Sunteți pe pagina 1din 13

3. APARATE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

3.1. Aparate de măsurat analogice

3.1.1. Aparate electrice indicatoare După principiul de funcţionare se deosebesc: aparate magnetoelectrice, electromagnetice (feromagnetice), electrodinamice, cu inducţie, electrostatice, termice, cu lame vibrante.

Elemente componente ale aparatelor electrice indicatoare Se deosebesc următoarele elemente componente:

a) dispozitivul de măsurare;

b) dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent şi corectorul de zero;

c) dispozitivul de amortizare;

d) dispozitivul de citire a deviaţiilor;

e) dispozitivele auxiliare şi alte componente.

Aparat electric indicator = instrument de măsură + dispozitive auxiliare + alte componente

Instrument de măsură = a) + b)

+

c)

+

d)

Aparat electric indicator = instrument de măsură + e)

a) Dispozitivul de masurare - asupra dispozitivului de măsuare acţionează

cuplul activ M a , care depinde de curentul I sau de tensiunea U după o anumită

lege.

Considerăm o deplasare elementară dα în raport cu o poziţie α a organului mobil. Expresia cuplului activ M a , care depinde de valorile x ale mărimii de măsurat, se poate scrie:

M a = G(x) = (

dWm ) I=ct

dα

iar pentru aparatele electrostatice

M a = G(x) = (

dWe ) U=ct

dα

Dispozitivul de masurare este caracteristic fiecarui tip de aparat.

b) Dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent şi corectorul de zero

M r = - K r α,

unde K r este constanta ce caracterizează arcul.

10

În poziţia de echilibru a organului mobil

M a = M r

G(x) = - K r α,

deci α = F(x). Corectorul de zero are rolul de a face ca acul indicator să fie poziţionat pe valoarea zero atunci când aparatul de măsură nu este conectat în circuitul de măsurare. Cuplul rezistent M r se obţine şi pe cale electrică (este cazul logometrelor).

Cuplurile depind de deviaţia unghiulară a organului mobil. M a = f(α) şi M r = - K r α Conform reprezentării grafice din figură, la intersecţia curbelor se obţine o anumită valoare a derivaţiei α p care corespunde regimului permanent.

α p
α
p

Cuplul stabilizant M s pentru α p ±Δ α este:

M s = M a + M r = M a – K r α

Se deosebesc următoarele cazuri posibile:

α < α p M a > M r ;

M s > 0

> α p

α 

M a <

M r ;

M s < 0

α M a = M r ;

= α p

M s = 0

c) Dispozitivul de amortizare a oscilaţiilor organului mobil are rolul de a micşora timpul de stabilizare a acului indicator. Cuplul de amortizare are expresia

M A = - A

dα

dt

unde A este o constantă ce depinde de tipul de amortizor. Cuplul de amortizare poate fi produs:

- pneumatic;

11

- electromagnetic;

- hidraulic.

Cuplurile ce acţionează asupra organului mobil în timpul mişcării sunt

(cuplul

următoarele: M a (cuplul activ), M r (cuplul rezistent), M j = - J d dt α

dinamic), M f (cuplul de frecare), M A (cuplul de amortizare). În regim permanent (la echilibru) se poate scrie:

2

2

M a + M r + M J + M f + M A = 0

2

M a - K r α - J d dt α

2

+ M f

- A dα

dt

=

0

Se ordonează termenii şi se obţine o ecuaţie diferenţială de ordinul doi, care este ecuaţia generală de mişcare a organului mobil:

J

d

2

α

dt

2

+

A

dα

dt

+

K r α

-

M f

=

M a

Rezolvarea ecuaţiei în cazuri particulare conduce la următoarele trei tipuri de mişcări ale organului mobil:

toarele trei tipuri de mi ş c ă ri ale organului mobil: a) mi ş care

a) mişcare oscilatorie amortizată

ale organului mobil: a) mi ş care oscilatorie amortizat ă b) mi ş care aperiodic ă

b) mişcare aperiodică critică ( amortizată critic)

mi ş care aperiodic ă critic ă ( amortizat ă critic) c) mi ş care aperiodic

c) mişcare aperiodică (supraamortizată)

d) Dispozitivul de citire a deviaţiilor este compus din:

12

a) cadran cu scară gradată

b) indicatorul deviaţiei

iar indicatorul deviaţiei poate fi

1)

cu ac indicator

2)

cu spot luminos

e) Dispozitivele auxiliare şi alte componente sunt alcătuite din rezistente adiţionale, şunturi, rezistente de compensare, condensatoare, carcase, borne.

