Sunteți pe pagina 1din 50

CONTABILITATE

89. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind:


– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a
fost achiziţionat la 01.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;
– un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la
data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei
de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei;
– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul
zilei: 3,1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea
exerciţiului N;
– o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin,
corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 01.11.N, atunci când dolarul
era cotat la nivelul de 3,18 lei;
– suma de 1.000 $, în casierie.
Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$.
Cum sunt evaluate aceste elemente în moneda funcţionalã,
conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”?

Raspuns :

Cursul
Elemente bilanţiere Suma în de Suma în lei la care se
dolari schimb face conversia
Elemente monetare: convertite la
cursul de închidere
Lichidităţi 1000 3,2 3200
Creanţe 8000 3,2 25600
Elemente nemonetare evaluate la
costul istoric: convertite la cursul
zilei achiziţiei
Utilaje 30000 2,8 84000
Elemente nemonetare reevaluate sau
depreciate: convertite la cursul zilei
ajustării de valoare
Terenuri 20000 3 60000
Marfuri* 3600 3,2 11520
95. Societatea ALFA vinde societãţii BETA un stoc de marfã în
urmãtoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de
zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacã plata se face pe loc.
Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacã se aplicã
prevederile IAS 18?

Raspuns :

Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:


- daca incasarea se face pe loc :
5121 = 707 147.000
- daca incasarea are loc in 60 de zile:
411 = 707 147.000
si dupa 60 de zile:
411 = 766 3.000
5121 = 411 150.000
In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza :
- daca plata se efectueaza pe loc :
371 = 5121 147.000
- daca plata se face in 60 de zile:
371 = 401 147.000

si dupa 60 de zile :
666 = 401 3.000
401 = 5121 150.000

102. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii


martie N:
– sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie);
– sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).
În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii:
1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA
19%;
2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 19%;
3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;
4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 19%, costul
de achiziţie fiind
de 600 lei.
La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc
stocurile finale faptice:
– stoc faptic materii prime 1.700 lei;
– stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în
conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului
intermitent.

Raspuns :

Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de


cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci
doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile
initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

D 301 C D 371 C
Si 2000 2000 (5a)
6(a) 1700
1700 Sff
Si 7500 7500 (5b)
6(b) 6500
6500 Sff

1. Achizitia de materii prime :


% = 401 1.190
601 1.000
4426 190
2. Achizitia de marfuri :
% = 401 238
607 200
4426 38
3. Consumul de materii prime :
Nu se contabilizeaza.

4. Vanzarea de marfuri :
4111 = % 952
707 800
4427 152
Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza

5. Anularea soldurilor initiale :

a) pentru materii prime :


601 = 301 2.000
b) pentru marfuri :
607 = 371 7.500
6. Preluarea soldurilor finale :
a) pentru materii prime :
301 = 601 1.700
b) pentru marfuri:
371 = 607 6.500

169. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. Cheltuielile


indirecte
ale anului N sunt urmãtoarele (pe centre de analizã):
Cheltuieli/centre Aprovizionare Productia Distributie
Total
Servicii externe 2000 20000 5000
37000
Personal 15000 175000 50000
240000
Amortizari 10000 120000 25000
155000
Achiziţiile de materie primã în cursul perioadei s-au ridicat la
200.000 lei. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime
în valoare de 13.000 lei, iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii
prime în sumã de 10.000 lei. Cifra de afaceri a societãţii este de 850.000
lei; s-au produs şi s-au vândut 50.000 de mingi. Nu existã stoc iniţial şi
final nici de producţie în curs de execuţie, nici de produse finite.
1. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.
2. Calculaţi costul complet global şi unitar.
3. Calculaţi rezultatul global şi unitar.

Raspuns :

D 301 C
Si 13.000
Achiziţii 200.000
Sf 10.000
Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 + 200.000 – 10.000
= 203.000 lei
• Consum materii prime 203.000
+ Servicii externe producţie 20.000
+ Salarii producţie 175.000
+ Amortizare producţie 120.000
= Cost de producţie global 518.000
Cost de producţie unitar = 518.000 lei : 50.000 mingi = 10,36 lei pe minge
+ Cost de producţie global 518.000
+ Cheltuieli de desfacere (50.000 + 25.000 + 5.000) 80.000
= Cost complet global 598.000
Cost complet unitar = 598.000 lei : 50.000 mingi = 11,96 lei pe minge

• Cifra de afaceri 850.000


- Cost de aprovizionare 27.000
- Cost complet global 598.000
= Rezultat global 225.000

170. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de


achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000
u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã
de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 existã
indicia cã activul este depreciat şi se efectueazã testul de depreciere. Se
estimeazã o valoare justã de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare
sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimatã este de 73.000 u.m.
Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea
activelor”.
Raspuns:

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.


Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100 .000
Amortizare anuală = = 20.000 u.m.
5ani
6
AmortizareN= 20.000* =10.000 u.m.
12
AmortizareN+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată
30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m.
b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu
cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m.
valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.)
Pierdere din depreciere= 1.000 u.m.
1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m.
D 213 C
Cost 105.000 30.000
SF 75.000 (val
rămasă)

179. O societate-mamã achiziţioneazã de la o filialã din cadrul


grupului 50.000 de
acţiuni cu preţul de 1 leu/acţiune. Se achitã prin bancã suma de 30.000
lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate. Comisionul
achitat societãţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este
de 1%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende în
sumã de 15.000 lei. Ulterior se vând 1.000 de acţiuni cu preţul de 2
lei/acţiune, încasarea fãcându-se ulterior în numerar. Titlurile vândute
se scot din evidenţã la preţul de cumpãrare.
Se cer înregistrãrile contabile privind:
a) achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului;
b) plata ulterioarã a vãrsãmintelor şi încasarea dividendelor;
c) vânzarea şi încasarea titlurilor.
Raspuns:

(a)
• achiziţia titlurilor
50.000le 261 = 5121 30.000le
i Acţiuni deţinute la Conturi curente la bănci i
entităţile afiliate
2691 20.000le
Vărsăminte de efectuat la i
entităţile afiliate
• achitarea comisionului
500 lei 622 = 5121 500 lei
Cheltuieli cu Conturi curente la bănci
comisioanele şi
onorariile
(b)
• vărsămintele efectuate pentru emitent
20.000 2691 = 5121 20.000
lei Vărsăminte de efectuat Conturi curente la bănci lei
la entităţile afiliate
• încasarea dividendelor
15.000 5121 = 7611 15.000
lei Conturi curente la bănci Venituri din acţiuni lei
deţinute la entităţile
afiliate
(c )
• reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la preţul de cesiune
2.000 lei 461 = 7641 2.000 lei
Debitori diverşi Venituri din imobilizări
financiare cedate

• încasarea titlurilor cedate


2.000 lei 5311 = 461 2.000 lei
Casa în lei Debitori diverşi
• scăderea din evidenţă a titlurilor la valoarea de intrare
1.000 6641 = 261 1.000 lei
lei Cheltuieli privind Acţiuni deţinute la
imobilizările financiare entităţile afiliate
cedate

182. Entitatea ALFA SA acordã entitãţii BETA SA un împrumut


de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10% care
trebuie achitatã la sfârşitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se
încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.
Se cer înregistrãrile contabile legate de:
a) acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul
an;
b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an;
c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea;
d) rambursarea împrumutului.

