Depresia la bolnavii de Parkinson

Ristache Ruxandra-Iuliana

Abstract
Depression is the most common neuropsychiatry disturbance in Parkinson’s disease, with a prevalence rate
of almost 50%. There is a range of depressive disorders seen in Parkinson’s disease; all can contribute to
functional impairment. The depressive disorders last from weeks to years and can occur at any stage of
illness. To improve their quality of life and to help them cope with a diagnosis of Parkinson’s disease it is
important to understand what factors contribute to depressive mood and create an appropriate strategy to
deal with stressor factors.
Key words: depressive mood, Parkinson’s disease, coping, support, ant depressive treatment

Aspecte medicale
Boala Parkinson este o boala degenerativa,care apare intre 40-50 de ani, predominand pentru sexul
masculin. Este cauzata de distrugerea sau degenerscenta neuronilor care produc dopamina, substanta
neurotransmitatoare responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile musculare. Leziunile
principale sunt situate in Locus Niger, care microscopic apare palida, pigmentul melanic fiind inglobat de
macrofage. Microscopic celulele din substanta neagra dispar in timp, exista o diminuare mai putin severa a
neuronilor din zonele tegumentocorticolimbice. Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier
scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii .
Primul simptom al bolnavilor de Parkinson este tremorul ca rezultat al lezarii celulelor nervoase. Tremorul
cauzat de perkinson devine mai accentuat cand persoana se relaxeaza si mai putin accentuat cand persoana se
misca. Akinezia este sindromul fundamental care consta in pierderea initiativei motorii; bolnavul este
imobil,fix,miscarile automate sunt diminuate sau absente. Hipertonia de tip extrapiramidal este un alt
simptom al bolii Parkinson, deseori bolnavul prezinta “perna psihica” –sta culcat cu capul ridicat ca si cand
ar avea o perna , in mers se desfasoara in bloc, la intoarcere deplasarea se face fara sa miste capul.
Tulburarile vegetative descriu o sialoree, seboree accentuata, hipertensiune ortostatica. Mai exista insa si
simptome fara legatura cu miscarea: tulburari ale somnului(insomnie sau somnolenta diurna); depresie
datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului; dificultati de vorbire: reducerea volumului
vocii, dificultati la articularea cuvintelor, variatii ale tonalitaii; senzatia de nod in gat si dificultati la inghitire.
(www.kineto.ro/boala )

