Sunteți pe pagina 1din 18

4. MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

  • 4.1. Metode de măsurare a mărimilor electrice

Analiza metodelor de măsurare a mărimilor electrice şi magnetice conduce la următoarea clasificare:

Măsurarea elementelor de circuit

  • - Elemente de circuit pasive

    • - rezistenţe

    • - inductivităţi

    • - capacităţi

  • - Elemente de circuit active

    • - tuburi electronice

    • - dispozitive semiconductoare

  • Măsurarea diverşilor parametri ai circuitelor

    • - măsurarea tensiunii

    • - măsurarea intensităţii curentului electric

    • - măsurarea puterii

    • - măsurarea energiei

    • - măsurarea factorului de putere

    • - măsurarea frecvenţei

    • 4.2. Măsurarea elementelor de circuit pasive prin metode de punte

    4.2.1. Măsurarea rezistentelor

    Puntea de curent continuu este una din cele mai vechi metode de măsurare cu precizie a rezistenţei. După modul de lucru punţile pot fi:

    • - punţi echilibrate

    • - punţi neechilibrate

    Puntea Wheatstone echilibrată La echilibrul punţii avem prin diagonala de măsurare a acesteia

    I CD = I g = 0,

    deoarece potenţialele în nodurile C şi D sunt egale (V C = V D ). Atunci tensiunile

    U AC = U AD

    şi

    U BC = U BD ,

    47

    din care rezultă că

    R 1 I 1 = R 2 I 2 şi RR n I 1 = R
    R 1 I 1 = R 2 I 2
    şi RR n I 1 = R x I
    .
    2

    Prin împărţirea acestor relaţii se obţine:

    şi se poate scrie

    R 1 /R n = R 2 /R x

    RR 1 R R

    x

    = R 2 RR n

    RR x = (R 2 R R

    n

    ) / R 1

    Puntea Wheatstone neechilibrată se utilizează pentru măsurarea unor variaţii mici ΔRR x ale rezistenţei R x faţă de o valoare de echilibru R xo . În general, punţile neechilibrate se utilizează la măsurarea electrică a unei mărimi neelectrice. Traductorul rezistiv are valoarea nominală R xo . Puntea este iniţial adusă la echilibru prin reglarea rezistenţei ajustabile pentru valoarea nominală R xo a traductorului. Datorită variaţiei mărimii neelectrice de intrare, mărimea de ieşire a traductorului variază faţă de valoarea nominală cu ±ΔRR x , deci puntea se dezechilibrează, la ieşirea ei rezultând o tensiune de dezechilibru ±ΔU.

    4.2.2. Măsurarea inductivităţilor. Puntea Maxwell-Wien

    Condiţia de echilibru a punţii de curent alternativ este:

    Z 1 Z x = Z 2 Z n Z = R+jX = Ze jφ

    48

    Indicator de nul Oscilator 1000 Hz e jφn Z 1 e jφ1 . Z x e
    Indicator
    de nul
    Oscilator 1000 Hz
    e jφn
    Z 1 e jφ1 . Z x e jφx = Z 2 e jφ2 . Z n

    Se ştie că

    Z 1 Z x = Z 2 Z n

    1

    R

    1

    j

    C

    ω

    1

    Z

    1

    =

    • 1 Z x = R x + jωL x

    R

    +

    • 1 C şi înlocuind în Z 1 Z x = Z 2 Z n se obţine:

    j

    ω

    1

    1

    R

    1

    j

    C

    ω

    1

    • 1 (RR x + jωL x ) = (R 2 + R 3 )R n

    R

    +

    • 1 C Parametrii bobinei care se măsoară se calculează cu relaţiile:

    j

    ω

    1

    L x

    = C 1 RR n (R 2 + R 3 )

    R x = R n (R 2 + R 3 ) / R 1

    49

    4.2.3. Măsurarea capacităţilor. Puntea Sauty

    4.2.3. M ă surarea capacit ăţ ilor. Puntea Sauty Condi ţ ia de echilibru a pun

    Condiţia de echilibru a punţii se exprimă cu ajutorul următoarei relaţii:

