, suspicios. necredzut, adj. — de necrezut, incredibil.
21 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

necromandie (el.), s.f. — necromancie, spiritism. necum, adv. — nicidecum. necuno=tin\[, s.f. — ne=tiin\[, necunoa=tere, ignoran\[. necurat, adj. — impur, cu impurit[\i. necurmat, adv. — ne]ncetat, f[r[ sf`r=it, totdeauna, mereu. nedeprins, adj. — neobi=nuit, ne]ndem`natic; 2 ne]nv[\at. nedezlegat, adj. — bine ]nnodat; 2 imbatabil („nedezlegate argumenturi“). nedierisit (el.), adj. — nedesp[r\it; 2 identic, unitar, indecompozabil. nedodeit, adj. — nesup[rat, nederanjat. nedogorit, adj. — neaprins, ne]nc[lzit, ne]nro=it (de foc sau de ru=ine); cu nedogorit obraz — cu obraz care nu ro=e=te de ru=ine, f[r[ obraz. nedomiri, a s[ ~, vb. — a nu ]n\elege, a r[m`ne uimit, a nu avea clar ]n minte. nedomolit, adj. — nepotolit, ne]mbl`nzit, s[lbatic. nedumn[dz[ire, s.f. — fapt[ ur`t[, f[r[delege, crim[. nef[r`mat, adj. — nedistrus, ]ntreg. nef[\[rnicit, adj. — sincer, de ]ncredere. nefericit, adj. — nenorocit; 2 nefast, prevestitor de r[u.

322

Dimitrie Cantemir

nefiin\[, s.f. — moarte, distrugere total[, inexisten\[. nefric[, s.f. — lips[ de fric[, ]nfruntare, bravare. neg`ndit, adj. — nereflectat, insuficient controlat. negre=it, adj. — care s[ fie f[r[ nici o gre=eal[, care s[ fie perfect. nehot[r`t, adj. — f[r[ hotar, nesf`r=it (ontologie). neimat, adj. — curat, ne]ntinat; 2 cinstit, corect, neispitit, adj. — ne]ncercat, neexperimentat, neprobat; 2 ne]nv[\at, necultivat. nei=telit, adj. — net[m[duit, nevindecat, f[r[ leac. neizb`ndit, adj. — ner[zbunat. ne]mbiiat, adj. — neinvitat, nepoftit, ne]ndemnat (la mas[). ne]ncredin\are, s.f. — ne]ncredere, suspectare, suspiciune. ne]nd[m`nare, s.f. — inoportunitate, ]mprejurare nefavorabil[; a vremii ne]nd[m`nare — moment nefavorabil. ne]ndestuli, a s[ ~, vb. — a nu-i ajunge, a fi nemul\umit, a r[m`ne ]n pagub[. ne]ndoit, adj. — hot[r`t, ne]ndoios, ne]ndoielnic, sigur; ne]ndoite ar[tari — probe sigure. ne]nfr`nt, adj. — nerespins, nerefuzat („ne]nfr`nt[ voie“). ne]nso\itoriu, s.m. — nep[rta=, necomplice. ne]nsp[imare, s.f. — curaj, vitejie.

ne]ntors, adj. — neschimbat, nemi=cat; cuv`nt ne]ntors — f[g[duial[ de nec[lcat; 2 inflexibil, ne]nduplecat, neconvins. ne]nv[\at, adj. — necultivat; 2 neobi=nuit, nedeprins. ne]nvoin\[, s.f. — ne]n\elegere, dezbinare. nem[surat, adj. — nem[rginit, infinit. nemeri, vb. — a afla, a ajunge, a g[si. nemerit, adj. — atins, ajuns, g[sit, aflat. nemerniciie, s.f. — sc[p[tare, s[r[cie; 2 \ar[ str[in[, loc str[in („celui r[u toate rudele streine =i toat[ mo=iia nemernicie ]i ieste“). (nemic[) de nemic[, adj. — ne]nsemnat, neglijabil f[r[ valoare. nemilostiv, adj. — crud, ne]ndur[tor, f[r[ mil[. neminciunos, adj. — care spune adev[rul, adev[rat, real. nemi=ie, s.f. — noble\e, aristocratism. (nemuritoriu) cel nemuritoriu — Dumnezeu. nemutat, adj. — neschimbat, stabil. nenedejde, s.f. — dezn[dejde. nenedejduit, adj. — nesperat, nea=teptat, neprev[zut; 2 f[r[ speran\[, care nu treze=te speran\[; boala nenedejduit[ pre leac s-au dat — boala f[r[ speran\[ =i-a aflat leacul.

Istoria ieroglific[. Vol. II

323

nenevoin\[, s.f. – rea-voin\[.; 2 lenevire, pasivitate. nenorocit, adj. — nefericit, ]ndurerat; 2 neprielnic, nefavorabil; nenorocit norocul — soarta neprielnic[, ne=ansa. neodihn[, s.f. — neodihn[, activitate sau mi=care continu[; 2 nelini=te, nemul\umire, fr[m`ntare. neodihnit, adv. — f[r[ odihn[, f[r[ ]ncetare, la nesf`r=it (ontologie). nepaz[, s.f. — neaten\ie („nepaza c`rmaciului“). nep[r[sire, s.f. — perseveren\[: 2 ne]ncetare. nep[r[sit, adj. — mereu, continuu; 2 permanent, ve=nic; nep[r[sita nevoin\[ — permanenta str[duin\[, efortul continuu. nep[timit, adj. — ne]ncercat, ne]ndurat ]nc[. neperigr[psit (el.), adj. — de nedescris, care nu se poate traduce ]n cuvinte. nepierdut, adj. — conservat, p[strat, men\inut; 2 nemodificat, netransformat, nedesfiin\at. neplecat, adj. — trufa=, m`ndru; 2 ne]ndurat, aspru, tiranic; 3 ne]nduplecat, neconvins, inflexibil. nepovestit, adj. — de ne]nchipuit, de nedescris. neprepus, adj. — ne]ndoielnic, indiscutabil, sigur. nepre\[luit, adj. — de nepre\uit.

nepriietin, s.m. — du=man, adversar; nepriietin de cap — du=man de moarte. nepriimire, s.f. — antipatie; 2 opozi\ionism, contrarietate, antagonism; nepriimirea firii — antipatie fireasc[; 2 antagonismul din natur[. nepriimitoriu, adj. — care nu este de acord, care nu este de aceea=i p[rere, nep[rta=. nepriin\[, s.f. — du=m[nie. neputin\[, s.f. — incapacitate. ner[scump[rat, adj. — care nu =ia achitat pre\ul eliber[rii sale din robie; rob ner[scumparat — rob pentru totdeauna. ner[spundere, s.f. — t[cere, neparticipare la discu\ie. nes[turat, adj. — nes[\ios, lacom. nes[v`r=it, adj. — nerealizat, neterminat, nedus la cap[t; 2 f[r[ sf`r=it, continuu. nescuciurat, adj. — nescotocit, nescuturat; 2 necercetat. neschimbat, adj. — stabil, statornic, imobil. (nesecat) de nesecat, adj. — f[r[ sf`r=it, ve=nic. nesim\it, adj. — nev[zut, ascuns; lupt[ nesim\it[ — lupt[ interioar[, sufleteasc[; 2 ne]ncercat, neavut ]nc[. nesim\itore=te, adv. — f[r[ concursul sim\urilor, pe nesim\ite; 2 ]n mod spiritual, sufletesc, mintal.

324

Dimitrie Cantemir

nesmintit, adj. — ]ntreg, nestricat, neschimbat, neprejudiciat; 2 f[r[ gre=eal[; 3 nestr[mutat. nesocoteal[, s.f. — nejudecat[, pripeal[, grab[, impruden\[. nespune, vb. — a nu spune, a nu anun\a. nestare, s.f. — mi=care, mobilitate; 2 nestatornicie; 3 mi=care permanent[ (ontologie); nestarea cuv`ntului — nestatornicie ]n promisiune, inconstan\[ ]n angajamente, neputin\a de a se \ine de cuv`ntul dat. nest[ruitor, adj. — nesus\inut, f[r[ continuitate, lipsit de perseveren\[; 2 instabil; 3 perisabil, muritor. nest[t[tor, adj. — nestatornic, schimb[tor, mobil, mutabil; la cuv`nt nest[t[tor — nestatornic ]n angajamente, ]n promisiuni. nest[tut, adj. — ]n mi=care, mobil. 2 ne]ntrerupt, permanent, necontenit („o cl[tire nest[tut[ =i neobosit[ ]ntre to\i s[ va scorni“). nestidire, s.f. — lips[ de ru=ine, neru=inare, obr[znicie. nest`mp[rat, adj. — (despre foc) nestins, nepotolit. nestrop=it, adj. — nezdrobit, nec[lcat ]n picioare. nesufereal[, s.f. — stare de nervozitate, tensiune nervoas[; 2 antipatie; 3 neacomodare. nesuferire, s.f. — nesuportare, netolerare.

netainic, adj. — flecar, vorb[re\. net`mpit, adj. — ascu\it, netocit. netocmit, adj. — neordonat, neor`nduit, dezordonat; 2 ne]nfr`nat, neinhibat, nest[p`nit, sangvinic („netocmit[ a duhului r[pegiune“); 3 confuz, f[r[ ]n\eles („chiote netocmite“). netrezire, s.f. — netrezire, adormire. neunire, s.f. — ne]n\elegere, ceart[, dezbinare. nevestedzit, adj. — netrecut, t`n[r, ]n putere. nevestire, s.f. — nuntire, c[s[torie. nev[stuic[, s.f. — mic mamifer carnivor din familia mustelidelor. nevoi, a s[ ~, vb. — a se nevoi, a se sili, a se str[dui, a-=i da silin\a. nevoie, s.f. — nevoie, trebuin\[; 2 greutate, ]ncercare, primejdie, cump[n[, necaz, nenorocire, ]mprejurare sau situa\ie critic[, n[past[; 3 sarcin[ grea, trud[, osteneal[; la nevoie, adv. — ]n situa\ii grele, critice; cu nevoie, adj. =i adv. — cu urm[ri nefericite, nefaste, cu nenorocire. nevoin\[ din suflet — ardoarea, pasiunea (]n activitate). nevoin\[, s.f. — silin\[, str[duin\[, efort, os`rdie, trud[, perseveren\[, pasiune ]n lucru; 2 nevoile, greut[\ile, dificult[\ile. nevoie=iie, s.f. — nevoie, necesitate; 2 sl[biciune.

Istoria ieroglific[. Vol. II

325

nevrednic, adj. — care nu merit[, nemerituos; 2 umil, biet; 3 nefolositor, p[gubitor. nez[b[vi, vb. — a se gr[bi, a nu ]nt`rzia. nez[ticnit, adv. — f[r[ piedic[, netulburat, ]n lini=te, ]n tihn[. nezburare, s.f. — incapacitatea de a zbura. nezugr[vit, adj. — sincer, cinstit, corect; 2 adev[rat, nemincinos. ni... ni, conj. — =i... =i („ni asupra Corbului, ni asupra Stru\ocamilei mreajea a ]mpleti s[ nevoia“); 2 c`nd... c`nd. niciod`n[oar[, adv. — niciodat[. nigrit, s.m. — negru, om de ras[ neagr[. nime, pr. — nimeni. nimic[, s.f. — nimic, neant, inexisten\[. noim[, s.f. — ]n\eles. noroc, n[roc, s.n. — soart[ (bun[ sau rea), viitor, destin; 2 decizia sor\ii; 3 ]nt`mplare (buni sau rea); 4 =ans[, ]nt`mplare bun[, fericire; r[u noroc, noroc nenorocit — ne=ans[, nenoroc, ghinion; f[r[ noros — f[r[ =ans[, ghinionist; 2 tulburat, f[r[ lini=te. noroci, a s[ ~ — a se felicita, a se socoti norocos, a se considera fericit. norocire, s.f. — noroc, fericire, ]nt`mplare fericit[, fericire nesperat[; 2 favoare, sprijin, protec\ie; cu norocire, adv. — cu

=anse, cu sor\i de izb`nd[; 2 cu bine, u=or, f[r[ dificult[\i. norocit, adj. — norocos, ajutat de noroc, fericit de soart[, c[ruia i-a sur`s norocul; 2 fericit, care se afl[ ]ntr-o situa\ie fericit[, care are o situa\ie social[ de frunte. norod, s.n. — popula\ie, mase, mul\ime, oameni din st[rile de jos; 2 locuitorii unei cet[\i. nu[r, s.m. — nour. (numai) f[r[ numai, loc. conj. — dec`t, altceva dec`t. num[r, s.n. — num[r; 2 nume (ca sum[ de litere). nume, s.n. — nume, numire. numi, a s[ ~, vb. — a figura, a fi considerat c[ exist[. O obad[, ~edzi, s.f. — parte din circumferin\a ro\ii de la car. obiceinic, adj. — ceea ce \ine de obicei, de deprinderi; 2 tradi\ional, cutumiar. obiceiu, ~eie, s.n. — obicei; 2 la plural: tradi\ie, obi=nuin\[, deprindere, practici uzuale, legi nescrise, norme mo=tenite, drept cutumiar; obiceiele locului — legea nescris[, cutuma; obiceiele firii — deprinderile naturale. obid[, s.f. — necaz, ciud[, am[r[ciune; 2 pl`nset, suspin. obl[duitoriu, s.m. — domn, st[p`n peste o \ar[.

326

Dimitrie Cantemir

oblici, vb. — a afla, a dibui, a descoperi; 2 a ]n\elege, a-=i da seama; 3 a prinde de veste; 4 a observa, a cerceta („adev[rul =i socoteala ce ne va ar[ta s[ oblicim“). oblicit, adj. — descoperit, aflat. obosi, vb. — a obosi, a ]nfr`nge, a bate. obraz, s.n. — chip, aspect, fa\[, ]nf[\i=are; 2 persoan[; 3 ]ndr[zneal[; 4 om de condi\ie social[ ]nalt[, fa\[ boiereasc[. obr[znicie, s.f. — ]ndr[zneal[. obrintitor, adj. — care obrinte=te, care ]nr[ut[\e=te o ran[. obroc, ~oace, s.n. — vas de lemn pentru m[surat cereale (]n epoca veche); 2 taler, strachin[; 3 por\ie, tain; 4 impozit, obliga\ie periodic[ asumat[. ob=te, s.f. — mul\ime, adunare, societate, comunitate; de ob=te, adj. — general, comun, ob=tesc, al tuturor. ob=ti, vb. — a populariza, a da ]n vileag, a face cunoscut, a aduce la cuno=tin\[, a aduce la cuno=tin\a general[, a face public; a s[ ~, vb. — a deveni public, a se face cunoscut; 2 a se aduna, a se str`nge; 3 a se pune de acord. oca, oc[, pl. ocale, s.f. — unitate tradi\ional[ de m[surat greut[\i variind intre 1260 =i 1290 grame.

ocar[, s.f. — jignire, ru=inare, necinstire, umilire, batjocur[, insult[, desconsiderare; 2 ru=ine, oprobriu public; 3 ]nfruntare, certare, repro=are; 4 fapt[ ru=inoas[, demn[ de tot dispre\ul; ocara numelui — umilire, pierderea prestigiului. oc[r], vb. — a critica; 2 a umili, a jigni, a lovi ]n prestigiul cuiva; 3 a dispre\ui ]n public. ochean, s.n. — ocean. (ochi) ochiul ceriului (metaf.)soarele; a trupului ochi — ochii fizici; ochiul lui Dumnedz[u — con=tiin\a moral[ (]n limbajul ideologic al vremii). ocol, s.n. — ocol, curte, loc ]ngr[dit, ]ngr[ditur[; 2 \arc; 3 mi=care circular[, orbital[. ocoli, vb. — a ]nconjura, a da ocol. odihn[, odihnire, s.f. — odihn[, relaxare; 2 pace, lini=te; 3 ]n\elegere, ]nvoire; odihna sf`r=itului — nonmanifestarea final[, moartea lumilor (ontologie). odihni, a s[ ~, vb. — a se calma, a se potoli, a se lini=ti, a se ast`mp[ra; 2 a se sim\i satisf[cut. odrasl[, s.f. — f[t, progenitur[, copil. odr[sli, vb. — a na=te, a ivi; 2 a r[s[ri, a cre=te, a se ]n[l\a. odr[slitor, adj. — procreator, progenitor. oftic[, s.f. — tuberculoz[ pulmonar[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

327

oglind[, s.f. — oglind[; 2 reflectare; oglind[ a fi — a reflecta, a avea ]n vedere; 3 prefigurare. oglindi, vb. — a reflecta, a vedea ca ]ntr-o oglind[; 2 a spiona, a privi cu interes, a sta la p`nd[, a supraveghea. ohendr[, s.f. — viper[. oin[, s.f. — carne de oaie. olat, s.n. — regiune, \inut. ol[cariu, s.m. — curier, =tafet[. ol[c[ri, vb. — a anun\a, a vesti; 2 a prezice, a prevesti; 3 a \inti, a viza („vr[jile lui spre moarte ol[c[riia“). olec[i, a s[ ~, vb. — a se v[ita, a se boci. olec[ios, adj. — v[ic[relnic, care se v[ic[re=te, pl`ng[re\, jalnic, trist, t`nguitor. olec[itur[, s.f. — v[iet[tur[, v[ic[real[, bocire, pl`ns, t`nguire. om[r`t, adj. — omor`t, mort. om[t, s.n. — z[pad[. omeni, vb. — a cinsti, a respecta. omeniie, s.f. — umanitate, dragoste =i respect fa\[ de om, bun[tate; 2 dreptate. omenit, adj. — asem[n[tor omului, cunosc[tor. omofil, (el), s.m. — rud[, din aceea=i familie, de acela=i neam. omofilie (el.), s.f. — iubirea fa\[ de cel din acela=i neam. omonie (el.), s.f. — ]n\elegere, bun[ ]n\elegere, acord, unire, unitate de vederi, consens, ]nvoial[.

omor], a s[ ~ — a se chinui, a se zbuciuma; cu sufletul a s[ omor] — a fi ]ntr-un continuu zbucium sufletesc. onirocrit, s.m. — t[lm[citor de vise. opreal[, s.f. — oprire, re\inere, ]nsu=ire („opreala vinitului“); 2 arest, ]nchisoare; opreala crocodilului — ]nchisoarea bostangiilor. opri, a-=i ~, vb. — a se re\ine, a se ab\ine, a nu da curs; urechile a-=i opri — a refuza s[ asculte. oprit, adj. — oprit, constr`ns; 2 aservit, ]nrobit. opro=ca, a s[ ~, vb. — a se ]mpro=ca, a se lovi. (orb) oarba fortun[ — destinul. orbec[i, vb. — a b`jb`i, a umbla sau a c[uta prin ]ntuneric. orbime, s.f. — orbire; 2 ira\ionalitate, lips[ de autocontrol; cu orbime, adv. — cu orbire, f[r[ alegere, necontrolat, ca =i c`nd ar fi legat la ochi; cu o orbime — cu aceea=i orbire. organ, s.n. — unealt[, instrument, ma=in[; 2 instrument muzical; 3 organ senzorial, organ anatomic ]n genere, m[dular; organul ochiului, organele viderii, organele v[dz[toare — ochii; organul audzirii — urechea; organele limbii — sunetele. orizon, s.n. — orizont, zare. or`ndui, vb. — a or`ndui, a orga-

328

Dimitrie Cantemir

niza; 2 a stabili, a fixa, a hot[r], a dispune, a destina; 3 a predetermina (]n planul ontologic divin); a s[ ~ — a se organiza, a-=i fixa fiecare locul =i rolul ]ntr-o ac\iune; 2 a se programa; 3 a se a=eza la mas[ dup[ un anumit ceremonial. or`nduire, or`nduial[, s.f. — =ir, r`nd, ordine; 2 or`nduial[, organizare, ordine; 3 st[p`nire, lege social[; 4 lege, norm[ imanent[ (ontologie); 5 clas[, tagm[ social[, pozi\ie social[, rang; or`nduiala dint`i — boierimea de rangul ]nt`i; 6 hot[r`re, dispozi\ie; 7 regul[, regim, ordine; 8 echilibru, dispozi\ie (anat. fiziol.); or`nduiala firii, a firii or`nduial[, or`nduiala fireasc[ — ordinea naturii, regul[ a naturii, lege natural[, limit[ natural[, organizarea lumii prin legi naturale, grani\ele fire=ti; or`nduiala lesnirii — legile, regulile =i limitele ]n care putem s[ ne u=ur[m realizarea unei ac\iuni; or`nduiala s[n[t[\ii — dispozi\ia s[n[t[\ii, echilibrul factorilor care asigur[ s[n[tatea; or`nduiala socotelii — regulile judec[\ii, ale silogismului; or`nduiala vecinic[ — organizarea lumii de c[tre divinitate, predeterminismul divin, ordinea divin[ prestabilit[, pronia; or`nduiala viitoare — viitorul, predetermin-

ismul, fatalitatea sub ipostaza viitorului, sf`r=itul existen\ei materiale (]n concep\ia religioas[). or`nduirea bun[ — ordinea, echilibrul (]n natur[ =i ]n societate). or`nduit, adj. — a=ezat, dispus ]ntr-o anumit[ ordine. or`nduitoriu, s.m. — dreg[tor, boier ]n conducerea \[rii. os[bit, adj. — deosebit. osiie, s.f. — osie, ax; osiia sfereasc[ — axul lumii, axa p[m`ntului. os`nd`, s.f. — pedeaps[. os`ndi, a s[ ~, vb. — a se pedepsi, a se chinui. os`ndit, adj. — pedepsit; 2 obiect al sanc\iunii divine ]nc[ din via\[, predestinat la suferin\[. os`rdie, s.f. — st[ruin\[, silin\[, efort ne]ntrerupt, s`rguin\[, trud[, oboseal[. ostenin\[, s.f. — efort, silin\[, s`rguin\[, str[danie; 2 munc[, activitate, munc[ grea; 3 oboseal[, trud[, istovire. ostenitur[, s.f. — silin\[, efort, munc[. ostrov, ~oave, s.n. — insul[. ostrovan, s.m. — locuitor al unei insule, insular. otav[, s.f. — f`n cosit; 2 iarba a doua dup[ coas[; 3 iarb[ fraged[. otc`rmui, vb. — a c`rmui, a conduce, a guverna; 2 a gospodari, a chivernisi, a administra, a dirija.

