Placarea elementelor din
beton armat cu þesãturi din
fibre de carbon ªef lucr. univ. dr. ing. George Ilinoiu - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
Þesãturile din fibre au fost dezvoltate în
special pentru ramura industriei aeronautice,
dar datoritã proprietãþilor lor deosebite
(rezistenþã mãritã, greutate proprie redusã,
preþ de cost redus etc.) sunt folosite cu
rezultate foarte bune ºi în alte domenii, inclusiv
în protecþia ºi consolidarea elementelor
structurale ale construcþiilor civile ºi industriale.
Introducere
Elementele din beton armat placate cu
þesãturi din fibre pot fi considerate materialele
compozite, ele fiind formate dintr-o matrice,
realizatã din lianþi hidraulici (ciment) sau din
polimeri (rãºini epoxidice), care trebuie sa
înglobeze componenta rigida clasica (agregate
grele sau uºoare) ºi cea complementara
(împletituri de fibre rãsucite sau straturi de
fibre carbon dispusã dirijat.
Fig. 1. Fotomicrografie a unor filamente de carbon
(x2.750), secþiune longitudinalã
Placarea cu þesãturi din fibre constã în
aplicarea pe suprafaþa de beton a unor structuri
Fig. 2. Fotomicrografie lateralã a unei þesãturi rupte
(x325)
orientate precum împletiturile sau þesãturile
din carbon caracterizate prin numãrul de
noduri pe centimetru pãtrat, dimensiunile si
xx | Tehnicã ºi Tehnologie (4/2002)
tipul ochiului (hexagonal, pãtrat etc.). Trebuie
menþionat faptul cã þesãturile sunt realizate din
fibre continue, care sunt structuri cu lungimi
mari ºi secþiuni mici, care datoritã ordonãrii
paralele a moleculelor sau a domeniilor
cristaline au o buna rezistenta mecanica,
precum ºi un grad mare de impermeabilitate.
În alegerea þesãturilor trebuie sã se ia în
consideraþie: proprietãþile acestora, cerinþele
impuse de domeniul de utilizare, adeziunea la
matrice, precum ºi eficienþa economicã.
Fig. 3. Fotomicrografie vedere transversalã (x1.520),
Lucrãri pregãtitoare
Lucrãrile de remediere pot începe numai
dupã respectarea urmãtoarelor condiþii:
• procesul de fisurare a elementului de
beton sã fie stabilizat;
• temperatura mediului ambiant, a
materialelor utilizate, precum ºi a
elementului care se remediazã trebuie sã
fie cuprins între + 15 °C ºi +30 °C, în
perioada executãrii remedierii, minimum 7
zile dupã executarea acesteia;
• temperatura materialelor utilizate sã fie de
minimum +15 °C ºi de maximum +30 °C;
• umiditatea relativã a aerului sã fie de
maximum 60% în perioada executãrii
remedierii;
• temperatura maximã pe parcursul
exploatãrii sã fie de maximum +50 °C;
• suprafeþele de beton cu care vin în contact
amestecurile pe bazã de rãºini epoxidice sã
fie uscate;
• uneltele cu care se lucreazã sã fie perfect
uscate;
• injectarea fisurilor se efectueazã dupã
minimum 6 ore de la executarea
operaþiilor pregãtitoare, dacã temperatura
mediului ambiant este mai mare de +20
°C ºi dupã minimum 12 ore dacã
temperatura este mai micã de +20 °C
(însã de minimum +15 °C);
• recipineþii ºi celelalte unelte de lucru se
vor spãla cu acetonã tehnicã imediat dupã
terminarea lucrului;
• darea în exploatare a elementelor de beton
remediate se va face dupã minimum 3 zile
de la executarea remedierii dacã
temperatura mediului ambiant a fost de
minimum +20 °C ºi de minimum 7 zile
pentru temperaturi cuprinse între +15 °C
ºi +20 °C.
