Dosarul fabricat
al lui Sergiu Mocanu
BAZAR
nu fi bizar, citeste bazar
nr. 1 | anul 1
Iuda trădătorul -
salvatorul naţiei?!
Vasile MUNTEANU
Ce facem, încotro mer-
gem? Ne-am pomenit în pra-
gul unei crize constituţionale
şi putem asista la alegeri an-
ticipate, dacă Parlamentul nu
va putea alege preşedintele
ţării din două încercări, ceea
ce înseamnă încă 40 mln lei
cheltuiţi din buzunarul nos-
tru. Cred că, bazele acestei
nenorociri au fost puse încă
în anul 2000, cînd a fost mo-
dificată Constituţia şi a fost
instituită alegerea preşedinte-
lui direct de către Parlament
şi nu de popor. Ce facem dacă
va fi împiedicată convocarea
Parlamentului nou-ales sau
eşuează obţinerea cvorumu-
lui pentru alegerea unui nou
şef de stat. În repetate rînduri,
liderii partidelor de opoziţie
care au acces în Parlament, în
urma scrutinului din 5 aprilie
au declarat că nu vor partici-
pa la alegerea preşedintelui,
cu toate că vor participa la
convocarea Parlamentului.
O asemenea tactică ar putea
duce la dizolvarea Parlamen-
tului şi organizarea de alegeri
anticipate, proces care va dura
până în august sau septem-
brie, cu preşedinţia vacantă,
cu funcţii executive lipsă şi
posibile tulburări sociale. Cu
toate acestea, pare straniu fap-
tul că, liderii de opoziţie nu au
o poziţie comună cu privire la
acţiunile lor pe viitor, lansând
pag. 2
BIZAR
declaraţii diferite privind des-
făşurarea alegerilor. Şi totuşi,
există o ieşire din această si-
tuaţie de criză? Va putea fi
gasit un om respectat de toata
lumea si care ar putea fi ac-
ceptat atat de comunisti, cat si
de opozitie, pentru funcţia de
preşedinte? Cred că, situaţia
de criză va putea fi depăşită
doar dacă Iuda trădătorul va
dori acest lucru şi dacă ofer-
ta propusă va fi pe măsură.
In plus, dacă vor fi organizate
noi alegeri, acestea vor fi mo-
nitorizate mai atent de Uniu-
nea Europeana. Nu credeti?
Dar să admitem următorul
scenariu posibil: comunistii
iau minimum 61 de mandate.
Iarasi la putere. De data asta,
insa alesi de popor care, desi
manipulati le mai acordă votul
de încredere. Însă nu trebuie
trecută cu vederea perioada
de criză în care ne aflăm. Cine
stie cat va dura, cine stie cu
cat va scadea suma de bani tri-
misa de moldoveni acasa? In
aceasta situatie, saracia si foa-
mea va face toata munca grea
pentru opozitie. In plus, daca
tot ajung la putere de ce sa
ajunga cu ajutorul opozitiei?
Ce castiga opozitia dintr-un
acord cu comunistii? Nu vor
căştiga nimic, ba dimpotrivă,
vor pierde toată increderea de
care s-au bucurat pana acum.
Si asta este extrem de mult.
Haide-ţi să privim şi o altă
parte a monedei. Revenind la
4 aprilie 2005, cînd Iurie Roşca
a votat candidatura lui Vladi-
mir Voronin la funcţia de şef al
statului şi a fost ales vice-spi-
ker al Parlamentului, putem
afirma cu siguranţă că, o ase-
menea funcţie ar putea fi ade-
menitoare pentru unii lideri
de opoziţie, care nu vor ezita
continuare în pagina 3
„Hora din Moldova”
Va fi Moldova videoclip la bis
afectată sau nu de
Este cazul să schimbăm
puţin accentele şi să promo-
văm cultura fiecărei ţari în
parte, această piesă exact
criza economică
asta şi face, vorbeşte despre
tradiţiile neamului nostru,
iar “Hora” este cel mai vechi
dans moldovenesc.
mondială? pag. 4
pag. 12
24 de ore în pag. 9
„Coridorul morţii”
,
APRILIE 2009
De ziua lor, jurnaliştii
au cerut dreptul
la libera exprimare
Diana PÂNZARI
Duminică, 3 mai, în scuarul
Operei Naţionale din Chişinău
a fost organizat un miting de
protest împotriva acţiunilor de
intimidare a jurnaliştilor şi de
subminare a instituţiilor mass-
media.
Organizatorii mitingu-
lui (Uniunea Jurnaliştilor din
R.Moldova, Asociaţia Presei
Independente, Asociaţia Presei
Electronice şi Centrul Indepen-
dent de Jurnalism) au pus în
atenţia publicului situaţia gravă
în care se află dreptului la infor-
mare, libertatea de exprimare şi
violenţe ce au loc împotriva jur-
naliştilor neafiliaţi partidului de
guvernământ. Mihai Cimpoi. Foto: Diana PÂNZARI
În cadrul manifestaţiei mai
mulţi reprezentanţi ai Mass- punctul de vedere se datorează sincer că după 5 aprilie vom trăi staurate de comunişti. „Vă vom
media dar ş politicieni au ţinut anume acestei prese libere”, a liber, ca vom avea presă liberă, demonstra că cei 41 de deputaţi
să-şi demonstreze solidaritatea menţionat Butnaru. o perspectivă clar europeană, vor da dovadă de verticalitate.
cu jurnaliştii pentru care valori- Preşedintele Uniunii Scri- o ţară în care concetăţenii noş- Este şansa noastră de a reuşi, să
le deontologice sunt importan- itorilor din Moldova, Mihai tri vor dori să revină, dar nu să nu mai fim cea mai săracă ţară
te şi să le mulţumească pentru Cimpoi, susţine că ”dacă unele plece. „Eu nu am încetat să cred din Europa şi unica cu comu-
munca titanică de zi cu zi. state înregistrează un regres al că, în cele din urmă, vom trăi nişti la putere”.
Val Butnaru, directorul libertăţii presei, atunci în Repu- într-o ţară liberă. În continuare, Anterior, organizaţia in-
„Jurnal de Chişinău a ţinut să blica Moldova ea nici nu există. urmează ca prin acţiuni concre- ternaţională „Freedom House”
precizeze faptul că „ avem presă Un regim dictatorial nu se poate te să facem tot ce trebuie ca să a dat publicităţii raportul său
liberă care a demonstrat atât pe împăca nu o presă liberă”. provocăm alegeri anticipate în anual despre libertatea presei.
parcursul ultimilor opt ani, cât În acelaşi context repre- urma cărora să avem o guverna- Potrivit acestuia, RM se află în
şi în timpul evenimentelor care zentanţii partidelor de opoziţie re democratică. Iar acest lucru categoria ţărilor care nu au o
au avut loc după 5 aprilie, că au ţinut să mulţumească jur- va fi posibil numai dacă alături presă liberă, alături de ţări pre-
există. Cele câteva mass-media naliştilor care îşi practică me- de politicieni vor fi eroii din pre- cum Irakul, Armenia, Rusia,
independente au reuşit să mo- seria în instituţii libere pentru sa liberă”. Cuba şi China. Potrivit „Free-
nitorizeze şi să informeze opinia informarea corectă pe care au Deputat AMN Leonid Bu- dom House”, libertatea presei
publică internă şi internaţională făcut-o pentru cetăţeni. Pre- jor, a fost alături de jurnalişti, a înregistrat un regres mai ales
despre ceea ce se întâmplă în şedintele PLDM, Vlad Filat, a felicitându-i pentru curajul şi în ţările din Europa Centrală şi
realitate în RM. Faptul că func- mărturisit că este unul dintre răbdarea de care dau dovadă în de Răsărit şi în fostele republici
ţionarii europeni şi-au schimbat puţinii romantici care a crezut aceste condiţii dictatoriale in- sovietice.
 2 BAZAR POLITIC
Dosarul fabricat
al lui Sergiu Mocanu
Foto autor Dosarul intentat pe numele şedinţa de judecată din data de
lui Sergiu Mocanu, preşedinte 30 aprilie judecătorul a acceptat

„Parlamentul 90“
al Mişcării social-politice „Ac- demersul procurorului de a pre-
ţiunea Populară”,, este unul fa- lungi arestul cu încă 30 de zile şi
bricat deoarece felul în care a a refuzat solicitarea apărării de

ia atitudine... fost reţinut, atitudinea cu care

au fost analizate probele apără-
rii, încălcarea normelor consti-
a schimba măsura de reţinere
de la arest în izolator în arest la
domiciliu”.
Pe data de 29 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă tuţionale, ne face să credem că „Când există martori se
ASOCIAŢIA „PARLAMENTUL 90”, din care fac parte deputaţii dosarul este intentat opţiunilor apelează la proceduri de con-
primului parlament din Republica Moldova au propus convoca- sale politice şi nu pentru organi- fruntare, pentru a şti cine sunt
rea unei MARI ADUNĂRI NAŢIONALE LA 29 AUGUST 2009. zarea protestelor de la 6 aprilie”, acestea, de unde îl cunosc pe
Astfel vor putea fi marcaţi 20 de ani de la convocarea Primei Mari a declarat Ion Dron, avocatul lui mandatarul meu, ce atribuţie au
Adunări Naţionale în Republica Moldova. Mocanu, în cadrul unei confe- la acest caz. Însă confruntarea a
În cadrul conferinţei nu s-a putut face abstracţie de eveni- rinţe de presa, luni, 4 mai. fost de fiecare data amânată sub
mentele de la 6 şi 7 aprilie. Potrivit Asociaţiei „climatul politic din Avocatul susţine că „este in- motivul că eu am fost ocupat.
R.Moldova s-a deteriorat în special după alegerile parlamentare admisibil ca organele de anchetă Aceste afirmaţii m-au şocat şi
Foto autor
din 5 aprilie, cînd la Chişinău au izbucnit proteste în masă soldate mai întâi să-l aresteze pe Sergiu mi-au confirmat bănuiala ca do-
cu vandalizarea Preşedinţiei şi Parlamentului.“ Mocanu, şi abia după aceasta sarul este fabricat şi reprezintă pă pe Sergiu Mocanu,unde se probe, ar fi bine ca Mocanu să
Petru Sandulachi, preşedintele Asociaţiei a dat citire unei să înceapă a aduna probe. Între un paravan politic prin interme- vede clar că acesta îi cheamă pe fie eliberat, iar cei care l-au ares-
declaraţii adoptată la 28 aprilie de către prezidiul Asociaţiei, în 10 şi 30 aprilie procurorii nu au diul căruia este persecutat pen- protestări să înceteze atacul cu tat să aibă puterea să-şi ceară
care se spune că „membrii Asociaţiei, la 27 august 1991 au votat efectuat nici o anchetă şi nu au tru opţiunile sale politice”, a mai pietre asupra preşedinţiei, însă scuze, pentru ca „oricine poate
Declaraţia de independenţă, care a pus bazele Statului modern prezentat judecătorului probe spus avocatul. procurorul face abstracţie de greşi”, a încheiat Ion Dron.
– Republica Moldova, însă în cele două decenii de independenţă care ar demonstra vinovăţia lui Apărarea susţine că deţi- ele. Mie teamă ca se va insista
se constată cu regret că guvernările ulterioare s-au îndepărtat de Mocanu. Cu toate acestea, la ne probe video care îl discul- pe vinovăţia sa, chiar daca nu au Diana PÂNZARI
idealurile propuse la începuturile anilor 90”.
Membrii Asociaţiei mai susţin că pe tot parcursul protestelor
din 6 si 7 aprilie organele de forţă şi grupuri suspecte au acţionat
extrem de provocator, instigînd practic mulţimea la violenţă.
Asociaţia consideră că „conducerea comunistă a încălcat fla-
Dezvăluiri la NIT
grant principiul prezumţiei nevonovăţiei, învinuind opoziţia de Într-o emisiune pe canalul Nit, preşedintele în
tentativă de lovitură de stat”. exerciţiu Vladimir Voronin şi-a dat “frîu liber emoţi-
Astfel în urma celor întîmplate în Moldova, Asociaţia pro- ilor”, demonstrîndu-şi nevinovăţia vizavi de eveni-
pune organizarea unei Mari Adunări Naţionale, la care societatea
mentele care a avut loc pe 7 aprilie în care iarăşi s-a
să-şi expună clar punctul de vedere în legătură cu evenimentele
de după alegerile din 5 aprilie şi să ia anumite decizii cu privire la lansat în acuzaţii la adresa tinerilor protestatari, a
acţiunile ulterioare. Opoziţiei liberale şi, desigur, a României.
Pentru organizarea Adunării, Asociaţia propune crearea
Preşedintele în exerciţiu, nimentele care au avut loc pe 7
unui Comitet de organizare din care să facă parte 3 persoane din
a declarat în acea emisiune, că aprilie, domnul Voronin susţine
cadrul Asociaţiei „Parlamentul 90”, 3 persoane din cadrul Uniu-
alegerile locale care au avut loc că cea mai mare parte a vinei o
nii Scriitorilor, toate partidele parlamentare să-şi delege cîte trei
anul trecut au fost falsificate de are România. „Basescu de mult
reprezentanţi, partidele extraparlamentare şi uniunile de creaţie
catre Dorin Chirtoacă, spunînd a început să ducă o politică de
cîte un reprezentant.
că acesta le-a organizat tineri- manipulare, dîndu-le voie basa-
În opinia lui Nicolae Dabija, această adunare este extrem de
lor excursii gratis cerîndu-le în rabenilor atît de liber să-şi facă
importantă în vederea consolidării societăţii civile din R.Moldova.
schimb susţinerea electorală. paşapoarte româneşti. Acesta
Precizam că Asociaţia „Parlamentul 90” a fost creată în anul
Tot domnul Vladimir Vo- şi-a mai găsit şi cîţiva aliaţi de
2000 şi în prezent numără peste 100 de membri.
ronin a declarat că în urma peste Prut ca: PL, PLDM, AMN;
verificării voturilor s-au găsit care ştiu să strige: „noi sîntem
Violeta STRATAN
falsificări din partea AMN-ului, români, noi sîntem români”, im- din urma actului de vandalism o conduca”, afirmă V.Voronin.
recomandînd-ui preşedintelui plicînd în acest act şi tinerii din 500.000.000 de lei, cheltuielile În cadrul aceleiaşi emisi-

Cu boaloane AMN Serafim Uregheanu să

nu mai pledeze aticorupţie dacă
singur e corupt.
ţară care nici măcar nuştiu ce
vor, ieri au dărîmat Parlamentul
şi Preşedenţia, mîine nu se ştie
se vor estima în jurul unui mi-
liard de lei, bani de care RM nu
dispune la moment. Opt ani de
uni, preşedintele în exerciuţiu
susţinea că nu are de gînd să-şi
modifice deciziile în privinţa vi-
la paradă „Ac de cojoc”, zice că ia gasit
şi lui Filat, dacă acesta nu vrea să
ce vor face tot duşi de nas de
idolii lor”, susţine Voronin.
zile cît am fost la guvernare am
demonstrat ca sîntem o putere
zelor pentru românii care vor să
vie în Moldova, din potrivă se va
intre în Consiliul Parlamentu- „Dacă vor fi alegeri repe- şi că ştim ce să facem cu ea. Po- strădui ca pătrunderea acestora
De unu mai clanul communist a ieşit să sărbătorească în faţa lui, atunci cu siguranţă va face tate, populaţia trebuie să ştie că pulaţia a vazut acest lucru şi ştie în ţară să fie tot mai dificilă.
Scuarului Teatrului de Operă şi Balet , ziua muncii. invistigaţii şi va găsi neaparat acestea vor costa 500.000.000 cu siguranţă că puterea trebuie
Adepţii parditului comunist au venit la paradă cu baloane şi pricina. Însă, în legatură cu eve- de lei, plus reparaţia clădirilor să fie în mîinele celui care ştie să Ecaterina TROHIN
flori ca pe timpurile vechi. Purtînd în piept panglici roşii şi flu-
turînd în vînt cu lozinci socialiste, sau bucurat din plin de săr-
bătoare. I-au adus omagii partidului communist, strigînd “Ura!!!”
la fiecare declaraţie făcută de preşedintele în exerciţiu V.Voronin.
Voronin:
Nu avem nevoie de un dialog
Acesta le-a adus aminte de timpurile vechi, bucurîndu-le măcar
auzul dacă nu şi aşteptările.
Iată ce vorbeste poporul: dm. Zinaida Dolgocevskaia “Am ve-
nit să ne bucurăm de sărbătoare ca alta dată. Şi domnul Voronin
ne-a readus această satisfacţie.” cu opoziţia pentru a obţine votul
Dl.Victor Colestnic“Ne satisface o astfel de sărbătoare, mai
ales după asemenea evenimente tensionante, e o relaxare.” Dialogul dintre partidele po- primul rând, pentru a diminua menţionat că o astfel de cola-
La manifestare a fost prezent şi ex-preşedintele CMC, Edu- litice, care au acces în Parlament nivelul de tensiune dintre repre- borare este posibilă, deoarece
ard Muşuc: “Am fost invitat la această sărbătoare ca politician cu este necesar pentru a diminua zentanţii diferitor tabere politice. Moldova are experienţa coo-
viziuni de stînga. Noi de fapt în fiecare an sărbătoaream această nivelul de tensiune dintre forma- În cel de-al doilea rând, este ne- perării eficiente dintre partidul
zi, inclusiv în cadrul PPSD-ului, organizînd mitinguri chiar aici în ţiunile parlamentare şi pentru a voie de dialog pentru ca Moldova de guvernământ şi formaţiunile
faţa Scuarului Teatrului de Operă şi Balet. Sunt convins că unu continua calea de dezvoltare de- să nu devieze de pe calea dezvol- de opoziţie. „După alegerile din
mai e o sărbătoare internaţională, o sărbătoare socială care merită mocratică a Republicii Moldova, tării progresive şi democratice, 2005 am propus oponenţilor
să fie sărbătorită.” a declarat Preşedintele Moldovei, pentru ca clasa politică să nu se noştri să ne unim eforturile în
Domnul Vladimir Voronin susţine: “Împreuna trebuie să fim Vladimir Voronin, într-un inter- abată asupra reglării de conturi, jurul unor probleme principiale
în fiecare zi nu doar în ziua alegerilor ci să simţim pulsul socie- viu pentru agenţia ucraineană de dar pentru a se concentra asupra şi ei au avut curajul şi conştiinţă
tăţii, să vedem viaţa care se întîmplă în ţara noastră în fiecare zi” ştiri „GolosUA”. scopurilor principiale, cum ar fi civică pentru a face acest lucru.
Cerul însă nu a fost deacord cu parada organizată, pornind şi „Nu avem nevoie de un di- integrarea europeană, integrita- Sper că şi actuală opoziţie va da
o ploaie care să domolească spiritele adunate în Scuarul Teatrului alog cu opoziţia pentru a obţine tea teritorială a ţării, precum şi dovadă de astfel de calităţi - curaj,
de Operă şi Balet. Mare noroc pe ei, că sărbătoarea a avut loc de votul, care nu ne ajunge pentru depăşirea consecinţelor recesiu- patriotism şi conştiinţă civică”, a
dimineaţă. alegerea noului Preşedinte al ţă- nii mondiale”, a declarat Vladimir conchis Vladimir Voronin.
rii. Tocmai acest lucru este foarte Voronin.
Ecaterina TROHIN simplu. Dialogul este necesar, în În context, şeful statului a Vasile MUNTEANU