Aspecte psihologice
Tulburarile neuropsihiatrice includ dispozitia(starea sufleteasca), anxietatea, oboseala si apatia, turbulente
ale somnului si pot rezulta din complexele interactiuni ale schimbarilor patologice ale bolii ori ca reactii
emotionale la efectele secundare ale tratamentului bolii. Mai mult de 60% dintre pacientii bolnavi de
Parkinson prezinta una sau mai multe simptome psihiatrice intr.un anumit moment al bolii. Aceste
simptome constituie o provocare dificila in tratarea bolnavilor cu Parkinson. ( Florian Ferreri, Catherine
Agboku, Serge Gauthier. Canadian Medical Association . Journal. Ottowa:Dec 5,2006. Vol. 175, Iss.12,
p.1543-1552) .
Depresia este una dintre dintre cele mai comune tulburari psihiatrice prezentate de bolnavii de Parkinson.
Depresia poate aparea in orice stadiu al bolii Parkinson. Bolnavii de Parkinson sunt adesea deprimati,
probabil mai des decat bolnavii atinsi de alte boli cronice. Cu toate ca depresia este rareori foarte grava,
majoritatea pacientilor prezentand o depresie moderata, ea reprezinta deseori un factor agravant al bolii.
( Mihai Ioan Botez)
In comparatie cu persoanele care sufera de depresie dar nu si de boala Parkinson, pacientii depresivi cu
boala Parkinson tind sa fie mai anxiosi, iritabili, sceptici, pesimisti, sa aiba ganduri sinucigase fara a
prezenta insa un comportament sinucigas. Datorita dificultatilor somnului frecvente in aceasta boala,
pacientii devin mai putin capabili sa participe activ la viata societatii, se simt nesatisfacuti de aspestul lor
exterior.
Cauza depresiei este atribuita unei combinatii complexe anormale a neurotransmitatorilor (in special
dopamina, serotonina si norepinefrina).Ceea ce este neclar este daca starea depresiva este o reactie la
diagnosticul de bala Parkinson ori are legatura cu durata bolii, severitatea bolii sau efectele secundare ale
tratamentului (efecte biologice), impactul bolii Parkinson asupra relatiilor sociale (factori sociali), sau
utilizarea unor strategiide acceptare a bolii neadecvate (factori psihologici/ comportamentali).
Bolile refractare, cornice pot avea un impact epuizant pentru ambele parti, atat pentru bolnav cat si pentru
familia acestuia, iar acest impact poate fi exacerbat de depresie care, comform lui Lamberg, poate aparea in
aproximativ 50% din cazurile oamenilor bolnavi.
Pentru persoanele cu boala Parkinson rata unei depresii clinice se afla situate intre 20% si 50% , desi
rapoarte prezente sugereaza o rata de 90%. Pentru a imbunatati calitatea vietii si pentru a-i ajuta sa
coopereze cu diagnosticul de boala Parkinson este importantsa sa se inteleaga ce factori contribuie la starea
depresiva.(Kathleen A More, Fiona Seeney. Behavioral Medicine. Washington:Spring 2007. Vol. 33, Iss.
1, p. 29-37).
Este neclar de ce unii indivizi cu boala Parkinson prezinta depresie si altii nu. S-a sugerat ca indivizii
prezinta depresie in timpul aflarii diagnosticului si ca aceasta depresie este diminuata in timp, cand
pacientul se adapteaza sau accepta boala. Pe de alta parte cu cat persoanele experimenteaza simptomele
bolii o perioada mai indelungata de timp, cu atat devin mai depresivi. Se poate considera de asemenea ca
efectele secundare ale medicamentelor prescrise pentru boala Parkinson pot cauza stari depresive. Cele mai
comune, desi nu universale, efecte secundare ale dopaminei(inlocuitor medicamental folosit in tratarea
bolii Parkinson) includ constipatie, pierderi de memorie, stari de voma, confuzie, si halucinatii, si este
posibil ca aceste experiente , cu timpul, sa conduca la o stare depresiva. (Kathleen A More, Fiona Seeney.
Behavioral Medicine. Washington:Spring 2007. Vol. 33. Iss. 1, p. 29-37).
De asemenea calitatea relatiilor dintre oameni si satisfactia asupra suportului social ,strategiile de acceptare
a bolii pe care le folosesc sunt predictori ai starii depressive. Suportul social este perceptia unei persoane a
ajutorului, grijii, comfortului, si a stimei primite de la ceilalti. Acest tip de suport ajuta la mentinerea unui
echilibru emotional si la medierea efectelor depresive.
Moos si Schaeffer au sugerat ca natura empatica a relatiilor interpersonale si sprijinul social pot influenta
progresul stresului psihologic asociat unei boli. (Kathleen A More, Fiona Seeney. Behavioral Medicine.
Washington:spring 2007. Vol. 33,Iss. 1, p. 29-37).
Cu cat simptomele bolii progreseaza, persoana poate sa nu mai fie capabila sa continuie activitatea la locul
de munca,iar o consecinta a acestui fapt o poate prezenta reducerea capacitatii de a indeplini alte roluri,
inclusiv cele legate de activitatile casnice. Aceasta pierdere a rolurilor contribuie major in estimarea stimei
de sine si a functionarii psihosociale, si contribuie la accentuarea starii depresive. (“Biopsychosocial
Predictors of Depressive Mood in People With Parkinson’s Disease”)
De asemenea datorita tulburarilor somnului precum si a tulburarii de atentie, apetitul si dorinta sexuala sunt
diminuate, acest lucru conducand si ele la discomfortul emotional.