Raspuns :

• Acordarea împrumutului
50.000lei 2675 = 5121 50.000lei
Împrumuturi acordate pe Conturi curente la bănci
termen lung

• Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an I (50.000 * 10% = 5.000 lei)


5.000lei 2676 = 763 5.000lei
Dobânzi aferente Venituri din creanţe
împrumuturilor acordate pe imobilizate
termen lung

• Încasarea dobânzii restante în cursul anului II


5.000lei 5121 = 2676 5.000lei
Conturi curente la bănci Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung
• Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an II
5.000lei 5121 = 763 5.000lei
Conturi curente la bănci Venituri din creanţe imobilizate

• Rambursarea împrumutului
50.000lei 5121 = 2675 50.000lei
Conturi curente la bănci Împrumuturi acordate pe termen
lung
184. La începutul anului N, entitatea ALFA SA achiziţioneazã 100
de acţiuni ale societãţii BETA SA la un cost de 200 lei/acţiune şi le
clasificã în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare, cu
scadenţã mai mare de 12 luni de la data bilanţului. Pe data de 31.12.N
valoarea de piaţã a scãzut la 180 lei/acţiune. Pe data de 30.10.N+1
acţiunile sunt vândute la preţul de 215 lei/acţiune.
Care este tratamentul contabil în situaţiile prezentate în
urmãtoarele situaţii:
a) diferenţa de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în contul
de profit şi
pierdere;
b) diferenţa de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în
conturile de capitaluri
proprii.

Raspuns :

• 01.01.N Recunoaşterea iniţială a datoriei


20.000lei 265 = 462 20.000lei

• 31.12.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului


2.000lei 668 = 265 2.000 lei

• 30.10.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului


21.500lei 461 = 265 18.000 lei

768 3.500 lei

Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea


justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele:
• 31.12.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului
2.000lei 1068 = 265 2.000 lei

• 30.10.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului


21.500lei 461 265 18.000 lei
=

768 1.500 lei

1068 2.000 lei


193. O societate comercialã fabricã şi vinde 5 produse în
urmãtoarele condiţii: preţ de vânzare unitar / cheltuieli variabile
unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800 lei/buc. / 700 lei/buc.; C
= 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E = 1.000
lei/buc. / 800 lei/buc. Dacã producţia maximã pe fiecare produs este de
100 buc.,iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei,
precizaţi şi argumentaţi
care dintre cele 5 produse este cel mai puţin rentabil.

Raspuns :

MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc


MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc
MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc
MCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc
Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic,
respectiv MCV cea mai mică, deci produsul (D).

198. Societatea ALFA achiziţioneazã la 01.01.N un echipament la


un preţ de 40.000 lei; cheltuielile de transport incluse în facturã sunt de
4.000 lei, TVA 19%. ALFA estimeazã o duratã de utilitate de 20 ani şi o
valoare rezidualã de 4.000 lei pentru echipament. La sfârşitul
exerciţiului N, deoarece existã indicii de depreciere, echipamentul este
testat pentru depreciere, valoarea recuperabilã determinatã fiind de
38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a
echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a gãsi un cumpãrãtor.
Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea
justã a echipamentului este de 38.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de
vânzare sunt estimate la 3.000 lei. Vânzarea este estimate sã aibã loc
peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justã minus
cheltuielile de cesiune este de 34.000 lei.
a) Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA, ştiind cã aceasta aplicã
normele IAS şi
IFRS?
b) Ce înregistrare ar fi efectuatã dacã la 31.12.N+1 valoarea justã minus
cheltuielile de
cesiune ar fi estimatã la 45.000 lei?

Raspuns :
D 213 C
Cost 01.01.N 44.000 lei 2.000 lei (anulare)
VR 31.12. N 42.000 lei 4.000 lei (depreciere)
V recuperabilă sf N 38.000 lei 1.000 lei (anulare)
V rămasă 01.07.N+1 37.000 lei 2.000 lei (depreciere)
01.07.N+1 35.000 lei
31.12.N+1 34.000 lei 1.000 lei (depreciere)

a) achiziţie echipament
52.360 lei % = 404 52.360 lei
44.000 lei 213
8.360 lei 4426
b) valoare amortizare = 44.000 – 4.000 = 40.000 lei
40 .000
Amortizare anuală = = 2.000 lei
20 ani
2.000 lei 681 = 281 2.000 lei
c) anulare amortizare cumulată
2.000 lei 281 = 213 2.000 lei
d) Valoare recuperabilă (38.000 lei) < Valoarea rămasă (42.000 lei),
depreciere = 4.000 lei
4.000 lei 6813 = 213 4.000 lei
e) la 01.07.N+1, odată cu clasificarea activului ca disponibil pentru vânzare,
conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea rămasă, valoarea justă-cheltuielile de
cedare)
Valoarea rămasă la 01.07.N+1
Val recuperabilă la 31.12.N = 38.000 lei
durată rămasă 19 ani
38 .000 6
Amortizare 01 ian – 01 iulie = * = 1.000 lei
19 ani 12

1.000 lei 681 = 281 1.000 lei


f) anulare amortizare cumulată
1.000 lei 281 = 213 1.000 lei

min [valoarea rămasă (37.000 lei), valoarea justă - cheltuielile de cedare(38.000 –


3.000)] = 35.000 lei
depreciere = 37.000 – 35.000 = 2.000 lei
g) înregistrare depreciere
2.000 lei 6813 = 213 2.000 lei
h) 31.12.N+1
min [valoarea rămasă (37.000 lei), valoarea justă - cheltuielile de cedare(34.000)]
= 34.000 lei
depreciere = 35.000 – 34.000 = 1.000 lei
1.000 lei 6813 = 213 1.000 lei
a) min (37.000, 45.000) = 37.000 lei
2.000 lei 213 = 7813 2.000 lei
(37.000 –
35.000)

201. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea


exerciţiului N-2 cu
60.000 u.m. Echipamentele se amortizeazã linear, începând cu 1
ianuarie N-1, pe o duratã de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea
întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justã a
acestora este estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont
de schimbãrile intervenite pe piaţã, echipamentele sunt, din nou,
reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 50.000 u.m.

Raspuns :

D 213 C
Cost 60.000 u.m. 20.000 u.m. (anulare)
VR sf N 40.000 u.m. 10.000 u.m.

Vjustă sf N 30.000 u.m. 7.500 (anulare)


VR sf N+1 22.500 u.m.
Dif poz 27.500 u.m.
Vjustă sf N+1 50.000 u.m.

• Cost 60.000 u.m.


- Amortiz cumulată (N-1,N) 60 .000
* 2 = 20 .000 u.m.
6ani
= Valoare rămasă 40.000 u.m.

a) anulare amortizare
3.000 u.m. 281 = 213 3.000 u.m.
b) diferenţă negativă din reevaluare 30.000 u.m. – 40.000 u.m.= -10.000 u.m.
10.000 u.m. 6813 = 213 10.000 u.m.
30 .000
c) Amortizare N+1= = 7.500 u.m.
4ani
înregistrare amortizare
7.500 u.m. 681 = 281 7.500 u.m.

anulare amortizare
7.500 u.m. 281 = 213 7.500 u.m.
d)diferenţă pozitivă din reevaluare 50.000 u.m. – 22.500 u.m. = 27.500 u.m.
27.500 u.m. 213 = % 27.500 u.m.
7813 10.000 u.m.
105 17.500 u.m.