    (RR 1 + R 2 )[R x + 1 / (jωC x )] = R 3 [R n + 1 / (jωC 1 )]

    din care rezultă parametrii condensatorului care se măsoară:

    R x =

    R 3 RR n / (R 1 +R 2 )

    C x = (R 1 +R 2 )*C 1 / R 3

    4.3. Măsurarea diverşilor parametri ai circuitelor electrice 4.3.1. Măsurarea tensiunii

    Se realizează cu voltmetre care se conectează în paralel cu porţiunea de circuit la bornele căreia se măsoară tensiunea.

    4.2.3. M ă surarea capacit ăţ ilor. Puntea Sauty Condi ţ ia de echilibru a pun

    RR v → ∞ I v = U/RR v 0

    Valoarea maximă a tensiunii care se poate măsura cu un dispozitiv de măsurare al unui aparat electric este:

    50

    U 0 = R 0

    . I 0max

    U 0 = R 0 . I 0max Extinderea domeniului de m ă surare se poate

    Extinderea domeniului de măsurare se poate realiza prin trei metode:

    • - cu ajutorul rezistenţelor adiţionale;

    • - cu ajutorul divizorului de tensiune;

    • - cu ajutorul transformatorului de tensiune.

    Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul rezistentelor adiţionale

    U 0 = R 0 . I 0max Extinderea domeniului de m ă surare se poate

    U = U 0 + U ad = R 0 I 0 + R ad I 0 = I 0 (R 0 + R ad ) U 0 = R 0 I 0 Prin împărţirea celor două relaţii membru cu membru se obţine:

    U / U 0 = I 0 (R 0 + R ad ) / (I 0 RR 0 )

    Se notează şi vom avea

    U / U 0 = n d

    n d =

    (R 0 + R ad ) / R 0

    RR 0 + R ad = n d R

    R

    0

    RR ad = R 0 (n d - 1)

    - Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul divizorului de tensiune

    51

    U = (R +R +…+R ) I U = (R +R +…+R ) I U /

    U = (R 1 +R 2 +…+R n ) I

    U 1 = (R 2 +R 3 +…+R n ) I

    U / U 1 = (R 1 +R 2 +…+R n ) / (R 2 +R 3 +…+R n )

    U 1 = U [(RR 2 +…+R n ) / (R 1 +…+R n )]

    • - Extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatorului de tensiune

    U = (R +R +…+R ) I U = (R +R +…+R ) I U /

    Transformatoarele de tensiune sunt transformatoare destinate reducerii valorilor tensiunilor în circuitele cu tensiuni nominale peste 100V, la tensiuni secundare standard de 100V sau 110V. Deoarece în circuitul secundar sunt conectate circuitele de tensiune ale aparatelor de măsurare a căror impedanţă

    52

    este mare, regimul transformatoarelor de tensiune este apropiat de regimul de funcţionare în gol al transformatoarelor de forţă. Raportul de transformare este dat de relaţia:

    K u = U 1 / U 2 = N 1 / N 2 = ct.

    4.3.2. Măsurarea intensităţii curentului electric

    Măsurarea intensităţii curentului electric se efectuează cu ajutorul ampermetrelor, care se conectează în serie cu elementul de circuit prin care se măsoară curentul. Ampermetrele utilizate pot fi aparate electrice indicatoare, aparate de măsurat electronice, aparate de măsurat numerice.

    este mare, regimul transformatoarelor de tensiune este apropiat de regimul de func ţ ionare în gol

    RR A 0 RR A ~ 0.01

    Un exemplu de conectare greşită în următorul:

    montaj a unui ampermetru este

    este mare, regimul transformatoarelor de tensiune este apropiat de regimul de func ţ ionare în gol

    RR A 0 deci I 1 creşte spre valori foarte mari

    • I = I 1 +I 2

    I = U / (R A //R) ~ U / R A

    Curentul I are intensitatea de valoare foarte mare, care va distruge ampermetrul.