Iuda trădătorul -
salvatorul naţiei?!
continuare din pagina 1
să-şi dea votul pentru un preşedinte communist. Chiar
preşedintele ţării, a declarat recent că, partidul său este
dispus să împartă proporţional funcţiile în Parlament,
dar Guvernul rămâne totuşi, al comuniştilor. El a de-
clarat că dacă vor fi trei vice-preşedinţi ai Parlamen-
tului, unul va fi de la opoziţie. Dacă vor fi zece comisii
în Parlament, patru vor fi conduse de către reprezen-
tanţii opoziţiei, astfel funcţiile fiind împărţite propor-
ţional, după raportul de mandate deţinute: 60 la 40. În
acest context, e de menţionat faptul că, tot mai multe
voci spun că, liderul PLDM ar fi potenţialul candidat
la funcţia de vicepreşedinte al Legislativului. Nu este
exclus, dacă luăm în considerare şi faptul că, Filat este
cumătrul creierului cenuşiu al PCRM, Mark Tcaciuc.
Posibil ca acest scenariu să fie unul real, deoarece nici
un partid politic, din istoria contemporană a RM nu
a reuşit să-şi facă un capital politic atît de mare, într-
un termen atît de scurt, precum a făcut-o PLDM. Sunt
de accord, banii investiţi în crearea partidului au fost
enormi, însă fără “permisiunea” şi fără acordul partidu-
lui de guvernămînt acest lucru cred că, nu era posibil.
Nu a mai rămas mult timp pentru a vedea ce turnură
vor lua evenimentele de după 5 mai, cînd va avea loc
prima şedinţă a Parlamentului.
În ultimul timp, preşedintele în exerciţiu al Mol-
dovei, Vladimir Voronin a declarat în repetate rînduri
că va face tot posibilul pentru a nu admite alegeri anti-
cipate. Să-i fie oare milă de popor şi de banii acestora,
care eventual urmează a fi cheltuiţi pentru alegeri? Nu
cred, deoarece 700 mln de lei nu se compară cu 40 de
mln. Voronin a mai declarat că, în cazul unor noi alegeri,
partidul său este pregătit pentru scrutin, poate chiar mai
bine ca orice alt partid. Acest lucru rămîne de văzut, însă
posibil ca, în cazul unor alegeri anticipate, opoziţia să
acumuleze mai puţine voturi decît la 5 aprilie, cu toate
că nu exista niciun sondaj care ar confirma acest lucru şi
asta pentru că, imaginea sa a avut de suferit în urma eve-
nimentelor din 7-8 aprilie. Aici vreau să fiu înţeles cor-
rect - nu pentru faptul că partidele de opoziţie ar fi vi-
novate de ceea ce s-a întîmplat în acele zile, ci pentru că
mass-media afiliată puterii şi-a îndeplinit misiunea de ai
convinge pe cei predispusi la manipulare. De elucidarea
acestor evenimente se ocupă o comisie specială, în care
a fost invitată opoziţia şi reprezentanţii mass-media af-
filiate acesteia şi sperăm că, vinovatul acţiunilor violente
care s-au petrecut v-a fi identificat şi tras la răspundere.
Da, creierii oamenilor în perioada evenimentelor din
7 – 8 aprilie şi după aceasta au fost spălaţi foarte mult
şi vreau să menţionez faptul că s-a făcut acest lucru de
pe ambele părţi ale baricadei. Cu toate acestea, unii ce-
tăţeni au aflat o parte din adevar, iar restul zvonurilor
le-au bagat in dosarul cu un semn mare de intrebare pe
coperta. Un lucru este cert – în aceste momente de cri-
ză, partidele de opoziţie se află între ciocan şi nicovală,
deoarece în cazul în care vor vota candidatura commu-
niştilor la funcţia de preşedinte al ţării, vor dezamăgi şi
de acestă dată electoratul pe care îl mai au, iar în cazul
neparticipării la alegerea acestuia, ar însemna neglijarea
solicitărilor UE, pentru iniţierea unui dialog politic, în
vederea aplanării crizei politice din ţară, în spiritul valo-
rilor democratice.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a
aprobat o nouă rezoluţie referitoare la situaţia din Re-
publica Moldova, în care constată “încălcări semnifica-
tive” în campania electorală şi “maltratarea protestatari-
lor din partea poliţiei”. APCE precizează că va continua
monitorizarea ţării noastre şi cere reformarea legislaţiei
electorale, a mass-media şi a poliţiei de la Chişinău.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
remarcă că au fost înregistrate “frecvente cazuri de
intimidare a alegătorilor şi candidaţilor, precum şi
utilizarea resurselor administrative”, astfel încât “pro-
cesul electoral a fost marcat de o serie de neajunsuri
procedurale semnificative”. APCE constată că ridicarea
pragului electoral de la 4 la 6%, interzicerea blocurilor
electorale şi restricţiile de ocupare a funcţiilor publice
de către funcţonarii cu dublă cetăţenie au restrâns po-
sibilitatea opoziţiei de a participa la procesul politic şi a
slăbit pluralismul.
Adunarea Parlamentară condamnă acţiunile vio-
lente de pe 7 aprilie şi acţiunile de maltratare a protes-
tatarilor din partea poliţiei şi precizează că autorităţile
erau obligate să menţină ordinea publică. De asemenea,
Adunarea dezaprobă acuzaţiile autorităţilor moldovene
la adresa opoziţiei că ar fi organizat o lovitură de stat,
fără a avea o investigaţie amănunţită. APCE constată şi
“disproporţionalitatea restricţiilor la adresa mass-me-
dia şi atacurile împotriva jurnaliştilor”.
V.M.
Nu este vorba atât de
un motiv de ordin politic,
cât de o miopie tradiţională
Interviu cu Alecu Reniţă,
Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova
n Ecaterina DOGARI,
n Rodica LUCA
— În ce masură Ministe-
rul Ecologiei şi Resurse
Naturale(MERN) ţine cont
de opiniile/sesizările făcu-
te de reprezentanţii Mişcă-
rii Ecologiste din Moldova?
Dacă vorbim de politicile de
mediu, este Convenţia de la Aarhus
– convenţie internaţioanală adoptată
de statele europene în 1998, intrată
în vigoare mult mai târziu fiindcă…
asta e procedura, în anul 2003 or 2004,
R.Moldova fiind prima care a ratificat
aceasta convenţie. Ea are trei elemen-
te-cheie:accesul la informaţie, partici-
parea publicului la luarea deciziilor şi
accesul la justiţie. Conform acesteia,
Ministerul este obligat să ţină cont de
sectorul neguvernamental de mediu,
opinile lui, şi în primul rând să impli-
ce comunităţile, deoarece mediul ca şi
educaţia, invăţământul ş.a. sunt sfere
ale societăţii, şi nu pot fi soluţionate
de către o singură instituţie de stat,
oricât de mulţi bani nu ar avea sau cât
ar dori să facă. Mediul este o “chestie”
care depinde şi ţine de fiecare cetăţean
a unei ţări.
— În ce mod, atunci, MERN-ul
îşi respectă obligaţiunile,
în plan aplicativ?…
Aceasta este, cum se mai zice,
convenţia”de pază”, dar sunt şi un şir
de alte acte normative, legi care au fost
adaptate după Convenţia de la Aarhus,
care obligă ministerul să implice publi-
cul, întreaga societate civilă, inclusiv
ONG. Cel puţin noi aşa credem, că
autoritatea centrală de mediu din R.M.
este cea mai avansată în relaţiile cu
publicul, cu ONG-le. Practic noi par-
ticipăm peste tot unde este posibil, ne
implicam şi încercăm să îmbunătăţim
nişte documente, nişte proiecte de legi
şi încercăm adikă să forţăm lucrurile
ca să meargă spre nişte standarte mai
mult sau mai puţin europene.
De cele mai multe ori are loc o
separaţie de interese, între ONG de
mediu şi MERN, sau altfel spus, sunt
pe diferite părţi de baricadă în privinţa
anumitor situaţii de mediu, şi anume,
că organizaţiile ecologice, inclusiv
Mişcarea Ecologistă din Moldova,
dese ori ripostează unele acţiuni aşa-
zise iraţioanale ale MERN-ui. Este vor-
ba de aceiaşi intenţie de a transforma
cele cinci rezervaţii ştinţifice în parcuri
naţionale şi chiar costruirea tronsonu-
lui de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti,
conştientizând pericolul ce poate fi
produs asupra stării ecologice din
ţară…
Fireşte. Multe lucruri se despart
la un moment dat, şi lucrul acesta ţine
de o parte de mentalităţi, de alta parte
ţine de instituţii. Este clar că Ministe-
rul Ecologiei este un subiect al Guver-
nului, şi dacă executivul i-a o decizie
într-un anumit sector al economiei
naţionale, ministerul este capabil să in-
tervină până la o anumită fază de evo-
luţie a acestui proiect. Iar după ce se i-a
o hotărâre a Guvernului, ministerului
BAZAR POLITIC
îi vine mult mai greu să “lupte” în luara
propriilor decizii; este deci destul de
complicat pentru o instituţie de stat să
funcţioneze aflându-se sub egida gu-
vernului. Chiar şi în anii’90 MERN-ul
este subordonat Parlamentului şi nu
Guvernului, şi practic fiecare minis-
ter putea fi corectat şi pus la punct în
probleme de mediu. La moment situ-
aţia este mai complicată deşi acum ar
trebui să intervină legea, daca legea
presupune un anumit cadru juridic în
care se elaborează un anumit proiect
, care are un anumit impact asupra
mediului, atunci legea ar trebui să re-
glementeze toate formatele şi conţi-
nuturile proiectului. Din păcate acest
lucru nu se va întâmpla întotdeauna,
de aceea apar divergenţe şi interpre-
tări diferite ale unuia şi aceluiaşi pro-
iect. De exemplu noi am considerat şi
continuăm să considerăm proiectul cu
construirea tronsonului de cale ferată
Cahul-Giurgiuleşti, un proiect anti-
ecologic şi noi avem toate argumentele
să demonstrăm că acest proiect este
în defavoarea R.Moldova în ansamblu
prin locul unde el este construit; deci
era mult mai prioritar ca să fie păstrat
un eco-sistem de luncă de 55 de km,
care practic ar putea sa fie anexat la
sistemul deltaic şi la rezervaţia biosfe-
rică mondiala Delta Dunării, decât să
se construiască, cum am mai spus, o
cale ferată, care de altfel putea fi con-
struit chiar peste deal, adikă sa mear-
gă paralel cu acest eco-sistem natural
Lunca Prutului de Jos. Din pacate lu-
crurile nu au mers aşa… Am avut foar-
te multe intervenţii în acest caz, numai
nu ne-am culcat înaintea buldozere-
lor;. Când eram mai tineri, prin ’87 în
aşa mod am oprit distrugerea rezerva-
ţiei Saharna şi Stânca Mare. Dar acum
însă, instrumentul nostru “de luptă”
este cuvântul, informaţia ţi legea,dar
dacă guvernanţii nu ţin cont de opinia
noastră atunci cred că se aduce un de-
serviciu societăţii moldoveneşti cât şi
viitorului R.Moldova, fiindcă căi ferate
o să se mai construiască, iar o Luncă a
Prutului nu se mai poate face…
— Şi totuşi, în contextul în
care guvernarea de stat şi
MERN-ul sunt conştiente
de pericolul care urmea-
ză să se producă în urma
acestor tipuri de proiecte,
atunci care este, dupa pă-
rerea D-stră, scopul real?
Întotdeauna au existat interese/
motive egoiste, ministeriale sau de-
partamentale. Iar misiunea noastră
este de a-i convinge că există proiecte
de alternativă, fapt ce am încercat să
facem şi în cadrul construirii tronso-
nului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti.
Este vorba de o mentalitate tipic sovie-
tică, unde s-a tras cu rigla acolo şi va
fi ceea ce s-a plănuit. Adică nu pot lua
în calcul şi interesele altor actori ce se
implică într-un proiect anume, nemai-
vorbind de comunităţile locale. Minis-
terul a apelat la Academia de Ştiinţe,
cea din urmă spunând că tronsonul
nu va aduce prejudicii mediului, ci din
contra…
— Pot fi considerate aceste
motive “egoiste” de ordin
politic?
Ele nu sunt atât de ordin poli-
tic ci, cum se mai numea pe timpuri,
egoism ministerial, adică ministerul
şi-a făcut proiectul lui şi nu îl intere-
sează că poate atinge interesele altor
ministere or, şi mai grav, a populaţi-
ei. Sunt uneori şi decizii politice abu-
zive, dar în cazul dat este vorba de
un proiect negândit, lipsit de com-
plexitate, unde nu sunt luate în cin-
sideraţie opiniile ecologiştilor şi altor
subiecţi implicate, fie în mod direct
or indirect. Deci consider că aici nu
este vorba de un motiv de ordin poli-
tic, cât de o miopie tradiţională; sunt
sute şi mii de proiecte gândite cu
ceafa şi nu cu …capul.
— Într-o altă ordine de idei,
cum credeţi sunt eficiente
metodele de stopare a de-
frişării pădurilor în con-
textul în care gazul natural
a devenit foarte costisitor
iar unele localităţi nici nu
au acces la el?
Nu pot spune cine taie mai
mult din păduri, populaţia care în-
gheaţă de frig, or cei care fac bus-
sines. Dar bănuiesc că cei care au
afacere. Eu trebuie sa spun şi nu
ştiu a câta oară, din păcate , că noi
nu avem acces la informaţii despre
ceea ce se intâmplă în fondul fores-
tier naţional, şi chiar dacă o să în-
cercaţi să obţineţi această informa-
ţie de la Servicul Silvic de Stat o să
vă fie foarte greu, o vor da informa-
tii generale or din contra or să vor-
bească într-un mod elogios despre
cât de bună este situaţia cu pădurile
din Moldova. Plantările sunt făcute
publice însă câte hectare se taie, ni-
meni nu ştie cu adevarat.
Avem o suprafaţă cca 400 000
de ha, care intră în Fondul forestier
naţional, însă ţara noastră ar trebui să
dispună de cel puţin 800 000 ha îm-
pădurite ca să putem păstra cât de cât
un echilibru.
— Ministerul ecologiei, într-
un comunicat de presă,
spunea că 45 % din puieţii
care sunt plantaţi în ca-
drul acţiunii “Un arbore
pentru dăinuirea noastră”,
se înrădăcinează, cum cre-
deţi are temei, în practică,
aceasta afirmaţie?
Cred ca MERN-ul a fost destul de
indulegent oferind aceste date, mie pă-
rindu-mi-se mai puţin… Fiindcă aici
influenţează o serie de factori, dintre
care calitatea materialului săditor, este
nevoie de specii de calitate, specie care
să se prindă în proporţie de 70/80 la
sută, iar cei care plantează aceşti co-
paci, trebuie să aibă grijă de ei până
când se prind, de altfel, este cheltuială
de fonduri…cred că în locurile în care
se taie pădurile, este nevoie de propor-
ţia de la 1 la 10, adică acolo unde se taie
un hectar trebuie să fie plantaţi cel pu-
ţin 10 ha.
3
— În contextul în care pe zi
ce trece, starea ecologică
a ţării se agravează, de al-
tfel şi existenţa problemii
de proporţii – încălzirea
globală, ar putea fi posi-
bilă accederea Partidului
Ecologist “Alianţa Verde”
(unicul partid de acest fel)
în Parlament, şi în definitiv
să capete o pondere mai
mare pe eşichierul politic?
Ca să obţii acest lucru, trebuie să
convingi oamenii, să le arăti mai întâi
că există un astfel de partid, şi ajungând
în Parlament, să aibă curajul să apere
ceva, şi să poată să se conformeze cu
alte patide parlamentare , lucru foarte
greu de făcut la noi în ţară, fiindcă so-
cietatea civilă este îngrijorată de multe
alte probleme, spre exemplu – sărăcia.
Deci trebuie sa aducă probe concrete
electoratului, şi devenind partid parla-
mentar – să îşi asume responsabilita-
tea şi să promoveze o politică de me-
diu reală şi nu una declarativă.
Este necesară prezenţa în conti-
nuu a acestui partid pe scena politică şi
nu doar o dată la patru ani…
— Dacă e tot să vorbim des-
pre puterea politică, de nu
putină vreme activaţi în
domeniul ecologiei, aţi se-
sizat careva modificări re-
feritor la politica de mediu
de la o guvernare la alta?
Da cum să nu… Diferenţele sunt
foarte mari dupa ăarerea mea. Am
activat în Parlament în perioada 1990
– 1994, perioadă în care multe ches-
tiuni instituţionale, organizatorice,
din domeniul mediului au fost puse
la punct, punându-se concepţia naţi-
onala de protecţie a mediului. După
care, fiind şi în al doilea Parlament ,au
fost promovate 26 de legi organice, de
mediu şi ratificate 19 convenţii inter-
naţionale, adică a fost creat un cadru
juridic de mediu bun. Însă la moment
nu putem vorbi despre respectarea le-
gislaţiei ecologiei, invocindu-se pentru
justificarea unor acte ilicite, niste mo-
tive iraţionale…Totodată tehnicile de
manipulare de tip sovietice continuă şi
până azi, făcându-se duşman al ţării ,
cu toate că în realitate încerci să-i faci
un bine, încercând să îi optimizezi de-
ciziile luate fără raţionament.
— Vă mulţumim pentru
interviu!
 4 BAZAR ECONOMIC
 ŞTIRI Bazar
Va fi Moldova afectată
Se poarta criza
sau nu de criza
economică mondială?
Mai puţine afaceri
Din cauza crizei, tot mai multe interprinderi sunt nevoite
sa se retraga de pe piata fiind in prag de faliment. Aproape 1 mie
de firme au fost radiate in primele trei luni ale acestui an din
Registrul de stat, din cauza problemelor cu care se confrunta ca
urmare a crizei economice. Potrivit Camerei Inregistrarii de Stat, Moldova se află în si-
numarul intreprinderilor radiate s-a dublat in ianuarie-martie tuaţia unui personaj din-
2009 fata de primul trimestru al anului 2007, iar comparativ cu
tr-un film francez care
primele trei luni ale anului 2008 numarul intreprinderilor a caror
căzînd de pe o clădire re-
activitate a fost suspendata a crescut de 1,6 ori. Astfel, numai
in ianuarie a fost stopata activitatea a 266 de interprinderi, iar petă în faţa fiecărui etaj:
numarul lor fiind in continua crestere, in martie ajungand la 337. “deocamdată totul este
Criza si-a pus pecetea si pe dorinta de a deschide noi afaceri. In bine”. Dar nu contează
primul trimestru 2009, au fost inregistrate 2263 intreprinderi, cum cazi, ci cum aterizezi.
fata de 3445 in ianuarie-martie 2008. „Pe de o parte, lumea a de- Realitatea e că Moldova
venit mai precauta si nu se grabeste sa deschida afaceri, asteapta va fi lovită grav de criză
vremuri mai bune, iar pe de alta parte, bancile au devenit mai şi nici guvernul, nici parti-
exigente la acordarea finantarilor”, estimeaza expertii.
dele de opoziţie nu par să
se gîndească la aterizare.

