Referat :

PARCUL NATIONAL COZIA

PROSPECTARE SI INFORMARE TURISTICA

Universitatea Dimitrie Cantemir Diaconescu Ionel

Sibiu Anul II F.R.

ASEZARE GEOGRAFICA:

Parcul National Cozia este situat in partea central-sudică a Carpatilor Meridionali.Parcul

cuprinde Masivul Cozia, o parte a Munţiilor Căpătîni ( pana la varful Narâţu ) si Masivele Doabra si
Călinesti din Munţii Lotrului, avand o suprafaţă de 17 100 ha.
Zona Parcului National Cozia , strabatuta de râul Olt, se invecineaza la nord cu Ţara
Lovistei si la sud cu Depresiunea Jiblea-Berislavesti.
Principalele căi de acces sunt DN 7/ E81 si statiile de tren Păusa , Turnu si Gura Lotrului.
Parcul, reconoscut ca o destinaţie importanta din Romania atât pentru turistii din ţara dar
si pentru turistii din strainatate, este structurat in 2 zone distincte:
I. Zona centrala a rezervatiilor stintifiice ( 7 300 ha ).
II. Zona tampon care înconjoara si protejeaza prima zona.
Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in evidenta că un numar de
aproximativ 50 000 turisti pe an au vizitat această zona, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar
s-a dublat in anii 2006-2007.Principalele motivatii sunt :
 Drumeţii, plimbari in natură;
 Practicarea unor sporturi, organizarea de expeditii, tabere si concursuri in aer liber;
 Vizitarea unor lăcase de cult,locuri si monumente istorice;
 Vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite cum ar fi: Defileul Oltului, Cheile
Lotrisorului, Cascada Gardului, Bulzul;
 Insusirea unor cunostinte despre natură ( in general elevi si studenti);
O parte din vizitatorii care frecventeaza in general locurile mai accesibile de la intrarile in
parc sunt sosiţi in zona pentru tratament balnear in statiunea Călimănesti-Căciulata-Cozia;

FLORA SI VEGETATIA:

Din suprafata de 17 100 ha, pădurile acopera aproape in totalitate zona parcului
( 96 % ), restul fiind pajisti intalnite mai ales in masivul Cozia.
Flora locală se compune din asocieri si combinatii de plante de la cele alpine sau
subalpine, pană la cele de stepă.Multe dintre acestea nu sunt specifice doar Carpatilor ci si
regiunilor caucaziene, balcanice, mediteraneene, central sau nord-europene.Din aceasta
originala paleta botanica de plante, multe sunt specii endemice locale – Archillea coziana,
Centaurea coziensis, Gallium baillonii, Rosa argesana, Rosa coziae, Stipa crasiculmis, etc.
Foarte importante pentru a fi protejate si conservate sunt speciile periclitate,
dintre care amintim doar câteva cunoscute popular cu denumirile : iedera alba, floarea de
colt, garofita de munte, stanjenelul, crinii de padure si lalaeaua pestrita.
FAUNA:

Legat de mozaicul habitatelor din acest parc national, intâlnim aici si un valoros
patrimoniu faunistic.In pădurile seculare presărate cu mici poieniţe, printre stancile munţilor
sau in pajistile subalpine se găseste o intreagă piramida trofică de animale salbatice din care
nu lipsesc : ursul brun, capra neagră, lupul, cerbul carpatin, râsul.Pe stâncile insorite din
zonele Basarab si Turnu se intalneste vipera cu corn iar in covorul de frunze căzute si pe sub
blocurile de stânci insorite trăieste scorpionul mic, specie termofilă de origine
mediteraneeană.
Defileul Oltului, parte integrantă a Parcului National Cozia este un coridor ecologic
deschis pasarilor in migratia lor spre Europa Centrală si Africa de Nord.

