Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hârtia-suport
Despre aceasta putem afla foarte multe informaţii în urma realizării
testelor de laborator şi a analizei structurii sale, de unde putem identifica natura
fibrelor, metoda de producere, omogenitatea, nebulozitatea, materialele folosite
la încleiere, difuzia apei în hârtie, prezenţa liniilor de apă, prezenţa filigranului,
grosimea hârtiei etc.
1
Villanti 1995, p. 5-8.
2
Norme privind reglementarea activităţii de restaurare.
662 Cătălina Carla Cantimir
3mm
Tu = 1’: G = ——— 4mm
2’20’’
Dimensiunile scoarţelor:
S1: L în zona cotorului = 31,5 cm
L în zona tranşei laterale = --
l în partea superioară = 11 cm
l în partea inferioară = --
grosimea = 0,3-0,4 mm
S2: L în zona cotorului = 31,5 cm
L în zona tranşei laterale = 31 cm
l în partea superioară = 11 cm
l în partea inferioară = 11 cm
grosimea = 0,3-0,4 mm
Cotorul
Este puţin rotunjit fiind căptuşit cu pânză. Grosimea este de 4,5 cm. Nu
prezintă capitalband.
Cusătura
Executată din aţă de bumbac; realizată pe 4 nervuri şi 2 lănţişoare.
Dimensiuni: cap – lănţişor cap = 2,5 cm
lănţişor cap – nervura 1 = 3,3 cm
nervura 1 – nervura 2 = 5,5 cm
nervura 2 – nervura 3 = 6,9 cm
nervura 3 – nervura 4 = 6,9 cm
nervura 4 – lănţişor picior = 3,8 cm
lănţişor picior – picior = 2,3 cm
Blocul cărţii
Prezintă cele mai multe indicii care stau la baza afirmaţiei că acest manuscris
a fost constituit din caiete cu un conţinut diferit de informaţie, care au circulat
libere, fără coperţi sau alte mijloace de protecţie, până în momentul adunării şi
coaserii într-un singur volum. Aceste indicii sunt:
– hârtia primei şi ultimei file din componenţa fiecărui caiet a suferit o serie de
degradări, dintre care amintim: modificare cromatică, datorată, pe de o parte,
acţiunii radiaţiilor ultraviolete, dar şi manipulării, având ca rezultat depu-
nerea unui strat de murdărie3; fragilizarea acestor file ca urmare a manipulării,
soldată în unele cazuri cu ruperea mijlocului primei şi ultimei file. Existenţa
unor coperţi ar fi protejat suplimentar caietele de acţiunea nocivă a luminii,
dar şi de manipularea necorespunzătoare.
– realizarea unei consolidări a mijlocului fiecărui caiet, în unele cazuri a fiecărei
file din caiet, într-un mod destul de atent şi responsabil, neatingându-se în
nici un fel integritatea informaţiei scrise. Această consolidare s-a realizat
înainte de coaserea caietelor într-un bloc compact şi a fost necesară
datorită degradării mijlocului caietelor.
3
Moldoveanu 1999, p. 99-112; Ştirban 2002, p. 107-111.
Restaurarea unei matricole şcolare din secolul XVII 665
– hârtia folosită la consolidare este tot o hârtie realizată manual, toată fiind de
acelaşi tip, de unde putem trage concluzia că toate intervenţiile de conso-
lidare s-au efectuat în aceeaşi perioadă de timp.
– dimensiunea diferită pe care o are fiecare caiet în parte. Îmi este destul de greu
să cred că, deşi au folosit tipuri de hârtie provenind de la mori diferite, le-au
tăiat în mod inegal, rezultând astfel caiete cu dimensiuni atât de diferite.
– dimensiuni ale blocului cărţii: L = 31,2 cm
l = 11 cm
g = 3,5 cm
– forzaţuri: la început volumul prezintă un forzaţ dublu (notat A), lipit direct pe
scoarţă, dar care are ca şi corespondent fila nr. 1, iar la sfârşit volumul
prezintă un forzaţ simplu (notat cu Z), direct lipit pe scoarţă.