Marina MUNTEANU

Spre deosebire de statele

vecine, Moldova încă nu este vi-
zibil afectată de criză.
Iată o explicaţie: vorbind
de criza mondială de fapt sub-
înţelegem două tipuri de crize:
financiară şi economică. Criza
financiară ţine de funcţionarea
băncilor, accesului la credite,
re-creditării etc. iar criza eco-
Foto simbol nomică ţine de stagnarea sau
scăderea producţiei industriale,
a serviciilor, exporturilor, etc.
Cumpărăm mai puţin Criza financiară a început în
SUA în 2007, însă spre sf îrşi-
Vanzarile de marfuri cu amanuntul prin unitatile comerci-
tul anului 2008 criza financiară
ale au insumat in martie 2009, 1,47 mlrd. lei, in scadere cu 5,6%
s-a transformat treptat în criză
fata de martie 2008. In ianuarie-martie 2009 populatiei i-au fost
economică, din cauza limitării
comercializate marfuri de consum in valoare de 4,18 mlrd lei, cu
drastice a accesului la credite.
4,3% mai putin decat in ianuarie-martie 2008, scadere determi-
Pînă la declanşarea crizei
nata de micsorarea vanzarilor de marfuri nealimentare (-10,5%),
mondiale, accesul la credite ief-
carora le revine 61,4% din totalul vanzarilor cu amanuntul.
tine era una din locomotivele
creşterii economice (inclusiv
în construcţii) în state ca Spa-
Producem mai puţin nia, Letonia, Romania, Irlanda,
Rusia, SUA etc. Creditele mai
Si industria a fost afectata puternic. Intreprinderile indus- erau şi o sursă a investiţiilor Foto simbol
triale de toate formele de proprietate au fabricat, in primele trei străine. Creşterea economică în
luni ale anului curent, productie in valoare de 5, 28 mlrd lei in Georgia sau Romînia, de exem-
preturi curente, arata ultimele date ale Biroului National de Sta- plu - era foarte dependentă de mare, Moldova nu este atît de financiară se transformă în cri- În timp ce statele vecine
tistica (BNS). Comparativ cu perioada similara a anului trecut, investiţii străine directe. Pentru dependentă de creditele inter- za economică, intră şi Moldova Ucraina şi Romînia şi-au de-
volumul productiei a scazut cu 24,2%. Numai in luna martie o comparaţie: investiţiile străine naţionale şi investiţiile străine în joc. Spre deosebire de alte valorizat monedele naţionale
industria scazut cu 20,5%. Cel mai mult s-a redus productia de directe în Moldova în 2007 au directe la fel ca economiile mai state, nu creditele şi investiţiile în ultimele 4-5 luni, şi încearcă
vin, tutun si cea de produse alimentare. Interprinderile industri- fost de 459 milioane de dolari, globalizate ale Rusiei, Ucrainei străine, ci remitenţele erau una să reducă cheltuielile bugetare,
ale moldovenesti se plang ca au tot mai putine comenzi de peste iar în Georgia - de patru ori mai şi Romîniei. Anume aceasta din locomotivele creşterii eco- guvernul Moldovei nu îşi poa-
hotare, dar si in tara. De asemenea, producatorii spun ca nu au mult - 1 miliard 650 miloane explică faptul că Moldova este nomice. Chiar dacă Moldova te permite aşa ceva din cauza
suficienta materie prima pentru a produce, dar nici mijloace USD (iar populaţia Georgiei e afectată nu atît de criza financi- nu a fost prea afectată de lipsa campaniei electorale. In loc să
financiare pentru ca sa o procure. cu vreo 25-30% mai mare decît ară, cît de cea economică. accesului la credite şi criza fi- frîneze treptat prin devaloriza-
a Moldovei). Armenia - cu o po- După care, criza financiară nanciar-bancară din lume, ea rea treptată a leului şi reducerea
pulaţie mai mică ca a Moldovei, mondială s-a transformat în cri- va fi afectată grav de scăderea cheltuielilor bugetare, Moldova
supusă unei blocade de Turcia za economică mondială. În lipsa drastică a remitenţelor, pentru se miscă în plină viteză în pere-
Dar totul abia începe… şi Azerbaijan, izolată geografic accesului la credite şi investiţii simplul fapt că sute de mii de tele crizei.
şi departe de UE a atras 661 străine, industria, serviciile şi oameni sunt disponibilizaţi în Pericolul e ca urmatorul gu-
Recesiunea globala nu a atins inca apogeul, iar bursele milioane USD în 2007, practic importurile în majoritatea sta- cîteva state cheie ca Spania, Ru- vern, oricare va fi el, va primi o
din lume vor mai avea multe obstacole de trecut, potrivit unui la fel ca Moldova. Expansiunea telor europene au început să sia şi Irlanda. Normal că acestea ţară falimentată. Există riscul că
sondaj realizat de Reuters prin chestionarea analistilor europeni companiilor ruseşti în Europa şi scadă rapid. Unul dintre cele afectează şi lucrătorii din Mol- leul se va deprecia brusc, iar gu-
si americani. statele post-sovietice era finan- mai afectate a fost sectorul con- dova. In noiembrie remitenţele vernul nou nu va putea face faţă
Potrivit analistilor, economia nu a ajuns la pragul de jos, ţată predominant din credite. strucţiilor, cel mai dependent de în Moldova deja au scăzut cu cî- cheltuielilor bugetare promise.
intreaga criza, considerata cea mai adanca de la Al Doilea Însă o dată cu declanşarea crizei creditele ipotecare din Irlanda, teva procente. Criza economică In loc de o aterizare impusă, dar
Razboi Mondial incoace, urmand sa mai dureze inca un an, financiar-bancare şi secarea ul- Rusia, Spania şi Marea Britanie. mondială mai duce şi la scăde- cît de cît calculată, Moldova se
unii economisti inaintand chiar o perioada dubla, de doi ani. terioară a creditelor, economia O bună parte din emigran- rea exporturilor, resimţită deja va prăbuşi cu toată greutatea la
Viziunea pesimista a analistilor vine pe fondul unei sperante acestor state a fost afectată. Fără ţii din Moldova lucrau la con- în Moldova. In pofida faptului pămînt după 5 aprilie.
de optimism, dupa ce in cea mai mare parte a lunii aprilie acces la credite ieftine economia strucţii în Spania, Irlanda, şi Ru- că scăderea exporturilor şi a re- Impactul unei crize eco-
principalele burse internationale au consemnat reveniri acestor state nu mai putea creş- sia. Anume aceste state, şi acest mitenţelor va lovi puternic Mol- nomice majore asupra unui gu-
spectaculoase ale indicilor. „Stabilitatea financiara si macro- te la fel de rapid. Deci majorita- sector sunt afectate cel mai mult dova, aceasta este consumată de vern de coaliţie după 5 aprilie
economica este inca departe. Deocamdata nu avem fundatia tea statelor au fost afectate de de criza financiară. Spania devi- campania electorală. 2009 poate fi şi mai dezastruos.
pentru o revenire solida”, spune Lena Komileva, economist criza financiară, dar Moldova- ne statul cu cel mai mare număr Din cauza campaniei elec- Indiferent că o fi un guvern de
sef al Tullett Prebon. 32 din cei 60 de analisti intervievati au mai puţin. de şomeri din UE. Rusia desco- torale, guvernul încearcă cu coaliţie în jurul PCRM, sau unul
estimat o prelungire a recesiunii cu inca unu sau doi ani, in Moldova practic nu a fost peră că rezervele sale financiare aproape orice preţ să îngheţe creat de partidele de opoziţie. Şi
timp ce 21 au declarat ca problemele economice s-au termi- afectată de această criză financi- sunt mai mici decît creditele pe situaţia. În perioada electorală, unii, şi alţii, au tot interesul de
nat deja. ară din simplul motiv că nu este care le-a luat în ultimii ani din este normal că guvernul va face a începe să gestioneze efectele
suficient de integrată în pieţele băncile occidentale. totul posibil să nu admită că crizei din Moldova, nu să pre-
Ştiri selectate de Svetlana MANOLE financiare mondiale. Prin ur- În momentul în care criza Moldova va fi afectată de criză. tindă că ea nu există.

Vine criza…
în ce ne
înecăm
amarul?
Pe timp de criza, moldo-
venii consuma mai putin al-
cool. De la inceputul acestui
an, vanzarile de vinuri si ba-
uturi alcoolice tari au fost in
continua scadere. Astfel si
firmele de vinuri au fost ne-
voite sa-si reduca productia
alcoolica cu pana la o treime
fata de anul trecut.
La inceput de an, companiile
moldovenesti au inregistrat vanzari
tot mai slabe de vinuri si bauturi al-
coolice tari, fiind nevoite astfel sa re-
duca si din productie. In primele trei
luni ale acestui an, companiile vini-
cole au produs vinuri cu pana la 35%
mai putin de anul trecut, in suma
de 260 milioane de lei. In asemenea
conditii, mai multe firme mici au fost
nevoite sa se retraga de pe piata in-
registrand pierderi prea mari pentru
a putea activa si in continuare. Criza
a fost resimtita insa si de companii-
le mai mari producatoare de bauturi
alcoolice. Potrivit lui Sergiu Sarghi,
presedintele Asociatiei Producato-
rilor de Bauturi Alcoolice Tari, pe
langa criza financiara, o alta proble-
ma pentru producatori o reprezinta
si concurenta produselor de import,
dar si a celor de contrabanda, care
ocupa un segment important din
piata bauturilor tari. Din cauza van-
zarilor slabe, companiile sunt in cau-
tarea unor solutii anticriza. Astfel,
se incearca optimizarea cheltuielilor
pentru producere. “Incercam sa fa-
bricam acelasi produs, de aceeasi ca-
litate insa in ambalaj, etichete si sticle
mai ieftine. Sigur ca suntem afectati
de criza, dar cautam si alte piete
de desfacere si incercam sa facem
fata”ne spune directorul companii-
lor vinicole “Purcari” si “Bostovan”,
Victor Bostan. “Chiar daca vanzarile
sunt in continua scadere marii pro-
ducatori oricum vor ramane pe pia-
ta” ne declara presedintele Asociatiei
Producatorilor de Bauturi Alcoolice
Tari. Potrivit datelor statistice ofici-
ale si piata bauturilor alcoolice din
Transnistria a fost afectata de criza,
productia de divinuri, vodka si vinuri
fiind mult mai mica fata de anii pre-
cedenti. Chiar si in conditii de criza,
reprezentantii companiilor vinicole
spun insa ca nu intentioneaza sa mo-
difice preturile si vor opera doar ief-
tiniri neesentiale. In 2008, productia
vinicola a constiuit a zecea parte din
toata productia industriala a tarii,
insa in asemenea conditii ponderea
ar putea fi mult mai mica in acest an..
Svetlana MANOLE
Petroliştii îşi reduc
tot mai mult din profit
Criza mondială a determinat o
nouă scădere a carburanţilor .
Ultima scădere bruscă a preţu-
lui la benzină şi motorină s-a produs
săptămîna trecută, cînd staţiile PECO
din ţară au afişat că motorina şi benzi-
na s-au ieftinit cu 40 şi respectiv 20 de
bani pentru 1 litru, asta însemnînd o
economie de 4 lei la fiecare 10 litri de
motorină şi de 2 lei la benzină.
Petroliştii susţin că au fost nevoiţi
să accepte această scădere a preţurilor,
pentru că din cauza crizei mondiale
au scăzut vînzările de combustibil, iar
o nouă micşorare a preţurilor la pom-
pă ar putea readuce din nou mai mulţi
cumpărători.
În acelaşi timp petroliştii susţin
că ieftinirea îi costă prea scump.Aceş-
tia şi-au redus din profit doar pentru a
menţine vînzările aflate în cădere liberă
din cauza declinului din industrie.
Un mare rol l-a jucat şi scăderea
capacitaţii de cumpărare a produselor
petroliere de către consumatori.
Un alt motiv al micşorării preţuri-
lor la benzină şi motorină este ieftinirea
Construcţiile pe muchie de… criză
Dupa ce mai bine de un an, presa straina abunda de materi-
ale infioratoare, iar la noi, autoritatile ne linisteau ca totul va fi
bine, iata ca moldovenii au inceput sa vada cu proprii ochi ceea
ce se numeste criza. Unul din cele mai “sensibile” sectoare ale
eonomiei s-au dovedit a fi constrcutiile.
Între stagnare şi faliment
Chiar daca oficialii se abtin de
la declaratii, amprentele crizei pot
fi deja observate de oricine, prin
capitala fiind intalnite mai multe
santiere in paragina. Reprezentantii
firmelor de constructii se plang ca
pe de o parte cererea pentru apar-
tamente a scazut brusc,iar pe de alta
parte numai dispun de mijloace fi-
nanciare pentru a le finisa pe cele
incepute. Asftfel, mai multe firme de
constructii si-au stopat lucrarile, iar
unele sunt in prag de faliment. Po-
trivit unor surse, o lovitura sub cen-
tura din partea crizei a fost resimtita
puternic de catre firme ca AMIC,
GLORINAL, care au oprit lucrarile
pe mai multe santiere. Astfel, se es-
timeaza ca pana la 12 mii de apar-
tamente noi au ramas nefinalizate.
Statisticile oficiale arata ca valoarea
lucrarilor in antrepriza a inregis-
trat in premiera o reducere de 8,9 la
suta, in anul 2008, dupa o crestere in
ultimii zece ani, inclusiv cu 28% in
2004, 17% in 2005, 22% in 2006 si 18
in 2007. S-a format un adevarat tri-
unghi al Bermundelor, dintre firme-
le de contructii, banci care nu mai
vor sa crediteze si cumparatori care
nu mai vor sa cumpere, in astepta-
rea unor preturi foarte mici. Chiar
daca din luna noiembrie preturile au
scazut cu pana la 100 de euro pentru
un metru patrat, nici acest lucru nu
au stimulat vanzarile. Potrivit date-
lor Biroului National de Statistica,
lucrarile de constructii s-au redus
in primul trimestru in jumatate fata
de aceeasi perioada a anului trecut.
Directorul firmei de constructii
BAZAR ECONOMIC
lor la rafinăriile din Romînia şi Belarus.
Rompetrol şi Lukoil au redus în ultima
lună preţurile carburanţilor, în timp
ce Petrom, care la începutul lui mai a
scumpit semnificativ combustibilii, nu
a mai operat nicio modificare, men-
ţinîndu-le la nivelul stabilit la 12 mai.
În perioada 12 mai-18 iunie, ministrul
Economiei şi Finanţelor, Varujan Vos-
ganian, a făcut mai multe declaraţii
prin care arată că Petrom nu ar trebui
să majoreze preţurile. Mai mult, aces-
ta a afirmat, în urmă cu trei zile, că
Petrom nu a mai scumpit carburanţii,
după ce el a criticat compania că are
preţuri prea mari, deşi în aceeaşi peri-
oadă barilul de petrol s-a scumpit cu 20
de dolari.
În acelaşi timp există mai multe
voci care spun că preţul produselor pe-
troliere la noi scade mai lent ca în sta-
tele vecine. Şi acest lucru este în parte
adevărat. Aici mai e nevoie să precizăm
că în România preţurile au fost mereu
mai mari, deoarece accizele la benzină
sunt de 4 ori mai înalte ca în R. Moldo-
va, iar la motorină - de 8 ori.
Şi în Ucraina, preţurile la combus-
tibil au evoluat diferit de cele din Mol-
MONOLIT, Leonid Cerescu declara
ca “apartamentele devin necompe-
titive, volumul de lucru pentru spa-
tiu locativ fiind diminuat. Un lucru
simtitor pentru noi si care ne-a pus
intr-o situatie dificila” . Totusi, re-
prezentantii firmelor de constrcutii
spun ca nu pot reduce preturile la
nivelul asteptarilor cumparatorilor.
“Chiar si daca am scadea pretul, nu
s-ar produce o explozie de cerere,
deoarece consumatorul ar astep-
ta sa scada si mai mult. Insa nu ne
putem permite o asemenea scadere,
daca costurile materialelor de con-
structie, a terenurilor si a fortei de
munca a fost in continua crestere”
afirma Cerescu. Potrivit lui, numai
costurile pentru terenuri sunt atat
de inalte incat nu-si pot permite sa
coboare pretul la 200-300 euro pe
metru patrat.
Om sarac, om şomer
Daca inainte sectorul construc-
tiilor inregistra un deficit de munci-
tori, acum exista un surplus, datori-
ta faptului ca multi moldoveni s-au
intors de pe santierele din Moscova.
Cel mai mult au de suferit muncito-
rii, mai ales cei care si-au pierdut lo-
cul de munca, iar cei care au ramas
sunt platiti tot mai prost. “Lucram
in constructii, inainte de Anul Nou
am pus teracota cu 80 de lei, metru
patrat, acum imi da 25 de lei. La TV
spun ca criza nu ne-o afectat, dar
cum sa fie, ca in Moldova, ea tot
timpul a fost in criza” se plange Iurie
Mesina, care lucreaza in constructii
de cativa ani buni. Scaderea venitu-
rilor muncitorilor din constructii a
dova. Astfel dacă la începutul anului
2008, benzina în Ucraina era cu doi lei
mai ieftină, iar motorina - cu 40-50 de
bani la litru, apoi la mijlocul anului di-
ferenţa la benzină s-a redus la un leu/
litru, iar la motorină s-a menţinut la
acelaşi nivel. În acelaşi timp în prezent
în Ucraina benzina este mai ieftină cu 3
lei/litru, iar motorina cu 4 lei/litru, ca
în Moldova. Avem de a face cu o dife-
renţă de circa 50% la preţ, ceea ce este
extrem de mult.
În aceste condiţii pare logică între-
barea - De ce carburanţii în R. Moldova
se ieftinesc mai încet ca în statele ve-
cine?
Nu întîmplător mai mulţi politici-
eni dar şi experţi economici susţin că
petroliştii ar obţine supraprofituri şi cer
intervenţia statului pentru ca preţurile
să scadă mai mult.
Valeriu Lazăr, ex-ministru al eco-
nomiei şi comerţului, e de părere că în
situaţia actuală este necesară şi saluta-
bilă intervenţia statului în politica de
preţuri de pe piaţă, pentru a proteja
populaţia. Potrivit lui Lazăr, oamenii
de afaceri moldoveni, inclusiv cei ce
fost atestata pana si de statisticile
oficiale. Astfel Biroul National de
Statistica a raportat o scadere a sa-
lariului mediu al constructorilor in
martie cu peste 600 de lei (20%), fata
de luna decembrie.
Soluţii anticriză:
economisim pe încălzire!
Si producatorii de materiale de
constructii inregistreaza pierderi. Titan
RM, producator de materiale de con-
structii a raportat deja scaderi impor-
tante ale vanzarilor la toate categoriile
de mafuri . Potrivit administratorului
magazinului Titan RM, Iurie Gasinov,
comparativ cu anul trecut vanzarile au
scazut cu peste 20 la suta. “Nu avem
profit, nu avem vanzari, si din cauza
asta suntem nevoiti sa trimitem oame-
nii in concediu. Cautam si alte solutii
sa economisim, pe incalzire, lumina, ca
5
activează pe piaţa petrolieră „nu au, de-
ocamdată, sau nu toţi au acele calităţi
care i-ar determina să calculeze corect
costurile de producţie, iar Agenţia pen-
tru Protecţia Concurenţei a fost creată
nu demult şi nu este tocmai eficientă ca
să poată demonstra că aceşti oamenii de
afaceri exagerează, în goană de profit”.
Reprezentanţii firmelor petroliere
susţin însă că nu este tocmai corect de
a compara preţurile din R. Moldova cu
cele din regiune. România şi Ucraina au
propriul petrol şi rafinării ce asigură cu
produse petroliere nu numai piaţa in-
ternă, ci şi le exportă masiv în R. Mol-
dova şi alte ţări din regiune.
Dincolo de toate acestea este evi-
dent că atât lumea, cât şi R. Moldova a
intrat în era petrolului ieftin. Două ra-
poarte oficiale, unul de la Banca Mon-
dială şi altul de la Departamentul SUA
pentru energie (EIA), arată că boom-ul
petrolului din ultimii 5 ani s-a sfârşit.
În următorii trei ani, barilul de pe-
trol va costa în medie 75 USD, după es-
timările economiştilor Băncii Mondiale.
Marina MUNTEANU
Pauză la construcţie?
sa ne deie un pic de ragaz poate trecem
peste aceasta criza” afirma Gasinov.
Concluzii
In conditiile in care, vanzarile
stagneaza, companiile de construcţii
ar trebui sa ofere bonusuri, si servicii
aditionale pentru a atrage clientii. Ca
masuri anti-criza, firmele ar trebui sa-
si reformuleze strategiile de marketing
care si asa schiopateaza. Este prea pu-
tin sa promiti doar cheia si apartamen-
tul in care mai trebuie sa investesti mii
de lei pentru a finisa lucrarile. La mo-
ment, constructorii asteapta ajutor din
partea Guvernului. Insa, in contextul
alegerilor, si a tulburarilor din societa-
te, nu ar trebui sa mizeze foarte mult pe
acest lucru, si sa incerce sa se descurce
cu puterile proprii.
Svetlana MANOLE
6 DISCUTII, ÎN BAZAR
Rezultatele alegerilor
din anul acesta nu vor fi
o surpiză pentru nimeni
Ce schimbări pot fi prognozate în cadrul alegeri-
lor parlamentare (5 aprilie) din Republica Moldova?
Ce partide politice au şanse să formeze noul Legisla-
tiv şi în ce măsură noile modificări în legislaţia elec-
torală pot afecta rezultatele scrutinului din 5 aprilie?
Răspunsuri la aceste şi alte intrebări - în interviul rea-
lizat cu analistul politic, Petru Bogatu.
— Se vorbeşte în mod
deschis de posibili-
tatea formării unei
coaliţii în noul Par-
lament, care sunt
realele avantaje a
unei formule de gu-
vernare de acest tip
în contextul situaţiei
politice actuale din
R.Moldova. Şi, de al-
tfel, ce coaliţie de
partide este posibilă
în context cu situaţia
politică din ţară?
Nu putem pune mâna în
foc că va fi coaliţie. Coaliţia
va deveni o realitate numai
în cazul în care câştigă parti-
dele democratice. Toate luate
împreuna vor putea întruni
o majoritatea a mandatelor
50+1 în Parlament. În cazul în
care aceasta nu are loc atunci
vom avea un Guvern format
dintr-un singur partid. Dar
şanse reale, dacă e să dăm cre-
zare sondajelor de opinie din
ultimul timp, au patru parti-
de, dintre care trei partide de-
mocratice de factură liberală
– Partidul Liberal Democrat
din Moldova(PLDM), Partidul
Liberal (PL) şi Alianţa Moldo-
va Noastră (AMN). Este ade-
văra că comuniştii au şanse
mici de a întruni majoritate în
acest Parlamentar, pentru că
dacă acum patru ani au trecut
cu greu această limită de 50 la
sută acum probabil vor avea şi
mai multe probleme. În plus,
rezultatul alegerilor locale din
2007 demonstrează că parti-
dul comuniştilor s-a erodat
foarte mult, care a întrunit
doar 34 % şi nu sunt semne că
situaţia acestei formaţiuni s-a
îmbunătăţit. În cazul în care
democraţii vor înclina balanţa
în favoarea lor vom avea într-
adevăr o guvernare de coaliţie,
lucru deloc nou pentru Repu-
blica Moldova şi nici pentru
democraţiile occidentale.
— Ce se poate spune
despre compatibili-
tatea relaţiilor dintre
partidele ce au şanse
de a se coaliza în noul
Legislativ?
Sigur că se poate creea
anumite probleme de coordo-
nare a acţiunilor acestor par-
tide, de “contabilitate” politică
între ele dar având în vedere
situaţia de la noi, toate cele
trei partide democratice cu
şanse de a învinge aceste ale-
geri sunt partide cu doctrină
liberală, de centru dreapta,
afiliate deci din acest punct de
vedere doctrinar. În plus au şi
experienţa cooperării. După
alegerile locale din 2007 în
Consiliul municipal Chişinău
dar şi în peste 20 de raioane
din R.Moldova au fost creat
majorităţi democratice, putem
deci spera că vor găsi limbaj
comun şi vor reuşi să creeze o
majoritate funcţională.
Dacă toţi luaţi împreună
vor întruni mai mult de 50 de
mandate fără doar şi poate va
fi o coaliţie, pentru că în aceas-
tă situaţie numai contează nici
sentimentele, nici preferinţele
politicie sau de altă natură,
aici conteaza şi prevalează
doar interesul, care respectiv
îi vor determina să se unească
pentru a forma Guvernul.
— În acest context, cum
ramâne cu neinţe-
legerile ce au apă-
rut între partidele
democratice care au
format, de facto, ali-
anţa anticomunistă
în cadrul Consilului
Municipal Chişinău,
în scurt timp după
victoria liberalilor
din iunie 2007?
În calea lor nu se află
nişte principii din trecut…În
Consiliul Municipal Chişinău
a fost cu totul altceva. Acolo
s-au certat nu liberalii. Par-
tidul care a spart alianţa în
consiliul municipal a fost Par-
tidul Social Democrat(PSD).
Deci este un partid centru-
stânga, cu totul o altă forma-
ţiune care, după toate proba-
bilităţile, nu va intra în acest
grup de partide. Iar din acest
punct de vedere nu sunt mo-
tive ca să se constate dupa
5 aprilie o incompatibilitate
între aceste partide. Ele sunt
perfect compatibile indife-
rent de structura psihologică
sau relaţiile dintre unii lideri
politici, de antipatie sau sim-
patie. Aceasta contează mai
puţin, pentru că, repet, în
politică interesul prevalează.
Şi dacă câteva partide foar-
te apropiate au posibilitatea
unindu-se, să preia puterea,
nimic nu le poate opri să facă
asta.
— Rezultatele sondaje-
lor arată că PCRM ar
putea obţine 30-40%
din voturi la aceste
alegeri, dar ţinând
cont de alegerile lo-
cale din luna iulie
2007 când şi atunci
sondajele de opinie
„i-au cântat în stru-
nă” comuniştilor,
însă s-a ajuns la re-
zultate neprevăzute
şi respecitv surprin-
zătoare, ce ar putea
influenţa şi asupra
scrutinului din anul
curent...
Să facem o distincţie clară
între sondajele de opinie şi re-
alitate. Sondajul de opinie este
o estimare valabilă pentru mo-
ment, estimare a stării de spi-
rit pe un anumit eşantion, care
este în continuă schimbare.
Trebuie să ţinem cont de fap-
tul că sondajele în unele ţări,
R. Moldova nu este o excepţie,
sunt destul de dificile. Astfel
că sondajele au o doză mare
de aproximaţie. Întotdeauna
observatorii care urmăresc
permanent sondajele de opi-
nie de la noi, de la ’98 încoace,
au putut constata că în aceste
sondaje partidul de guver-
nământ stă mai bine decât în
realitate. În 2007 în consiliul
municipal, potrivit estimărilor
sociologice, comuniştii trebu-
iau să întrunească 50 la sută
dar au luat doar 34 %. În defi-
nitiv, dacă această tendinţă se
menţine ne putem aştepta la
un rezultat mult mai inferior
decât cel care îl arată rezul-
tatele aceluiaşi Barometru de
Opinie din 24 martie curent.
Chiar dacă partidul comuniş-
tilor întruneşte 30 la sută din
sufragii, acesta practic nu are
nicio şansă să ia majoritatea.
Despre acest lucru putem
spune şi despre opoziţie, adi-
ca sondajele de opinie mereu
au oferit un procent mai mic
opoziţiei, decât ea a luat în
realitate. În 2005 de exemplu,
Moldova Democratică era cre-
ditată în sondaje cu 15 la sută,
dar de fapt a luat 29%, aproape
de două ori mai mult.
Mai este un factor de care
trebuie să ţinem cont, sonda-
jul a avut loc la începutul lui
martie, când campania electo-
rală propriu-zisă, dezbaterile
abia au început. Astfel că nu
este în stare să arate care este
situaţia de acum, perioadă în
care poate să se producă mu-
taţii favorabile opoziţiei. Şi în
2007 erau aceleaşi dubii ca şi
acum. Puţini credeau că Dorin
Chirtoacă ar putea să câştige.
Chiar şi sondajele de opinie
nu arătau asta, ci o mică as-
censiune decât s-a dovedit a fi
până la urmă. Din acest punct
de vedere, alegerile au oferit o
adevărată surpriză. Acum nici
măcar surpriză nu e, fiindcă
acest sondaj şi analizele asu-
pra acestui sondaj arată o, în
fond, o tendinţă pozitivă pen-
tru opoziţie. Constatăm deci o
tendinţă reală care nu surprin-
de pe nimeni.
— PLDM-ul este unul
din partidele dina-
mice noi, dotat cu un
impresionant poten-
ţial uman, ce şanse
are această forţă po-
litică apărută recent,
ţinându-se cont de
caracterul conserva-
torist al electoratului
moldovenesc?
Nu cred că aceasta este
un mare impediment. În ciu-
da caracterului conservator
al electoratului de la noi, cum
ai menţionat, Dorin Chirtoa-
că este creditat ca persoana
numarul doi în republică în
ceea ce priveşte popularita-
tea şi credibilitatea, cu 34 la
sută. Este deci un procen-
taj foarte înalt. Şi cu toate că
D.Chirtoacă este un politici-
an cu o opţiune politică foar-
te limpede, pro-occidentala
şi pro-românească, din acest
punct de vedere s-ar părea că
ar trebui să fie contestat de
electoratul conservator. Dar
iată că acest lucru nu se în-
tâmplă.
PLDM deşi este un partid
tânăr, practic are un an de zile,
şi cu toate că nu are un lider cu
o imagine atât de atractivă ca
a aceluiaşi Chirtoacă, practic a
egalat cu Partidul Liberal(PL)
în sondaje. De fapt a avut o as-
censiune spectaculoasă exact
ca şi PL în 2007. Însă dacă
PL a obţinut acest succes, pe
atunci, datorită charismei per-
sonale a liderului partidului,
D.Chirtoacă, care a funcţionat
ca o locomotivă care tras după
sine întreaga garnitură libera-
lă, PLDM a reuşit performan-
ţa de a se impune ca unul din
cele mai importante partide
democatice din republică da-
torită discursului său şi dex-
terităţii cu care să mişcat pe
scena politică. Este vorba de
succesul unui discrus raţional
şi inteligent şi un accentuat
spirit de acţiune care l-a con-
vertit într-o muncă laborioasă
pe scena politică. Performanţa
acestui partid tânăr se dato-
rează totodată şi capacităţii
liderului Vladimir Filat de
a mobiliza energiile acestui
partid, de a întrena în această
formaţiune personalităţi de o
reală valoare care, s-au impus
în domeniul lor de activitate.
Mai mult ca atât, V.Filat nu s-a
temut, deobicei oamenii po-
litici se tem de asta, să atragă
în partid persoane mai cunos-
cute chiar decât el, aş risca să
spun, persoane mai afirmate.
Persoane ca V. Nagacevschi
de exemplu sau A.Tănase care
este un jurist tânăr dar cu o
reputaţie bună în Europa, şi
mulţi alţii... Liderul partidu-
lui a ştiut să formeze o echipă
rebutabilă şi uşor recognisci-
bilă, care a conferit partidului
un plus de consistenţă şi ima-
gine.
— Un impediment întru
alegerea candidatu-
lui favorit în scruti-
nul din 5 aprilie, pen-
tru mulţi cetăţeni,
poate constitui noua
lege, promulgată de
şeful statului, ce in-
terzice persoanelor
cu cetăţenie dublă să
deţină funcţii publi-
ce. Ce puteţi spune în
acest caz?
Chiar şi Chirtoacă ar pu-
tea deveni preşedinte daca se
va ajunge la un aşa rezultat.
Pentru că legea poate fi schim-
bată la scurt timp după alegeri,
mai cu seamă că s-a şi pierdut
procesul la CEDO. Deci legea
vine în contradicţie cu stan-
dartele europene. D.Chirtoacă
poate fi şi preşedinte şi prim-
ministru, ministru, preşedinte
al Parlamentului...şi am cer-
titudinea că legea, indiferent
de rezultatul alegerilor, va fi
modificată pentru că vor fi
probleme mari pentru oricine
care va veni la guvernare. Este
vorba de probleme cu institu-
ţiile europene, şi aici este un
principiu - din moment dacă
la noi în republică nu era cetă-
ţenie dublă, atunci întra-devăr
nu este în drept ca o persoană
cu mai multe cetăţenii să ocu-
pe o funcţie în stat. Dar în mo-
ment ce legea permite cetăţe-
nia dublă, orice îngrădire de
acest gen nu este altceva decât
o descriminare pe criterii poli-
tice. Astfel că o persoană care
are cetăţenie ucraineană, bul-
gară or românească nu este şi
nu poate fi mai inferioară de-
cât cea care deţine doar cetă-
ţenia moldovenească. Formal,
aceste persoane sunt tratate
astăzi de categoria a doua. În
alte state unde persoanele că-
rora li se permite cetăţenie
dublă au aceleaşi drepturi ca
şi cei cu o singură, a statului
respectiv.
— Formaţiunile politi-
ce din republică sunt
foarte personalizate,
fiind vorba, de altfel,
de strategia transfe-
rului de imagine –
partid-candidat, ce se
face tot mai mult re-
simţită odată cu no-
ile alegeri, prezinăa
acest fapt o proble-
mă în alegerea unei
bune candidaturi?
Oamenii desigur că tre-
buie să decidă, să aleagă în
funţie de persoanele care le
reprezintă. Contează mult
persoana şi respectiv discur-
sul lui real, acţiunile lor con-
crete decât eticheta, pentru că
partidul şi denumirea lui este,
cum spuneam, doar o etichetă,
care uneori poate să ascundă
cu totul altceva. Întotdeauna
contează nu eticheta ci gustul
vinului. Şi din acest punct de
vedere, acelaşi PLDM are un
mare avantaj, având o echipă
valoroasă.
Ecaterina DOGARI
 BAZAR SOCIAL 7
Durka
nazivaetsa…
Maternitatea „Nr 1” Violeta STRATAN

