Sunteți pe pagina 1din 13

Delir de criză

R adioul, televiziunea, ziarele,


toate vorbesc agitat. Vorbesc
mult şi excitat. Criza are un efect
După 90 de ani. Noua
de amfetamină asupra ziariştilor
şi „analiştilor”. Interesant este
că aceaşi criză are efect castrant
universitate în era globalizării
asupra limbajului presei. Minu-
nata limbă română este adusă la
Andrei Marga
aspectul unui ciorchine stafidit.
Nu-i vorbă, nici până acum
expresivitatea nu a fost punctul

68
forte al presei româneşti. Acum,
însă, e limpede că până şi vorbi-
rea normală (firescul spunerii) e o
raritate. S-a format un fel de „cod anul 4, numărul 68-69,
de catastrofă”. Acesta are cuvinte
puţine şi contorsionate şi urâte.
Un fel de mană a limbii, un fel de
69 1 - 30 septembrie 2009
preţ 2 lei
pecingine se intinde, epidemic,
peste vorbire. Cred tot mai mult
în zicerea celebră după care „cu- b i l u n a r c u l t u r a l
vântul atrage realul”. Şi nu doar
îl atrage, dar sărăcia din cuvânt
sporeşte sărăcia din lume.

Delirul, acest derapaj de lim-


baj, are drept centru cuvântul
„criză”, repetat la nesfârşit, cu
diverse conotaţii confuze. Criza
e mama a toate relele, cauza tu-
turor catastrofelor şi tatăl tuturor
nenorocirilor. Criza e o cauză
care nu are cauză. E „motorul
prim”. Şi e „mondială”. Cu asta,
basta. Căci, deşi cartea profesoru-
lui Andrei Marga „Criza şi după
criză” (Editura Eikon, 2009) e la
îndemâna oricui, ziariştii preferă
să folosească cuvântul ca mâţele
ghemul de lână. Apoi să mi te
ţii: recesiune, deficit bugetar, ru-
perea coaliţiei, diversiune, FMI,
datorie externă, disponibilizări,
şomaj, prezidenţiale, greve, acţi-
uni de protest de mare amploa-
re, lipsă de lichidităţi, credite
rambursabile şi nerambursabile,
guvern minoritar, tehnocraţi,
scandal, parlament uni, bi şi
tricameral, comisie parlamenta-
ră, jaf la bancă, trenuri dera­iate,
medicamente necompensate,
salarii mici, sporuri tăiate, asu-
marea răspunderii, manipulare,
falimentare, căderea afacerilor
imobiliare, blocaj în justiţie, lip-
să de cadre în poliţie, accidente
mortale, blocaj financiar în spita-
le, depolitizare, depopulare, de-
preciere, deblocarea investiţiilor,
referendum, Băsescu, Geoană,
Crin, Boc şi... mă opresc în loc.
Nu pentru că nu aş mai putea
continua. Dar cuvintele astea,
aglomerate, puternic verbalizate
şi slab vascularizate, îmi dau o
stare de agitaţie. Şi nu ştiu, zău,
de ce.
Ion Mureşan

[Sumar]
Dosar.
Fenomenologia
(Paleo)Conservatorism p. 7
Mircea Maniu.Viaţa economică
a României 1918 – 1948 p. 18
snobismului
Radu Vanca & Corina Gina
Papouis.Lanţul poeţilor p. 6 Mircea Diaconu
Breviar UBB. p. 22

9 771842 093116 18
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009  anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 

După 90 de ani. Noua


S umar
Numărul 68-69

Zoom

După 90 de ani. Noua universitate în era globalizării


Andrei Marga
2

3
Postfeţe
Dan Cârlea şi Ocolul Lumii în Zeppelinul dintre Urban şi Celest
Florin Caragiu

Viaţa economică a României 1918 – 1948


16
universitate în era globalizării
Mircea Maniu 18
Lanţul poeţilor Andrei Marga cel mai înalt grad al Transilvaniei”. Rădu- ştiinţifică, creaţia ştiinţifică şi dezvoltarea
Radu Vanca & Corina Gina Papouis 6 „Neostoita sărbătoare a întoarcerii la sine...” • lescu-Motru, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga intelectuală erau temele dominante. Între
Alexandru Jurcan 19 Cuvânt la deschiderea anului academic 2009-2010,
Aristocraţia pentru toţi au formulat o critică severă a ceea ce era timp, tema impactului tehnologic, conexi-
28 septembrie 2009
Ce faci noaptea la Ebay? „Mulţumim pentru înţelegere! Filmarea s-a terminat.” În legătură cu misiunea Universităţii, la Bucureşti şi sperau că la Cluj va fi evitat unea lăuntrică dintre cercetare ştiinţifică
Wolfgang Klein  7 Ioan Negru  19 aş menţiona imediat că aceasta a fost tot ceea ce era nefast în capitală. Nicolae şi dezvoltare economică, instituţională,
16 mm Stimaţi colegi exprimată cel mai clar în cuvântul regelui Iorga a avertizat asupra pericolului ca, culturală devin orientatoare.
Un retoric semn de întrebare Ferdinand I din Aula Magna. prin prea interesate decizii, să se hrăneas-
Ioan-Pavel Azap 20
Inaugurăm acum al nouăzeci şi unulea Sextil Puşcariu, primul rector al Univer- că un „particularism provincial” şi a cerut •
Arheus an de studii universitare în limba română sităţii româneşti, adăuga un punct de insistent ca această universitate să nu
 8
Fenomenologia snobismului
la Cluj! După cum istoricii au consem- vedere care merită şi astăzi evocat. Îl citez accepte „uzurpări şi surogate inferioare”. În legătură cu curriculumul, trebuie spus
Mircea Diaconu 21 din Raportul de după încheierea lucră- Conştient de pericol, Sextil Puşcariu cerea că în intervenţiile personalităţilor de
nat, la 12 mai 1919 se punea în mişcare
Breviar UBB  20 procedura de întemeiere a Universităţii rilor aşa-numitei Comisiuni universitare: Universităţii din Cluj „să sintetizeze tot ce atunci, chiar în documentele oficiale ale
Belgica
Guy Vaes între text şi imagine. (Foto-)grafia cimitirelor londoneze Q şi de la capăt româneşti din capitala Transilvaniei. La „Universitatea Clujului, care de fapt acum e mai bun şi mai folositor din Occidentul Universităţii, sunt multe idei. Reflecţiile de
Adina-Irina Romoşan 15 Volo și ai lui 1 noiembrie 1919 noua universitate îşi se întemeiază, poate fi scutită de la înce- european”. Virgil Bărbat, având experienţa atunci sunt demne de evocare. Opţiunea
Ovidiu Pecican  24 deschidea porţile, iar la 19 februarie 1920 put de toate scăderile care s-au încuibat americană, considera că universitatea are primordială de la fondare a fost alinierea
suveranul de atunci al României, Regele în cursul timpului, din tot felul de motive, rolul hotărâtor în ameliorarea condiţiilor la reperele internaţionale. A rămas un
Ferdinand I, rostea discursul oficial de la alte Universităţi mai vechi; ei trebuie din societate. merit covârşitor al generaţiei fondatoare
să-i dăm toate posibilităţile de dezvoltare, Universitatea românească din Cluj s-a că a fixat Universitatea din Cluj pe nivelul
Număr ilustrat cu fotografii de Teodora Takacs: inaugurare în Aula Magna.
spre a deveni un model de Universitate alimentat, de fapt, din cele trei mari sur- internaţional cel mai bun care putea fi
La 12 mai 1919, s-a petrecut o situaţie is-
Eu fac fotografie de amatori, majoritatea fotografiilor din portofoliul de pe flickr (singurul de altfel :)) au românească.” Observăm ce misiune extra- se de inspiraţie: Humboldt, Durkheim şi accesat în momentul respectiv. Astfel că
torică diferită de cea de la Strasbourg sau
fost făcute cu o camera Canon A510, care mi-a fost foarte dragă și pe care o aveam din 2004. De puțin timp, ordinară s-a pus pe umerii instituţiei încă experienţa americană. Nicolae Drăganu, această universitate nu a mizat niciodată
Bratislava. Ştim că cele trei universităţi au
am hotărât că ar fi cazul să experimentez fotografia cu un aparat DSRL, și am avut norocul să pot folosi un fost transferate, ca efect al primului război de la început! La rândul său, Nicolae Iorga luând act de experienţa americană, pro- pe adaptări la criterii naţionale, regionale,
Olympus E520 cu care încă incerc să mă acomodez. Aștept niște rezultate mai interesante, doar după ce voi mondial, spre statele Franţa, Cehoslova- apela la evitarea erorilor din vechiul Regat. punea o idee radicală: Universitatea să fie provinciale, ci pe compatibilizarea cu
reuși să achiziționez și niște obiective mai profesioniste. Pentru mine fotografia este un mod de a comunica cia, România. Acest mesaj se cuvine a fi reluat mereu! definită ca instituţie care pregăteşte mai repere internaţionale. Cred că a fost un
Desigur, astăzi putem privi altfel ceea ce Ne putem întreba care este conceptul de mult decât licenţiaţi, chiar cercetători. angajament stimulativ pentru toate gene-
cu ceilalți, de a le transmite într-un mod alternativ ceea ce văd eu și poate nu pot exprima prin cuvinte. Este
s-a petrecut atunci. Îmi amintesc că Ale- astăzi al misiunii. Dacă aruncăm o privire Iuliu Haţieganu promova teza după care raţiile care au făcut studii aici!
un instrument de socializare, mai degrabă decat un act artistic (pentru că nu ma pricep chiar atăt de bine).
xandru Borza, în memoriile sale, regreta în Carta Universităţii Babeş-Bolyai forţa unei universităţi o dau ideile, teoriile, Generaţia fondatoare a respins în mod
Îmi place fenomenul de social networking și mă bucur de fiecare data când un prieten din țări îndepărtate (2003), atunci putem spune că astăzi teoremele, ipotezele ieşite din laboratoa- explicit conceperea curricula în funcţie de
că nu s-a ajuns la înţelegere, în sensul
reacționează la imagini luate de mine. Fotografia este un limbaj comun până la urma și cred că asta mă că o parte dintre profesorii maghiari ai prevalează o înţelegere mai complexă a rele de ştiinţe experimentale. Ion Breazu persoane. S-a spus clar, atunci, că interese
Z oom

