Cursul 1

„ Introducere
„ Ploi acide
„ Efect de sera
„ Ozon
„ Alte probleme
Introducere
Comisia pentru Mediu si Dezvoltare

Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creată în 1983

în cadrul Organizatiei Natiunilor Unite

Raportul prezentat în 1987 de Comisia

Brundtland - Viitorul nostru comun - atrage atenţia
asupra faptului că dacă se vor continua actualele
forme de dezvoltare lumea va fi confruntată cu
nivele inacceptabile de suferinţa umană şi de
vătămare a mediului.
 Intâlnirea la Varf a Pamantului
„ DECLARAŢIA ASUPRA MEDIULUI ŞI
DEZVOLTĂRII
„ DECLARAŢIA DE PRINCIPII PENTRU
INDRUMAREA GSOPODARIRII, CONSERVARII
SI DEZVOLTARII DURABILE A TUTUROR
TIPURILOR DE PADURI
„ CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR UNITE
REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI
„ CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA
BIOLOGICĂ.
„ AGENDA 21
 DECLARAŢIA ASUPRA
MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII
„ stabilirea unui parteneriat global între naţiuni, care să implice
organizaţiile guvernamentale, populaţia şi societatea civilă;
„ dezvoltarea durabilă poate fi realizată numai dacă protecţia
mediului se constituie ca parte integrantă a procesului de
dezvoltare;
„ pentru fiecare proiect de dezvoltare să se evalueze impactul
acestuia asupra mediului şi să se propună măsuri tehnice de
minimizare a impactului negativ, respectiv de amplificare a
impactului pozitiv;
„ naţiunile sunt obligate să se avertizeze reciproc cu privire la
dezastrele naturale sau activitaţile care ar putea avea efecte
daunătoare transfrontiere.
 DECLARAŢIA DE PRINCIPII ASUPRA
DEZVOLTARII DURABILE A
PADURILOR
„ împăduriri şi conservarea pădurilor existente;
„ pădurile existente trebuie conservate; alocate suprafeţe
suplimentare de teren pentru crearea de păduri noi;
„ pădurile trebuie astfel gospodărite încât să facă faţă nevoilor
sociale, economice, ecologice, culturale şi spirituale ale
generaţiilor prezente şi viitoare;
„ utilizarea pădurilor de către fiecare naţiune în parte -> strategii
care să fie compatibile cu principiile dezvoltării durabile;
„ pădurile unice, cele cu valoare culturală, istorică, religioasă
sau de altă natură -> protejate în mod special;
„ populaţia fiecărei naţiuni -> proiectarea şi implementarea
strategiilor silvice naţionale.
 CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR
UNITE REFERITOARE LA SCHIMBAREA
CLIMEI
„ fiecare ţară să adopte legislaţii -> control emisiile de gaze cu efect de seră
să asigure funcţionarea proceselor naturale care pot indepărta aceste gaze
din atmosfera;
„ nivelul emisiilor de bioxid de carbon şi al altor gaze cu efecte
asemănătoare - redus la cel al anului 1990;
„ ţările dezvoltate -> sprijin material şi asistenţă tehnică naţiunilor în curs de
dezvoltare pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca şi
pentru dezvoltarea tehnologiilor mai puţin poluante;
„ informaţii despre cuantumul emisiilor de gaze cu efect de seră şi estimarea
proporţiei ce va fi absorbită de păduri şi oceane;
„ opinia publică trebuie informată asupra modificărilor de climă şi a efectelor
acestora;
„ publicul trebuie antrenat la elaborarea măsurilor de minimizare a acestor
efecte;
„ grup special care să ajute la transferul de fonduri si tehnologii, să sprijine
naţiunile în procesul de combatere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
 CONVENŢIA PRIVIND
DIVERSITATEA BIOLOGICĂ
„ fiecare tară poate utiliza resursele biologice de care dispune, dar este
responsabilă pentru conservarea acestora;
„ să se identifice acele comunităţi biotice importante pentru
conservare, urmărindu-se activităţile care au impact negativ;
„ deciziile politice trebuie să ţină seama de necesitatea conservării şi
utilizării durabile a diversităţii biologice;
„ populaţia trebuie educată în spiritul protejării şi conservării
sistemelor biotice;
„ ecosistemele degradate vor trebui refăcute, recuperându-se speciile
ameninţate sau în pericol;
„ se va preveni introducerea de specii străine care ameninţă
ecosistemele, speciile sau habitatul;
„ accesul la tehnologii sigure pentru mediu pentru conservarea şi
utilizarea durabilă a diversităţii biologice;
 AGENDA 21
„ combaterea sărăciei;
„ Natiunile Unite şi ţările membre ale ONU trebuie
să acorde prioritate reducerii sărăciei;
„ politicile de dezvoltare economică să ia în
considerare asigurarea viabilităţii resurselor pe
care se bazează producţia;
„ populaţia trebuie să participe la protecţia şi la
gospodarirea viabila a resurselor naturale;
„ ajutoarele financiare se vor referii şi la problemele
de mediu,
 AGENDA 21
„ schimbarea modelelor de consum;
„ modul neadecvat de consum şi de producţie;
„ cerinţele exagerate şi stiluri de viaţă -> un stress imens asupra
mediului;
„ nivelul de trai trebuie să ramână ridicat, dar să depindă în mai
mică măsură de resursele limitate ale Pământului;
„ modelele de consum şi producţie trebuie reorientate, initiativa
fiind cerută ţărilor dezvoltate;
„ ţările în curs de dezvoltare trebuie să garanteze satisfacerea
nevoilor de baza ale celor săraci, evitând modelele neviabile,
dăunătoare pentru mediu;