Într-o dimineaţă plină cu

Cu cîteva luni în urmă habar nu aveam cum arată din in- soare urc în microbuzul care
terior maternităţile din Republica Moldova. Pe atunci nu ştiam duce spre Spitalul de Psihiatrie
în ce condiţii nasc moldovencele, toate bune pînă nu a născut şi din orăşelul Codru sau dacă
cumnata mea. A născut la maternitatea din spitalul ....., (prefer sa vreţi Instituţia Medico-Sanitară
ramina in anonimat,) am ajuns cu ambulanta acolo şi am aşteptat Publică, Spitalul Clinic de Psihi-
la internare cam vreo oră, am stat pe coridoare unde era destul de atrie Costiujeni. Explorînd pen-
frig. Ne-au ţinut aşa pînă a venit medicul cu care ne-am înţeles tru prima dată acele drumuri
în prealabil şi ne-a condus în secţia de naşteri. De aici povestea îi spun şoferului să oprească la
devine mai interesantă, am ajuns în secţie şi de la ora 14 pînă la acel spital, la care un pasager
ora 16:30 am stat în cabinetul medicului şef, deoarece nu erau din microbuz, mai “poetic” în
saloane libere. afirmaţii strigă în gura mare
Saloanele era curate, îngrijite şi era destul de cald pentru că “DURKA NAZIVAETSA.” Bi-
aveau reşouri electrice. Cea mai mare problemă cu care m-am neînţeles că celorlalţi pasageri
confruntat stînd acolo, practic o diurnă, a fost lipsa apei! Nu era nu le rămăseseră decît să zîm-
apă toată ziua, apărea doar după 18 seara, şi respectiv dimineaţa bească, unii puţin stingher, alţii
pînă la 9, cum să înţeleg că astfel se face economie sau că toate fe- cu mai multă nonşalanţă.
meile trebuie să nască spre seară. La maternităţi accentul trebuie O dată ajunsă la destina-
pus pe igienă în primul rînd, dar dacă nu este apă despre ce igienă ţia în cauză, îmi fac loc printre
mai vorbim. cei cîţiva oameni veniţi la acest
Atitudinea medicilor este un alt aspect la care vreau să fac spital. După o scanare lejeră
referinţă. Nu toţi se încadrează într-o categorie, însă o bună parte a clădirii spitalului, urc la eta- şi care poate servi drept un ca- enţi, care primesc asistenţă me- ginea spitalului are de suferit,
sunt duri şi indiferenţi. Pot înţelege că uneori sunt obosiţi, ener- jul patru, acolo unde era să mă talizator al bolilor psihice, care dicală în condiţii de staţionar, atît la propriu cît şi la figurat”, ne
vaţi şi plictisiţi, însă acea mamă care vine să nască pentru prima aştepte medicul psihiatru Vic- pot apărea ulterior la bolnav. iar circa 90 mii de vizite sînt în- explică dr. Furtună.
dată, ar trebui să aibă parte de un alt fel tratamen. Să nu intre sora tor Furtună, angajat al Secţiei Amplasat în suburbia Chi- registrate în secţiile consultativ- In pofida multor aspecte
medicală la ora 5 dimineaţă şi cu un ton superior şi cinic să între- de Psihiatrie Generală, pentru şinăului, Spitalul de Psihiatrie rurală şi dispensarică. negative, Spitalul de Psihiatrie
be :” da, de ce mai plîge şi copilul acesta toată noapte?” Cred că a-mi oferi mai multe detalii des- îşi are începuturile de prin anii Conform Biroului Naţio- de la Costiujeni rămîne a fi o
nu mai sunt necesare şi alte comentarii. Este clar că prin mîinile pre instituţia în cauză şi despre 1895, aşadar cu o tradiţie veche nal de Statistică al Republicii oaza de linişte pentru cei ce au
acestor oameni zilnic trec zeci de femei, însă fiecare dintre ele este bolile cu care se confruntă bol- şi bogată. Spitalul este unica in- Moldova numărul bolnavilor cu nevoie de ea, un loc în care poţi
unică şi trebuie tratată adecvat. navii. Ceea ce a dorit să menţi- stituţie din Moldova care oferă tulburări mentale şi de compor- medita pe deplin, dar în acelaşi
Acum înţeleg de ce o bună parte dintre moldovence care sunt oneze din start domnul doctor toate formele de asistenţă psi- tament care au decedat a fost timp un loc evitat şi stereotipi-
plecate la muncă peste hotare cu familia, preferă să nască acolo de este că: “Se creează o impresie hiatrică. Pe teritoriul spitalului destul de fluctuant în ultimii zat de către foarte multe per-
cît să se intoarcă în Moldova. Am o prietenă care se află legal în greşită despre bolnavii care vin se află biserica “Trei ierarhi” în ani, acesta fiind de 160 în 2005, soane, o destinaţie pe care nu
Italia cu soţul ei, e însărcinată şi nu vine acasă, rămîne acolo, o fi la noi la spital. Unii sunt cate- care sînt oficiate slujbe pentru 163 în 2006 şi 159,3 în 2007. şi-o doreşte nimeni dintre noi,
avînd ea mai multe motive însă unul dinte ele sunt maternităţile, gorisiţi drept bolnavi mental, toţi bolnavii spitalului, cît şi Pe lîngă faptul că Spitalul pentru că el reprezintă o lume
unde remarc, după ce femeia naşte copilul este luat, şi mămica doar pentru că vin pentru une- pentru oamenii ce-şi au domi- este baza clinică a Universităţii aparte, diferită, dar totuşi atît de
este lăsată să se odihnească, complet invers de ceea ce se întîmplă le consultări aici, alţi pacienţi ciliul în vecinătatea spitalului. de Stat de Medicină şi Farmacie asemănătoare lumii de dincolo
la noi, ai născut ţi-a arătat cum trebuie să hrăneşti copilul, l-a lăsat se pot afla în stări limitrofe ale De asemenea, Casa de Cultură “N.Testimiţanu”, el colaborează de hotarele spitalului.
şi au plecat.. bolii şi după mai multe consul- a spitalului serveşte drept loc în cu spitale de profil din străinăta- Un lucru regretabil, pe care
Nu cred că vreo „pacientă” din maternităţi observă toate tări şi tratamente la domiciliu ei care bolnavii cu afecţiuni psihi- te, precum sînt cel de la Socola, l-am aflat din discuţia cu d. dr.
aceste lucruri pe care le-am observat eu, pentru că ele sunt preo- reuşesc să prevină dezvoltarea ce pictează, desenează, unii cro- Romania, cel din Kiev, Odessa şi Furtună este că problema bolna-
cupate de altele, însă eu fiind infiltrată acolo în modul respectiv, ulterioară a bolii.” Acest lucru se şetează, sculptează, astfel ei îşi Moscova. vilor cu afecţiuni psihice nu este
am văzut multe lucruri care m-au lăsat dezamăgită şi tristă într-o întimplă deoarece bolnavii Spi- petrec timpul liber într-un mod Din păcate, în ultimii ani, pe îndeajuns tratată şi mediatizată
oarecare măsură. Cred că autorităţile din Moldova au foarte mult talului de Psihiatrie Costiujeni cît mai sănătos. teritoriul spitalului foarte multe în Republica Moldova, poate de
de lucrat la acest capitol, asta doar în cazul în care vrem să avem ajung să fie “pecetluiţi” cu iden- Prin mîinile colectivului clădiri-foste secţii ale spitalului aceea continuăm să credem şi
un viitor sănătos. titatea de nebun, lucru ce se înt- format din 110 medici, trec în au rămas în păragină.”Din mo- să împărtaşim aceleaşi stereoti-
Vera SÂRGHI împlă destul de des în Moldova fiecare an în jur de 10 mii paci- tive mai mult financiare, ima- puri.

Cinematograful - o nouă distracţie în rîndurile tinerilor

La ora actuală Chişinăul este
nu numai capitala Republicii Mol-
dova, ci şi un centru de divertis-
ment. Diversitatea oportunităţilor
de organizare a timpului liber este
infinit în alegere.
Populaţia este atrasă, întîi de
toate, de programul cultural la în-
demana lor. Merită toata atenţia
publicului şi a specialiştilor nume-
roasele podiumuri concertistice
(Palatul Republicii, Palatul Naţio-
nal, Filarmonica, Sala cu orga ) şi
scene dramatice (Teatrul de operă
şi balet, Mihai Eminescu, Lucea-
fărul, Eugene Ionesco, Satirucus ).
Cei pasionaţi de lumea es-
teticului pot avea multe clipe de
satisfacţie şi în timpul vizitelor la
muzeele, galeriile artistice, saloa-
nele de artă şi expoziţiile chişină-
uene.
Este captivantă viaţa noc-
turnă a capitalei. Fiecare dintre
cluburile de agrement (Black Ele-
phant, City Club, Club Manhat-
tan, La Victor etc.) are un specific
al său, bazat fie pe un gen anumit
de muzică, fie pe programe sinte-
tice, în care diferite genuri de artă
şi diverşi interpreţi fac ca repre-
zentaţiile să fie absolut originale.
Cazinourile Chişinăului sunt
la dispoziţia doritorilor de a-şi în-
cerca norocul. Stilul si elementele,
accesorii variază de la un local la
altul.
Însă un nou loc de a-şi pe-
trece timpul cu folos locuitorii
capitalei, şi nu numai, au găsit la
CINEMATOGRAF.
Am putea spune că cu cîţiva
zeci de ani în urmă practic în rin-
durile omenirii Cinematograful a
intrat ca o explozie a tehnicii mo-
derne! Părinţii şi buneii noştri au
crescut pe filmele ruseşti din tim-
purile războiului cu “ Katuişa”, “ V
boi idut odni stariki” sau plîngeau
toţi cu lacrimi amare la filemele
indiene ca “ Zita şi Ghita”.
Din anii 90’ cinematograful
nu se bucura de o popularitate
atît de mare însă după 2000 Cine-
matograful capătă un nou interes
în rndurile populaţie! Deja filmele
populare moderne în premieră
pot fi vazute doar aici. Netul tot
dă o posibilitate tineygerilor să co-
pie filme însa cu o calitete foarte
proastă şi traducere nu la cea mai
înaltă calitate. Pentru tineri şi fami-
lii cinematograful a devenit o nouă
distracţie cu care ar putea petrece
week-endul.
Familia Chetrari mi se
destăinuie:”Am adus astăzi copii
la un nou desen animat “Wolt”
este un loc în care putem petrece
două ore interesante împreuna cu
copii şi poate împreuna ne aducem
aminte de copilărie”
La sigur că şi fulgii de pop-
korn sunt mai gustoşi la cinema!
Este duminică seara, am mers
si eu la filmul “Sumerki” un film de
gen since- fiction. Sala plina cu ti-
neri, sigur că la astfel de tip de film
vin doar tinerii cei indragostiţi in
arta ficţiunii şi viitorului.
“ Imi place să vin la Cinema,
aici pot cu adevarat să simt filmul,
tehnica stereo şi caliatatea peliculei
imi dă o stare de fior.” îmi spune
Elena.
Intradevăr privind un film
mistic ai senzaţia că eşti acolo îm-
preună cu eroii şi ai impresia că
poţi să te sperii şi să strigi o data
cu ei.
Cinematograful mai este un
loc de întilnire pentru tinerii indră-
gosti şi pentru a te întilni şi a petre-
ce timpul cu prietenii.
Cu toate că tehnologia avan-
sează , televizoare şi compiutere işi
pot permite practic orcine, lumea
totuşi merge la cinema pentru a
se mai intilni cu iubitul-iubita, pri-
eteni sau poate măcar de a ieşi din
odăile sumbre a blocurilor ce deja
satură pe orcine!!!
Foto simbol
Iana CRISTEA
 8 BAZAR SOCIAL
La noi, ca la nimeni…
Reflecţii…
Trăim într-o țară a tuturor posibilităților în care totul
este imposibil pentru că la unii e prea posibil… Suntem
cei mai harnici printre lenoși și cei mai bogați printre
cerșetori…Avem una dintre cele mai bune constituții dar
cu cea mai proasta aplicare a legilor… Nu avem ce mânca
dar suntem acoperiți cu aur și ne plimbăm în mașini
scumpe… Ne considerăm creștini consacrași, fiind de fapt
cei mai mari păgâni… Suntem plini de iubire încât ii urâm
pe toți, chiar și pe noi înșine ne urâm pentru că ne iubim
prea mult… avem atâta lumina în suflet, dar orbecaim în
întuneric… Încercăm să-i învațăm pe alții ce e viața dar
de fapt noi suntem cei mai de seamă restanțieri la acest
capitol…Îi judecăm pe alții după prejudecăți și așteptăm
în schimb ca alții să ne aprecieze dupa fapte… Stăm atât
de comod ți relaxați cu un par în ochi și ne tot luăm de
paiul ce-l zărim la mii kilometri distanță… Ne plângem ca
nu o ducem bine în timp ce stăm cufundați întru-un foto-
lui moale… La noi democrația este echivalenta cu legea
junglei, iar dicționarul lui Stati eclipseaza chiar și cel mai
complex dicționar al limbii române… La noi cele mai apre-
ciate valori sunt fățărnicia, minciuna, trădarea, hoția…La
noi cei mai de vază oameni în stat, cei în mâinile cărora
ne-am slobozit destinele sunt cei mai mari patrioți, care
tradează țara ori de cite ori se ivește ocazia, cei mai iubi-
tori cetăteni, doar că… se iubesc numai pe ei…