CARACTERISTICILE PEISAJULUI:

Peisajele specifice Parcului National Cozia sunt cele care se incadreaza in tipul
reliefului dinamic, cu diferenţieri mari altitudinale pe spatii restrânse.Masivele muntoase
Cozia, Narăţu, Doabra-Călinesti apar ca adevarate cetaţi de stânca zidite din abrupturi si
sprijinite in contraforturi cu numeroase turnuri pe margini.Peisajul runiform cu stâncarii sub
forma de ace, turnuri, colţi, bulzuri, clăi, este cel cu pondere mare in toata zona Parcului
National Cozia.
Defileul Oltului, pastreaza frumuseţea unor peisaje in care componentele esentiale
sunt apele Oltului, vegetaţia, versanţii abrupţi si impunatori.
Pe intreaga suprafaţa a parcului sunt o mulţime de locuri de belvedere de unde se
pot observa imagini deosebit de spectaculoase ale reliefului local sau perspective
incântătoare spre zone mai indepărtate ( Munţii Făgăraşului, Buila Vânturaniţa, Valea
Lotrului, etc. ).

TURISM:

1. Formele de turism practicabile:

I. TURISM MONTAN

Călatoriile in natura din zona montana a Parcului Natural Cozia, pe traseele turistice
si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al
turismului in acest parc national.Programele turistice sunt in general de 1-3 zile.
 II. TURISMUL MONAHAL-ISTORIC

Mănăstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turisti.Acestea oferă in anumite

limite cazare, masă si ghid de prezentare pentru pelerinii si turistii interesaţi de
obiectivele pe care le vizitează.
Unele mănăstiri gazduiesc ateliere de pictura pe lemn sau sticlă, sculptura in lemn si
puncte de vânzare a unor obiecte cu specific religios.Mănăstirile din zona au o vechime
foarte mare, acestea fiind in general cititoriile unor domnitori romani, deci la vremea
respectiva au avut si un important rol politic si administrativ.

III. TURISMUL CULTURAL ( ETNO-FOLCLORIC )

Zona culturală a localitaţiilor din apropierea Parcului National Cozia pastreaza inca o
multime de elemente specifice comunitaţilor din marginimea munţilor.O bună parte
dintre vizitatorii acestei zone sunt interesati si in realizarea unor filme, fotografii,
achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, esc.

IV. TURISMUL SPORTIV

Practicarea unor sporturi ( cătărări, sănius, ciclism, sărituri cu parasuta, lansări cu

parapanta, sporturi nautice, etc. ), castigă tot mai multi amatori in aceasta zonă.

V. AGROTURISMUL SI TURISMUL RURAL

Zonele agroturistice ale localitaţilor Perisani, Sălatrucel, Berislăvesti, Racoviţa au un

mare potenţial turistic, beneficiind de ambianţa montană pitorească si nepoluată , cu
factori naturali de mediu care recomandă ca pe niste interesante destinaţii de cunoastere
a spaţiului rural montan românesc, a tradiţiilor si obiceiurilor culturale, a datinilor
străbune, care dau savoare vietii rurale din aceste locuri.

VI. TURISMUL BALNEAR

Factorii de cură din statiunea Călimănesti-Căciulata-Cozia, atrag o multime de

vizitatori care isi completeaza timpul petrecut in zona si cu vizite in Parcul National Cozia.

VII. TURISMUL STIINTIFIC

Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, proveniti in general din mediile

universitare si academice.Acestia sunt interesati in completarea cunostintelor despre
natura pentru realizarea unor lucrari stintifice.

VIII. TURISMUL PENTRU REUNIUNI SI CONJGRESE

In statiunea Călimănesti-Căciulata-Cozia se organizeaza o mulţime de simpozioane,

cursuri de perfecţionare si pregatire,workshop-uri, olimpiade, ect, cu participanti din ţara
si strainatate.O parte dintre aceste programe au in completare si iesiri in natură din zona
Parcului National Cozia pentru vizitarea unor obiective sau a mănăstirilor.
1.OBIECTIVE TURISTICE NATURALE:

 Cascada Gardului aflată lânga Mănăstirea Stânisoara.

 Floarea de colt care se gaseste pe Masivul Cozia dar si pe Masivul Doabra ( aici se
gaseste la cea mai joasă altitudine din tara 500 metri ).
 Rezervatia Padurea Calinesti ( 1 700 ha ).
 Rezervatia Valea Calinesti ( 365 ha ).
 Rezervatia Valea Doabrei.
 Coltii Zimbrului sunt o forma de relief sculptata.Deasemenea pe suprafata Parcului
se mai gasesc si alte forme sculptate ca: Piatra cu Gauri, Piatra Loviciunii sau Varful
Pietri Goale.
 Rezervatia Muntelui Naratu.Aici se gasesc capre negre si cateva formatiuni de relief
sculptate : Stancile Himera, Pietrele Goale, Cheile Lotrisorului si Muntii Foarfeca.
 Varful Turtudanul ( 563,4 metri ).