motivează cel mai mult. Sper ca noua mea camera să îmi dea noi perspective asupra fotografiei și să ajung să universităţii întemeiate în 1872 s-a retras misiunii. S-au înregistrat, însă, schimbări a pledat pentru a se prelua modelul mărunte, chiar şi interesele politicianis-
Ghid online de evenimente mai clare în privinţa funcţiilor universi- american, considerând că doar aşa se mului – care mereu exercita presiuni asu-
stăpânesc și din punct de vedere tehnic această pasiune. și cultură alternativă din Cluj și împrejurimi la Szeged, neacceptând să depună jură-
www.flickr.com/photos/taxxi mânt de credinţă faţă de statul român. tăţii. Aici, avem o modelare care şi pe noi face „întoarcerea hotărâtă a omului spre pra universităţii, ca şi mai târziu – trebuie
www.slicker.ro ne-a ghidat, la Universitatea Babeş-Bolyai, realitatea înconjurătoare”. Iuliu Haţiega- lăsate la o parte atunci când este vorba de
Din perspectiva timpului, putem astăzi
gândi mai profund lucrurile. De aceea, după ‘89, datorată lui Talcott Parsons. nu a vorbit despre universitate ca „uzină învăţământ şi, în mod exact, atunci când
Conform celebrului sociolog american, unde se produce ştiinţă”, iar Ion Iacubovici este vorba de curricula.

Anticariatul
soluţia din 1995, de reorganizare a Univer-
sităţii Babeş-Bolyai pe trei limbi (română, universitatea are patru funcţii: cercetarea pleda pentru crearea „facultăţii de ştiinţe Curricula de atunci se fixa pe alegerea de
maghiară şi germană), a fost înţeleaptă, ştiinţifică şi pregătirea succesiunii, pregă- aplicate”. către studenţi a celei mai mari părţi din-
ţinând seama de problemele implicate tirea academică pentru profesie, formarea Conceptele orientatoare ale universităţii tre discipline. De aceea, multe generaţii