3.1.1.1. Aparate magnetoelectrice

Aparatele magnetoelectrice, din punct de vedere constructiv pot fi:

1)

cu magnet permanent fix şi bobină mobilă;

2)

cu bobină fixă şi magnet permanent mobil.

Primul tip este cel mai răspândit şi are simbolul următor:

În

continuare

se

ă spândit ş i are simbolul urm ă tor: În continuare se ilustreaz ă principiul de

ilustrează

principiul

de

funcţionare

pentru

aparatul

magnetoelectric cu magnet permanent fix şi bobină mobilă.

cu magnet permanent fix ş i bobin ă mobil ă . r r r F =

r

r r

F

=

I

(l xB)

r

r r

dF

=

I

(dl xB)

dF = I dl B sin γ

r r

γ = ∠ (l , B)

( dl xB ) dF = I ⋅ dl ⋅ B ⋅ sin γ r r

F = B I l sin γ

13

γ = 90 ° s i n γ = 1 M a = F ⋅

γ

= 90°

sin γ = 1

M a = F d = BI l d = BAI = Φ⋅I

r r

Φ = B A = B Acosα

Φ = Φ(α)

r r

α = ∠ (B, A)

α este deviaţia unghiulară a acului indicator.

Bobina mobilă se roteşte până când

 

Φ ⋅

I

=

K

α

 
 

r

deci

α =

Φ

I

=

S

I

 

K r

 

în care

 
 

S =

Φ

=

NBA

= ct.

 

K

 

K

 

r

r

M

a

= M

r

, de unde rezultă

S se numeşte sensibilitatea aparatului.

Se observă că α este proporţional cu I, deci scara aparatului este uniformă (liniară).

Observaţii:

- S=ct., deci nu depinde de parametrii exteriori;

-α este proporţional cu I şi schimbă sensul când I îşi va schimba sensul; avem de-a face cu un aparat polarizat;

- pot fi utilizate ca ampermetre sau voltmetre de curent continuu şi nu pot fi

utilizate ca ampermetre şi voltmetre de curent alternativ, deoarece α este funcţie de

I şi daca I variază sinusoidal, atunci acul indicator nu poate urmări curentul alternativ ( acul r ă mâne pe loc).

14

Aparatele magnetoelectrice cu redresor Simbolul este următorul:

magnetoelectrice cu redresor Simbolul este urm ă torul: Schema electronic ă a redresorului se poate realiza

Schema electronică a redresorului se poate realiza în două variante, conform următoarelor figuri:

în dou ă variante, conform urm ă toarelor figuri: 3.1.1.2. Aparate electro magnetice (feromagnetice) Simbolul
în dou ă variante, conform urm ă toarelor figuri: 3.1.1.2. Aparate electro magnetice (feromagnetice) Simbolul

3.1.1.2. Aparate electromagnetice (feromagnetice)

Simbolul este următorul:

Funcţionarea se bazează pe interacţiunea dintre câmpul magnetic al unei bobine străbătute de curentul de măsurat, continuu sau alternativ şi una sau mai multe piese de material feromagnetic, aflate şi magnetizate în câmpul respectiv.

- Funcţionarea în curent continuu Considerăm o bobină reală (L + R) alimentată de la o sursa de tensiune continuă, conform figurii următoare.

ă m o bobin ă real ă (L + R) alimentat ă de la o sursa

15

obţine

E

=

u

R

+

u

L

=

E = Ri + L

di

dt

Ri

+

L

di

dt

se înmulţesc ambii membri ai ecuaţiei cu

2

Eidt = Ri dt + Lidi

E

idt = R

i

2

Eit = Ri t +

2

dt + L

1

2

Li

2

se integrează această relaţie şi se obţine

idi

Energiile pe rezistor şi pe bobină sunt

W

R

=

2

Ri t

1

W

=

m 2

Li

2

Energia totală este

Cuplul activ al aparatului

W

= W

R

+W

m

M

a

dW

m

= ⎜

d

α

I

=

ct

=

d

1

d

α

2

LI

2

I

=

ct

=

1

2

I

2

dL

dα

Cuplul rezistent al aparatului

M

=

K

α

 

r

r

iar la echilibru

M

= M

 

a

r

Se obţine ecuaţia de echilibru a cuplurilor

1

2

I

2

dL

d

α

= K

α

r

din care deviaţia unghiulară

α

=

1

I

2

dL

2

K r

d

α

α = f

(

I

2

)

