Florica Ţ

,
ţ ă
Lucrare ă de
Ministerul ţ ş ă ­ O,GPI.
cu nr, 36075/2708,2001
-CORINT
./
ş 2002
CUPRINS
Structura celulei animale ................2
Structura ă a ş ului striat .......22
Tipuri de ţ - imagini microscopice
23
...3
Sistemul digestiv .....................
Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4
Mandibula ş tipurile de dinti ............24
Neuronul ............................5
ă ă .......................6
.........7
ţ centri ş .................8
Sistemul respirator ..... . .............28
ă digestive ş ă respiratorii.
Structura globului ocular ................9
Structura urechii .................... .1 O Laringe ............................29
Structura limbii ......................11
Sistemul circulator ................ . ..30
Structura pielii ...................... .12
Inima .............. ... ...... .. ....31
Sistemul endocrin ....................13
Scheletul ă la 4 luni .............. .14
Sistemullocomotor - vedere ă ... 15
Sistemullocomotor - vedere ă ... 16
Scheletul capului .....................17
Cavitatea ă Bazinul ..............18
Sistemul ă feminin .......... .36
Coloana ă Tipuri de vertebre .....19 Sistemul ă masculin ..........37
Tipuri de ţ ...................20
ţ fecundatia, nidatia ............38
Structura osului lung ..................21
Etapele ă embrionului uman .....39
ţ ă prin encefal
ţ ă a encefalului. ă ale
Ficatul ş pancreasul ..................27
Structura stomacului ..................25
Structura intestinului ţ ............26
Structura peretilor vaselor sangvine .......32
Sistemul limfatic .....................33
Sistemul excretor ....................34
Structura ă a rinichiului ...........35
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia ş fiziologia omului - ă pentru elevi,
Editura ă ş ă ş 1983.
• Tatiana Ţ Stoica N., Anatomia ş fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, ş 1996.
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura ă ş ă ş 1982.
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978.
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984.
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986.
Redactor: Tehnoredactor: Coperta ş grafica:
AUGUSTINA SmoEscu
CORINA RONCEA WALTER RIESS
Editura CORINT
Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, ş
Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro
Toate drepturile asupra acestei ă sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN: 973-653-192-9
Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
Celula este unitatea ţ ă ş ă a organismelor vii. Componentele fundamentale ale
celulei sunt: citoplasma, nucleul ş membrana ă
reticul endoplasmatic neted
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi

.. ... : ... .­
". " .../ . ...
. ... .. . ..
• -4 e . .. .. ..
'". j
" .
.,
"
.

mitocondrie
membrana membrana
nucleu microvili complex
ă nucleului Golgi
ORGANITE
CELULARE
COMPLEX GOLGI
RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
[
Ţ MUSCULAR
Ţ MUSCULAR Ţ MUSCULAR
NETED
STRIAT DE TIP CARDIAC
- ă din fibre muscu­
- ă din fibre muscu­ - ă miocardul: fibre
lare netede omogene cu
lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur
aspect fusiform. În partea
ş nuclei ţ peri­ nucleu, dispuse în ţ arti­
ă ş ă este situat
feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare.
nucleul.
Ţ EPITELIAL MULTISTRATIFICAT
.1 • •
Ţ NERVOS
- ă din celule strâns legate între ele, - format din celule specializate numite neu­
ş în mai multe straturi. roni ş celule cu rol de hranire ş ţ a
neuronilor (celule gliale).
"
".K . " , ' .'. .:&-....

,If' ' '/ '
..
'.' .• ," ,j' .,J. .
=:::........ ..
J '.,J , .; 4
, •
. 'J.:-

• J,
"" .'" \..: '
'J . _,tol: . .,\'
,j " " . .. " . 'J' 1, J' ' ,.'
-
. ""4' ,-#.
.f:- ,->. <" .. " .. .......
, >
,
1" ţ " . . '1(:
• !'", ':t..
'.

. . . ţ
. '.''1 .'
• .' ., .-:....
. j ţ
. " " ...' :' r' J
'.' . . ,.' !
, ," ,'1. ' < i) "
." " •..
... .,,; ,t.
\, . . ".;'t} ·f· ,i
" t:ft{. • .,..1 ţ L i' l'
. - .
. :', 'f' "-,
, . ,..... ;.; :,t, '.
'. '\

. l • \
.,, •
Ţ OSOS COMPACT Ţ OSOS SPONGIOS
- ă din canale haversiene, lame osoase - este format din lame osoase, care delimi­
concentrice ş celule osoase ş în ă ţ ă ă ţ de diferite ă în care se ă
osoase. ă ă ş
ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI
Sângele este o varietate de ţ conjunctiv cu ţ ă lichi ă
GLOBULE Ş (HEMATII) - imagine ă
Hematiile sunt celule anuc1eate, de ă ă ă care ţ ă
Granulocite
GLOBULE ALBE
(LEUCOCITE)
- imagini microscopice -
Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile ă ă pseudopode.
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopice­
- sunt fragmente celulare anuc1eate, de ă ă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea ă ş ţ ă a sistemului nervos, ă ă din corp celular ş prelun­
giri (dendrite ş axon).
axon
nucleu ___
ă de
ă
corpul celular e---' d I
dendrite _ _
ţ Ranvier
C ţ ă
a axonulUl
r- =- butoni terminali

dendrite
corp celular
axon U
ă dintre fibra ner­
ă ş fibra ă se
ş ă motone.
În apropierea fibrei muscu­
lare, axonul neuronului ş
pierde teaca de ă ş se
sensul conducerii
ă în ş b':ltoni ter­
influxului nervos
minali care ă în ş
adâncituri din membrana fibrei
fibre musculare
musculare. Astfel se transmite
impulsul nervos de la
ţ nervoase la fibrele
musculare.
Ă MOTORlE
ă ă este ş ă în canalul vertebral ş are ă ă Pe ţ ei se ă mai
multe ş ţ dispuse longitudinal.
Ă Ă
ţ ă
- imagine ă ­
canal ependimar