2.OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE:

 Castru roman Arutela – cu vestigii romane construite pe o veche asezare dacică,

situat pe malul stang al Oltului in Poiana Bivolari.In prezent se menţin urme ale castrului
si termelor romane construite de arcasii sirieni din armata romană, precum si o
porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatra cioplita
 Masa lui Traian – un promontoriu stâcons ce prelungeste Muchia lui Teofil pâna in
albia Oltului;In prezent apare doar ca o mică insula iesită din apele lacului de acumulare
Turnu.Legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul Traian în timpul campaniei de
cucerire a Daciei;
 Castrul Pretoriun – situat pe partea stanga a Oltului langa satul Copaceni-Racovita cu
2 construcţii monumentale ( una pe malul Oltului cu caracter de apărare si altă
construcţie pe terasa superioară a Oltului, o adevarata aşezare romană fortificată.
 Manastirea Cozia – situată în oraşul Căciulata , pe malul drept al Oltului, locaş de
călugări cu hramul „Sf. Treime”.In secolul al XIV-lea ( mai exact la data de 20 mai 1388 )
apare consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mănăstire, asa cum reiese
din Codicele Mănăstirii Cozia;
 Manastirea Turnu – lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului in
Biserica” cititorite in secolul al XVIII;
 Schitul Ostrov , aflat in orasul Călimanesti, cititorit in secolul al XVI-lea cu hramul
„Nasterea Maicii Domnului;
 Manastirea Stanisoara – lăcaş de călugări , cititorita in secolul al XVII-lea;
  Monumentul Eroilor din Brezoi ( ridicat in 1922 pentru eroi care au luptat in primul
razboi mondial ).
 Cimitirul Eroilor din Calinesti ( ridicat in 1921 ).
 Satul Pripoare, comuna Perisani, unde este considerata ca se afla trecatoarea
Posada;
 Biserica veche din Calinesti ( care dateaza din anul 1715 ).
 Biserica veche din Proieni ( care dateaza din anul 1583 ).
 Biserica veche din Brezoi ( care a fost construita intre ani 1888 si 1896 ).
 Turnul roman din Varateca.

POTECI SI TRASEE TURISTICE DIN ZONA

 Gara Turnu ( 310 metri )- Curmatura la Troita – Muntele Scortaru- Muchia Turneanu-
Cabana Cozia ( 1 573 metri )
Timp de mers 5 – 5 ½ ore.Traseu dificil iarna pe zapada.
 Gura Lotrului ( 317 metri ) – Varateca –Muchia Urzicii – Vf Cozia ( 1 668 metri )
Timp de mers 4-5 ore.Traseu dificil iarna pe zapada
 Gara Turnu ( 310 metri ) – Pietrele Rosiei – Muchia Turneanu –Vf Cozia ( 1 668 metri)
Timp de mers 5- 5 ½ ore.Traseu dificil iarna pe zapada.
 Manastirea Stanisoara ( 720 metri )-Muchia Vladesei –Durduc ( 1 568 metri )- Vf
Cozia ( 1 668 metri )
Timp de mers 4-5 ore.Traseu dificil iarna pe zapada.
 Vf Cozia ( 1 668 metri ) – Mocirle- Vf Omu- Satul Pripoane ( 520 metri )
Timp de mers 3-4 ore.Traseu dificil iarna.
 Brezoi ( 640 metri )-Valea Satului-Poiana Tarsa ( 1 280 metri )
Timp de mers 3-4 ore.Traseu dificil iarna.
 Gura Lotrisorului ( 300 metri )- Valea Lotrisorului – Poiana Tarsa ( 1 280 metri )
Timp de mers 2-3 ore.Traseu relativ usor.
 Castru roman Arutela ( 300 metri )- La Troita- Manastirea Stanisoara ( 720 metri )
Timp de mers 2-3 ore.Traseu relativ usor.