Istoria ieroglific[. Vol. II

329

otc`rmuire, s.f. — c`rmuire, conducere politic[. otc`rmuitoriu, s.m. — c`rmuitor, domn. ote=ire, s.f. — lini=tire, alinare, potolire. o\apoc, s.n. — \epu=[, =tepleag, \[ru=; 2 a=chie, \and[r[; 3 piedic[. o\[r], a s[ ~, vb. — a se ]nfuria, a se m`nia, a se sup[ra, a se m`hni profund, a se aprinde, a vocifera; 2 a se seme\i. o\[ros, adj. — sup[r[cios; 2 sup[r[tor („o\[ros leac“); 3 sup[rat, m`hnit; 4 cumplit, insuportabil; 5 furios. ovili, a s[ ~, vb. — a se ofili, a se p[li, a se ve=teji. oxia (el.), s.f. — accent ascu\it. P pacoste, s.f. — nenorocire, necaz mare. padej (sl.), s.n. — caz (la gramat.). padzerh, panzehr (pers.) — piatr[ pre\ioas[ fabuloas[ din pove=tile arabo-persane, nestemat[. pag, adj. — cu pete albe la picioare (cal). pagub[, s.f. — pierdere, stric[ciune; 2 e=ec. paing, paing[, s.m. =i s.f. — p[ianjen. painjin[, s.f. — p[ianjen, p`nz[ de p[ianjen; 2 re\ea, plas[, capcan[,

curs[; painjina tartarului — capcana iadului. pajor[, s.f. — acvil[. palat, s.n. — palat, curte domneasc[. palestr[, s.f. — arc cu v`rtej, folosit prin secolele al XV-XVI-lea. palinodie (el.), s.f. — melodie care se repet[, refren. palm[, s.f. — unitate tradi\ional[ de m[surat ]n lungime de circa 25 centimetri. paminte, s.f. — amintire, memorie; 2 pomenire. papagaie, s.f. — fiin\[ creat[ de Cantemir prin asocierea dintre pap[ (el. papas — preot) =i gaie — o specie de uliu. paradigma (el.), s.f. — pild[, poveste cu t`lc, fabul[, parabol[; 2 model, exemplu. paradigmat, adj. — pilduitor. paradosin, paradosis (el.) — ]nv[\[tur[ oral[, tradi\ie; 2 repetare. parahorisis (el.), s.f. — lep[dare, abandon; 2 apostazie, dezicere. par[, s.f. — flac[r[, foc mare, v`lv[taie, v[paie; par[ de foc — v`lv[taie, foc intens; para tartarului — fl[c[rile iadului. pardalis (el.), s.m. — leopard. pardos, s.m. — leopard. paremiie, parimie (el.), s.f. — proverb, maxim[, adagiu; 2 parabol[; 3 cuv`ntare moralizatoare,

330

Dimitrie Cantemir

parimie; 4 chestionar cu tematic[ religioas[, folosit ]n =coala medieval[. parenthes[, ~ii, s.f. — parantez[. parigorie (el.), s.f. — m`ng`iere, m`ng`iere sufleteasc[, consolare. parisie (el.), s.f. — prezen\[, apari\ie ]n fa\a mul\imii. parola, s.f. — cuv`nt dat, cuv`nt de onoare, promisiune de nec[lcat, angajament solemn; 2 parol[, consemn. parte, s.f. — latur[; 2 \inut; 3 tagm[; parte a cuv`ntului — parte de cuv`nt (gramat.); partea materiasc[ — partea ce \ine de materie, materia ]n sensul de cauz[ material[. partnic, p[rtnicesc, adj. — particular, individual. pasa mpdion di alon — orice obstacol este spre bine. patima sufletului — chin sufletesc. patim[, s.f. — suferin\[, boal[, suferin\[ fizic[, chin; 2 suferin\[ ]n genere, chin sufletesc; 3 nenorocire, p[\anie. paz[, s.f. — m[sur[ de precau\ie; 2 veghe; f[r[ nici o paz[, loc. adv. — f[r[ s[ ia vreo m[sur[ de precau\ie, f[r[ a se asigura de nici o primejdie. p[cat, s.n. — gre=eal[; 2 fapt[ ur`t[, crim[, nelegiuire. p[ciuilire, s.f. — ]mp[care, ]mp[ciuire.

p[li, a s[ ~, vb. — a se ve=teji, a se ]ng[lbeni. p[r[si =i a s[ ~, vb. — a ceda, a renun\a, a nu se mai ]mpotrivi; 2 a ]nceta. p[r[sire, s.f. — p[r[sire, abandon; 2 renun\are. p[rere, s.f. — p[rere, opinie; 2 presupunere, convingere subiectiv[, eronat[, ne]ntemeiat[ pe realitate; 3 ]nchipuire, fic\iune; 4 fantom[, iluzie, apari\ie fantomatic[, halucina\ie; 5 ]nchipuire, imagina\ie; 6 aparen\[; 7 p[rere despre sine; p[rere ]nalt[ — autoapreciere, ]ng`mfare, m`ndrie exagerat[. p[rin\[sc, adj. — p[rintesc; 2 grijuliu, omenos. p[rta=, s.m. — complice; p[rta= vicle=ugului — complice la ]n=elarea bunei-credin\e, complice la comiterea unui r[u prin ]n=el[torie. p[rt[=ie, s.f. — p[rt[=ie, complicitate. p[r\ile austrului — sud; p[r\ile calde — \inuturile, \[rile cu clim[ cald[; p[r\ile criv[\ului — nord-est. p[s, s.n. — greutate, necaz, impediment. p[sa, vb. — a pleca, a porni („de ai pova\[ ca aceasta b[rb[te=te pas[“). p[s[ri, a s[ ~, vb. — a se trans-

Istoria ieroglific[. Vol. II

331

forma ]n pas[re, a-=i lua chip de pas[re. p[s[rit, adj. — transformat ]n pas[re. p[tima=, s.m. — ]ndr[gostit, pasionat. p[tima=, adj. — care sufer[, care ]ndur[, care se chinuie; 2 chinuit de dragoste; ]mpreun[ p[tima= — simpatizant, prieten de nenorocire. p[timi, vb. — a suferi. p[timire, s.f. — suferin\[, chin; ]mpreun[ p[timire — suferin\[ reciproc[, comun[. p[trunde, vb. — a p[trunde, a penetra; 2 a cunoa=te, a pricepe, a ]n\elege. p[trundzitor, adj. — penetrant; 2. puternic mirositor. p[\i, vb. — a suferi. p[zi, p[dzi, vb. — a p[zi, a feri, a p[stra; 2 a ap[ra, a ocroti; 3 a respecta, a se conforma; 4 a urm[ri cu aten\ie; a s[ ~ — a se p[zi, a fi circumspect, a fi cu ochii ]n patru; 2 a se p[stra, a se conserva, a se perpetua, a r[m`ne neschimbat. p[zit, adj. — prudent, ]n\elept, prev[z[tor. p[zitor, s.m. — paznic, str[jer. p`rjol, s.n. — pr[p[d, pustiire, urgie. p`rjolit, adj. — ars, trecut prin foc. p`rlit, adj. — aprins. pecetlui, vb. — a pecetlui, a pune

pecetea; 2 a astupa; 3 a face s[ amu\easc[; 4 a ascunde o tain[. pecetluire, s.f. — aplicare de pecete; 2 z[vor`re, ascundere; 3 imprimarea unui sens ascuns unui cuv`nt, simbolizare, cifrare. pecetluit, adj. — pecetluit, pe care s-a aplicat pecetea; 2 ascuns, incomunicabil, cifrat, simbolic. pedeaps[, s.f. — greutate, suferin\[; 2 remu=care; 3 chin, fr[m`nt[ri suflete=ti intense; 4 ]nv[\[tur[, cuno=tin\e, instruire; pedeapsa sufletului — chin sufletesc; 2 remu=care; 3 ru=ine. pedepsi, vb. — a pedepsi, a certa; 2 a ]nv[\a, a educa; a s[ ~ — a se fr[m`nta, a se chinui. pedepsit, adj. — ]nv[\at, cu ]nv[\[tur[, cu =tiin\[; 2 muncit; 3 pedepsit; 4 condamnat de soart[ s[ intre ]ntr-o situa\ie grea, f[r[ ie=ire. pedestri, a s[ ~, vb. — a desc[leca, a umbla pe jos. peire, pieire, perire, s.f. — pieire, nimicire, distrugere, moarte; 2 str`mtorare, via\[ grea, plin[ de nevoi; 3 ]nfrico=are, fric[, team[ de moarte, team[ paralizant[, groaz[. pierit, adj. — distrus, mort. pemintean, s.m. — p[m`ntean, om, muritor, locuitor al p[m`ntului (]n opozi\ie ca lumea divin[).

332

Dimitrie Cantemir

pemintesc, adj. — care apar\ine, care \ine de lumea p[m`ntean[, omenesc (]n opozi\ie cu ceresc, divin). perigrapsi (el.), vb. — a descrie, a zugr[vi, a prezenta; 2 a ]ncondeia. period, s.n. — perioad[, ciclu; 2 orbit[; cursul perioadelor — mi=carea ciclic[, mi=carea de na=tere =i pieire. perispomen[, ~i (el.), s.f. — accent circomflex. peristas[, peristases (el.), s.f. — ]mprejur[ri, circumstan\e; 2 condi\ii. peristasis (el.), s.f. — situa\ie de satelit; 2 circumvolu\ie. persiesc, adj. — persan, de factur[ sau de origine persan[. pesti, vb. — a ]nt`rzia, a z[bovi. pestriciune, s.f. — pat[ de culoare, b[l\are, culoare pestri\[, amestecat[. petiutinderile, adv. — pretutindeni, peste tot. petrecanie, s.f. — petrecere (a unui invitat, a unui mort), ]nso\ire; 2 alai, pomp[. petrece (pe cineva), vb. — a ]ntov[r[=i, a ]nso\i; a-=i ~ — a-=i duce via\a, a vie\ui. piatr[, s.f. — greutate (]n vechime f[cut[ din piatr[) pentru c`nt[rit (=i ast[zi se folose=te termenul); 2 grindin[; 3 bolovan, st`nc[; pietri str`mpte — defileuri, str`mtori (]n mun\i).

pica, vb. — a p[ta, a uda, a puncta. pica, a s[ ~, vb. — a se ]ntina, a se murd[ri, a se p[ta. picat, adj. — p[tat; 2 pestri\. pic[tur[, s.f. — pat[, pat[ mic[. picior, s.n. — picior; 2 m[sur[ de lungime, de aproximativ treizeci centimetri; ]n patru picioare — patruped. piept, s.n. — piept; 2 inim[, suflet. pild[, s.f. — povestire cu rol educativ, exemplu; 2 ]nt`mplare, p[\anie care serve=te de ]nv[\[tur[, de exemplu; pild[ aievea — pild[ practic[, fapt[ pilduitoare, exemplu concret. pilul[, pirula, s.f. — pilul[, comprimat farmaceutic; 2 hap. piramid[, s.f. — piramid[, morm`nt faraonic ]n form[ de piramid[. pirghel, s.n. — compas. pirostii, s.f. — ustensil[ gospod[reasc[ pe trei picioare, pe care se pune tuciul la fiert. pi=ti, vb. — a musti, a curge imperceptibil. pi=titor, adj. — care sm`rce=te, care muste=te, care zemuie=te. piticel, s.m. — pe=ti=or, pe=te m[runt. pi\igu=, s.m. — pi\igoi. pizm[, s.f. — ur[; 2 invidie; rea pizm[ — invidie mare, ]mpins[ p`n[ la ur[. pizm[luire, s.f. — pizmuire, invidie.

Istoria ieroglific[. Vol. II

333

pizmos, pizma=, pizm[tariu, pizm[toriu, adj. — pizm[t[re\, invidios; 2 intrigant, r[u, c`rcota=; pizma=ul de ob=te — du=manul tuturor, diavolul. planeta, s.f. — planet[. platan, s.m. — platan, o specie de paltin mediteranean. plat[, s.f. — plat[, r[splat[, pedeaps[, sanc\iune (pentru o fapt[ rea); 2 mul\umire, recompens[. platonicesc, adj. — platonic, ce \ine de filozofia lui Platon. pl[cere, s.f. — plac; dup[ pl[cere, dup[ plac, pe plac: 2 dorin\[, interes; spre pl[cerea (cuiva) — pentru interesele (cuiva). pl[ti, vb. — a r[spl[ti. pl[zmui, vb. — a ]nchipui, a imagina, a reprezenta; 2 a inventa, a crea, a produce, a confec\iona. pleca, vb. — a pleca, a porni; 2 a ]ndupleca, a convinge; 3 a ]nmuia, a ]mbuna; 4 a pleca, a ]nclina; a s[ ~ — a se apleca, a privi ]n jos; 2 a se ]nclina, a se ]ndrepta c[tre; 3 a se declara ]nvins, a face act de supunere. plecarea ]ntr-o parte — ]nclinare, tendin\[. plecare, s.f. — supunere; 2 renun\are; 3 ]nclinare; 4 ]nduplecare, potolire. plecat, adj. — supus, ascult[tor; 2 ]nduplecat, convins.

plec[toriu, adj. — ]nclin[tor, care are tendin\a, care este gata pentru ceva. pleonexiie (el.), s.f. — poft[, dorin\[, cupiditate. ple=[, s.f. — v`rf (de munte), pisc ne]mp[durit, st`ncos, loc lipsit de vegeta\ie. ple=uvi, a s[ ple=uvi, vb. — a cheii. plin, adj. — masiv, dintr-o bucat[. plineal[, s.f. — ]mplinire, ]ndeplinire, realizare; 2 plin[tate, ]ntregime; 3 poten\[; plineala firii — integritate organic[, integritate trupeasc[, 2 poten\[ sexual[. plini, vb. — a termina, a duce la bun sf`r=it ceva; 2 a ]ndeplini, a realiza; 3 a pune ]n practic[; 4 a ]ndeplini, a se achita de o ]ndatorire; 5 a ]mplini, a umple, a ]ndopa; 6 a suplini, a \ine locul, a acoperi, a compensa; a s[ ~ — a se ]ndeplini; 2 a se aplica, a se potrivi; a i s[ ~ — a i se ]ndeplini, a i se realiza, a i se duce la bun sf`r=it, a avea succes. plinire, s.f. — realizare, ]mplinire; 2 maturizare, trecerea prin toate stadiile naturale (de la copil la b[tr`n); 3 parcurgerea unui proces, a unui ciclu. pl`nt[tor. s.m. — plantator, agricultor. plom`n, ~]i, s.m. — pl[m`n. plotun, s.m. — animal fabulos imaginat ca un cerb puternic =i fioros.

334

Dimitrie Cantemir

poal[, s.f. — poal[; 2 strea=in[, partea de jos a unui acoperi=; poalele cele mai de gios — strea=ina inferioar[. poam[, s.f. — fruct, rod; 2 fruct comestibil; 3 struguri; poama a lega — a prinde rod. (poate) c`t ce poate, adv. — cu toat[ puterea. pocitanie, s.f. — ur`\enie, slu\enie, hido=enie; 2 g`nd r[u, vorb[ rea, blestem[\ie, pild[ rea. poeta, poetic, s.m. — poet. poetic[, s.f. — poetica, =tiin\a care se ocup[ cu literatura, un fel de estetic[ literar[. poeticesc, adj. — poetic, literar. pofal[, s.f. — laud[, 2 alai, pomp[, m[re\ie; 3 batjocur[ („cu mascara ]n pofal[ a lua“). poft[, s.f. — poft[, dorin\[ de orice fel; 2 vrere; 3 cerin\[ („dup[ pofta drept[\ii giudecata s[ aba\i“); poft[ din p[rerea n[scut[ — dorin\[ ]ntemeiat[ subiectiv, care nu \ine seama de realit[\i. pofti, vb. — a dori; 2 a ]ndemna, a recomanda, a obliga, a cere, a impune (ca necesar). poftori, vb. — a repeta; 2 a ]nnoi. pogor`re, s.f. — c[dere din situa\ie, pr[bu=ire din rang. pogor`=, s.n. — pogor`=, cobor`=. poh`rni, p[h`rni, a s[ ~, vb. — a se porni, a se pov`rni, a se r[sturna, a se surpa; a se d[r`ma;

2 a n[v[li, a asalta; 3 a dec[dea brusc. poh`rnire, s.f. — pov`rnire, aplecare ]ntr-o parte, alunecare, pr[bu=ire; 2 c[dere din situa\ie, ]nl[turare, alungare din situa\ie ]nalt[; 3 pornire, n[val[, atac; 4 r[scoal[; 5 dec[dere. poh`rnitur[, s.f. — alunecu=, pov`rni=, teren r`pos, pr[pastie, ponor; 2 deplasare de teren, pr[bu=ire de teren; 3 pov`rni=. pohoar[, s.f. — povar[, greutate, sarcin[; 2 cobor`re, aplecare. poidinoc, s.n. — duel. pojar, s.n. — incendiu, foc mare; 2 ]nfl[c[rare, ardoare („p`rjolul m`niii =i pojarul izb`ndii“). polc, s.n. — regiment. poleit, adj. — poleit; 2 nesincer, f[\arnic. polipichilie (el.), s.f. — varietate cromatic[, policromie; 2 pestriciune. politic, s.m. — om politic. politicesc, adj. — politic, ce \ine de politic[. politie, (el.) s.f. — frunta=ii unei cet[\i, ai unei \[ri; 2 sfat, consiliu, divan boieresc; 3 \ar[, stat, societatea sub raportul vie\ii =i organiz[rii politice; 4 stare social[, categorie social[, p[tur[ social[; tulburarea unei politii — agita\ia din cadrul unei p[turi sau categorii sociale.

Istoria ieroglific[. Vol. II

335

polog, s.n. — r`nd cosit, por\iunea cosit[ de la un cap la altul; 2 acoper[m`nt, polat[, cerg[, ]nvelitoare („pentru ca pologul stidirii s[ s[ r`dice“). polos andartic — polul sud. polos arctic — polul nord. poman[, s.f. — dar; 2 ajutor. pom[t, s.n. — gr[din[, livad[ de pomi ]nc[rca\i de fructe. pomeni, vb. — a aminti, a re\ine. pomenire, s.f. — apelare, chemare, men\ionarea oral[ a unui nume; 2 amintire, memorie. pominoc, s.n. — dar, prinos. pomp[, s.f. — alai, parad[; 2 str[lucire, fast. ponegrit, ponegru, adj. — foarte negru, foarte ]ntunecos, foarte trist; ponegrite stihuri — versuri triste, elegiace. pont, punt, ~uri, s.n. — punct, articol, stipula\ie ]ntr-o conven\ie scris[, ]ntr-un tratat. popas, s.n. — oprire pentru odihna de noapte. poprea, popreal[, ~ele, s.f. — proptea, sus\inere; 2 contrafort; 3 sprijin, reazem. popri, vb. — a opri; 2 a re\ine, a aresta; 3 a z[g[zui, a st[vili. por, s.m. — por. porcie, s.f. — comportament de porc; 2 josnicie, porc[rie. poreclitur[, s.f. — porecl[. porfir[, s.f. — marmur[ policrom[; 2 ve=m`nt imperial ro=u.

(Porfirie) cinci glasuri a lui Porfirie (quinque voces Porphyrii): neamul (genus), chipul (species), deos[birea (differentia), hiri=iia (proprium), t`mplarea (accidens). porumb, s.m. — porumbel. porumbreriu, s.m. — porumbar, o specie de arbust spinos din familia rozaceelor, cu fructe sferice astringente. porunc[, s.f. — porunc[, dispozi\ie superioar[; 2 legea, or`nduirea, ordinea din lucruri, ca manifestare a dispozi\iei divine. poslanie, s.f. — mesaj, scrisoare, depe=[. post, s.n. — abstinen\[. posti, vb. — a se ab\ine, a nu da curs. potolit, adj. — stins cu ajutorul apei (despre foc, c[rbune). potric[li, vb. — a p[trunde, a penetra, a g[uri (ac\iunea penetrant[ a apei). potric[lit, adj. — g[urit. potrivi, a s[ ~, vb. — a fi pe m[sur[, a egala. potrivire, s.f. — acomodare, armonizare; 2 integrarea ]ntr-un anumit tipar, ]ntr-o anumit[ schem[ (logic[, de pild[), ordonare; potrivirea formii ]n\elegerii — ordonarea schemei intelective, ordonarea ra\ionamentului.

336

Dimitrie Cantemir

pova\[, s.f. — sfat, ]ndrumare, ]nv[\[tur[; 2 ]ndemn, instigare; 3 c[l[uz[, ghid, ]ndrum[tor. pov[\uitoriu, s.m. — consilier, sf[tuitor; 2 ]ndrum[tor, c[l[uzitor; 3 conduc[tor; 4 agitator, instigator. povelil, (perf. de la sl. poveliti), vb. — (]n formule scriptice) am poruncit, am hot[r`t, am dispus. poveste, vb. — basm; basn[ de poveste — scornire de-ale basmelor. povesti, vb. — a spune, a vorbi despre ceva; 2 a comunica, a dezv[lui, a relata; 3 a populariza, a face cunoscut; 4 a descrie, a analiza. pozvolenie, s.f. — ]nvoire, permisiune, ]ng[duire. prag, ~uri, s.n. — treapt[ (ierarhic[), („s[racul ]n\elept... denafara pragurilor“); 2 c[dere de ap[, cataract[, cascad[; 3 categorie social[. pravil[, s.f. — lege, norm[; 2 regul[, principiu; pravila firii — or`nduiala naturii; pravile ethice=ti — norme etice; pravile cere=ti — legi morale, legi religioase, canoane; pravil[ f[r[ canoane — lege f[r[ nici o regul[, arbitrar[, absurd[; pravilele obiceielor — legile nescrise, dreptul cutumiar, obiceiul p[m`ntului; pravile peminte=ti — legi sociale, legi de stat; pravil[ str`mb[ — lege nedreapt[;

pravilele vitejiii — regulile, limitele ]ndr[znelii, ale combativit[\ii; topiceasc[ pravil[ — legea local[, cutuma locului. pravoslavie, s.f. — dreapt[ credin\[, ortodoxism. praxin, praxis (el.), — practic[, f[ptuire, punerea unei idei ]n practic[. pr[d[toriu, s.m. — t`lhar, ho\. pr[p[denie, s.f. — pr[p[d, distrugere, calamitate, pieire nea=teptat[. pr[v[lie, s.f. — pr[v[lie, dughean[; pr[v[lie de carne — m[cel[rie. pre dinafar[, adv. — ]n exterior. precopsal[, s.f. — ]mbog[\ire, c`=tig; 2 ]nv[\[tur[. precum =i c`t ieste — dup[ cum =i este. pre larg, adv. — ]n detaliu, am[nun\it. predoslovie, s.f. — introducere, precuv`ntare. preface, vb. — a transforma, a schimba; 2 a distila; vin pref[cut — vin ars. pref[cut, adj. — transformat, schimbat. pregiur, adv. — ]mprejur; ]n jur, prep. — pe l`ng[; de pregiur, prep. — din jur. preobrajenie, s.f. — schimbare la fa\[, transformare a ]nf[\i=[rii. preobr[ji, a s[ ~, vb. — a se schimba, a se transforma.