    Exemplu numeric: U = 220V

    RR A = 0,01

    I = U / R A = 220V / 0,01= 22000A (scurtcircuit)

    53

    Extinderea domeniului de măsurare în curent continuu se efectuează cu ajutorul şuntului ampermetrelor, care se conectează în paralel cu dispozitivul de măsurare.

    I / I 0 = n s → I 0 = I / n s
    I
    / I 0 = n s
    I 0 = I / n s

    I s = I - I 0 = I - I / n s = (n s - 1) I / n s

    RR 0 I 0 = R s I s

    RR 0 I / n s = R s (n s - 1) I / n s

    RR s = R 0 / (n s - 1)

    Extinderea domeniului de măsurare în curent alternativ se efectuează cu transformatoare de intensitate (într-o mai mică măsură se utilizează de asemenea şuntul). Principiul de funcţionare al acestor transformatoare este asemănător cu cel al transformatoarelor de forţă. Atunci când transformatorul de intensitate funcţionează în regim normal, din punctul de vedere al impedanţei din circuitul secundar funcţionarea este asemănătoare cu funcţionarea transformatoarelor de forţă în regim de scurtcircuit.

    Extinderea domeniului de m ă surare în curent continuu se efectueaz ă cu ajutorul ş untului

    Deoarece R A 0 , curentul I 2 va avea valori foarte mari.

    54

    Marcarea bornelor transformatoarelor de curent

    Bornele primare sunt marcate cu K

    şi cu L (sau P 1

    şi P 2 ), iar bornele

    secundare sunt marcate cu k şi l (sau S 1 şi S 2 ). Borna K, sau P 1 se leagă spre sursă (este o borna de intrare), iar borna k, sau S 1 se leagă la bornele polarizate ale aparatelor de măsurat (wattmetre, contoare).

    4.3.3. Măsurarea puterii A. Măsurarea puterii în circuite de curent continuu În curent continuu măsurarea se bazează pe expresia puterii consumate într-o sarcină rezistivă R, parcursă de curentul I şi având la borne tensiunea U:

    P = UI

    Măsurarea puterii în curent continuu se poate efectua pe cale indirectă cu ajutorul voltmetrului şi ampermetrului sau pe cale directă utilizând wattmetrul. a) Metoda voltmetrului şi ampermetrului este o metodă indirectă de măsurare care se utilizează în variantele amonte sau aval, în cazul când rezistenţa de sarcină R este necunoscută.

    I r a A I U V r v U R R
    I
    r a
    A
    I
    U
    V
    r v
    U R
    R

    În schema montajului amonte ampermetrul A măsoară corect curentul prin consumatorul R, dar voltmetrul V măsoară căderea de tensiune pe rezistenţa de sarcină şi cea de pe ampermetru şi cea a cordoanelor de legătură şi contactelor. Se poate scrie relaţia

    U = IR +I (r a + r f ),

    în care r a este rezistenţa internă a ampermetrului, iar r f este rezistenţa cordoanelor de legătură şi a contactelor electrice. Puterea absorbită de consumatorul R se poate exprima prin relaţia

    P = I 2 R ,

    55

    iar din produsul indicaţiilor celor două instrumente se obţine

    UI = P’ = P + I 2 (r a + r f ) ,

    ceea ce reprezintă rezultatul necorectat al măsurării indirecte. Există deci o eroare sistematică absolută de metodă ΔP s ’ , care se calculează cu relaţia

    ΔP s ’ = P’ – P = I 2 (r a + r f ) .

    Corecţia care trebuie adăugată rezultatului este:

    C’ = - ΔP s ’ = - I 2 (r a + r f )

    Eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

    '

    δ

    s

    =

    '

    Δ P

    s

    P

    100

    =

    r a
    r
    a

    + r

    f

    R

    100

    În schema montajului aval voltmetrul măsoar ă tensiunea la bornele consumatorului R, în timp ce ampermetrul A măsoară curentul I care cuprinde pe lângă curentul prin consumator şi pe cel prin voltmetru.