- ţ ă
ă
ş
ş ţ posterior ş ţ lateral
coarne posterioare
cordoane de
ţ ă ă
ă ă ă
(motorie)
ţ ă ş
coarne anterioare
ş ţ anterior
(fisura ă
ă
ţ piamater
cele 3
ţ ale
meningelui
care
ă
ă
Ţ Ş DIN Ă Ă
- imagine microscopica ­
este ă ă din corpii neuronilor ş celule gliale.
Ţ Ă DIN Ă Ă
- imagine ă ­
este ă ă din fibre nervoase ş celule gliale.
creierul mare
, " .
corpul calos
ţ ă ă
ă ă
'11 '.\ \ '.1
Ţ Ă PRIN ENCEFAL
piele

cramana
meninge
ă
ă
ţ ă
ă
ţ ă
ă
creierul mic
(cerebel)
trunchi cerebral
ă ă
ă
ă
CREIER UMAN
- fotografia unei ţ longitudinale ­
bulb .
rahidian .
"r­--­
----:=--­
centrul ţ cuvintelor auzite
centrul ţ cuvintelor scrise
I
,' (
I
,
" aPlt
I ă
I
-1
I
I
I
ş ţ superficiale
lob frontal
ş ţ profund
lob temporal
ţ emisferelor cerebrale este ă ă ă de
ş ţ adânci care ă lobi ş ş ţ mai ţ
adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri.
__----­ - ş ţ profund
lob parietal
lob occipital
cerebel
bulb rahidian
Ă ALE Ţ CENTRI Ş
În emisferele cerebrale, ţ ş este ă la exterior, formând ţ ă care ă un
mare ă de arii corticale.
ţ ă
ă
,
,
"
• centrul scrisului
• centrul vorbirii
• centrul gustului
aria ă


STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
;
ligament care
ţ ţ
cristalinului
ă
(tunica ă
pata ă
pupila
ă
ă
pata ă
iris \
r ( ă
cornee ă
J (tunica mijlocie)
retina
cristalin
(tunica interna)
,
,
,
,
,
,
,
,
,
celule celule
, epiteliu
,
,
cu ş ,
: pigmentar
Peretele globului ocular
,
I
I este fonnat din trei tunici
I
I
I
concentrice:
I
1. scJerotica este ă I
I
I
I
alb-sidefie ş ă iar la
I
I
partea ă este trans­
: fibre ale
I . ă fonnând comeea.
I
nervulm 2. coroida este vasculari­
optic ă ea asigurând ţ
ochiului.
3. retina este tunica ner­
ă ă din celule
nervoase ş în straturi.
';'
.. '...'
zone de sinapsa
RETINA
- imagine ă ­
ureche
ureche ă
medie
ureche ă
II II
conduct
auditiv
exte/
canale fibre
semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui
temporal Eustachio
timpan
ţ de oscioare
(ciocan, ă
ş ă ţ ă
ă
nervul auzului
ş echilibrului
melc
membranos
ă
canale semicirculare
orientate în cele 3
ţ ale ţ
Urechea ă este ă din
labirintul osos în interiorul ă
se ă labirintul membranos.
LABIRINT MEMBRANOS
ş __________ ________
ă ă
limbii
ă
papile circumvalate
ve
papile foliate
C
corpul
limbii
Zone diferite ale gustului:
b
a. - dulce
papile
b. - ă
fungifonne
c. - acru
d. - amar
_
---'--____________ vârful
limbii
În mucoasa ă mugurii gustatlVl sunt
ţ în papile gustative. Papilele foliate sunt
cili
ă pe marginile posterioare ale limbii.
celule

senzitive
, ... celule
de ţ
fibre
nervoase
senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE
MUGURE GUSTATIV
- microfotografie ­
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
ă de
papile
dennice
ş
al firulUI
de ă
] ă
fibre
ă
bulbul
firului

de ă
ă
ă
I
celule cu ă ă ă ă sebacee
I
Epiderma este un ţ epitelial multistratificat. Denna, ţ conjunctiv dens, ă la contactul cu
epidenna, papile dermice.
RECEPTOR TACTIL
(corpuscul Pacini)
- imagine ă ­
ă
ă
PIELE
- imagine ă ­
totalitatea glandelor
cu ţ ă
din organism.
Glandele endocrine
au în structura lor
epitelii secretorii
ale ă celule produc
hormoni
care se varsa
direct în sânge.
ă
glande
suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= , /
" .r
trahee '.
ă
, . \ - ă
... \:
ă
trahee
,
TIROIDA
- ţ ă -
este ă în partea ante­
ă a gâtului, la baza
laringelui. Este ă din
doi lobi laterali, ţ
printr-un istm.
TIROIDA
- ţ ă -
ă patru glande
mici numite paratiroide.
paratiroide
ă
pancreas
d
testicule
[
,----
Sistemul endocrin
cuprinde
.....
SCHELETUL Ă TULUI LA 4 LUNI
os parietal
os V\A.lj.}.'.Ul........
os frontal
oase nazale
maxilar
ă ă atlas
ă ă
falange
'------ - ă ă
coaste
ă ă
cordon ombilical
..
oasele centurii inferioare
osul coapsei
.. rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE Ă
ş frontal f. os frontal
ş orbiculari ==:::::::::::: Jl
I VI ă
maxilar
ş masticator -'1
ă
ş gâtului------------::;
ă
ş deltoid
omoplat
ş biceps
f i il ( coaste (12 perechi)
ş
ş cei "'- I I humerus - osul ţ
abdominali
.... - II ţ \ coloana ă
ş ţ
oasele
]
\ ... ă ţ
ş mâinii
oasele
mâinii
osul sacrum
ş coapsei
femur - osul coapsei
rotula
.....
, • ă ----,
ş gambei __-----J
oasele
gambei
1-------oasele piciorului
ş piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este ă din oase, ţ ş ş
VEDERE PO Ă
oasele centurii
supenoare
ş deltoid
coaste (12 perechi)
ş triceps
humerus­
osul ţ
marele dorsal
coloana ă
ş
oasele centurii
ţ
inferioare
ă
femur - osul vV"U",'""
ş
ş coapsei
membrului
inferior
___-lUU'';>VIU" 1 " gambei

(gemeni)
oasele gambei
-+-1'--------- - tendonullui Ahile

)ro
8

....
u
ro
'.0
G
'-"
;::3

....
u
o

(l)
c
;::3

b

(/)
......
;>

os frontal
os parietal
ă
os nazal
oase ale ţ
obrajilor (zigomatice)
cavitate ă
maxilar superior
ă
ă
(maxilar inferior)
os frontaI
os
sfenoid
os parietal
'"
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern
os
maxilar
ă
Neurocraniul ă ş encefalul.
Viscerocraniul cuprinde oasele ţ
"
VEDERE Ă
"
CAVITATEA Ă
Regiunea ă a coloanei vertebrale, ă cu coastele ş stemul, ă cavitatea ă
7 perechi
de coaste
ă
3 perechi
de coaste
false
2 perechi
de coaste
flotante
os
coxal