- Funcţionarea în curent alternativ:

M

dL

1

i

2

=

a

2 dα

i dt şi se

şi datorită inerţiei organului mobil, deviaţia aparatului este dată de valoarea

medie a cuplului activ.

M

amed

=

1

T

T

0

M dt

a

=

1

dL

1

2 d

α

T

T

0

i

2

dt

=

16

1

dL

2 d

α

I

2

Notaţia I reprezintă valoarea efectivă a curentului alternativ. La echilibrul cuplurilor avem:

1

dL

2 d

α

I

2

=

K

α

r

=>

α =

1

dL

2

K r

d

α

I

2

α =

f

(

I

2

)

În curent alternativ obţinem aceeaşi indicaţie ca şi în curent continuu, pentru un curent alternativ de valoare efectivă egală cu valoarea curentului

continuu.

Concluzii:

- Aparatul electromagnetic nu este polarizat

- Dependenţa intrare - ieşire este neliniară şi liniarizarea se poate obţine

prin controlul formei pieselor feromagnetice; vom avea aparate electromagnetice cu atracţie şi aparate electromagnetice cu repulsie.

cu atrac ţ ie ş i aparate electromagnetice cu repulsie. Observa ţ ii generale Avantaje: asupra
cu atrac ţ ie ş i aparate electromagnetice cu repulsie. Observa ţ ii generale Avantaje: asupra
cu atrac ţ ie ş i aparate electromagnetice cu repulsie. Observa ţ ii generale Avantaje: asupra
cu atrac ţ ie ş i aparate electromagnetice cu repulsie. Observa ţ ii generale Avantaje: asupra

Observaţii generale

Avantaje:

asupra aparatelor electromagnetice

- sunt simple şi robuste, au capacitate mare de suprasarcină şi pot măsura

direct curenţi de valori mari;

- permit o producţie de serie uşoară pentru diverşi curenţi nominali prin schimbarea unei bobine cu alta;

- pot fi utilizate în curent continuu şi în curent alternativ.

Dezavantaje:

- consumul propriu al aparatului este mare, deci nu pot măsura mărimi de

valori mici;

- sensibilitatea aparatelor este redusă.

- scara aparatelor este neliniară, deci se impun măsuri pentru liniarizare.

17

3.1.1.3. Aparate de inducţie

Simbolul aparatelor cu inducţie este următorul:

ţ ie Simbolul aparatelor cu induc ţ ie este urm ă torul: Principiul de func ţ

Principiul de funcţionare constă în acţiunea reciprocă produsă de fluxuri magnetice alternative, asupra curenţilor turbionari induşi de acestea într-un element metalic nemagnetic (disc din aluminiu). După numărul de fluxuri magnetice care produc cuplul activ, aparatele cu inducţie pot fi:

- cu flux unic;

- cu fluxuri multiple;

1. Aparate de inducţie cu flux unic Sunt constituite dintr-un electromagnet în întrefierul căruia se roteşte un disc din aluminiu, aşa cum se vede în figură. Curentul i creează fluxul Φ, care la rândul său induce în disc curenţii

şi se

produce cuplul activ

M a are valori mici şi de aceea se foloseşte numai la relee de

semnalizare.

turbionari . Fluxul Φ interacţionează cu pânza de curenţi turbionari i

i

M

a

.

Cuplul

'

'

turbionari . Fluxul Φ interac ţ ioneaz ă cu pânza de curen ţ i turbionari i
’ i
i

18

2. Aparate de inducţie cu fluxuri multiple Un aparat de inducţie cu fluxuri multiple este realizat ca în figura următoare:

fluxuri multiple este realizat ca în figura urm ă toare: Fluxul ϕ 1 str ă bate

Fluxul

ϕ

1

străbate discul de două ori, iar fluxul

ϕ

2 o singură dată,

închizându-se prin armătura (contrapolul) de sub disc.