Socrate în discuţiile din 1919. Este de subliniat, generală a studenţilor, contribuţii la ilu- humboldtiene – anume unitatea dintre de studenţi clujeni au păstrat nostalgia
însă, că intenţia statului român de atunci minismul intelectual. Carta Universităţii cercetare şi învăţare, libertatea acade- pentru curricula în care studenţii aleg
era să continue tradiţia Universităţii înte- Babeş-Bolyai (2003) detaliază, de fapt, mică, autonomia universitară, nevoia de disciplinele sau măcar marea parte a dis-
meiate la 1872; între intelectualii români, această înţelegere a funcţiilor universită- formare nu doar a cunoştinţelor, ci şi a vi- ciplinelor.
Va oferă Nicolae Iorga a fost avocat al continuităţii. ţii. Ca urmare, Universitatea Babeş-Bolyai ziunii studentului, chiar opţiunea pentru Opţiunea categorică a fost la Cluj pentru a
*peste 30.000 de volume carte de anticariat Dar istoria s-a desfăşurat altfel, iar noi, ca se înţelege astăzi pe sine ca instituţie o organizare corporativă – toate aceste combina ceea ce s-a numit, în limbajul lui
*peste 10.000 de volume carte nouă ulterior născuţi, am luat act, învăţând însă formativă pentru împărtăşirea şi sporirea opţiuni se regăsesc în reflecţiile despre Sextil Puşcariu, cultura de specialitate şi
din istorie. cunoaşterii, ca centru de cercetare ştiin- universitate şi chiar în documentele de viziunea generală asupra omului, societă-
Livrare la domiciliu oriunde în lume Actul fondator s-a desfăşurat pe durata ţifică performantă, ca instituţie formativă fondare a Universităţii. De la generaţia ţii şi lumii. Această generaţie a considerat
mai multor luni, iar astăzi, la 90 de ani de pentru preluarea şi aplicarea cunoaşterii, fondatoare avem, între altele, excelente că dacă tânărul are concepte, dar nu şi-a
Tel. 0723.54.604 la fondarea Universităţii româneşti la ca sursă a inovaţiilor tehnologice, ca regulamente ale vieţii studenţeşti, care format concepţie, eşuează. Vasile Pârvan
anticariatsocrate@yahoo.com Cluj, se pun cel puţin trei întrebări. Care instanţă a examinării critice a situaţiilor, arată ce trebuie să facă studentul şi cum sublinia nevoia de a se forma conştiinţa
a fost relaţia Universităţii nou create cu ca loc al angajării pentru drepturi civile, profesorul trebuie să-l ajute pe student să etic-civică a studenţilor, iar Iuliu Haţiega-
www.amcarte.ro
tradiţia universitară transilvană, începând pentru justiţie socială şi reformă. depăşească momente dificile ale vieţii. nu vorbea de „educaţia integrală”.
cu Colegiul înfiinţat în 1581, continuată Cum stăm astăzi? Universitatea Babeş- În orice caz, până la reforma învăţă-
“Destinul multor oameni a depins • Boyai este după o evoluţie semnificativă, mântului din 1948, curricula de la Cluj a
cu Academia Claudiopolitană, cu proiec-
de faptul că a fost ori nu a fost o tul consilierilor Mariei Tereza de a înfiinţa încât rămâne humboldtiană, dar nu ca la întruchipat foarte limpede sincronismul,
bibliotecă în casa lor paternă” la Cluj o „Universität”, în limba germană, Ce tip de universitate a fost, respectiv este început. Ea este intrată deja pe ruta a ceea supleţea şi simplitatea, în sensul bun.
(Edmondo de Amicis) cu istoria ulterioară? Care a fost raportul în discuţie, aici, la Cluj? ce se numeşte în literatura internaţională Atunci studentul nu avea decât patru sau
instituţiei înfiinţate în 1919 cu istoria regi- Aş începe prin a observa că generaţia „Noua Universitate”, adică o universitate cinci examene pe an, dar acestea erau fă-
unii şi a ţării, în cele nouă decenii care s-au fondatoare s-a lăsat inspirată de Humbol- cu desăvârşire deschisă la bază şi care cute riguros, iar rezultatul formativ a fost
scurs până în clipa de faţă? Ce a izbutit să dt, pe care l-a concretizat prin mijlocirea încearcă să fie cât mai selectivă spre vârf, în general bun.
realizeze generaţia fondatoare, căreia se lui Durkheim. Celebrul sociolog francez cu toate implicaţiile care rezultă de aici.
Redactori:  Adresa redacţiei cuvine să-i aducem acum omagiul? spunea că „universitatea este mijlocul prin În acelaşi timp, Universitatea Babeş-Bol- •
Luigi Bambulea str. Emanuel de Martonne, nr. 1, 3400 care societatea îşi reînnoieşte condiţiile yai este universitate antreprenorială. De
Cluj-Napoca Aceste întrebări sunt recurente. Prefer să
Viorel Dădulescu las istoria în seama istoricilor de profesie. propriei existenţe”. Pe acest concept s-a pildă, fondatorii operau cu un buget asi- O întrebare care se pune retroactiv, în
Editor: Vlad Mureşan Telefon:  creat, în 1919, Universitatea româneas- gurat complet de la stat. Noi operăm cu legătură cu concepţia asupra cercetării
+40 264 405 300, interior 5929 Mă concentrez, astăzi, la nouă decenii,
Fundaţia pentru Studii Europene Ideea Europeană asupra unei succinte comparaţii între că din Cluj, după ce s-au asumat o seamă 48-60% alocaţii bugetare de la stat, restul ştiinţifice, este următoarea: de fapt ce
Concept grafic: E-mail: de precepte humboltdiene. Fruntaşii ge- fiind resurse pe care facultăţile, catedrele, s-a înţeles prin ştiinţă în Universitatea de
Redactor-şef: Mihai-Vlad Guţă redactia_verso@yahoo. com profilul Universităţii la fondare şi profilul
neraţiei vorbeau de „renaşterea naţională” Universitatea însăşi le produc. atunci? Aş spune direct că Universitatea
Ion Mureşan Tipar: Universităţii de astăzi. Recurg la această
prin această Universitate, care trebuia să Nu numai bugetarea ne desparte de din 1919 era sincronă cu discuţiile eu-
Secretar general de redacţie:  Paginare:  Imprimeriile Conphys - Rm-Vâlcea comparaţie, sub câteva aspecte funda-
Mihai-Vlad Guţă mentale, plecând de la convingerea că cel genereze o ştiinţă şi o cultură sincronă şi modelul humboldtian, dar şi angajarea ropene. Trebuie, desigur, recunoscut că
Călin Cristian Pop ISSN 1842 – 0931 mai profund omagiu ce se poate aduce competitivă. Universitatea clujeană era Universităţii în procesul de dezvoltare diferenţa între Vest şi Est nu era încă atât
www. revistaverso. ro unei fondări este să se verifice repercusi- chemată să devină, cum spunea Nicolae din Transilvania, din România, din aceas- de mare ca în 1989; această diferenţă s-a
unile ei în prezent. Drăganu, „centru cultural românesc de tă parte a Europei. În 1919 cercetarea mărit de fapt în tot secolul XX. Atunci mai
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009  anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 
puteai fi încă destul sincron cu ceea ce se nilor: Universitatea Babeş-Bolyai operează Trebuie să recunoaştem că la Cluj ne aflăm toate acestea au existat în România în – care poate fi socotit a fost punctul de
petrecea în alte părţi. Dacă e să punem la această oră cu cea mai mare reţea de încă în organizarea inspirată de sovietici, grad proeminent”. Iar acestea le scria cotitură spre recunoaşterea internaţiona- I. Construcţii de clădiri noi:
întrebarea precisă „ce ştiinţă s-a cultivat?”, extensiuni în teritoriu dintre universităţile care au dorit să pună mai multe rectorate Seaton Watson, care era foarte filo-român! lă a instituţiei. Apoi, Universitatea noastră
atunci, vorbind în taxonomia actuală a europene. Alte inovaţii, de anverguri dife- în circulaţie, să satisfacă mai multe dorinţe Citez în continuare: „Democraţia nu poate a devenit şi singura iniţiatoare din Europa Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (str. Pandurilor nr. 7) (1995), Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (str. T.
ştiinţelor, este clar că s-au cultivat ştiinţele rite, pot fi evocate, de asemenea. personale şi să separe intelectualii, încât înflori în astfel de atmosferă. Procesul răsăriteană a unei Conferinţe continentale Mihali nr. 58-60) (1999), Căminul Universitas (str. Pandurilor nr. 7) (2002), Căminul Economica I (str. T. Mihali nr. 59) (2006), Căminul
experimentale sau, dacă vreţi factuale, s-a promovat divizarea universităţilor decăderii a mers în România mai departe a universităţilor (2003) şi a preluat chiar Economica II (str. T. Mihali nr. 59) (2009).
dar şi ştiinţe pe care le numim „deductive”, • clasice, comprehensive. Clujul rămâne decât în alte părţi ale Europei răsăritene. leadership-ul mai multor organizaţii inter-
după cum se făceau şi ştiinţe istorico-her- încă, aidoma întregii Românii, structural, Nici un progres nu va fi făcut până când naţionale. Prin toate acestea s-a vădit clar
meneutice, istoricii fiind chemaţi să dea Care a fost situaţia infrastructurii? în acest sistem instalat începând cu 1948. nu se abandonează aceste metehne iar o că Universitatea Babeş-Bolyai a depăşit II. Recuperări de clădiri pe bază de drept de proprietate:
monografiile vieţii istorice. Această Universitate a preluat premisele Trebuie spus că Ungaria a corectat siste- nouă abordare va fi pregătită să-i ia locul. condiţia unei universităţi provinciale şi Facultatea de Studii Europene (str. I.C. Brătianu nr.22) (1999), Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă (str. I.C. Bră-
Nu se poate evita întrebarea: au fost mai Universităţii din 1919. În perioada inter- mul, Cehia nu l-a aplicat riguros, Polonia a Perioada tranziţiei va fi lungă şi dureroasă. este o universitate care contează în spaţiul tianu nr. 20) (2000), Institutul de Psihologie (str. Gh. Bilaşcu nr. 37) (2001).
multe descoperiri atunci decât acum? Nu belică a avut loc cea mai mare extindere început corectura. Dar atunci când va fi încheiată, marile internaţional. Atunci când, în 2004, Regele
vreau să riscăm un răspuns improvizat. a infrastructurii sub rectoratul lui Florian energii şi şi calităţi ale poporului român, Mihai I amintea, în această Aula Magna, că
Este clar că la nivelul interbelic au fost Ştefănescu Goangă şi sub cel al lui Iuliu • al doilea ca efectiv şi probabil cel mai ta- această universitate este, la origini, „impe- III. Alocări de clădiri către instituţii centrale:
descoperiri, este limpede că şi astăzi sunt Haţieganu. Primul a adăugat complexul lentat în Europa răsăriteană, îi va asigura rială”, instituţia se afla pe cursul reafirmării Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (B-dul 21 Decembrie 1989 nr.128) (2000), Baza „Beliş” (1999), Baza „Blăjoaia”
multe descoperiri. În legătură cu situaţia Colegiului Academic, iar Iuliu Haţieganu Această Universitate şi-a proclamat de acea poziţie onorabilă pe care nu a fost acestei nobile şi obligative ascendenţe.
(2002).
de astăzi, întâmpinăm, însă, mai multe Parcul pe care îl ştim. la început ataşamentul la valori: liber- încă în stare să o atingă”. Din nefericire, di-
probleme. Amintesc doar una: cea a cul- Cea mai mare extindere de după 1945 s-a tatea academică, autonomia universitară, agnoza era corectă; din păcate, nu putem •
turii ştiinţifice făcut sub rectoratul lui Constantin Daico- creativitatea, competitivitatea intelectu- să o contestăm în vreun fel, nici în zilele IV. Achiziţii de clădiri din resurse proprii şi modernizarea completă:
Să ne amintim, spre ilustrare, fizicianul, viciu. Este vorba, mai ales, de Complexul ală, concepţia umanistă au fost cultivate. noastre. Nu spunem aceasta ca să produ- După 1995 trebuia formulat un răspuns
Colegiul Universitar Bistriţa (Bistriţa, str. A. Mureşanu nr. 35) (2000), Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare (str. T.
care era Victor Marian: el dă, cu o întrea- Haşdeu. A fost clar, şi la fondare ca şi acum, că nu cem lucruri interesante, ci pentru că e o nou la întrebarea: ce facem cu trecutul?
gă cultură ştiinţifică, filosofică, literară, Cea mai mare extindere a infrastructurii este posibilă o viaţă universitară cu ran- chestiune de răspundere a intelectualilor Nu a existat, la generaţia fondatoare şi la Laurian nr.42) (2000), Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (str. T. Moşoiu nr.71) (2001), Facultatea de
interpretarea operei lui Galilei. Şi azi pot Universităţii clujene s-a produs începând dament fără valori asumate şi fără reguli pentru ceea ce s-a întâmplat şi, mai ales, cei care au urmat, vreo atitudine de tăgă- Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei „Pedagogica” (str. Sindicatelor nr.7) (2001), Facultatea de Studii Europene (str. A. Iancu nr. 21)
fi citite cu mare profit traducerea lui Ga- cu 1993, când universitatea se ridică la cât mai bune. Şi astăzi, depindem masiv faţă de ceea ce se întâmplă! duire a trecutului universitar: a trecutului (2002), Facultatea de Geografie; Facultatea de Litere; Facultatea de Business; Facultatea de Teologie Reformată (str. Horea nr.7)
lilei şi consideraţiile sale. Să ni-l amintim, dezvoltare fără precedent o dată cu con- de legislaţie – iar legislaţia României ar fi universitar latin, italian, german, maghiar, (2002), Studiile Iudaice; Istoria Ştiinţei, Studiile de Antropologie Culturală ( str. Croitorilor nr. 13) (2002), Facultatea de Matematică
bunăoară, pe Petru Sergescu, care era un strucţii, cu preluări de clădiri şi cu multe trebuit să fie demult schimbată. Pe de altă • care a fost înregistrat în Transilvania. Nu şi Informatică, „Matematicum” str. (Ploieşti 23-25) (2004), Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (str. Plugarilor 36) (2007),
matematician cu o cultură largă, încât investiţii, unele în stadiu de derulare. parte, dacă sunt reguli, atunci este nevoie există, la intelectualii demni de respect,
Institutul de Chimie „Raluca Ripan” (str. Fântânele nr.30) (2007), Baza de practică Baru Mare, jud. Hunedoara (2008).
putea înţelege matematica în contextul Cu titlu de exemplificare, extinderea in- de oameni care să aplice regulile. Numai La întemeierea Universităţii Româneşti o astfel de tăgăduire. Apoi, ceea ce noi
