4.

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

4.1. Metode de măsurare a mărimilor electrice

Analiza metodelor de măsurare a mărimilor electrice şi magnetice conduce

la următoarea clasificare:

Măsurarea elementelor de circuit

- Elemente de circuit pasive
- rezistenţe
- inductivităţi
- capacităţi
- Elemente de circuit active
- tuburi electronice
- dispozitive semiconductoare

Măsurarea diverşilor parametri ai circuitelor

- măsurarea tensiunii
- măsurarea intensităţii curentului electric
- măsurarea puterii
- măsurarea energiei
- măsurarea factorului de putere
- măsurarea frecvenţei

4.2. Măsurarea elementelor de circuit pasive prin metode de punte

4.2.1. Măsurarea rezistentelor

Puntea de curent continuu este una din cele mai vechi metode de măsurare
cu precizie a rezistenţei.
După modul de lucru punţile pot fi:
- punţi echilibrate
- punţi neechilibrate

Puntea Wheatstone echilibrată

La echilibrul punţii avem prin diagonala de măsurare a acesteia

I CD = I g = 0,

deoarece potenţialele în nodurile C şi D sunt egale (V C = V D ). Atunci tensiunile

U AC = U AD şi U BC = U BD ,

47
din care rezultă că

R1I1 = R2I2 şi RnI1 = RxI2 .

R

Prin împărţirea acestor relaţii se obţine:

R 1 /R n = R 2 /R x
şi se poate scrie
R1Rx = R2Rn
R R R

R x = (R 2 R n ) / R 1
R R

Puntea Wheatstone neechilibrată se utilizează pentru măsurarea unor

variaţii mici ΔR x ale rezistenţei R x faţă de o valoare de echilibru R xo . În general,
R

punţile neechilibrate se utilizează la măsurarea electrică a unei mărimi

neelectrice.
Traductorul rezistiv are valoarea nominală R xo . Puntea este iniţial adusă la
echilibru prin reglarea rezistenţei ajustabile pentru valoarea nominală R xo a
traductorului. Datorită variaţiei mărimii neelectrice de intrare, mărimea de ieşire
a traductorului variază faţă de valoarea nominală cu ±ΔR x , deci puntea se R

dezechilibrează, la ieşirea ei rezultând o tensiune de dezechilibru ±ΔU.

4.2.2. Măsurarea inductivităţilor. Puntea Maxwell-Wien

Condiţia de echilibru a punţii de curent alternativ este:

Z1Zx = Z2Zn
Z = R+jX = Zejφ

48
 Indicator
de nul

Oscilator 1000 Hz

Z 1 ejφ1 . Z x ejφx = Z 2 e jφ2 . Z n e jφn

Z1Zx = Z2Zn
Se ştie că
1
R1
jωC1
Z1 = Z x = R x + jωL x
1
R1 +
jωC1

şi înlocuind în Z 1 Z x = Z 2 Z n se obţine:

1
R1
jωC1
(R x + jωL x ) = (R 2 + R 3 )R n
1
R

R1 +
jωC1

Parametrii bobinei care se măsoară se calculează cu relaţiile:

→ L x = C 1 R n (R 2 + R 3 )
R

→ R x = R n (R 2 + R 3 ) / R 1

49
 4.2.3. Măsurarea capacităţilor. Puntea Sauty

Condiţia de echilibru a punţii se exprimă cu ajutorul următoarei relaţii:

(R 1 + R 2 )[R x + 1 / (jωC x )] = R 3 [R n + 1 / (jωC 1 )]

R

din care rezultă parametrii condensatorului care se măsoară:

→ R x = R 3 R n / (R 1 +R 2 )
R

→ C x = (R 1 +R 2 )*C 1 / R 3

4.3. Măsurarea diverşilor parametri ai circuitelor electrice

4.3.1. Măsurarea tensiunii

Se realizează cu voltmetre care se conectează în paralel cu porţiunea de

circuit la bornele căreia se măsoară tensiunea.

Rv → ∞
R

I v = U/R v → 0
R

Valoarea maximă a tensiunii care se poate măsura cu un dispozitiv de

măsurare al unui aparat electric este:

50
 U 0 = R 0 . I 0max

Extinderea domeniului de măsurare se poate realiza prin trei metode:

- cu ajutorul rezistenţelor adiţionale;
- cu ajutorul divizorului de tensiune;
- cu ajutorul transformatorului de tensiune.

Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul rezistentelor adiţionale

U = U 0 + U ad = R 0 I 0 + R ad I 0 = I 0 (R 0 + R ad )
U0 = R0I0
Prin împărţirea celor două relaţii membru cu membru se obţine:

U / U 0 = I 0 (R 0 + R ad ) / (I 0 R 0 )
R

Se notează U / U0 = nd
şi vom avea
n d = (R 0 + R ad ) / R 0

R 0 + R ad = n d R 0
R R

R ad = R 0 (n d - 1)
R

- Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul divizorului de tensiune

51
 U = (R 1 +R 2 +…+R n ) I

U 1 = (R 2 +R 3 +…+R n ) I

U / U 1 = (R 1 +R 2 +…+R n ) / (R 2 +R 3 +…+R n )

U 1 = U [(R 2 +…+R n ) / (R 1 +…+R n )]

R

- Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatorului de

tensiune

Transformatoarele de tensiune sunt transformatoare destinate reducerii

valorilor tensiunilor în circuitele cu tensiuni nominale peste 100V, la tensiuni
secundare standard de 100V sau 110V. Deoarece în circuitul secundar sunt
conectate circuitele de tensiune ale aparatelor de măsurare a căror impedanţă

52
este mare, regimul transformatoarelor de tensiune este apropiat de regimul de
funcţionare în gol al transformatoarelor de forţă.
Raportul de transformare este dat de relaţia:

K u = U 1 / U 2 = N 1 / N 2 = ct.

4.3.2. Măsurarea intensităţii curentului electric

Măsurarea intensităţii curentului electric se efectuează cu ajutorul

ampermetrelor, care se conectează în serie cu elementul de circuit prin care se
măsoară curentul. Ampermetrele utilizate pot fi aparate electrice indicatoare,
aparate de măsurat electronice, aparate de măsurat numerice.

RA → 0
R

R A ~ 0.01 Ω
R

Un exemplu de conectare greşită în montaj a unui ampermetru este

următorul:

R A → 0 deci I 1 creşte spre valori foarte mari

R

I = I 1 +I 2

I = U / (R A //R) ~ U / R A

Curentul I are intensitatea de valoare foarte mare, care va distruge ampermetrul.

Exemplu numeric: U = 220V R A = 0,01ΩR

I = U / R A = 220V / 0,01Ω = 22000A (scurtcircuit)

53
 Extinderea domeniului de măsurare în curent continuu se efectuează cu
ajutorul şuntului ampermetrelor, care se conectează în paralel cu dispozitivul de
măsurare.

I / I0 = ns → I0 = I / ns

I s = I - I 0 = I - I / n s = (n s - 1) I / n s

R0I0 = RsIs
R

R 0 I / n s = R s (n s - 1) I / n s
R

R s = R 0 / (n s - 1)
R

Extinderea domeniului de măsurare în curent alternativ se efectuează cu

transformatoare de intensitate (într-o mai mică măsură se utilizează de asemenea
şuntul).
Principiul de funcţionare al acestor transformatoare este asemănător cu cel
al transformatoarelor de forţă. Atunci când transformatorul de intensitate
funcţionează în regim normal, din punctul de vedere al impedanţei din circuitul
secundar funcţionarea este asemănătoare cu funcţionarea transformatoarelor de
forţă în regim de scurtcircuit.

Deoarece R A → 0 , curentul I 2 va avea valori foarte mari.

54
 Marcarea bornelor transformatoarelor de curent
Bornele primare sunt marcate cu K şi cu L (sau P 1 şi P 2 ), iar bornele
secundare sunt marcate cu k şi l (sau S 1 şi S 2 ).
Borna K, sau P 1 se leagă spre sursă (este o borna de intrare), iar borna k,
sau S 1 se leagă la bornele polarizate ale aparatelor de măsurat (wattmetre,
contoare).

4.3.3. Măsurarea puterii

A. Măsurarea puterii în circuite de curent continuu
În curent continuu măsurarea se bazează pe expresia puterii consumate
într-o sarcină rezistivă R, parcursă de curentul I şi având la borne tensiunea U:

P = UI

Măsurarea puterii în curent continuu se poate efectua pe cale indirectă cu

ajutorul voltmetrului şi ampermetrului sau pe cale directă utilizând wattmetrul.
a) Metoda voltmetrului şi ampermetrului este o metodă indirectă de
măsurare care se utilizează în variantele amonte sau aval, în cazul când
rezistenţa de sarcină R este necunoscută.
I ra
A
I

U V rv UR R

În schema montajului amonte ampermetrul A măsoară corect curentul

prin consumatorul R, dar voltmetrul V măsoară căderea de tensiune pe rezistenţa
de sarcină şi cea de pe ampermetru şi cea a cordoanelor de legătură şi
contactelor.
Se poate scrie relaţia

U = IR +I (r a + r f ),

în care r a este rezistenţa internă a ampermetrului, iar r f este rezistenţa

cordoanelor de legătură şi a contactelor electrice.
Puterea absorbită de consumatorul R se poate exprima prin relaţia

P = I2R ,

55
iar din produsul indicaţiilor celor două instrumente se obţine

UI = P’ = P + I2 (r a + r f ) ,

ceea ce reprezintă rezultatul necorectat al măsurării indirecte. Există deci o

eroare sistematică absolută de metodă ΔP s ’ , care se calculează cu relaţia

ΔP s ’ = P’ – P = I2 (r a + r f ) .