– elemente decorative: avem iniţiale care reprezintă început de capitole şi sunt
realizate cu cerneală ferogalică de culoare neagră.
– degradările suferite de blocul cărţii: sunt de natură: fizico-mecanică, fizico-
chimică şi biologică.
– degradări fizico-mecanice4: desprinderea completă a filelor din cusătură;
pierderi de material-suport purtător de informaţie scrisă; plieri, fisuri, on-
dulări, îndoituri, răsuciri, franjurări ale filelor,rupturi, tăieri ale filelor, în
unele locuri chiar şi pierderea colţurilor; completări empirice ale unor file,
precum şi consolidări în zona cotorului; ataşări ulterioare ale unor caiete.
– degradări fizico-chimice5: pete datorate migrării apei, împreună cu impurităţile
prezente; pete de ceară; pete foxing; pete de cerneală de mărimi şi forme
diferite.
– slăbirea rezistenţei şi îmbrunirea hârtiei-suport, datorate luminii şi acidităţii
uşor crescute, în special pe traiectoria scrisului cu cerneală ferogalică.
– fragilizarea hârtiei-suport ca urmare a pierderii unei anumite cantităţi din agen-
tul de încleiere, în condiţiile îmbătrânirii naturale, cumulată cu activitatea
biologică.
– aciditatea uşor crescută a hârtiei în zonele în care s-au făcut completările
empirice, în special în zona de lipire, datorată acidităţii cleiului utilizat –
fapt ce a determinat şi îmbrunirea.
– degradări biologice6: găuri de zbor circulare, alungite, ramificate, datorate atacului
insectelor xilofage (Anobidae).
Tratamente efectuate manuscrisului în vederea pregătirii lui pentru
restaurare
1. Dezinfecţia preventivă a volumului s-a realizat cu timol 4 % dizolvat în alcool
etilic absolut, în etuvă, timp de 72 de ore, la o temperatură de 400 C.
4
Clapp 1987; Ştirban 2001; Ştirban 2002, p. 39-40.
5
Paolo 1995; Ştirban 2002, p. 41-43.
6
Gallo 1995; Ştirban 2002, p. 40-41.
666 Cătălina Carla Cantimir
8
Mică Enciclopedie de Chimie, 1974.
668 Cătălina Carla Cantimir
ABSTRACT
Abrevieri bibliografice
Calvini 1995 - Paolo Calvini, “Cauzele chimice ale degradării materialelor”, în Probleme de
Patologie a cărţii, Culegere de material documentar, vol. 31, Bucureşti, 1995.
Clapp 1987 - A. F. Clapp, Curatorial care of Works of Art on Paper. Basic procedures for Paper
preservation, The Lyons Press, New York, 1987.
Gallo 1995 - Fausta Gallo, Cauze biologice ale degradării materialelor de bibliotecă, vol. 31,
Bucureşti, 1995.
Mică Enciclopedie de Chimie 1974 - Mică Enciclopedie de Chimie, Bucureşti, 1974.
Moldoveanu 1999 - Aurel Moldoveanu, Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Bucureşti,
1999.
Neniţescu 1966 - Constantin D. Neniţescu, Chimie organică, volumul I, ediţia a VI-a, Bucureşti,
1966.
Norme privind reglementarea activităţii de restaurare - Norme privind reglementarea activităţii de
restaurare a bunurilor istorice, artistice, ştiinţifice, tehnice, de istorie naturală
care fac parte din patrimoniul cultural naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor.
Ştirban 2001 - Alexandru Ştirban, “Evaluarea factorilor de degradare care acţionează în colecţiile
muzeale asupra suporturilor de natură organică”, în Apulum, XXXVIII/2, 2001.
Ştirban 2002 - Sofia Ştirban, Conservarea preventivă a obiectelor arheologice pe suport organic,
Alba Iulia, 2002.
Villanti 1995 - Simonetta Villanti, “Factori microclimatici şi conservarea fondurilor de bibliotecă”,
în Probleme de Patologie a cărţii. Culegere de material documentar, vol. 31,
Bucureşti, 1995.