culturii mai largi, filosofice, sociologice. frastructurii Universităţii Babeş-Bolyai în oamenii care cred în valori aplică cu suc- au venit reprezentanţii marilor puteri, ai am putut să facem, după 1995, având şi
Cultura ştiinţifică a cercetătorilor este perioada 1993-2009 se poate reda astfel: ces regulile: numai dacă există democraţi, multor ţări, iar atmosfera a fost efectiv beneficiul unei Carte (1995) care a decis V. Cafeterii pentru studenţi şi cadre didactice:
ceva ce trebuie interogat şi consolidat în s-au adăugat Universităţii Babeş-Bolyai democraţia funcţionează! Regulile nu înălţătoare. Toţi au dat credit unei naţiuni, reorganizarea Universităţii pe trei linii de
Cateferia „Liliacul” a Facultăţii de Chimie (2001), Cateferia „Geoclub” a Facultăţii de Geografie (2002), Cateferia Facultăţii de Drept
România actuală, învăţând din ceea ce au peste 25 de clădiri noi, s-au constituit sunt suficiente pentru ca o democraţie să toţi au dat credit unei comunităţi de inte- predare, a fost să argumentăm, şi la Cluj şi
făcut fondatorii lor şi succesorii lor. Campusul Economica, Campusul Sportu- şi funcţioneze, o vedem prea bine, în jur. lectuali, toţi au dat credit unui proiect! De- la Bucureşti şi in spaţiul internaţional, că (2002), Cafeteria „Economica” a Facultăţii de Stiinţe Economice (2002), Restaurantul studenţesc din Complexul „Haşdeu” – mo-
lui şi numeroase alte grupări de clădiri noi Ceea ce s-a realizat în perioada inter- sigur, timpul a fost scurt pentru a realiza această Universitate îşi asumă întreaga dernizare (2004).
• (vezi Anexa I). belică, rămâne, sub multe aspecte, un întregul proiect. S-a intrat imediat, după în istorie petrecută în spaţiul transilvan.
reper pozitiv. Trebuie spus, însă, cu toată 1932, în turbulenţele extremiste, iar la Cluj Asumarea aceasta nu este încheiată. Am
O altă întrebare se referă la dezvoltarea • răspunderea, că perioada nu este de ide- au fost grupuri extremiste foarte active. creat Muzeul Universităţii (2001), Parcul A doua problemă este înaintarea cerce- aproape trei sute de noi cadre didactice şi şi inovaţia sunt cele care legitimează până
Universităţii. Universitatea românească alizat. În 1938, o analiză engleză descrie Istoria a reţinut dificultăţile lui Ştefănescu- Memoriei Universitare (2006), am căutat tării ştiinţifice de la observaţii empirice continuăm să angajăm. Ceea ce a devenit la urmă universitarul.
din Cluj a debutat cu 1.828 de studenţi, Nici la fondare, nici acum – nu numai la situaţia din România ca fiind caracterizată Goangă cu studenţii extremiştii de atunci, să evocăm diferitele personalităţi din şi măsurători la formularea de ipoteze indispensabil pentru România este flexi-
iar în al doilea semestru al primului an Cluj, dar nici în alte universităţi europene de corupţie. Discuţia actuală despre co- chiar dacă aici nu s-a întâmplat ceea ce s-a trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, şi concepte. Ştim că nu este cunoaştere bilizarea structurilor şi încurajarea conti- •
s-a ajuns la 2.150. Între studenţi erau şi – nu a existat o concepţie nediscutabilă rupţie este, de fapt, veche. Îmi permit să întâmplat la Iaşi sau la Bucureşti, unde au am promovat simbolistica necesară. Este acolo unde baza factuală nu este sufici- nuă a oamenilor la crearea de opere şi la
români şi maghiari şi saşi şi evrei şi de privind organizarea lăuntrică a univer- citez mai exact ceea ce spunea Seaton fost chiar şi crime. Războiul a întrerupt un clar că trebuie să facem progrese; după entă. Pe de altă parte, cunoaşterea actu- profilarea de personalităţi. Valoarea nu În 1933 Iuliu Haţieganu publica, în revista
alte naţionalităţi. În anii care au urmat, sităţii. Organizarea iniţială a Universi- Watson despre comportamentul intelec- curs; ştim ceea ce a urmat. câteva tentative de istorie a Universităţii, ală începe mai curând cu întrebarea bine este legată de vârstă. România este mereu clujeană „Gând românesc”, un articol care
evoluţia a dus la acest maximum: în 1938 tăţii a mers de fapt pe modelul german tualilor din România. Daţi-mi voie să citez După 1989 s-a putut realiza un pas radical sperăm că istoricii să ne dea o istorie, mai formulată. Măsurarea este indispensabilă, prea săracă în realizări pentru că face prea merită şi astăzi citit, pentru actualitatea
Universitatea avea 3.094 de studenţi şi – modelul celor patru facultăţi, care era din cartea sa publicată în 1945: „Toate nou în recunoaşterea internaţională a ales că distinşii noştri colegi de la Szeged dar o cunoaştere redusă la măsurători puţin loc omului de valoare. Am introdus interogaţiei. Articolul se intitula Genera-
115 cadre didactice. internaţionalizat de mult – iar în cadrul trăsăturile menţionate, mizeria ţăranilor, Universităţii de la Cluj. Cred că acest fapt au publicat recent o istorie a Universităţii nu duce departe. Ipotezele îndrăzneţe şi şi trebuie să promovăm energic, în Uni- ţii vechi şi generaţii noi. În acest articol,
Cea mai mare dezvoltarea a Universităţii facultăţilor organizarea a fost pe institute, brutalitatea birocratică, educaţia falsă şi poate fi localizat mai precis în anul 1997, din perspectiva grupului care a plecat conceptele ce bat în adâncime sunt cele versitatea Babeş-Bolyai şi în jurul nostru, fostul rector al Universităţii clujene a
înainte de 1989 s-a atins in anul 1971, când catedrele fiind, de fapt, institute. Treptat, o clasă privilegiată căreia îi lipseşte orice când această universitate a fost socotită de la Cluj, în circumstanţele amintite. Să care dau rezultate. Am înfiinţat, în 2007, măsuri pentru a pune în relief operele şi delimitat generaţiile conştiinţei de sine la
Universitatea a avut 14.438 de studenţi, în acest model a fost modificat sensibil sub simţ al responsabilităţii sociale, ai căror între primele 20 de universităţi cele mai sperăm că in spaţiul european se va găsi Institutul de Cercetări Experimentale personalităţile proprii şi a sprijinii oamenii românii ardeleni. El vorbea de „generaţia
8 facultăţi şi 37 de specializări, pregătiţi impactul experienţelor americane. cei mai privilegiaţi membri au fost gata dinamice din Europa. Atunci a fost publi- înţelegerea necesară şi că într-o bună zi se Interdisciplinare, într-un efort de a de valoare, dincolo de orice considerent conştiinţei de sine ca om”, care era gene-
de 748 de cadre didactice. A urmat apoi După 1945, s-a mers pe structurarea în ca- să-şi trădeze de la o zi la alta principiile, cat, de către UNESCO şi alte autorităţi naţi- va scrie o istorie comună, a istoricilor de relansa cercetarea experimentală şi re- sau afinitate. raţia de la 1784, generaţia Şcolii ardelene,
declinul, încât decembrie 1989 a găsit tedre, care a fost practic modelul sovietic. în schimbul unei primiri la liderul suprem, onale, un raport cu descrierea Universităţii la Cluj şi a istoricilor de la Szeged. Pe de flecţia transdisciplinară. Acum este clar că A cincea problemă este revenirea la o de „generaţia conştiinţei naţionale”, care
această Universitate la nivelul de 5.940 de altă parte, trebuie restabilită Ordonanţa nu este de ajuns; cine vrea să fie om de educaţie adecvată. În ultimele decenii, era generaţia lui Bărnuţiu, de „generaţia
studenţi. Guvernului nr. 285 din decembrie 2000, ştiinţă, indiferent de domeniu, trebuie să formare de competenţe, fără îndoială ne- democrat-revoluţionară”, de „generaţia
În 1992 s-a ajuns la restabilirea situaţiei din care a fost primul act al statului român de propună concepte. De aceea – pe fondul cesară, a estompat complet dobândirea politico-culturală”, de „generaţia idealului
1971, iar din 1993 încoace are loc dezvolta- consacrare după 1989 a specificului trilin- reorientării spre priorităţile momentului: de achiziţii fundamentale, care este negli- naţional”, care era generaţia fondatorilor
rea cea mai mare şi mai cuprinzătoare din gual al acestei universităţi. viaţa, energiile alternative, mediul încon- jată. Lucrătorul se desparte de persoana Universităţii româneşti. Ne-am putea
istoria universităţii clujene: încât la sfâr- jurător, educaţia – este urgent să revenim autonomă. Profesionistul se rupe de per- întreba unde se plasează generaţiile ul-
şitul anului 2007-2008 au existat 52.037 • la elaborarea de concepte, teorii, interpre- soana cultivată. Instrucţia s-a îndepărtat terioare şi, până la urmă, unde ne plasăm
de studenţi, la care se adăugau 2.935 de tări, căci la nivelul acestora se dă, în fapt, de educaţie. Sesizăm, uşor, observând cei care suntem acum în Universitate? Eu
doctoranzi, deci un total de 54.971 de stu- Daţi-mi voie să consider prezentul şi, bătălia cunoaşterii. ceea ce se petrece în jurul nostru, cât de cred că sunt destule argumente pentru a
denţi. Ei sunt pregătiţi de 2.600 de cadre mai ales, viitorul care deja a început şi să A treia problemă este reactivarea tradi- grave sunt consecinţele slăbirii educaţiei: vorbi, în cazul celor de astăzi, de „genera-
didactice. Nu este nevoie de comentarii menţionez şase probleme cruciale, de ţiei multilingualităţii transilvane. A fost în fapt, nu sunt posibile nici performanţe ţia reintegrării europene”: este generaţia
ca să reţinem dezvoltarea care s-a produs, rezolvarea cărora atârnă performanţele mereu un avantaj al acestor ţinuturi vor- şi nici democraţie fără educaţie. Din păca- care, după 1989, trebuia să recupleze Ro-
indicatorii fiind concludenţi. instituţiei noastre. birea mai multor limbi. A fost un avantaj te, nicio lege şi nicio măsură a autorităţilor mânia la ceea ce se petrecea pe continent
Dezvoltarea de la Universitatea Babeş- Prima problemă este reorganizarea pro- al universităţii clujene revendicarea din din România de astăzi nu-şi asumă această şi în lume, în general. Am putea spune
Bolyai, în ultimii peste cincisprezece ani, gramelor pe noul principiu al abordărilor tradiţiile germane, franceze, italiene şi, situaţie. că, pe nesimţite, se încheie reintegrarea
a cuprins inovaţii, care contează pe plan ce transcend graniţele disciplinare. Cu- în epoci recente, americane. Europa este A şasea problemă este plasarea inovaţiei europeană şi devenim, pe măsură ce rit-
continental, recunoscute în analizele care noaşterea modernă a fost disciplinară, ea însăşi doar rămânând multilinguală. în orizontul preocupărilor universitare. mul istoriei se înteţeşte, „generaţia epocii
se fac. Prima inovaţie majoră care s-a făcut dar descoperirile recente s-au produs mai Absolvenţii noştri sunt mai apreciaţi şi Cei care sunt cadre didactice se lasă prea globalizării” – generaţie care trebuie să
aici a fost aceea a „comprehensivităţii”. ales la interferenţa disciplinelor. Pe de altă datorită competenţelor lingvistice. Iată mult furaţi de rutina implacabilă a vieţii. găsească soluţii la problemele şi „provo-
Aceasta a însemnat multe lucruri, inclusiv parte, depăşirea cunoaşterii fragmentare, doar câteva argumente care ne fac să re- Ţinta cercetării ştiinţifice pentru unii oa- cările” care vin dintr-un context nou şi o
aducerea teologiilor în Universitate, în spre abordări holiste, este la ordinea zilei afirmăm nevoia de a ne sprijini pe limbile meni este publicarea, în loc să fie impactul, societate mondială profund schimbată.
1993. Faptul a fost încercat şi înainte, dar în ştiinţe. O pregătire monodisciplinară nu engleză, germană, franceză, italiană şi pe mijlocit, fireşte, de publicare. Se cumpără Cu aceste gânduri intrăm în anul nouăzeci
s-a reuşit abia după 1993, când cele patru mai este suficientă pentru a garanta suc- alte limbi şi de a corecta tendinţa de mo- aparate de înaltă performanţă şi abia apoi şi unu. În aceste clipe nu putem să nu
teologii (Teologie Ortodoxă, Teologie cesul profesional. Pot fi invocate, desigur, nolingualism ce câştigă terenul. Avem, la se descoperă folosirea, în loc să fie invers. ne amintim maxima lui Einstein: „nu poţi
Greco-Catolică, Teologie Romano-Ca- şi alte raţiuni care fac necesară trecerea la Universitatea Babeş-Bolyai, una dintre cele Se mai crede că cercetarea ştiinţifică este atinge scopuri diferite făcând tot timpul
tolică şi Teologie Reformată), la care abordări transdisciplinare. Am angajat mai chibzuite şi mai performante politici scop în sine. Am căutat să curbăm astfel acelaşi lucru!”. Scopurile noastre sunt, în
s-a adăugat Institutul de Studii Iudaice rezolvarea acestei probleme autorizând lingvistice dintre universităţile europene de tendinţe aducând în discuţie orizontul vremuri noi, inevitabil noi. Vă chemăm la
„Dr. Moshe Carmilly”, şi-au luat locul în Cancelarul General să conceapă şi pro- şi ar trebui să o folosim fiecare. tehnologic al cercetării ştiinţifice, creând a înnoi acţiunile şi la a amplifica energiile
Universitate. A doua inovaţie majoră a fost pună Senatului, până în decembrie 2009, A patra problemă este sprijinirea omu- Institutul de Tehnologie, înfiinţăm în cu- pentru a le atinge în noul an.
cea din 1995, anume instalarea multicul- reorganizarea catedrelor şi facultăţilor lui de valoare. La această universitate, rând Institutul de Cercetări Chimice, şi Declar deschis anul academic 2009-2010
turalităţii pe baze plurilinguale, care a re- pe noul principiu; autorizăm Prorectorul în 1996, am desfiinţat criteriul vechimii lămurind scopurile cercetării, dar efortul la Universitatea Babeş-Bolyai!
prezentat o inovaţie în plan internaţional. cercetării să opereze reorganizarea cores- in accesul pe posturi didactice. Aici am trebuie continuat. Este de înţeles că opera
A treia mare inovaţie a fost cea a extensiu- punzătoare a cercetării ştiinţifice. angajat, doar în anul universitar încheiat, V
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009  anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 
Radu Vancu