Corecţia care trebuie adăugată rezultatului este:

C’ = - ΔP s ’ = - I2 (r a + r f )

Eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

ΔPs' ra + r f
δ s' = ⋅ 100 = ⋅ 100
P R

În schema montajului aval voltmetrul măsoară tensiunea la bornele

consumatorului R, în timp ce ampermetrul A măsoară curentul I care cuprinde
pe lângă curentul prin consumator şi pe cel prin voltmetru.
I ra
A IV
IR

U R U V rv

Se poate scrie:
U U
I = I R + IV = +
R rv

unde r v este rezistenţa internă a voltmetrului.

Dacă puterea absorbită de consumator este
U2
P=
R
şi produsul indicaţiilor voltmetrului şi ampermetrului este puterea absorbită de
montaj
P” = UI ,

56
atunci rezultă că:
U2 U2
P = UI − = P"−
rv rv

Eroarea sistematică absolută de metodă este

U2
ΔPs" = P"− P =
rv

sau corecţia ce trebuie adăugată rezultatului necorectat P”=UI pentru a se obţine

rezultatul corectat este
" U2
C" = −ΔPS = −
rv
Eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este

ΔPs" R
δ s" = ⋅ 100 = ⋅ 100
P rv
b) Metoda wattmetrului este o metodă directă de măsurare care are
avantajele citirii directe a puterii consumatorului şi a preciziei mai ridicate. Şi la
această metodă de măsurare există două posibilităţi de aşezare a aparatelor în
schemă: a – montajul amonte, b – montajul aval.

a) b)

În continuare se vor aplica raţionamente identice cu cele prezentate la

metoda voltmetrului şi ampermetrului, pentru montajele amonte şi aval.
• În schema din figura a) (montajul amonte):

P w ’ = I2R + I2 (r wa + r a + r f ) = P + I2 (r wa + r a + r f )

unde r wa este rezistenţa bobinei de curent a wattmetrului, sau

P = P w ’ – I2(r wa + r a + r f )

57
 Eroarea sistematică absolută de metodă este:

ΔP s ’ = P w ’ – P = I2 (r wa + r a + r f )

şi eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

ΔPs' (r + r + r )
δs =
'
⋅ 100 = wa a f ⋅ 100
P R
• În schema din fig. 6.3. b) (montajul aval):

U2 U2 U2 U2 U2
Pw" = + + =P+ +
R rwv rv rwv rv

în care r wv este rezistenţa bobinei de tensiune a wattmetrului. Se mai poate scrie

şi astfel:
" U2 U2
Pw − P = + .
rwv rv

Deci eroarea sistematică absolută de metodă este:

U2 U2
ΔPs" = Pw" − P = +
rwv rv

şi eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

ΔPs" ⎛ R R⎞
δ =
"
s ⋅ 100 = ⎜⎜ + ⎟⎟ ⋅ 100 .
P ⎝ rwv rv ⎠

B. Măsurarea puterii active în circuite de curent alternativ monofazat

Deşi există mai multe posibilităţi de măsurare a puterii, cea mai răspândită
se referă la utilizarea wattmetrului ca în schemele de montaj din figură.

a) b)

58
 În schema din figura a), (montajul amonte al circuitului de tensiune al
wattmetrului faţă de cel de curent), se poate scrie:

P w ’ = I2R + I2(r wa + r a ) = P + I2 (r wa + r a ) .

În relaţie, curentul I este măsurat de ampermetru şi P este puterea activă

absorbită de consumatorul Z, a cărui rezistenţă echivalentă în curent alternativ
este R.
Deci:
P = P w ’ – I2(r wa + r a )

Eroarea sistematică absolută de metodă este

ΔP s ’ = P w ’ – P = I2(r wa + r a )

şi eroarea sistematică relativă procentuală este

ΔPs' r +r
δ =
'
s ⋅ 100 = wa a ⋅ 100 .
P R

Se abordează similar montajul aval din figura b), în care wattmetrul

măsoară puterea activă

U2 U2 U2 U2 U2 U2 U2
Pw" = P+ + 2
=I R+ + = 2 R+ + .
rwv rv rwv rv Z rwv rv

U este tensiunea măsurată de voltmetru şi P este puterea activă absorbită de

consumatorul de impedanţă Z a cărui rezistenţă echivalentă curent alternativ este
R.
Deci se poate scrie
" U2 U2
P = Pw − −
rwv rv

Eroarea sistematică absolută de metodă este

U2 U2
ΔPs" = Pw" − P = +
rwv rv

şi eroarea sistematică procentuală relativă este

59
 ΔPs" Z2 ⎛ 1 1⎞
δ s" = ⋅ 100 = ⎜⎜ + ⎟⎟ ⋅ 100 .
P R ⎝ rwv rv ⎠

C. Măsurarea puterii active în curent alternativ trifazat pentru

sarcini neechilibrate
C1. Cu fir neutru
Metoda celor trei wattmetre

Puterea aparentă S = P + jP r
Triunghiul puterilor

S
Pr
ϕ
P

Schema electrică folosită în metoda celor trei wattmetre este următoarea:

*
L1 I1 * P1

* R eceptor
L2 I2 * P2
t r if a z a t
n e e c h ilib r a t
U 10 *
L3 I3 * P3
U 20

U 30
R ad R ad R ad

N (0 )

60
 Diagrama fazorială
U 30

I3

ϕ U 10
I1
ϕ

I2

U 20

Puterea activă absorbită de receptorul trifazat se calculează cu relaţia

P = P 1 + P 2 + P 3 = U 10 I 1 cosφ + U 20 I 2 cosφ + U 30 I 3 cosφ

Observaţie: Măsurarea puterii reactive se realizează cu ajutorul

varmetrelor. Varmetrul are aceeasi constructive ca si wattmetrul dar, in locul
rezistentelor aditionale R ad , se monteaza bobine. Puterea reactivă se calculează
cu relaţia
P r = P r1 + P r2 + P r3

C2. Fără fir neutru

P = P 1 + P 2 +P 3

*
L1 I1 * P1

* R eceptor
L2 I2 * P2
t r if a z a t
n e e c h ilib r a t
L3 *
I3 * P3

R ad R ad R ad

61
 D. Măsurarea puterii active în curent alternativ trifazat pentru
sarcini echilibrate
D1. Cu fir neutru

P = 3 Pf = 3 P1

L1 * P1

Rad
N

L2

L3

D2. Fara fir neutru

*
L1 * P1

L2 Receptor
trifazat
neechilibrat
L3

R ad R ad R ad

4.3.4 Măsurarea energiei electrice

Prin definiţie, energia electrică este integrala puterii electrice consumate

într-un anumit interval de timp.

- Energia activă: W=
- Energia reactiva: W r = r dt

62
 Aparatele construite pentru măsurarea energiei electrice au unul sau mai
multe sisteme active care produc cuplul activ proporţional cu puterea activă sau
reactivă şi un dispozitiv integrator care să efectueze integrarea acestor mărimi.
Se deosebesc contoare de energie activă şi contoare de energie reactivă.
După principiul de funcţionare, se deosebesc:
- contoare electrodinamice,
- contoare de inducţie,
- contoare magneto-electrice.
În circuitele de curent continuu se utilizează contoarele de tip
electrodinamic.
Pentru măsurarea energiei active în circuitele de c.a. se utilizează exclusiv
contoare de inducţie.
La aparatele de inducţie cu fluxuri multiple s-a demonstrat ca valoarea
cuplului activ este dată de relaţia:

M a = K 1 I 1 I 2 sin Ψ = K 1 I 1 I 2 (sin90°- = K 1 I 1 I 2 cos

Daca I 1 = I si I 2 =U/R , atunci cuplul activ

M a = K 1 I(U/R)cos = K 2 UIcos = K2P

Cuplul rezistent: M r = - K f n (n este turaţia discului)

Echilibrul cuplurilor
Ma = Mr
conduce la relaţia

K 2 P = K f n,
de unde puterea
P = (K f / K 2 ) n = C n.

Energia electrică:

W= = =C ,

unde N este numărul de rotaţii ale discului şi C este constanta contorului.

La contorul casnic monofazat C = 480 rot/kWh.

Montajele utilizate pentru contorul de energie electrică depind de valorile

tensiunii şi ale curentului :

1. I ≤ 20A U ≤ 1000V montaj direct

63
 2. I > 20A U ≤ 1000V montaj semidirect (se utilizează transformatoare
de intensitate)
3. I ≤ 20A U > 1000V montaj semidirect (se utilizează transformatoare
de tensiune)
4. I > 20A U > 1000V montaj indirect (se utilizează transformatoare de
intensitate şi transformatoare de tensiune)

Schemele electrice de montare a contorului de energie într-un circuit

monofazat sunt următoarele:

MONTAJ DIRECT
MONTAJ INDIRECT

L
N

u v
k l
U V K L
L
N

64