- regiunea ă -
arc osos
cartilaj
costal
LA Ă LA FEMEIE
Centura ă ă din oasele coxale ă cu osul sacrum, ă bazinul sau pelvisul osos.
COLOANA Ă
VERTEBRA ATLAS
(prima ă ă \
VERTEBRA AXIS
(a doua ă ă
regmne
ă
(7 vertebre)
regiune
ă
(12 vertebre)
regiune
ă
(5 vertebre)
regmne
ă
(5 v. sudate)
osul coccis
VEDERE Ă VEDERE Ă
Coloana ă este ă din vertebre, care
ă ca ă ă ş ă pe regiuni.
osul
sacrum
Ă Ă
apofize
arc vertebral
'" orificiul
vertebral
corp
vertebral
Ă Ă Ă Ă

TIPURI DE Ţ
apofize
-------------------------------------
...
vertebral
ţ ă de
ţ
disc intervertebral
ă
ARTICULAŢ Ă
- permite o mobilitate ă deoarece
ţ articulare sunt aproape plane.

tendon
suturi ţ
ligamente
ă
ă
cavitate
ă
Ţ Ă LA NIVELUL
GENUNCHIULUI
'.;11
ă

Ţ FIXE LA NIVELUL CUTIEI
CRANIENE
- nu permit ş deoarece oasele sunt sutu­
rate.
STRUCTURA OSULUI LUNG
,ro
N
5
8'
,ro
N
ţ osos spongios
• '. °
0
! , cu ă ă ş
cartilaj de ş
iiiEH ţ osos compact
canal central
cu ă ă ă
\
\
\
\
celule periost :
periost
lame
osoase
\
\
\
\
\
\
osoase ţ
\
\
\
\
\
\
\
(osteocite) conjunctiv) :
I
I
I
I

0-<
"O \
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
,
,
,
,
,
,
],
11,


tEl
o§­
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA Ă A Ş STRIAT
corpul __...J....M
ş
tendon ------->;
Un ş striat scheletic este ă
din corp muscular ş tendoane. Corpul
muscular este constituit din fibre muscu­
lare striate, grupate în fascicule separate
prin septuri conjunctive.
VASCULARIZAREA
FIBRELOR MUSCULARE
- imagine ă ­
ţ este ă capi­
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu
fibrele musculare.
ă ă
ă
fascicule
de fibre musculare
fascicul muscular
fibre musculare
membrana fibrei
musculare
(sarcolema)
.......---------------">..miofibrile
Miofibrilele sunt elementele con­
tractile ale fibrei musculare striate.
Sunt formate din discuri clare ş dis­
curi întunecate, care se succed con­
ferind fibrei aspectul striat.
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se ă toate ă
"

alimentelor.
glande
salivare
(glande
anexe ale
tubului
digestiv)
ficat
glande
parotide
glande
sublinguale
ă ă a
sistemului digestiv)
ă ă
duoden
cecum
apendice
cavitate ă
faringe
esofag
ă
I stomac
pancreas
f?;. .....?".. ;, .......... 3,! ( I ă ă a
tubulUI digestiv)
intestin ţ
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA Ş TIPURILE DE Ţ
molari
(M)
premolari
(Pm)
canin
(C)
(1)
'------------­ ă
INCISIVI
ă
CANIN
alveole dentare
canin (C)
QQ] ă
01 ă
Pm ă ă ă ă ă ă
PREMOLARI MOLARI
ţ sunt ţ pe arcadele dentare în alveole. La adult, ă ţ este de 32 (16 pe maxilar
ş 16 pe ă ă forma coroanei, ă ă ă ă ş ţ pe care le îndeplinesc,
ţ sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari ş molari. 2 I . _1_ C . 2 p . M
ă ş ţ ţ se ă prin formula ă 2 '1 '2 m , 3
(pentru ă de ă
STRUCTURA STOMACULUI
c:
Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, ă trei ă ţ fundul stomacului, corpul
ş ţ ă
esofag
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale
mucoasei
gastrice
corpul
stomacului
ţ
ă
\
duoden \
,
,
\ Tunica ă este for­
,
\
,
,
\
\ ă din fibre musculare netede,
,
\
,
,
\
\
\
ş în trei straturi. În
,
\
,
,
,
,
,
\
\
\
\ glande
grosimea
gastrice
mucoasei
care
se
ă
ă
,
,
,
\ sucul gastric.
,
,
,
,
\
,
\
\
,
,
\
,
\
\
,
\
,
ă ă
tunica ă
tunica ă
tunica ă ă - .. ..::.. '. : ..
L
STRUCTURA INTESTINULUI Ţ
microvili
ă ă cu
ă ţ intestinale
reticul
endoplasmatic
rugos
ă ă
aparat Golgi
nucleu
mitocondrii
ă ă
It---- ă
ă
\
,
,
')
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
ă ă
,
,
,
,
\
,
,
,
\
,
,
,
,
,
,
,
, ,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
celule
,
,
epiteliale
,
,
,
,
,
,
,
,
,
*""______=_ capilare
,
,
sangvine
,
,
,
,
,
,
,
,
,
capilare
,
,
limfatice
,
,
,
,
,
,
_____ vas
limfatic
ă ă
VILOZITĂ Ţ INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI
- imagine ă ­
- ă ţ de contact cu produsele
alimentare în timpul ţ intestinale.
FICATUL Ş PANCREASUL
Ficatul, cea mai mare ă ă ă o ţ ă ă pe care se disting doi lobi ş o ţ ă
ă

lobul
drept
lobi
a.; , lobul
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
,
stâng
canal hepatic
canalul
coledoc
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
1
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
ţ ţ
canal
ă ă duoden
pancreatic
Celulele ficatului ă bila (fierea) care se ă în
vezica ă în intervalul dintre mese.
Pancreasul este o ă ă Are ţ ă ce
ă în elaborarea sucului pancreatic, ş ţ ă ce
ă în elaborarea hormonilor ţ ă ş glucagon.
Ţ GLANDULAR PANCREATIC
cu insulele lui Langerhans
- imagine ă ­
- ă honnoni (insulina ş glucagonul)
cu rol în reglarea ţ glucozei din sânge.
I
,
I
,
I
,
I
,
I
,
J!""'J v
> "'/
, " . . \ ­
. .. .. \ '. ­
ţ - ' o , _ I
!iri
" . -. .... -...
...... . :1. '..
'- / , i \ ' c
V
.. ' ,
. _.. .......!.. , " :- J'" ..
. .,'
l ' .. ..... . ... . - \
[Ii
. :i" " " J<. - ••,. __ : 0\
lL......-- .... .... .. ....
ţ .' '. " ,,, "
<'" " . .:;..,... •• ·).t . <. _(.
f ·- .. ; c .. .... .. t'
"",' Y-., ,""' • ..;.,... ,
• • '. ,
• • ... , • .,""'\ - I
,t.. , • ' _-" /'
v:."" ... .0: .
..' . .. .. o&;
.. "..
". -. ,. ../ -
Oi
I '" .- ...os .­
"
... . " ., • - r ........ '_
I '-.!.'.i •
,
I
I
I
pulmonare::::::::::::::::::::--­--­ --­ --.,j"-­
ă --­-­-------:=-=
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1 .
I


SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din ă aeriene ş ă ă aeriene sunt: fosele nazale,
faringele, laringele, traheea, bronhiile.
ă ă
fose
nazale
laringe
trahee
ă
drept
ă
ă
alveole
ă
faringe
bronhie
bronhie
ă
bronhiole
ă
stâng
pulmonari
acin
pulmonar
alveole
pulmonare
Ă DIGESTIVE Ş Ă RESPIRATORII
cavitate
faringe
ă
, . ,

cavitate
ă
..
ă
ă
vertebre
1WJWfI'1'1A. "':;- '. 1111
. o"
ă
epiglota
ă
_ laringele
corzi vocale
în timpul
ţ
laringe
esofag
esofag
t bolul
t · . '-------- alimentar
trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate
ă
ă
ă c,
cartilaj
tiroid
----:---­
ă lui
Adam"
trahee
VEDERE Ă
/ baza limbii
/ " /' ă
ă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este ă din ă ş arborele vascular,
format din vase de sânge (artere, capilare ş vene).
ă ă
ţ
ă
ale aortei
pentru gât
ş cap
ă
Ţ ALE VASELOR
ă
ţ
SANGVINE LA NIVELUL
ale aortei
CREIERULUI
pentru
- provin din arterele carotide (ra­
membrele
ţ ale aortei).
superioare
ă
ă
ţ
ale aortei
pentru
IJ_ ,OI""" organele
interne
Ţ ALE VASELOR
SANGVINE ÎN CAVITATEA
Ă
- desprinse din aorta ă
ţ
ale aortei
pentru
membrele
inferioare
Ţ ALE VASELOR
SANGVINE LA NIVELUL
INIMII
- ţ inimii este foarte
ă ă de arterele coronare.
htima este un organ musculos
cavitar, divizat în patru camere:
ă atrii ş ă ventricule.
atriul drept
orificiul arterei
pulmonare
..
ventricul
drept
artere care, prin
ramificatiile lor, lfJ
ă capul, gâtui ... j I
ş membrele
superioare
ă ă
ă
atriul
ă ă
ă J.
____________ ă
ă
atriul

ventricul

SECflUNE Ă
ă
ă
ă
atriul
ventriculul

STRUCTURA Ţ VASELOR SANGVINE
Ă
Tunica ă este ă
din ţ conjunctiv. Tunica
mijlocie este ă din lame
elastice concentrice ş un ă
redus de fibre musculare netede.
Tunica ă este un endoteliu
uni stratificat pe o ă
ă
ă ă ă mijlocie ă ă
Ă
Tunica ă este mai
ă decât în cazul arterelor.
Tunica mijlocie este mai
ţ având un ţ muscular
neted mai redus. Tunica ă
este un endoteliu. Venele situate
sub nivelul inimii sunt pre­
ă cu valvule.
ă mijlocie
Peretele capilarelor este un
endoteliu ş pe o ă
ă
ă ă
ă ă
celule
endoteliale
CAPILAR
Ţ PRIN PERETELE ARTERIAL Ş VENOS
- imagine ă ­
..._.
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, for­
mând ă trunchiuri limfatice: canalul toracic ş canalul limfatic drept (colector scurt).
ă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici
de pe traiectul
ă
vaselor limfatice
canal
toracic
vase
limfatice
capilare sangvine
Structura vaselor limfatice este
ă ă cu a venelor, având ganglioni
)1 I\}d .,
ă ţ mai ţ mai multe
1 '"\'
.. , .
\
,,\ ,
limfatici
abdominali
valvule ş ganglioni limfatici pe
traiect.
valvule de pe traiectul
vaselor limfatice
vase
limfatice
VAS LIMFATIC
- imagine ă ­
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana ă
rinichi
ureter
:..=-----;----- ă ă
RADIOGRAFIE
---:__--- ă ă
ă ă
ă
urinara
ă ă
a sistemului
reproducator
masculin
ă
ă
Sistemul excretor este consti­
tuit din rinichi ş cai urinare:
uretere, vezica ă ş uretra.
În partea concava a rinichiului
ă o ă ă hil
renal, prin care ă artera
renala ş iese vena renala.
STRUCTURA Ă A RINICHIULUI
Rinichii sunt ţ cu o ă ă ă ă ă Sub capsula ă se ă zona cor­
ă ş zona medul ă Zona ă ţ piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare.
RINICHI UMAN
- fotografia unei ţ
glomerul capsula tub tub
renal nefronului urinifer colector
Unitatea ă ş func­
ţ ă a rinichiului este nefronul.
longitudinale ­
ă
ă . tri
ă
ă
ureter -------------1­
\!II \ - tuburi
_---"-.6;-1{r colectoare
piramide
renale
pelvis renal
(bazinetul)
calice
renale
RINICHI UMAN
- ţ ă
NEFRON
- ă ­
NEFRONI
- imagine ă ­

SISTEMUL Ă FEMININ
ovar ă ă
eliminare
a urmeI
uter
ă ă
vagin
ă
Sistemul ă la femeie este format din
organe genitale interne, externe ş organe anexe.
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele
uterine, uterul ş vaginul. Ovarele produc celule
sexuale ş numite ovule.
OVULUL (CELULA Ă Ă
ă de 130 J.lm diametru)
- imagine ă ­
SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN
ă ă
intestin
ă ă ureter ă gros
t-
Sistemul ă la ă este ă din testicule,
conductele care ă sperma, glande anexe ş organe
genitale externe.
Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un ş
numit scrot. Ele produc celule sexuale ă ă ş numite sper­
matozoizi.
SPERMATOZOIDUL
(CELULA Ă Ă
ă de 60 lungime)
- imagine ă ­
care
penis
ă j ţ
anus
• scrtlt
It
.'
I
OVULAŢ Ţ Ţ
cavitate
uter ă etapele ă embrionului
captarea
embrion fixat în ovul expulzat ovulului
peretele uterului din ovar prin în trompa
ţ procesul de ţ ă
Ovulul expulzat în timpul ţ este preluat
de trompa ă unde are loc fecundatia - nucleul
spermatozoidului fecundant se ş cu nucleul
ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe ă se
segmenteze în timp ce parcurge trompa ă
În cavitatea ă ş ă
segmentarea, ă care se ă pe mucoasa
ă proces numit ţ ş se ă în
embrion.
DIVIZIUNEA CELULEI-OU
- imagine ă ­
29 de zile ă fecundare
3 luni
Embrionul se ă timp
de noua luni în uter. Din luna
a treia embrionul devine ă ş
se ă ă la ş
lunii a noua de ă
Pe ă ă ce embrionul se
ă în corpul matern se
ă organe indispensabile
vietii: cavitatea ă ă
cu lichid amniotic, placenta ş
cordonul ombilical.
6-7 ă ă
18 ă ă

