Probleme sectoriale

EXPLOATAREA
RESURSELOR DE APA
 Volumul de apă (mii kmc) Consum apa - mondial

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990
Anul

12.12.2009 2
 Index exploatare apa - WEI

12.12.2009 3
 TIPURI DE PROIECTE

 alimentarea cu apa; captari de apa;

 cai de navigatie; dragaje; amenajari portuare;
 irigatii, desecari, imbunatatiri funciare, alte
folosinte agricole;
 controlul viiturilor; derivatii;
 controlul eroziunii si sedimentarii;
 acumulari; baraje; hidroenergie;
 agrement;

12.12.2009 4
 Utilizarea resurselor de apă
 Resursele de apă ale României constă din ape de
suprafaţă (râuri, lacuri, fluviul Dunărea) şi ape
subterane.
 În 2004 cantitatea totală de apa prelevata a fost de
5850 de milioane m3, din care:
 pentru uz casnic 21 %
 pentru industrie 67 %
 pentru agricultură 12 %
 Cantitatea prelevată de apă a scăzut de peste trei ori în
perioada 1990–2004, datorită mai multor factori:
 încetinirea activităţii economice,
 reducerea cantităţii de apă utilizate în procesele tehnologice,
 reducerea pierderilor de apă şi punerea în aplicare a
instrumentelor/mecanismelor economice in materie de management
al apei.

12.12.2009 5
 IMPACTUL ACUMULARILOR
 modificarea volumelor de apa;
 excavatii; constructii masive;
 efecte sociale;
 modificari in calitatea apei;
 impact asupra habitatului;
 modificarea folosintelor terenului, inundarea unor terenuri;
 modificarea regimului hidrologic;
 sistemul lotic devine sistem lacustru;
 eutrofizarea acumularii;
 sedimentarea acumularii;
ASSUAN: pierderea a 30 specii de pesti; reducerea cu 83 % a productiei de sardine din
estul Mediteranei; delta Nilului se scufunda treptat in mare;

12.12.2009 6
 CANALE NEVIGABILE
 lucrari importante de excavatii;
 ocuparea terenului destinat altor folosinte;
 ridicarea nivelului apei freatice; perturbarea calitatii acesteia;
 modificarea microclimatului;
 inmlastinirea zonelor riverane, favorizarea dezvoltarii insectelor, tantarilor
etc;
 exploatarea, dragarea, mentinerea sectiunii canalelor de navigatie;
 activarea substantelor toxice din mâlul depus pe fundul canalelor si in
porturi: hidrocarburi, metale grele, compusi chimici;
 cresterea turbiditatii;
 pierderea organismelor bentice;
 depozitarea materialelor din dragaj: praf, antrenarea in curentii de aer a
agentilor patogeni, scurgeri in subteran;
 favorizeaza aparitia cetii;
 modifica peisajul;

12.12.2009 7
 FACILITATI PORTUARE
 specificul lor consta in faptul ca au functiuni amplasate atat in zona terestra
cat si in cea acvatica: docuri, cheuri, dane de descarcare; diguri;
antrepozite; ateliere de reparatii; cai de transport; utilitati sociale;
 cresterea turbiditatii apei; reducerea adancimii de patrundere a luminii
solare;
 modificarea regimului hidrodinamic al apei;
 modificarea structurii substratului;
 impact biotic: zona de depunere a icrelor, pasari de apa, pierderi ale
bentosului si molustelor, pierderi ale unor habitate specifice;
 modificarea parametrilor calitativi ai apei, aerului si solului;
 zgomote si vibratii;
 formarea curentilor si a valurilor;
 favorizarea eroziunilor;
 modificarea piesajului si a reliefului;

12.12.2009 8
 DERIVATII
 transferul apei dintr-un bazin in altul;
 modificari ale regimului cantitativ si calitativ la apei;
 turbiditatea;
 morfologia si eroziunea patului albiei;
 pierderi de habitat terestru si acvatic;
 inmlastinire;
 scaderea nivelului freatic;
 pierderi de habitate critice sau unice;
 daune asupra mediului;

LACUL ARRAL: reducerea suprafetei cu 50 % si a volumului cu ¾; pierderea deltei si a

zonelor umede, datorita derivarii apei afluentilor pentru industrie si agricultura;

12.12.2009 9
HIDROENERGIE

 antrenarea faunei acvatice in priza echipamentelor

energetice;
 reduce posibiltatile de inmultire a larvelor, molustelor;
 modifica structura biotei acvatice;
 toate efectele conexe realizarii si exploatarii acumularilor

12.12.2009 10
ALIMENTARI CU APA

 scaderea nivelului freatic;

 modificarea regimului apelor subterane;
 reducerea debitelor cursurilor de apa;
 modificarea calitatii apei;
 antrenarea poluantilor prin modificarea gradientilor
hidraulici;
 scaderea rezervei de apa pentru plante;
 modificarea bilantului termic;
 modificarea concentratiei in substante poluante;
 colmatarea albiei;
 modificarea regimului morfologic al albiei;
 cresterea turbiditatii apei;

12.12.2009 11
SISTEME DE RACIRE

 bazine sau turnuri de racire;

 modificarea regimului termic al apei;
 impact vizual;
 ceata;
 modificarea microclimatului;

12.12.2009 12
IRIGATII
 piederi importante de apa din canalele de transport;
 56 % din apa prelevata este pierduta prin sistemele de
stocare, aductiune si distributie;
 modificarea microclimatului;
 supra - saturarea solului si inmlastinirea terenurilor;
 pierderi de sol prin saraturare;
 cresterea nivelului freatic;
 favorizarea aparitiei unor boli (bilharzioza);

12.12.2009 13
 Romania 2003

Figura 14 Evoluţia cerinţelor de apă în Rom ânia

30

20

10 TOTAL
Industrie
Agricultura
0 Populatie
1990 1993 1995 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Populatie 2,25 2,25 2 2,05 2,08 2,11 2,02 2 1,86 1,69

Agricultura 9,1 8,95 5,98 2,98 3,33 3,36 3,02 1,74 1,75 1,86

Indust rie 9,06 8,74 8,02 7,43 7,35 7,18 6,63 6,04 6,17 5,64

TOTAL 20,41 19,94 16 12,46 12,76 12,65 11,67 9,78 9,78 9,19

12.12.2009 14
 Romania 2003

Figura 15 Evoluţia calităţii apei râurilor

în perioada 1989 - 2003 (% din lungime)
80

60
procente(%)

40

20

0
1989

1990

1991

1992
1993

1994

1995

1996

1997
1998

1999

2000

2001

2002

2003
categoria D categoria III categoria II categoria I

12.12.2009 15
 Romania 2003

Figura 16 Repartiţia volumelor de ape

uzate în raport cu stadiul epurării, în 2003

ape uzate
ape uzate
insuficient
suficient epurate
epurate
34%
34%

ape uzate
neepurate
32%

12.12.2009 16
Alimentarea cu apa
Tratarea apei
 Tratarea apei
 Imbunatatirea parametrilor de calitate;
 Natura substantelor organice si minerale
continute in apa prelevata de la sursa;
 Diferentiere functie de sursa apei;
– deznisiparea;
– decantarea, filtarea;
– tratarea cu coagulant;
– dezinfectarea;
– dedurizarea.

12.12.2009 18
 Statie tratare apa

12.12.2009 19
 Deznisiparea
 Sedimentarea particulelor > 0,2 mm;
 Deznisipatoare: orizontale, verticale;
 Compartimente in paralel;
 Viteza de curgere a apei: 0,10 – 0,50 m/s;
 Latimea unui compartiment: < 2 m, dar >
0,6 m;
 Curatire mecanica sau manuala;
 Gratare pentru plutitori

12.12.2009 20
 Deznisipator longitudinal

12.12.2009 21
 Decantarea apei
 Retinerea particulelor in suspensie: < 0,2 mm;
 Longitudinale, verticale, radiale;
 Viteza apei 2 – 5 mm/s = depunerea particulelor
sub forma de namol;
 Decantoare radiale: diametre de 15 – 60 m si
adancimi de 3 – 5 m;
 Imbunatatirea procesului de decantare:
introducerea de reactivi pentru coagularea
suspensiilor - flocoane: sulfatul de aluminiu si
sulfatul feros

12.12.2009 22
 Decantor longitudinal

12.12.2009 23
 Decantor radial

12.12.2009 24
 Decantor radial

12.12.2009 25
 Filtrarea apei
 Limpezirea completa a apei – filtru de nisip;
 Filtre: lente, rapide, ultrarapide;
– Filtre lente:
 retinerea particulelor fine se face in stratul superior de nisip;
membrana biologica; viteza redusa – volume mari ale filtrelor;
debite < 2500 mc/zi; strat de nisip de 1,0 – 1,25 m; Φ = 0,3 – 3
mm; durata = 20 – 50 zile.
– Filtre rapide:
 Retinerea particulelor neuniform pe toata grosimea filtrului; tratarea
cu coagulant; strat de nisip de 0,7 – 0,9 m; Φ = 0,3 – 3 mm;
durata = 24 ore; spalarea prin curent ascensional timp de 12 – 15
min.
– Filtre ultrarapide
 Functioneaza sub presiune; industrie; nisip cu granulatie mare
asezat pe pietris; viteza 7 – 7 mm/s, durata de functionare: 1 ora.

12.12.2009 26
 Filtre nisip

12.12.2009 27
 Dezinfectarea apei
 Reducerea numarului bacteriilor
– Agenti chimici;
 Clor, ozon; clorul estre cel mai folosit; sub
presiune la 6 atm; timp de contact de minim 30
minute; concentratia de clor: 0,3 – 2 g/mc;
– Agenti fizici;
 Caldura, electricitate; folosita pe scara redusa, cost
ridicat; in gospodarii izolate;
– Agenti biologici:
 Membrane biologice

12.12.2009 28
 UV tratare

12.12.2009 29
 Filtre rapide

12.12.2009 30
EPURAREA APELOR
UZATE
 Ape uzate
 Menajere
 activitati gospodaresti; substante organice si
minerale; culoare cenusiu – deschisa; miros slab,
alcaline; micro-organisme;
 Publice
 cladiri cu caracter public;
 Industriale
 activitati industriale; dependente de natura
proceselor tehnologice, materia prima folosita;
 Agro-zootohenice

12.12.2009 32
 Definitie
 procesele fizice, chimice, mecanice şi bilogice
prin care se urmăreşte modificarea compoziţiei şi
concentraţiei apelor uzate
 reţinerea sau neutralizarea substanţelor nocive
din apele uzate; rezultă ape epurate ce pot fi
evacuate într-un emisar şi nămoluri sau alte
substanţe ce sunt prelucrate, depozitate sau
valorificate;
 prelucrarea substanţelor rezultate din prima
operaţie

12.12.2009 33
 SEAU

12.12.2009 34
 METODE DE EPURARE

 Epurarea mecanică
 Epuarea mecano-chimică
 Epuarea mecano-biologică

12.12.2009 35
 Epurarea mecanică
 Constă în reţinerea prin procedee
mecanice a substanţelor insolubile care
sunt transportate de apele uzate.
 Cele mai importante construcţii şi instalaţii
sunt:
 grătare,
 site,
 deznisipatoare,
 separatoare de grăsimi,
 decantoare.

12.12.2009 36
 Epurarea mecanică

12.12.2009 37
 Retinerea corpurilor mari
 Grătarele sunt realizate din bare de forme şi
grosimi diferite, distanţate la 40 – 60 mm atunci
când curăţarea se realizează manual sau la 16 –
20 mm în cazul curăţirii mecanice.
 Grătarele se dispun în mai multe rânduri funcţie
de importanţa staţiei. Viteza admisă între bare
este de 0,7 – 1,0 m/s.
 Sitele sunt alcătuite din tablă perforată sau
împletituri de sârmă. Suspensiile reţinute sunt
îndepărtate cu ajutorul unor perii.

12.12.2009 38
 Deznisipare
 Deznisipatoarele sunt folosite pentru reţinerea
particulelor mai mari de 0,2 mm.
 Construcţia lor este necesară la toate staţiile de
epurare a apelor uzate menajere cu debite mai
mari de 300 m3/zi.
 Deznisipatoarele orizontale se construiesc cu cel
puţin două compartimente. Viteza apei în
interiorul acestor deznisipatoare trebuie limitată
la 0,10 – 0,30 m/s.
 Deznisipatoarele verticale sunt mai puţin
folosite, necesitând adâncimi mari de
construcţie.
12.12.2009 39
 Deznisipator

12.12.2009 40
 Separatoare de grasimi
 Separatoarele de grăsimi sunt prevăzute la
staţiile de epurare care primesc ape uzate cu
conţinut ridicat de uleiuri minerale, acizi graşi,
grăsimi şi alte substanţe ce plutesc la suprafaţa
apei.
 Grăsimile se ridică la suprafaţa apei sub formă
de pelicule sau bule.
 Pentru a activa separarea grăsimilor se introduce
aer comprimat în coloana de apă uzată, proces
denumit flotare.
12.12.2009 41
 Decantoare
 Retinerea suspensiilor fine;
 Orizontale, verticale, radiale
 Evacuarea namolului: mecanic, manual sau
hidraulic
 Verticale – putin folosite,
 Radiale – folosite pe scara larga in epurarea apelor
menjere.
 Precipitare chimica:
 Tratarea cu substante chimice pentru intensificarea
sedimentarii;
 Saruri de aluminiu, carbonat de calciu.

12.12.2009 42
 Decantor radial

12.12.2009 43
 Decantor longitudinal

12.12.2009 44
 Epuarea mecano-chimică
 Constă în
– dezinfectarea apelor epurate parţial prin alte
metode,
– dezinfectarea instalaţiilor,
– coagularea nămolurilor etc.
 Cel mai adesea se realizează prin
clorizarea apelor epurate mecanic şi
decantate.

12.12.2009 45
 Epurarea mecano - chimica

12.12.2009 46
 Epuarea mecano-biologică
 Se bazează pe activitatea unor
microorganisme capabile să transforme
substanţele organice în substanţe
minerale.
 Se realizează în construcţii speciale dotate
cu filtre biologice şi bazine de nămol
activat

12.12.2009 47
 Epurare biologica

12.12.2009 48
 Decantor gol

12.12.2009 49
 Bazin aerare

12.12.2009 50
 Canal oxidare

12.12.2009 51
Fermentator namol (stabilizator)

12.12.2009 52