R evista Verso a iniţiat, încă din primul


său număr, Lanţul poeţilor. Pagina
de poezie va avea, în fiecare număr,
un titular şi un invitat. Invitatul va fi la
rândul său titular şi va avea dreptul la
Drosophila mistică
Ce ratată afacere şi sticla asta cu gin,
ce ratată afacere toată noaptea asta.
Degeaba desface lumina franjuri elegiaci
Ce faci noaptea la Ebay?
un invitat (unul, nu mai mulţi). Opţiunea pe faţa de masă, trecând în zori prin rămăşiţele Wolfgang Klein am, mă hotărăsc să mă uit pe hartă. După ceva
timp chiar mi-am găsit ţara şi mă simt nespus
poetului e suverană. Singura regulă: transparente de Wembley.
de bucuros. E o ţară mică, dar frumoasă. Şi e a

W
nimeni nu poate fi invitat de două Beţia adevărată n-a venit.
olfgang Klein s-a născut în 1 iunie 1956 în Si- mea. Seara, la ştiri, se anunţă că ţara mea a de-
Alcoolul amar n-a făcut de data asta nimic pentru mine.
ori într-un an. Sperăm ca lanţul să se biu, România. În 1980 emigrează în Germania. clarat război ţării vecine. Criză peste tot. Toată
O musculiţă de oţet stă nemişcată de câteva minute
închidă cât mai târziu, iar „verigile” sale să lângă pahar, aşteptând-o probabil lumea este în alertă. De aceea, sun la Informaţii
Studii de turism la Worms (1982-1985) şi de jurnalism
fie de cea mai bună calitate. (I. M.) pe cea prinsă sub fundul paharului. şi cer numărul Ministrului. Telefonista nu mă
la ILS Hamburg (2003-2005). Din 2002 este redactor
Am băut toată noaptea ca să poată două drosophile crede că nu cunosc numărul generalului meu şi
să facă pe Tristan şi Isolda. şef al revistei Quartier Mayence. Face parte din colec- în consecinţă nu crede că eu sunt şeful statului:
Asta-i toată dragostea pe care mi-o mai poate procura tivul de redacţie al revistelor Satirezeitung Herbst din „...orice şef de stat îşi cunoaşte funcţionarii şi
Corina Gina Papouis alcoolul.
Frankfurt/Main, Sinn-Bar şi Palastrevolution. Din 2003 mai ales, le ştie numărul de telefon...”
Dar ca o drosophilă sexy aşteaptă şi Cami
ca cineva să-i elibereze drosophiloiul ei gras şi prost este cronicar la Kurzgeschichten.
Eu sun la mama şi o întreb dacă m-am bătut des
de sub pahar, ca să poată zbura împreună până Articole şi povestiri publicate în: Mainzer Rheinzei- în copilărie, mai ales cu vecinii. Ea îmi răspun-
Blind date   pentru prima oară aud ce spun
departe, în ţara
cu glas tare  tung, Allgemeine Zeitung, Storyparadies, Hermann- de că eu am încercat să mă bat des, dar şi mai
caut bărbat  musculiţelor de vin pocăite şi antialcoolice.
în cîteva limbi complet necu- städter Zeitung (Sibiu), Hermannstädter Heimatboten, des am mâncat bătaie de la tot cartierul. Şi era
cu palme aspre şi privire lungă  Cami ştie că la capătul paharelor
un cartier mare...
pînă-n orizont  noscute  cineva va ridica paharul Rockestuff, Spinne-magazin, Fritz Frankfurt, Express.
(o pîine scorţoasă din care se muşcă greu  totul are sens  şi beţivul ei va fi liber.
A publicat în limba română volumul ...şi ce dacă? Mă gândesc că criza mondială e destul de mare
acolo jos   E, totuşi, un bun început de zi.
dar încă fierbinte la mijloc)  (Editura Argument MP, 2001), şi în limba germană şi că ţara mea o duce şi aşa destul de greu. De
  lumea mă adoră 
volumele: Geschichten; oder was?! (Books On Demand Gmbh, 2000), Zum Bahnhof, bitte… (Edition-Fischer, aceea trimit un e-mail generalul meu şi-l rog
îl voi aştepta la întorsura vieţii  mă împart în porţii egale  să vină la mine acasă pentru ca să semnez De-
tuturor   2002), Kneipen und andere Geschichten (WHK Verlag Mainz, 2003), Stadtmenschen (WHK Verlag Mainz,
cu un fluture albastru în păr  claraţia de pace. Nevasta mă cheamă la masă.
îmbrăcată în rochie turquoise cu maci  chiar şi mie  2004), Quellen des Glücks (WHK Verlag Mainz, 2007). Sarmale! Ştie că nu-mi plac sarmalele, de aceea
cu un gest scurt al mîinii mă refuz  Honestly   În 2008 povestirea Plopp este inclusă în volumul colectiv Migraţiunea în Europa, editată cu prilejul împlinirii îmi face mereu. Simt cum iar mă enervează. Mă
unduind doar în adierea tandreţii 
pînă la inversarea rocadei de putere  arăţi bine  hotărăsc să încep totuşi un război. Prea târziu.
  a 400 de ani de atestare documentară a oraşului Mannheim.
mai sînt doar   cînd nu ştii că eşti iubit  Generalul a plecat deja. A doua zi, sună la uşă.
caut bărbat  Este membru fondator şi organizator al Festivalului de Jazz de la Sibiu, organizator al Festivalului de Jazz
cîteva bătăi de inimă  îţi atîrnă gîndurile în şuviţe rebele  Un om foarte gras, îmbrăcat într-o uniformă
fără tatuaje mari pe inimă 
  sub frunte  im Zelt Mainz şi a numeroase concerte de jazz, muzică pop, cabaret politic, prezentări de carte, poetry albastră plină cu decoraţii, mă salută. Nevasta
cu mers înalt şi  
îmi scutur viaţa de praf    slam, expoziţii. mea, care i-a deschis uşa, leşină când aude cum
zîmbet crud smuls din copilărie 