Florica

Ţ I B EA

,
Ed i ţ i e revizu ită
Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ­ O,GPI. cu nr, 36075/2708,2001

-CORINT

Bucureşti, 2002

./

CUPRINS

Structura celulei animale ................2
Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice ...3
Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4
Neuronul ............................5
Măduva spinării .......................6
Secţiune longitudinală prin encefal .........7
Faţa externă a encefalului. Localizări ale
diferiţilor centri nervoşi .................8
Structura globului ocular ................9
Structura urechii .................... .1 O
Structura limbii ...................... 11
Structura pielii ...................... .12
Sistemul endocrin .................... 13
Scheletul fătului la 4 luni .............. .14
Sistemullocomotor - vedere anterioară ... 15
Sistemullocomotor - vedere posterioară ... 16
Scheletul capului ..................... 17
Cavitatea toracică. Bazinul .............. 18
Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19
Tipuri de articulaţii ...................20
Structura osului lung ..................21
Structura internă a muşchi ului striat .......22
Sistemul digestiv ..................... 23
Mandibula şi tipurile de dinti ............24
Structura stomacului ..................25
Structura intestinului subţire ............26
Ficatul şi pancreasul ..................27
Sistemul respirator ..... . .............28
Căi digestive şi căi respiratorii.
Laringe ............................29
Sistemul circulator ................ . ..30
Inima .............. ... ...... .. ....31
Structura peretilor vaselor sangvine .......32
Sistemul limfatic .....................33
Sistemul excretor ....................34
Structura internă a rinichiului ...........35
Sistemul reproducător feminin .......... .36
Sistemul reproducător masculin ..........37
Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............38
Etapele dezvoltării embrionului uman .....39

BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului - îndrumător pentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. • Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996. • Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. • Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978. • Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984. • Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986. Redactor: AUGUSTINA SmoEscu Tehnoredactor:
CORINA RONCEA

Coperta

şi

grafica:

WALTER RIESS

Editura CORINT
Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti
Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN: 973-653-192-9
Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.

Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

Celula este unitatea morfofuncţion ală şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celul ară.
reticul endoplasmatic neted centrozomi ribozomi
• .. ... : ... .­ ... ".
" .../ .
e.
'".

vezicule Golgi

. ... . . ..

• -4

.. . . ..
j

"

. .,•".

mitocondrie

membrana
celul ară

membrana nucleului

nucleu

microvili

complex Golgi

ORGANITE CELULARE

RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS

MITOCONDRIE

COMPLEX GOLGI

~. .. _. " ~ .'~' 4 • . <" . t:ft{." . .~~ ..:~~ " -­ '1(: /ţ:." ~ " ~4. ' .'1.alcătuit din fibre muscu­ lare striate: celule alungite cu numeroşi nuclei situaţi peri­ feric.~-*'~'" • J. .. =:::. . • !'". ' " \..i'. 1" ~ 'J . . .~ ':t...j~'...J. în mai multe straturi. ..t....~. :'. '... • ...:'. . ~ " . I ." '~" " ~.: • .K ~ ' ..alcătuit din canale haversiene." .:i~. .. ""4' ~> . .\' " .' .~. .'t}~ . arti­ culate prin discuri intercolare. .j j l°ţJj \. '.'~"~' '. ~.J.. ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT tează cavităţi OSOS SPONGIOS . .ŢESUT MUSCULAR NETED ŢESUT MUSCULAR STRIAT ŢESUT MUSCULAR DE TIP CARDIAC ....i \ - ~. cu aspect striat..format din celule specializate numite neu­ roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale). J '.: ..•... jo~"":'.. " ·t'~) .'<-' f ' " ... . L . .~ . 'f' . _ ..' - . " < i) r' ! )ţ. . 'J' 1.~' " ..~ "" ~~~~~ .. este format din lame osoase. . .'''. ~":{. lame osoase concentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi osoase. ~" ~1~1 :"~'L~' . ' .' :' J . ... '.. ~'!f/ ." .-:... .j' .fI~. - ~ )~j ~ ·f· ..• . "."...' .. 'J. ....''1 .. ' .fi~. '\ . . .. :.-#.~' l • ~\n . .~~" . care delimi­ de diferite mărimi.formează miocardul: fibre musculare striate cu un singur nucleu..1 • • ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT ŢESUT NERVOS - alcătuit aşezate din celule strâns legate între ele. în care se află măduvă roşie. '.. • ~. . ~ l' '..·iT~.. (7.J ..' ..'~:' " . În partea centrală îngroşată este situat nucleul..:&-.j ..f:. ".?~1~:". ~. '':~j .alcătuit din fibre muscu­ lare netede omogene cu aspect fusiform..t.' .. " .. . ."'~'.->. "-. '/' '.' J' ' .../. dispuse în reţea. t o l ~: ~....1 ţi..

. care conţin hemoglobină. TROMBOCITE (plachete sangvine) . GLOBULE ROŞII (HEMATII) . de formă discoidală biconcavă.ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichi dă.imagini microscopice Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode.imagini microscopice­ .imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate. Granulocite GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) .sunt fragmente celulare anuc1eate. de formă variabilă.

alcătuită din corp celular şi prelun­ axon nucleu _ _ _ corpul celular teacă. axonul neuronului îşi pierde teaca de mielină şi se ramifică în numeroşi b':ltoni ter­ minali care pătrund în nişte adâncituri din membrana fibrei musculare. giri (dendrite şi axon). sensul conducerii . În apropierea fibrei muscu­ lare.d ' I dendrite e~'::::_ _ -----~ strangulaţie Ranvier C '­ arborizaţi~ terminală a axonulUl r- =.. de mielină e--.. Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare.influxului nervos fibre musculare PLACĂ MOTORlE ..butoni terminali dendrite corp celular axon Legătura voasă şi U dintre fibra ner ­ fibra musculară se numeşte placă motone...NEURONUL Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos.