Implicatii practice
Dificultati in diagnosticarea depresiei constau nu doar din diferentierea depresiei de boala Parkinson, dar si
in diferentierea ei de apatie si sindromul oboselii. In contrast cu apatia intalnita la depresivi, cea intalnita la
pacientii nedepresivi bolnavi de Parkinson este caracterizata printr-o lipsa totala de motivatie, de initiative,
fara a prezenta insa sentimental neajutorarii.( Florian Ferreri, Catherine Agboku, Serge Gauthier. Canadian
Medical Association. Journal. Ottowa:Dec 5,2006. Vol.175, Iss. 12, p.1543-1552)
Depresia este diagnosticata prin manifestarile afective ale pacientilor. Daca prezinta cinci sau mai multe
din urmatoarele simptome cu durata asemanatoare pe o perioada de doua saptamani si daca ele reprezinta o
schimbare fata de functionarea initiala, diagnosticul este de cel de depresie.Simptomele pot fi afective -
tristete profunda, lipsa interesului pentru activitatile care obisnuiau sa aduca placere, sentimentul
neajutorarii, pesimism, anxietate, ganduri de moarte (nu doar frica de moarte), idei sinucigase fara un plan
specific sau comportament sinucigas; simptome cognitive- diminuarea capacitatii de a gandi, de a se
concentra, ori de a-si aminti anumite aspecte, dificultati in luarea deciziilor; simptome fiziologice –
oboseala, energie scazuta, insomnie, treziri matinale ori somn indelungat, pierderea apetitului si pierderea
in greutate sau cresterea apetitului si castig in greutate, precum si dureri de cap, probleme digestive care nu
raspund la tratament(Box 1 Florian Ferreri, Catherine Agboku, Serge Gauthier, 2006).
Primul pas in directionarea cu succes a depresiei intalnita in boala Parkinson este optimizarea terapiei
dopaminenergice pentru imbunatatirea simptomelor motorii.
Alegerea antidepresivelor pentru tratarea pacientilor cu Parkinson se bazeaza pe profilul farmacologic al
medicamentului, pe istoricul medicamentos al pacientului si pe simptomele experimentate de acesta.De
exemplu pacientii cu o depresie manifestata energic li se potriveste mai bine un antidepresiv care nu are
efecte sedative, pe cand pacientii cu o proeminenta tulburare a somnului pot beneficia mai mult de efectul
sedative al antidepresivelor.Doza antiepresivelor trebuie marita gradual.
Terapia cu electroconvulsii este eficace in tratarea simptomelor depressive precum si in imbunatatirea
trecatoare a functiilor motorii.Aceasta metoda este potrivita pentru bolnavii de Parkinson care prezinta o
depresie acuta si care nu raspund la tratamentul medicamentos.
Suportul psihosocial, consilierea psihologica individuala si terapia psihica sociala ajuta pacientii sa isi
identifice problemele si temerile si sa formuleze strategii de cooperare potrivita.
In ciuda faptului ca diagnosticul trebuie pus clinic , se pot folosi si alte metode de a descoperi depresia si
de a masura simptomele sale, aceste metode fiind chestionare precum Inventarul Depresiei al lui Beck,sau
Scala de Evaluare a Depresiei a lui Hamilton.(Florian Ferreri, Catherine Agboku, Serge Gauthier, 2006).
Boala Parkinson ocupa o pozitie practic unica printre bolile neurologice. Este boala neuro in care terapia,
mai ales farmacologica a obtinut mari succese in cursul ultimilor douazeci si cinci de ani. Extraordinara
prelungire a sperantei de viata oferita acestor bolnavi este principala responsabilitate a unei serii de
“complicatii”,deseori tratabile, aparute in aceasta perioada.(Mihai Ioan Botez ).
Intelegerea cauzelor depresiei la bolnavii de parkinson reprezinta un punct de plecare in stabilirea unor
strategii de cooperare si acceptare a bolii, iar acest lucru contribuie la o calitate a vietii mai buna, si de
asemenea la prelungirea sperantei de viata a acestora.

Bibliografie
“Recognition and management of neuropsychiatric complications in Parkinson’s disease”. Florian Feereri,
Catherine Agboku, Serge Gauthier. Canadian Medical Association. Journal. Ottowa:Dec 5, 2006. Vol. 175,
Iss. 12, p.1543-1552(8pp);
Biopsyhosocial Predictors of Depressive Mood in People With Parkinson’s disease”. Kathleen A More,
Fiona Seeney. Behavioral Medicine. Washington:Spring 2007. Vol. 33, Iss. 1, p. 29-37(8pp);
“Neuropsihologie clinica si neurologia comportamentului, editia a 2a, Mihai Ioan Botez;
www.kineto.ro/boala \