' i →ϕ → e → i 1 1 1 1 ' i →ϕ →
'
i
→ϕ
→ e
→ i
1
1
1
1
'
i
→ϕ
→ e
→ i
2
2
2
2
i2'
i1'
i1'
Φ1
Φ2
Φ1
I 1
Φ 1
Ψ
I 2

19

Φ 2

Interacţiunea dintre fluxuri şi curenţii turbionari din disc creează forţe instantanee F i .

,i ' → F ϕ ,i ' → F ϕ ,i ' → F ϕ
,i
' → F
ϕ ,i
' → F
ϕ
,i
' → F
ϕ ,i
' → F
ϕ 1
2
1
2
1
2
2
1
3
1
2
4
Φ1
Φ2
Φ1
i2'
i1'
h
i1'
F2
F1
F4
F3
4
Forţa rezultantă
F
=
∑ F
şi prin calcule se obţine F R = K 1 Ф 1 Ф 2 sinψ.
R
i
i =
1

Admitem că saturaţia mi

Forţa rezultantă

ezului ma

gnetic este slabă şi atunci

Ф 1 = K 2 I 1

Ф 2 = K 3 I 2 .

F R = K 1 K 2 K 3 I 1 I 2 sinψ= K 4 I 1 I 2 sinψ.

C uplul activ M a ce roteşte discul este:

sau

M a = F R h =

K 1 Ф1 Ф2 sinψ h = k 5 Ф1 Ф2 sinψ

M a = F R h = K 4 I 1 I 2 sinψ h = K 6 I 1 I 2 sinψ

În cazul în care aparatul de inducţie funcţionează ca aparat indicator, arcurile spirale creează cuplul rezistent M r = - K r α . La echilibrul cuplurilor ave m M a + M r = 0

K 6 I 1 I 2 sin

ψ

=

K r α

D e unde, deviaţia unghiulară va fi dată de relaţia

20

α = (K 6 / K r ) I 1 I 2 sinψ = K I 1 I 2 sinψ.

de inducţie este

proporţională cu produsul valorilor eficace ale curenţilor I 1 şi I 2 prin bobine şi sinusu l unghiului de defazaj dintre curenţi; scara aparatului este neuniformă. În cazul în care aparatul de inducţie funcţionează ca aparat integrator,

discul se roteşte continuu, cuplul rezistent fiind înlocuit cu un cuplu de frânare creat prin acţiunea unui magnet permanent asupra curenţilor induşi de el în discul de aluminiu.

În

concluzie,

deviaţia

unghiulară

a

aparatului

Contorul de i nducţie monofazat

Contorul de inducţie monofazat es te un aparat integrator, la care cuplul rezistent este dat de relaţia

M r = - K f n,

unde s-a notat cu n turaţia d iscului. Electromagnetul 1 este elec

curent şi este legat în serie cu

receptorul de energie. Electromagne tul 2 este electromagnet de tensiune şi este legat în paralel cu receptorul de energie.

tromagnet de

U

ϕ Ψ I 1 Φ Ι I u Φ u
ϕ
Ψ
I 1
Φ
Ι
I u
Φ u

Pentru cuplul activ s-a obţinut relaţia

M a = k 5

Ф1 Ф2 sinψ.

Fluxurile au expresiile Ф 1 =

re laţia cuplului activ vor conduce la

Ф I = K I I , Ф 2 = Ф

u =

K u U , care înlocuite în

M a = K 5 K I K u I U sinψ

=

K a I U sinψ .

Din diagrama fazori

ală putem scrie că

Ψ = (π/2) – φ şi cuplu

M a = K a I U sin[(π/2)- φ] = K a I U cos φ

l activ devine

21

M a = K a P

La echilibrul cuplurilor

M a = M r , sau

K a P = K f n , de unde puterea măsurată

este

P = ( Kf / Ka) n = C n , iar energi a măsurată se calculează cu relaţia

W

=

t

0

P dt =

t

0

C n dt =

C

N

.

N

este numărul de rotaţii ale discului în intervalul de timp t

C

este o constantă care la contorul monofazat are de obicei valoarea de 480

rot/kWh.

22