Hipoterapia -
Doar Republica Moldova este o insula a stabilității,
în moment ce toate țările lumii sunt afectate grav
de criza economica…Si tot la noi toată lumea urăște
comuniștii dar în alegeri ei iau jumătate din voturi…
Daca la noi sunt și morții înscriși pe listele electorale…
să nu vă mirați, este un semn al trainicii democrații,

șansa unei vieți noi

și nicidecum o incălcare a legislației… Și ca să vă mai
demonstrez odata că la noi - ca la nimeni ,va rog să-mi
raspundeti la o întrebare: În care altă țară din lume se
mai dă foc la parlament sîși președinție, iar polițiștii,
din solidaritate, ajută protestatarii adunând pietre ,
pentru a vandaliza clădirilile???? Spuneti că nicaieri?,
desigur doar noi putem așa…Și tot la noi tinerii sunt E foarte greu să privești în spus despre aceastametodă de pentru că nu există pregetirea ietel de 2 ani după un an si patru
promovați și susținuți fiind maltratați,violați și uciși prin ochii unei mame a cărui copil tratament, Valeria Iachim, tera- necesară și deoarece întreținerea luni de tratament.
comisariate atunci când au vrut să lupte pentru drep- este bolnav de Paralizie Cere- peut în cadrul centrului ,,Voini- cailor este foarte scumpă. Chiar In Republica Moldova des-
turile lor…În care alta țară din lume trebuie sa-ți faci brală Infantilă(PCI).Ea iși iubes- cel”: ,,Hipoterapia este o metodă dacă s-ar găsi persoane care chiderea unui centru de reabili-
viză pentru a veni acasă, în cazul în care ai plecat în te copului mai mult decât orice unică de reabilitare cu ajutorul ar dori să investească în acest tare prin intermediul hipotera-
strainatate în baza pașaportului românesc și nu a celui pe lume, dar din păcate asta nu calului. Mersul pe cal acţionează sens s-ar dezintuziasma foarte piei s-ar estima aproximativ la
internațional?...Să-mi spuneți dacă pe alte tărâmuri este suficient. Toate eforturile ei asupra organismului uman prin repede , pentru că cheltuielile un million de lei, iar acesta ar
jurnaliștii mai sunt terorizați și anchetați atunci cînd pot doar să-i îmbunătățească ca- doi factori: psihogen şi biomeca- depăsesc cu mult venitul. ,,Din oferi micilor pacienți tratament
spun adevărul, iar cei ce manipulează și dezinformează litatea vieții, pentru că maladia nic. Micuţii călăreţi îşi depăşesc pacate la noi foarte puțină lume gratuit.
sunt lăudați și dați drept exemplu… respectivă este una incurabilă. fobiile psihologice, dar şi defici- cunoaște efectele pozitive ale O incercare de creare a unui
Sa-mi spuneți dacă în alte parți jurnaliștii mai sărbă- La centrul de reabilitare enţele fizice, datorită motivaţiei hipoterapiei în cazul copiilor astfel de centru a venit din par-
toresc ziua lor profesională protestînd în ploaie, în semn ,,Voinicel” vin mai multe mă- puternice care se consolidează bolnavi de PCI, petru ca noi nu tea asociației,,Ingerașul”.Centrul
de revolta la toate cele ce se întâmplă la noi în societa- mici cu copii bolnavi, pe toa- în procesul comunicării cu ani- putem să practicăm aceasta la urma sa fie inaugurat în luna
te…la toate intrebările ați raspuns: te le unește aceeași durere și malul”. nivel profesionist, deoarece nu mai a anului current, dar se pare
NICAIERI… dorință comună: de a lupta pen- Pe de altă parte practicarea avem pregatire medicală, sun- ca acest lucru nu se va întâmpla
Vi se pare ciudat? da de unde…? Doar la noi-ca la tru supraviețuirea odraslei.Din hipoterapiei în Moldova, potri- tem doar instructori de călărie” ,deoarece nu au găsit susținerea
nimeni… Măcar în acest sens să fim și noi primii… toate metodele aplicate în cazul vit Tatianei Natchina, instructor a declarat colega ei Vera. Tot ea necesară din partea sponsorilor.
PCI una din cele mai eficiente de călărie la Hipodromul din mărtirisește că a avut un caz de
Rodica LUCA este hipoterapia. Iata ce ne-a Chișinău,este foarte anevoioasă, recuperare completă a unui ba- Rodica LUCA

Surd la propria sănătate sau Sfânta măsură în urechi

Deşi medicii avertizează despre riscuri serioase zica pe stradă în căşti, dar sunt biental este mare şi, din această
pentru adolescenţii care ascultă muzică în căşti de a de luat în calcul şi alte câteva cauză, ei fac volumul muzicii şi
rămâne surzi, mai la tot pasul întâlneşti tineri ce miş- lucruri importante”, - spune mai mare, ca să audă. Potrivit
Natalia Mereacre, de asemenea cercetărilor, între 5-10% dintre
că din cap în ritmul melodiilor venite din «urechile»
studentă. „Unu: cel fel de muzi- cei care ascultă muzica în căşti,
devenite, se pare, accesorii indispensabile. că asculţi. Ea trebuie aleasă ca îşi pierd ireversibil auzul din ca-
să te înalţe, nu să te doboare. uza sunetului tare. Specialistii
«Cu cât apar mai devreme ce faci la momentul dat”. Doi: Dacă nu ai grijă tu de tine mai spun că există un prag limi-
aceste traume sonore, cu atât Să porţi căştile în urechi şi de sănătatea ta, ce poţi face tă în ceea ce priveşte zgomotul
mai precoce se instalează hipo- de dimineaţă până-n seară, a pentru alţii, pentru prietenul acceptat de către ureche. Pragul
acuzia, care poate sa aibă forme devenit deja un soi de «trend». sau prietena ta? Trei: rupându- maxim de decibeli permis este
uşoare, medii sau grave (surdi- Aceasta semnifică pentru tineri te comod de realitate, nu doar între 40 şi 50, iar muzica ascul-
tate). Dacă surditatea apare la o mai mult decât ascultarea unei poţi provoca accidente rutiere tată în căşti, de regulă, depăşeş-
singură ureche, se pierde practic melodii sau gen de muzică pre- sau alte probleme de acest gen, te acest nivel.
cinci la sută din auz», avertizea- ferat, ci un fel de a fi, chiar o te faci tot mai surd şi la propriu, Orice sunet mai puternic,
ză medicul ORL-ist de la Asoci- necesitate. De multe ori, necesi- şi la figurat”. Surd la figurat în care depăşeste această cotă de
aţia Medicală Teritorială „Cen- tatea de izolare de restul lumii. concepţia Nataliei ar vrea să în- 40-50 de decibeli, poate genera
tru” , Eudochia Tenti. Medicul „Ascult muzică în căşti pentru semne că având permanent căş- în timp traumă sonoră şi poa-
spune că, în acest caz, cealaltă că circul cu mijloacele de trans- tile în urechi, îţi faci o regulă din te da surditate. În prima fază,
ureche poate să compenseze port în comun şi m-am săturat a-i ignora pe cei din jurul tău, îi persoanei respective îi va slăbi
auzul, însă numai dacă se poartă sa aud discuţiile dintre oamenii ofensezi într-o oarecare măsură, auzul (hipoacuzie), apoi va auzi
căşti pe ambele urechi. inculţi sau certurile dintre bă- îi lipseşti de atenţie şi comuni- din ce în ce mai greu şi, ulteri-
La întrebarea «Ce muzică trâni. În astfel de momente nu care, în special, când te afli într- or, se va instala surditatea, când
asculţi?», răspunsul direct al aş vrea să am doar urechile astu- un grup de persoane. bolnavul nu va mai poate auzi
multor tineri ar fi: „orice”. După pate, ci, dacă s-ar putea, şi oche- Specialiştii ORL-işti insistă deloc.
cum mărturiseşte unul din cei lari cu lentile negre”, - afirmă în ale lor. Trauma sonoră poa- Există şi pentru astfel de
mulţi, “gusturile nu se axează Iana Cristea, studentă la Uni- te fi determinată de ascultatul urechi un leac, spun specialiştii
doar pe un anumit gen de mu- versitatea de Stat din Moldova. la dispozitivele audio mai ales şi mai puţin specialiştii: Măsura,
zică”. Cei mai importanţi factori Există şi tineri care privesc atunci când tinerii merg pe stra- Sfânta Măsură din tinereţe...
care determină genul de muzică altfel lucrurile. „Le respect op- dă sau când circulă cu transpor-
ascultat, sunt „dispoziţia şi ceea ţiunea celor care ascultă mu- tul public, unde zgomotul am- Ecaterina DOGARI
 BAZAR SOCIAL 9
“9 mai zi de doliu sau zi de 24 de ore în
sărbătoare, file din istorie”
Interviu cu profesoara de istorie Vera Bucătaru,
Liceul Teoretic Mihai Viteazu.
„Coridorul morţii”
Alexandru Foca este tâmpla. Timp de 24 de ore ni- Judecat pentru ca se aflam trebuie sa iei. Politia a încercat
sa ne intimideze spunându-ne
un tânăr de 23 de ani care au permis doar o data să bem
Nouă mai e ziua cînd sărbătorim concomitent
în seara zilei de 8 aprilie a apa şi să mergem la veceu. in centrul oraşului ca daca încercam sa întreprin-
şi Victoria, şi Înfringerea. Am învins fascismul, am Dacă spuneam că ne este sete, dem ceva vom fi din nou reţi-
fost învinşi de comunişti. Dar pornind de la istoria fost arestat, bătut şi dus
ne ziceau, mergeţi la Parla- nuţi. Intenţionez săi acţionez
acestei zile, cum credeţi merită să fie sărbătorită ca la secţia de poliţie. Nici Tinerii nu au inteles nici in judecata”
ment, acolo este de ajunsă apă
ziua învingerii sau ca ziua comemorării persoanelor până în ziua se astăzi nu pentru voi”. pana astăzi care a fost motivul Rezultatele analizelor au
cazute în război? a înţeles care este moti- Prin aceeaşi situaţie de real al arestului. Politia era su- arătat si la Ion Verdes ca toate
Dacă e să vorbim despre istoria acestei zile, vul arestării, de ce a fost coşmar a trecut şi Ion Verdeş, părata ca tinerii aruncau cu pie- organele interne sunt distruse.
atunci în noaptea de 8-9 mai 1945 Germania a sem- maltratat cu atâta bestia- student în anul I la Universi- tre in ei, si mulţi dintre colegii „Sunt sigur ca încă sute de
litate şi pentru ce a fost tatea Agrară. Ion a fost arestat lor erau de asemenea răniţi. Lui tineri sunt reţinuţi ilegal. Ce-
nat actul de capitulare, Stalin a insistat asupra zilei Alexandru i s-a inculpat ca „se lule erau atât de pline incit se
judecat. pe data de 13 aprilie, el ni-a
de 9 mai conform fusului lor orar. Ziua de 9 mai în mărturisit că a fost sunat la afla in centrul oraşului”. uitau unde au viza de reşedinţa
Rusia se numeşte ziua Victoriei, în Europa – Ziua telefonul mobil de pe un nu- „Am fost persoana nepo- si ii trimiteau in afara Chişină-
Diana PÂNZARI
Europei, ceea ce înseamnă ziua comemorării victi- măr necunoscut. „ Persoana trivita la locul nepotrivit”, crede ului”.
melor care fară voia lor au fost antrenate în cel de-al respectiva s-a prezentat ca Alexandru.. Întreba-ti ce sentimente
doilea război mondial. Arestaţi fiind poliţistul Voronin de la Pentru Ion insa a fost gă- ii domina acum, Ion ni-a răs-
fără nici o explicaţie secţia de politie din sectorul sit un alt motiv, precum ca ar
fi incalcat liniştea publica, deşi
puns ca teama persista „acum
îmi este si frica sa merg pe stra-
— Dar pentru RM cum poate fi numită acestă zi? Ciocana. Si m-a întrebat unde
Pentru R.Moldova am putea-o numi ca o zi de doliu, deoa- mă aflu. I-am zis ca sunt la tanarul susţine ca interogatoriul da, ei au numărul meu de tele-
„În jurul orei 22 pe data
rece după acest razboi, practic în 1944 am fost ocupaţi din nou Botanica si ca mă îndrept spre a fost doar despre protestele din fon, adresa mea. Mă pot găsi in
de 8 aprilie, mergeam împre-
de sovetici. Piaţa Centrala, de unde inten- 6 si 7 aprilie. „Ei m-au amenin- orice moment. Tarile europene
una cu prietenii spre maşina
ţionam sa iau autobuzul spre ţat ca voi fi arestat din nou daca ar trebui sa se implice mai mut.
care era parcată pe strada Ale-
— Cum ar trebui să fie sărbătorită ziua de 9 mai? casa. Mi-au zis totul despre voi încerca sa întreprind ceva. Alexandru avea la început
xandru cel Bun. Când urcam
Corect! Ziua de 9 mai ar trebui să fie sărbătorit aşa cum au familia mea, prenumele ma- La secţia de politie 6 poliţişti au un sentiment de furie pentru
deja în maşina, opt persoane
hotărît europenii – Ziua Europei. După atîţea ani, 64 de la înche- mei, ca părinţii sunt divorţaţi, încercat sa mă violeze. Am avut toata politia. Nu este speri-
în civil alergau spre noi, nu am
erea războiului vinovaţii sau auto pedepsit, iar noi generaţia de unde trăiesc, unde învăţ, si ca norocul ca in momentul re- at, doar dezamăgit in tot si in
reuşit să închidem bine uşi-
astăzi, nu ne rămîne decît să comemorăm victemele războiului. daca nu mă voi întâlni cu ei, spectiv mă suna mama, si i-am toţi. „Înainte credeam ca orice
le, că ei s-au năpustit asupra
voi regreta”. implorat sa-mi permită săi răs- problema poate fi soluţionata
noastră, ni-au pus cu feţele
— Pomenim mai mult de 9 mai ca o zi de doliu. Dece Ion a fost atacat la staţia pund pentru ca nu vorbisem cu pe o cale paşnica, dar după ce
la pământ şi au început să ne
unii însă o numesc sărbătoare? de autobuze de către doi poli- ea de când fusesem arestat. Era am văzut modul in care băteau
bată cu mâinile, cu picioarele
Această zi, eu cred, că nici nu poate fi numită sărbătoare. Noi ţişti îmbrăcaţi in civil care l-au un poliţist care a încercat sa-mi tinerii din comisariate, am ră-
şi bastoanele de cauciuc. Unul
ce din Moldova ca şi cei din Europa ar trebui să facem tot posibilul dus o maşina de politie care a dea jos pantalonii. mas total dezamăgit de tara
dintre prieteni era numai sân-
ca un aşa fenomen cum a fost cel de-al doilea razboi mondial , să oprit alături de ei, a fost urcat La data de 14 eram deja dus aceasta. Este cu atât mai dez-
ge.
nu se mai întîmple. in ea si a plecat. in celula, urma sa fiu judecat si gustător când te gândeşti ca a
Alexandru declară că nu
„ La secţia de politie au apoi eliberat. Mi-au pus in fata fost distrus viitorul acestei tari.
înţelege care ar putea fi moti-
— Cum ar fi corect ca să procedeze cetăţenii RM în venit si cei doi poliţişti care un set de acte pe care am fost Totuşi In următorii 5 ani
vul arestării, cu atât mai mult
ziua de 9 mai? m-au arestat pe strada, ei impus sa le semnez. In timp ce mă vad tot in Moldova, pen-
cu cât nu a participat la pro-
Ar trebui să meargă pe la memorialele, unde sunt căzuţi în m-au urcat la etajul 5. Pentru semnam unul dintre ei mia spus tru ca este cel mai uşor sa fugi
testele din zilele precedente.
război eroii, care îi putem numi nu numai eroi ai RM dar şi a in- ca mergeam prea încet după ca daca îmi voi lua un avocat voi de probleme, cel mai greu e sa
„Noi nici nu am fost la mani-
tregului glob, să depună flori şi să păstreze această zi ca doliu in- părerea lor, au început sa mă ajunge in închisoare, iar daca lupţi cu ele”, ne-a mai spus Ale-
festaţiile din 6 şi 7 aprilie. Ei
ternaţional, pentru acei bunei si străbunei care şi-au dat vieţile ca bata cu pumnii si picioarele. nu, voi scăpa cu o amenda de xandru.
vedeau unde erau mai puţine
astăzi să fie pace. In acea camera erau vreo 15- 1000-2000 de lei.
persoane şi le arestau fără nici
un motiv. Am încercat să ce- 20 de poliţişti, au pornit un
Dezamăgiţi in tot
La o
— Toata Europa sărbătoreste Ziua Europei pe noua rem ajutor, pentru că priete- calculator si mi-au arătat intr-
mai, la noi însă aceasta a fost mutată anul acesta nul nostru sângera, însa ni-au un filmuleţ un băiat care pur-
pe 10 mai. Ce urmăreşte V.Voronin? zis că trebuie să aşteptam ju- ta acelaşi model de pantalon, si in toate
E greu de spus ce urmăreşte Voronin şi actuala conducere
din R.Moldova. Un lucru este cert, că nu respectă poporul pe care
pretinde că îl conduce.
decata. La secţia de poliţie nu
eram doar noi. În celula noas-
insa nu-i puteam vedea fata.
M-au transferat in alta camera
si m-au întrebat pentru cine
A doua zi de dimineaţa,
Alexandru Foca a mers la me-
adică…
tră mai erau 6 persoane, în alta
Voronin, dintodeauna a fost duplicitor. Poate sărbătorind 15 şi în cealaltă 16 tineri. Am am votat, când le-am zis ca cu dicina legala sa fac toate actele La o adică,
ziua de 9 mai – a Victoriei, vrea să-şi arate ataşamentul faţă de stat închis 25 de ore. Părinţii Chirtoacă, mi-au răspuns că necesare pentru a demonstra tot în ţară se cam strică,
Rusia şi ziua Europei faţă de Europa. nu ştiau nimic, telefoanele au merit să fiu bătut toata noap- abuzurile, „au complicat atât O clădire, două, trei
fost deconectate, nu am putut tea. Am fost bătut in intervalul de tare lucrurile in cat e greu Plus un foc cu mici scîntei
— Cine e responsabil de organizarea acestor eveni- anunţa familia despre ce sa în- orelor 17:00 si 23:00. sa-ti dai seama ce si de unde De un timp mai bine-ncoace
mente? Nu prea văd să fie pace
Pardidul Comunist. Nici în suflet, nici în stradă