210. Situaţia stocurilor unei societãţi comerciale se prezintã astfel:


la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 – 1.900
lei, 391 – 700 lei, 345 – 4.000 lei. La sfârşitul anului N+1 valorile
contabile sunt: materii prime – 2.000 lei şi produse finite – 4.500 lei, iar
valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime – 2.000 lei şi pentru
produse finite – 4.000 lei. Care sunt înregistrãrile la sfârşitul anului
N+1?

Raspuns :

a) Materii prime
Val realizabilă netă (2.000) =Val contabilă (2.000), se anulează ajustarea pt depreciere
existentă:
700 u.m. 391 = 7814 700 u.m.
b) Produse finite
Val realizabilă netă (4.000) <Val contabilă (4.500), se constituie o ajustare pentru
depreciere = 500
500 u.m. 6814 = 394 500 u.m.

218. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de


vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clãdire.
Clãdirea avea o valoare contabilã de 12.000 u.m. Amortizarea calculatã
pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este
de 40.000 u.m. Chiria anualã plãtitã este de 8.000 u.m. Sã se
contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnãrii
contractului, în conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

Raspuns :

a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi
recunoscută imediat, deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă, a
avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat:
6.000 lei 281 = 212 12.000 lei
40.000 lei 5121 Câştig din 34.000 lei
tranzacţii de
leaseback
b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă, orice câştig sau
pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin
plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei, iar profitul şi pierderea va fi
amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a
bunului.
6.000 lei 281 = 212 12.000 lei
40.000 lei 5121 Câştig din 34.000 lei
tranzacţii de
leaseback
c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă, surplusul reprezentând
diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata
estimată de utilizare a bunului.

224. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament


tehnologic.
Cheltuielile efectuate au fost:
– cheltuieli directe 6.000 lei;
– cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000
lei;
– cheltuieli administrative 1.000 lei;
Gradul de utilizare al capacitãţii de producţie este de 90%. Costul
producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000
lei. Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este
de 2.000 lei. Calculaţi costul echipamentului.

Raspuns :

• Cheltuieli directe 6.000 lei

+ Cheltuieli variabile 6.000 lei


+ Cheltuieli fixe*gr de activ 2.000 *90%=1.800 lei
+ Producţie în curs la începutul perioadei 2.000
- Producţie în curs la sfârşitul perioadei 1.000
= Cost de producţie 14.800

228. Societatea A achiziţioneazã de la societatea B un utilaj al


cãrui preţ de achiziţie este 520.000 lei. Pentru societatea B utilajul este
produs finit. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie
a plãţii integrale la livrare a sumei de 520.000 lei, fie a unei plãţi la
livrare de 30.000 lei urmatã de o platã ulterioarã, peste 1 an, de 510.000
lei. Precizaţi înregistrãrile contabile la cele douã societãţi în cazul celei
de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, respective
IAS 18 „Venituri”.

Raspuns :

Societatea A
Plăţi ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 lei
Cost = 520.000 lei
Chelt cu dobânzile = 540.000 – 520.000 = 20.000 lei
a) achiziţie utilaj
540.000 lei % = 404 540.000 lei
520.000 lei 213
20.000 lei 471
b) plată imediată furnizor
30.000 lei 404 = 512 30.000 lei
c) recunoaştere chelt cu dobânzile
1.666 lei 666 = 471 1.666 lei (
20 .000
)
12 luni
d) plata finală furnizor
510.000 lei 404 = 512 510.000 lei

Societatea B
a) vânzare produse finite
540.000 lei 4111 = % 540.000 lei
701 520.000 lei
472 20.000 lei
b) încasare imediată creanţă
30.000 lei 5121 = 4111 30.000 lei
c) recunoaştere venituri din dobânzi
1.666 lei 472 = 766 1.666 lei (
20 .000
)
12 luni
d)încasare finală clienţi
510.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei

234. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi


(inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime
(sold iniţial) 4.100; vânzãri de produse finite la cost de producţie 75.800;
subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din
sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziţii
de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obţinerea de produse finite la
cost de producţie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea
titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii
salariale (sold iniţial) 6.100; salarii plãtite 19.800; cheltuieli cu serviciile
prestate de terţi 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculaţi cifra
de afaceri netã şi rezultatul din exploatare.
Raspuns :
99.960 lei 411 = % 99.960 lei
70X 84.000 lei
4427 15.960 lei
înregistrare amortizare
13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei

D 301 C
SI 4.100
23.850 X= 4.100+
23.850- 5.320 =
22.630
SF 5.320
consum materii prime
22.630 lei 601 = 301 22.630 lei
descărcare gestiune produse finite vândute
75.800 lei 711 = 345 75.800 lei
subvenţii aferente exploataării
4.700 lei 5121 = 7411 4.700 lei
sconturi primite
5.300 lei 401 = 767 5.300 lei
impozit pe profit
2.710 lei 691 = 441 2.710 lei
achiziţie materii prime
2.8381,5 lei % = 401 2.8381,5 lei
23.850 lei 301
4531,5 lei 4426
obţinere produse finite
81.400 lei 345 = 711 81.400 lei
înregistrare depreciere titluri de plasament
1.800 lei 6864 = 591 1.800 lei
înregistrare servicii prestate de terţi
2.370 lei 628 = 401 2.370 lei
plată salarii
19.800 lei 421 = 5121 19.800 lei

D 421 C
SI 6.100
Plăţi = 19.800
SF 5.000

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 – 6.1000 = 18.700 lei


18.700 lei 641 = 421 18.700 lei

D 711 C

75.800 81.400
SFC 5.600

• Grupa 70 84.000 lei


+ Variaţia stocurilor (SFC ) 5.600 lei
+ Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 4.700 lei
7411)
= Total venituri de exploatare 94.300 lei
• Cheltuieli cu amortizarea 13.510 lei
+ Cheltuieli cu materii prime 22.630 lei
+ Cheltuieli cu serviciile executate de terţi 2.370 lei
+ Cheltuieli cu salariile 18.700 lei
= Total cheltuieli de exploatare 57.210 lei
Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare =
94.300 lei – 57.210 lei = 37.090 lei
Cifra de afaceri netă = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

238. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de


50.000 u.m. care sunt amortizate în 5 ani. Potrivit politicii grupului
cheltuielile de constituire afecteazã contul de profit şi pierdere în
exerciţiul în care se efectueazã (se aplicã prevederile IAS 38
„Imobilizãri necorporale”). Efectuaţi retratãrile de omogenizare în
exerciţiile N şi N+1
dacã pentru consolidare se utilizeazã metoda bazatã pe fluxuri.

Raspuns :
I.În anul N în bilanţ:
a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului:
50.000 lei 121 = 201 50.000 lei
b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei
10.000 lei 2801 = 121 10.000 lei
II.În anul N în contul de profit şi pierdere:
50.000 lei 6xx = 121 50.000 lei

10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei


Consecinţe asupra impozitului amânat:
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0
lei
Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 10.000 amortizarea) =
40.000 lei
Activ de impozit amânat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei
În bilanţ:
6.400 lei Impozit = 121 6.400 lei
amânat
În contul de profit şi pierdere:
6.400 lei 121 = Venituri din 6.400 lei
impozitul
amânat
II.În anul N+1
Se elimină amortizarea:
10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0
lei
Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 20.000 amortizarea) =
30.000 lei
Activ de impozit amânat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei
În bilanţ:
4.800 lei Impozit = 121 4.800 lei
amânat
În contul de profit şi pierdere:
4.800 lei 121 = Venituri din 4.800 lei
impozitul
amânat

240. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei):


4111 – Sold iniţial 100
Salarii plãtite 2200
607 – Rulaj debitor 2500
401 – Sold iniţial 4500
Impozit pe profit plãtit 202
4111 – Sold final 700
371 – Sold final 3000
Încasãri de avansuri de la clienţi 750
707 – Rulaj creditor 2000
371 – Sold iniţial 4250
6911 600
704 – Rulaj creditor 500
401 – Sold final 2800
641 4000
605 – Rulaj debitor 450
Toate achiziţiile şi vânzãrile sunt impozabile TVA. Mãrfurile
intrate au fost integral achiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute
la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de
exploatare prin metoda directã.

Raspuns :
Metoda directă se bazează pe delimitarea fluxurilor de încasări – plăţi proprii fiecărei
activităţi. De
exemplu, pentru activităţile de exploatare formula de calcul se prezintă astfel:

• Încasări de la clienţi

- Plăţi către furnizori şi angajaţi

= Numerar generat din exploatare

- Dobânzi plătite

+ Dividende încasate

+,- Alte încasări – plăţi privind cheltuielile şi veniturile

- Impozitul pe profit

= Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare

+,- Încasări / plăţi din elemente extraordinare

= Fluxul de numerar net din activităţile de exploatare

Flux din activitatea de exploatare – metoda directa


a.- achitare salarii - 2.200
b.- achitare impozit profit - 202
c.- incasare clienti + 750
d.- plati furnizori - 1.700
Flux net trez. din active. de exploat. = - 3.352
FISCALITATE

A3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă


următoarea situaţie veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la
începutul anului):
Tip venit trim. I trim. II trim. III trim. IV
Venituri din vânzarea mărfurilor 200870.000 2008100.000 2008160.000 2008230.000
Venituri din diferenţe de curs 900 1.000 1.200 2.100
valutar
Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700

De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în


funcţiune o casă de marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la
fiecare dintre
scadenţele legale.

Raspuns :

Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este totalul veniturilor trimestriale care
sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu exceptia celor
inregistrate in:
- "Variatia stocurilor";
- "Venituri din productia de imobilizari necorporale";
- "Venituri din productia de imobilizari corporale";
- "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor
guvernamentale si altor resurse similare pentru finantarea investitiilor;
- "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" si "Venituri financiare din
provizioane";
- veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii; precum si
- veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care
nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor
legale.
-In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea
caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune.
Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.
Diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in
valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in "Rezultatul
reportat" sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor.

Impozit Trim I : 3%(70.000+900+500) = 2142 lei


Trim II: 3%[(100.000-70.000)+(1000-900)+(1500-500)-700] = 897 lei
Trim III: 3%[(160.000-100.000)+(1200-1000)+(2600-1500)] = 1839 lei
Trim IV: (230.000-160.000+2100-1200+3700-2600)*3% = 2175 lei
Trim IV se declara 1839 lei ca si in trim III, apoi se calculeaza suma toatala datorata si se
rectifica
Impozit Datorat in anul N : (230.000+2100+3700-700)*3%= 7053

7. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială care la


începutul anului este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
:
Element ianuarie februarie martie aprilie mai Iunie
Venituri din
Element ianuarie februari martie aprilie mai Iunie
e
Venituri din vânzarea 121.000 210.000 370.000 430.000 570.000 800.000
mărfurilor (lei,
cumulat de la
Cheltuieli, mai puţin 40.000 78.000 123.000 249.000 320.000 450.000
impozitul pe venit (lei,
cumulat de la
începutul anului)
Curs de schimb 4,12 4,21 4,35 4,30 4,28 4,20
leu/euro la finele lunii

Să se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecărei scadenţe,


dacă veniturile
realizate, mai puţin impozitul datorat sunt deductibile dacă ar fi analizate din
punctul de
vedere al impozitului pe profit.
Raspuns:

Rezultatele financiare inregistrate sunt urmatoarele:


Element ianuarie februarie martie aprilie mai Iunie
Venituri din vânzarea 121.000 210.000 370.000 430.000 570.000 800.000
mărfurilor (lei, cumulat de la
Cheltuieli, mai puţin 40.000 78.000 123.000 249.000 320.000 450.000
impozitul pe venit (lei,
cumulat de la începutul
anului)
Curs de schimb leu/euro la 4,12 4,21 4,35 4,30 4,28 4,20
finele lunii
Venituri calculate in euro = 29.368,93 49.881,24 85.057,47 100.000 133.177,57 222.185,14
Linia1/Linia3
Impozit pe venit/ profit 11.100 11.100 11.100 56.000
Profit brut 81.000 132.000 247.000 181.000 431.000 350.000
Profit net 81.000 132.000 235.900 169.900 419.900 294.000

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o societatea pentru a beneficia de o astfel de


impunere sunt urmatoarele:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste
50% din veniturile totale;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul,
autorităţile locale şi instituţiile publice
Intrucat societate este inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor,
pentru trimestrul 1 n – cota de impozit este de 3% aplicat la cifra de afaceri.
Astfel, la 31 martie n societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 370.000 lei – echivalentul a
85.057, 47 euro. Impozitul datorat pentru trimestrul 1, scadent la 25 aprilie n este de 370.000
x 3% = 11.100 lei.

Se constata ca la 30 aprilie n societatea atinge plafonul de 100.000 euro, astfel incat pana la
30.06.n aceasta inregistreaza venituri totale de 800.000 lei – echivalentul a 222.185,14 euro,
ceea ce inseamna ca, incepand cu trimestrul al II lea societatea devine platitoare de impozit
pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără
posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de impunere pe venit (in
conformitate cu art.107 1 din Codul fiscal). Calculul şi plata impozitului pe profit se
efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest
articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat
se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul
anului fiscal
Astfel, pentru trimestrul al II lea se calculeaza impozitul pe profit astfel:
Venituri totale la 30.06n = 800.000
Cheltuieli totale la 30.06.2009 (inclusiv impozit venit/profit tr.1 ) = 461.100
Cheltuieli nedeductibile (impozitul pe venit calculat pt trim.1 ) = 11.100
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale +Cheltuieli nedeductibile – - Venituri
neimpozabile = 800.000 – 461.100 + 11.100 = 350.000 lei
Impozit pe profit pentru semestrul 1 n = 16% x 350.000 = 56.000
Impozit pe profit datorat in trimestrul 2, scadent la 25.07.2009 = 56.000 – 11.100 = 44.900
lei.

B2 Accizele
8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere.
Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu
transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă
acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro =
4 lei. Să se determine Accizele.

Raspuns :

Valoarea videorecorderelor este 50 euro x 4 lei x10 buc.= 2000 lei


Ch.transport extern = 100 x 4 = 400 lei
Valoare taxa vamala = (2000 +400 )x 10% = 240 lei
Valoare accize = (2000+400+240)x20% = 528 lei

10. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria


micilor producători independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul
anului era de 190.000 hl. În luna iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de
producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată pentru lunile ianuarie – august
este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi 50.000 hl în luna
august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitară şi cursul
de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna
iulie şi acciza datorată în luna august.

Raspuns:

Avind in vedere ca a fost depasita capacitatea de productie de 200.000 Hl in


cursul anului ,agentul economic va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele,in
cuantumul noii capacitate de productie,incepind cu luna imediat urmatoare celei in care a
avut loc punerea in functiune a acesteia.
Pentru luna iulie ag.economic datoreaza acciza standard de 0,43 euro/Hl/1 grad
plato,calculate astfel:
20.000 hl x 10grade plato x 0,43 euro x 4,2688 lei = 367.116,8 lei
Pentru luna august ag.economic datoreaza acciza specifica este de 0,748
euro/Hl./1grad plato,calculate astfel:
50.000 hl x 10 grade plato x 0,748 euro x 4,2688 lei= 1.596.531 lei

C. Impozitele si taxele locale

33. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul


anului:
a) un apartament de 115 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,4), valoarea
impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de
locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1983. Acest apartament
este locuinţă de domiciliu.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 140 mp, valoare
impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care mansardă
locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna
ianuarie, anul curent. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile
unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două
proprietăţi imobiliare.
Raspuns:

Calcularea impozitului pe clădiri datorat pentru apartament


Valoarea impozabilă a apartamentului va fi de: 115mp x669lei/mp*2.4 =
= 184664 lei
Impozit 184664*0.1%=184,66 lei

Valoarea impozabila a casei =110*669*1+30*669*1*0.75=73590+15052.5=88642.50


Casa fiind achizitionata in luna ianuarie, se va plati impozit incepand cu luna februarie
Fiind a doua proprietate se va plati o majorare de 15%
Impozit casa: (88642.50*0.1%
+88642.50*0.1%*0.15)*(1/12)*11=(88.64+13.30)*(11/12)=93.44lei

38. O clădire este deţinută în coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o


cotă de participare de 50%. În cazul primei persoane clădirea este locuinţă
de domiciliu, iar în cazul celei dea doua persoane este prima locuinţă în
afara celei de domiciliu. Presupunem că impozitul pentru această clădire
dacă ar fi fost deţinută de un singur proprietar şi ar fi fost locuinţă de
domiciliu este 100 lei. Să se de determine impozitul datorat de fiecare
proprietar.
Raspuns:

Proprietarul a carui domiciliu este in casa va plati 50% din impozit = 50 lei
Proprietarul pt care este a doua proprietate si nu ii este domiciliu va plati cu 15% mai mult
pentru impozitul care ii revine astfel: 100 * 50% * 115% = 57.5 lei.

44. O persoană fizică deţine în proprietate o suprafaţă de teren de


1.500 mp în intravilanul unei localităţi de rangul 2. Zona în care se află
terenul este C. Terenul are următoarea încadrare în registrul agricol: 300 mp
teren cu construcţii, pe care se află o casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp,
200 mp, teren arabil şi 500 mp livadă pe rod. Impozitul unitar este cel
stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren.
Rezovare:

Impozit teren cu constructii : (300-100)mp*2874/10000=57.48


Impozit Teren arabil= 200mp*4*16/10000=1.28(suprafata8impozit unitar8coef de corectie)
Impozit livada= 500mp*4*30/10000=6
Impozit pe teren= 57.48+1.28+6=64.76

Stagiar Experti Contabili


An II
ADMINISTRARE SI LICHIDARE INTREPRINDERE

4. Situatia elementelor de activ si pasiv la societatea „X” conform bilatului


întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele
inventarierii, se prezintã astfel:
• Clãdiri 20.000.000 lei
• Amortizarea clãdirilor 12.000.000 lei
• Materii prime 2.000.000 lei
• Ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
• Clienþi 2.500.000 lei
• Clienþi incerþi 500.000 lei
• Ajustãri pentru deprecierea creanþelor clienþi 200.000 lei
• Conturi la bãnci 600.000 lei
• Furnizori de imobilizãri 6.000.000 lei
• Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei
• Capital subscris vãrsat 5.000.000 lei
• Rezerve 1.000.000 lei
Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintã dupa cum
urmeazã:
a) Clãdirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;
c) Clienþii incerþi sunt în sumã de 500.000 lei, din care se încaseazã 240.000
lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienþilor cerþi s-au acordat
sconturi în sumã de 50.000 lei;
d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor cãtre furnizori, aceºtia au
acordat sconturi în sumã de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societãþii sunt în sumã de 520.000 lei;
Sa se întocmeascã bilantul înainte de efectuarea partajului.

Raspuns:

a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

• Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.000


7583 9.000.000
4427 1.710.000
• Incasarea contravalorii cladirilor vandute
5121 = 461 10.710.000
• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute
% = 212 20.000.000
. 281 12.000.000
6583 8.000.000
• Inchiderea contului 7583
7583 = 121 9.000.000
• Inchiderea contului 6583
121 = 6583 8.000.000
b) Valorificarea stocurilor:

• Vanzarea materiilor prime


411 = % 1.713.600
707 1.440.000
4427 273.600
• Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
371 = 301 2.000.000
607 = 371 2.000.000
• Anularea provizionului
391 = 7814 400.000
• Inchiderea contului 607
121 = 607 2.000.000
• Inchiderea conturilor 707 si 7814
% = 121 1.840.000
707 1.440.000
7814 400.000
• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute
5121 = 411 1.713.600
c) Incasarea creantelor

• Incasarea partiala de la clientii incerti


5121 = 4118 240.000
• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati
6588 = 4118 260.000
• Anularea provizioanelor
491 = 7814 200.000
• Incasarea clientilor incerti
5121 = 411 2.450.000
• Acordarea sconturilor
667 = 411 50.000
• Inchiderea conturilor 667 si 6588
121 = % 310.000
667 50.000
6588 260.000
• Inchiderea contului 7814
7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

• Plata furnizorilor de imobilizari


404 = 5121 5.800.000
• Scont primit
404 = 767 200.000
• Inchiderea contului 767
767 = 121 200.000
e) Cheltuieli de lichidare

• Cheltuieli efectuate
628 = 5121 520.000
• Inchiderea contului 628
121 = 628 520.000
f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

• Anularea provizioanelor
151 = 7812 1.000.000

• INCHIDEREA CONTULUI 7812


7812 = 121 1.000.000

g) Regularizare TVA

• TVA de plata
4427 = 4423 1.983.600
• Plata TVA
4423 = 5121 1.983.600
Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de dizolvare/lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare


• Impozitul pe profit datorat
691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)
• Inchiderea contului 691
121 = 691 352.500
• Virarea impozitului pe profit
441 = 5121 352.500
Bilantul inainte de efectuarea partajului

Nr.
Rd. Sold
AB1
B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500
J. CAPITAL SI REZERVE
J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000
I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:
Capital subscris varsat (1012)
(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000
V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000
VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500
TOTAL CAPITALUIRI PROPRII
(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500
TOTAL CAPITALURI
(rd. 32+33) 34 7.057.500

26. Care este rãspunderea membrilor organelor de conducere în cazul în care s-a
ajuns în starea de insolventã?

Raspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului persoana juridica


este angajata numai atunci cand acestia, prin faptele lor, au determinat starea de
insolventa a debitorului.
In cazul in care sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii
de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului,
judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica,
ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau
supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea
de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel
al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod
vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile
sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in
mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in
scopul intarzierii incetarii de plati;
g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu
preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.
Nu este inlaturata aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
Precizam ca raspunderea priveste atat pe administratori si directori, in calitate de
organe de conducere, cat si pe cenzori sau auditori financiari, in calitate de organe de
control si supraveghere.
Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca
actiunea in raspundere, daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in
raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a
patrimoniului debitorului persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea
in raspundere.
In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor vinovate va fi solidara, cu conditia
ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in
care si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza
insolventa.
Mentionam ca persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele
colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au
cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut
sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Actiunea in raspundere se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost
cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar
nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii insolventei.
Administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor,
poate solicita judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor
persoanelor care vor raspunde. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este
obligatorie.
Sumele de bani obtinute prin angajarea raspunderii persoanelor in discutie vor
intra in averea debitorului persoana juridica si vor fi destinate, in caz de reorganizare,
completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment,
acoperirii pasivului.

47. Prezentati rolul consiliului de administratie în cadrul societãtii pe actiuni.

Raspuns :

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile


pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege
pentru adunarea generala a actionarilor.

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate


directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea
planificarii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii
nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa
unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea
prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi
administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau
separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii
care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa
incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de
administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii, puterea de a
reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie pastreaza
insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii.

Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor


imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau
separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta
unui bun administrator.

60. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comanditã
simplã sau cu rãspundere limitatã?

Raspuns :

Excluderea asociatilor din acest tip de societati este prevazuta strict si limitativ de
lege, fiind sanctionate urmatoarele:
* Neefectuarea aportului. Asociatul poate fi exclus daca intarzie sa efectueze aportul
stabilit de prevederile contractului de societate. Cel exclus va suporta consecintele
intarzierii in efectuarea aportului.
* Supunerea asociatului procedurii insolventei sau incapacitatea asociatului. Asociatul
care a fost supus procedurii insolventei sau care a devenit incapabil din punctul de vedere
al atributiilor ce-i revin, poate fi exclus din societate.
* Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor
acte de concurenta. Asociatul poate fi exclus daca savarseste anumite fapte considerate o
manifestare a lipsei de loialitate fata de societate, precum: amestecul fara drept in
administrarea societatii; intrebuintarea, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, a
capitalului, bunurilor sau creditului societatii in folosul sau; participarea, fara
consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata, in alte societati
concurente sau avand acelasi obiect, sau efectuarea de operatiuni in contul sau ori al
altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator.
* Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagubitoare pentru societate.
Asociatul care indeplineste functia de administrator va putea fi exclus din societate daca
savarseste o frauda in dauna societatii ori se serveste de semnatura sociala sau de
capitalul social in folosul lui sau al altor persoane.
* Exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararii de
prelungire a duratei societatii (valabil pentru SNC, SCS, SRL). Daca opozitia creditorului
personal a unui asociat facuta impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a
fost admisa de o instanta judecatoreasca, asociatul debitor al oponentului poate fi exclus
din societate.
Conditiile excluderii unui asociat din societate
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau
a oricarui asociat. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o
hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza.
Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati,
trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi
asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea
ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc
daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere
limitata cu asociat unic.
In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea
judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul
comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul
Oficial.

Efectele excluderii unui asociat din societate


Cel exclus din societate pierde calitatea de asociat de la data excluderii. El va avea
dreptul la beneficii si va suporta pierderile pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea
cere lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor contractului
de societate. De asemenea, asociatul exclus are dreptul la contravaloarea partilor sale
sociale. Daca la data excluderii exista anumite operatii in curs de executare, asociatul nu-
si va putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acestora.
Societatile de capitaluri nu dispun de reguli specifice privind excluderea actionarilor,
reglementarile pentru societatile de persoane descrise anterior nefiind aplicabile din cauza
diferentelor foarte mari intre cele doua tipuri de societati. Prin urmare, indiferent de tipul
actionarului, persoana fizica sau fond de investitii, nu se poate pune problema excluderii.

Stagiar Experti Contabili


An II

ANALIZA DIAGNOSTIC
30. O întreprindere produce anual un numãr de 5000 de produse la un pre. unitar
de 40 u.m. întreprinderea înregistreazã cheltuieli cu materii prime ºi materiale în valoare
de 60000 u.m.,cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintã salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitã.i si chirii în cuantum de 5000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. si cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. sã se
calculeze si sã se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si opera.ional exprimat în
unitã.i fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere
la 5500 a numãrului de produse vândute.

Raspuns:

q = 5.000 buc.
p.u. = 40 u.m.
ch. mat. prime = 60.000 u.m.
ch. personalul = 80.000 u.m. – 90 % = 72.000 u.m. ch. variabile
- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixe
ch. utilităţi şi chirii = 5.000 u.m.
ch. amortizare = 4.000 u.m.
ch. cu dobânzi = 5.000 u.m.
Pragul de rentabilitate operaţional se referă doar la active de exploatare, de aceea nu am
inclus şi la ch. fixe dobânzile.
Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000
= 17.000 u.m.
Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000
u.m.
Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.
Q în punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 – 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.
Cifra de afaceri în punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.

Pragul de rentabilitate financiar se calculează incluzând în cheltuielile fixe şi dobânzile.

Qc financiar = (CF+ dobânzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 – 26,40) = 22.000 /13,6 =


1617,65 u.m.
Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de
produse şi vânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şi
cheltuielile financiare, trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706
u.m. Sub aceste vânzări unitatea va ieşi în pierdere.
O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. ar avea o influenţă negativă asupra
cheltuielilor variabile totale, astfel:
CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.
CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rămân neschimbate.
Profitul din exploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800
u.m.
Profitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixe.
Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800
u.m.
Deci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din
prestarea de operaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şi
un profit curent de 52.800 u.m.

38. Sã se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac.ionari în cazul unei


intreprinderi despre care se cunosc urmãtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli
materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m.,
cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpãrãri de mijloace fixe pe
parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea
activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii
financiare la sfârsitul anului 1200 u.m..

Raspuns :

CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)


Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este
efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

Metoda 1:
Formula de calcul:
CFD = CFDact + CFDcr
CFDact = RN - (CPR1 - CPR0)
CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0)
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CPR = variatia capitalurilor proprii
DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada
analizata

RN=10000 -4500-4000-500-300-200=500
CFDact = 500
DATFIN = 1200-1000=200
CFDcr= 300-200 = 100
CFD = CFDact + CFDcr = 500+100 = 600

Metoda 2:
Formula de calcul:
CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACRnete
ΔIMO = variatia imobilizarilor
ΔACR = variatia activelor circulante nete
CFgest = PN + dobanda + amortizarea
PN = profitul net
Cfgest = 500+300+500 = 1300
CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACRnete = 1300 – (1000-500) -200= 600

47. Analizați durata de rotație a activului circulant net pentru societățile Amonil SA (vezi
exercițiul 15), Flamingo internațional S.A. (vezi exercițiul 17) şi ACI S.A. Bistrița (vezi
exercițiul 19) în ultimul an şi comentați rezultatele..
Raspuns :
Rotatia activelor circulante (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri/Active circulante
(365/Rotatia activelor circulante)

61. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos.
Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale
întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent,
10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni şi 10% din
datoriile către furnizări au termene de plată negociate prin cotract de peste un an să se analizeze
poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se
explice diferențele constatate.
Indicator 31.12.n
Imobilizări corporale 3000
Imobilizări necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibilități 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Furnizori 1600
Alte datorii de exploatare 800
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Raspuns :

Analiza pe baza bilanţului contabil


a)fondul de rulment net

FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-


(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(3000+800+400+1600)=4000-5800=-1800
Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=4000
Total Active= 3800+4000
Capitaluri proprii =Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=800+400=1200
Datorii pe termen lung= 3000
Capitaluri proprii 7800-1200-3000=3600
Total capitaluri proprii si datorii=7800
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-
Venituri in avans= 1000+2000-1200-1600=200
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=--1800-200=- 2000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-1600-400-=2000

Bilanţul financiar grupează datele contabile după criterii financiar-contabile de lichiditate


şi exigibilitate. În construcţia bilanţului financiar “clasamentul posturilor de activ şi de
pasiv se face exclusiv după criteriile de lichiditate şi exigibilitate”.

Se procedează în acest scop la o serie de corecţii atât în activul cât şi în pasivul bilanţului,
obţinând mărimi semnificative în analiza financiară. Corecţiile care se aduc activului
bilanţului au ca scop obţinerea unor mărimi financiare semnificative pentru analiza
financiară, şi anume:
- Imobilizări nete;
- Stocuri şi producţie în curs;
- Alte active circulante.
Imobilizările nete cuprind:
- imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare mai mari de un an;
- creanţe mai mari de un an;
- cheltuieli constatate în avans ce afectează o perioadă mai mare de un an;
- prime de rambursare a obligaţiunilor.

Corecţiile care se aduc pasivului bilanţului, plecând de la situaţia după repartizarea


rezultatelor, au ca scop constituirea a trei mărimi financiare semnificative pentru analiza
financiară şi anume:
- capitalurile proprii;
- datoriile pe termen lung şi mediu;
- datorii pe termen scurt.
Pentru a stabili datoriile pe termen lung şi mediu şi datoriile pe termen scurt, posturile de
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datorii şi conturi de regularizare şi asimilate se vor
separa în funcţie de perioada de timp la care se referă şi anume, mai mare de un an sau
mai mică de un an.
Datoriile pe termen lung şi mediu astfel determinate şi suma capitalurilor proprii
constituie capitalurile permanente

Bilanţ financiar
Activ

Imobilizări nete
Stocuri şi producţia în curs
Alte active circulante

Pasiv

Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu şi lung
Datorii pe termen scurt

Plecând de la bilanţul financiar se pot calcula indicatorii de structură ai activului şi ai


pasivului .

1.ponderea imobilizărilor în totalul activului


Imobilizari/Activ*100

2.ponderea stocurilor şi producţiei în curs în totalul activului


Stocuri si productie in curs/Activ*100

3.ponderea altor active circulante în totalul activului


ponderea altor active circulante /Activ*100

4.ponderea capitalurilor proprii în total pasiv


capitalurilor proprii /Pasiv*100

5.ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în total pasiv


datoriilor pe termen mediu şi lung/Pasiv *100

6.ponderea datoriilor pe termen scurt în total pasiv


datoriilor pe termen scu/Pasiv*100

71. Sã se calculeze marja comercialã si valoarea adãugatã generate de societatea


X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos si sã se analizeze
repartitia valorii adãugate pe destinatii.
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 20000
Producția vândută 30000
Producția stocată 1000
Producția imobilizată 200
Cheltuieli cu mărfurile 15000
Cheltuieli cu materii prime 15000
Cheltuieli salariale 12000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobânzi 1400
Impozit pe profit 1000

Raspuns :

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de
vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie
aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior
facturarii).

Marja comerciala = 20000-15000=5000

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului


provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de


consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor
functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,
redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si
cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu


chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont
711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului


uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa
fie intr-o crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator
reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt
consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este
luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea.
Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii
permite obtinerea valorii adaugate nete.

76. Sã se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manierã continentalã


pentru întreprinderea ale cãrei venituri si cheltuieli sunt prezentate mai jos si sã se
compare cu cele calculate în manierã anglo-saxonã:

Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 44000
Producția stocată 2500
Subvenții de exploatare 12000
Venituri din provizioane de exploatare 200
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 4200
Cheltuieli salariale 20000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Valoarea netă contabilă a elementelor de 600
activ cedate
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs 100
valutar
Cheltuieli cu dobânzi 700
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300

Raspuns :

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori


care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)
tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct
aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se
contureze profilul firmei
MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (4000) - Costul mărfurilor vândute (4200)-
Cheltuieli cu materii prime(10000)
MC= -10200
2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa
valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe
consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in
intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport ,
protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte
servicii prestate de terti
VA= MC (-10200)+ Producția vândută(44000)+ Producția stocată(2500)- Cheltuieli cu
chirii(200)
VA = 36100
3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa
dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu
impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =36100 – (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurări sociale2000+Impozite
şi taxe 300) =36100 – 22300
EBE = 13800
4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de
exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare ) – chelt cu
amortizarea
RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzarea
mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=
13800+1000-1000
RE = 13800
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea
financiara
RC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)
RC = 13800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferențe favorabile de curs valutar
100) – (Cheltuieli cu dobânzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +
300-800
RC = 13300

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:


1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja
asupra cheltuielilor variabile
EBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subvenții de exploatare
12000 = 16000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mărfurilor vândute 4200 +
Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 + Impozite şi taxe 300 = 26900
EBITDA =16000 – 26900
EBITDA = -10900
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA – chelt cu amortizarea
EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 11900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT – chelt cu dobanzile
EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobânzi 700
EBT = -12600

87. Pentru o întreprindere se cunosc urmãtoarele informaţii financiare:


Indicator N ‐1 N
Imobilizări 600 550
Stocuri 400 470
Creanțe 200 200
Disponibilități 50 60
TOTAL ACTIV 1250 1280
Capitaluri proprii 400 420
Datorii financiare 400 330
Furnizori 200 250
Datorii salariale şi fiscale 240 250
Credite de trezorerie 10 30

Indicator u.m.
Cifra de afaceri 3000
Cheltuieli materiale 1000
Cheltuieli salariale 1400
Cheltuieli fiscale şi sociale 150
Cheltuieli cu amortizarea 100
Cheltuieli cu dobânda 50
Impozit pe profit 25

Sã se calculeze fluxul de numerar de gestiune si disponibil si sã se explice destinaţile


acestuia din urmã.
Raspuns :

CFG=RN+Ch dob+Ch amortizare=75+50+100= 225


CFD=CFD act+ CFD cred
CFD act=RN-(K pr1- K pr0) = 75-(420-400)=55
CFD cred=Ch dob -(Dat fin1- dat fin0)= 50-(330-400)= -22
CFD au 2 destinatii pe actionari si pt creditori.

Stagiar Experti Contabili


An II

ORGANIZARE AUDIT INTERN


14. Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de
achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt
correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de
achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la
deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de


control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

La nivelul activităţii de recepţie pot apare situaţii de genul:


• materialele livrate de furnizor pot să nu corespundă cantitativ şi calitativ;
• serviciul aprovizionare să nu fi transmis la timp referintele contractuale
serviciului de recepţie;
• gestiunile să nu opereze în evidenţa operativă sau să nu transmită
documentele serviciilor contabile etc.
Toate aceste evenimente reprezintă riscuri şi, dacă se produc, afectează realizarea
obiectivelor referitoare la securitatea activelor şi fiabilitatea informaţiilor contabile.
Aceste situaţii reprezintă nişte incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot
apare, iar daca apar afectează realizarea obiectivelor.

16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:


a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a
tehnologiilor care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau
patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de
control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL


INTERN
Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare între
activitate și urmărirea respectării ei departamentele de dezvoltare și
marketing prin care se stabilesc
foarte clar oportunitatea și
necesitatea utilizării de resurse ale
firmei pentru dezvoltarea de noi
tehnologii

Inexistența unor proceduri/note Proceduri de analiză pentru a


interne de stabilire a necesităților măsura capacitatea de finanțare a
reale ale departamentului de acestor dezvoltări, inclusiv calcule
comparative
marketing pentru a solicita
dezvoltarea de tehnologii compatibile
cu rezultatele dorite
Ineficiența/incapacitatea/lipsa de Măsuri de urmărire a respectării
experiență/lipsa de pregătire planificărilor propuse și totodată
profesională continuă pentru planuri de rezervă în cazul în care
asimilirea noilor tehnologii a aceste planificări nu se respectă,
personalului care desfășoară aceste inclusiv măsuri de sancționare
activități de dezvoltare a tehnologiei pentru cei responsabili
sau subdimensionarea acestor
departamente

Inexistența/ineficiența procedurilor Proceduri de instruire a


de urmărire a rezultatelor personalului implicat prin
activităților de dezvoltare a perfecționare profesională
tehnologiiilor în corelație cu costurile continuă în funcție de proiectele în
generate de acestea care sunt implicați

Utilizarea unor resurse prea mari Dezvoltarea de metode pentru


pentru capacitatea firmei de a măsurarea rezultatelor acestor
materializa aceste tehnologii în tehnologii în urma implementării
activitatea sa economică lor în producție.

Stagiar Experti Contabili


An II
AUDIT STATUTAR

14. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizată în
contul „Construcţii”?
a) 207.295 lei;
b) 212.082 lei;
c) 203.095 lei.

18. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar


achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în
20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de
utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care
150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul
imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia
înregistrată de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.

47. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l
deosebesc de auditul contractual.

Raspuns:
1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţiilor;
2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;
3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict
normat;
4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită
prin codul etic;
5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;
6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj;
7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client

62. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
1. Integritatea şi obiectivitatea;
2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;
3. Confidenţialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

77. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din
România?

Raspuns:
Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:
- partea A – tuturor profesioniştilor contabili;
- partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;
- partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.

EVALUAREA INTREPRINDERII

73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având


urmãtoarele date estimative:
– activ net contabil = 120.000 mii lei;
– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;
– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);
– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.
Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.

157. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor


întreprinderi?

Raspuns:

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:


- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;

- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea
unui titlu respective a pachetului;

186. Un grup de societăţi prezintă următoarele situaţii financiare pentru ultimul


exerciţiu :
Cifra de afaceri 1000 milioane UM
Excedent brut de exploatare 250
- Amortizari 50
= Rezultatul exploatarii 200
+ Rezultat financiar -15
+Rezultat extraordinar 25
- Impozit pe profit 85
- Amortizare pe plusvalori
(specifică consolidărilor) 10
= Rezultat net consolidat 115
Bilanţ
ACTIV PASIV
Imobilizări Capitaluri
nete 500 proprii 450
Active Datorii
curente de 450 curente de
exploatare 80 exploatare 280
Disponibilit Datorii
ăţi financiare 300
TOTAL 1030 TOTAL 1030
Alte informaţii:
- investiţiile au reprezentat 60 milioane UM în cursul ultimului exerciţiu
- nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane UM la sfârşitul exerciţiului
precedent
- cota de impozit pe profit 40%
- rata de rentabilitate a pieţei, fără risc 4%
- prima de risc medie a pieţei acţiunilor este de 5%
- coeficientul β al grupului este de 1,3
- rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%
Se cere să se calculeze valoarea creată de grup în ultimul exerciţiu.

Raspuns :

Calculul valorii economice adăugate (VEA)


VEA = PO net − CMPC × CI = CI × ( ROIC − CMPC )
unde
POnet – profit operaţional (rezultat din exploatare)net de impozit
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI – capitaluri investite
ROIC – rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determină astfel:
- costul capitalurilor proprii:
k j = kF + ( kM − kF ) × β j
unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)
KF – rentabilitatea pieţei fără risc
KM – rentabilitatea pieţei (cu risc)
β j – coeficientul de volatilitate al acţiunii j

Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%

- costul datoriilor financiare


C d = c × (1 − i p ) = 0,07 x (1-0,4)=4,2%

- CMPC = k1 ×C cp + k 2 ×C d =450/750 x 0,105 + 300/750 x 0,042 ≅ 8%


Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4 unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de
fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670
EXPERTIZA CONTABILE

5. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Raspuns :

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al


informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabiletrebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia
cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare.
Particularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional şi
confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de
comportament:
1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să se
refere mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă
judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau
evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) ce i-a fost fixată
de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.
2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă
judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil
trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă
judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.
3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara
procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o
lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu confirmare
de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei
contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu
încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de
judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil, în
contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să rămână confidenţiale.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în
efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Raspuns :

Norma prof.CECCAR nr.35 privind expertizele contabile precizeaza urmatoarele


principia deontologice dupa care expertul contabil se ghideaza in efectuarea expertizelor
contabile judiciare si extrajudiciare:
-independenta expertului contabil
-competenta acestuia
-calitatea expertizelor contabile
-secretu professional si confidentialitatea expertizelor contabile
-acceptarea expertizelor contabile
-responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

21. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

Raspuns :

Printre faptele savirsite in legatura cu expertizele contabile care pot atrage


raspunderea disciplinara a expertilor contabili,sint:
-efectuarea de expertise contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau
pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de expert contabil
-nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional
-nerespectarea Normei profesionale CECCAR 35 privind expertizele contabile
-efectuarea de expertise contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru
exercitarea profesiei,legal acordata
-incalcarea cu intentie,prin actiune sau omisiune,a normelor de lucru privind exercitarea
profesiei,elaborate de Corp daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral
sau material

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Raspuns :

• comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii


Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de
lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului;
• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la
Conferinţa Naţională;
• nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
referitoare la publicitate;
• absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională
reglementate prin normele emise de Corp;
• prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe
baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl
încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
• nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
• nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata
cotizaţiei prevăzute în regulament;
• fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care
aparţine fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice
răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau
administratorului, după caz;
• încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei;
• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele
privind activitatea profesională;
• declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea
producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice
şi profesionale.