Pe suprafaţa ei se găsesc mai ~~~ . - .substanţă cenuşie coarne anterioare şanţ rădăcina ventrală anterior (fisura mediană anterioară) ttffilţ"'"---.substanţă albă MĂDUVA SPINĂRII - (secţiune transversală) imagine microscopică ­ cenuşle şanţ canal ependimar posterior şanţ lateral ::""-~+J:.este aşezată în canalul vertebral multe şanţuri dispuse longitudinal.=--~-- (motorie) piamater cele 3 ale meningelui care foiţe protejează măduva SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII imagine microscopică ­ este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.A~=~===========. - imagine microscopica ­ este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale.coarne posterioare cordoane de substanţă albă ::~~~-l--------.. Măduva spinării şi are formă cilindrică.

­ emisferă cerebrală emisferă cerebeloasă bulb rahidian .SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL creierul mare piele glandă meninge cuti~ ..1 epifiză cerebrală scoarţă scoarţă cerebeloasă glandă hipofiză creierul mic (cerebel) trunchi cerebral "r­. CREIER UMAN .\ \ '. cramana corpul calos (substanţă albă) " .fotografia unei secţiuni longitudinale ­ . . '11 '.

scoarţă cerebrală . acestea.şanţuri superficiale ~~_ _.--:=-.-­ - şanţ profund lob parietal lob frontal ~ lob occipital şanţ profund cerebel lob temporal emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci.. formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale..­ . la rândullor. substanţa cenuşie este dispusă la exterior. I I I vizuală I " aPlt -1 I I I • centrul scrisului • centrul vorbirii • centrul gustului aria auditivă • • centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise .' ( . Suprafaţa bulb rahidian LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI În emisferele cerebrale... " . delimitând girusuri.

.. . ligament care menţine poziţia cristalinului sclerotică (tunica externă) pata galbenă pupila venă arteră pata oarbă iris \ ~ r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) cristalin celule cu bastonaşe celule .' ~ . '... scJerotica este fibroasă...STRUCTURA GLOBULUI OCULAR . nervulm optic I I Peretele globului ocular este fonnat din trei tunici concentrice: 1. . iar la partea anterioară este trans­ parentă.. retina este tunica ner­ voasă alcătuita din celule nervoase aşezate în straturi.. ' zone de sinapsa RETINA ... 3. retina (tunica interna) epiteliu : pigmentar I I I I I I I I I I I I : fibre ale. ' . . 2. fonnând comeea. . .imagine microscopică ­ . alb-sidefie şi opacă. . coroida este vasculari­ zată. ea asigurând nutriţia ochiului.

ureche externă ureche medie ureche intern ă II II canale semicirculare fibre nervoase conduct auditiv ex t e / lobul urechii parte a osului temporal timpan de oscioare (ciocan. nicovală şi scăriţă) lanţ trompa lui Eustachio canale semicirculare orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului Urechea intern ă este formată din labirintul osos în interiorul căruia se află labirintul membranos. utriculă nervul auzului şi echilibrului saculă melc membranos LABIRINT MEMBRANOS .

.acru d. mugurii gustatlVl sunt papile gustative. cili ~ celule senzitive .microfotografie ­ MUGURE GUSTATIV .dulce b.sărat c. .amar b papile fungifonne a _ ---'--_ _ _ __ _ _ __ ___ vârful limbii grupaţi în În mucoasa linguală.. . .. de celule susţinere fibre nervoase senzitive PAPILE GUSTATIVE . Papilele foliate sunt răspândite pe marginile posterioare ale limbii. .omuşor-------- __________ ~ ________ ~ rădăcina limbii amigdală papile circumvalate ve papile foliate ~ C corpul limbii Zone diferite ale gustului: a.

imagine microscopică ­ . papile dermice. la contactul cu epidenna.imagine microscopică ­ PIELE . epidennă -~~~--~~~---dennă RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini) .STRUCTURA PIELII receptor tactil zonă de papile dennice muşchi al firulUI de păr ] epidennă fibre bulbul firului de păr arteră dennă ---:~k----I\---I---f-:'-': venă celule cu I grăsime/" I glandă sudoripară glandă sebacee Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. prezintă. Denna. ţesut conjunctiv dens.

. epifiză ~. / " ... Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct în sânge.r TIROIDA patru glande mici numite paratiroide.. la baza laringelui.. ~~ plămân inimă pancreas glande suprarenale rinichi d ovare testicule laringe TIROIDA lobi r= . prezintă trahee '. . Este fonnată din doi lobi laterali. .faţa anterioară este situată în partea ante­ rioară a gâtului... - faţa posterioară paratiroide . \ - hipofiză \: tiroidă trahee ~ .l . . uniţi printr-un istm.- Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism.

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI os frontal os parietal os V\A. oase nazale maxilar vertebră cervicală vertebră toracală atlas falange ' ...--..Ul.~---..~ .rotula oasele centurii inferioare .c:::..}.....-.'.lj..coaste vertebră sacrală --------t1~ vertebră 10mbară ~ombilical cordon osul coapsei .~--.. oasele gambei oasele piciorului ..

---------::.oasele piciorului Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase.~ maxilar mandibulă gâtului--.. Jl -'1 ~ os frontal orbită I VI muşchi masticator muşchii muşchi . deltoid ~ claviculă omoplat muşchi biceps ~ f i il ( I I coaste (12 perechi) humerus .. • fibulă ----..--1 1---.-.osul coapsei rotula .osul braţului \ coloana vertebrală muşchii toracici~ ----~-----t1 şi cei abdominali "'- . . . . ~\ muşchii ulnă ] oasele antebraţului mâinii oasele mâinii muşchii coapsei osul sacrum femur . . muşchii gambei _ _-----J oasele gambei muşchii piciorului .VEDERE ANTERIOARĂ muşchi muşchi frontal orbiculari ==:::::::::::: f...II «~ţ muşchii antebraţului \ . articulaţii şi muşchi .

>VIU 1 "" <-----~ gambei (gemeni) oasele gambei -+-1' ..-- - tendonullui Ahile .'"" muşchii muşchii coapsei membrului inferior ___-lUU''.VEDERE PO TERIOARĂ oasele centurii supenoare muşchiul deltoid coaste (12 perechi) muşchiul triceps humerus­ osul braţului marele dorsal coloana vertebrală muşchii oasele centurii inferioare (pelviană) antebraţului femur .....osul vV"U"..