— De asta am şi întrebat, pentrucă şi lumea ar dori

Deşteptarea… Toţi aleargă, care pleacă.
Într-o ţară de haiduci
să ştie la ce vor să ducă guvernarea comunistă Unde oare s-o apuci?
promovînd o astfel de politică? Rina MUNTEANU Probabil că e o atitudine lașă de vreme despre bunăstarea Toţi vorbesc, mai opinează
Aşa cum am menţionat, vor să-şi demonstreze ataşamentul sau egoistă, dar fugim, fugim poporului. Oricîte greutăți Pe cînd alţii doar dictează.
faţă de Rusia, fiindcă nu ştiu cum o ţară poate transforma într-o Se spune că individul își mai departe de hotarele tării nu o avea moldovanul, acesta Alţii plîng, urăsc, aleargă
sărbătoare, ziua în care a fost ocupată, retoric spunînd. crează propriile perspective, noastre pentru a da de ceva trăiește cu optimismul zilei de Cum cei mari să-i înţeleagă?
Atît vreau să spun că ziua de 9 mai nu ne dă prilej de bucurie. oferind propriei dezvoltări mai bun în altă parte, nici noi mine cînd Dumnezeu îi va ofe- Ei sînt mult prea mititei,
Chiar dacă în RM se sărbătoreşte ca şi cum şi ziua Europei, nu am mai multă sau mai puțină nu știm unde. Cei mai mulți se ri o porție de fericire. Mici ca nişte puricei,
văzut, sau cel puţin nu am auzit vre-o dată ca autorităţile să depu- sîrguință, în dependență de trezesc într-un mediu în care Nu e totul pierdut, o Puricei ascultăţei.
nă măcar o floare la mormîntul altor ostaşi în cazul RM, înafară de ambițiile și aspirațiile sale. În nu-ți mai este permis să visezi, soluție întotdeauna există, Unii mai şmecheri din fire
cei sovetici, care ne-au ocupat nu ne-au eliberat, fiindcă cum poţi cazul în care este vorba de un un mediu care fără să vrea te oricîte necunoscute ar avea Urcă şi pe o clădire
elibera un popor de la ei înseşi. mediu social putred, cei mai impune la acțiune, la auto- ecuația. Speranța noastră stă în Fluturînd romantic flagu
Desemenea nu am sesizat ca autorităţile RM să renoveze multi dintre indivizi încearcă dezvoltare, la gandire…visele mîinile tinerei generații, care Dresaţi bine cu ciomagu.
mormintele, cimitirile, unde sunt înmormîntaţi şi ostaşi români, să-și stabilească singuri o sca- însă rămîn acasă. Nonconfor- ar trebui să umple acest gol Iar mulţimea e-n extaz.
cum este cel al eroilor din I si al II-lea război mondial din Chişi- ră de valori, ajungand de cele mistul din afară nu mai visea- și să renască gloria și mîndria Wuaw ce bate vîntul azi!!!
nău, care a fost şters de pe faţa pamîntului, iar la deschiderea ci- mai multe ori la nonconfor- ză demult, el își transformă acestui popor. Noua generație Şi el, flagu falnic se-ncovoaie
mitirelor din Ţiganca, Cantemir nu a participat nici un guvernant mism. Gândirea liberă a fost în visele în realitate, chiar dacă ascultă muzica pe care nu o Pe cînd noi zîmbim ca nişte
communist. general un tabu pentru o mare de acolo ni s-a impus această gasesti în ghișeele muzicale de fraieri.
Cu regret asta se întîmplă în RM, ridicăm monumente ocu- perioadă de timp, și acest tabu hibernare națională, nu sunt la noi, noua generație privește Mai drogat pe zi ce trece,
panţilor şi batjocorim mormintele moşilor şi stărmoşilor, cum s-a infiltrat în măduva unei ei cei care ne toarnă somnife- filme pe care cinematografele Moldoveanu’ nu-nţelege
este exemplu “Memorialului” – construit pe o parte a cimitirului societăți care nu îndrăznește re cu găleata. Dormitînd așa, noastre nu le vor rula nicio- Care cum la o adică?
armenesc. Deşi, din cele mai vechi timpuri, unul din primele cul- nici până acum să creadă că moldovenii nu au reușit încă dată, citește cărți care nu vor Tot în ţara lui se strică?
turi ale oamenilor a fost cel al strămoşilor, care iniţial erau înmor- ar fi posibilă o alternativă. să accepte idea alternativei, intra niciodata în programul Şi se-mpute rău de tot
mîntaţi chiar în podeaua casei lor. Pentru mulți această alter- nu accept un alt look decît școlar foarte șubred. Şi miroase mai a hoit.
În concluzie pot menţiona, pentru a fi protejaţi de cele rele nativă, ca și pentru mine de pantofii ascuțiți asortați la Noua generație începe să Să trăim sau să fugim?
trebuie să ne respectăm strămoşii, despre care se spune că ne ve- altfel este plecarea…plecarea blugii turcești, nu accept altă deschidă ochii, începe să gan- Asta-i marea întrebare,
ghează de sus şi sunt îngerii noştri păzitori. dintr-un mediu în care ai în- artă decît variațiile de fast- dească linber și cu siguranță Care, ea miros nu are,
Pe o notă optimistă, încheiem acestă discuţie, iar de 9 mai sa cercat să faci ceva și ai realizat food care au început să ne într-o bună zi vor fi prea mulți ci are numai Culoare.
comemorăm eroii care au luptat pentru viitorul nostru. la un moment dat ca nu te mai spele creerele. Societatea ba- și prea puternici ca să nu-i mai
regăsești în sânul lui și începi sarabeană nu accept altă idée oprească nimeni. Deșteptarea Violeta STRATAN
Ecaterina TROHIN să te simți străin în țara ta. decît steriotipurile mucegăite colectivă e aproape!...
 10 BAZAR CULTURAL
Noi ne trecem,
În ospeţie la Nelly Sajina!
Era soare afară, de
parca privestea o zi fru-
moasă şi nemaipomenit

iar lucrurile
de importanta. Am păşit
într-o clădire cu o însem-
nătate istorică foarte bo-
gată pentru ţara mea. O
clădire în stil neoclasicist

frumoase rămân…
cu elemente gotice, ştiti
unde este, e chiar în cen- Sub o creangă de sacura,
trul capitalei. Aici lunar Maria Bieşu, 1986
se organizează expoziţii a marilor pictori, sculptori, zugravi…
A fost o şcoala pentru fete după un proiect al unui important
artist, architect care a trăit la sfr. sec. al 19-lea, este vorba de Ale-
xandru Bernardartzzi, proiectul a fost finanţat de o aristocrată loca-
Uite că şi pămîntul moldav întîlneşte talente ce
lă principesa Natalia Dadiani, care a contribuit foarte mult pentru
dezvoltarea culturii în Basarabia. În anii 30 a fost un liceu pentru
se sbat pentru adeverirea visului. Matuşca Maria Sa-
fete, iar în perioada comunismului, aici avea loc congresul partidu- ratean, absolventa Universităţii de Artă din România,
lui. Dupa anii 90 devine “Muzeul Naţional de Artă”, avînd o bogată mamă a trei copii, reuşeşte să-şi facă visul realitate.
colecţie de lucrări eterne. Dacă mergi la mănăstirea Frumoasa (r-ul Călăraşi) gă-
Da! Uite aici am avut ocazia să inspir adevărata artă, de parcă seşti o mulţime de lucrări făcute în mozaic religios cît
am păşit în istorie, şi nu mai e nevoie pentru a-ţi imagina, deseori şi picturi de icoane. Ea este femeia implinită,cea care
poate iţi pare că artistul nu poate pătrunde în imaginaţia fiecăruia, a putut să-şi urmeze visul.
însa aici ochiul se bucura, chicoteşte, sufletul inspira. O expoziţie a
renumitei ceramiste Nelly Sajina, unul din cei mai activi artişti plas-
tici din Republica Moldova. Să fiu sinceră nu am mari studii în arta — Unde v-aţi făcut studiile? — Dar de unde vine
ceramică şi nu pot critica sau comenta expoziţia acestei mari artiste, Studiile mi le-am făcut la această dorinţă mare
eu pot doar să simt, să simt frumuseţea care am văzut-o. Culorile Liceul de Artă din Iaşi şi apoi de a picta icoane?
care bucură ochiul, un albastru deschis ca bolta cereasca, verdele la Bucureşti la Universitatea de Aş spune că vine de la pă- Sfântul Evanghelist Marcu
semnificînd reinvierea, albul – lumina, puritatea. Artă, facultatea de Artă Mura- rinţi, tatăl meu fiind preot am fost
Şi nu era nevoie de lumina artificială ce străbătea printre lămpi, lă şi în cadrul acestei secţii era educată cu toate tradiţiile religi- se de inspiraţie, mai ales în arta ot, cum e să fii o preo-
soarele parca a ştiut să lumineze aceste chipuri ce se uitau la mine. grupa de Iconografie. Dar sa fiu oase. Dar cred că mai mult vine iconografiei unde sunt anumite teasă modernă?
Uite şi aceşti trei Arlechini, mă privesc nepăsător, ei azi sunt vedete. sinceră de mult timp mi-am do- din interior pentru că dacă nu ai canoane care trebuie să le res- Sa fiu sinceră e destul de
Stilul ceramistei te duce departe, acolo în “Motive de toama- rit să pictez icoane, încă din anii dragostea faţă de o astfel de artă pecţi atunci mergi deja la izvoa- complicat, căci nici nu doreşti
nă”, “Sub o creangă de sacură” la vorba cu Maria Bieşu… O co- de liceu şi uite că visul meu s-a nu poţi realiza nimic. rele vechi, adoptînd la spaţiu care să rămîi în umbra tuturor ai vrea
lecţie uimitoare care nu are un secret şi nici o taină, nici simplitate împlinit. se permite. Ţinînd cont de toate să fii în pas cu toată lumea, dar
ci originalitate, originaltate prin faptul că întelegi ceea ce a dorit să — Cum aţi ajuns să faceţi acestea poţi să ajungi să vezi ima- oricum cu bunul simţ, nu exage-
arate artista, originalitate prin gust, verticalitate şi expresivitate a — Cum aţi ajuns la Bucu- şi mozaic religios? ginar şi lucrarea proprie. Tema rat. Trebuie să urmezi anumite
lucrarilor. O capodopera ce te duce din lumea reala, artista îmbină reşti, v-a îndemnat ci- Mozaicul este una din teh- de la care porneşte lucrarea este reguli, nu poţi să fii poate întot-
stilul popular cu cel modern, florile modelate plasate pe forma te neva? nicile vechi folosite încă din anti- icoana însăşi. Lucrările realizate deauna aşa cum vrei dar, odată ce
distrag de la imaginile obiectului de design, rational în esenţă. În lu- Cred că a fost mai mult chitate, este şi ceea ce am învăţat de mine sunt originale prin for- ţi-ai ales de la bun început aceas-
crarea “Grădina de iarnă” artista parca jucîndu-se se dă pradă unei un ajutor dat de la Dumnezeu, să fac, fiind la facultatea de artă ma, tehnica folosită, dar de fapt tă cale trebuie sa fii conştientă că
stări de provocare veselă, plăcută, copleşitoare… pentru că a fost un noroc că murală. Este o tehnică durabi- izvoarele deja există, doar că eu asta-i crucea care o ei şi trebuie
O alta compoziţie “Anotimpuri” are un coloristic bogat şi poţi am ajuns acolo. Pentru a veni lă în timp, fresca, mozaicul au le-am realizat sub prisma mea de să o duci cu demnitate. Dar nu aş
să-ţi permiţi să joci în culori. Vreau Toamna!… Poftim! Dar Primă- la Iaşi m-au ajutat mai mult pă- fost folosite pentru ca locaşurile vedere. spune că mii greu, pentru că am
vara?…. E aici! vezi florile? Şi cu Vara cum rămîne? Hai păşeste… rinţii şi mi-am dorit să rămîn sfinte să fie trecute în timp. Astfel crescut într-o familie de preot.
vezi covorul verde?! acolo să-mi continui studiile că avînd ocazia de a face lucrări — Aţi realizat în acest răs-
Am avut o zi foarte plăcută, o zi în care am simţit arta, am dar pentru noi basarabenii nu în exterior am propus mozaicul. timp mai multe lucrări, — Aţi avut ocazia să ple-
putut să o pipăi cu ochiul, cu degetele si suflet. E bine cînd poţi mai erau locuri aşa că am fost Ceea şi ce am făcut la Mănăstirea care dintre ele este cea caţi peste hotare, unde
să te relaxezi admirînd astfel de lucrări care nu se supun timpului, nevoită să aleg între Timişoa- Frumoasa. În prezent este unica mai reprezentativă aţi mers?
ele sunt veşnice, să o simţi din privire, să te cufunzi în lumea ireală ra, Bucureşti şi Cluj. Am ales mănăstire care dispune de atîtea pentru dumnavoastră, Da, cu adevărat a fost o şan-
a artistului, unde el vorbeşte cu tine iţi permite să joci în culori şi ceea ce îmi era mai aproape. mozaicuri. cea cu care vă mîn- să foarte mare pentru că avînd
imagine. Şi nu regret pentru că mi s-a driţi? dragostea faţă de mozaic am avut
Mulţumiri artistei care ne-a primit în ospeţie, multumim Nel- dat o şansă mare de a studia la — Cît timp v-a luat reali- Cu toate mă mîndresc, căci ocazia să merg în Italia unde am
ly Sajina! Universitatea de Artă din Bu- zarea acestui proiect, toate sunt ale mele, dar cu ade- vizitat mai multe oaraşe, Ravena,
cureşti, mulţi colegi de-ai mei aţi stat mult la Frumoa- vărat există o lucrare la care ţin Veneţia, Milano, Padova unde
Iana CRISTEA şi-ar fi dorit să ajungă acolo. sa? cel mai mult, este lucrarea “Mai- sunt o mulţime de mozaicuri.
Pentru mine mănastirea în- ca Domnului“ care este chiar la Chiar fiind acolo în Italia mă gîn-

Unde dispar artiştii….? totdeauna a fost un loc de refu-

Nu mai şochează pe nimeni
faptul că Moldova este o ţară
a contrastelor, cu exces de lux
şi, în acelaşi timp, de sărăcie. Şi
nimeni, din păcate, nu a primit
asigurare de la Dumnezeu că nu
se poate transforma peste noap-
te din prinţ în cerşetor şi vicever-
sa. Oameni importanţi, celebri,
ajung şi ei în pragul sărăciei şi sînt
uitaţi de toată lumea, căci viaţa
aşa este, fără morală şi iz politic.
Prinsă între lumină şi întu-
neric s-a pomenit şi marea actrita
a anilor ‘50 –’60, Constanţa Tîr-
ţău, actriţă a teatrului “Luceafa-
rul”, crainic de televiziune.
În anul 1950 la teatrul Naţi-
onal “Luceafarul” au loc probele
pentru a primi noi artişti în rîn-
durile marilor actori. La probe o
tînără fată de 18 ani joacă unul
din celebrele roluri “ Julieta”, tînă-
ra actriţă nu demult se întorsese
de la studiile teatrale din fostul
Leningrad. Find atraşi de farme-
cul ce-l purta în ochi, în dicţie,
mimica, ea a fost aleasă pentru a
juca în marele teatru a capitalei.
Primul rol a Constanţei Tarţău a
fost “Tatiana” din “Devuşka scea-
stie iskala”.
Acesta a fost primul rol care
a aratat tinerei actriţe cum poate
puterea, politica să pătrunda în
holurile teatrului. Pentru dicţia
perfectă a tinerei actriţe român-
ce, ea practic era interzisă în rolu-
rile principale a pieselor. Însă deja
în perioada anilor 60 Constanţa
Tarţău era recunoscută de public
ca cea mai bună şi fermecătoare
artistă a acelei perioade. O dată
cu deschiderea televiziunii naţio-
nale marea artistă este invitată în
calitate de crainc, şi mai ales joacă
in roluri secundare a marilor re-
gizori moldoveni.
Constanaţa Tarţău a creat
chipuri memorabile: Lucia din
piesa Ovidiu de Vasile Alecsan-
dri, Cordelia din Regele Lear, de
Shakspear, rolul titular din Casa
Bernardiei de F. Garcia Lorca,
Veronica Micle din Eminescu de
M. Stefanescu. Cît şi s-a produs
în cîteva filme artistice Lautarii
de Emil Loteanu, Făt Frumos de
Vl. Ioviţă.
Însă a trecut mult timp de
cînd numele ei nu se mai scrie în
ziare nu mai este auzit la televi-
zor sau la radio. Numele ei parcă
a fost şters din istoria teatrului.
Supărată pe toţi, pe guvernre pe
regizori, directori de teatre chiar
si pe spectatori care au uitat-o!
Nu mai doreste sa mai dis-
cute cu nimeni iar starea ei finan-
ciară lasă de dorit pentru statutul
unei actriţe NATIONALE. În-
tr-un interviu acordat de mai de
mult actriţa a spus : “Cind am să
mor nu doresc să vină nimeni în
afară de familie care mă vor pe-
trece în ultimul drum, nu am fost
recunoscută în viaţă şi nu-mi tre-
buie nici după moarte!”
Talentata şi frumoasa actriţă
Constanţa Tîrţău a cucerit inimi-
le moldovenilor cu numeroase
prezenţe scenice şi cu emisiunile
„Teatrul la microfon” de la Radio
Moldova.
Tot ea a fost invitată să
deschidă emisia televiziunii din
Moldova, apoi a bucurat tele-
spectatorii şi din spaţiul sovietic
cu activitatea în cadrul teatrului
televizat „Dialog”.
Aşa sunt talentele, mereu
recunoscute dupa moarte, dacă
mai sunt….
Poate atunci cînd era pro-
blema edentităţii naţionale, rus-
român, dar acum ce ne încurca să
ne amintim de ei, ai noştrii actori,
care diaspar unul cîte unul…
I.C.
giu, unde poţi să-ţi găseşti liniştea
sufletească. Ocazia de a lucra în
cadrul unei mănăstiri a fost bine-
venită şi chiar m-a bucurat mult.
Da poate pe parcursul şederii în
mănăstire au fost zile bune şi zile
rele şi e normal să fie aşa atunci
сînd lucrezi. Dar oricum a fost o
perioadă plăcuta mai ales că nu
am lucrat singuară, am lucrat
împreuna cu măicuţele le-am
implicat şi pe ele, că este imposi-
bil să te descurci de una singură.
Chiar şi copii au fost implicaţi de
la şcoala de iconografie. Pentru că
anul acesta s-a deschis o şcoală de
iconografie din cadrul mănăstirii,
copiii au putut să vadă procesul
de lucru din interior.
Materialul de bază pentru
această tehnică este piatra de
moranium dar pentru că costă
foarte scump şi nu este prea ac-
cesibilă, am recurs la folosirea
faianţei, poate pentru cineva care
este specialist în domeniu, poate
să critice aceste lucrări, dar cei ce
care apreciază cu adevărat arta
cred că le-ar părea frumos.
— Dar unde găsiţi sursa
de inspiraţie pentru
a realiza astfel de lu-
crări?
Ca şi orice pictor gasesc sur-
poarta Mănastirii.
Alte lucrări ar mai fi “Cei opt
arhangheli”, deasupra cupolei,
“Cei patru evanghelişti” la tur-
lă, acolo unde sunt clopotele. În
faţa acestei mănăstiri fiind har-
mul mănăstirii Adormirii Maicii
Domnului este icoana mare cu
“Adormirea Maicii Domnului”,
şi la poarta mănătirii este “Sfînta
treime” şi două lucrări pe o par-
te şi pe alta „Maica Domnului”
şi „Tudose Paisie” pentru că el e
fondatorul acestei mănăstiri. Mai
sunt şi picturi cum ar fi la biseri-
ca Sfîntu Dumitru am icoana cu
“Sfîntul Dumitru”, la Frumoasa
icoana cu “Sfîntul Nicolaie”. Poa-
te nu sunt atît de multe dar pen-
tru mine ele sunt foarte impor-
tante pentru ca au implcat multă
truda şi intreaga familie.
— Acum dupa ce aţi rea-
lizat acest vis la ce vă
gîndiţi pentru viitor?
Visul de mai departe este să
fac cît mai multe lucrări şi mai
calitative, să ajung şi să-i învăţ şi
pe copiii mei, dacă mulţi părinţi
nu doresc ca ei să îmbrăţişeze
profesia lor, uite ca visul meu este
ca măcar unul dintre copii să mă
urmeze.
— Sunteţi soţia unui pre-
deam că mi-ar place să fac şi eu
astfel de lucrări. Una este cînd
priveşti lucrările pe foaie şi cu to-
tul alta e să le vezi în realitate.
— Cu ce vă ocupaţi acum?
Acum mai mult timp petrec
acasă pentru că am trei copilaşi,
două fetiţe care merg la grădiniţă
şi un băieţel de jumătate de an.
Dar totuşi încerc să-i ajut şi pe
copiii de la Frumoasa de la şcoala
Ioan Damaschin unde sunt pro-
fesoară şi director adjunct, vara
trecută am organizat şi o şcoala
de vară pentru copii de acolo,
unde au putut învăţă multe lu-
cruri frumoase despre iconogra-
fie.
— Ce aţi dori să le trans-
miteţi celor ce aprecia-
ză arta iconografică.
Da aş dori să transmit un
mesaj preoţilor, cei ce doresc să
facă ceva pentru biserică pentru
mănăstire. Să ia ceea ce-i de va-
loare şi să nu alerge să facă lucruri
care sunt mai ieftine şi comercia-
le şi chiar dacă costă un ban mai
mult să se gîndească că ceea ce
fac, fac pentru viitor, pentru că
noi ne trecem iar lucrurile fru-
moase rămîn urmaşilor noştri.
Iana CRISTEA