    U

    Se poate scrie:

    I r a A I I V R R U V U U I = I
    I
    r a
    A
    I
    I V
    R
    R
    U
    V
    U
    U
    I = I + I =
    +
    R
    V
    R
    r
    v

    r v

    unde r v este rezistenţa internă a voltmetrului. Dacă puterea absorbită de consumator este

    P =

    U

    2

    R şi produsul indicaţiilor voltmetrului şi ampermetrului este puterea absorbită de montaj P” = UI ,

    56

    atunci rezultă că:

    P = UI

    U

    2

    =

    P"

    U

    2

    r

    v

    r

    v

    Eroarea sistematică absolută de metodă este

     

    "

    Δ

    P

    s

    = P "

    P

    =

    U

    2

    r

    v

    sau corecţia ce trebuie adăugată rezultatului necorectat P”=UI pentru a se obţine rezultatul corectat este

    "

    C" = − ΔP = −

    S

    U

    2

    r

    v

    Eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este

    "

    δ

    s

    =

    "

    Δ

    P

    s

    P

    100

    =

    R

    100

    r

    v

    b) Metoda wattmetrului este o metodă directă de măsurare care are avantajele citirii directe a puterii consumatorului şi a preciziei mai ridicate. Şi la această metodă de măsurare există două posibilităţi de aşezare a aparatelor în schemă: a – montajul amonte, b – montajul aval.

    a) b)
    a)
    b)

    În continuare se vor aplica raţionamente identice cu cele prezentate la metoda voltmetrului şi ampermetrului, pentru montajele amonte şi aval. În schema din figura a) (montajul amonte):

    P w ’ = I 2 R + I 2 (r wa + r a + r f ) = P + I 2 (r wa + r a + r f )

    unde r wa este rezistenţa bobinei de curent a wattmetrului, sau

    P = P w ’ – I 2 (r wa + r a + r f )

    57

    Eroarea sistematică absolută de metodă este:

    ΔP s ’ = P w ’ – P = I 2 (r wa + r a + r f )

    şi eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

    '

    δ

    s

    '

    Δ P s

    =

    P

    100

    =

    (r

    wa

    +

    r

    a

    +

    r )

    f

    R

    100

    În schema din fig. 6.3. b) (montajul aval):

    "

    P

    w

    =

    U

    2

    R

    +

    U

    2

    +

    U

    2

    r

    wv

    r v
    r
    v

    =

    P

    +

    U

    2

    +

    U

    2

    r

    wv

    r

    v

    în care r wv este rezistenţa bobinei de tensiune a wattmetrului. Se mai poate scrie

    şi astfel:

    "

    P

    w

    P

    U

    2

    =

    +

    U

    2

    r

    wv

    r v
    r
    v

    .

    Deci eroarea sistematică absolută de metodă este:

    "

    Δ

    P

    s

    =

    "

    P

    w

    P

    U

    2

    =

    +

    U

    2

    r

    wv

    r

    v

    şi eroarea sistematică relativă procentuală de metodă este:

    "

    δ

    s

    =

    "

    Δ P

    s

    P

    100

    =

    ⎛ ⎜ ⎜ ⎝

    R

    r R ⎞ ⎟ ⎟ ⎠

    v

    r

    wv

    +

    100

    .

    B. Măsurarea puterii active în circuite de curent alternativ monofazat

    Deşi există mai multe posibilităţi de măsurare a puterii, cea mai răspândită

    se referă la utilizarea wattmetrului ca în schemele de montaj din figură.

    a) b)
    a)
    b)

    58

    În schema din figura a), (montajul amonte al circuitului de tensiune al

    wattmetrului faţă de cel de curent), se poate scrie:

    P w ’ = I 2 R + I 2 (r wa + r a ) = P + I 2 (r wa + r a ) .