Istoria ieroglific[. Vol. II

337

prepeli\i, vb. — a se comporta ca o prepeli\[. prepuitoriu, adj. — b[nuitor, ne]ncrez[tor, suspicios. prepun[, vb. — a se ]ndoi, a nu avea ]ncredere, a fi sceptic; 2 a presupune, a b[nui; 3 a imagina, a-=i ]nchipui; 4 a pune ]nainte, a lipi ]n fa\[, a fixa, a lipi dinainte; a prepune g`nd — a-=i fixa o idee directoare, a se conduce dup[ o anumit[ p[rere; a-=i ~ — a-=i pune ]n fa\[, a se expune (unei primejdii), a risca. prepus, s.m. — b[nuial[, presupunere; 2 scepticism, ]ndoial[, ne]ncredere; 3 ambiguitate; prepusul schipticesc — ]ndoiala scepticilor. prepus, adj. — pus ]naintea cuiva, pus peste, ]n fruntea cuiva, mai mare peste cineva („neam prepus“); 2 b[nuitor, ne]ncrez[tor, care exprim[ o b[nuial[; prepuse cuvinte — cuvinte care exprim[ o b[nuial[, o presupunere; f[r[ prepus, adv. — f[r[ ]ndoial[, ]n mod sigur; a \ine (pe cineva) ]n prepusuri — a b[nui mereu (pe cineva), a-l suspecta, a-l trata cu suspiciune. preten\ie (de la lat. pretendo), s.f. — pretindere; 2 preten\ie (preten\ia de a ]ntrevedea sf`r=itul unui lucru). prezentui, vb. — a prezenta, a ar[ta.
22 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

presen\ie, s.f. — prezen\[, aspect, fa\a, ]nf[\i=are. pricaz, s.n. — necaz, nenorocire; 2 piaz[rea, semn r[u, aduc[tor de nenorocire. pricaznic, adj. — aduc[tor de nenorocire. price, s.f. — ceart[, g`lceav[, conflict. pricepe, vb. — a ]n\elege, a-=i da seama; 2 a lua cuno=tin\[. pricepere, s.f. — pricepere, putere de ]n\elegere. pricin[, s.f. — cauz[, impuls (ontologie); 2 pricin[, ceart[, conflict, animozitate; 3 motiv, pretext, scop, \el, mobil; 4 dreptate, drepturi, cauza cuiva (jurispruden\[); cu pricina (cuiva), loc. prep. — din cauza (cuiva); pricin[ asupritoare — cauz[ coercitiv[, cauz[ constructiv[, arbitrar[, necesitate, obligativitate (oglindind activitatea uman[, Cantemir modific[ schema aristotelic[ a cauzalit[\ii, m[rind num[rul cauzelor); pricina ce — cauza care indic[ factorul pasiv (cauza material[); pricina cine — cauza care indic[ factorul activ (forma, cauza formal); pricin[ cl[titoare — cauza dinamizatoare, care provoac[ mirarea fenomenelor, deplasarea lor; pricina cl[titoare fireasc[ — cauza impulsionatoare natural[, impulsul natural al mi=c[rii (modific`nd schema aris-

338

Dimitrie Cantemir

totelic[ a cauzalit[\ii, Cantemir relev[ importan\a cauzelor naturale); spre cl[tire ]ndemn[toare pricin[ — cauz[ impulsionatoare, impulsul exterior al mi=c[rii; pricina din ce — cauza care arat[ substan\a pasiv[ din care este f[cut un lucru, cauza material[; pricina din cine — cauza care indic[ factorul activ prin care se produce un lucru, cauza formal[; dinafar[ viitoare pricin[ — cauz[ extern[, impuls exterior, cauz[ care vine din afara unui fenomen; pricina dint`i — cauza prim[, cauza ini\ial[, cauza ultim[ (]n ]n\eles de ini\ial[) care explic[ =irul ]ntreg de procese =i fenomene, ]n concep\ia ontologic[ aristotelic[; pricina f[c[toare — cauza eficient[; pricin[ fireasc[ — cauza natural[ (a se vedea observa\ia de la pricina cl[titoare fireasc[); pricina formei — cauza formal[; pricin[ iu=ur[toare — cauz[ facilizant[, circumstan\[ favorizant[ (Cantemir introduce ideea de circumstan\[ ]n efectuarea proceselor =i fenomenelor, circumstan\e care apar ca ni=te specii ale cauzei eficiente. Oglindind factorii subiectivi, circumstan\ele devin motiva\ii); pricin[ ]mping[toare — cauz[ repulsiv[, motiva\ie aversiv[ sau circumstan\[ care determin[ pe cineva s[-i scad[ intere-

sul pentru ceva (sens stabilit prin analogie cu expresia: ,norocul cu o m`n[ trage, iar cu alta ]mpinge“); pricina ]n ce chip — cauza care indic[ modalitatea ]n procesul efector, modalitatea fiind astfel o specie a cauzei eficiente; pricin[ ]ngreuitoare — cauz[ obstructoare, circumstan\[ nefavorabil[, dificultate, obstacole; pricin[ l[\itoare — cauz[ expansionatoare, circumstan\a care favorizeaz[ dezvoltarea, expansiunea, ]ntinderea; pricina materiiasc[ — cauza material[; pricin[ lesnitoare — cauz[ ]nlesnitoare, facilizant[, circumstan\[ identic[ cu pricina iu=ur[toare; pricina pentru ce — cauza care indic[ finalitatea procesului efector, cauza final[; pricina pricinelor — cauza cauzelor, termen aristotelic pentru cauza ultim[, prin care Cantemir desemneaz[ de obicei justi\ia divin[; pricina pricinelor a toate pricinele — Dumnezeu; pricina pricin[toare — cauza condi\ionatoare, circumstan\a cauzatoare; pricina r`dic[toare — cauz[ anihilatoare (a efectului altei cauze), cauza eliminatoare, circumstan\[ care ]nl[tur[ efectul altei cauze, permi\`nd desf[=urarea altui proces (prin analogie cu expresia: „iert[ciunea gre=eala... r`dic[“); pricin[ s[v`r=itoare — cauz[ eficient[; pri-

Istoria ieroglific[. Vol. II

339

cina sf`r=itului, pricina s[v`r=itului — cauza final[; pricina str`mt[toare — cauz[ obstructoare, circumstan\[ care ]nseamn[ lipsa condi\iilor favorabile, circumstan\[ neprielnic[; cauz[ asem[n[toare par\ial cu pricina ]ngreuitoare; pricin[ tr[g[toare — cauz[ de atrac\ie, motiva\ie pozitiv[, circumstan\a care face ca ceva s[ fie atras c[tre altceva sau de c[tre altceva (sens stabilit prin analogie cu expresia: „norocul... cu o m`n[ trage, iar cu alta ]mpinge“). pricini, vb. — a pricinui, a cauza, a produce, a face; 2 a promova; a-=i ~, vb. — a-=i pricinui, a-=i cauza. pricinitoriu, s.m. =i adj. — pricinuitor, cauzator. prii, vb. — a prii, a favoriza, a fi favorabil cuiva, a se ar[ta binevoitor, a ]ng[dui, a proteja, a aduce servicii cuiva. priimi, vb. — a primi, a accepta, a fi de acord, a ]ncuviin\a; 2 a fi favorabil, binevoitor, a accepta; 3 a ]mbr[\i=a (o idee, o cauz[); 4 a se obi=nui cu ideea, cu situa\ia; 5 a tolera, a suporta; 6 a se l[sa impresionat, a-i p[sa; a nu priimi — a nu se acorda, a nu se ]mp[ca; unul pre altul a nu priimi — a se afla ]n conflict reciproc, a se afla ]n rela\ie antagonic[.

priimire de ]nchin[ciuni — r[spuns la polite\e. priimit, adj. — acceptat, recunoscut. priimitoriu, adj. — (despre organele de sim\) receptor, care recepteaz[, care prime=te; organele cele a viderii priimitoare — organele primitoare ale vederii; 2 binevoitor; 3 care accept[, care se las[ convins; 4 bucuros. priin\[, s.f. — favoare, ocrotire, protec\ie, bun[voin\[, simpatie; 2 trecere (]n fa\a cuiva); 3 fidelitate, devotament; priin\[ fireasc[ — simpatia fa\[ de cineva din acela=i neam. priitoriu, adj. — favorabil. prijeni a s[ ~, vb. — a se rezema, a se sprijini. prilaz, s.n. — p`rleaz, loc de trecere peste un gard. primeni, vb. — a schimba, a ]nnoi; 2 a transforma. princet, adv. — ]ncet, cu b[gare de seam[. prinde, a s[ ~, vb. — a se prinde, a se obliga, a fi de acord; 2 a se l[sa prins. pripitoare, s.f. — pas[re c`nt[toare. pripoiu, s.n. — aliaj de spoit =i lipit metalele. prisac[, s.f. — stup[rie, cresc[torie de albine. pris[car, s.m. — stupar. prisosal[, s.f. — bel=ug, prisosin\[.

340

Dimitrie Cantemir

de prisosit, adv. — suficient, destul. pristav, s.m. — ispravnic, slujba=, ]ns[rcinat cu munc[ administrativ[; 2 administrator, =ef; 3 crainic, vestitor al poruncilor domne=ti. prist[viie, s.f. — conducere, =efie, responsabilitate. prit[ci, vb. — a pritoci, a limpezi, a scoate de pe drojdii. prival[, s.f. — privire, uit[tur[, vedere: 2 contemplare; 3 spectacol; 4 priveli=te; privala ]n\elegerii — contemplarea, not[ specific[ ]n\elegerii (dup[ Cantemir, ca =i la Aristotel, ]n\elegerea, ca proces cognitiv, are un caracter pasiv). privat, adj. — particular, personal, specific, propriu; 2 diferit, deosebit. privighere, s.f. — priveghere, veghe de noapte. privileghie, ~ii, s.m. — privilegiu, ispisoc, uric; 2 drept special, favor, avantaj; cu ce privileghie? — cu ce drept, ]n baza c[rui privilegiu? proasp[t, adj. — nou, recent, de cur`nd. prob[, s.f. — ]ncercare, dovad[ practic[. prob[it, adj. — probat, ]ncercat, dovedit. probozal[, s.f. — certare, mustrare. probozi, vb. — a dojeni, a mustra, a certa; 2 a oc[r]; 3 a ]nfrunta.

probozire, proboz[tur[, probozitur[, s.f. — dojan[, mustrare, certare; 2 oc[r`re. procathedrie (el.). s.f. — loc de frunte, pozi\ie ]nalt[ ]n ierarhia social[; 2 locul din fa\[, locul cel mai de frunte, locul ]n capul mesei; ]n procathedriia mesii — ]n capul mesei. prociti, vb. — a repeta. procopsal[, s.f. — spor, c`=tig, avere, folos; 2 cunoa=tere, =tiin\[, ]nv[\[tur[. procopsi, vb. — a spori, a m[ri, a ]nmul\i („duhurile puterii pu\in procopsesc“); 2 a reu=i (]n ceva), a realiza. prodrom, s.n. — prodrom, idee c[l[uzitoare, introducere, c[l[uz[, ]ndreptar, ]nainta=. profasin (el.) — pretext, motiv, subterfugiu. profesui, vb. — a ]nv[\a (pe cineva), a da ]nv[\[tur[, a preda, a profesa sau a teoretiza (o idee); 2 a propov[dui. profitiie, s.f. — profe\ie, dar profetic. prognostic, ~e, s.n. — pronostic, prevedere, previziune. prognostici, vb. — a prevedea, a face previziuni. proimion (el.), s.n. — partea introductiv[ la un discurs, preambul. prolog (el.), s.n. — parte introductiv[ la o pies[ muzical[ sau de teatru; 2 introducere.

Istoria ieroglific[. Vol. II

341

pronie, pronia cereasc[, s.f. — asisten\[, grij[ divin[; 2 pre=tiin\[, prevederea divin[, ordinea divin[ prestabilit[ (]n concep\ia religioas[). propovedui, vb. — a ]nv[\a (pe cineva), a m[rturisi despre ceva. propozit, s.n. — propunere; 2 subiect ]n discu\ie; 3 obiectiv, scop. propozui, vb. — a propune. prorocie, s.f. — pronostic, prognoz[, previziune. prost, adj. — prost, nepriceput incapabil, lipsit de inteligen\[; 2 simplu, umil, de r`nd, din popor; 3 f[r[ carte, neinstruit; 4 lipsit de calitate, ne]nsemnat; 5 simplu, modest; 6 naiv, credul; 7 clar, curat; prostatec, adj. — naiv, simplu, lipsit de experien\[. prostie, s.f. — prostie; 2 ob`r=ie; 3 ob`r=ie joas[, origine umil[; 4 ]napoiere (material[ =i cultural[). prostime, s.f. — prostie, grad de inteligen\[ redus[, imbecilitate, t`mpenie; 2 simplitate, sinceritate, naivitate; prostimea inimii — naivitate sufleteasc[, inocen\[; 3 bun[-credin\[; 4 cei de jos, poporul, mul\imea; 5 ignoran\[, necunoa=tere. protas[, protasis (el.) s.f. — premis[; protase adeveritoare — premise afirmative; protase p[rtnice=ti — premise particulare (afirmative sau negative).

prothimie (el.), s.f. — pasiunea de a efectua un lucru, ardoare, bun[voin\[, zel. provatolicoelefant (el.), s.m. — fiin\[ imaginat[ de Cantemir, alc[tuit[ din oaie, lup =i elefant. provatos (el.), s.m. — oaie. provide\, adj. — prev[z[tor. provlima, ~te, (el.), s.f. — problem[, chestiune, situa\ie care se cere rezolvat[. psifisi, (el.), vb. — a propune, a vota, a alege pe cineva ]ntr-o demnitate; 2 a decerna, a acorda. ptÒnon, ptunon — zbur[toare. public[, s.f. — sfat boieresc; 2 \ar[, stat; 3 republic[, form[ de stat, ]n care, ]n concep\ia lui Cantemir, puterea politic[ ]nseamn[ dezordine, anarhie, instabilitate, lips[ de coeziune. puchinos, adj. — urduros, nesp[lat. puhace, s.f. — bufni\[. punct, ~uri, s.n. — punct, loc, limit[ (]n manifestare); 2 centru, \int[; 3 capitol, punct (]ntr-un tratat sau conven\ie). pune, vb. — a pune, a a=eza ]ntr-un loc; 2 a ]nchide, a arunca ]n ]nchisoare; a s[ ~ — a se a=eza. (punere) ]nainte punere — premis[ (logic[). purcede, vb. — a pleca, a porni; 2 a proveni, a se produce din, a izvor], a-=i trage originea.

342

Dimitrie Cantemir

purcedere, s.f. — pornire, plecare; oarb[ purcedere — pornire oarb[, furie. purta, vb. — a ]mbr[ca; 2 a transporta pe sus; 3 a plimba (pe cineva). (purt[tor) de r[zboiu purt[tor — =ef suprem al armatei ]n r[zboi. pururea, adv. — mereu, continuu, totdeauna. pustiu, s.n. — loc nelocuit de oameni; 2 loc locuit de duhurile rele (]n concep\ia cre=tin[); 3 dracul, diavolul, ]n expresia: cine pustiiul? — cine dracul? pustiu, adj. — nelocuit; 2 f[r[ paznic, ne]nso\it de om. pu=c[, s.f. — arm[ de foc; pu=c[ mic[ — s`nea\[; pu=c[ mare — tun. putere, s.f. — putere (fizic[, economic[, politic[), putin\[, autoritate; peste puterea sa — ]ntrec`ndu-=i puterile printr-un efort extraordinar. puterea me=ter=ugeasc[ — for\a vicleniei; puterile firii — for\ele naturii. putincios, adj. — cu putere, puternic (fizic =i social); 2 dur, rezistent. putin\[, s.f. — putere, for\[, for\[ fizic[, capacitate; 2 posibilitate, limit[, grani\[. putin\ele firii — for\ele naturii, grani\ele firii.

putredzitor, adj. — putrezitor, perisabil, muritor. putregiune, s.f. — putreziciune, stare de putrefac\ie. R raft (de obicei la plural), s.n. — tac`m pentru cal, harna=ament. ramur[, s.f. — membru (m`n[, picior etc.). ran[, rane, s.f. — ran[; 2 jignire, ofens[, afront. rar[u, s.m. — o specie de =oim de munte. r[cori, a s[ ~, vb. — a se potoli, a se lini=ti. r[d[cin[ s.f. — r[d[cin[; 2 ]nceput, baz[, fundament; 3 esen\[; r[d[cina adev[rului — esen\a adev[rului. r[duce, a-=i ~, vb. — a se asem[na („firea chipului cu firea dihaniii ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit“). r[m`itor, adj. — imperisabil, nemuritor. r[m`nere, s.f. — men\inere, permanentizare. r[pegiune, repegiune s.f. — iu\ime, sangvinitate (temperament); 2 iu\eal[, repeziciune; 3 fug[; 4 repezire, atac, iure=; repede r[pegiunea — atacul rapid, iure=ul. r[pedzi, vb. — a trimite, a ]ndrepta cu violen\[. r[p[osat, adj. — mort, r[posat.

Istoria ieroglific[. Vol. II

343

r[scoli, a s[ ~, vb.— a se agita, a se tulbura. r[scump[ra, vb. — a recupera, a rec`=tiga (ceva). r[spl[tire, s.f. — r[splat[, pedeaps[, sanc\iune. r[spublic[, republic[, s.f. — \ar[; 2 adunare a \[rii, sfat boieresc. r[spunde, a-=i ~, vb.— a r[spunde (la o ]ntrebare); 2 a corespunde, a se potrivi, a se adecva; 3 a-i fi pe potriv[, a i se potrivi, a-i fi caracteristic; 4 a se ]ndeplini. r[spundere, s.f. — r[spuns (la o ]ntrebare, la scrisori etc.); 2 reac\ie verbal[, replic[. r[spuns, s.n. — cr`cneal[, ]ndr[zneal[, obr[znicie, replic[; 2 provocare. r[spunsuri, s.n. — schimb de scrisori, coresponden\[. r[=chira, vb. — a ]mpr[=tia, a risipi. r[sturna, a s[ ~, vb. — a se pr[v[li, a se n[rui. r[sufla, a s[ ~, vb. — a se goli de aer. r[t[ci, a s[ ~, vb. — a se difuza, a se pierde, a se r[sp`ndi. (r[t[cire) r[t[cirea firii — anomalie. r[t[cit adj. — r[t[cit, r[t[citor. r[ul, s.m. — omul r[u, tic[los; 2 dracul, diavolul, ]n expresia: cine r[ul? — cine dracul? r[utate, s.f. — r[utate, fapt[ rea, ur`t[, m`r=[vie, nelegiuire, f[r[-

delege, tic[lo=ie, crim[; 2 cruzime, bestialitate; 3 groz[vie, spectacol plin de cruzime; 4 (]n boal[) r[ul, suferin\a; r[utatea boalii — r[ul, starea de suferin\a adus[ de o boal[; 5, inconvenient, neajuns, stare de pericol; r[utatea locului — loc periculos, nepriin\a locului. r[zboiu, s.n. — lupt[, har\[, ]nfruntare; r[zboiu a face — a se lupta. r[zchiti, vb. — a socoti, a judeca ]n am[nun\ime. r[zsip[, s.f. — risipire, distrugere, desfiin\are, nimicire; 2 ]mpr[=tiere, descompunere; 3 dezbinare, neunire. r[zsipi, a s[ ~ — a pieri, a se topi; 2 a se cheltui. r[zsipit, adj. — distrus, sf[r`mat. r[zstalni\[, s.f. — prag (de ap[), c[dere de ap[, scos (la moar[), cataract[, cascad[. r[zsufla, vb. — a r[sufla; 2 a ofta. r[zsunare, s.f. — v`lv[, veste, r[sunet, ecou; 2 sunet, sunet armonic (muzic[) („precum a unui organ de muzic[ toate coardele deodat[ lovindu-s[ o r[zsunare oarecare dau“). r[zsuna, a s[ ~, vb. — a r[suna, a vui. recet[, re\et[, s.f. — re\et[ (pentru doctorii). rediu, ~uri, s.n. — p[dure mic[ =i

344

Dimitrie Cantemir

deas[, p[durice, desi= („rediul cel mic“: cr`ngul). referendariu, s.m. — boier ]ns[rcinat cu coresponden\a domneasc[, transmi\[tor al coresponden\ei secrete de stat. regul[, s.f. — regul[, lege, norm[, principiu. reis (turc.) — conduc[tor de corabie, c[pitan de corabie, navarh; 2 amiral, conduc[tor de flot[. rele, s.f. pl. — fapte rele, ur`te, f[r[delegi; marea relelor — marea f[r[delegilor. repede, adj. — iute, rapid. ritor, s.m. — retor, orator. ritoric[, s.f. — retoric[, arta oratoriei. ritoricesc, adj. — retoric, ce \ine de retoric[; 2 verbal. ritorisi, vb. — a cuv`nta, a vorbi mult, a vorbi retoric. r`dica, vb. — a absolvi, a ierta; 2 a aboli; a =terge, a anihila, a desfiin\a („iert[ciunea, gre=eala... r`dic[“); 3 a elibera. r`dicare, s.f. — ]n[l\are (pe scara social[). r`m[tor, s.m. — porc. r`ncheza, vb. — a necheza. r`nd, s.n. — r`nd, =ir, ordine; 2 rost, obiceiuri, specific; 3 or`nduial[, r`nduial[; de-a r`ndul, adv. — ]n r`nduri; pre r`nd, adv. — succesiv, care urmeaz[, unul dup[ altul; 2 r`nduri-r`nduri, la distan\e egale, geometric.

r`ndunie, s.f. — r`ndunic[. r`ndz[, s.f. — foios (la rumeg[toare); stomac (]n genere). r`s, s.m. — r`s, linx. r`vn[, s.f. — poft[, dorin\[; 2 ardoare. road[, s.f. — copil, n[scut, f[t; 2 rezultat, efect. rob, s.m. — prins de r[zboi, prizonier; 2 sclav rezultat din expedi\iile de jaf sau de r[zboi; 3 datornic sau criminal condamnat la munc[ silnic[. rod, s.n. — s[m`n\[; 2 fruct; 3 na=tere; 4 familie, neam; 5 p[rinte; 6 rezultat. rom`ni, vb. — a transpune ]n limba rom`neasc[, a rom`niza. romfea, s.f. — sabie lat[ cu dou[ t[i=uri. rost, s.n. — gur[. rud[, s.f. — neam, origine de s`nge, familie. rufos, adj. — murdar, nesp[lat; 2 zdren\[ros. rugi, s.m. pl. — m[r[cini= de m[ce= sau de muri. rujdi, a s[ ~, vb. — a se roade, a se juli. rump[tor, adj. — care sf`=ie; pasire rump[toare — pas[re r[pitoare. rumpe, vb. — a rupe; 2 a ]ncepe s[ vorbeasc[. ru=inare, s.f. — sfial[, timiditate, lips[ de ]ndr[zneal[. ru=inea, s.f. — sexul, organele genitale.

Istoria ieroglific[. Vol. II

345

S sagriu, s.n. — o specie de m[gar alb cu pielea granulat[, ce tr[ie=te ]n Africa de Nord; 2 piele t[b[cit[ de sagriu. salamandr[, s.f. — mic batracian asem[n[tor =op`rlei, cu pielea neagr[ p[tat[ cu galben, secret`nd un suc otr[vitor; imagina\ia popular[ a creat ]n jurul s[u credin\a c[ ar avea puteri asupra focului. sam (arab.) — aer stricat, otr[vit (]n fabula\iile arabe). sama, a face ~, vb. — a omor]. sama a lua (la ceva) — a observa, a cerceta, a studia (un lucru); ]n sam[ a b[ga — a acorda aten\ie; 2 a lua ]n considera\ie; 3 a \ine cont, a \ine seama, a avea ]n vedere; a fi ]n sama (cuiva) — a fi la dispozi\ia cuiva, ]n posesia cuiva, la discre\ia cuiva, ]n sam[ neb[g[tor — dispre\uitor, trufa=, lipsit de respect, de considera\ie. sam[, s.f. — socoteal[; 2 purtare de grij[, aten\ie, supraveghere; neb[gare ]n sam[ — desconsiderare, dispre\. samsun (arab.), s.m. — c`ine fabulos din pove=tile arabe, ]nzestrat cu o for\[ miraculoas[. sap[, s.f. — crup[. sarachen, s.m. — arab. sa\iu, s.n. — sa\, s[turare, ]ndestulare; de sa\iu. adv. — din

destul, din bel=ug; mai de sa\iu, adv. — mai din plin; f[r[ sa\iu, adv. — ne]ncetat, f[r[ oprire. savoane, s.f. — giulgiu, p`nz[tur[ pentru mor\i. s[ciui, vb. — a t[ia, a dobor] (o p[dure). s[ciuit, adj. — t[iat („p[dure s[ciuit[“). s[ditur[, s.f. — plantare, planta\ie. s[get[tur[, s.f. — s[getare; 2 durere ascu\it[. s[la=, s.n. ad[post, locuin\[; s[la=ul monarhiii — capitala \[rii. s[l[=lui, vb. — a locui. s[lta, vb. — a juca, a dansa. s[lt[toriu, adj. — mi=c[tor, schimb[tor, nestatornic, instabil („inim[ s[lt[toare“). s[m[lui, vb. — a socoti, a calcula. s[m[luire, s.f. — asem[nare; 2 compara\ie; 3 calculare; 4 judecat[. s`m[l[uitoriu, s.m. — comparator, care \ine socoteal[, socotitor, care face compara\ie, c`nt[re=te, calculeaz[; 2 judec[tor, evaluator; adj. — asem[n[tor. s[m[na, a s[ ~, vb. — a se asem[na, a fi asem[n[tor, 2 a se ]mpr[=tia, a se pres[ra. s[min\ie, simen\ie, s.f. — familie, neam, rudenie. s[m`n\[, s.f. — s[m`n\[; 2 plant[. s[mn, s.n. — semn, indiciu; 2 semnal; 3 piaz[.

346

Dimitrie Cantemir

s[os, seos, adj. — gras, plin de seu. s[pat, adj. — incizat; 2 sculptat, lucrat cu dalta. s[r[cit, adj. — lipsit. s[rdar, s.m. — serdar, comandant de cavalerie. s[rit[, s.f. — st[p`nire de sine, cump[t, luciditate, autocontrol, („toat[ s[rita ]=i pierdu“); a-=i pierde s[rita — a-=i pierde cump[tul, a-=i pierde firea. s[rut[tur[, s.f. — s[rutare. (s[turare) ]n s[turare, adv. — ]n stare de sa\ietate, satisf[cut, ]mbuibat, ghiftuit. s[v`r=i, vb. — a face, a lucra, a executa, a efectua, a sf`r=i, a realiza, a termina; 2 a ]ncheia (un proces); 3 a ]nceta; 4 a ]ndeplini; a s[ ~, — a ]nceta, a se opri; 2 a se realiza, a se pune ]n valoare. s[v`r\ire, s.f. — moarte. s[v`r=it, sf`r=it, ~uri, s.n. — sf`r=it, cap[t, rezultat; 2 \el, scop, finalitate; adj. — ]ndeplinit, terminat; cel de apoi s[v`r=it — moartea. s[v`r=itur[, s.f. — sf`r=ire, terminare, ]ndeplinire, efectuare, ]ncheiere. scandal[, s.n. — nedrept[\ire, persecu\ie. scar[, s.f. — scar[; 2 ordine, ]n=iruire; 3 tabel f[cut ]ntr-o anumit[ ordine. scaun, ~uri, s.f. — scaun; 2 tron domnesc; 3 situa\ie, loc de cinste,

demnitate social[, rang, pozi\ie social[, boierie da divan, loc de conducere; dreg[torie, pozi\ie conduc[toare, putere politic[; 4 loc, re=edin\[ (domneasc[); ]n scaun a s[ sui — a se urca ]n scaunul domnesc, a fi numit domn sau ]mp[rat, a succede la puterea politic[; scaunul obl[duirii — scaunul domnesc. sc[dere, s.f. — mic=orare; 2 c[dere din situa\ie; 3 lips[, defect; 4 neajuns; 5 pagub[; de sc[dere, adj. — de ru=ine, ru=inos, umilitor; sc[derea cinstii — mic=orarea prestigiului. sc[mos, adj. — cu scame, din scame; 2 prost, ]mb`csit, neluminat („sc[mos la minte“). sc[r[nd[vi, a s[ ~, vb. — a se sc`rbi. sc[r[nd[vicios, sc[r[nd[vos, adj. — sc`rnav, gre\os, sc`rbos. sc[r[nd[vitur[, s.f. — sc`rn[vie; 2 ]ngre\o=are, grea\[; 3 dezaprobare. schimat[, ~te (el.), s.f. — \inut[, mimic[, schimbare a fe\ei; schimate filosofe=ti — \inut[, mimic[ filozofic[ (ironic). schimbarea fe\ii — schimbarea unui lucru, transformarea unui fenomen, alterarea lui, metamorfoz[. schimosi, a s[ ~, vb. — a se schimba, a se transforma, a se altera; 2 a se zb`rci, a se rida, a

Istoria ieroglific[. Vol. II

347

se ur`\i, a se poci, a se st`lci; 3 a se str`mba; 4 a se mic=ora. schimosire, s.f. — transformare, schimbare, metamorfoz[; 2 schimonosire; str`mbare; 3 prefacere, simulare; schimosirea slujbii — simularea ]ndeplinirii unei sarcini. schimosit, adj. — schimbat. schimositur[, s.f. — str`mb[tur[; 2 aparen\[; 3 simulare; 4 schimbare, transformare. schiptic, s.m. — sceptic; filosofii schiptici — scepticii, filozofii sceptici. schipticesc, adj. — sceptic, ne]ncrez[tor, ]ndoielnic, ce \ine de filozofia sceptic[. schiptr, s.n. — sceptru. schith, s.m. — t[tar. schizmi, vb. — a concepe, a alc[tui, a constitui. schizmire, s.f. — alc[tuire, ]ntocmire; 2 schimbare, str`mbare, figurare, modulare; schizmirea trupului — modularea trupului, ]n jocul pantomimic. schizmuit, adj. — pref[cut, nesincer, simulat („vicle=ugul ascuns =i dragostea schizmuit[ sufletul intristeadz[“). sc`ncitur[, s.f. — l[trat ]ncet. sc`rnav, adj. — sc`rbos, dezgust[tor; fapt sc`rnav — fapt[ tic[loas[, crim[. sc`r=net, s.n. — sc`r\`it.

sclevesi, vb. — a netezi, a polei; 2 a lustrui („arc sclipuit de marmure foarte frumos sclevesit“). sclevesit, adj. — netezit, lustruit, poleit. sclip, s.n. — arc, arcad[ (element ]n arhitectonica oriental[); 2 bolt[, ]nc[pere boltit[. sclipuit, adj. — arcuit, boltit. scoatere de fa\[ — prezentare, etalare. scocior], vb. — a c[uta, a scormoni, a scurma. scorni, vb. — a inventa, a g[si, a imagina; 2 a afirma lucruri nedrepte, neadev[rate, a pune la cale; 3 a produce; 4 a provoca; 5 a st`rni; 6 a descoperi; 7 a ob\ine, a realiza; 8 a face s[ rezulte; a s[ ~, — a se produce, a se ivi, a ap[rea; 2 a se declan=a, a se st`rni. scriitoriu, s.m. — autor, istoric. scrip\, s.n. — scripete („t[inuirea lucrului scrip\ul cor[biii ieste“). scrisoare, s.f. — scrisoare, act, document; 2 scriere, opera\ia de a scrie; scrisori ieroglifice=ti — scrieri ieroglifice, scriere exprimat[ prin desene animaliere, florale etc., reprezent[rile av`nd un ]n\eles pentru comunicare. scruntariu, s.n. — peninsul[; 2 loc nisipos, pietros la marginea unei ape (r`u, mare). scula, a s[ ~ (asupra cuiva), vb. — a se ridica (asupra cuiva); a

348

Dimitrie Cantemir

n[v[li; 2 a porni cu oaste; 3 a complota. sculare, s.f. — r[scoal[, r[zmeri\[. scurea, a s[ ~, vb. —a se scurge. scutelnic, s.m. — \[ran aflat ]n slujba domnului sau a unui boier, pentru care era scutit de bir. scutitor, s.m. — ocrotitor, protector. scutura, vb. — a discuta, a dezbate, a analiza („tot feliul de voroav[ cu d`nsul am scuturat“); a s[ ~, — a se scutura, a se cutremura. seciuri, s.n. — t[ietur[ (de p[dure), opritur[, l[st[ri=; 2 baraje de arbori t[ia\i; 3 palanc[, ]nt[ritur[ de trunchiuri de copaci. seimen, siimen, s.m. — seimen, osta= din corpul de gard[ al cur\ii domne=ti, ]ndeosebi mercenar. senator, s.m. — boier din divanul domnesc, consilier intim; 2 consilier imperial, ministru. senten\ie, ~ii, s.f. — sentin\[, adev[r, maxim[, adagiu, proverb, zical[; 2 norm[; 3 cuv`nt de ordine, deviz[, lozinc[; 4 sfat; 5 ordin, porunc[; 6 acuzare, concluzie, hot[r`re judec[toreasc[. sete, s.f. — dorin\[ puternic[. sfat, s.n. — sfat, ]nv[\[tur[, ]ndemn, consiliere; 2 p[rere, opinie; 3 hot[r`re; sfat ales — maxim[, adagiu; sfatul cel de pre urm[ — hot[r`rea final[ (]ntr-o

adunare); sfat de ob=te — consiliu, dezbatere; 2 consens, hot[r`re general[. sfatul a-=i ob=ti — a se sf[tui cu cineva; sfat a sf`tui — a complota. sfatuitur[, s.f. — sfat, consiliu. sfera nest[rii — ciclul mi=c[rii permanente, grani\ele lumii fenomenale; sfera activit[\ii — sfera de manifestare, grani\ele manifest[rii ]n lumea fenomenal[. sfer[, s.f. — sfer[; 2 mers, proces ciclic, ciclu; 3 limit[, grani\[. sferesc, adj. — sferic, privitor la sfer[; 2 cosmic; osiia sfereasc[ — axul sferei cosmice, axa lumii. sfetnic, s.m. — consilier; 2 boier din divanul domnesc. sfigmos (el.), s.n. — sfigmos, vena dup[ care se ia pulsul, artera radial[. sfiti, vb. — a ar[ta, a dovedi; 2 a hot[r], a dispune („gloatelor t[cere =i mie voroav[ sfitesc“); 3 a sfatui („de cuvinte adev[rate gr[itoriu s[ fii te sfitesc“); a i s[ ~ — a i se ar[ta, a i se da semne („vrajea spre bine ]ncepuse a i s[ sfiti“). sf`r=it, ~uri, s.n. — sf`r=it, fine; 2 terminare, ]ndeplinire; 3 rezultat, urmare; 4 \el, finalilate, 5 moarte, dispari\ie; la sf`r=itul soarelui — dup[ moartea soarelui, adic[ niciodat[; 6 dec[dere din situa\ie, moarte social[; sf`r=itul la ce ar

Istoria ieroglific[. Vol. II

349

ie=i — cum se va termina; sf`r=itul sf`r=iturilor — divinitatea ]n ipostaza de justi\iar al crea\iei. shim[ (schim[), shimate, s.f. — figur[, procedeu. shimate (el.), s.f. — mimic[; 2 ]nf[\i=are, figur[; 3 gest; shimate filosofe=ti — procedee filozofice. shizm[, shizmat[, ~e, s.f. — ruptur[, dezbinare. sicofand, s.m. — sicofant, denun\[tor, cel care d[ la iveal[ pe r[uf[c[tori =i pe criminali; 2 clevetitor, calomniator („din gurile sicofandilor s[ te m`ntuie=ti“). sicofandie (el.), s.f. — denun\; 2 intrig[, calomnie, clevetire. siiala, sial[, s.f. — sfial[, sfiiciune, ru=inare, respect deosebit, timiditate; 2 scrupul; 3 team[, fric[; cu mare siial[ — cople=it de team[. sii, a s[ ~, vb. — a-i fi team[, a se teme, a-i fi fric[, a se ]nfrico=a; 2 a se sfii, a se ru=ina; 3 a-=i pierde din maiestate, din prestan\[; 4 a se feri. sil[, s.f. — for\[, putere; 2 tiranie, asuprire, constr`ngere, abuz ]mpotriva voin\ei =i libert[\ii; sil[ tir[neasc[ — abuz de putere, nedreptate. sileav[, silav[, s.f. — silab[. sili, vb. — a sili, a ]mboldzi, a zori; 2 a face efort, a munci din greu, a se str[dui. siloghismos, siloghism, ~uri

(el.), s.n. — silogism, ra\ionament; siloghism ar[t[toriu — silogism demonstrativ; siloghism dialecticesc — silogism dialectic, silogism discursiv, care serve=te discu\iilor; 2 silogism logic (spre deosebire de silogismul retoric); siloghism ]n=el[toriu — sofism; siloghism ritoricesc — silogism retoric, ra\ionament retoric. sil\[, s.f. — curs[, la\, capcan[ de prins p[s[ri. simbathia (el.), s.f. — simpatie, atrac\ie. simbriie, s.f. — leaf[, salariu, plata muncii executate, retribu\ie. simcea, s.f. — v`rf, coam[, culme; 2 ascu\i=, lam[, t[i=; simceaoa muntelui — v`rful muntelui; simceaoa min\ii — ascu\imea min\ii, iste\imea, inteligen\a. simcelos, adj. — ascu\it, cu v`rf, t[ios. simen\iie, semin\ie, s.f. — neam, familie. sime\, s`m[\, adj. — ]ndr[zne\, cutez[tor; 2 trufa=, obraznic, arogant. sime\i, a s[~ vb. — a se seme\i, a se face seme\, a prinde curaj, a deveni ]ndr[zne\, arogant, 2 a se ]nd`rji. simfonie (el.), s.f. — simfonie; 2 fig. — acord, consens. sgmpaq a, — simpatie. simperazm[ (el.), s.f. — concluzie (la un silogism); 2 apodoz[ (]n

350

Dimitrie Cantemir

logica retoric[, propozi\ia principal[ din cadrul unei perioade condi\ionale), (sim\i, vb.) de sim\it — de perceput, de cunoscut prin sim\uri. sim\ire, s.f. — sim\; sim\irea audzului — sim\ul auzului, auzul; 2 sensibilitatea, sim\urile, totalitatea organelor de sim\, totalitatea sim\urilor; 3 senza\ie; 4 (la pl.) senza\ie, ca prim[ etap[ ]n procesul cunoa=terii, treapta senzorial[ ]n procesul cunoa=terii („=tiin\a din pova\a sim\irilor s[ afla“); 5 cuno=tin\[ (c[p[tat[ senzorial); 6 luciditate, prezen\[ de spirit, cump[t; 7 sensibilitate sufleteasc[; 8 acuitate senzorial[, reactivitate; 9 receptivitate, ]nregistrare; 10 stare de con=tiin\[, cuno=tin\[, cunoa=terea de sine; sim\irile trupului din afar[ (]n opozi\ie cu sufletul =i activitatea intelectual[) — sim\urile, organele senzoriale; ]nainte m[rg[toarea sim\ire — sim\urile, senza\iile c[l[uzitoare, sensibilitatea senzorial[ ca punct de plecare ]n procesul cunoa=terii; sim\irile a batgiocuri — a produce iluzii, a iluziona; preste sim\ire, loc. adv. — f[r[ s[-=i dea seama, f[r[ voie, incon=tient, automat. sin, s.n. — s`n; 2 pieptul c[m[=ii. (sine) de la sine, loc. adv. — din proprie ini\iativ[; 2 prin eforturi personale, f[r[ a recurge la me-

diatori (]n efectuarea unui lucru, a unei ac\iuni); f[r[ sine, loc. adv. — buimac, incon=tient, f[r[ autocontrol. sine\, s.n. — pu=c[ cu cremene. singe, s.n. — s`nge; 2 crim[, ucidere; singe a face, loc. vb. — a omor], a ucide. singur (decalc dup[ lat. ipse) — pr. pers. de ]nt[rire — ]nsu=i, ]ns[=i, el ]nsu=i, ea ]ns[=i (singur tu — tu ]nsu\i; singur =ie — lui ]nsu=i; singur pe sine — pe el ]nsu=i; pre singur — chiar pe el, pe el ]nsu=i); 2 propriu, personal (cu singur[ sabia sa — cu propria sa sabie); adv. — numai, chiar (una =i singur[ — ea =i numai ea; pre singur — chiar pe el); singur a st[p`ni — a conduce personal, a conduce ]n chip absolutist; singur cu sine, adv. — de unul singur; singur[ fiin\a lucrului — esen\a ]ns[=i a lucrului, quidditatea (categorie a logicii aristotelice). ]n singur[tate, adv. — de unul singur; 2 separat, deosebit. sinhorisin, sinhorisis (suncÅrhsiz), s.m. — dans, 2 d[n\uitor. sinhorisis ((sunc risiz )), s.f. — iertare. sinod (el.), s.n. — adunare. sinonim, adj. — de acela=i fel, identic, cu acela=i ]n\eles („pricina cu ]ncep[tura sinonime sint“).

Istoria ieroglific[. Vol. II

351

sinul limanului — golf, loc de acostare. siren[, sirin[, s.f. — siren[, fiin\[ fabuloas[ cu cap =i trup de femeie =i coad[ de pe=te. sirep, adj. — iute, n[r[va=, s[lbatic, ne]mbl`nzit (despre cal). sirg, s.n. — efort, silin\[; 2 grab[; cu sirg, adv. — repede, ]n grab[. sirgui, vb. — a sili; 2 a zori, a gr[bi („via\a lui a multora moarte sirguie=te“). sistatichi (el.), — stabilitate. sistima, s.f. — sistem. siurmea, s.f. — colorant de gene, ]n genul rimelului de azi. slav[, s.f. — loc de cinste, treapt[ social[ ]nalt[, demnitate ]n stat, cinste deosebit[; 2 sl[vire, pomp[; 3 m[re\ie, grandoare, renume; cornul sl[vii — cornul gloriei, prin asem[nare cu cornul abunden\ei; 4 putere politic[, ]n[l\are social[. sl[b[nog, adj. — f[r[ putere. sl[biciune, s.f. — boal[, sl[biciune, neputin\[; 2 suferin\[ datorit[ boalei, neputin\[; 3 condi\ie social[ minor[, putere social[ slab[. sl[vi, vb. — a pre\ui, a valora, a cinsti, a l[uda, a glorifica; 2 a ]nv[\a, a teoretiza, a demonstra, a sus\ine; 3 a afirma r[spicat; a s[ ~ — a c[p[ta prestigiu, glorie, renume, onoare; 2 a se autoapre-

cia, a se l[uda; 3 a afirma r[spicat. slobod, adj. — liber; adv. — ]n voie, liber, nestingherit. slobodzeniie, s.f. — libertate; 2 ]ng[duin\[, permisiune; 3 u=urin\[, lejeritate. slobodzi, vb. — a elibera, a da drumul; 2 a arunca, a lansa, a face s[ \`=neasc[; 3 a ]ng[dui, a permite, a ]ncuviin\a; 4 a da drumul, a l[sa s[ se manifeste; glasul a-=i slobodzi — a-=i da drumul la voce, a ]ncepe s[ vorbeasc[; a s[ ~ — a se arunca, a se lansa, a se av`nta; 2 a se repezi (din zbor). slobodzit, adj. — scos (din gur[), cuv`ntat. slov[, s.f. — semn grafic, liter[. slugile boiere=ti — ciocoimea, categorie social[, format[ din \[rani, aflat[ ]n serviciul boierimii, folosit[ pentru str`ngerea birurilor =i pentru ap[rarea persoanei =i avutului st[p`nilor; slug[ dreapt[ — (]n ]n\eles medieval) servitor credincios, devotat, care nu tr[deaz[. slujba a purta, loc. vb. — a-=i duce o sarcin[, a ]ndeplini o responsabilitate. slujb[, s.f. — serviciu, ac\iune, activitate ]ntreprins[ ]n folosul cuiva sau ]n folosul societ[\ii; 2 sarcin[, rol, func\ie, atribu\ie, responsabilitate; 3 datorie implicat[

352

Dimitrie Cantemir

de o responsabilitate; 4 (]n ]n\eles medieval) serviciu, act de devotament, fapt[ devotat[ fa\[ de st[p`n; 5 sarcin[, misiune; ajutor, binefacere; 7 talent, dar, ]nzestrare; slujba epitropiii — demnitatea, func\ia de domn; slujba ob=tii — dreg[torie: 2 sarcin[, func\ie public[; 3 atribu\ie, responsabilitate privind nevoile popula\iei; slujbele firii — darurile naturale; 2 sarcinile fire=ti pe care le efectueaz[ un animal potrivit cu specificul speciei, atribu\iile fire=ti. sluji, vb. — (]n ]n\eles medieval), a servi, a aduce servicii; a s[ ~ — a se servi, a se folosi, a ]ntrebuin\a; 2 a colabora. slujitor, s.m. — o=tean din garda domneasc[ sau boiereasc[. slut, adj. — ur`t, pocit. smaragd, s.n. — piatr[ semipre\ioas[ de culoare verzuie; adj. — de culoarea smaragdului. smid[, s.m. — grindina, piatr[. sminteal[, s.f. — abatere, gre=eal[; 2 stric[ciune, v[t[mare; la cuv`nt sminteal[ — deplasarea ]n\elesului unui cuv`nt, abaterea de la ideea de baz[ ]ntr-o cuv`ntare. sminti, vb. — a strica, a aduce stric[ciuni; 2 a ]mboln[vi, a schimba ]n r[u. sobol, s.m. — c`rti\[.

sobor, ~oar[, s.n. — adunare; 2 totalitate, unanimitate; ]n sobor a s[ ob=ti — a ajunge cu to\ii la acelea=i vederi; a se ajunge la un consens unanim. sobornic, adj. — universal, general, 2 ecumenic. socolan, s.m. — =oim; 2 h`rciog; 3 om str`ng[tor. socoteala dreapt[ — judecata dreapt[, ra\iunea dreapt[, c[l[uza etic[ a faptelor. socoteala loghiceasc[ — ra\ionament, silogism. socoteala pricinii sf`r=itului — ra\iunea cauzal[ a sf`r=itului (]n existen\[); socoteala sf`r=itului — ra\iunea, motiva\ia sf`r=itului, (]n existen\[), ra\iunea pentru care lumea exist[, finalitatea, sensul existen\ei (ontologie); 2 ra\iunea finalit[\ii, interesul cunoa=terii prin prisma scopului; socoteala vecinic[ — ra\iunea nemuritoare, ra\iunea divin[; socoteala vie — ra\iunea nemuritoare, ra\iunea divin[. socoteal[, s.f. — calcul matematic; 2 ra\iune, ]n\elegere, intelect; 3 chibzuial[, g`ndire, ra\ionare; 4 judecat[, reflectare, ]n\elepciune; 5 imagina\ie, putere de ]nchipuire („f[pturile =i urdziturile acelea toat[ socoteala muritorilor cov`r=e=te“); 6 judecat[, ra\ionament; 7 ra\iune; 8 minte, g`ndire („acesta ieste din fire cu socoteal[

Istoria ieroglific[. Vol. II

353

]nalt[)“; 9 specula\ie pur ra\ional[, nefundat[ pe datele senzoriale; 10 teorie, concep\ie, crea\ie pur ra\ional[; 11 =tiin\[; 12 voin\[ ra\ional[; 13 deliberare, libertatea de a hot[r]; 14 g`nd, plan, inten\ie, obiectiv, scop, preocupare („mintea... de i-au fost bun[, spre rea socoteal[ i-o ]ntoars[“); 15 ra\iune, motiv; 16 calcul, prevedere, planificare; 17 opinie, p[rere, idee („]n ce socoteal[ se afl[ ispitiia“); 18 idee c[l[uzitoare; 19 ]nv[\[tur[, concluzie, adev[r rezultat din experien\[; 20 ra\iune intern[, predeterminarea divin[ ]n lucruri; 21 ra\iunea divin[, motiva\ia existen\ei, scopul existen\ei unui lucru (ontologie). a min\ii socoteal[ — g`ndirea, puterea de concep\ie, for\a de imaginare. socoteal[ adev[rat[ — adev[rata ra\iune, ra\iunea divin[. cu socoteal[, adv. — rezonabil, ]n\elept, cu chibzuin\[, prev[z[tor; 2 nu ]nt`mpl[tor, dintr-o anumit[ ra\iune, cu motiv; cu cea de ob=te socoteal[ — dup[ p[rerea general[, dup[ opinia general admis[; pre socoteal[ — ra\ional, organizat, dup[ o concep\ie riguroas[; preste socoteal[ — f[r[ s[ g`ndeasc[, f[r[ s[-=i dea seama, automat, f[r[ participarea
23 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

con=tiin\ei; 2 ]mpotriva a=tept[rilor, pe neg`ndite; 3 peste m[sur[. socoti, vb. — a socoti, a g`ndi, a judeca; 2 a c`nt[ri, a c`nt[ri lucrurile; 3 a pl[nui; 4 a tinde, a aspira; 5 a lua ]n seam[, a \ine seama, a considera; a s[ ~, vb. — a g`ndi, a judeca, 2 a planul; 3 a se considera. socotin\[, s.f. — socoteal[, calcul, inten\ie, plan. socotit, adj. — ]n\elept, prudent, calculat; 2 chibuzit, prev[z[tor. socotitoriu, s.m. — chibzuitor, b[nuitor; 2 calculator, socotitor; adj. — care analizeaz[, care c`nt[re=te, care reflecteaz[, care adopt[ o atitudine prev[z[toare, ]n\eleapt[. sofism[, sofismat[, ~ate (el.), s.f. — sofism, ra\ionament ]n=el[tor. sofistic, s.m. — sofist, cel care face uz de sofisme. sofistice=te, adv. — ]n mod sofistic, ca un sofist. soldz, s.m. — solz; 2 granul[ a pielii; soldzi m[run\ei — mici granule ale pielii. solichizmi, vb. — a comite solecisme. solichismos (el.) — solecism. somna, vb. — a dormi; 2 a visa. soroc, s.n. — termen, dat[ fixat[. sor\, s.f. — ]nt`mplare; 2 hot[r`re a soartei; sor\ul firesc — fatalitate, predeterminismul divin sub

354

Dimitrie Cantemir

forma legilor =i necesit[\ii naturale =i ca atare previzibile, fatalitatea previzibil[; sor\ul n[rocului — soarta, norocul; sor\ul t`mpl[toriu — ]nt`mplarea ]n via\a omului, neprev[zut[, fatalitatea incognoscibil[. so\ie, s.f. — so\, so\ie; 2 tovar[=, prieten; 3 p[rta=, complice. spat[, s.f. — spate, spinare, =ir[; 2 spad[, sabie lat[. sp[imos, adj. — care se sperie u=or, sperios; 2 ]nsp[im`nt[tor. sp[riiat, adj. — speriat, ]nfrico=at; 2 care sperie, ]nfrico=[tor („sp[riiat vis“). sp[tariu, s.m. — comandantul suprem al armatei ]n |ara Rom`neasc[, boier de divan c[ruia ]i erau ]ncredin\ate problemele militare. spic, s.n. — v`rf. spin, s.n. — m[r[cine, la pl. — m[r[cini=; 2 loc plin de spini. spi\er, s.m. — farmacist. sp`ndzurat, adj. — at`rnat. spori, vb. — a avea efect, a avea succes. sprijeneal[, s.f. — sprijin, ajutor; 2 ]ntre\inere, sus\inere. sprijeni, sprijini, vb. — a sprijini, a ajuta; 2 a \ine piept, a rezista; 3 a fixa, a imobiliza; 4 a capta, a primi apele (unei ape curg[toare mai mici); a s[ ~, vb. — a se sprijini, a se rezema, a se baza; 2 a se baza, a se ]ncrede (]n cineva); 3

a-=i duce via\a; 4 a se ]ntemeia („filosofiia fiziceasc[ ]n =tiin\a lucrurilor fiin\[=ti s[ sprijine=te“); a=i ~ — a-=i sus\ine. sprintini, a s[ ~, vb. — a deveni sprinten, iute, u=or ]n mi=c[ri. sprintinie, s.f. — sprinteneal[, vioiciune, agilitate. spudz[, s.f. — spuz[, cenu=a fierbinte, amestecat[ cu particule de c[rbuni aprin=i. spudzi, a s[ ~, vb. — a se spuzi, a se aprinde, a se ]ntinde o ro=ea\[ a pielii, a se face stacojiu, a se umple de b[=ici m[runte. spurcat, adj. — murdar, sc`rnav, necurat, (mai ales ]n sensul moral); spurcat lucru — fapt[ murdar[, necurat[, tic[lo=ie, fapt[ m`r=av[); 2 necinstit, t`lhar; 3 tic[los, m`r=av, josnic, incalificabil din punct de vedere moral. spurc[ciune, s.f. — fapt[ imoral[ (prin care se ]n\elegea mai ales curvia). spu=eca, vb. — a st`lci, a zdrobi. sta (despre un conduc[tor), vb. — a folosi puterea politic[, a se manifesta sub raportul m[surilor politice. stare, s.f. — ]ncetare, oprire, ]ntrerupere (ontologie); 2 stabilitate; starea de fa\[ — prezen\[; stare ]mpregiur — circumstan\[, ]mprejurare. stat, s.n. — statur[, ]n[l\ime, m[rime: statul trupului — ]n[l-

Istoria ieroglific[. Vol. II

355

\imea corpului; 2 trup; staturi ]nalte — trupuri ]nalte; 2 stare, condi\ie („statul vrednicii noastre ]n sam[ nu b[ga\i“); 3 dispozi\ie sufleteasc[; 4 plin[tate, totalitate; statul puterii — deplin[tatea puterii; 2 stare material[, bog[\ie; 3 pozi\ie, treapt[ social[; mic=orimea statului — locul ne]nsemnat pe scara social[. stav[, s.f. — gard, ]ngr[ditur[ pentru ocolul unde sta\ioneaz[ o herghelie; 2 herghelie. stavil[, s.f. — baraj mobil pentru reglarea cursului unei ape; stavila morii — construc\ie la morile de ap[ pentru concentrarea =i ]ndreptarea apei spre palete. st[p`n, s.f. — domn. st[p`nesc, adj. — de st[p`n, de domn; 2 domnesc, ce \ine de domn ]mp[r[tesc. st[p`ni, vb. — a conduce, a domni. st[p`niie, s.f. — conducere politic[, domnie; 2 stat. st[p`nire, s.f. — stat, conducere politic[, form[ de conducere politic[; 2 putere politic[, putere politic[ central[, domnie, conducere, institu\ia puterii politice. st[p`nitor, s.m. — domn; =ie st[p`nitor, adj. — autonom, autocrat. st[p`nitul, s.m. — sluga; 2 aservitul. st[rui, vb. — a persevera; 2 a

r[m`ne neclintit, a nu ceda; 3 a r[m`ne, a persista („toat[ evgheniia la muritori ]n lauda numelui videm c[ s[ st[ruie=te“); 4 a tinde, a aspira, a n[zui [„inima (jig[niilor) totdeauna spre lini=te le st[ruia“]. st[rui, a s[ ~, vb. — a r[m`ne, a persista, a se permanentiza. st[ruial[, s.f. — permanen\[, imutabilitate. st[ruit, adj. — permanent, persistent, de nemi=cat; 2 neschimbat; 3 ne]nlocuit. st[ruitoriu, adj. — perseverent, tenace; la lucruri st[ruitoriu — perseverent ]n munc[, s`rguincios; 2 constant, neschimb[tor. st[ruitur[, s.f. — stabilitate. st[t[toriu, adj. — permanent, constant, statornic, stabil; v[psele din fire st[t[toare — culori stabile ]n mod natural; la cuv`nt st[t[toriu — statornic ]n cuv`ntul dat, ]n angajamente, om de cuv`nt; 2 stabil, sedentar; ]mpotriv[ st[t[toriu, s.m. — cel ce st[ ]mpotriv[, du=manul. steclar, s.m. — sticlar, f[uritor de sticle. stelesc, adj. — de stele, stelar, ceresc; stelescul Leu — Leul ceresc, constela\ia Leului, expresie metaforic[ pentru Dumnezeu. steli, vb. — a sclipi, a sc`nteia.

356

Dimitrie Cantemir

stem[, s.f. — stem[, herb, emblem[; 2 cunun[, coroan[, podoab[ imperial[. stepen[, s.f. — treapt[ social[, rang de boierie; 2 loc pe scara valorilor (sociale, culturale etc.); 3 grad (]n genere). stepen[ de cinste — treapt[, rang de boierie; 2 rang de mare boier, care asigur[ participarea la conducerea =i administra\ia de stat. stidi, a s[ ~, vb.— a se ru=ina. stidire, s.f. — ru=ine, sfial[; 2 team[. stih, s.n. — vers. stihie, s.f. — element, principiu constitutiv al lucrurilor, substan\[ primar[ ]n structura lucrurilor, dup[ concep\ia materiali=tilor primitivi; stihiile — cele patru elemente constitutive ale lucrurilor, dup[ materiali=tii greci antici: apa, aerul, focul =i p[m`ntul (la care Aristotel a ad[ugat pe al cincilea: eterul); stihiia focului — focul ]n ipostaza de element constitutiv al lucrurilor; 2 focul ]n ipostaza de for\[ primar[ a naturii; stihiia hiri=[ — elementul propriu cuiva, natura proprie cuiva. stihotvor\, s.m. — poet, versificator. stihurile de aur — versurile de aur (atribuite lui Pithagora). stirpie, s.f. — sterilitate. st`bl[, s.f. — m[nunchi, buchet, smoc; 2 ramur[. st`lciu, s.m. — bu=tean, trunchi

(„st`lciu st[rp =i f[r[ road[ a fi lau ar[tat“). st`lp, ~uri, s.n. — st`lp, piatr[, cruce de morm`nt; 2 cap, ]nceput („st`lpul voroavii“). st`lpit, adj. — ]ncremenit, \eap[n, ]mpietrit, ca un st`lp („la inima st`lpit[ =i ]mpietrit[...“). st`mp[rare, s.f. — potolire, ]nmuiere, diluare, diminuare; f[r[ st`mp[rare, adv. — nepotolit; 2 nesatisf[cut. st`njen, s.m. — unitate tradi\ional[ de m[sur[ la lungime de circa 2 metri — 2,25 metri. st`rni, a s[ ~, vb. — a se porni, a se dezl[n\ui. st`rv, s.n. — hoit, mort[ciune. straje, s.f. — paz[, veghe. stram\[, s.f. — f`=ie, cr`mpei, buc[\ic[, fire dintr-o \es[tur[ veche; 2 zdrean\[. stra=nic, adj. — cumplit, teribil, ]nfrico=[tor. strat, s.n. — pat, a=ternut. strataghem[, strataghemat[ (el.), s.f. — stratagem[, curs[, tactic[, vicle=ug ]n lupt[ („cu mihanii =i strataghemate s[ sluj[sc“). str[jeriu, s.m. — paznic, veghetor. str[juitoriu, s.m. — paznic, veghetor, str[jer; 2 ap[r[tor; adj. — treaz, atent. str[lumina, vb. — a str[luci intens, a lumina puternic (pe cineva) — a-i revela, a-i descoperi, a-l face s[ ]n\eleag[.

Istoria ieroglific[. Vol. II

357

str[luminare, s.f. — str[lucire mare; 2 transparen\[. str[luminat, adj. — str[lucilor, foarte luminos; 2 distins; 3 foarte pur, curat, ne]ntinat. str[luminos, adj. — foarte str[lucitor; 2 transparent; 3 translucid. str[murare, s.f. — \eap[, frigare; 2 ]mpuns[tur[, str[pungere, omor`re; 3 imbold, a\`\are. str[muta, a s[ ~, vb. — a se schimba cu totul, a-=i pierde individualitatea, a se preface, a se metamorfoza; 2 a pleca, a-=i p[r[si locul de ba=tin[. str[mutare, s.f. — plecare, schimbarea locului; 2 izgnanie, izgonire. strein, adj. — str[in, necunoscut; 2 ciudat, straniu, nemai]nt`lnit, nefiresc, nenatural; strein lucru — fapt[ ciudat[, nemai]nt`lnit[; 3 lipsit, neajutat, neasistat. strele\, s.m. — arca=, s[get[tor; 2 v`n[tor. strica, vb. — a distruge, a nimici. stricare, s.f. — distrugere, sf[r`mare; 2 pagub[, prejudiciu; 3 schimbare ]n r[u; stricarea legii — distrugerea religiei, a dogmei; 2 ]nc[lcarea, nesocotirea tradi\iilor, obiceiurilor =i legilor p[m`ntului. str`mb, adj. — str`mb, incorect, necinstit; 2 care ]ncalc[ devotamentul (fa\[ de st[p`n, ]n iubire);

3 nelegitim, ilegal; str`mba asupreal[ — constr`ngere nedreapt[, samavolnicie. str`mb[tate, s.f. — incorectitudine, nesinceritate, falsitate; 2 nedreptate, inechitate, silnicie, ]mpilare. str`mptoare, s.f. — str`mtoare, ananghie, criz[, nevoie, moment neprielnic, nenorocire, dificultate; str`mptoarea vremii — perioad[ critic[, ]mprejurare nefavorabil[. str`m\os, adj. — str`mt. str`ncenos, adj. — aduc[tor de tulbur[ri, vr[jma=, du=m[nos. str`nciuna, vb. — a izbi cu putere, a zdruncina. strunciunare, s.f. — zdruncinare, tulburare, mi=care violent[; 2 zbucium, zbuciumare. str`nciunat, adj. — tulbur[tor; voroav[ str`nciunat[ — discu\ie care tulbur[; 2 zdruncinat. str`ns, adj. — adunat, comprimat. str`nsoare, s.f. — constr`ngere, siluire. strof, ~i, (el.), s.m. — repeti\ie ]n silogistica retoric[, procedeu const`nd ]n reluarea, sub alt[ form[, a unei demonstra\ii silogistice (cu scopul de a sofistica adev[rul), ra\ionament ]n=el[tor, sofism; 2 vorbire iscusit[ =i nesincer[. strop=i, vb. — a terciui, a zdrobi, a distruge, a strivi (c[lc`nd ]n picioare).

358

Dimitrie Cantemir

strop=itur[, s.f. — zdrobire, strivire, sf[r`mare (prin presiune sau c[lcare). strun[, s.f. — coard[ (de instrument muzical). stru\oc[mil[ (el.), s.f. — giraf[. subp[m`ntul, s.n. — subsol, regiunea de sub fa\a p[m`ntului. substare, s.f. — substrat al lucrurilor, substan\[. sub\iiere, s.f. — sub\iere, ascu\ire; 2 =lefuire. sucman, ~e, s.n. — hain[, ]mbr[c[minte. sudoare, s.f. — transpira\ie; 2 munc[ grea, efort considerabil; sudori =i durori — efort chinuitor, munc[ grea. sudoros, adj. — care produce sudoare, greu, silnic („sudoroase ostenituri“). sufereal[, s.f. — suferire, ]ndurare; 2 r[bdare, suportare („at`ta nevoie nu face nenorocirea cea cu sufereal[ purtat[“). suferi, vb. — a ]ndura; 2 a suporta, a tolera, a trece cu vederea. suferire, s.f. — ]ng[duire, toleran\[. suferitor, adj. — care sufer[, care ]ndur[; 2 rezistent. suflare, r[suflare, s.f. — respira\ie. suflet, s.n. — suflet, inim[, sensibilitate sufleteasc[; 2 idei, g`nduri; suflet ]n\eleg[toriu — „]n\elegere“, ra\iune intelectiv[, puterea

de a p[trunde cu judecata, suflet intelectual (anima intelectualis) „duh s[m[luitoriu“ (spiritus rationalis), intelect activ; suflet nepriietin — du=man, natur[ du=m[noas[; ochii sufletului — ochii min\ii, judecata, con=tiin\a moral[; 2 imagina\ia, puterea de reprezentare; puterea sufletului — for\a sufleteasc[; 2 sufletul activ. sughi\os, adj. — cu sughi\uri. suire, s.f. — urcare, ]n[l\are. sui=, s.f. — sui=, urcu=, potec[ de munte; f[r[ sui= — f[r[ potec[ de urcat. suleget, s[leget, suleged, ~edzi, adj. — sub\ire, suplu, delicat, fragil, zvelt, elegant, ml[dios, sulimendri\[, s.f. — salamandr[. sumete, vb. — a sufleca (m`necile), a ]nf[=ura poalele. sunare, s.f. — sunet; 2 accent (]n fonetic[). sunet, s.n. — zgomot; 2 fo=net; 3 strig[t; 4 r[sunet, ecou; 5 veste, faim[, v`lv[; 6 timbru vocal. sup[r, s.n. — sup[rare. sup[rare, s.f. — scandal; 2 nedrept[\ire. sup\iia, a s[ ~, vb. — a se sub\ia, a deveni fin, delicat, a se spiritualiza. sup\iiere, s.f. — rafinare. sup\ire, adj. — sub\ire, fin, delicat; 2 rafinat, =iret, viclean.

Istoria ieroglific[. Vol. II

359

sup\ire, adv. — fin, cu fine\e. supune, vb.— a pune dedesubt, a pune la baz[, a pune sub ochii sau ]n aten\ia cuiva; 2 a supune, a ]nvinge; 3 a ascunde, a t[inui; 4 a pune sau a prezenta ceva spre cuno=tin\[, spre apreciere sau judecare („scara aci am supus“). supune, a s[ ~, vb. — a sta sub, a constitui substratul unui lucru; 2 a se ascunde, a se piti. supunere, s.f. — ascundere, tupilare, culcare la p[m`nt ca modalitate strategic[); 2 structurare, condi\ia de substan\[. supus, s.m. — supus, din cei de jos, om de r`nd; 2 substan\[, substrat al lucrurilor (ontologie). supus, adj. — umil; 2 culcat la p[m`nt, ascuns; 2 pus, adus ]n discu\ie. surpa, vb. — a pr[v[li. susior, ~ori, s.m. — sub\ioar[. suvac, s.n. — sul[ pentru opinci. strouqomhloz — stru\-c[mil[, giraf[. + =ag[, s.f. — glum[. =ar, s.n. — culoare, vopsea. =epeliv, adj. — peltic. =erbet (turc.), s.n. — b[utur[ r[coritoare preparat[ din zah[r =i ap[ de trandafir. =icui, vb. — a alinia, a ]n=ira; 2 a pune ]n linie de b[taie, a organi-

za ]n r`nduri (o armat[); alaiurile a =icui — a pune trupele ]n linie de b[taie; a s[ ~ — a se a=eza ]n ordine, a se alinia, a se organiza ]n linie de b[taie. =icuirea o=tii — front, parad[. =icuire, s.f. — ordine, ]n=irare, ordonare, aliniere, =irag; 2 front, parad[. =icuit, adj.— poleit, ascuns, fals, pref[cut; cuvinte =icuite — cuvinte pref[cute, anume f[cute pentru a ]n=ela, a induce ]n eroare. =ifariu, s.m. — am[gitor, ]n=el[tor, escroc; la origine: geamba=, negustor de cai =i mijlocitor ]n v`nz[ri de cai. =ipot, s.n. — izvor silit s[ curg[ pe jgheab de lemn. =ipuri, vb. — a merge furi=`ndu-se, a se strecura, a se introduce pe nesim\ite, a se furi=a. =irloi, ~oaie, s.n. — =iroi, dung[, de lichid, care se scurge. =irui, vb. — a ]n=ira, a construi unul dup[ altul, a construi ]n num[r mare; 2 a descrie cu am[nuntul, a ]n=ira; a s[ ~, vb. — a se ]n=ira, a se a=eza ]n flanc. =oarece mare, s.m. — =obolan, guzgan. =opron, s.n. — ad[post pentru vite. =oreca, =orec[i, vb. — a adulmeca, a v`na =oareci. =p`rcui, vb. — a sp`rcui, a terciui, a zdrobi; 2 a ]mpr[=tia, a risipi

360

Dimitrie Cantemir

(„mrejile ]n toate p[r\ile le sp`rcui“). =tergere, s.f. — anulare, suprimare; de tot =tergere — anihilare, nimicire. =tiin\[, s.f. — =tiin\[, cunoa=tere, totalitatea cuno=tin\elor, filozofie; 2 ]ncuno=tin\are, avertizare, anun\are; a lucrurilor =tiin\[ — cunoa=terea lucrurilor, a fenomenelor sensibile, =tiin\a ]ntemeiat[ pe cunoa=terea lumii palpabile; =tiin\a celor preste fire — metafizica (]n sens aristotelic); =tiin\a firii — =tiin\ele naturii, filozofia naturii; =tiin\a fiziognomasc[ — fiziognomia, =tiin\a ce pretinde cunoa=terea omului dup[ tr[s[turile fizicului s[u; =tiin\a g`ndului — logica; =tiin\a lucrurilor fiin\[=ti — „filosofia fiziceasc[“, filozofia naturii; =tiin\a rea — con=tiin\a propriilor f[r[delegi, mai denainte =tiin\[ — precunoa=tere, pre=tiin\[, prevedere; proast[ =tiin\[ — cunoa=tere superficial[; de toat[ =tiin\a gol, loc. adj. — care nu-=i poate explica, care nu poate da nici o explica\ie sau solu\ie la o problem[; preste =tiin\[, loc. adv. — din necunoa=tere, din ne=tiin\[; preste toata =tiin\a — pe neg`ndite, pe nea=teptate. =tiubeiu, ~eie, s.n. — stup. =tiupire, =tiupitur[, s.f. — scuipare, scuip[tur[.

=ugui, vb. — a glumi, a se distra. =uier, s.n. — fluier, caval. =ur[, s.f. — staul, saivan; 2 cocin[ de porci. =uv[ial[, s.f. — =ov[ial[, temere, fric[; 2 cotitur[, =erpuire; 3 viclenie; g`nduri de =uv[ial[ — g`nduri viclene. =uv[i, vb. — a se strecura de urm[ritori, a merge sinuos, ]ntortocheat, a merge ]n cotituri. =uv[it, adj. — ]ntortocheat, sinuos, =erpuitor. =uv[itor, adj. — =ov[itor, =ov[ielnic (din calcul); 2 viclean, =iret, posesor al artei de a ]n=ela, de a duce ]n eroare. =uv[itur[, s.f. — cotitur[, ]ntortochere, mers sinuos; 2 discu\ie sofistic[, nesincer[, viclean[, cu scopul de a ]n=ela. =uv[i\i, s.n. — ]ntortochieri, sinuozitate, =erpuiri. T tabl[, s.f. — list[, catalog („din tabla neamului... am ras-o“); 2 suprafa\[, ]ntindere („tot o tabl[ de zmaragd mereie a fi s[ p[rea“). tagm[, s.f. — treapt[ social[, categorie social[. tain[, s.f. — tain[, secret; de tain[, adj. — tainic, secret; pre tain[, adv. — ]n secret, ]n particular, confiden\ial. tainic, adj. — tainic, ascuns, secret;

Istoria ieroglific[. Vol. II

361

2 care t[inuie=te, care acoper[, t[inuitor, care de\ine un secret. taini\[, s.f. — ascunzi=, ascunz[toare, loc secret. tair, (arab.) — zbur[toare. talant, s.m. — moned[ antic[ greac[ de o sut[ de drahme. talh`sciu (turc.) — referendar, slujba=, care avea ]n sarcin[ coresponden\a de stat ]n Imperiul Otoman. talp[, s.f. — funda\ia la casele din b`rne (sinonim cu „temelie“ la cl[dirile de zid). tartar (el.), s.n. — iad, loc de pedepsire pentru p[c[to=i, ]n concep\ia cre=tin[. t[c[tor, adj. — t[cut, care tace. t[cea, vb. — a t[cea; 2 a l[sa nedescoperit, a l[sa nevestit, a l[sa nepopularizat. t[ciune, s.m. — bucat[ de lemn carbonizat[ de foc. t[g[dui, vb. — a refuza. t[m[duire, s.f. — vindecare. t[riie, s.f. — putere; 2 constr`ngere, arbitrariu, samavolnicie. t[rime, s.f. — putere, t[rie, soliditate („t[rimea argumenturilor ]l sp[riia“). t[un, s.m. — t[un, insect[ dipter[ care se hr[ne=te cu s`ngele vitelor mari. t`lc, ~uri, s.n. — t`lc; 2 interpretare, exegez[. t`lcui, vb. — a t`lcui, a t[lm[ci, a traduce; 2 a interpreta, a descifra.

t`lcuire, s.f. — traducere, transpunere; 2 descifrare, clarificare, l[murire; 3 interpretare. t`lcuitoriu, adj. — t[lm[citor, traduc[tor, exeget; 2 dezleg[tor de taine, de ]n\elesuri sau adev[ruri ascunse; 3 g`nditor, filosof, cercet[tor; a firii t`lcuitor, t`lcuitor al firii — cercet[tor, filozof al naturii, filozof fizic; 2 filozof pitagoreic (]n ipostaza de dezleg[tor al tainelor existen\ei). t`mp, adj. — neascu\it, bont; 2 prost, t`mpit, ne]nv[\at. t`mpi, vb. — a toci; a s[ ~ — a se toci, a se bonti; 2 a se mic=ora, a se sl[bi, a pierde din acuitate (un sim\); 3 a orbi. t`mpen[, s.f. — t`mpin[, timpan, tob[. t`mpina, vb. — a ]nt`mpina, a ie=i ]naintea, ]n calea cuiva. t`mpla, a s[ ~, vb. — a se ]nt`mpla, a avea loc, a se petrece. t`mplare, s.f. — ]nt`mplare; 2 circumstan\[, ]mprejurare; 3 ocazie, prilej; 4 accident, ]nsu=ire ]nt`mpl[toare, neesen\ial[ a unui lucru, nedefinitorie (logic[); t`mpl[ri de n[prasn[ — ]nt`mpl[ri, situa\ii nea=teptate, neprev[zute (de obicei nenorocite, critice); cu t`mplare, adv. — din ]nt`mplare, pe nea=teptate. t`mpl[, s.f. — osul temporal, t`mpla.

362

Dimitrie Cantemir

t`mpl[tor, adj. — ]nt`mpl[tor, accidental. t`mpl[toresc, adj. — ]nt`mpl[tor. t`nd... t`nd, adv. — c`nd... c`nd. t`ngui, vb. — a jelui, a v[ic[ra; a c[ina. t`nguios, adj. — t`nguitor, jeluitor, harmonie t`nguioas[ — armonie elegiac[. t`rg, s.n. — t`rg, cetate. t`r`i, a s[ ~, vb. — a se prelungi (]n timp), a trena; boala a s[ t`r`i — a trena boala. t`r`ietoare, s.f. — t`r`toare (nume impropriu dat de Cantemir patrupedelor). t`rvele=te, s.f. — loc c[lcat ]n picioare, cu vegeta\ia strivit[, f[cut[ una cu p[m`ntul. tefterdar, defterdar, (turc.), s.m. — birar, str`ng[tor de biruri ]n Imperiul Otoman. temeiu, s.n. — baz[, fundament; 2 hot[r`re, statornicie; 3 ]ncredere; 4 \el, scop; de temeiu, adj. — real, adev[rat; pe care te po\i baza, pe care-l po\i lua ]n considerare. temelie, s.f. — baz[, fundament; 2 r[d[cini. temere, s.f. — team[, temere, suspiciune, gelozie. temperament, s.n. — fire, temperament. tersana (turc.), s.f. — arsenal de marin[, loc folosit =i ca ]nchisoare

portuar[, destinat[ muncii for\ate pentru sclavi =i condamna\i. tesl[, s.f. — cioplitoare (unealt[ de t`mpl[rie). ‡rroz — ]ndr[zneal[, bravad[; 2 ]ncredere. theatru, s.n. — teatru; 2 adunare, asisten\[, mul\ime str`ns[, lume (]n genere). theofovie (el.), s.f. — team[ de Dumnezeu. theologhicesc, adj. — teologic, ce \ine de teologie. theologhie, s.f. — teologie. theorie, s.f. — teorie, adev[r teoretic, surs[ de adev[ruri; 2 ideologie. therapevtis (el.), — cel ce ]mpac[, cel ce aduce odihn[; 2 t[m[duitor, vraci. therinos (el.), adj. — de var[, v[ratic. thron (el.), s.n. — tron, scaun domnesc. tic[ial[, s.f. — nelini=te, tensiune sufleteasc[. tic[it, adj. — nenorocit, nec[jit, sup[rat; 2 s[rman, vrednic de pl`ns. tic[los, adj. — tic[los, m`r=av; 2 s[rac, s[rman, biet, umil; 3 nenorocit, peste care a c[zut o nenorocire, o n[past[, ajuns ]ntr-o situa\ie grea, n[p[stuit de soart[; 4 nefericit; 5 demn de pl`ns, demn de mil[. tic[lo=iie, s.f. — nenorocire, n[past[, suferin\[, chinuri; 2 stare

Istoria ieroglific[. Vol. II

363

deplorabil[, de pl`ns, s[r[cie, nevoie, situa\ie grea. ticneal[, s.f. — lini=te, pace, tihn[. tidv[, s.f. — craniu, \east[. timpina, vb. — a ]nt`mpina, a ie=i ]n cale. tin[, s.f. — mocirl[, noroi. tindi\[, s.f. — mic antreu la casele \[r[ne=ti. tipar, s.n. — form[. tip[ri, vb. — a imprima, a transpune, a turna; 2 a ]ntip[ri, a ]nregistra, a fixa („g`ndul a ascunsului inimii nici chip, nici floare are... f[r[ numai c`nd icoana ]n cuvinte sau ]n lucruri ]=i tip[re=te“). tip[rit, adj. — scris, desenat, zugr[vit, pictat; 2 aplicat, ]ntip[rit, imprimat, turnat. tip[ritoriu, s.m. — turn[tor (de metal ]n tipare, ]n forme), metalurgist. tiran, s.m. — asupritor; 2 criminal, uciga=. tiranie, s.f. — st[p`nire abuziv[, nedreapt[; 2 cruzime, ferocitate. tir[nesc, adj. — tiranic. tir[ne=te, adv. — cu tiranie, nedrept, silnic, samavolnic; 2 cu cruzime, f[r[ mil[. tir[ni, vb. — a domni tiranic. titul, s.n. — titlu; 2 nume. titulu=, s.n. — titlu, titulatur[. tiz, s.m. — persoan[ care poart[ acela=i nume cu alta; 2 semen. toaps[c, s.m. — otrav[, venin, toxin[.

toci, vb. — a ascu\i. (tocma) de-a tocma, adj. — egal, de aceea=i calitate sau m[rime; adv. — de aceea=i ]n[l\ime, p`n[ la acela=i nivel. tocmal[, s.f. — ]ntocmire, alc[tuire, organizare, ordonare; 2 obliga\ie, stipula\ie, condi\ie ]ntr-o conven\ie; 3 parad[, ordine de parad[, pomp[; 4 calcul, plan, planificare; 5 ]n\elegere, conven\ie. tocmal[ de oaste — organizarea o=tirii; tocmal[ de pace — condi\ii de pace; tocmal[ ]nainte m[rg[toare — plan, schem[ c[l[uzitoare, principiu director. tocmi, vb. — a ]ntocmi, a or`ndui, a ordona, a organiza, a disciplina; 2 a statornici; 3 a da o form[, a configura; 4 a alc[tui, a constitui; 5 a potrivi, a alc[tui ceva dup[ anumite reguli; a s[ ~ — a pl[nui, a pune la cale, a aranja lucrurile, a proiecta; 2 a se potrivi, a se asem[na. tocmit, adj. — organizat, ordonat, clar, creat dup[ reguli; 2 potrivit, me=te=ugit, ticluit („voroav[ tocmit[“). tocmire, s.f. — potrivire, armonizare; 2 ordine, echilibru. tocmitor, adj. — alc[tuitor. topi, vb. — a ]nmuia; a s[ ~, — a suferi de sete. topicesc, adj. — de loc, localnic; 2 autohton, local.

364

Dimitrie Cantemir

tops[cos, adj. — sufocant, greu mirositor, otr[vitor. topsica, vb. — a otr[vi. topsicat, adj. — otr[vit. tot, adj. — ]ntreg; pron. — orice, fiecare, acela=i; tot ]ntr-un p`ntece — ]n acela=i p`ntece; nu tot stomahul — nu orice stomac. totdeodat[, adv. — dintr-o dat[, ]ntr-o clip[, pe nea=teptate; 2 ]n acela=i timp, concomitent; 3 prompt, imediat. tractate, s.n. — tratative; tractatele de pace — tratativele de pace. trage, vb. — a scoate, a trage; 2 a sili; 3 a t`r]; 4 a implica (]ntr-un proces); 5 a inspira, a trage aer ]n piept; 6 a c`nt[ri, a avea greutate; 7 a trage, a ]ndura, a lua asupr[=i, a p[\i, a p[timi, a suferi (adesea cu sensul de a suferi o pedeaps[); 8 a trasa, a asigura linia dreapt[ pe verticala zidului; a s[ ~ — a se trage, a se ]ndrepta c[tre. tragere, s.f. — ]ndemn, impuls; 2 p[\anie, pericol, via\[ grea; 3 c`nt[rire, greutate; 4 executarea cu ardoare a unei activit[\i; tragerea cuvintelor — discu\ii, tratative. traghelaf — capr[-cerb, antilop[; 2 fiin\[ imaginar[ alc[tuit[ din \ap =i elefant; 3 nonsens, absurditate; traghelaful chitelii, ar ]nsemna traghelaful judec[\ii, absurditate logic[. Numele a fost inventat de

Aristotel pentru a demonstra c[ despre un nume fictiv nu se poate da o defini\ie de esen\[, ci numai una nominal[ (Aristotel, Analitica secund[, II, 7,92 b); traghelaful firii — ]mbinarea dintre un \ap =i elefant pe care Cantemir o vedea ]ntrupat[ ]n Stru\oc[mil[, vr`nd s[ insinueze absurditatea =i fic\ionalitatea unei asemenea ]mbin[ri. traghicesc, tragodicesc, adj. — tragic, care inspir[ mil[, compasiune. tragodic, s.m. — c`ntec trist, sf`=ietor, c`ntec de jale. tr[ctui, vb. — a trata, a duce tratative, a negocia; 2 discuta, a se consf[tui, a se consulta. tr[g[na, vb. — a dura, a se men\ine, a continua; 2 a t[r[g[na, a ]nt`rzia. treab[, s.f. — lucrare necesar[, activitate util[; 2 necesitate; de treab[, adj. — folositor, util. trece, a s[ ~, vb. — a se vesteji, a ]mb[tr`ni. trece, vb. — a trece; 2 a deveni, a se transforma; 3 a trece cu vederea, a nu avea ]n vedere, a uita; izb`nda nu vor trece — nu vor l[sa nepedepsit; 4 a dep[=i, a trece peste, a ]ntrece m[sura; a firii sale hotar[ a-=i trece — a-=i dep[=i limitele impuse de natura sa proprie, a-=i ]ng[dui mai mult de-

Istoria ieroglific[. Vol. II

365

c`t ]i ]ng[duie cerin\ele naturale; a s[ ~ — a se termina. treci, s.n. — anus („puii ohendrii prin treci ]m ies“). trebuin\[, s.f. — nevoie, necesitate. trebuitor, adj. — necesar. trec[tor, adj. — trec[tor, muritor, perisabil, coruptibil. trecere, s.f. — umblare; 2 favor. tremur, s.n. — cutremur; 2 spasm, convulsie. tremura, vb. — a se cutremura. tremur[tor, adj. — tremur[tor, vibrant, emo\ionat. tremuros, adj. — tremur[tor, f[r[ stabilitate, nesigur. trezviie, s.f. — trezie, stare de trezie, de=teptare din somn. trigon (el.), s.n. — triunghi. tripod, tripos (el.), s.n. — trepied. tr`ntor, s.m. — masculul albinelor (]n caracterologia produc\iilor populare trece ca un simbol al lenei =i parazitismului). troahn[, troajn[, s.f. — troahn[, guturai; 2 flegm[; 3 epidemie (de grip[). trop, ~uri (el.), s.n. — figur[ de stil, stil figurat, const`nd ]n ]ntrebuin\area unui cuv`nt ]ntr-un sens diferit de cel obi=nuit. Principalii tropi: metafora, metonimia, sinecdoca; tropuri ritorice=ti — figuri de stil, procedee retorice.

tropic, s.n. — tropic; tropicul himerinos — tropicul de iarn[, tropicul Capricornului; tropicul therinos — tropicul de var[, tropicul Racului; adj. — tropic, ce \ine de tropice. tropicesc, adj. — tropic, stilistic, ce \ine de tropuri, de figuri de stil, de ornamente oratorice. trop=i, vb. — a c[lca, a c[lca cu zgomot, a zdrobi, a strivi, a terciui, a face s[ p`r`ie prin c[lcare. trud[, s.f. — trud[, munc[ grea, efort. trul[, s.f. — turl[, turn. trunchi de meserni\[ — bu=tean de m[cel[rie. trup, s.n. — trup, corp; 2 materie; 3 con\inut; 4 corp, ]n ]n\eles de element, stihie (ontologie); trupul firesc (t© jusion sÊma ) — corpul fizic; trupul istoriii — con\inutul istoriei; trupuri cere=ti — corpuri cere=ti, astre; trupuri de stihii — materie stihial[, materia ca substrat al lucrurilor, elemente ultime. tufos. adj. — stufos, des. tulburare, s.f. — agita\ie, neor`nduial[, dezordine; 2 ]nvr[jbire; duh de tulburare — diavolul (]n ipostaza de ]nvr[jbitor al oamenilor). tulburat, adj. — tulburat; 2 care tulbur[, care sperie („tulburat vis“).

366

Dimitrie Cantemir

tumpina, a s[ ~, vb. — a se ]nt`lni (din ]nt`mplare). tun, s.n. — tunet, tr[snet. tupila, a s[ ~, vb. — a se ascunde, a se piti. turm[, s.f. — roi (de albine). tus[ros, adj. — cu tuse, din tu=it. | \ar[, s.f. — \ar[, mo=ie str[mo=easc[; 2 poporul, cei mul\i. \arin[, s.f. — ogor. \[pini, vb. — a deveni tare, v`rtos, viguros, voinic, robust, puternic („l`ngedul s[ \[pine=te“). \[r[monie, \eremonie, s.f. — ceremonie, ceremonial, practic[ uzual[, ritual; 2 formul[ de polite\e; \[r[monii politice=ti — formule, purt[ri politicoase („cu chipuri filosofe=ti =i \[r[monii politice=ti ]nainte adulmec`nd purceas[“). \[rm, ~uri, s.n. — mal, margine de r`p[; \[rmurile malului — marginile r`pei. \[rmuros, adj. — r`pos. \[rn[, s.f. — \[r`n[, p[m`nt; 2 praf, pulbere; 3 trup, materie biologic[ (]n ]n\eles biblic). \`nc, s.m. — pui (de animal, de s[lb[ticiune). \enchiu, s.n. — \anc, limit[, hotar, cap[t, punct terminus; 2 sf`r=it, fine; 3 \el, \int[, scop; la ~, — la momentul potrivit („cuvinte toc-

ma la \enchiul adev[rului dus[ =i nemerite“); \enchiul sf`r=itului — punctul terminus ]n existen\[, vremea sf`r=itului ]n existen\[. \idel[, s.f. — s[geat[ („din smicelele \idelelor... sc[pau“); 2 pamflet. \ievie, s.f. — \eav[. \iitoriu, s.m. — domn, conduc[tor, singur de sine \iitoriu — autocrat, monarh absolut. \ine, vb. — a \ine, a ocupa, a avea; 2 a cuprinde, a se ]ntinde; 3 a simpatiza, a iubi; a s[ ~ — a se considera, a se socoti, a se da drept; 2 a se al[tura, a sta ]n jurul cuiva, a evolua ]n jurul cuiva; a-=i ~ — a se men\ine, a-=i men\ine, a r[m`ne la fel, neschimbat. \inere ]n nemic[ — desconsiderare, dispre\. \int[, s.f. — \int[, centru, punct central, 2 obiectiv. \irc[lam, s.n. — cerc, circumferin\[ (geometrie); 2 ]ngr[dire, ]ngr[ditur[, ]ncercuire; 3 l[untru, interior; 4 ciclu, perioad[; \irc[lam ceresc — circumferin\a cereasc[; 2 orbit[ (astronomie), drum planetar; \irc[lamul hotarelor — perimetrul grani\elor; \irc[lamul lunii — orbita lunii (Cantemir vorbe=te ]n termenii astronomiei tradi\ionale ptolemeice, orbit[ ]nsemn`nd =i „cerul“ cut[rei sau cut[rei planete); \irc[lamul min\ii — cercul con=tiin\ei, con=tiin\a, cercul cunoa=terii; 2 lucidi-

Istoria ieroglific[. Vol. II

367

tate, st[p`nire de sine; din \irc[lamul min\ii ]i izgoniia — ]i scotea din s[rite, ]i f[cea s[-=i piard[ cump[tul. \ircumstan\[, ~ii, s.f. — ]mprejurare, circumstan\[; 2 condi\ie. \irulic, s.m. — vraci, chirurg empiric, medic de campanie. \istui, vb. — a striga cuiva „\ist“ pentru a t[cea, pentru a cere lini=te („cine \istuie=te, nu =ie, ce altuia... a t[cea ]i porunce=te“). \i\ii, vb. — a c`nta (un greiere). U ucinic, s.m. — ucenic, ]nv[\[cel, =colar; 2 student, audient (la Academie). uleu, s.m. — uliu. ului, vb. — a uimi, a z[p[ci, a buim[ci, a n[uci; a s[ ~ — a se uimi, a se mira, a r[m`ne perplex; 2 a-=i pierde controlul, luciditatea, cump[tul; 3 a-=i pierde min\ile, a-=i pierde ra\iunea; min\ile a s[ ului — a-=i pierde controlul, a-=i pierde cump[tul, a nu mai =ti ce este de f[cut. uluire, s.f. — uimire, confuzie. umedzal[, s.f. — umezeal[; 2 lichid. umilin\[, s.f. — smerenie, atitudine umila, plin[ de respect =i de sentimentul supunerii.

(una) a s[ face una (cu ceva), loc. vb. — a deveni asem[n[tor, identic; 2 a se unifica, a se integra. und[, s.f. — ap[ ]n clocot; la pl. — valuri. undelemnos, adj. — unsuros, lunec[tor; 2 care se strecoar[, insidios, perfid, =iret. unghi, ~uri, s.n. — col\. ura din fire, ur[ciunea din fire — contradic\ia din natur[, antagonismul din lucruri (ontologie). (urca) a s[ urca ]n capul cuiva, expr. vb. — a se obr[znici, a specula, a profita de bun[tatea cuiva; ]n capul altora a s[ urca — a se a=eza ]n fruntea vie\ii sociale; ]n spatele cuiva a s[ urca — a profita de munca cuiva, a se l[sa hr[nit =i ]ngrijit de cineva, a parazita pe cineva. urduros, adj. — puchinos, nesp[lat la ochi, murdar, plin de urdori. urdzal[, s.f. — urzeal[; 2 urzire, proiect, ]nceputul unei lucr[ri; 3 scheletul unei construc\ii („urdzala casii“). urdzitur[, s.f. — lumea ca produs al crea\iei divine; 2 proiect, plan, schi\[, schem[; 3 construc\ie, structur[ (de obicei arhitectonic[). (urechi) ]n urechi a s[ suna, loc. vb. — a-i veni la ureche, a auzi.

368

Dimitrie Cantemir

(audzitoriu) urechi drept audzitoare — urechi c[rora le place s[ aud[ numai adev[rul =i dreptatea. urgie, s.f. — pedeaps[ divin[; 2 nenorocire, calamitate; 3 m`nie, furie, r[zbunare; cu urgie, adv. — cu ur[, cu furie oarb[ (alimentat[ de ur[). urgisi, vb. — a ]nl[tura, a ]ndep[rta, a alunga, a izgoni, a lipsi pe cineva de considera\ie sau de drepturi, a \ine pe cineva departe de tot binele; 2 a se r[zbuna, a persecuta. urgisit, adj. — pedepsit, ]nl[turat de la fericire, izgonit din drepturi. uric, ~e, s.n. — document de privilegiu emis de cancelariile domne=ti din Moldova. uricariu, s.m. — uricar, scriitor de urice, scrib, secretar de cancelarie domneasc[. ur`cios, adj. — moroc[nos, t[cut; 2 ur`t; 3 necuviincios, de nesuferit, insuportabil, intolerabil. ur[ciune, s.f. — ur[, ceart[, vrajb[; 2 fapt[ ur`t[, imoralitate; 3 opozi\ie, antagonism (ontologie). urmare, s.f. — consecin\[, rezultat; 2 evolu\ie, desf[=urare, dezvoltare, curgere („a firii urmare“). urm[, s.f. — urm[; 2 imprimare, pecetie; 3 semn; de pre urm[, adj. — urm[tor, care urmeaz[; 2 ultim. urm[tor, adj. — care ascult[ sau urmeaz[ o porunc[, ]ndeplinitor

al unei porunci; 2 discipol, partizan, sectator; 3 urma=, mo=tenitor, („pre acela urm[toriu =i mo=tenitoriu epitropiii.... s[-l priimim“). urni, vb. — a mi=ca din loc. uscat, s.n. — p[m`nt. u=eriu, s.m. — u=ier, demnitar de ]ncredere la curtea domneasc[. u=tiurmurg (arab.) — c[mil[-pas[re. V va, vb. pers. III, sg. — vrea, voie=te. (valoma) de-a valoma, loc. adv. — ]mpreun[, de-a valma, ]n comun, la un loc. varg[, s.f. — nuia, creang[ t`n[r[, ml[di\[. varia (el.), s.f. — accent grav. vart[, (pol.), s.f. — cas[ de paz[, arest; 2 straj[, paz[. varvar, adj. — str[in, barbar, de alt neam; 2 necioplit. varvarismos (el.) — barbarism (]n limb[.) varvarizmi, vb. — a vorbi o limb[ barbar[, str[in[, ne]n\eleas[. vas, ~e, (~uri), s.n. — vas, recipient; 2 artere; 3 organe ale aparatului digestiv; 4 corabie; vase priimitoare — aparatul digestiv. vatologhie (el.), s.f. — specie de poezie ]n care versurile se repet[ invers =i simetric, glos[. v[di, vb. — a descoperi, a demasca; 2 a eviden\ia, a reliefa; 3 a ar[ta, a demonstra, a dovedi; 4 a

Istoria ieroglific[. Vol. II

369

scoate la lumin[, a face s[ fie cunoscut, a populariza; a s[ ~ — a se ar[ta, a se dovedi, a se descoperi. v[era, a sa ~, vb. — a se v[ita, a se v[ic[ri, a se pl`nge, a se pl`nge cu glas tare. v[paie, s.f. — flac[r[ mare =i dogoritoare; ]nfocat[ v[paie — foc intens. v[psea, v[psal[, s.f. — vopsea, culoare. v[rsa, vb. — a turna, a umple o form[ cu metal fluid („chip de bodz... ]n metal v[rsat.“). v[rsare, s.f. — turnare (]n forme); v[rsare de tot — rev[rsare, n[boire. v[rsat, s.n. — opera\ie de turnare, turnat; adj. — turnat (]n forme); icoane de argint =i de aur pline v[rsate — portrete turnate din argint, =i din aur masiv. v[rs[toriu, s.m. — turn[tor, metalurgist, artist care cunoa=te tehnica turn[toriei. v[rs[tur[, s.f. — v[rsare, confluen\[, unirea apelor; 2 calomnie, insult[. v[zduh, s.n. — aer. veac, ~uri (~eci), s.n. — epoc[, etap[ ]ntins[ ]n istoria omenirii; 2 epoca actual[ a istoriei omenirii ]n rela\ie cu cea dup[ sf`r=itul lumii (]n concep\ia cre=tin[). v`lf[, s.f. — v`lv[, veste, renume, celebritate, glorie; v`lfa st[p`nirii — gloria de a fi domn.
24 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II

v`na, vb. — a v`na; 2 a dob`ndi, a ob\ine. (v`nat) v`natul a dob`ndi — a prinde, a captura v`natul. v`n[, s.f. — mu=chi, tendon; lipsa vinelor — lipsa puterii fizice. v`n[toare, s.f. — v`n[toare; 2 v`nat, prad[, v`ndz[toriu, adj. — tr[d[tor, 2 v`nz[tor, denun\[tor, delator; priietin v`ndz[toriu — om care folose=te prietenia cu scopul de a denun\a. v`ndz[tur[, s.f. — m[rturisire, demascare, denun\; 2 descoperire, dest[inuire. v`nsl[, s.f. — v`sl[, ram[. v`nsli, vb. — a v`sli, v`nturi, s.n. pl. — puncte cardinale. v`nturos, adj. — care v`ntur[; 2 care amestec[ lucrurile. (v`r] ) una sub alta v`r`te — ]mpletite. v`rsta, vr`sta, vb. — a colora, a p[ta, a ]mpestri\a cu diferite culori, a ]nv`rsta, a v[rga, a dunga. v`rtej, s.n. — v`rtej, mi=care circular[ sau spiralat[, ciclu; 2 h`rzob. v`rtejiie, s.f. — ]nv`rtire, rota\ie, mers circular, mi=care de rota\ie (astronomie). v`rtejirea \irc[lamurilor cere=ti — mi=care orbital[ (astronomie). v`rtoap[, v`rtop, ~oape, s.n. — cr[p[tur[, eroziune ad`nc[,

370

Dimitrie Cantemir

groap[ mare s[pat[ de ap[, r`p[, v[g[un[, ad`ncitur[; de v`rtoap[ adj. — r`pos, cu v[g[uni. v`rtos, adj. — tare, solid, dur, puternic, rezistent; adv. — cu putere; 2 f[r[ gre=, radical; mai v`rtos, adv. — mai ales, mai cu seam[, cu deosebire. v`rtute, s.f. — t[rie, vigoare, putere, for\[; 2 capacitate, for\[ combativ[, energie; 3 via\[, for\[ vital[; 4 calitate, ]nzestrare; v`rtutea fireasc[ — puterea, for\a fizic[, for\a trupeasc[, natural[ (]n opozi\ie cu for\a min\ii, capabil[ de for\a artificiului, a vicleniei). v`z`i, vb. — a b`z`i, a scoate zgomot din aripi. v`z`ial[, s.f. — b`z`ial[, zgomot produs de aripile insectelor. vl[gos, adj. — puternic, plin de vlag[. vechi, a s[ ~, vb. — a se ]nvechi, a se trece, a se ]mb[tr`ni. vechii, s.m. — cei vechi, anticii; vechiu la minte — experimentat, cu experien\[. vecinic, adj. — permanent, f[r[ sf`r=it. vecinie, s.f. — starea de vecin, de rum`n, iob[gie („a mu=telor priete=ugul =i fr[\iia, iar[ nu vr[jm[=ia =i vecinia s[ poftim“). veninat, adj. — ]nveninat, veninos, otr[vitor.

veri... veri, conj. — ori... ori. vers, ver=, ~uri, s.n. — vers, stih; 2 (la pl.) c`ntare ]n versuri. veseli, a s[ ~, vb. — a se bucura. veselie, s.f. — bucurie; deplina veselie — vestea cea bun[, ]mbucur[toarea veste. veste, s.f. — =tire, anun\, ]n=tiin\are, prevenire; f[r[ veste, adv. — pe neg`ndite, pe nea=teptate; 2 ]n grab[; adj. — neb[nuit, nea=teptat; nevoie f[r[ veste — nenorocire nea=teptat[, neprev[zut[. vestit, adj. — celebru. ve=c[, s.f. — sit[; 2 partea de lemn a unui ciur, v[c[lie. vetrel[, vetril[, ~ele, s.f. — p`nz[ de corabie; 2 (la pl.). — velatur[. (via\[) proast[ via\[ — via\[ dus[ ]n lipsuri, cu venituri materiale la limit[; via\a a-=i pune, loc. vb. — a-=i risca via\a, a se expune primejdiei de moarte; viata a-=i trage, loc. vb. — a-=i duce (din greu) via\a, a-=i duce zilele. vicleni, vb. — (]n accep\ie feudal[) a tr[da; 2 a ]n=ela. viclenitoriu, adj. — ]n=el[tor, mincinos; priietin viclenitoriu — prieten fals. vicle=ug, s.n. — (]n accep\ie feudal[) infidelitate, tr[dare; 2 am[gire, capcan[; 3 fapt[ sau inten\ie necinstit[, necinste; 4 ]n=el[torie, demers incorect; 5 (la pl.) m[=ina\ii, combina\ii; vicle=uguri a

Istoria ieroglific[. Vol. II

371

pune — a ]ntinde curse, a organiza capcane. videniie, s.f. — vis, viziune. viderat, adj. — luminos, str[lucitor, limpede; 2 v[dit, ne]ndoios („Corbul ale Lupului, dec`t soarele mai viderate... cuvinte audzind“). videre, s.f. — vedere, privire de ansamblu. viers, s.n. — muzic[, melodie; 2 glas, c`ntec. viieriu, s.m. — vier, paznic de vie. viespe, s.f. — insect[ himenopter[ ]nrudit[ cu albina; ]n Istoria ieroglific[ semnific[ pe solda\ii mercenari. vinars, s.n. — rachiu, spirt, alcool, t[rie. vinde, vb. — a da pe cineva pe m`na cuiva; a s[ ~, — a se da, a se da pe m`na cuiva. vini, vb. — a veni, a sosi; 2 a se ]nt`mpla. vinit, s.n. — venituri, c`=tiguri, bani rezulta\i din d[ri, impozite sau din afaceri personale. vintri, s.f. — vintre, partea de jos a abdomenului. vinui, vb. — a ]nvinui, a acuza, a cere socoteal[. vios, adj. — viu, cu mult[ via\[, rezistent, puternic. vipt, s.n. — fruct, rod; 2 produs, rezultat, consecin\[. vit[, s.f. — animal de povar[.

vitioan, ~oan[, adj. — (despre vite) slab, costeliv, pu\intel, u=or ]n greutate; de vitioan — din cauza sl[birii („de n-a=i fi fost de vitioan a=e de iu=or“). vitiona, vitioni, a s[ ~, vb. — a sl[bi, a pierde din greutate. vitionime, s.f. — sl[biciune, sl[bire, pierdere ]n greutate. vitionire, s.f. — sl[bire. vivor, s.n. — vifor, furtun[ de z[pad[; 2 tulburare, r[zmeri\[. voia inimii — entuziasm, ardoare. voie, s.f. — dispozi\ie sufleteasc[; 2 voie, plac; 3 dorin\[, vrere; adv. — dup[ voie — dup[ plac, ]n mod arbitrar; preste voie — f[r[ voie, ]mpotriva voin\ei, ]mpotriva a=tept[rilor; voie desfr`nat[ — silnicie, nedreptate; voie rea — indispozi\ie, triste\e, am[r[ciune; voie slobod[ — libertate; voie vegheat[ — proprie ini\iativ[, proprie voin\[; 2 favoare, protec\ie. voinic, adj. — viguros, puternic. volatilis (lat.) — zbur[toare. volbur[, vorbur[, holbur[, s.f. — furtun[, furtun[ cu v`rtejuri, uragan. volnic, adj. — liber, independent. voroav[, s.f. — cuv`nt, vorb[; 2 cuv`ntare, discurs; 3 discu\ie, conversa\ie; 4 sfat, maxim[; ]ntreag[ voroav[ — vorb[ plin[ de ]n\elepciune; voroav[ poeticeas-

372

Dimitrie Cantemir

c[ — expresie poetic[, metafor[, figur[ de stil; voroav[ a face, loc. vb. — a discuta, a conversa; ]n voroav[ a c[dea, loc. vb. — a intra ]n vorb[, a se angaja ]n discu\ie. vorovaciu, s.m. =i adj. — vorb[re\; 2 vorbitor, orator. vorovi, vb. — a vorbi, a discuta; 2 a judeca, a-=i da p[rerea. vorovitoriu, adj. — vorbitor, vorb[re\. vraciu, s.m. — medic empiric. vraj[, s.f. — vraj[, desc`ntec; 2 ghicire, oracol. vrajb[, s.f. — ceart[, conflict. vr[jitur[, s.f. — minciun[, ]n=elare, am[geal[. vr[jma=, s.m. — du=man; 2 criminal; adj. — du=m[nos, cu ur[; 2 s[lbatic, cumplit, s`ngeros, necru\[tor, ne]ndurat; vr[jma= la inim[ — crud, feroce. vr[jm[=e=te, adv. — du=m[nos, cu ur[; 2 cu cruzime, cu ferocitate; 3 b[rb[te=te, cr`ncen. vr[jm[=iie, s.f. — du=m[nie, conflict; 2 ferocitate, cruzime; 3 asuprire, tiranie. vrednic, adj. — demn, potrivit; 2 harnic, capabil; 3 de n[dejde, folositor; 4 valoros, merituos, demn de a fi remarcat; 5 demn, c[ruia i se cuvine; 6 pasibil, susceptibil de a i se aplica o m[sur[; 7 hot[r`t, intransigent; vrednic nepriietin — du=man hot[r`t.

vredniciie, s.f. — calitate, ]nzestrare, talent, posibilitate; 2 capacitate, ansamlu de ]nsu=iri superioare; 3 demnitate, superioritate (]n opozi\ie cu nevrednicie — inferioritate); 4 vrednicie, h[rnicie, putere de munc[; 5 demnitate social[; 6 fapt[ m[rea\[, deosebit[; 7 calitate, virtute; 8 virtute moral[; 9 merit („nu pu\in[ vredniciie ieste =i pentru nepriietin adev[rul a m[rturisi’’). vreme, s.f. — timp (]n genere); 2 an; 3 anotimp; 4 timp prielnic, oportunitate; vreme de treab[ — moment prielnic, timp potrivit; vremea a afla — a avea prilejul, a g[si momentul, a i se ivi momentul propice; vremea a-i sluji — a-i ajuta ]mprejur[rile; a-i merge lucrurile; vremea a v`na — a urm[ri momentul prielnic; dup[ vreme a ]mbla — a se conforma, a se manifesta ]n func\ie de succesiunea anotimpurilor; f[r[ vreme adv. — inoportun, netrebuitor; ]n toat[ vremea, adv. — oric`nd, permanent; nu preste toat[ vremea, adv. — nu tot timpul; prin mult[ vreme, adv. — mult timp. vreod`n[oar[, adv. — vreodat[, c`ndva. vrere, s.f. — vrere, voin\[, dorin\[ vie. vulturi, vb. — a se comporta ca un vultur.

Istoria ieroglific[. Vol. II

373

Z zaceal[, s.f. — capitol, paragraf, ]nceput de perioad[; 2 verset; 3 punct (]ntr-o conven\ie). zahara (turc.), s.f. — provizii alimentare, hran[ pentru oameni =i vite (]n situa\ie de r[zboi). zapis, s.n. — ]nscris, leg[m`nt ]n scris, act. zare, s.f. — orizont, linia de orizont; zarea soarelui — zorile; zare de foc — lumin[ slab[ de foc ]n dep[rtare. zarv[, s.f. — ceart[, vociferare; 2 dezordine, r[zvr[tire. zavistiie, s.f. — invidie, pizm[; 2 ur[, (din invidie); prin zavistie veche — din ur[ veche; 3 intrig[; 4 ponegrire. zavistnic, s.m. — invidios, pizmuitor; 2 b`rfitor, calomniator. zavistui, vb. — a invidia; 2 a pizmui, a gelozi, a nu l[sa ]n pace; 3 a intriga, a ponegri; 4 a provoca ceart[, ne]n\elegere. z[bav[, s.f. — ]nt`rziere; 2 odihn[. z[b[vi, vb. — a ]nt`rzia; a s[ ~ a-=i petrece timpul, a se delecta, a se odihni. z[lud, adj. — n[uc, nebun. z`minti, vb. — a v`ntura, a tulbura, 2 a amesteca (cu lingura). z[misli, vb. — (despre plante) a ]ncol\i; 2 a r[m`ne ]ns[rcinat[; 3 a produce, a provoca.

z[mislire, s.f. — rodire, ]ns[rcinare. z[stalni\[, s.f. — stavil[ la moar[. z[ticneal[, s.f. — stinghereal[; 2 oprire, barare, ]mpiedicare. z[ticni, vb. — a ]mpiedica, a stingheri, a face greut[\i, a deranja. z[vor, ~oar[, s.n. — z[vor, lac[t; 2 piedici, plase; 3 par, r[zlog, despic[tur[ dintr-un trunchi. zbate, vb. — a dezbate, a discuta; 2 a cerne. zbatere, s.f. — convulsie; 2 mi=care violent[; 3 cernere. zbici, vb. — a usca, a seca. zb`n[i, vb. — a zumz[i, a scoate zgomot din aripi. zdrumica, vb. — a zdrobi, a terciui, a sf[r`ma. zdvor], vb. — a \ine pe cineva la u=[, a l[sa s[ fac[ anticamer[; 3 a sluji, a servi la curtea domneasc[. zelotip, adj. — gelos, invidios. zelotipiie, zilotipie, s.f. — ardoare, dragoste ]nfocat[, p[tima=[; 2 gelozie, invidie; 3 suspectare, suspiciune, presupunere, b[nuial[ (din gelozie). zemberec, s.n. — coard[, v`rtej, sistem de ]ncordare a palestrelor. zephir, s.m. — zefir, v`ntul dinspre apus. zg`rci, a s[ ~, vb. — a se str`nge, a se contracta. zgr[bun\, -i, s.m. — gr[uncior; 2 (la pl.) — asperit[\i, zgrun\uri.

374

Dimitrie Cantemir

zidire, s.f. — crea\ie, lume, natur[ (]n ]n\elesul de produs al crea\iei divine). ziditur[, s.f. — construc\ie, cl[dire. zim\i, s.m. — creneluri; 2 raze (ale soarelui). zizanie, s.f. — neghin[; 2 z`zanie, vrajb[, ceart[. zm[u, zmeu, s.m. — balaur, dragon. zmicea, ~ele, s.f. — ml[di\[, r[muric[, nuia; 2 v`rful cozii. zmult, adj. — smuls, jumulit („pasire zmult[“). zugrav, s.m. — pictor. zugr[val[, s.f. — colorare, zugr[veal[; 2 f[\[rnicie, falsitate; 3 acoperire, t[inuire, inducere ]n eroare.

zugr[vi, vb. — a vopsi, a acoperi ceva cu un strat de vopsea; 2 a picta, a reprezenta, a configura; 3 a da o ]nf[\i=are fals[ lucrurilor, a nu l[sa s[ se vad[ adev[ratele inten\ii din spatele cuvintelor, pentru a induce ]n eroare; a s[ ~ — a se remarca, a se contura, a se distinge. zugr[vit, adj. — pictat; 2 configurat, reprezentat, conturat. zugr[vitor, adj. — nesincer, fals. zugruma, a s[ ~, vb. — a se sp`nzura. zv`n[n[i, vb. — a suna, a face zgomot, a r[suna („de foame de=ert co=ul Lupului cu sunet au zv`n[n[it“).

APRECIERI
Cel ]nt`i istoric… a fost Cantemir, un cap genial, c[ruia niciodat[ nu i-a lipsit puterea de a str[bate prin problemele cele ]ntunecoase ale trecutului. }n Etymologicum Magnum Romaniae, tom IV B., 1898, p. VIII. , }n privirea literar[, dac[ nu =i ]n cea politic[, Dimitrie Cantemir va tr[i c`t ]ns[=i limba. Bogdan PETRICEICU-HASDEU, D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucure=ti, 1965, p. 318. Adev[rata =i cea mai nobil[ curiozitate este aceea care se une=te cu o cald[ iubire pentru scopul cercet[rilor ]ntreprinse. A=a a fost setea de =tiin\[, rev[rsat[ asupra at`tor t[r`muri, a lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la cincizeci de ani cu aceea=i ochi lacomi de a p[trunde tot ceea ce se g[sea ]n raza lor de privire =i gata de a pune ]n c[r\i noi toate alte g`nduri. El a fost ]n aceast[ nesf`r=it[ tinere\e a lui, desigur, un entuziast ]n cel mai curat ]n\eles al cuv`ntului. Nu i-a pl[cut numai de ce v[desc =i descop[r c[r\ile, ]n multe limbi, pe care le-a r[scolit cu degetele ner[bd[toare ale frumoasei m`ini de st[p`nire. Ci asupra fiin\ei omene=ti ]nse=i s-a ]ntins aceast[ patim[ nebiruit[, de care s-a zbuciumat din anii celor dint`i ]ncerc[ri p`n[ ]n clipa c`nd moartea singur[ l-a ]mpiedicat de a merge mai departe. N-are deloc aerul unui savant ve=tejit din pragul ]nsu=i al vie\ii publice acel frumos t`n[r cu profil curat, cu buzele sub\iri umbrite de o fin[ musta\[, cu nasul sau, mai cur`nd, peruca de mod[ apusean[ cu buclele curg`nd pe umeri, pe care-l ]nf[\i=eaz[ portretul lui, de un necunoscut pictor apusean. Juc[ria cu prefacerea ]n dobitoace =i p[s[ri ale fabulei a cunoscu\ilor, prieteni =i du=mani, din jurul s[u, din Istoria ieroglific[ arat[ c[-i pl[cea pe

376

Dimitrie Cantemir

vremea aceea a b[snui asupra istoriei, ]n care era ]nsu=i at`t de intim amestecat, a vremii sale. Cronicile vremii =i un grec ocrotit la curtea domnilor Moldovei ne arat[ pe un om care v[dit cauta s[-=i c`=tige prietenii bune pentru un scop mare, pentru una din acele ]ncerc[ri ce hot[r[sc asupra vie\ii =i asupra unei \[ri ]ntregi. Ca un fiu pentru cei b[tr`ni, ca un frate pentru cei de-o seam[ cu d`nsul, ca un p[rinte pentru cei tineri. Iubirea lui se ]ndreapt[ mai ales c[tre acest tineret, care el ]nsu=i, =i de mult, alerg`nd sub toate steagurile cre=tine, se lupt[, se cere la lucruri noi =i r`vne=te necontenit la ispr[vi extraordinare, la mari vitejii, la lovituri de aventur[. Nicolae IORGA, Sfaturi pe ]ntuneric. Conferin\e la radio, Editura Militar[, Bucure=ti, 1976, p. 73-76. Pentru a ]n\elege Istoria ieroglific[, ]ntrebarea principal[ este motivul pentru care a alc[tuit Dimitrie Cantemir aceast[ scriere =i c[rui scop era h[r[zit[. }n aceast[ carte care arunc[ un v[l poetic =i filozofic asupra realit[\ii ur`te =i triste, autorul a scris ]n ascuns ceea ce nu putea striga ]n gura mare, a notat pentru posteritate ceea ce nu putea spune pentru vremea lui, cel pu\in, pentru cei mai mul\i din vremea lui. Istoria ieroglific[ este o oper[ semnificativ[, se cite=te greu, dar cu folos pentru ]n\elegerea vremilor, a g`ndirii autorului =i a gradului la care ajunseser[ literatura =i g`ndirea rom`neasc[. Autorul a adoptat aceast[ form[ literar[ pentru scrierea lui, deoarece dezv[luia secrete politice =i personale, fapte care ar fi putut fi primejdioase pentru autor dac[ le-ar fi dat ]n vileag ]n chip public. Mai ales c[ aceste fapte ating onoarea unor familii boiere=ti =i domne=ti. Este evident c[ Istoria ieroglific[ a fost o istorie secret[, citit[ sub manta, destinat[ unor oameni de ]ncredere =i… posterit[\ii. Se poate ca unele copii s[ fi circulat f[r[ cheie, l[s`nd pe cititor s[ b[nuiasc[ numai. }n literatura bizantin[ exist[ un caz celebru de asemenea scriere istoric[ secret[. Procopios din Cesarea, dup[ ce scrisese istoria oficial[ a lui Iustinian, a scris =i Istoria secret[, d`nd pe fa\[ scandalurile =i imoralitatea care se ascundea sub str[lucirea de suprafa\[ a acelei domnii. Este sigur c[ Dimitrie Cantemir a cunoscut operele lui Procopios, pe care-l folose=te ]n Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor. Pe de alt[ parte, se =tie c[ ]n Apus, ]n secolul al XVII-lea pamfletul politic ajunsese la forme literare superioare. Dimi-

Istoria ieroglific[. Vol. II

377

trie Cantemir l-a combinat cu o imagina\ie aproape oriental[ de basme, cre`nd un gen literar cu totul inedit. P P PANAITESCU, Dimitrie Cantemir. Via\a =i opera, Editura Academiei . . Rom`ne, Bucure=ti, 1958, p. 75-90. Opera literar[ viabil[ a lui Dimitrie Cantemir este Istoria ieroglific[, adev[rat Roman de Renard rom`nesc, ]ns[ cu scopuri polemice. Metoda de a travesti observa\ia asupra oamenilor ]n figura\ie zoologic[ e de o tradi\ie str[veche =i durabil[ =i l[s`nd la o parte genul fabulistic, ilustrat de Firenzuola, de La Fontaine, ]n 1802, abatele Casti relua, aproape cantemirian, tema ]n Gli animali parlanti. Fraza scriitorului s-a limpezit acum =i dac[ mai p[streaz[ sintaxa ampoloas[ latin[, caden\a de imperfecte ]n care inten\ia rimei persiflatoare e adesea v[dit[, inven\ia verbal[ extraordinar[, portretistica groteasc[ dau istoriei o savoare rar[. Scolasticismul din Divan este aici cultivat cu con=tiin\[ ]n scopuri caricaturale, dup[ procedeul lui Voltaire. Pe Eliodor, scriitorul l-a urmat ]n punerea ]nceputului la mijloc =i a mijlocului la ]nceput. To\i cei care au r[sfoit Istoria ieroglific[ s-au interesat numai de substratul istoric, lu`nd ]n serios ca document fiece punct. Totu=i chiar f[r[ cifru, =i oricine vede c[, f[r[ a dest[inui mult peste ceea ce =tie, romancierul s-a compl[cut ]n fic\iune. *** Cantemir are talent, evident ]n muzica frazei, ]n ideea de a percepe concret figurile simbolice ale constela\iilor. Cronicarii au farmec lingvistic =i dar de povestire, Cantemir e scriitor, creator, aduc`nd idei =i combina\ii. Figura lui, umbrit[ p`n[ azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambi\ios =i blazat, om de lume =i ascet de bibliotec[, intrigant =i solitar, m`nuitor de oameni =i mizantrop, iubitor de Moldova lui dup[ care t`nje=te =i aventurier, c`nt[re\ ]n tambur[, \arigr[dean, academician berlinez, prin\ rus, cronicar rom`n, cunosc[tor a tuturor pl[cerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de’ Medici al nostru. G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent, Funda\ia Regal[ pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, 1941, p. 44, 47. Dac[ nu s-ar cere s[ caracterizez prin anticipa\ie =i ]n chip fabulos figura lui Dimitrie Cantemir, nu a= alege ca simbol nici ]ngerul din alte t[r`muri,

378

Dimitrie Cantemir

nici leul, nici vulturul din lumea noastr[, ci o fiin\[ pe jum[tate real[, pe jum[tate de poveste =i legend[: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai potrivit s[ lege la un loc contururile p[m`nte=ti =i cele nep[m`nte=ti ale apari\iei ce ne preocup[. Interesant e c[ ]n Istoria ieroglific[, oper[ ]n care Cantemir poveste=te ]n form[ alegoric[ ]nt`mpl[rile printre care via\a p`n[ la o anume v`rst[, cu at`tea fund[turi =i ie=iri, l-a amestecat sau l-a ]ncurcat, boierii moldoveni =i munteni figureaz[ sub numiri, unii de dobitoace, al\ii de p[s[ri, =i iar[=i al\ii sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbe=te aici despre corb =i vidr[, despre stru\oc[mil[, leopard =i elefant. Sub aceste numiri se ascund personaje istorice precum Constantin Br`ncoveanu, cutare Duca, cutare Racovi\[… }n fabulos deghizata Istorie ieroglific[, Dimitrie Cantemir ]nsu=i ]=i joac[ rolul sub ]nf[\i=area Inorogului, numele slav, adoptat de cronicarii no=tri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite nedespicate, av`nd un fantastic corn lung, ce izbucne=te drept ]nainte din mijlocul frun\ii, reprezint[ una din pl[smuirile cele mai sugestive ale imagina\iei mitologice. Inorogul, animal de o s[lb[ticie de nedomesticit, dar sublimat totodat[, unealt[ a miraculosului adesea, era ]n literatura medieval[ un simbol al castit[\ii, =i prin deriva\ie apoi =i un animal al puterii spirituale. Via\a lui D. Cantemir e o via\[ la r[scruce de vremuri =i rezum[, prin profilul ei abrupt, prin peripe\iile ce o ]nal\[ =i o sf`=ie, un ansamblu de situa\ii dintre cele mai dramatice ale istoriei noastre. Lucian BLAGA, Izvoare, Editura Minerva, Bucure=ti, p. 141-147. Istoria ieroglific[ poate fi asemuit[ unui roman social prin toat[ acea substructur[, pe care se ]ntemeiaz[ fabula\ia =i care nu e alta dec`t ]ns[=i via\a principatelor, moldovenesc =i muntenesc, ]n decurs de =aptesprezece ani, ]ntre 1688 =i 1705 – cu alte cuvinte ]ntre ]nceputul domniei lui Br`ncoveanu =i cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, Elefantul sau Filul pe ieroglifice=te, =i pe care mezinul nu-l cru\[ defel de s[ge\i din cele mai bune —, via\a politic[ ]n primul r`nd, ale c[rei i\e r[sucite =i ]ncurcate de continue rivalit[\i pentru domnie sunt trase cu brutalitate de la Poart[, din Cetatea Epithimii sau a Poftei, cum ]i spune Cantemir ]n romanul s[u… +i toat[ aceast[ desf[=urare de ]nt`mpl[ri, toat[ aceast[ ]ncruci=are de drumuri, tot acest r[zboi al r`vnelor =i dezam[girilor, toat[ aceast[ g`lceav[ a patimilor, tot acest machiavelism de Fanar, se desf[=oar[ ]ntr-un ritm at`t de viu =i de sus\inut, ]nc`t impresia c[ deschizi, ]n m`n[ cu singurul fir ari-

Istoria ieroglific[. Vol. II

379

adnic al sc[rilor t`lcuitoare, ]n labirintul geometric al unui pasionant roman de aventuri, st[ruie tot timpul. Negre=it: roman social, memorii =i roman de aventuri — Istoria ieroglific[ este toate acestea la un loc, cu precizarea numai c[ ]n modul care toate acestea se realizeaz[ e unul perpetuu alegoric, c[ drumul nu e din cele mai lesnicioase =i c[ multe din p[r\ile str[juite ale acestui castel din basme pot =i trebuie s[ fie for\ate, f[r[ ca dup[ canaturile dense =i enigmatice s[ p`ndeasc[ amenin\[tori ochi de balauri. +i cu aceasta ne ]ntoarcem la arta literar[ a lui Dimitrie Cantemir, la expresia romanului s[u, la timbrul s[u particular, la stilul socotit obscur c`nd nu =i greoi, la toate acele note specifice ce \in de ]ns[=i natura Istoriei ieroglifice. }n ce m[sur[ ]ns[ toat[ aceast[ construc\ie, inaccesibil[ la prima vedere, este, totu=i, ]n ciuda ornamenta\iei prea ]nc[rcate, mai pu\in opera unui alexandrinism steril =i, dimpotriv[, rodul viabil al unui artist hr[nit nu numai la izvoarele celor mai iscusi\i dasc[li ritorice=ti, dar =i la acelea autentic populare, nimic n-ar putea-o mai bine ar[ta dec`t un popas la c`teva din paginile acestei complexe fic\iuni. PERPESSICIUS, Men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor, 1948-1956, ESPLA, Bucure=ti, 1957, p. 286-304. Desigur, cronicarii moldoveni Grigore Ureche =i Miron Costin, sau urma=ul s[u de o genera\ie cu d`nsul, Ioan Neculce, au scris mai limpede ca el =i sau f[cut mai accesibili, lectura lor necer`nd din partea cititorului mijlociu un efort oarecare. Ca Dimitrie Cantemir, cei doi sus-numi\i ]nainta=i au beneficiat de aproximativ aceea=i =coal[ latineasc[, dar nici ei, nici Neculce nu =i-au ]mpletit ]nv[\[turile acesteia cu lecturile baroce ale stilisticii Orientului Apropiat, care =i-a pus pecetea pe fraza =i pe imagina\ia mai ]nv[\atului lor emul. De ce am ascunde-o. Dac[ socotim Istoria ieroglific[, f[r[ exagerare, capodopera scriitorului, ]n plenitudinea talentului s[u la data compunerii ei, trebuie s[ recunoa=tem ]ns[ c[ aceast[ oper[ capital[, monument al imagina\iei =i al expresiei poetice, a primit altoiul unei culturi r[s[ritene, turco-arabo-persane =i c[ peste arborele ]nfipt ]n huma generoas[ a |[rii Moldovei a crescut, ]nf[=ur`ndu-l din toate p[r\ile, vi\a de vie s[lbatic[ a c[rei s[m`n\[ a fost adus[ de v`nturile meleagurilor ]ndep[rtate. Fraza ]ns[=i cu rime interioare, cu verbele la acela=i timp, caden\ate monoton, ]ntr-o arborescen\[ totu=i impresionant[, este str[in[ de geniul limbii noastre, dar lexicul =i sucul acestuia st[ruie cu vitalitate, p[str`ndu-i farmecul. +erban CIOCULESCU, Itinerar critic, vol. II, Editura Eminescu, Bucure=ti 1976, p. 81-87.

380

Dimitrie Cantemir

Istoria ieroglific[ ne ]nf[\i=eaz[ efortul unui mare scriitor, care este =i un mare ]nv[\at, de a da limbii rom`ne o form[ literar[. Prin cultura lui poliglot[ =i cunoa=terea aprofundat[ a limbii rom`ne vorbite, Dimitrie Cantemir a fost pus ]n situa\ia de a cunoa=te =i a m`nui expresii =i cuvinte rare. Dar Cantemir nu este numai un me=ter al cuv`ntului. }n munca sa de scriitor, el a f[cut apel la literaturile occidentale =i orientale, pe care le cuno=tea deopotriv[. Istoria ieroglific[ trebuie deci considerat[ ca o ]ncercare f[cut[ de un om de talent de a crea o limb[ literar[ rom`neasc[ cu un moment mai devreme. A trebuit s[ treac[ mai bine de un veac pentru ca, ]n ]mprejur[ri favorabile, s[ se iveasc[ o pleiad[ de scriitori care, independent de Cantemir, vor relua munca sa =i vor reu=i ]n aceast[ ]ntreprindere. Opera lui Dimitrie Cantemir, cunoscut[ prea t`rziu pentru a fi contribuit ]n mod util la formarea limbii noastre literare, apare, ]n izolarea ei, ca un monument de pre\ al culturii rom`ne=ti din secolul al XVIII-lea. Al. ROSETTI, Buletin =tiin\ific, Sec\iunea de =tiin\a limbii, literatur[ =i art[, tom I, nr. 1-2, 1951, p. 15-23. Sim\i, parcurg`nd scrierile sale — care dep[=esc ]n num[r =i varietate orice alt[ oper[ anterioar[ a vreunui creator rom`n — succesiunea anotimpurilor vie\ii, de la contemplarea lacom[ a lumii, cu orgia de imagini ]n culori pe care o proiecteaz[ ]n oper[, la experien\a oamenilor =i a vie\ii, n[sc`nd satira =i melancolia, apoi ]mplinirea ]n edificii monumentale de vast[ exploatare documentar[, de profund[ g`ndire =i de incisiv[ ironie. Istoria ieroglific[ este o poem[ eroi-comic[ ]n proz[, inspirat[ din adev[rul societ[\ii contemporane, un roman cu t`lc, menit a fi gustat de contemporani ]n felul — s[ zicem — al Bietului Ioanide, dar pe care ast[zi ]l citim pentru pura literatur[ dintr-]nsul, deta=a\i de modelele posibile sau inventate. Scriindu-l, Cantemir, care avea geniul satiric al lui Budai-Deleanu, a dat curs voca\iei sale scriitorice=ti. Opera este f[r[ ]ndoial[ =i un catarsis al am[r[ciunilor =i al veninului acumulat de omul politic contrariat ]n aspira\iile sale, dar adev[rata valoare st[ ]n faptul c[ autorul uit[ de caracterul critic al personajelor, animale, p[s[ri =i pe=ti, l[s`ndu-se furat de lumea fabuloas[ c[reia i-a dat na=tere. George IVA+CU. }n Istoria literaturii rom`ne, Vol. I, Editura +tiin\ific[, Bucure=ti, 1969, p. 243-249.

Istoria ieroglific[. Vol. II

381

Istoria ieroglific[, scris[ la Constantinopol ]n 1705, este opera literar[ cea mai ]nsemnat[ a lui D. Cantemir, roman alegoric cu personaje din lumea animal[ ca Le roman de Renard, =i pamflet politic asemenea Istoriei secrete despre domnia ]mp[ratului Justinian de Procopios din Cesarea. Autorul a ]mprumutat numai un procedeu tehnic din Etiopica lui Eliodor (punerea mijlocului la ]nceput =i a ]nceputului la mijloc), ]n rest servindu-se de decoruri din Halima, de m[=ti din Bestiarii, de parabole populare =i de cuget[ri din Homer, Hora\iu, Hesiod, Sf. Augustin =i Miron Costin. Construc\ia latin[ a frazei, ascunderea eroilor sub nume de animale adesea himerice, ]ncifrarea ]nt`mpl[rilor ]n ieroglife, propor\iile neobi=nuite ale scrierii (edi\ia Academiei trece de peste 400 de pagini) sperie pe cititorul dornic de a p[trunde arcanele fabulei; adev[rul este c[ romanul, complicat din punct de vedere stilistic p`n[ la baroc =i bombasticism, nu dezv[luie prea multe lucruri inedite din via\a autorului =i a contemporanilor s[i. Imagina\ia epic[ e s[rac[, ]n schimb darul de a vedea aspectul grotesc, caricatural, al lucrurilor =i fiin\elor, gustul fic\iunii fantastice sunt, tot at`tea laturi ale talentului lui Dimitrie Cantemir. Tendin\a principal[ a scrierii r[m`ne cea satiric[, =i ]n aceast[ direc\ie scriitorul a ]ndreptat toate mijloacele artistice de care dispunea. Mai mult dec`t un roman cu subiect epic =i caractere, Cantemir a vrut s[ fac[ un pamflet politic pornind de la fapte =i eroi reali, c[rora ochiul s[u le-a dat aparen\e bufone comice. Scriitorul a fost nevoit s[ recurg[ ini\ial la forma alegoric[ pentru a se pune la ad[post de urm[ri =i a oferi o carte cu sensuri, de citit sub manta, numai mai t`rziu dezv[luite prin scar[. Istoria ieroglific[, scris[ la v`rsta de 32 de ani, este opera literar[ cea mai important[ a lui Dimitrie Cantemir =i ]nt`ia crea\ie adev[rat[ din literatura noastr[. Alexandru PIRU, Istoria literaturii rom`ne — Perioada veche, vol I, Editura Didactic[ =i Pedagogic[, Bucure=ti,1970, p. 336-365. Pamflet =i carte de ]n\elepciune, povestire cu prefigura\ii de roman =i reactualizare a scrierilor din genul Fiziologului, Istoria ieroglific[ ]l intereseaz[ pe cititorul de azi pentru bog[\ia ei uimitoare, chem`ndu-l s[ dezlege tainele, pecetluite de un ermetism sur`z[tor, s[-i cuprind[ frumuse\ile, m`ng`iate de inteligen\a ce nu se las[ am[git[, =i s[-i cuprind[ versul uman, asem[n[tor celui din epopeile homerice. Lectura nu e u=oar[, a=a cum autorul =i-a aver-

382

Dimitrie Cantemir

tizat cititorul contemporan cu el; a devenit mai grea pentru noi, mai ales datorit[ faptului c[ nu mai practic[m acela=i gen de lectur[ ca cititorii din vremea Inorogului: ]n locul lecturii intensive, care nu p[r[sea o pagin[ p`n[ nu-i descoperea toate straturile ]n\elesurilor =i felurimea frumuse\ilor, noi practic[m lectura extensiv[, care acumuleaz[ c`t mai multe c[r\i. }n numele acestei practici s-a vorbit despre faptul c[ scrierea principelui s-ar preta la selec\ia soldat[ cu mutilarea ]n cele mai frumoase pagini. Ca =i Divina Comedie, istoria lui Cantemir nu cuprinde pagini frumoase =i pagini ]ngropate de timp; ea formeaz[ un tot. +i de aceea trebuie citit[ ]n clipele de r[gaz, eventual ]n paralel cu cine =tie ce povestire mai diluat[. Dac[ ar fi fost tip[rit[ ]n timpul vie\ii scriitorului, cu siguran\[ c[ mul\i ar fi citit-o pentru a r`de pe seama lui Racovi\[, a lui |ifescu, a Rusete=tilor; dar, nu este mai pu\in sigur, c[ mul\i ar fi parcurs-o pe ]ndelete, relu`nd pove=tile =i ]nv[\`nd pe dinafar[ sentin\ele. Alexandru DU|U, Prefa\[ la Istoria ieroglific[, edi\ia a II-a B. P T. , Edi. tura Minerva, Bucure=ti, 1983, p. XIX. Oper[ de ur[ =i r[zbunare Istoria ieroglific[ ]=i sacrific[ acest caracter pentru a putea vorbi despre om =i nelini=tile lui de todeauna. De la un nivel al s[u, cartea ]nceteaz[ s[ fie numai o istorie ieroglific[; ea devine o istorie a situa\iilor fundamentale. Prin aceasta tocmai Istoria ieroglific[ — departe de a fi o apari\ie surprinz[toare, aproape improbabil[ — poate fi ]nscris[ ]ntr-o tradi\ie a literelor rom`ne=ti, cu str[lucire ilustrat[ de c`teva c[r\i scrise p`n[ la 1705. Ne g`ndim la acele opere av`nd caracter de interoga\ie asupra rosturilor =i =anselor omului, situate pe un segment evolutiv m[rginit, la cel[lalt cap[t, de }nv`\[turile lui Neagoe Basarab. Fiecare dintre ele rezum[ o experien\[ =i o prezen\[ ]n a=a fel ]nc`t s[ c`=tige adeziunea la valorile supreme pe care le proclam[ =i care sunt, ]ntotdeauna, acelea ale vie\ii. Doina CURTIC{PEANU, Melanholia neasemuitului Inorog, Editura Dacia, 1973, p. 16. Dimitrie Cantemir se prezint[ ]n ]nchipuirea noastr[ ca o imagine superioar[ a erudi\iei. Dorin\a lui de a cunoa=te legile universului =i mecanismul vie\ii sociale e uria=[, asociindu-se ]n con=tiin\a noastr[ cu eforturile eroilor de legend[. A=a apare el ]n scrisul s[u, care poart[ semnul ]ndr[znelii. Dar, ]nainte de a fi om erudit, D. Cantemir un om de ac\iune. Fiecare din scrie-

Istoria ieroglific[. Vol. II

383

rile sale se na=te dintr-o confruntare cu realitatea istoric[ a concep\iilor sale despre om =i societate, despre popor =i drepturile lui la libertate. *** Istoria ieroglific[ e o capodoper[ a literaturii rom`ne=ti. Ea ]mbin[ perfect cugetarea senten\ioas[ filosofic[ cu expresia literar[, limbajul logic cu imaginea poetic[, r[m`n`nd o crea\ie aproape irepetabil[ ]n istoria spiritual[ a poporului nostru. *** Este Istoria ieroglific[, cum se sus\ine, un pamflet?… P[rerea aceasta nu poate fi acceptat[, nici sub titlu de tendin\[. Dac[ ne-am orienta la sentin\ele romanului, am putea clasa opera lui Cantemir la genul caracterelor, de felul acelor ale lui Teofrast sau La Bruier. Fragmentele cele mai mari =i mai numeroase ale c[r\ii se ]ncadreaz[ perfect ]n genul dialogurilor. }n sf`r=it, satira, deseori violent[, nu d[ dreptul de a trece aceast[ scriere la pamflete. Termenul cel mai adecvat pentru Istoria ieroglific[ r[m`ne, totu=i, acela vechi de roman satiric, ac\iunea baz`ndu-se pe nara\iune, descriere, dar nu pe discurs. Vasile COROBAN, Dimitrie Cantemir — scriitor umanist, Editura Cartea moldoveneasc[, Chi=in[u, 1973, p. 157, 183, 281.

BIBLIOTECA

+COLARULUI

Dimitrie Cantemir ISTORIA IEROGLIFIC{ Volumul II
Ap[rut: 1998. Coli tipar: 16,80. Coli editoriale: 17,91. GRUPUL EDITORIAL LITERA str. B. P Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova . Editor: Anatol Vidra=cu Redactor: Vasile Malane\chi Corector: Nadina Marciuc Tehnoredactor: Cristina Rusu Operator: Vitalie E=anu Tiparul executat sub comanda nr. 71538 Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35, Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->