A ristocrația pentru toți


braţele îţi pornesc altfel din trup  mă salută: „...ce preşedinte? Cine-i preşedinte?”
  îmi spun încă odată că arăt bine 
mai îngereşte  Ea închide ochii. El îi deschide mari de tot: „Sar-
voi fi în picioarele goale  evit oglinda  E v a r ă , 2009 ş i a f a r ă e c a l d . C a l d d e t o t . P o a t e Câteva zile nu mai aud nimic despre ebay
şi fără să vrei  male! De când n-am mai mâncat sarmale!”
să-i pot simţi căldura   şi-mi chem un taxi de aceea m-am sculat noaptea şi am deschis PC- sau despre ministrul meu de externe şi nici
  oftatul ţi-e mult mai sincer  nu primesc vreo scrisoare. Totul e aşa cum a
pămîntului pe care calcă  ul. Am intrat pe Ebay ca să caut un ventilator I-am dat tot castronul. Nevasta e fericită – a
Undeva cîndva     ieftin. E criză, ce să-i faci, trebuie să mă uit la fost – totul normal. Nimic nu pare ca şi când
iar în mîna stîngă voi purta o orhidee  mâncat tot! „În sfârşit, un bărbat care mănâncă
nu te grăbi să mă  iubeşti acum  îmi place să te privesc tîrziu  bani. De aceea sunt cam des pe www.ebay.ro aş fi cumpărat un stat care, pe deasupra, mai e
pentru că vin de departe  tot fără să facă circ...” Circ ar trebui să fac eu
(cît poţi iubi în cîteva decenii)  cînd crezi că nu-ţi mai trece nimeni prin su- şi membru ONU. După cinci zile îmi deschid
  când o văd cum se uită la el. Ochii ei şi ochii lui
eu zic să aşteptăm veşnicia  flet  După vreo două ore m-am culcat la loc. Ven- PC-ul şi... am un şoc! O avalanşă de e-mailuri
caut bărbat  strălucesc. El e gras, ea e şi mai grasă. Pe ea o
cînd îţi ţii singurătatea aproape de piept  tilator ieftin n-am găsit, dar mi-am luat totuşi mi-a umplut căsuţa poştală. Sunt de la noii mei trimit la bucătărie să-i facă o cafea şi lui îi spun:
cu intenţii serioase de a schimba lumea,  ne vom petrece apusurile  
ca fotografia unei femei frumoase  ceva. Ieftin de tot, că-i criză şi trebuie să mă uit funcţionari, care-şi fac probleme. De la Ministe- „Poţi s-o ai dacă vrei, ţi-o fac cadou!”
care se pricepe la reparat idealuri zdrobite  unul în liniştea celuilalt 
  la bani. Asta e. Criză e peste tot. Ventilatoare, rul de Interne sunt cele mai multe. Secretarul îşi El nu înţelege.
şi la împerecheat iluzii  sub lespezi reci în ritm de 
adormi în fotoliu uşor cu luna sub tîmplă  la fel. Dar scumpe. Aşa că mi-am cumpărat o face griji mari deoarece nu ştie cine are puterea „Te fac preşedinte! ...dar cu condiţia s-o iei cu
L anţul poeţilor

după nuanţă/ an/ trend  iederă 


şi visul măsurînd cu precizie  ţară, cu un euro. Ce e drept: o ţară mică, dar... e în ţară: e pericol de revoluţie. Le este frică să nu tine...”, îi spun. Îmi trag inelul de pe deget şi
    totuşi o ţară. Una cu tot tacâmul: graniţe, arma- piardă puterea în ţară. Eu îi înţeleg, că-i greu
distanţa dintre două puncte fixe  i-l pun în palmă: „...aşa. Acuma ai o ţară şi o
pot fi recunoscută uşor  nu te grăbi să mă iubeşti aici  tă, populaţie; cum spuneam, cu tot tacâmul. Nu anul ăsta, criză peste tot. Ministrul Sportului
pe inimă   nevastă...”
am fost odată frumoasă  (cît poţi iubi cu 2 mîini şi-un trup)  vreau să dezvălui aici numele ţării, deoarece mă întreabă dacă e adevărat că am vândut toţi
plus/ minus o slăbiciune  El sare de pe scaun şi aleargă spre uşă fericit.
ochii mi-au rămas deschişi spre mare   eu zic să renunţăm la pielea asta încă netedă  nu vreau să provoc o criză internaţională. Căci jucătorii de fotbal din ţară echipei spaniole Real
  „Mulţumesc domn’ preşedinte! La aşa sarmale
buzele arcuite în speranţă  vom alerga goi printre stele  oricum, la ora actuală, o criză mondială ajunge. Madrid. Trimit e-mailul mai departe, în Spania, nu poţi spune nu...” Deschide uşa bucătăriei, îşi
două raze incandescente   zilnic  Zic eu. Aşa zice şi ministrul meu de externe, fără să-i răspund. Pur şi simplu nu ştiu dacă e
iar cuvintele au încă forme pline  vede noua prinţesă şi amândoi cad unul în bra-
căutînd haosul  te răsfrîngi în mine din întîmplare  care m-a sunat imediat după ce am primit fac- adevărat, dar ştiu că Florentino Perez, preşedin-
de înţeles  ţele celuilalt. Puţin mirat, mă uit la bagajul gata
  dar ochii mei tac  tura pe mail. tele clubului, cumpără tot ce poate prinde. La el
  făcut şi mă gândesc: oare de unde a ştiut nevas-
dar dacă timpul şi universul nu ne vor  precum oglinda din hol în buzunar se pare că nu e criză. La mine da,
 aştept oricît...  ta că va veni cineva care s-o ia şi s-o ducă într-o
  De fapt, eu nici n-am ştiut că există o ţară cu asta le spun celor de la Ministerul Culturii. Au nouă viaţă. Dar văzându-i faţa hotărâtă, ştiu că
  iubeşte-mă acum, în văzul soarelui 
numele ăsta şi încă nici nu am găsit-o pe hartă, întrebat dacă rămân la cele 25.000 de compu- nimic n-ar mai putea s-o reţină. Mă uit foarte
One for the ladies   aici, în lanul ăsta cu maci 
numai te rog  Red   dar o să mă uit mai bine când se face ziuă. Eu tere pe care le-au comandat din China înainte mirat la uşa care s-a închis în urma lor: cine, de
two for the show zic că e ieftin să cumperi o ţară întreagă cu un de vânzarea ţării. Le trimit un e-mail în care le
nu te grăbi gelozia e femeia în roşu  cine a scăpat? Eu de ea sau ea de mine?
la un pahar de vin  Jimmy Choo şi Dior  euro. O ţară cu tramvaie, cu trenuri, cu avioane, sugerez să cumpere mai bine de la nemţi, că e
subconştientul cîştigă pariul  cu blocuri şi cu munţi frumoşi. Mie îmi place calitatea mai bună... şi să cumpere Apple, că-i De atunci a trecut ceva timp şi n-am mai au-
Noi   prin vene îi curge lavă 
îi spun imediat cum mă cheamă şi unde stau  natura, nu degeaba am crescut la Sibiu; deci, sistemul mai bun. Acelaşi funcţionar întreabă a zit nimic de ei. Fosta mea ţară mai există. O
eşti un coloseum  are standard dublu, ochi mari 
îi ofer ultimul gînd, ultimul penny  am luat-o repede ca să nu vină altul şi să ridice doua zi dacă vreau să mă duc şi eu la Berlin să văd des la ştiri, dar îi merge tot mai greu sub
ecoul dintre sabia gladiatorului  şi scop unic 
preţul. E criză, ce să-i faci, trebuie să mă uit la semnez contractul. dictatura generalului gras şi risipa fostei mele
şi locul în viaţă   
şi sîngele-i  bani. neveste: acuma e criză şi acolo, trebuie să se
  ea trece strada 
adormit în arenă  Eu unul m-aş duce. Măcar mai scap de acasă, uite la bani...
pentru cîteva ore  printre omoplaţii tăi 
  Mă trezeşte nevastă-mea. Să vin, că cică se ră- de la nevastă-mea. Dar cum să-i spun că trebuie
cunosc plăcerea de a mă privi dintr-o parte  se opreşte între plămîni,  ceşte cafeaua. Ea încă nu ştie că are de-a face cu să plec? Mai ales... unde?! Şi cu cine? N-o să mă
sînt zîmbetul giocondei  E toamnă, 2009 şi e cald afară. Sub plapumă
rezemată-ntr-un cot de tot-ce-ştiu  cu ţigara aprinsă  un preşedinte. Fac pariu că nu ar vorbi atât de creadă. Şi-apoi, de unde am bani de avion, că-i
firida prin care  e frig. Poate de aceea m-am sculat noaptea şi
admirîndu-mi curajul, măreţia şi    urât cu un şef de stat. De aceea mă hotărăsc să criză peste tot. Ce să-i faci, trebuie să mă uit la
nu s-a strecurat nimeni  îţi taie răbdarea în două   am deschis PC-ul. Am intrat pe www.iubita.ro
mai ales  nu-i spun nimic (că am cumpărat o ţară cu un bani. Deci, mai bine îmi văd de treabă, că am
încă  o muşcă de buze  ca să-mi caut o nevastă nouă. Una care ştie să
confidenţa pe ringul de dans (muzica se aude euro), că după aceea începe să se dea mare şi să mult de lucru – totuşi, conduc un stat. Cei de gătească sarmale ...
  apoi îţi dă înapoi cuţitul
atît de clar!)  facă pe prinţesa. Până la urmă, te pomeneşti că la Ministerul Apărării mă întreabă ce să facă în
împreună  v
  mai vrea şi o garderobă nouă şi, cum am mai conflictul cu armata ţării vecine. Să înceapă răz-
facem zilnic  v spus, e criză, ce să-i faci, şi trebuie să mă uit la boiul sau mai bine să accepte condiţiile impuse
cuvintele se grupează în fraze complexe 
artă modernă bani. de aceştia. Deoarece nici măcar nu ştiu ce vecini
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009  anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 
Mircea Platon: Stimate domnule pro- York, am întâlnit genul de evrei care globale” şi al „drepturilor omului”. M.P.: Sună sinistru ce spuneţi. Nu
fesor Paul Gottfried, în recenta dum- au devenit neoconservatori. Erau cul- Chiar dacă naţionalismul nu mi se sunteţi prea pesimist? Nu credeţi
neavoastră carte de memorii (Encoun- tural diferiţi de evreii din lumea mea. pare o forţă universal benevolentă, că moderaţia este o virtute conser-
ters: My Life with Nixon, Marcuse, Din experienţa ulterioară, pot spune poate fi comparat cu un medicament vatoare? Vă întreb asta pentru că
and Other Friends and Teachers, ISI că neoconservatorii sunt mult mai cu efecte secundare. În ciuda acestor neoconservatorii susţin că moderaţia
Press, 2009) menţionaţi la un moment tipici pentru lumea evreiască america- posibile efecte, medicamentul oferă e cea care îi face gata să susţină un
dat că, în ultimii ani, aţi fost mai pu- nă decât acei evrei veterani ai armatei protecţie împotriva bolii mortale a preşedinte „centrist”. „Deschiderea”
blicat, citit, intervievat şi recenzat în austro-ungare care alcătuiau cercul de dezintegrării culturale şi sociale şi îm- liberală face casă bună cu „moderaţia”
Estul Europei, în Polonia, Croaţia, Ru- prieteni ai tatălui meu. Oamenii pe potriva tiraniei elitelor manageriale, a conservatoare, s-ar părea, şi reprezin-
sia sau, acum, iată, în România, decât care i-am cunoscut în copilqrie aveau ingineriei sociale care deja răvăşeşte tă cheia succesului pe scena politică şi
în SUA. De ce? Ce anume vă face atât ca filosofie de viaţă „trăieşte şi lasă să Occidentul. intelectuală de astăzi.
de popular în Estul Europei? trăiască”, spre deosebire de evreii de
stânga şi neoconservatori cu care am M.P.: Sunteţi foarte critic la adresa P.G.: Moderaţia, or ceea ce filoso-
Paul Gottfried: Deşi nu se avut de a face mai târziu, ca adult. elitelor neoconservatoare şi păreţi să re- fii clasici numeau sophrosune, este o
poate spune că aş fi cel mai citit gân- Aceştia din urmă sunt atât de înspăi- gretaţi dispariţia acelei mişcări conserva- virtute, dar o virtute care nu constă
ditor american în Estul Europei, este mântaţi de antisemitism încât nu pot toare mai vechi, pe care Sam Francis sau în a te situa la mijloc în orice situaţie.
uimitor cât de bine sunt primite cărţile lăsa nicio societate ne-evreiască aşa Pat Buchanan au încercat să o reînvie în Ar fi fost virtuos din partea cuiva să