.."""..~ . u ro os parietal orbită '...... Viscerocraniul cuprinde oasele feţei..~ os frontal ~ )ro ....> b maxilar superior (maxilă) mandibulă (/) (maxilar inferior) Neurocraniul adăposteşte encefalul. u o ~ os nazal oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală c (l) .::3 .~ ~ .\~~ " os maxilar " ..~ 8 . .0 '-" G . VEDERE LATERALĂ os parietal "---~ os frontaI os sfenoid os occipital os nazal os temporal os zigomatic orificiul auditiv extern mandibulă .::3 ....

împreună cu coastele şi stemul. arc osos cartilaj costal 7 perechi de coaste adevărate 3 perechi de coaste false 2 perechi de coaste flotante .regiunea toracică - LA BĂRBAT LA FEMEIE os coxal Centura pelviană. alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos. formează cavitatea toracică. formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum. .CAVITATEA TORACICĂ Regiunea toracică a coloanei vertebrale.

(5 v.COLOANA VERTEBRALĂ regmne cervicală (7 vertebre) VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală) \ regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală) osul sacrum regmne sacrală . . care diferă ca formă. sudate) osul coccis VEDERE ANTERIOARĂ VEDERE LATERALĂ Coloana vertebrală este constituită din vertebre. mărime şi număr pe regiuni. apofize VERTEBRĂ CERVICALĂ arc vertebral '" orificiul vertebral corp vertebral VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ J1-~r.

~l vertebral suprafaţă de articulaţie disc intervertebral vertebră ~femur rotulă [~.. suturi dinţate tendon ligamente capsulă articulară cavitate articulară ARTICULAŢIE MOBILĂ '.4L ------------------------------------- OrifiCiUr_--:~~.permite o mobilitate redusă.TIPURI DE ARTICULAŢII apofize ~------.. deoarece oasele sunt sutu­ rate. .~--- ARTICULA ŢIE SEMIMOBILĂ .nu permit mişcarea... . ARTICULAŢII .11 LA NIVELUL GENUNCHIULUI FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE .. deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane.

: (osteocite) conjunctiv) : I I I I ~ 0-< N "O \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ .. ... osos spongios cu măduvă roşie iiiEH ţesut osos compact \ \ \ \ canal central cu măduvă galbenă \ \ \ \ \ \ \ periost . . tEl­ o§ ~ cartilaj articular os compact . ° 0 !.STRUCTURA OSULUI LUNG ţesut .ro 5 8' cartilaj de creştere lame osoase N • '.ro \ \ \ \ \ \ celule periost : osoase (ţesut .

J.. capi­ lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare....STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT teacă musculară conjunctivă corpul _ _.. . Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane..---------------">. grupate în fascicule separate prin septuri conjunctive.. Vascularizaţia .miofibrile VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE ­ este abundentă. Sunt formate din discuri clare şi dis­ curi întunecate.T--------:::::' fibre musculare membrana fibrei musculare (sarcolema) .. care se succed con­ ferind fibrei aspectul striat... fascicule de fibre musculare fascicul muscular ~iiP. Corpul muscular este constituit din fibre muscu­ lare striate.imagine e1ectronomicroscopică Miofibrilele sunt elementele con­ tractile ale fibrei musculare striate...M muşchiului tendon .:s..----->..

...Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se alimentelor. realizează toate transfonnările " glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv) glande parotide cavitate bucală faringe glande sublinguale esofag diafragmă I stomac ficat (glandă anexă a sistemului digestiv) f?. ..! ( I vezică biliară pancreas (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) duoden intestin subţire cecum intestin gros rect apendice anus ... .. 3.. ....... .?"..

După forma coroanei.MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI molari (M) premolari (Pm) canin (C) (1) '-----------. după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc. 2 I . dinţii sunt de patru tipuri: incisivi. premolari şi molari. 2 p .~ M Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m . numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă).­ mandibulă INCISIVI coroană CANIN alveole dentare canin (C) QQ] coroană Pm ~ ~ ]'ădăCină 01 coroană ~J rădăcină MOLARI PREMOLARI Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. _1_ C . La adult. 3 (pentru jumătate de arcadă) . canini.

. ~:':.... esofag ~ peretele stomacului orificiul pilor pliuri ale mucoasei gastrice corpul stomacului porţiunea orizontală duoden \ .... \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ Tunica musculară este for­ fibre musculare netede.. . '.STRUCTURA STOMACULUI Stomacul.::. .. . ' .:... aşezate în trei straturi. . .. mată din \ \ \ \ \ \ \ mucoasă gastrică tunica submucoasă tunica musculară tunica externă (seroasă) - ~::'::'. ..~ ."~ . . .. . segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. ' ::". .. :. . .. . prezintă trei părţi: fundul stomacului. . corpul şi porţiunea orizontală.. .. În grosimea mucoasei se găsesc \ glande gastrice care secretă \ sucul gastric....

.... . . . .imagine electronomicroscopică ­ . . .. . .. . ') celule epiteliale .. . .. . \ . .. .. .. . _____ vas limfatic VILOZIT ĂŢI INTESTINALE . . . .. .. arteriolă venulă capilare sangvine capilare limfatice MICROV1LI INTESTINALI ... . . .măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare în timpul absorbţiei intestinale.... . .. .. *""____ __=_ . . . .. . .. ...... . ...membrană \ tunică seroasă-------""i .... . \ citoplasmă . .STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE microvili mucoasă intestinală vilozităţi cu reticul endoplasmatic rugos aparat Golgi nucleu mitocondrii intestinale tunică submucoasă tunică musculară It-... '~_.

. ..... "' c:... f ·. ... .. .. '. ... :1.FICATUL ŞI PANCREASUL Ficatul. .. .i •- r . prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă lobi lobul drept a.0: . c Y-... .. ."" ".i \ J' _ "' ~.... ..... . ­ ţ. . " ..4"" l' .._(. 1 Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în vezica biliară.. ce constă în elaborarea sucului pancreatic. . -.. .. ~ "". t' " . .~·-::.:. şi funcţie endocrină ce constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon....""'\ ~ .. •.• • . ..f "" . ". .) '.:. . .t. I . • • '.. . .!. .. ... ~ '.. I~ I ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC v:.V" . • • ~~. "".. Pancreasul este o glandă mixtă.~~ os . [Ii . ... _ -... .- ' ''~~y . ..imagine microscopică ­ .""'•. ~ J!""'J > "'/ ~ v '..:?...... ' _ " • .... .. ~ ... " . ''' lL.. ....' ./ I '" . ...-. Oi cu insulele lui Langerhans ....' o ... '... I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I faţa superioară faţa inferioară duoden canal pancreatic I I I I I .t .'\ __ : 'ţ" <'" ~ . . .. . •• '.secretă honnoni (insulina şi glucagonul) cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge. .. în intervalul dintre mese. . . . . ". . I ". cea mai mare glandă exocrină.\'... o&.. ..... lobul stâng canal hepatic canalul coledoc I I I I . -... " ...! ./ _..~:t J<. .. .. . .. . . - .... ' ~. • ' _ -" ~ /' - .\ ­ \ !iri .­ . . " ...' ··~' ~bl... inferioară.. . .. . 0\ ·).' ).-~.. :i" " .. <.... '-.......'...~~·c. ~ . . .. . .. Are funcţie exocrină... " .