    În relaţie, curentul I este măsurat de ampermetru şi P este puterea activă

    absorbită de consumatorul Z, a cărui rezistenţă echivalentă în curent alternativ

    este R.

    Deci:

    P = P w ’ – I 2 (r wa + r a )

    Eroarea sistematică absolută de metodă este

    ΔP s ’ = P w ’ – P = I 2 (r wa + r a )

    şi eroarea sistematică relativă procentuală este

    '

    δ

    s

    '

    Δ P s

    =

    P

    100

    =

    r

    wa

    + r

    a

    R

    100

    .

    Se abordează similar montajul aval din figura b), în care wattmetrul

    măsoară puterea activă

    2 2 2 2 2 2 2 U U U U U U U " 2
    2
    2
    2
    2
    2
    2
    2
    U
    U
    U
    U
    U
    U
    U
    "
    2
    P
    =
    P
    +
    +
    =
    I
    R
    +
    +
    =
    R
    +
    +
    .
    w
    2
    r
    r
    r
    r
    Z
    r
    r
    wv
    v
    wv
    v
    wv
    v
    U este tensiunea măsurată de voltmetru şi P este puterea activă absorbită de
    consumatorul de impedanţă Z a cărui rezistenţă echivalentă curent alternativ este
    R.
    Deci se poate scrie
    2
    2
    U
    U
    "
    P = P
    w
    r
    r
    wv
    v
    Eroarea sistematică absolută de metodă este
    2
    2
    U
    U
    "
    "
    ΔP = P − P =
    +
    s
    w
    r
    r
    wv
    v

    şi eroarea sistematică procentuală relativă este

    59

    "

    δ

    s

    =

    "

    Δ P

    s

    P

    100

    =

    Z

    2

    ⎛ ⎜ ⎜ ⎝

    1

    1 ⎟ ⎟ ⎞ ⋅ 100

    r v
    r
    v

    R

    r

    wv

    +

    .

    C. Măsurarea puterii active în curent alternativ trifazat pentru

    sarcini neechilibrate

    C1. Cu fir neutru

    Metoda celor trei wattmetre

    Puterea aparentă S = P + jP r

    Triunghiul puterilor

    S ϕ P
    S
    ϕ
    P

    P r

    Schema electrică folosită în metoda celor trei wattmetre este următoarea:

    U 10

    * L 1 I1 P 1 * * Receptor L 2 I2 P 2 * trifazat
    *
    L
    1
    I1
    P 1
    *
    *
    Receptor
    L
    2
    I2
    P 2
    *
    trifazat
    neechilibrat
    *
    L 3
    I3
    P 3
    *
    U 2 0
    U 3 0
    R a d
    R a d
    R a d

    N(0)

    60

    Diagrama fazorială

    U 30 I 3 ϕ U 10 ϕ I 1 ϕ I 2 U 20
    U 30
    I 3
    ϕ
    U 10
    ϕ
    I 1
    ϕ
    I 2
    U 20

    Puterea activă absorbită de receptorul trifazat se calculează cu relaţia

    P = P 1 + P 2 + P 3

    = U 10 I 1 cosφ + U 20 I 2 cosφ + U 30 I 3 cosφ

    Observaţie: Măsurarea puterii reactive se realizează cu ajutorul

    varmetrelor. Varmetrul are aceeasi constructive ca si wattmetrul dar, in locul

    rezistentelor aditionale R ad , se monteaza bobine. Puterea reactivă se calculează

    cu relaţia

    P r = P r1 + P r2 + P r3

    C2. Fără fir neutru

    P = P 1 + P 2 +P 3

    * L 1 I1 P 1 * * Receptor L 2 I2 P 2 * trifazat
    *
    L
    1
    I1
    P 1
    *
    *
    Receptor
    L
    2
    I2
    P 2
    *
    trifazat
    neechilibrat
    *
    L
    3
    I3
    P 3
    *
    R a d
    R a d
    R a d

