Sunteți pe pagina 1din 8

Evaluarea riscului generat de scurgerile contaminante

de gaze petroliere lichefiate


Dr.ing.Ion Irimia ZECHERU – Grupul PETROM-OMV

Sursele de risc pentru populatie si pentru mediul inconjurator, atunci cand


survine o scurgere contaminanta de gaze petroliere lichefiate, care sta la baza
originii posibile a unor consecinte intamplatoare, cum ar fi incendiile, exploziile
sau norii toxici sunt generate de producerea unor accidente, ca urmare a unor
posibile scenarii.
Cuantificarea riscului pentru fiecare din posibilele scenarii reprezinta o
tehnica derivata din Analiza cantitativa a riscului-QRA (Quantitaive Risk
Analysis), dezvoltata pentru evaluarea riscului in instalatiile fixe.
Conform Metodei QRA riscul este determinat de doi factori :
- consecintele unui eveniment nedorit ;
- probabilitatea aparitiei acestor consecinte.
In figura nr.1 este prezentata schematic logigrama aceastei metode.

Identificarea evenimentelor Probabilitatea


nedorite efectelor fizice

Calculul efectelor fizice Probabilitatea Calculul


distrugerilor probabilitatii totale

Calculul distrugerilor Probabilitatea


evenimentelor nedorite

EVALUAREA RISCULUI

CUANTIFICAREA RISCULUI

PROPUNERI PENTRU
REDUCEREA RISCULUI

Figura nr. 1 Logigrama metodei QRA

Frecventa accidentelor si analizarea consecintelor nedorite in cazul


instalatiilor fixe este obtinuta din “Rapoartele de siguranta” [1] care se intocmesc
in vederea stabilirii arborelui defectelor, precum si pentru evaluarea
dimensiunilor ariilor de risc, in particular, pentru stabilirea distantelor de
siguranta sau a distantelor in care consecintele accidentului sunt neinsemnate.
Conform Metodei IAEA-TECDOC-727 a Agentiei Internationale de Energie
Atomica, pentru cele cinci categorii de substante periculoase: gaze si lichide
inflamabile, explozivi si gaze sau lichide toxice, in cazul clasificarii efectelor dupa:
- distanta maxima fata de efect si
- zona afectata

1
exista trei categorii tipice de efecte (figura nr. 2):
- categoria I - cazul detonatiilor explozivilor care afecteaza o
suprafata circulara (figura nr. 2a);
- categoria II-a – cazul norului greu de gaz inflamabil si/sau al norului
cauzat de evaporarea unui bazin intins care afecteaza o suprafata
semicirculara (figura nr. 2b) ;
- categoria III-a – cazul norului alungit cauzat de dispersia unei
cantitati mari de gaze toxice (figura nr. 2c);.

b c
a

Figura nr. 2 Reprezentarea categoriilor tipice de efecte

Procesul de obtinere a parametrilor de risc, ceruti pentru evaluarea ariei de


risc, necesita studierea curbelor individuale si locale de risc, curbele F-N si
histogramele
I-N in vederea analizarii sursei de risc pe fiecare etapa a studiului, precedata de
calculul vulnerabilitatii cu ecuatiile Probit si determinarea riscului in functie de
directia si viteza vantului si/sau de prezenta unor obstacole.
In vederea abordarii evaluarii nivelului consecintelor si a nivelului asociat
de probabilitate, pentru situatia instalatiilor fixe, riscul este clasificat in patru
categorii :
-riscul datorita disperiei toxice;
-riscul produs de suprapresiune;
-riscul produs de radiatia termica;
-riscul datorat efectului de proiectil /bomba (comparatia cu efectul produs
de trinitrotoluen -TNT).
Criteriile de comparatie a riscului, sub aspect tehnic, in ceea ce priveste
gradul de expunere a populatiei este prezentat in Tabelul 1.

Tabelul 1. Criteriile privind riscul la expunere


Efectele Criteriul corespunzator Criteriul corepunzator
studiate probabilitatii de 1% pentru aparitiei primului efect
producerea unui eveniment ireversibil
Dispersia Se bazeaza pe concentratia letala Bazat pe efectele ireversibile
toxica(doza) LC 1% si timpul de expunere (prima victima) si timpul de
(trecerea prin norul de gaze) expunere (trecerea prin norul
de gaze)
Supra- 140 mbar 50 mbar
presiunea

2
Radiatia 5 kW/m2 (daca expunerea este 3 kW/m2 (daca expunerea este
termica >1min) 1min) sau sarcina termica este
sau sarcina termica este 600 (kW/m2)4/3 s in cazul unei
2 4/3
1000 (kW/m ) s in cazul unei expuneri de scurta durata
expuneri de scurta durata

Metoda QRA consta in identificarea evenimentelor accidentale si


combinarea frcventei lor de producere cu consecintele posibile care definesc
masura proprie a riscului.
Diferenta dintre Metodele ART [2] si QRA consta in incertitudinea dintre
producerea evenimentelor accidentale si locatia posibila; pentru instalatiile fixe
sursele de risc si conditiile de mediu reprezinta un set de date deja cunoscute, in
timp ce pentru activitatile de transport, accidentele pot sa se produca in orice loc
si in orice conditii de-a lungul itinerariului.
Datele esentiale constau in informatiile teritoriale, cum ar fi rata de
producere a accidentelor, conditiile meteorologice, conditiile de mediu, riscul
populatiei etc care sunt necesare pentru stabilirea frecventei accidentelor si
consecintele lor.
In acest sens se impune o analiza a itinerariului divizat pe portiuni in
concordanta cu acuratetea si fiabilitatea datelor disponibile portiunilor divizate ,
raportate la intreg traseul.
Valoarea riscului poate fi obtinuta combinand frecventele de producere
pentru fiecare caz in parte cu extensie asupra zonelor de impact relevante,
estimate in ceea ce priveste analiza consecintelor.
In cazul ART masura riscului este data in general de utilizarea curbelor F-N
(frecventa-numar de evenimente).
Dupa un studiu elaborat la Universitatea din Queensland, Australia
evaluarea riscului se face conform unei matrice de forma celei prezentate in
Tabelul 2 .

Tabelul 2. Matricea de evaluare simpla a riscului


Severitatea consecintelor
Probabilit Fatalitate Ranire Internare Tratament Primul
atea de permanen in spital ambulator ajutor
ranire ta iu
Frecventa Foarte Foarte Inalta Medie Scazuta
inalta inalta
Ocazionala Foarte Inalta Medie Scazuta Scazuta
inalta
Indepartata Inalta Medie Scazuta Scazuta Foarte
scazuta
Improbabila Medie Medie Scazuta Foarte Neglijabila
scazuta

Un calcul simplificat al riscului asociat substantelor chimice periculoase


poate rezulta din ecuatiile urmatoare:
Riscul = Frecventa ranirilor x Severitatea ranirilor, in care:
Frecventa ranirilor = Frecventa incarcarii x Probabilitatea expunerii
(in care fiecare incarcare este presupusa si notand :
Probabilitatea expunerii = Probabilitatea caderilor controlate.
Riscul = Frecventa incarcarilor x Probabilitatea caderilor controlate
sau

3
Riscul=Frecventa incarcarilor x Severitatea ranirilor , cu urmatoarea
interpretare posibila a riscului:
-Foarte inalta/Inalta: operatia nu poate fi continuata pana cand
nu sunt luate masuri de reducere a riscului pana la un nivel acceptabil;
-Medie/Scazuta : operatia se desfasoara prioritar sub control;
-Foarte scazuta/Neglijabila: riscul este nesemnificativ.
Studiul sus mentionat prezinta de asemenea o alta modalitate de evaluare
a riscului pe baza unei nomograme de forma celei prezentate in fig. 3, corelat cu
informatii teritoriale (conditiile meterologice, directia vantului-clasa de stabilitate
Pasquill (Turner) si implicit indicele de dispersie cu variatii de la zi la noapte,
caracteristicile mediului inconjurator-aria construita, natura solului etc),
densitatea populatiei etc.
Clasa de stabilitate este foarte importanta in actiunile de stingere a
incendiilor si este data de indicele Pasquill (Turner) caracteristic pentru cele 7
clase definite conform Tabelului 3.

Tabelul 3. Clasele de stabilitate


Indicele Indicele Stabilitatea Probabilitatea Nivelul de Difuzia produsa
Pasquill Turner atmosferei de producere a oscilatie a
incendiului vantului mai Vertical Lateral
mult de 2 ore
A 1 Foarte Neasteptata Peste 1350 Foarte intinsa Foarte intinsa
instabila
B 2 Instabilitate Intensa 1050-1350 Intinsa Intinsa
moderata
0 0
C 3 Usor Normala 75 -105 Intindere moderata Intindere
instabila moderata
D 4 Neutra Normala 450-750 De la moderata la De la moderata la
usoara usoara
E 5 Putin stabila Normal 150-450 Usoara Usoara
F 6 Moderat de Redusa Sub 150 sau Foarte usoara Foarte usoara
stabila foarte mica
variatie rapida si
usoara variatie
sub 300
G 7 Extrem de Redusa Sub 150 sau Foarte usoara Foarte usoara
stabila foarte mica
variatie rapida si
usoara variatie
peste 300

Intr-o viziune plastica, indicele de dispersie Pasquill este utilizat ca si in


cazul raspandirii unui fulg, fiind stabilite ecuatii acceptate pentru determinarea
distantei de plutire a fulgului raportat la caracteristicile vantului.
Conform tabelului 3 clasele de instabilitate A, B si C sunt caracteristice
zilei, iar clasele E si F sunt caracteristice noptii; clasa D este neutra si este
caracteristica atat zilei, cat si noptii.
Clasele de stabilitate sunt caracterizate de conditiile meteorologice
precum : viteza vantului masurata la 10 m deasupra solului si radiatia solara in
timpul zilei sau noptii, in procente din suprafata acoperita de nori.

Tabelul 4. Caracterizarea claselor de stabilitate


Viteza
vantului, Radiatia solara primita in timpul Acoperirea cu nori in
in m/s zilei timpul noptii
Puternica Moderata Usoara > 50% < 50%
<2 A A-B B E F
2-3 A-B B C E F

4
3-5 B B-C C D E
5-6 C C-D D D D
>6 D D D D D
Nota: Clasa D se aplica in conditiile cerului puternic noros, ziua si noaptea la
orice viteza a vantului

Indicele de dispersie a fumului - Dispn Index - este masura puterii de


dilutie a atmosferei, iar descrierea si interpretarea domeniului valorilor dispersiei
fumului este data in Tabelul 5.

Tabelul 5. Interpretarea indicelui de dispersie a fumului (Lavdas,1986)


Indicele de Interpretarea
dispersie
> 100 Foarte bun (poate indica indirect conditiile riscante; indica
vremea incendiilor controlabile)
61 - 100 Bun (cazul tipic al valorile care indica vremea pielica
arderii)
41 - 60 In general bun (valorile climatologice ale dupa amiezei in
cele mai multe zone impadurite din SUA)
21 - 40 Moderat (stagnarea poate fi insotita de o viteza
persistenta redusa a vantului)
13 - 20 In general redus ; stagnare persistenta (de altfel mai buna
decat situatia valorilor caracteristice noptii)
7 - 12 Redus; stagnare caracteristica zilei (insa aproape sau la fel
ca noaptea)
1-6 Foarte redus (foarte frecvent noaptea; reprezinta
majoritatea noptilor in cele mai multe dintre locatii)

Indicele VSBY reprezinta indicele de risc produs de cea mai scazuta


vizibilitate-Low Visibility Occurrence Risk Index (LVORI), a fost implementat in
Florida, SUA si se bazeaza pe un raport privind accidentele de automobil cand
ceata/fumul a fost factorul asociat vremii (Lavdas si Achtemeier, 1995).
Are valori de la 1 pana la 10, unde 1 reprezinta sansa lipsei unei vizibilitati
reduse, iar 10 sansa unei vizibilitati reduse.
In Europa (Franta) indicele VSBY este denumit Indice ATMO-destinat sa
furnizeze informatii sintetice asupra calitatii aerului ( smogul ) din marile
aglomeratii - se incadreaza la valori recomandate intre 3-7, pe o scala (scala
girafa-figura nr. 3 ) intre 1 si 10, pe care 1 reprezinta indice bun, iar 10 indice al
poluarii maxime.

5
Figura nr. 3 Scala girafa

Nivelul de poluare pentru indicele ATMO 3...7 este prescris la 180 µg/m3
/h pentru ozon, 200 µg/m3 /h pentru dioxidul de axot si 300 µg/m3 /h pentru
dioxidul de sulf.
La modul general, in cazul producerii unor accidente majore deciziile sunt
luate sub presiunea timpului, o anxietate foarte mare si o evolutie dinamica a
tuturor factorilor creaza schimbari rapide de situatie.
Sub efectul fricii, naturala pentru om in aceste conditii, pot aparea
schimbari neasteptate de comportament, care creaza in final conditii de criza.
Psihologii asigura ca surprizele aparute sub presiunea timpului intr-o astfel
de criza sunt produse prin :
- actiuni ostile;
- inundatii;
- furtuni puternice-taifunuri;
- dispersie chimica;
- actiuni deliberate-terorism.
In conditii de criza, o analiza lucida si experimentata trebuie sa cuprinda:
- configurarea situatiei;
- evaluarea situatiei de criza;
- configurarea cailor alternative de actiune;
- dezvoltarea si finalizarea planului de actiune;
- implementarea planului de actiune .
Sistemele complexe ingineresti necesita o modelare sistematica si o
evaluare a cunostiintelor si/sau a complementelor acestora, cum ar fi de exempu
ignoranta.
Pentru exemplificare, evaluarea sigurantei unui sistem complex este tipic
bazata pe variatia subsistemelor si componentelor acestora (figura nr. 4), care
concura la obtinerea performantelor - certe sau incerte - si care modifica
criticalitatea sistemului.
Adaptarea si dezvoltarea modelelor cantitative si masurile care duc la
modificari in ceea ce privesc diferitele incertitudini se au in vedere la predictia si
la luarea deciziei-baza in proiectarea sistemelor ingineresti complexe.
Clasificarea ignorantei facuta de Ayyub (1999) in « Ghidul de apreciere a
opiniei expertului » este prezentata in figura nr. 4.

6
Ignoranta

Eroarea Irelevanta

Distrorsiunea Nefinalizarea Lipsa de interes Tabuu Indecizia

Confuzia Conflictul Inexactitatea Nesiguranta Absenta

Nedefinirea Probabilitatea Ambiguitatea

Evazivitatea Asprimea Sondarea Statistica Modelarea Nonspecificitatea Neadecvarea


Figura nr. 4 Ignoranta dupa Ayyub

Modelarea si simularea analitica a sistemelor ingineresti comporta, dupa


opinia lui Oberkampf prezentata in 1999 la Forumul abordarilor non-deterministe
de la Richmond-SUA, mai multe faze tipice: modelarea conceptuala a sistemului
real, modelarea matematica a modelului conceptual, discretizarea si selectarea
algoritmului, programarea computerizata, solutia numerica si in final
reprezentarea solutiei numerice.
Modelul de verificare si validare comporta, dupa Ayyub (figura nr.5),
solicitarea opiniei expertului, definita ca un proces heuristic de culegere de
informatii si date sau raspunsuri la intrebarile sau problemele care intereseaza.
Procesul solicitarii opiniei expertului reprezinta o varietate de tehnici sau
analize de scenarii (tehnica Delphi, teoria Fuzzy, scenarii bazate pe modele de
incertitudine) cu finalizare in intelegerea raportului dintre cunoastere si
ignoranta.
Modelarea si simularea analitica a sistemelor ingineresti comporta mai
multe faze care de obicei sunt urmatoarele:
- modelarea conceptuala a sistemului real;
- modelarea matematica a modelelor conceptuale;
- discretizarea si selecarea algoritmului;
- programarea computerizata a modelului;
- identificarea solutiilor numerice;
- reprezentarea solutiilor numerice.
Aspectul raportului dintre cunoastere si ignoranta trebuie sa fie examinat,
modelat si masurat in diferite etape/ faze, in acest context fiind foarte
importanta pozitia expertului fata de pozitia relativa a ignorantei fata de adevarul
absolut (figura nr. 6).

7
Calificarea
modelului
REALITATEA
Analiza

Validarea Simulare MODELUL


modelului computerizata
CONCEPTUAL

Programare
MODELUL
COMPUTERIZAT

Figura nr. 5

ADEVARUL
ABSOLUT
Ignoranta in
INTELEGEREA afara intelegerii

Intelegerea
corecta

Ignoranta in
campul intelegerii Expertul A

Figura nr. 6

Bibliografie :

Zecheru, I.I, Elaborarea raportului de siguranta/ securitate pentru


obiectivele care prezinta pericole majore in functionare, in Monitorul de
petrol si gaze, nr.8(18), august 2003, Bucuresti-Romania ;

Zecheru,I.I, Evaluarea riscului la transportul gazelor petroliere lichefiate,


in Monitorul de petrol si gaze, nr.6(16), 2003, Bucuresti-Romania.