„ industria trebuie să realizeze bunuri sănătoase pentru mediu.
 AGENDA 21
„ protecţia atmosferei;
„ gaze cu efect de seră,
„ ameninţarea modificărilor climei,
„ reducerea stratului de ozon,
„ ploi şi depuneri acide;
„ elaborarea unor metode precise pentru determinarea nivelului
poluanţilor din atmosfera;
„ modernizarea sistemelor actuale de generare a energiei, creşterea
eficienţei, dezvoltarea unor noi surse regenerabile de energie,
folosirea mai eficientă a energiei;
„ incurajate acele activităţi care minimizeaza emisiile în atmosfera;
„ instalaţii de reţinere a emisiilor poluante.
 AGENDA 21
„ gospodărirea viabilă a terenurilor;
„ creştere continuă a cerinţelor de teren pentru diferite
folosinţe;
„ zonele protejate sunt prioritare în alegerea folosinţelor, în
asigurarea protecţiei şi exploatării resurselor;
„ incurajate modelele tradiţionale de gospodărire viabilă a
terenurilor şi de protejare a acestora în vederea conservării
diversităţii biologice;
„ planificarea ecologica >> proiectele de exploatare a
terenurilor;
„ termene ferme pentru imbunatăţirea modalitaţilor de
planificare a terenurilor.
 AGENDA 21
„ combaterea despăduririlor;
„ pădurile sunt grav ameninţate de degradare ca urmare a
creşterii poluării şi a deteriorării factorilor de mediu;
„ dezvoltarea de noi plantaţii, obţinerea de noi soiuri de
arbori, dezvoltărea silvicuturii urbane, protejării pădurilor
existente,
„ încurajărea folosinţelor cu impact redus asupra pădurilor,
„ minimizarea deşeurilor de lemn, creşterea valorificării
secundare a resurselor lemnoase,
 AGENDA 21
„ protecţia şi gospodărirea apelor dulci;
„ în ţările în curs de dezvoltare o persoană din trei este afectată de lipsa
siguranţei apei potabile;
„ pană în anul 2000 fiecare locuinţă din mediul urban va avea asigurat cel
putin 40 l de apă potabilă pe zi şi locuitor;
„ serviciile de salubrizare vor fi asigurate pentru 75 % din populaţia
urbana;
„ 75 % din deşeurile menajere vor fi colectate şi reciclate;
„ asigurarea accesului intregii populaţii rurale la apa potabilă şi servicii
de salubritate;
„ asigurarea integritătii ecosistemelor acvatice cu prevenirea degradării
acestora la nivelul fiecărui bazin hidrografic;
„ surse alternative de apă dulce, prin desalinizare, captarea apei din ploi,
reutilizarea apelor uzate, recircularea apei; calculul costului real al apei
în elaborarae proiectelor este o premisă în gospodărirea durabilă a apei;
 AGENDA 21
„ finantarea dezvoltarii durabile;
„ un sector important este alocat conceptului de implementare;
„ pentru multe tări aflate în curs de dezvoltare acest lucru va fi greu, ele
confruntandu-se cu probleme grave ale dezvoltării;
„ tările dezvoltate acceptă să participe cu o asistenţă socială de 0,7 % din
produsul national brut pentru finanţarea implementării măsurilor din
Agenda 21;
„ Programul Naţiunilor Unite va trebui să aibă resursele necesare pentru
a ajuta tările să-şi dezvolte capacitatile şi expertiza necesară pentru
implementarea dezvoltării durabile;
„ costul acestor măsuri pentru perioada 1993 - 2000, pe fiecare tip de
obiectiv, => costuri totale anuale de 561,5 miliarde dolari USA; circa
2/3 din aceste fonduri ar trebui să provină din economia proprie a
fiecărei tări;
 AGENDA 21
„ educaţia, instruirea şi conştientizarea publicului;
„ sensibilitatea şi implicarea populaţiei in asigurarea protecţiei mediului
= dependente de gradul de înţelegere şi cunoştere a legăturilor dintre
activităţiile umane şi mediu;
„ educaţia în domeniul mediului şi dezvoltării să fie accesibilă intregii
populaţii, indiferent de vârstă;
„ toate programele de invăţământ trebuie să conţină cunoştinţe despre
mediu şi dezvoltare, cu analizarea problemelor principale;
„ toate sectoarele societăţii trebuie încurajate pentru perfecţionarea
cadrelor în domeniul gospodăririi mediului;
„ experienţa şi cunoştinţele populaţiei indigene în domeniul dezvoltării
durabile vor trebui introduse în programele de învăţământ;
 AGENDA 21
„ ritmul de aplicare a măsurilor preconizate de Agenda 21 este mult prea lent;
acest document a pus în mişcare proiecte ale căror rezultate vor fi vizibile in
deceniile următoare;
„ la nivelul unor comunităţi restrânse, mai degarbă decât la nivel regional sau
naţional, au fost iniţiate o serie proiecte practice menite să asigure
implementarea principiilor dezvoltării durabile; printre acestea reciclarea
deşeurilor ocupă un loc prioritar;
„ Conferinţa de la Rio a conştientizat populaţia asupra necesităţii protejării şi
consevării mediului; în multe tări, în special în cele confruntate cu probleme
grave privind mediul înconjurator (Bangladesh, Brazilia, India), au fost create
mii de organizaţii neguvernamentale => producă unele schimbări;
„ în multe tări în curs de dezvoltare se constată creşteri economice
semnificative, ceea ce face şi mai acută necesitatea racordării economiei
mondiale la cerinţele dezvoltării durabile;
„ transferul de tehnologii favorabile mediului a cunoscut o creştere importantă;
investiţiile în produse şi procedee care protjează mediul: frigidere fără freon,
fabrici de hârtie care nu folosec clorul, sisteme pentru utilizarea energiei
solare etc;
Efectul de sera
PRINCIPALII RESPONSABILI