“Cabaret
Jacksonville”
la Moldywood
Ieri am mers la teatru şi nu că aş fi pasionată într-atat de
tare de teatru încît să-mi las balta toate celelalte preocupări, ca să
merg acolo, unde mai are cît de cît, acces cultura…Nu-mi era cu-
noscută denumirea piesei, nici măcar autorul nu-mi spunea foar-
te multe, ceea ce mi-a trezit cîteva dubii. Să merg sau nu? Pentru
că atunci cînd cunoşti şi mai şi ştii ce ai de văzut acolo e una, dar
când auzi ceva pe undeva şi-ţi bagi capul să vezi ce e acolo - e cu
totul alta – plus ca rişti să-ţi pierzi capul.
Am mers totuşi la teatru. Cu eminesciana denumire “Lucea-
fărul”, situate paradoxal, în cartierul dintre străzile Vasile Alec-
sandri, Mihai Eminescu şi Veronica Micle a capitalei. Cabaret
Jacksonville nu este o piesă modelată, ci una construită. Zic asta
pentru că toate piesele la care fusesem anterior erau montate
după marii autori Mihai Eminescu, Bertolt Brecht sau alţii, dar
“Cabaretul” este un spectacol musical, produs al imaginaţiei d-lui
Boris Focşa, versificat de Vladimir Isac, acompaniat musical de
Dorel Burlacu, dansat sub egida lui Alexandru Voitenco, sceno-
grafiat de Adrian Suruceanu, costume- semnat Stela Verebceanu
şi, respective, trupa de actori ai teatrului “Luceafărul”.
Aš tave myliu, Lietuva...
(Te iubesc, Lituania)
Violeta STRATAN
Totul a fost întîmplător, to-
tul s-a întîmplat atît de repede,
încît nici nu mi-am dat seama
că sunt departe de ţară, departe
de prieteni, departe de tot ce-i
este aproape sufletului meu.
Nu am ales, ci m-au ales.
Mi-au spus să-mi fac bagajele
cît mai repede posibil, să-mi
pregătesc actele şi să zbor.
Iată aşa am început să
Sursa: internet zbor...prin emoţii, vise, mii de
Aşa cum sugerează şi titlul spectacolului, acţiunea are loc gînduri, probleme şi momente
într-un cabaret dintr-o provincie numită Jacksonville. „Cabaret de fericire. Aşa a început totul,
Jacksonville” este un spectacol în spectacol, unde personajele sunt printr-un zbor spre Nord, luînd
puse în faţa dilemei: dragoste sau pasiune, destin sau ironia sorţii? direcţia Ţărilor Baltice, ateri-
Pe scena şi în culisele acestui cabaret se consumă intrigi şi pasiuni, zînd pe pămînturile Lituaniei,
se înfiripează şi mor iubiri. Personajele care denunţă prin cântec în capitala sa, Vilnius.
şi dans toate viciile omeneşti, sunt ei înşişi victimele acestor vicii Cu un an şi jumătate în
şi drame. urmă am avut marea şi fericita
„Cabaret” este un spectacol despre viaţă ca un cerc vici- şansă să obţin o bursă de studii
os. Pam, eroina principală, reuşeşte să evadeze din acest cerc, dar în Lituania. Mă întrebaţi dacă
preţul pe care îl plăteşte este uriaş. În Jacksonville rămân pentru a fost greu s-o obţin? Nu a fost
totdeauna singura ei dragoste adevărată şi succesul pe care nu-l va deloc. Pur şi simplu, am com-
mai cunoaşte niciodată pe Broadway, acolo unde îi cumpărase bi- pletat un formular, am ataşat
let de şedere un fost amant gelos. Schimbarea pe care şi-o dorise actele cerute şi atît a fost să fie.
atât de mult steaua Jacksonvillului a propulsat-o în alt cerc vicios. In scurt timp avea să înceapă
Va avea curaj s-o ia de la început ca să repare totul? poate cea mai frumoasă expe-
Place sau nu, déjà e treaba gustului. Eu cel puţin am rămas rienţă din viaţa mea ( la nivel
foarte impresionată. Este o premieră de zile mari, cu muzică vie şi academic).
fete frumoase, în care spectatorul e însăşi vizitator al Cabaretului, Totul părea atît de vag la
unde muzica cîntă doar pentru el şi fetele îi dedică dansul exclusi- început, deoarece nici nu rea-
ve lui, acolo unde actorul se plimba printre spectatori formînd un lizam unde plec, unde voi sta,
spaţiu absolut comun. pe cine voi întîlni şi cum îmi voi
continua studiile în acea Ţară.
Rina MUNTEANU Nu aveam o idee clară ce în-
seamnă să fii student Erasmus şi
cu atît mai mult într-o ţară stră-
Fara alcool ină, de care ai auzit doar pe la
orele de geografie generală.
Lituania s-a dovedit a fi
la Eurovision o ţară pe măsura aşteptărilor
mele, o ţară cu un trecut istoric
aparte, cu un popor unic, o ţară
Cu toate că are loc la Moscova, pe Stadionul Olimpic, unul
în care am învăţat să visez, să
dintre oraşele în care alcoolul stă la loc de cinste, „regulamentul”
sper şi să văd frumosul din oa-
de ocupare a unui loc în poziţia de spectator, vine cu o noutate.
meni. Inainte de toate vreau să
E adevărat ca prezenţa băuturilor alcoolice interzisă în public
mărturisesc că experienţa Eras-
nu e ceva neobişnuit, dar acum, autorităţile de la Moscova vor să
mus mi-a schimbat cursul vieţii,
se asigure că totul se va desfăşura fără incidente, aşa că vor lua
mi-a schimbat ideile de viaţă şi
măsuri drastice pe parcursul desfasurarii Eurovisionului .
m-a facut să înteleg că a fi stu-
Potrivit ziarului Moskovsky Komsomolets, toţi cei care vor fi
dent nu înseamnă să te afli într-
în public, pe Stadionul Olimpic, vor fi testaţi, la intrare, în vederea
un continuu stres, ameninţat de
stabilirii alcoolemiei. Cei care vor avea concentraţia de alcool din
către „toţi“ şi „toate“.
sânge prea mare nu vor mai avea voie să intre pe stadion.
Înainte de a pleca peste
hotare, ideea de a întîlni noi
Rina MUNTEANU
BAZAR CULTURAL
oameni, de diferite nationalităţi
mi se părea stranie şi aproape
ireală. Credeam că e suficient să
ştiu că ei sunt undeva, dar nici-
odată nu am intuit că voi avea
ocazia să trăiesc un an de zile
într-un mediu social format
din reprezentanţii tuturor sta-
telor lumii.
Chiar de la inceput nu to-
tul a fost roz. Bariera lingvisti-
că a fost un factor pe care am
încercat să-l depăşesc încă din
primele zile. Nu-mi imaginam
că pot să-mi petrec timpul dia-
logînd doar în engleză şî cîteo-
dată rusă. Dar aşa a fost să fie.
Generaţiile Erasmus ar
trebui să mulţumească Uniunii
Europene pentru oportunitatea
de e descoperi noua Europa,
pentru că scopul Programului
Erasmus Mundus este de a în-
curaja şi de a susţine mobilita-
tea academică printre institu-
ţiile de învaţămînt superior în
cadrul Uniunii Europene.
De mai bine de 20 de ani
Programul Erasmus a oferit mi-
ilor de studenţi din toată lumea
şansa de a studia peste hotare.
Din aceste considerente, astăzi
el a devenit un fel de fenomen
cultural şi este foarte popular
printre studenţii din Europa,
devenind chiar subiectul filmu-
lui L‘Auberge espagnol (Cămi-
nul Spaniol, pe care vă sugerez
să-l vizionaţi neapărat).
Universitatea din Vilnius,
care a fost universitatea mea
gazdă timp de un an este una
în care astfel de programe de
studiu au deja o tradiţie. Totul a
fost atît de bine organizat, fieca-
re detaliu, fiecare situaţie, încît
mie nu-mi venea să cred că este
posibilă o astfel de abordare a
sistemului de învăţămînt ( eu
fiind obişnuită cu „netradiţia“
şi „dezorganizarea“). Programul
de mentori al Universităţii din
Vilnius a fost pentru mine ceva
absolut nou. Acesta presupune
instruirea unui grup de men-
tori-studenţi din cadrul Uni-
versităţii, care vorbesc fluent
engleza şi care la fiecare înce-
În mijlocul prietenilor din Lituania
put de semestru primesc cîte un
student nou-venit „spre îngriji-
re“. Mentorul meu a fost ghidul
meu, el a fost cel care m-a ajutat
să-mi rezolv toate problemele,
care mi-a explicat ce şi cum tre-
buie să fac.
Au fost multe lucruri care
credeam că mă depăşesc, mo-
dul în care te încadrezi în mi-
cro- societatea de studenţi,
modul în care comunici. Toţi
oamenii din jur iţi par stranii,
cu toate că poate tu eşti cel mai
straniu. In fiecare zi ajungi să
întîlneşti şi să cunoşti culturi
diferite, iată de ce eu aş numi
experienţa Erasmus, o salată de
culturi pe care o serveşti non-
stop.
Fiind un fidel consumator
al „salatei culturale“ , aşa mi-am
făcut prieteni în toată lumea.
Am putut cunoaşte cît de „teh-
nologizaţi“ sînt japonezii, chiar
şi atunci cînd e vorba de latu-
ra sensibilă a sufletului, cît de
sufletişti şi sensibili sînt turcii
atunci cînd istoria lor e subiect
de discuţie, cît de calculaţi şi
punctuali sînt nemţii în abso-
lut tot ceea ce fac, cît de „tineri
şi neliniştiţi“ sînt francezii în
viaţa de zi cu zi, cît de „copii“
sînt spaniolii chiar şi la o vîrstă
înaintată, cît de „fierbinţi“ şi cu-
ceritori sînt latino-americanii şi
cît de ..........frumoasă este viaţa
atunci cînd tu poţi fi parte din
miile de culturi.
Ceea ce mi s-a părut inte-
resant este că toţi studenţii din
fostele ţări sovietice (Moldova,
inclusiv) pot împărţi acelaşi
set de valori şi tradiţii. Chiar
şi după mulţi ani de presupusă
independentă în secolul XXI,
limba rusă şi cultura rusească
sub toate aspectele ei ne uneşte,
ne „obligă“ să ascultăm aceeaşi
muzică, să pregătim salata „Oli-
vie“ pentru orice masă festivă,
să avem acelaşi mod de a ne trăi
viaţa, să împărtăşim aceleaşi
opinii conservatoare şi în sf îrşit
să ne distrăm, nu ca „toţi euro-
penii“.
Ar fi foarte multe de spus
11
la capitolul „oameni“ în acest
sens, dar de un lucru sînt si-
gură. Sîntem cu toţii norocoşi
pentru faptul că sîntem oameni,
că sîntem diferiţi dar în acelaşi
timp atît de egali.
Experienţa mea Erasmus
în Lituania, cu temperaturi din
cele mai sălbatice şi instabile,
cu superbe răsărituri de soare
în dimineţi friguroase, cu cele
mai cochete şi elegante ploi,
cu cele mai nemiloase geruri,
m-au făcut să găsesc cea de-a
doua casă a mea. Poate şi litu-
anienii, care după părerea mea
dau dovadă de o eleganţă aparte
în tot ceea ce fac, m-au făcut să
înţeleg că nu sînt străină în ţara
lor, m-au făcut să descoper o
Europă tînără, cu înalte aspiraţii
şi ţeluri spre un viitor mai bun,
mai „al lor“, mai prosper, mai
aproape de ei.
Ei m-au ajutat să spun
„Mulţumesc “ şi „Mă scuzaţi“
în lituaniană, dar într-adevăr să
simt cînd rostesc aceste cuvinte.
Am învăţat să apreciez oamenii
şi să-i respect indiferent de cu-
loarea pielii, fie ea albă, neagră
sau galbenă, în lumea Erasmus
nu am putut întîlni oameni bo-
gaţi sau săraci, trişti sau fericiţi,
aici fiecare este pur şi simplu
Erasmus şi aceasta explică totul.
Am întîlnit cei mai nebuni, ne-
convenţionali, cei mai originali
şi deocheaţi studenţi, care au
învăţat (unii) să trăiască viaţa
pe bune, iar alţii au luat primele
cursuri de viaţă adevărată, stu-
denţi care au putut opri viaţa în
loc şi au putut savura orice se-
cundă la maxim.
Pentru toate aceste lucruri
irepetabile ( poate) îmi per-
mite-ţi să mulţumesc tuturor
prietenilor mei din toată lumea
pentru şansa de a le fi fost ală-
turi timp de un an de zile şi pen-
tru totdeauna.
Cu această ocazie vreau
să mulţumesc ţării care a fost o
gazdă de milioane pentru noi,
toţi.
Aciu, Lietuva....( Mulţu-
mesc, Lituania)
 12 BAZAR DIVERS
„Hora din Moldova”
Epigramişti de pe
ambele maluri ale Prutului
s-au întâlnit la Chişinău
Peste 20 de participanţi din R. Moldova şi România s-au în-
trunit în cadrul Festivalul Internaţional de Epigramă „Donici,
cuib de înţelepciune”, care şi-a desfăşurat cea de-a 4 ediţie la Chi-
şinău.
videoclip la bis
Deschiderea oficială a festivalului a avut loc pe Aleea Cla- Foarte mulţi se întrebau Când?, dar majoritatea Cum? — Ştim că eşti foarte în-
sicilor a Scriitorilor Români, la care au participat cei mai buni va arăta “Hora din Moldova”jucată în videoclip. Uite că crezătoare în piesa ta,
epigramişti din România şi Moldova, Efim Tarlapan, Gheorghe în sfîrşit a apărut… şi dacă tot am aşteptat atâta vreme a totuşi ce părere ai de
Bâlici, Ioan Marinescu-Puiu,Vasile Larco, Gheorghe Suciu, Ioan venit cu tot cu bonus. Nelly Ciobanu scoate videoclip la aspectele politice pe
Toderaşcu, Vasile Plăcintă, Apostol Constanţa, Arcadie Chirşba- care le are acest con-
bis. Mai multe ne spune principala sursă.
um precum şi preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldo- curs, în care ţările se
va, Ion Diviza, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, — Toată lumea se între- mările au avut loc afară şi bătea votează între ele, ce
George Corbu. ba cand va scoate şi îngrozitor de tare vîntul. Vîntul sanse are Moldova sa
Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, academicia- Nelly Ciobanu video- a fost duşmanul meu numarul fie votată avîmd în ve-
nul Mihai Cimpoi i-a calificat pe toţi cei adunaţi „floarea umoru- clip la piesa “Hora din unu (ride..), pentru că din aran- dere “influenţa” noas-
lui românesc”. Moldova”, iată că în jarea parului meu nu s-a ales tră în lume?
Potrivit lui Mihai Cimpoi, în cadrul manifestării a fost acor- sfîrşit a apărut. De ce a practic nimic. Am scos-o pînă la Asta este partea de care lăsăm acasă. Voi avea în spate
dată prioritate umorului, ca şi poeziei serioase fiindcă, „şi umorul durat atata timp? urmă la capăt şi cu asta. Nu s-au ma tem eu cel mai mult. Un o echipa bună de dansatori din
este serios şi grav până la urmă”. Această întrebare mi-a fost înregistrat incidente, dacă pot să concurs fie el si unul European ansamblul “Joc”, sunt sigură că
Întâlnirea epigramiştilor de pe ambele maluri ale Prutului a adresată chiar în seara când am le zic aşa, singura problemă, şi trebuie să fie departe de orice Europa va avea ce să vadă!
devenit una tradiţională, care „este un schimb de experienţă între fost desemnată căştigătoarea nu a mea, a fost faptul că pentru fel de politică. Dacă este vor-
două ţări vecine unde mai înfloreşte ca specie literară epigrama”. concursului Eurovision, toată o zi a fost închisă şoseaua care ba de un concurs de muzică — Zi-ne 3 motive pentru
„Epigramiştii moldoveni sunt de dimensiuni într-adevăr ex- lumea vroia déjà să vadă cum duce spre Nordul Republicii, şo- atunci să se voteze interpretul care tu crezi că meriţi
traordinare, mai ales că Efim Tarlapan, starostele lor, are merite va arăta videoclipul. Asta vro- ferii au fost nevoiţi să-şi schim- şi piesa pe care acesta o cîntă să cîştigi Eurovisionul.
esenţiale în alcătuirea unei mari antalogii a epigramei româneşti iamsă ştiu şi eu de fapt, dar toate be traseul. şi nu ţara. Fiecare dintre con-
în care i-a inclus şi pe colegii moldoveni fiindcă avem limbă co- necesită timp şi gîndire, nimic curenţi cînd intră în scenă au Este o piesă foarte pozitivă,
mună, spirit comun, şi pentru că România şi Republica Moldova nu se face în grabă, mai ales că — Ştim din surse singure un singur scop, iar scopul pînă are melodicitate, are ritm, te im-
sunt singurele ţări din lume unde se mai cultivă epigrama”, a pre- este vorba de cel mai important că “Hora din Moldova” la urmă este unul comun. Îm- pinge la dans, e o piesă care cere
cizat George Corbu. concurs european de muzică. nu se limitează la un plinirea cea mai mare e atunci suflet.
Printre susţinătoriii evenimentului au fost Primăria munici- Am aşteptat atîta timp deoarece singur videoclip, ne cînd pleci de acolo cu o piesă Este cazul să schimbăm
piului Chişinău. Prezent la deschidere, Dorin Chirtoacă a spus că aveam nevoie de condiţii clima- spui mai multe despre care chiar dacă nu cîştigă Euro- puţin accentele şi să promo-
„umorul face parte din viaţa noastră şi dacă reuşim să strecurăm o terice prielnice avînd în vedere ce este vorba? visionul măcar nu lasă Europa văm cultura fiecărei ţari în
glumă, un gând care să descarce atmosfera într-o situaţie oricât de faptul ca pentru realizarea aces- Aşa e, compania Simpals, indiferentă, acesta este de fapt parte, această piesă exact asta
complicată ar fi aceasta, reuşim să facem un pas înainte. Cu aju- tui videoclip s-a folosit un sin- cei care se ocupă de realizarea scopul meu. şi face, vorbeşte despre tradiţi-
torul unei glume bune, cu ajutorului umorului inspirat, reuşim să gur platou de filmare şi anume acestui videoclip au mai venit ile neamului nostru, iar “Hora”
depăşim problemele pe care, de multe ori, în negocieri de durată, “şoseaua” care duce spre nordul cu o idée, şi anume să facem un — Aţi renunţat la idei- este cel mai vechi dans moldo-
nu reuşim să le mişcăm din loc”. Republicii. videoclip care apartine tutuor. ea cu tabloul ca décor venesc.
Cele mai multe săgeţi epigramiste au fost îndreptate spre po- Pentru aceasta au elaborat chiar scenic, aţi pregătit un Si trei, cred că Eurovisio-
litică şi politicieni. — Cum a decurs ziua de şi un site www.hora.md în care altfel de show? nul s-a desfăşurat în majoritatea
Politicieni au fost prezenţi alături de participanţii Festivalu- filmare pentru acest fiecare poate să trimită un fil- Întradevăr am fost nevo- ţărilor din Europa, despre Mol-
lui: Serafim Urecheanu, Mihai Ghimpu, Vladimir Filat, Nicolae videoclip? Nu s-au în- muleţ propriu care arată viaţa de iţi să renunţăm la tablou din dova nu prea ştie lumea mare
Rusu, care au venit cu câteva surprize, înmânându-le epigramişti- registrat incidente? zi cu zi din Moldova. Cele mai lipsă de timp, în 30 de sec cite lucru, dacă ne votează au ocazia
lor diplome de onoare. A fost o zi normală, doar că reuşite, cele mai haioase chiar ne sunt date să ne instalăm în să afle. Iată trei motive!
Primul festival internaţional de epigramă românească s-a foarte încărcată atît pentru mine vor ajunge într-un videoclip şi îl scenă nu reuşim să scoatem
desfăşurat în 1997. cît şi echipa care m-a însoţit. Fil- vom prezenta la Moscova. tabloul, motiv pentru care îl Octeabrina MUNTEANU

Anul tineretului — A treia zi

o tematică electorală de Paşti
La 26 decembrie 2007, presedintele Vladimir Voronin de-
creteaza 2008 drept an al tineretului. La prima vedere, e o initi- În fiecare an, cu prilejul Sfintelor
ativa imbucuratoare, nu? Dar daca analizam contextul deciziei, sărbători de Paşti în incinta Muzeului
inclusiv faptele guvernarii din ultimii ani, intelegem foarte usor Naţional de Etnografie şi Istorie Natu-
ca nu este decat o actiune populista cu bataie lunga pentru alege- rală se organizează sărbătoarea „A treia
rile care urmeaza sa vina. Desi a inaugurat cu mult fast anul tine- zi de Paşti”, care a devenit deja o tradiţie.
retului, guvernarea nu a facut nimic concret pentru a imbunatati Sărbătoarea se manifestă prin inaugura-
situatia tinerilor din Republica Moldova. Din contra, avand in ve- rea expoziţiei cu tematică pascală.
dere ca suntem intr-un an preelectoral, comunistii urmaresc sa Anul acesta, în ziua de 21 aprilie,
speculeze tematica tineretului in 2008, pentru a obtine avantaje intr-o atmosferă deosebită s-a deschis
in alegerile parlamentare din 2009. expoziţia „Pascala – 2009, în cadrul că-
Pentru a intelege mai usor daca declararea anului tineretului reia au fost expuse mai multe piese ce
este sau nu o actiune populista nu trebuie decat sa aruncam o ţin de tematica pascală: icoane, obiecte
privire peste statisticile si declaratiile facute in acest an. In legea de cult, cărţi religioase, straie bisericeşti,
ouă încondeiate, lucrări confecţionate
bugetului de Stat pentru anul tineretului s-au alocat 6,5 mln de
de meşteri populari şi copii..
lei dintre care 3,5 mln. sunt alocatii directe ale statului, iar 3 mln.
În expoziţie au fost expuse piese
de lei urmeaza sa fie co-finantare din partea donatorilor inter-
din colecţiile mai multor instituţii şi
nationali. Desi firesc era ca sa existe alocari substantiale pentru
persoane fizice:
„anul tineretului”, bugetul a ramas la acelasi nivel. Care este ex- MNEIN a expus 288 de ouă în-
plicatia? condeiate, dintre care 80 decorate în
Desi acesti bani care nu numai ca sunt insuficienti, au fost cadrul lucrărilor Atelierului de înconde-
alocati pentru tineri, nu s-au folosit in proiecte concrete, nu s-a iere a ouălor, cărţi rare bisericeşti.
diminuat taxa de studii, ba dimpotriva. Situatia din caminele stu- Muzeul Naţional de Artă a Mol-
dentesti a ramas aceeasi, nu au fost sustinute suficient tinerele dovei – icoane, crucifixe.
familii si tinerii antreprenori. Anul 2008 pana la urma putem Mănăstirea Sfîntului Mare Muce-
deduce ca este “Anul tineretului” doar teoretic pentru ca practic nic Teodor Tiron -icoane, straie biseri-
lucrurile nu s-au schimbat deloc. Sa ne gandim pentru fiecare ceşti ,ouă pascale.
in parte. Personal, simti ca statul sa fi miscat un deget pentru ca Centrul Educaţiei Estetice „Lăstă-
tinerii din Republica Moldova sa traiasca mai bine? Eu nu! Or, rel” lucrări de pictură, croşetă ,împleti-
scopul initial de sporire a rolului tinerilor in viata social-politi- turi în pănuşe .
ca si culturala precum si crearea conditiilor pentru manifestarea Claudia Curcă, meşter popular -
plenara a potentialului creator al tinerei generatii nu s-a diferen- lucrări în croşetă
tiat cu nimic fata de ceilalti ani. Gheorghe Oprea , artist
La mijloc este un alt adevar de fapt, o strategie mai bine spus plastic,colecţioner- de icoane.
, care are obiective bine puse la punct. Guvernarea s-a gandit cu În vitrine au fost aranjate în jur de
un an inainte ca vin alegerile si “n-ar strica sa fie de partea lor si 400de lucrări.
tinerii” ca pe batrani i-au convins de mult. Anul tineretului este Expoziţia va fi deschisă pînă la data
mai degraba o tematica utilizata in scopuri electorale. de 31 mai.

Rina MUNTEANU Vera SÂRGHI


 Bancuri
Intr-o firma de conta-
bilitate, 4 femei in birou:
sefa (nu se specifica ce cu-
loare de par) si 3 contabile,
una bruneta, una roscata,
si cealalta blonda.
De la o vreme, sefa
pleca totdeauna mai de-
vreme de la serviciu, sub
diverse pretexte.
Intr-o zi, se gandesc
fetele ca daca sefa pleaca,
pleaca si ele.
Zis si facut, cum a iesit
sefa pe usa, hop si ele, sa
profite de 2 ore libere.
Bruneta, merge direct
la sala de fitness, profitand
de faptul ca are timp mai
mult sa fie in forma. Rosca-
ta merge la cumparaturi.
Blonda, ca o sotie
cuminte si iubitoare,
merge acasa, sa profite de
2 ore in plus langa sotul ei
iubit. Acasa, insa, dupa ce
intra, aude zgomote din
dormitor,si cand se uita
pe furis pe usa, ii vede pe
barbatu-sau si pe sefa ei..
Tiptil, se strecoara
afara din casa fara sa zica
nimic si se duce in parc, as-
teptand sa treaca timpul...
A doua zi, sefa iar dis-
pare cu doua ore inainte de
terminarea programului...
Celelalte vor si ele sa
plece, numai blonda statea
la birou.
- Haide, tu nu pleci?
- Nu, nu plec, ca ieri
era cat pe ce sa ma prinda
sefa!
Doua blonde stau de
vorba:
- Fata, mi-am luat si
eu o perie de WC.
- Si cum e?
- Hartia igienica e
mai buna.
- Barbate, am mare
pofta de melci!
Barbatul pleaca in
parc, gaseste cativa melci
pe care-i pune in buzunar
si in drum spre casa se
intalneste cu o fosta iubita
care il invita la ea acasa.
Barbatul accepta, petrece
noaptea la ea si-si da sea-
ma dimineata ca a uitat de
sotie. Ajunge acasa, scoate
toti melcii din buzunar si ii
aseaza in fata usii.
- Unde ai fost, nenoro-
citule?
- Hai, baieti, hai, ca
mai aveti un pic.....
BAZARBIZAR
Violeta STRATAN
Octeabrina MUNTEANU
Ecaterina DOGARI
Rodica LUCA
Iana CRISTEA
Diana PÂNZARI
Ecaterina TROHIN
Vasile MUNTEANU
Natalia MEREACRE
Vera SÂRGHI
Svetlana MANOLE
Marina MUNTEANU
13
Vizită în oraşul vinului
„Mileştii Mici” un oraş vi-
nicol subteran apărut în urma
extragerii zăcămintelor de cal-
car în anii 1970 ai secolului tre-
cut, la o adîncime de 40-85 m şi
este unul dintre cele mai mari
din lume. Mare mi-a fost bu-
curia cînd am ajuns pe străzile
acestui orăşel vinicol.
Chiar dacă era cam ceaţă,
totuşi am reuşit să furăm ceva
din farmecul care ne cuprin-
se-se. „Bine aţi venit în galerii-
le vinicole subterane „Mileştii
Mici”! O dată văzînd această mi-
nune, veţi reveni iar şi iar în cău-
tarea vinurilor visurilor dumne-
voastră”. Cu această deviză am
păşit pragul străzilor oraşului
de vis. Toţi am rămas uiţi, de
priveliţtea care-ţi bucurau ochii,
o frumuseţe extraordinară, nu
am stat o clipă, am fotografiat
fiecare colţişor, fiecare fiind uni-
cul în felul său.
Prima vizită am făcut-o în
magazinul întreprinderii, ceam
văzut aici este deosebit, o săpă-
tură făcută în pămînt, cît ţine
lungimea magazinului, acope-
rită cu capac de sticlă, plină cu
bani, două poloboace mari pe
care unii colegi încercausă le
mişte, dar nu le-a reuşit deoa-
rece erau prea mari, la masa de
deservire Irina Ursu o făcea pe
vînzătoarea, aproape că i-a reu-
şit.
Vitrina cuprindea toate
soiurule de vinuri, producţie
nouă, fabricate de Combinatul
de Vinuri de Calitate „Mileştii
Mici”, printre acestea se înscriu
vinuri de colecţie, de calitate
superioară, ordinare, spumante,
etc.
„Cîte doi, ca la grădiniţă,
intrăm în beciul mare” ne zice
doamnişoara Tacu „nu vreau ca
să ma întorc înapoi după vreu-
nul”. Zis şi făcut, repede ne-am
„împerecheat”, şi-am pornit
la drumul mare urmînd pasul
drept şi rapid al ghidului. Înain-
Sosia la muzeu,
iar Beyonce —
la cumparaturi
Pentru că vroia să-şi vadă
liniştită de treburile ei, Beyoncé
a păcălit un prestigios muzeu
vienez trimiţând o sosie în locul
ei să-l viziteze, în timp ce ea s-a
dus la cumpărături.
Sosită cu limuzina, ”falsa”
Beyoncé a vizitat marţi muzeul
Albertina în compania directo-
rului Klaus Albrecht Schröder,
care s-a şi fotografiat cu ea.
În realitate, vedeta, care
în cursul serii urma să susţină
un concert în capitala austria-
că, făcea cumpărături în acelaşi
moment în centrul oraşului cu mama sa, de unde s-a ales si cu o
pereche de sandale de 1,100 de euro.
Muzeul Albertina a reacţionat cu indignare la această impos-
tură, precizând că va protesta pe lângă managerul cântăreţei.
‚Este inadmisibil. Nu înţelegem. Am avut o uşoară îndoială,
însă nu eram siguri. La faţă, ar fi putut să fie ea. De altfel, chiar şi
fanii au fost păcăliţi’, a indicat purtătoarea de cuvânt a muzeului
, Verena Dahlitz.
Muzeul Albertina din Viena a mai fost vizitat în ultimele luni
de actorii americani Angelina Jolie, Brad Pitt şi Nicolas Cage. ”Ve-
ritabilii”..., a precizat directorul.
te de a începe marea călătorie ea
ne-a anunţat, beciul nostru are
250 km, dar sînt utilizaţi doar 55
km, noi vom merge pe traseul
principal care are 3-4 km.
Am intrat în beci, un drum
lung este în faţă, zeci de butoaie
stau în rînd. Se aude o întrebare:
-Toate sînt pline?
La care Snejana, ghidul
nostru a răspuns:
-Da toate sînt pline, terme-
nul de păstrare a vinului în aces-
te poloboace, este de un an, apoi
el este depus în sticle şi scos
în vînzare, o parte este selectat
pentru vinuri de colecţie.
Călătoria a început. Sneja-
na a vrut să ne povestească pu-
ţin din istoria întreprinderii, dar
era imposibil în gălăgie, pentru
că se auzeau paşii noştri rapizi
şi apăsaţi, cu şipotul glasurilor
noastre şi indignarea acelor vă-
zute. Dar am lăsat aceasta pen-
tru popasul făcut la cascadă.
Pentru un început drum a
fost cam linişte, fiecare admira
liniştea beciului în felul său. Dar
iată şi cascada, ghidul ne-a lăsat
pentru cîteva clipe să gustăm
din apa dulce, să pozăm şi apoi
a început să povestească:
-Întreprinderea a fost fon-
dată în 1969 ca Secţie de Păs-
trare a Vinurilor de Marcă în
componenţa sovhozului-fabrică
„Moldova”. Primele stocuri de
vin au fost aduse aici la sf îrşi-
tul anilor 60, iar rezultatele au
fost, pur şi simplu, impresio-
nante. Umiditatea relativa 85-
95% şi temperatura constantă
+12–+14ºC aceste sunt condi-
ţii ideale care asigură păstrarea
adecvată a vinurilor sub pamînt,
la o adîncime de 80 m, adînci-
me la care ne aflăm acum. Déjà
mai multe decenii la rind aici se
aduc cele mai bune vinuri din
Moldova şi doar aici devin ex-
cepţionale vinuri de colecţie şi
vinuri de calitate superioară. La
moment, Combinatul de Vinuri
Rina MUNTEANU
BAZAR DIVERS
de Calitate „Milestii Mici” este
o întreprindere de stat speciali-
zată în producerea, păstrarea şi
comercializarea băuturilor alco-
olice. Potenţialul de producere
se perfecţionează în permanen-
ţă. An de an specialiştii de la în-
treprindere selectează cele mai
bune vinuri, desăvîrşindu-le ca-
lităţile gustative şi proprietăţile
curative.
Cu toţii am mers pe străzi
care poartă numele vinurilor
legendare, păstrate în colecţiile
beciului. „Mileştii Mici” dispu-
ne de cea mai mare colecţie de
vinuri din lume „Colecţia de
Aur” care numără peste 1,5mln
butelii de vin.
După „Colecţia de Aur” a
La o ceaşcă de cafea
Relaţiile economiei de piaţă
au condiţionat necesitatea deschi-
derii, amenajării şi reconstruirii
unei reţele de cafenele, al căror nu-
măr este în creştere pe zi ce trece.
În lumea acestora se înscrie şi
barul-caffe „Dacu la Vatră”, un loc
perfect pentru sărbători de familie,
întîlniri romantice, întîlniri de afa-
ceri, cu prietenii. Ar fi tentant dacă
un trecător necurios şi neinspirat
nu ar îndrăzni să-i treacă pragul. O
dată păşind în acest local, constaţi
că realitatea este însă cu totul alta,
absolut miraculoasă, ba chiar nos-
talgică, aduce atmosfera timpurilor
de odinioară, te face să ai senzaţia
că trăieşti timpurile marilor vo-
ievozi moldoveni, că te ospetezi
asemeni lor, că respir acelaşi aer
haiducesc.
Ceea ce ne-a făcut pe noi să
mergem acolo, un grup de tineri
neliniştiţi, a fost că ne-am despăr-
ţit, da grupa J064L nu mai există,
pentru o clipă de amintire am mers
acolo unde este scris „Pacea în su-
flet şi buna înţelegere vă este garan-
tată”, Dacu la Vatră. Ne-au primit
ca pe nişte oaspeţi mult aşteptaţi,
făcînd tot posibilul ca atmosfera
să corespundă dispoziţiei noaste.
Una din străzile orăşelului subteran din Mileştii Mici
urmat sala de degustare. Ne-
am înveselit puţin, făcînd o
şmecherie pe seama lui Dragoş.
Deoarece noi sîntem studenţi
şi mai avem de mers la ore, am
fost primiţi cu cîte o ceaşcă de
cafea şi ceai, dulciuri, cu toţii
în cor am început să vredonăm
versurile cîntecului „Radu ma-
mii”. La masa mare am găsit şi
cartea oasteţilor în care sînt
notate din abundenţă impresii
şi opinii despre cea de-a şapte-a
minune a Moldovei. Printre rîn-
duri am citit: „Ştefan cel Mare şi
Sf înt, patronul instituţiei dum-
nevoastră de acolo de sus, din
ceruri, este mîndru de ce aveţi.
O bogăţie inestimabilă! Sunt
bucuros ca am avut ocazia să vă
Peste tot înpletitură de lemn, nimic
mai mult, atîta simplitate dar atîta
semnificaţie.
Muzica fredonată de micul
ecran al televizorului era în accord
cu ceea ce reprezintă timpurile
marilor viteji, am avut impresia că
le trăiesc vremurile. Un stil ceva
mai aparte pentru Dacii de la Va-
tră. Miros de tinereţe veche cu per-
sonaje noi.
Susurul micului izvoraş, ne-a
dus cu gîndul la Mihai Eminescu:
-Fiind băiat, păduri cutre-
ieram şi adesea adormeam lîngă
izvor!
-Nu, mai bine sună cîntecul
„Izvoraş de gheaţă rece, vremea
vine, vremea trece”!
Un zîmbet cald parcă şoptind,
„nu voi veniţi la noi, ci noi vă asş-
teptăm pe voi”, se apropie de măsu-
ţa nostră:
-Sînteţi foarte veseli azi, aşa
sînteţi întotdeauna?
-Am venit să uităm necazul,
ha-ha-ha, spune o glumă cineva!
-Cu ce vă pot ajuta, ce doriţi
să comandaţi?
-Eu vreau să gust ceva din bu-
cătăria tradiţională?
-Aveţi nevoie de meniu, zice
vizităm. Vă urez tot binele din
lume, iar vinul dumneavoastră
să fie cunoscut în lume aşa cum
merită.La mulţi ani! sau „A crea
un lucru frumos nu este totul, a
păstra aceasta şi a valorifica, de
fapt, înseamnă totul. Este im-
presionant! Vă mulţumim.” Am
lăsat şi noi cîteva semnături ca
amintire.
Nu pot să descriu plăcerea
pe care am simţit-o aici şi fără
ca să mai citim odată :„ Bine aţi
venit în galeriile vinicole sub-
terane „Mileştii Mici”! O dată
văzînd această minune, veţi re-
veni iar şi iar în căutarea vinului
visurilor Dumnevoastră”.
Natalia MEREACRE
chelnerul.
-Îngheţată este? întreb eu.
-Dar suc? întreabă altcineva.
-Se poate ceva exotic?
-Veţi servi exact ceea ce aţi
comandat, noi nu ştim cuvîntul nu!
Între timp noi am revenit la
oile noastre, numai Diana îşi des-
făta privirea cu priveliştile care se
deschideau de la terasa barului-
caffe.
Bucătăria atribuie o atmo-
sferă deosebită acestui local, te
tentează cu ceva ales, te surprinde
prin aranjarea extraordinară a me-
sei cu bucate „ca la mama acasă”,
bucate moldoveneşti ce nu te lasă
indifferent, iar asortimentul amplu
de vinuri îţi face sejurul de neuitat.
Nivelul înalt al deservirii şi
varietatea meniului ne-a făcut ca
peste o lună să mergem tot în acest
loc unde „Pacea sufletească vă este
garantată”.
„Dacu la Vatră” prin ceea ce
oferă este o parte componentă a
patrimoniului naţional, înscriindu-
se într-un circuit imens de valori,
este un tunel istoric al timpurilor
Moldovei.
Natalia MEREACRE
 14 BAZAR BIZAR

BAZAR
BIZAR
nu fi bizar, citeste
, bazar
Violeta STRATAN, Octeabrina MUNTEANU, Ecaterina DOGARI, Rodica LUCA,
Iana CRISTEA, Diana PÂNZARI, Ecaterina TROHIN, Vasile MUNTEANU,
Natalia MEREACRE, VeraSÂRGHI, Svetlana MANOLE, Marina MUNTEANU

 Sondaj de opinie

Ce facem cu anticipatele, fraţilor?

Situaţia politică din Republica Moldova este una
Vera SÂRGHI
degradantă, liderii politici din ambele tabere nu reu-
şesc să ajungă la un numitor comun, să poatre dia- Am hotărît să întreb lumea
log politic civilizat şi matur. De aici şi pornesc toa- ce părere are: „Alegerile anticipate
te divergenţele: opoziţia susţine în continuu că nu sunt necesare?” şi iată rezultatul:
îşi va da votul pentru un preşedinte comunist, deci Maria Onfriescu -
eventual ne v-om confrunta cu alegeri repetate, însă profesoară, 48 de ani:
preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin afirmă că ”Cred că sunt o grămădă de
alegerile repetate nu sunt soluţia pentru Moldova şi bani aruncaţi în vînt, în special
că acestea nu vor avea loc. Într-un final cea mai con- acum în plină criză. Le-au falsi-
fuză şi dezorientată este societatea. ficat o dată nu e mare lucru să o
facă şi a doua oară, oricum ei îşi
fac interesul lor, nimeni nu mai
are grijă de noi.”
Olga Socolova -
contabil, 37 de ani:
„Nu avem nevoie de alegeri,
rezultatul este clar şi este unul
adevărat”.
Maria Pîslaru -
pensionar, 68 de ani:
„Da nu mai trebuie nimic,
după ce-o fost, nu mai avem ne-
voie, am înţeles că dacă mai fac
alegeri trebuie iară bani da de
unde? Oricum nu mă mai duc la
vot, că nu am pentru cine”.
Efim Cebotarean -
pensionar, 76 de ani:
„Nici odată nu am votat
comuniştii, moldovenii sunt un
popor creştin care votează an-
tihriştii, nu cred că trebuie alte
alegeri, oricum ei vor cîştiga”.
Ana Postolachi -
studentă 21 de ani:
„Cred că da, ajunge atîta
minciună şi bătaie de joc, avem
nevoie de dreptate şi adevăr”.
Rodica Cazac -
şomeră 23 de ani:
„Sigur că da, însă să fie su-
pravegheate de oameni care nu
se vînd” .
Sergiu Pojoga -
manager 28 de ani:
„Da şi este evident, trebuie
să ieşi din acest lagăr comunist,
să avem o ţară care să aparţină
societăţii şi nu autorităţilor care
fac ce le trece prin cap”.
Ion Zagaevschi -
student 22 de ani:
„După ultimile evenimen-
te ce s-au petracut în Moldova,
pentru siguranţa proprie nu mă
mai implic în politică, vreau să
plec de aici cît mai repede”.
Alexandaru Manole -
şofer 56 de ani:
„Nu mă interesează politi-
ca, ei fac ce vor, iar eu trebuie
să mi bat capil de familie altceva
nu mă interesează”.