Principalele operaþii
tehnologice necesare aplicãrii
þesãturilor din fibre
• se îndepãrteazã tencuiala de pe ambele
feþe ale elementului de beton;
• se curãþã prin sablare sau/ºi cu peria de
sârmã suprafeþele betonului ºi apoi acestea
se suflã cu un jet de aer comprimat pentru
îndepãrtarea prafului rezultat;
• se reparã fisurile elemente din beton ºi
beton armat, cu deschiderea între 0,5 ºi 5
mm, cu ajutorul procedeelor cunoscute de
injectare cu rãºini epoxidice.
• se amorseazã suprafaþa de beton cu primul
start de chit epoxidic pentru îmbunãtãþirea
Fig. 4.

aderenþei þesãturii care se va aplica pe
suprafaþa care se remediazã;
• se taie în prealabil la dimensiunile
corespunzãtoare prevãzute în proiect
þesãtura ºi se impregneazã þesãtura cu
rãºinã epoxidicã (Fig.4) (þesãtura trebuie sã
permitã pãtrunderea masei de chit
epoxidic pentru asigurarea omogenitãþii
structurii ºi a aderenþei dintre chit ºi
materialul de armare).
• se aplicã þesãtura din fibre cu ajutorul unei
role speciale metalice (Fig.5);
• se aplicã al doilea start de chit epoxidic,
peste þesãtura din fibre, cu ajutorul unui
trafalete;
• se preseazã þesãtura din fibre cu miºcãri
ample pe cele douã direcþii ale fibrelor în
vederea eliminãrii incluziunilor de aer
introduse în timpul aplicãrii acestuia ºi a
chitului în exces;
• se aplicã urmãtorul strat de chit epoxidic
peste care se va aºeza stratul urmãtor din
þesãturã din fibre, procedând ca la primul
strat;
• se repetã operaþiile pânã la aplicarea
numãrului de straturi necesar realizãrii
remedierii elementului (1…3 straturi de
þesãturã, respectiv 2…4 straturi de chit
epoxidic);
• se finiseazã suprafaþa elementului
remediat.
Producãtorii de ciment din România au soluþii pentru rezolvarea problemei deºeurilor
CIROM (Patronatul din industria cimentului ºi
a altor produse minerale pentru construcþii din
România), a organizat pe data de 8 octombrie, la
Hilton - Athenee Palace, evenimentul
"VALDESCIM 2002". Dedicat posibilitãþilor de
VALorificare a DEºeurilor în industria
CIMentului, aceastã manifestare a constituit o
premierã pe piaþa româneascã de profil.
Obiectivul acestui simpozion a fost acela de a
prezenta soluþii viabile de rezolvare a problemei
deºeurilor la nivel naþional, prin adaptarea la
condiþiile locale specifice a celor mai bune
tehnici utilizate de cãtre industria cimentului pe
plan internaþional ºi de a deschide un
parteneriat cu toþi factorii interesaþi în
rezolvarea acestei probleme stringente.
În cadrul acestui simpozion, companiile
producãtoare de ciment, HeidelbergCement,
Holcim, Lafarge ºi Tagrimpex Romcif
(achiziþionatã recent de cãtre HeidelbergCement
Group) ºi-au prezentat experienþa internaþionalã
Fig. 5.
Indiferent de numãrul de straturi ce se aplicã,
ultimul strat va fi un strat de acoperire de chit
epoxidic, care se compacteazã ºi se finiseazã
prin tencuire.
Concluzii
Cu toate cã preþul acestor þesãturi de fibre
este relativ ridicat (cca. 3-6 $ USD/Kg þesãtura
din fibre de sticlã, respectiv cca. 20-28 $ USD/Kg
þesãtura din fibre de carbon) avantajele
obþinute în final (îmbunãtãþirea rezistenþelor
fizico – chimico - mecanice ºi mãrirea
durabilitãþii), conduc la o majorare practic
nesemnificativã a costului construcþiei
comparativ cu alte tehnologii de consolidare.
în furnizarea de servicii de mediu, precum ºi
demersurile întreprinse în acest sens, pâna în
prezent, în România.