„ CO2,
„ NOX,
„ CH4,
„ (CFC)
 Emisia CO2

7000
6000
Carbon, mil. tone

5000
4000
3000
2000
1000
0
1950 1960 1970 1980 1990 2000

Anul inregistrarii
 Emisii carbon
Ţara Emisii totale, Emisii per capita (tone)
milioane tone
1960 1995 1960 1995

Statele Unite 791 1394 4.38 5.3

Rusia 396 437 2.33 2.9
Japonia 64 302 0.69 2.4
Germania 149 234 2.68 2.9
China 4 807 0.17 0.7
India 6 229 0.06 0.3
Indonezia 1 56 0.02 0.3
Brazilia 33 62 0.08 0.4
Emisii CO2 - 103 tone
 EFECTE
„ Modificarea regimului precipitatiilor; seceta;
„ Cresterea nivelului marilor;
„ Modificarea climei = incalzirea globala;
„ Anotimpuri;
„ Accentuarea extremelor meteorologice:
furtuni, uragane, cicloane;
„ Vant: 350 km/ora
„ Afectarea padurilor;
UE
UE
UE
RIO 1992: CONVENTIA CADRU PENTRU
SCHIMBAREA CLIMEI:
„ fiecare tara are dreptul sa utilizeze propriile resurse cu conditia
ca activitatiile sale sa nu puna in pericol siguranta mediului;
„ adoptarea unor legislatii care sa tina sub control emisiile de
gaze cu efect de sera si sa asigure derularea proceselor naturale
care pot indeparta o parte din aceste gaze;
„ tarile dezvoltate: mari producatoare de astfel de gaze =
responsabilitate; reducerea emisiilor la nivelul lui 1990;
„ tari bogate: sprijin material si asistenta tehnica tarilor
subdezvoltate;
„ obligatia informarii; antrenarea si informarea publicului;
„ transferul de fonduri si tehnologii
 BERLIN 1995: CONFERINTA PARTILOR LA
CONVENTIA CADRU ASUPRA SCHIMBARII
CLIMEI

„ semnarea unui protocol de reducere a emisiilor

de carbon;
„ proiecte pilot pentru transferul de tehnologii;
„ recunoasterea ineficientei planurilor existente
„ implementarea comuna: compensarea emisiilor
prin investitii in proiecte de energie curata;
 EVOLUTII
„ VIENA 1996: A DOUA CONFERINTA A PARTILOR
„ acceptarea unui protocol legislativ pentru limitarea emisiilor
„ KIOTO 1997: A TREIA CONFERINTA A PARTILOR
„ adoptarea unui protocol legislativ de limitare a emisiilor

„ GERMANIA - plan ca pana in 2005 reducerea cu 25 % a

emisiilor cu efect de sera; deja in 1995 < cu 10 % fata de 1990;
„ RUSIA - reduceri cu 25 % in 1995 fata de 1990;
„ SUA - 1996 > 6 % fata de 1990
UE
UE
UE
PLOI ACIDE
 CAUZE

„ SO2 - acidul sulfuric

„ NO2 - acidul azotic;
Emisii SO2 – 103 tone
Emisii NOx – 103 tone
 Poluarea cu sulf
Ţara Degajări Depuneri Emisii Depuneri
totale totale exportate importate
(mii tone) (mii tone) (%) (%)
Norvegia 37 210 76 96
Austria 62 181 74 91
Suedia 110 302 69 89
Franţa 760 622 67 59
Germania 760 628 63 56
Polonia 2090 1248 68 46
Italia 1185 510 72 36
Spania 1625 590 72 22
Elveţia 37 65 81 89
Anglia 1890 636 71 15
Cehia + Slovacia 1400 659 75 47
 EFECTE
„ spalarea solului de substante nutritive;
„ punerea in libertare a aluminiului existent in sarurile minerale
din sol = incetinirea cresterii;
„ distrugerea descompunatorilor din sol;
„ favorizeaza extragerea substantelor nutritive din frunzele
coniferelor intr-un ritm mai accelerat decat realimentarea;
„ scaderea capacitatii de reproducere al biotei acvatice;
„ afecteaza sanatatea oamenilor: SO2 > particule fine de sulfati,
devin aerosoli si patrund in tesuturile plamanilor;
„ solubilizeaza metalele grele: aluminiu, cadmiu, mercur, plumb;
„ degradarea mediului construit: coroziunea
 EFECTE
„ 14 000 lacuri in Canada; disparitia pestilor;
„ Finlanda, Norvegia, Suedia (2200 de lacuri
moarte),
„ in USA 2,5 % din cazele deceselor;
„ degradarea padurilor:
„ Germania 54 % in 1996;
„ Europa > 30 %;
 Ploi acide
Ţara Total suprafeţe pădure Suprafeţe distruse

(mii hectare) (mii hectare) %

Norvegia 5925 2963 50

Austria 3754 1089 29
Suedia 23700 9243 39
Franţa 14440 3321 23
Germania 7360 3827 52
Polonia 8654 4240 49
Italia 457 138 30
Spania 11792 3656 31
Elveţia 1186 510 43
Anglia 2200 1408 64
Cehia + Slovacia 4578 3250 71
UE
UE
Problema ozonului
 Ozonul
„ La nivelul solului
„ Ozonul stratosferic
 La nivelul solului
„ irită membranele mucoase ale sistemului respirator;
„ cauzează tuse, sufocare, funcţionare diminuată a plămânilor;
„ reduce rezistenţa la răceală şi pneumonii;
„ poate agrava bolile cronice ale inimii, astmul, bronşita,
emfizemul;
„ distruge stratul superficial de ceară protectoare de pe ace;
provoacă denutriţia, afectând clorofila şi impiedicând
procesul de fotosinteză;
„ reduce rezistenţa arborilor la îngheţ, prin distrugerea
membranelor celulelor şi ţesuturilor frunzelor de conifere,
supunând arborii la atacul unor ciuperci şi insecte
dăunătoare; pătrunde prin stomate, intensifică procesele
oxidative, epuizând rezervele de hrană ale plantelor ->mult
mai sensibile la atacul insectelor şi ciupercilor dăunătoare.
UE
UE
UE
 Ozon stratosferic
„ filtru natural pentru absorbţia radiaţiilor solare
ultraviolete, periculoase pentru organismele
vii.
„ freonii au fost consideraţi multă vreme ca fiind
substanţe chimice miraculoase, netoxice,
neinflamabile, necorosive şi stabile
„ =>utilizarea lor pe scară largă la tuburile cu
aerosoli, ca spumanţi, ca solvenţi şi ca agenţi
de răcire ai frigiderelor
Protocolul Montreal - Substante care
Rarefiază Stratul de Ozon
„ Montreal 1987
„ reducerea la jumătate a activităţilor de producere şi utilizare
a freonilor, până în 1988, iar până în 1992 să îngheţe
producerea şi utilizarea halogenilor, substanţe care conţin
brom, de 50 de ori mai periculos decât clorul în distrugerea
ozonului;
„ acordarea unei amânări de zece ani faţă de aceste termene
pentru ţările cu un consum anual de freoni mai mic de 0,3 kg
pe locuitor;
„ aplicarea unor restricţii pentru comerţul cu produsele ce
înglobau freoni, cu ţările care nu erau semnatare ale
acordului;
„ elaborarea unor tehnologii pentru producerea de substanţe
chimice alternative pentru CFC.
 Productia mondială de
clorofluorocarbon
1200

1000
CFC, mii tone

800

600

400

200

0
1950 1960 1970 1980 1990 2000

Anul inregis trarii