    61

    D. Măsurarea puterii active în curent alternativ trifazat pentru

    sarcini echilibrate

    D1. Cu fir neutru

    P = 3 P f = 3 P 1 L1 P1 * R ad N L2
    P = 3 P f = 3 P 1
    L1
    P1
    *
    R ad
    N
    L2
    L3

    D2. Fara fir neutru

    * L1 P1 * Receptor L2 trifazat neechilibrat L3 R ad R ad R ad
    *
    L1
    P1
    *
    Receptor
    L2
    trifazat
    neechilibrat
    L3
    R ad
    R ad
    R ad
    • 4.3.4 Măsurarea energiei electrice

    Prin definiţie, energia electrică este integrala puterii electrice consumate

    într-un anumit interval de timp.

    • - Energia activă:

    -

    Energia reactiva:

    W= W r =
    W=
    W r
    =

    r dt

    62

    Aparatele construite pentru măsurarea energiei electrice au unul sau mai

    multe sisteme active care produc cuplul activ proporţional cu puterea activă sau

    reactivă şi un dispozitiv integrator care să efectueze integrarea acestor mărimi.

    Se deosebesc contoare de energie activă şi contoare de energie reactivă.

    După principiul de funcţionare, se deosebesc:

    • - contoare electrodinamice,

    • - contoare de inducţie,

    • - contoare magneto-electrice.

    În circuitele de curent continuu se utilizează contoarele de tip

    electrodinamic.

    Pentru măsurarea energiei active în circuitele de c.a. se utilizează exclusiv

    contoare de inducţie.

    La aparatele de inducţie cu fluxuri multiple s-a demonstrat ca valoarea

    cuplului activ este dată de relaţia:

    • M a =

    K 1 I 1 I 2 sin Ψ = K 1 I 1 I 2 (sin90°-

    Aparatele construite pentru m ă surarea energiei electrice au unul sau mai multe sisteme active care

    = K 1 I 1 I 2 cos

    Aparatele construite pentru m ă surarea energiei electrice au unul sau mai multe sisteme active care

    Daca I 1 = I si I 2 =U/R , atunci cuplul activ

    • M a = K 1 I(U/R)cos

    Cuplul rezistent:

    = K 2 UIcos M r = - K f n
    = K 2 UIcos
    M r = - K f n
    Aparatele construite pentru m ă surarea energiei electrice au unul sau mai multe sisteme active care

    = K 2 P

    (n este turaţia discului)

    Echilibrul cuplurilor

    M a = M r

    conduce la relaţia

    de unde puterea

    K 2 P = K f n,

    P = (K f / K 2 ) n = C n.

    Energia electrică:

    W=

    Aparatele construite pentru m ă surarea energiei electrice au unul sau mai multe sisteme active care

    =

    Aparatele construite pentru m ă surarea energiei electrice au unul sau mai multe sisteme active care

    = C

    ,
    ,

    unde N este numărul de rotaţii ale discului şi C este constanta contorului.

    La contorul casnic monofazat C = 480 rot/kWh.

    Montajele utilizate pentru contorul de energie electrică depind de valorile

    tensiunii şi ale curentului :

    1.

    I 20A

    U 1000V

    montaj direct

    63

    • 2. montaj semidirect (se utilizează transformatoare

    I > 20A

    U 1000V

    de intensitate)

    • 3. montaj semidirect (se utilizează transformatoare

    I 20A

    U > 1000V

    de tensiune)

    • 4. montaj indirect (se utilizează transformatoare de

    I > 20A

    U > 1000V

    intensitate şi transformatoare de tensiune)

    Schemele

    electrice

    de

    montare

    monofazat sunt următoarele:

    a contorului de energie într-un circuit

    MONTAJ DIRECT

    L N
    L
    N
    MONTAJ INDIRECT u v k l U V K L L N
    MONTAJ INDIRECT
    u
    v
    k
    l
    U
    V
    K
    L
    L
    N

    64