"Industria noastrã este în mãsurã sã utilizeze
multe tipuri de deºeuri industriale. Prin acest
simpozion vrem sã deschidem un dialog ºi un
parteneriat la nivel naþional în vederea rezolvãrii
problemei deºeurilor, punând la dispoziþie
întreaga experienþã internaþionalã de care
dispunem pentru identificarea unor soluþii
avantajoase, ecologice ºi viabile.", au afirmat
Directorii Generali ai acestor companii: Mihai
Rohan - CARPATCEMENT (HeidelbergCement
Group), Kurt Habersatter - Holcim (Romania) SA,
Philippe Questiaux - LAFARGE ROMCIM SA ºi
Mihail Cîrstoiu - TAGRIMPEX ROMCIF SA Fieni.
Cei patru vor prezida manifestarea "VALDESCIM
2002".
HeildelbergCement, Holcim ºi Lafarge sunt
membri activi în cadrul grupului de acþiune
"Cement Sustainability" al Consiliului Mondial
de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilã. Strategia
lor se bazeazã pe principiile dezvoltãrii durabile:
acoperirea nevoilor prezentului fãrã a
compromite posibilitatea generaþiilor viitoare de
a rãspunde propriilor nevoi (pentru informaþii
suplimentare, accesaþi www.wbcsd.org).
Strategiile lor de dezvoltare conþin programe
ample de investiþii care vizeazã conservarea
Tehnicã ºi Tehnologie (4/2002) | 17
TEHNOLOGII
Bibliografie
• 1. Agent R.: Expertizarea ºi punerea în
siguranþã a clãdirilor existente afectate de
cutremure. Editura Fast Print, Bucureºti,
1997. pag 5-6;
• 2. Arsenie G., Voiculescu M., Ionaºcu M.:
Soluþii de consolidare a construcþiilor
avariate de cutremure. Editura Tehnicã,
Bucureºti, 1997;
• 3. Ilinoiu G. Contribuþii la implementarea
unor tehnologii ºi procedee tehnologie
moderne pentru protecþia ºi consolidare
elementelor de construcþii. Tezã de
doctorat. UTCB, 2000;
• 4. Meier U., Munger F. Repair of structures
through external bonding of thin carbon
fiber sheets. Symposium IABSE San
Francisco, August 1995, pag. 1167-1172.
• 5. Teodorescu M., Budan C-tin.:
Tehnologia lucrãrilor de întreþinere,
reparaþii ºi consolidãri. Editura UTCB,
1996;
• 6. Fiºe tehnologice. FiberBond. Edge
Structural Composites. 2001;
• 7. C183-77. Instrucþiuni tehnice privind
injectarea fisurilor din elemente de beton
armat, cu rãºini epoxidice;
• 8. C184-77. Instrucþiuni tehnice provizorii
privind remedierea elementelor din beton
armat fisurate, prin placare cu þesãturã din
fibre de sticlã înglobate în rãºini epoxidice.n
Mihai Rohan
Carpatcement Romania
resurselor naturale, reducerea emisiilor de gaze
cu efect de serã, reducerea emisiilor de poluanþi
ºi a zgomotului, precum ºi integrarea fabricilor
de ciment ºi carierelor în peisajele naturale ºi
urbane.
Printre invitaþii acestui simpozion s-au
numãrat, pe lângã reprezentanþi ai Preºedinþiei
ºi Guvernului României, Ministerului Industriei
ºi Resurselor, Ministerului Apelor ºi Protecþiei
Mediului, Comisiei Naþionale pentru Reciclarea
Materialelor, Agenþiei Naþionale pentru Resurse
Minerale ºi reprezentanþi ai celor mai
importante societãþi comerciale producãtoare
de deºeuri industriale, agenþi economici cu
activitate în domeniul colectãrii ºi valorificarii
deºeurilor, organizaþii non-guvernamentale cu
activitate în domeniul protecþiei mediului,
reprezentanþi ai administraþiilor locale.