SISTEMUL RESPIRATOR Sistemul respirator se compune din faringele.j"-­ I r--------~ acin pulmonar bronhiolă alveole pulmonare arteriolă .­.­-------:=-= venulă bronhiolă .. traheea.. Căile aeriene sunt: fosele nazale. căile aeriene şi plămâni.-­ --. fose nazale faringe bronhie laringe bronhie secundară trahee ~1115'1~---~ bronhiole plămân drept plămân stâng I inimă I I I I 1.-­ . bronhiile. I I I I I I diafragmă I I I I I I pulmonari I I I I alveole pulmonare::::::::::::::::::::.­.. laringele.

'.CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII faringe cavitate nazală ..~1(1. 1111 ~ r.'-------..: ..~11' o" vertebre epiglota blochează _laringele în timpul deglutiţiei corzi vocale laringe esofag esofag cavitate bucală închisă 'v' ~ t bolul t · .'... / / baza limbii /' epiglotă " cartilaj tiroid . .::·.­ "mărul lui Adam" trahee glotă corzi vocale VEDERE DE SUS VEDERE FRONTALĂ .l'rvir.alimentar spre stomac trahee LARINGE epiglotă c. cavitate bucală deschisă epiglotă limbă 1WJWfI'1'1A.. . "':...

OI""" organele interne RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA ramificaţii ABDOMINALĂ . capilare şi vene). venă cavă ramificaţii superioară ale aortei pentru gât şi cap ramificaţii arteră RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL CREIERULUI pulmonară mificaţii .desprinse din aorta abdominală. ale aortei pentru membrele inferioare RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL INIMII vascularizaţia - inimii este foarte bogată. asigurată de arterele coronare. format din vase de sânge (artere.provin din arterele carotide (ra­ ale aortei). ale aortei pentru membrele superioare __ inimă aortă ramificaţii ale aortei V~~'-----HlMI1~~ pentru IJ_ . .SISTEMUL CIRCULATOR Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular.

irigă capul. gâtui ~ şi membrele superioare .. .. ~:--____________ arteră aortă atriul drept orificiul arterei pulmonare -------~rl ventricul drept ·· . .----------------------st~g atriul ventricul s~g artere care.~ I lfJ j SECflUNE LONGITUDINALĂ I cârjă aortică venă cavă superioară arteră atriul atriul st~g ventriculul s~g venă cavă inferioară J.htima este un organ musculos cavitar. prin ramificatiile lor. divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule.

Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus.imagine microscopică ­ . Tunica internă este un endoteliu. Venele situate sub nivelul inimii sunt pre­ văzute cu valvule.STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE ARTERĂ Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală. groasă tunică internă tunică tunică externă mijlocie CAPILAR Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală. tunică internă tunică mijlocie tunică externă VENĂ Tunica externă este mai decât în cazul arterelor. celule endoteliale SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS .

\ . for­ mând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt). .Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice. având însă pereţii mai subţiri.. asemănătoare 1 '"\' . mai multe valvule şi ganglioni limfatici pe traiect. care se unesc în vase din ce în ce mai mari.. . .. )1 \ I\}d . arteriolă vas limfatic valvule venulă ganglioni limfatici de pe traiectul vaselor limfatice canal toracic vase limfatice capilare sangvine Structura vaselor limfatice este cu a venelor. ganglioni limfatici abdominali valvule de pe traiectul vaselor limfatice vase limfatice VAS LIMFATIC imagine microscopică ­ .

.SISTEMUL EXCRETOR ---:__..-..vezică urinară Sistemul excretor este consti­ tuit din rinichi şi cai urinare: uretere.arteră renală venă renală rinichi vezică urinara artera aorta glandă anexă a sistemului reproducator masculin (prostată) uretră coloana vertebrală rinichi ureter :.. În partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal..=-----. vezica urinară şi uretra. RADIOGRAFIE .. prin care intră artera renala şi iese vena renala.

.imagine microscopică ­ .. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare.. RINICHI UMAN .tuburi colectoare piramide renale venă renală pelvis renal (bazinetul) ureter ..-1{r 6 . tri _ ..1 ­ RINICHI UMAN . NEFRON .schiţăglomerul renal capsula nefronului tub urinifer tub colector calice renale Unitatea structurală şi func­ ţională a rinichiului este nefronul.."-.fotografia unei secţiuni longitudinale ­ \!II \ ~ renală arteră ~ ....STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă.....alcătuire ­ NEFRONI ... Sub capsula fibroasă se află zona cor­ ticală şi zona medul ară.

trompele uterine.SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ ovar coloană vertebrală trompă uterină uter eliminare a urmeI vagin uretră Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne.imagine microscopică ­ . externe şi organe anexe. OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 J.lm diametru) . Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule. uterul şi vaginul. Organele genitale interne sunt: ovarele.

SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN vezică veziculă prostată urinară ureter seminală intestin gros care penis anus uretră j 12ţ\:'JIu\\\\ • scrtlt Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule. SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ) (celulă de 60 ~m lungime) . Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş numit scrot. conductele care transportă sperma. Ele produc celule sexuale bărbăteşti.imagine microscopică ­ . glande anexe şi organe genitale externe. numite sper­ matozoizi.

Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. proces numit nidaţie. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea. după care se fixează pe mucoasa uterină. şi se transformă în embrion. FECUNDAŢIA. DIVIZIUNEA CELULEI-OU .imagine microscopică ­ .OVULAŢIA. NIDAŢIA cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului embrion fixat în peretele uterului (nidaţie) ovul expulzat din ovar prin procesul de ovulaţie captarea ovulului în trompa uterină Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină. unde are loc fecundatia .nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului.

18 săptămâni . Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină. placenta şi cordonul ombilical. Pe măsură ce embrionul se dezvoltă.29 de zile după fecundare 6-7 săptămâni 3 luni Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful