Sunteți pe pagina 1din 11

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Convecţia căldurii fără schimbare de fază

Convecţia la mişcarea forţată a fluidului

Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Se consideră o conductă circulară, dreaptă şi netedă, având lungimea mult mai mare decât diametrul interior, prin care circulă un fluid incompresibil cu temperatura mai mică decât cea a peretelui conductei şi ale cărui proprietăţi fizice nu variază cu temperatura. Forţele masice se neglijează.

ă cu temperatura. For ţ ele masice se neglijeaz ă . Fig. 3.2: Schi ţ a

Fig. 3.2: Schiţa conductei circulare

Ipoteze:

l

>> d =

i

2R

∂ρ ∂ ρ

=

z

r

= 0

t f

< t

ρ

,c

p

r

g = 0

,

p

λν≠ ,

;

g

r

f (t)

=

g

z

=

0

Regimul de curgere laminar ( Re < 2300 )

Se consideră curgerea fluidului cu viteză moderată în direcţia axei

) şi variaţia liniară a

conductei (componenta radială a vitezei este nulă,

w

r =

0

presiunii în direcţia de curgere a fluidului,

Variaţia componentei

p = const.

z

axiale a vitezei,

continuitate şi de mişcare.

w

z , se determină din integrarea ecuaţiilor diferenţiale de

Ecuaţia de continuitate:

w r

w

z

+

r

z

= 0

ecua ţ iilor diferen ţ iale de Ecua ţ ia de continuitate : ∂ w r

1

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Deoarece w

r =

0 şi deci

w r = 0 , rezultă:

r

w z

z

= 0

Remarcă: Componenta axială a vitezei,

w

z

, la o distanţă dată faţă de axă

( r = const.

), rămâne constantă pe toată lungimea conductei.

Ecuaţia de mişcare pentru direcţia radială, r :

w

w

r

+

w

r

1

=− ⋅

p

+ ν ⋅

w

r

+

w

r

+

w

r

r

r

 

w

z

r

 

r

 
 

z

 

ρ

r

2

r

 

z

2

 

1

p = 0

p = 0

 
 

ρ

r

r

2 1

2

 

 

+ g

r

Remarcă: Într-o secţiune dată a conductei ( constantă.

z = const.

), presiunea rămâne

p

z

=

ct. =

const.

Ecuaţia de mişcare pentru direcţia axială, z :

w

r

w

z

+

w

z

1

p

=− ⋅

+ ν ⋅

2

w

z

+

1

w

z

+

2

w

z

r

 

w

z

z

1

ρ

z

2

w

r

1

2

w

r

r

 

z

2

 

p

+ ν ⋅

 

z

+

z

= 0

 
 

ρ

z

r

2

 

r

r

 

+ g

z

Remarcă: Componenta axială a vitezei,

w

z , variază numai în raport cu

raza, iar presiunea

p , numai în raport cu axa longitudinală.

Determinarea soluţiei generale a componentei axiale a vitezei

2

d

w

z

+

1

d w

z

1

d p

d r

2

 

r

d r

= ρν ⋅

d z

1

d

d w

z

w

 =

z

:

1

d p

r

d r

r

d r

ρν ⋅

 

d z

: 1 ⋅ d p r d r   r d r   ρν

2

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

d

d r

d w

z

 =

 

1

d p

d r

 

=

d r

1

d

p

ρν ⋅

d z

d r

+

C

r

d r

 

2 ρν ⋅

d

z

r

 

1

 

r

 

=

1

 

d

 

p

2

 

w

z

4 ρν ⋅

 

d

z

r

w z

r

w =

z

d w

z

1

d p

r

2

d r

= ρν ⋅

d z

 

2

1

d

p

r

2

+

C

1

 

2 ρν ⋅

 

d

z

2

+

C

1

ln r

+

C

2

[m/s]

+ C

ln r

1

+

C

2

şi

Soluţia particulară a componentei axiale a vitezei,

C

2 se determină prin impunerea condiţiilor de unicitate:

w

z , şi constantele C

- Condiţia de simetrie:

d la r = 0 → w z = 0 d r d w 1
d
la r = 0 →
w z =
0
d r
d w
1 d p
r
1
z
= ⋅
+
C 1 ⋅
d r
ρν ⋅
d z
2
r
r
= 0

- Condiţia la limită:

la r = R → w 0 z = 1 d p w = ⋅
la r = R → w
0
z =
1
d
p
w
= ⋅
⋅ R
2 +
C
=
z
2
r
= R
4 ρν ⋅
d
z
1
d p
w
=−
z 4 ρν ⋅
d
z

0

(

R

2

r

=

0

= 0

C

1 =

0

C =−

2

1

d

p

4 ρν ⋅

d z

r

2

)

[m/s]

R

2

1

Remarcă: Componenta axială a vitezei într-o secţiune dată are o variaţie parabolică.

Viteza axială maximă are loc în axa conductei:

w

z max

axial ă maxim ă are loc în axa conductei: w z max = w z 1

=

w

z

1 d p = =− ⋅ w zo r = 0 4 ρν ⋅ d
1
d
p
=
=−
w zo
r
= 0
4 ρν ⋅
d
z

3

R

2

[m/s]

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Viteza axială adimensională, axială şi viteza axială maximă:

z , se defineşte ca raportul dintre viteza

w

 

w

w

R

2

r

2

r

2

w

=

z

=

z

=

= −

1

 

z

w

z max

 

w

zo

 

R

2

R

2

[-]

Viteza axială exprimată în funcţie de viteza axială maximă:

w

z

=

w

zo

în func ţ ie de viteza axial ă maxim ă : w z = w ⋅

Fig. 3.3: Distribuţia vitezei axiale

1

r

2

R

2

[m/s]

axiale     1 − r 2 R 2     [m/s]

Fig. 3.4: Variaţia vitezei în funcţie de rază

Caz particular: flux termic unitar la perete este constant

Se consideră că fluxul termic unitar transmis de la peretele conductei la fluidul care circulă prin aceasta este constant pe toată lungimea conductei. Temperatura medie a fluidului într-o secţiune dată, creşte liniar în lungul conductei.

Ipoteze:

q &

p

=

const.

 

 

2 t

t = const. z

;

t

z

2

+ w

= 0

t

2 t

t

1

+

+

2

t

Ecuaţia căldurii:

w

r

z

= a

 

t

2

t

r

+

1

t

z

r

2

t

2

+

1

r

r

t

=

w

z

z

2

t

w

z

z

= a

r

2

r

r

r

2

r

r

a

 

z

4  Ghiaus A.-G.

4

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Determinarea soluţiei generale a temperaturii:

 

1

t   =

w

zo

1

r

2

t

t  =

w

zo

t

⋅ ⋅

 

r

3

⋅∂ r

r

r

r

r

a

R

t

=

2

w

zo

z

t

r

2

r

r

4

r

+ C

a z

r

R

2

 

r

∂ =

t

r

w

zo

a

t

r

z

r

2

3

4R

2

⋅∂ r +

C

1

r

 
 

t =

w

zo

a

z

t

r

2

2

4R

r

4

2

+

C

1

ln r

+

r

C

   

a

w

z

t

4

16 R

r

4

2

1

   

2

 

t =

 

zo

4r

2

+

C

ln r

+

C

 

16a

z

R

2

1

Soluţia particulară a temperaturii şi constantele prin impunerea condiţiilor de unicitate:

C 1

2

şi

C

2 se determină

- Condiţia de simetrie:

∂ t la r = 0 → = 0 ∂ r  3  ∂
t
la r = 0 →
= 0
∂ r
3
∂ t
w
t
r
r
1
zo
=
+
C
1
∂ r
a
z
2
2
r
4R
r
=
0

r

- Condiţia la limită:

la r = R → t = t p  4  ∂ t R
la r = R
→ t
= t
p
4
t
R
w zo
2
t
=
4R
+
C
=
2
r
= R
16a
∂ z
2
R
4
w
∂ t
r
zo
t = t −
p
16a
∂ z
2
R
5

t

p

4r

2

+

=

0

3R

= 0

C =

2

2

C

1 =

0

t

p

[ºC]

3w

zo

t

16a

z

R

2

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Remarcă:

Într-o

secţiune

tranzversală

data

variază cu raza la puterea a patra.

(

z = const.

),

Temperatura minimă va fi în axa conductei:

temperatura

Temperatura

3w ∂ t zo t = t = t = t − ⋅ min o
3w
t
zo
t
= t
=
t
=
t
min
o
p
r
= 0
16a
z
peretelui
exprimată
în
funcţie

conductei are următoarea expresie:

Soluţia

conductei:

particulară

t

a

t = t

p

=

t

o

+

3w

zo

16a

t

z

R

2

temperaturii

în

funcţie

 

w

t

 

r

4

 

o +

zo

4r

2

16a

z

 

R

2

R

2

de

temperatura

în

axa

de

temperatura

în

axa

în axa de temperatura în axa Fig. 3.5: Distribu ţ ia temperaturii Fig. 3.6: Varia ţ

Fig. 3.5: Distribuţia temperaturii

în axa Fig. 3.5: Distribu ţ ia temperaturii Fig. 3.6: Varia ţ ia temperaturii în func

Fig. 3.6: Variaţia temperaturii în funcţie de rază

Determinarea coeficientului de convecţie într-o secţiune dată:

q &

p =− λ ⋅

∂ t ∂ r
t
r

r

= R

= α ⋅

( t

f

t

p

)

α⋅

(

t

p

t

f

)

=λ⋅

∂ t ∂ r
t
r

r

= R

unde

cu următoarea relaţie:

t

f este temperatura medie a fluidului într-o secţiune dată şi se calculează

rela ţ ie: t f este temperatura medie a fluidului într-o sec ţ iune dat ă

6

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

R   4    2  R w ∂ t r r
R
4
2
R
w
∂ t
r
r
zo
2
t
+
4r
w
1
⋅ r ⋅ d r
t
w
r
d r
o
zo
z
16a
∂ z
2
2
R
R
0
0
 
t
=
f =
R
R
2
r
w
r
d r
z
w
⋅ 1 −
⋅ r ⋅ d r
zo
2
0
R
0
7w
∂ t
zo
2
t
=
t
+
⋅ R
f
o
96a
∂ z
3w
t
7w
∂ t
w
zo
2
zo
2
zo
α⋅
t
+
R
t
⋅ R
= λ ⋅
⋅ t ⋅ (8R − 4R)
o
o
16a
z
96a
∂ z
16a
z
7R 
α ⋅
3R
= 4λ
11 ⋅ ⋅ α = 4λ
R
6
6
24
λ
48
λ
α =
=
[W/m 2 ·K]
11
R
11
d
α ⋅
48
d =
Nu
=
= 4,364
λ
11
Remarcă: Criteriul determinant Nusselt este o constantă şi nu depinde de
alte criterii caracteristice.
Regimul de curgere turbulent (
Re > 10
4 )

Curgerea turbulentă este caracterizată de mişcări dezordonate ale particulelor macroscopice de fluid şi poate fi studiată ca o suprapunere a mişcării vârtejurilor sau turbioanelor (mişcare oscilantă sau fluctuantă) peste mişcarea laminară (mişcare constantă sau medie). Viteza locală a fluidului oscilează în timp în jurul unei valori medii.

w = w + w'

[m/s]

unde w este viteza locală instantanee, w este viteza locală medie şi perturbaţia vitezei.

w'

este

local ă instantanee, w este viteza local ă medie ş i perturba ţ ia vitezei. w'

7

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor ş i canalelor Fig. 3.7: Oscila ţ ia în timp

Fig. 3.7: Oscilaţia în timp a vitezei

τ

2

w

d τ

τ

w =

1

τ − τ

2

1

[m/s]

Remarcă: În cazul în care perturbaţia vitezei este nulă pe toată durata analizată, mişcarea devine laminară.

Oscilaţii în timp se manifestă şi în cazul presiunii şi temperaturii.

p = p + p'

τ

2

p

d τ

τ 1 [Pa]

τ − τ

p + p' → τ 2 ∫ p ⋅ d τ τ 1 [Pa] τ −

p =

2

1

unde p este presiunea locală instantanee, p este presiunea locală medie şi este perturbaţia presiunii.

p'

t = t + t'

τ 2

t

d τ

t =

τ 1

τ − τ

2

1

[ºC]

unde t este temperatura locală instantanee, t este temperatura locală medie şi este perturbaţia temperaturii.

t'

Se consideră curgerea fluidului cu viteză mare în direcţia axei conductei

şi variaţia liniară a

(componenta radială a vitezei medii este nulă,

presiunii medii în direcţia de curgere a fluidului,

w

r =

0

)

p = const. p = const.

z Cele două componente ale vitezei instantanee vor fi:

w r

=

w z

w

r

=

+

w '

r

=

w '

r

w

z

+

w '

z

ale vitezei instantanee vor fi: w r = w z w r = + w '

8

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

∂ ∂ w w r z Ecuaţia de continuitate: + = 0 ∂ r ∂
∂ w
w r
z
Ecuaţia de continuitate:
+
= 0
∂ r
∂ z
∂ w '
r
+
(w
+
w
')
=
0
z
z
∂ r
∂ z
w '
∂ w
'
r
z
+
= 0
∂ r
∂ z

Ecuaţia de mişcare pentru direcţia axială, z :

∂ ∂ ( + w ' ) ⋅ ( w + w ' ) +
(
+
w '
)
(
w
+
w
'
)
+
(
w
+
w
'
)
(
w
+ w
'
)=
w r
r
z
z
z
z
z
z
∂ r
∂ z
2
1
 1
∂ 
=− ⋅
(
p + p'
)
+
ν ⋅
r ⋅
(
w
+
w
'
)
+
(
w
z
z
z
ρ
∂ z
r
∂ r
r
2
∂ z
w
'
z
' ⋅
(
w
+
w
'
)
+
(
w
+
w
'
)
=
w r
z
z
z
z
∂ r
∂ z
 1
∂ 
=− 1 ⋅
(
p + p'
)
+
ν
r ⋅
(
w
+ w
'
)
+
z
z
ρ ∂ z
r
∂ r
∂ r
 

+

w

z

'

 

)


2

w

z

'

z

2

 

Integrarea ecuaţiei de mişcare este dificilă. Pe baza cercetărilor experimentale însă, s-a stabilit că, într-o secţiune dată, componenta axială a vitezei medii variază după o funcţie de tip putere.

   r  w = w ⋅  1 −  z zo
  r 
w
=
w
 1
z
zo
R
 

n

 

 

unde valoarea exponentului n este în funcţie de criteriul Reynolds.

n = f (Re)

Tab. 3.1: Valoarea exponentului n

Re

10

4

10

5

10

6

> 2·10 6

n

6

7

8

10

9  Ghiaus A.-G.

9

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Remarcă: Lângă perete se formează un strat subţire de fluid (numit film laminar) în interiorul căruia distribuţia vitezei medii este practic liniară.

ruia distribu ţ ia vitezei medii este practic liniar ă . w r Fig. 3.8: Distribuţia

w

r

Fig. 3.8: Distribuţia vitezei axiale Ecuaţia căldurii: ∂ ∂ ' ⋅ ( t + t'
Fig. 3.8: Distribuţia vitezei axiale
Ecuaţia căldurii:
' ⋅
(
t
+
t'
)
+
(
w
+
w
'
)
(
t
z
z
∂ r
∂ z

+

t'

)

=

+ w ' ) ⋅ ( t z z ∂ r ∂ z + t' )

Fig. 3.9: Variaţia vitezei axiale medii

a

 2  1 ∂  ∂  ∂ ( (  ⋅ r ⋅
2
 1
∂ 
(
(
r ⋅
t + t'
)
+
t + t'
r
∂ r
∂ r
2
∂ z

 

)

 

Integrarea analitică a ecuaţiei diferenţiale a căldurii este dificilă. Pe baza cercetărilor experimentale însă, s-a stabilit că, într-o secţiune dată, temperatura medie variază, ca şi componenta axială a vitezei medii, după o funcţie de tip putere:

t

t

p

=

t

f

t

p

  r  

R

n

t =

t

p

+

(

t

f

t

p

)

Relaţii empirice de calcul

În practica inginerească, coeficientul de convecţie ajutorul criteriului Nusselt:

coeficientul de convec ţ ie ajutorul criteriului Nusselt: α = Nu ⋅ λ l c 10

α =

Nu

λ

l

c

10

[W/m 2 ·K]

  r  

R

n

α se determină cu

Ghiaus A.-G.

Transferul de căldură - Curs

Cap. 3: Curgerea în interiorul conductelor şi canalelor

Pentru determinarea criteriului Nusselt se folosesc ecuaţii criteriale obţinute în formă generală pe baza analogiei Reynolds-Colburn dintre coeficientul de frecare şi cel de transfer de căldură şi în formă particulară pe cale experimentală. Ele se aplică numai în domeniul de valabilitate precizat de autor. Pentru curgerea în interiorul conductelor circulare drepte având suprafaţa peretelui netedă, se pot folosi următoarele relaţii criteriale:

- pentru regimul laminar ( Re < 2300 ):

Nu

= 0,15 Re

0,33

Pr

0,43

(

( Re < 2300 ): Nu = 0,15 ⋅ Re 0,33 ⋅ Pr 0,43 ( ⋅

Pr

Pr

p

)

0,25

⋅ε

l

-pentru regimul turbulent ( Re > 10 4 ):

Nu = 0,023 Re

0,8

Pr

n

(

Re > 10 4 ): Nu = 0,023 ⋅ Re 0,8 ⋅ Pr n ( ⋅

Pr

Pr

p

)

0,25

⋅ε

l

unde n = 0,4 pentru încălzirea fluidului şi n = 0,3 pentru răcirea acestuia.

- Lungimea caracteristică este diametrul interior al conductei.

l

c

= d

i

- Temperatura de referinţă la care se determină proprietăţile fluidului este temperatura medie a acestuia.

t

ref

=

t

f

=

t

f 1

+

t

f 2

2

unde

ieşirea din conductă.

t

f 1

şi sunt temperaturile medii ale fluidului la intrarea, respectiv la

t

f 2

Pr

p

este criteriul Prandtl calculat la temperatura peretelui,

Pr

p

(

= Pr t

p

)

.

este factorul de corecţie care ţine seama de lungimea de stabilizare a

curgerii:

În cazul canalelor şi a conductelor necirculare, lungimea caracteristică este diametrul echivalent termic:

ε

l

ε = f

l

(l
(l

d

i

, Re)

.

l

c

=

d

ech

=

4

S

P

unde

perimetrul secţiunii transversale a zonei în care are loc transferul de căldură.

S

este secţiunea transversală liberă de curgere a fluidului şi

P

este

Observaţie: În cazul conductelor curbate şi/sau având suprafaţa peretelui rugoasă, ecuaţiile criteriale sunt afectată de factori de corecţie corespunzători.

rugoas ă , ecua ţ iile criteriale sunt afectat ă de factori de corec ţ ie

11

Ghiaus A.-G.