   
mele recente de către est-europeni, cum este ea, de frică să nu cumva să anii ’90 sub flamura „Americii profunde”. accepte tirania unui Hitler sau a unui
pre deosebire de neoconservatori, paleoconservatorii nu au nicio problemă în a se diferenţia prin comparaţie cu americanii şi cu apară un alt Hitler. Sunteţi cumva un anti-elitist? Stalin dar să încerce să-i convingă
de oricine altcineva. Ei sunt reprezentanţii neintegrabili ai dreptei americane, mândri de ad- vest-europenii. Lucrul se datorează, pe cei doi tirani să-şi ucidă mai lent
versitatea faţă de monolitul liberalo-neoconservator. Deşi manifestă respect faţă de „vechea cred eu, faptului că est-europenii, M.P.: În legătură cu această ultimă P.G.: Nu am crezut niciodată că „duşmanii”? Constă poziţia moderată
dreaptă” postbelică şi au descoperit rădăcini în democraţia jeffersoniană, agrarianismul sudist trăind în orbita sovietică, au fost mai observaţie, neoconservatorii par să prefere o societate de egali este posibilă, cu conservatoare americană în a susţine
şi în mişcarea anti-New Deal de dinainte de război, Sara Diamond (n.r. – avocat şi sociolog american) are dreptate consi- puţin expuşi la modernitatea târzie re- „patriotismul civic” naţionalismului. E siguranţă nu în lumea modernă. Ce căsătoriile cuplurilor de acelaşi sex
derându-i pe paleoconservatori drept o facţiune de dată recentă (...). Aceştia au fost puternic marcaţi de către disciplinele prezentată de presa vestică şi de crea- „patriotismul civic” o alternativă validă avem în SUA, însă, e domnia unor dar în a respinge căsătoriile de grup
moderniste, în pofida apropierii de învăţătura clasică, preferând să citeze sociobiologi sau teoreticieni ai politicii precum torii occidentali de discurs politic. De a naţionalismului? E „patriotismul civic” grupuri de interese, iar neoconserva- care tocmai sunt legalizate în Olan-
Machiavelli, Thomas Hobbes, Antonio Gramsci şi James Burnham sau pe scolaştii catolici atât de agreaţi de către dreapta aceea, est-europenii nu găsesc nimic conservator? torii par să fie cel mai puternic grup da? Poate că poziţia moderată ar fi
postbelică (...). Paleoconservatorii consideră anticomunismul, în egală măsură cu antifascismul, drept un vehicul pentru chestionabil în scrierile mele critice, din sectorul mediatic al elitei noastre să permitem şi căsătoriile de grup în
un stat birocratic egalitarist. Spre deosebire de fasciştii cu care sunt comparaţi de către adversari, paleoconservatorii ba chiar sunt de acord cu rezervele P.G.: Patriotismul civic nu are nimic conducătoare. Războiul dintre neo- câţiva ani, dar să tragem linia la căsă-
ridiculizează „statul providenţă”; în spatele acestei atitudini se află dispreţul faţă de stat nu ca forţă energizantă, dar ca mele privitoare la un anumit număr în comun nici cu conservatorismul, conservatori şi asociaţii lor stângişti, toriile cu animale. Sunt sigur că neo-
instrument nivelator şi omogenizant”. de idei fixe occidentale. Printre lucru- nici cu identitatea naţională. Este o predominant evrei, constă mai ales în conservatorilor nici nu le-ar păsa de
rile pe care le critic se numără teoria identitate construită birocratic, a cărei efecte de sunet. În esenţă, cele două toate aceste lucruri, atât timp cât toată
(Fragment tradus de Dragoş Moldoveanu din cartea „Mişcarea conservatoare”, de Paul Gottfried, în curs de apariţie la editura Logos din funcţie e să unifice o populaţie hete- facţiuni nu diferă prin nimic, iar ne-
conform căreia America are misiunea transformarea ar păstra o aparenţă de
Bucureşti. Lansarea va avea loc în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, în noiembrie 2009).
de a converti întreaga rasă umană la rogenă pe bază de drepturi abstracte oconservatorii le fac stângiştilor un legalitate şi nu ar incomoda interven-
ultima versiune de democraţie, fo- sau să ţină în lesă o naţiune, precum enorm serviciu împiedicând adevă- ţia militară în Orientul Mijlociu. Şi nu
Germania, pe care alte ţări doresc să rata dreaptă să facă vreun progres.

Despre imperiul politic global neoconservator,


losirea conceptelor de „diversitate”, sunt sigur că termenul „moderaţie”
“antirasism” şi „antifascism” pentru o dezbare de sentimente naţionaliste. Uitaţi-vă cum neoconservatorii David mai are vreo semnificaţie, având în
a înăbuşi vocile critice, sau războiul Nu cred că naţionalismul e neapărat Brook sau David Frum au putut flirta vedere cât de mult au alunecat spre

declinul Europei şi cel mai mare pericol pentru


purtat de stat împotriva concepţiilor o ideologie conservatoare. În trecut, cu Obama fără să fi trebuit să renunţe stânga, din punct de vedere cultural
tradiţionale asupra rolului bărbatului naţionalismul a fost combinat cu im- la afilierea lor neoconservatoare. Ase- şi social, Statele Unite şi cea mai mare
şi al femeii şi împotriva familiei „bur- perialismul iacobin sau cu revoluţiile menea figuri reprezintă o opoziţie de parte a Occidentului. Care e preşe-
gheze” tradiţionale. Spre deosebire de marxiste din Lumea a Treia. Printre operetă. Sam Francis avea dreptate dintele centrist pe care îl au în vedere

România de azi şi de mâine progresiştii din România şi din alte ţări


ale Estului Europei, nu cred că Europa
efectele negative ale naţionalismului
se numără agitaţia ambelor tabere
să se refere la neoconservatori ca la
„opoziţia cu mănuşi” a Stângii. Se
neoconservatorii, unul care e fericit să
inunde SUA cu imigranţi needucaţi
Occidentală trebuie să servească drept care a dus la izbucnirea Primului Răz- pare că nu mai sunt nici măcar asta. din Lumea a Treia, unul care susţine
(un interviu cu profesorul Paul Gottfried realizat de către Mircea Platon)
model „democratic” pentru fostele ţări boi Mondial şi la distrugerea acelui Dar neoconservatorii au propria lor adoptarea de legi împotriva „incitării
satelite ale Uniunii Sovietice. După imperiu pre-naţional, fundamental identitate revoluţionară şi, spre deo- la ură” (hate speech), pentru a pune
În SUA, „neoconservatorii”, veniţi mişcări de pe eşichierul politic ameri- Beneficiar al unei burse Guggenheim,
părerea mea, Europa Occidentală este conservator, care a fost Imperiul sebire de politicienii republicani pe pumnul în gură celor care se opun că-
dinspre stânga eşichierului politic, au can ne arată că această atitudine este profesorul Gottfried a publicat zece
o regiune în plin picaj, caracterizată Habsburgic. Cu siguranţă că mişcările care-i alimentează cu sloganuri, sunt sătoriei între cuplurile de acelaşi sex
reuşit să confişte Partidul Republican sortită eşecului. Pentru a lămuri câte- cărţi şi sute de articole, în reviste de
prin declin demografic, prin înlocuirea naţionaliste au avut un impact negativ foarte serioşi în cel puţin o privinţă. şi avorturilor în ultimul trimestru?
în anii ’80, suprimând vocea conser- va dintre aceste chestiuni, am realizat specialitate şi în presa din SUA şi din
a ceea ce erau altădată naţiunile creşti- asupra politicii europene a secolului al Urmăresc contruirea unui imperiu Pentru neoconservatori, toţi politicie-
vatorilor tradiţionali, a aşa-numiţilor interviul de mai jos cu Paul Gottfried. Europa. Printre cărţile sale se numără:
ne cu imigranţi musulmani din Lumea XX-lea, dar e greu de crezut că ar avea politic american global, controlat de nii sunt „moderaţi” şi „centrişti” atâta
„paleoconservatori”, printre ai căror Profesorul Gottfried este cea mai im- Conservative Millenarians: The Romantic
a Treia şi printr-un asalt continuu al acelaşi efect asupra politicii europene „consilieri” neoconservatori. vreme cât îi lasă pe neoconservatori să
lideri se numără şi Paul Gottfried. portantă personalitate academică a Experience in Bavaria, Fordham Univer-
statului şi al birocraţiei UE împotriva de astăzi. În acest moment, rivalităţile conducă politica externă a Americii.
Succesul neoconservator s-a bazat pe conservatorismului tradiţional şi cel sity Press, 1979; The Search for Historical
identităţii naţionale. Nu înţeleg de reziduale naţionaliste sunt mult mai
o combinaţie dintre apologia consu- mai cunoscut cunoscut critic american Meaning: Hegel and the Postwar American
ce România ar trebui să ia Olanda, puţin importante decât ameninţarea
mismului şi a capitalismului financiar al neoconservatorismului, multicultu- Right, Northern Illinois Univ Press,
Franţa, Belgia, Spania ori (Doamne la adresa supravieţuirii naţionale şi a
şi o politică externă agresivă. Dar, ralismului şi elitelor manageriale ale 1986; The Conservative Movement, Tway-
fereşte!) Germania, ca modele soci- identităţii naţionale pe care o reprezin-
pe fondul crizei economice, politicile statului. ne Pub, 1992; Carl Schmitt: Politics and
ale pentru societatea românească. Şi tă asemenea post- şi anti-naţionalişti
neoconservatoare, mai ales cele legate Profesorul Paul Gottfried (n. 1941) Theory, Greenwood Press 1990; After
bănuiesc că est-europenii se întreabă precum neoconservatorii şi marxiştii
de capitalismul financiar, de politica este Raffensperger Professor of Hu- Liberalism: Mass Democracy in the Mana-
acelaşi lucru. culturali de astăzi. În Europa Centrală
externă agresivă şi de dispariţia in- manities la  Elizabethtown College, gerial State, Princeton University Press,
şi de Est de astăzi, naţionalismul poa-
dustriei americane, au început să fie Pennsylvania şi „adjunct scholar” la 2001; Multiculturalism and the Politics of
M.P.: În ce măsură e influenţată te neutraliza două dintre problemele
chestionate de tot mai mulţi ameri- Ludwig Von Mises Institute. Descen- Guilt: Towards a Secular Theocracy, Uni-
această legătură dintre dumneavoastră şi de care fostele naţiuni captive ale
cani, care vor o reîntoarcere la disci- dent al unei familii evreieşti de cul- versity of Missouri Press, 2002; The
est-europeni de faptul că proveniţi dintr-o blocului sovietic au mai mare temei să
plină fiscală şi la protecţionism econo- tură germană din Budapesta, educat Strange Death of Marxism: The European
familie de evrei austrieci şi că aţi crescut, se teamă decât de recrudescenţa drep-
mic, precum şi retragere militară din la Yale şi la Yeshiva University, Paul Left in the New Millennium, University
în SUA, în anii ’50, într-o numeroasă tei naţionaliste. E vorba de influenţa
Orientul Mijlociu. În aceste condiţii, Gottfried este un reputat istoric al of Missouri Press, 2005; Conservatism
comunitate evreiască/ungurească central- crescândă a stângii post-marxiste şi a
America profundă grass roots cunoaşte mişcării conservatoare, bucurându-se in America: Making Sense of the American
europeană? marxiştilor culturali şi de constituirea
un reviriment politic. În România, aşa de-a lungul vieţii de prietenia unor Right, Palgrave-Macmillan, 2007. Edi-
unor reţele neoconservatoare în socie-
cum a demonstrat reacţia lor la apari- personalităţi precum Thomas Molnar, ţia germană a cărţii despre Multicultu-
P.G.: Da, am crescut în ceea ce ar tăţile voastre. Dintre cele două perico-
ţia cărţii „A treia forţă: România pro- Will Herberg, Paul Piccone, Erik M. ralism a fost considerată de Frankfurter
putea fi considerat o mică Europă le, cel de al doilea este cel mai perfid,
fundă”, elitele politice şi intelectuale von Kuehnelt-Leddihn, John Lukacs, Allgemeine Zeitung drept una dintre cele
Centrală din America. Am avut pu- deoarece îşi ascunde adevăratele
se află încă sub mirajul globalismului, Robert Nisbet, Russell Kirk, Sam Fran- mai importante cărţi ale anului 2005.
ţine contacte cu alte comunităţi până intenţii în spatele unui limbaj pseudo-
consumismului şi dezinteresului faţă cis, Murray Rothbard, Christopher
târziu, în adolescenţă. Apoi, în New conservator al „revoluţiei democratice
de „România profundă”. Dar actualele Lasch, Peter Stanlis şi Mel Bradford.
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 10 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 11
M.P.: Dar politica externă pare a fi cea M.P.:
Aşadar, ce alianţe l-aţi sfătui „naţionalist retrograd” sau „ultranaţi- variată de opţiuni politice şi, deci, nici un radical. E radicalismul conştiinţei alităţii. La şcoală, copiii de muncitori
mai mare realizare a neoconservatorilor. pe un tânăr conservator român să onalist”; libertate de alegere. care dă mărturie pentru o realitate mai studiau încă romanele lui Walter
Aţi amintit, la o recentă conferinţă, că facă? 3) pentru că îndrăzneşte să critice de- ireductibilă ideologic. E radicalismul Scott, piesele lui Shakespeare sau

Paul Gottfried şi
Reagan nu şi-a ţinut promisiunea de a fectele democraţiei, adică îndrăzneşte identităţii. De aceea au cărţile sale istoria Greciei antice, căpătând astfel
dezmembra „statul dădacă”. Şi un neocon- P.G.: Sfatul meu către tinerii con- să fie un democrat autocritic, conser- priză în Europa de Est. Confruntaţi cu o conştiinţă istorică şi nişte instru-
servator v-a replicat, autosatisfăcut: „Da, servatorii români ar fi să se ferească vatorului este etichetat drept „teocrat” o formă brutală şi violentă ideologic mente intelectuale care le permiteau
dar a învins comunismul. Şi asta e mai
mult decât de ajuns pentru o preşedinţie.”
de neoconservatori cu orice preţ, mai
ales dacă li se oferă avantaje materia-
sau „fascist”;
4) pentru că iubirea sa pentru semeni
conservatorismul de „modernizare”, est-europenii au
înţeles mai repede decât occidentalii
să articuleze realitatea după alte linii
de forţă decât cele ale „reclamelor”
Est-Europenii îi sunt recunoscători lui
Reagan pentru a fi „învins comunismul”.
le. Altminteri vor trebui să plătească
preţul pe care l-au plătit toţi „tovară-
nu este bolnavă de romantism, discur-
sul conservatorului e şantajat ca fiind
„discriminatoriu”, „rasist” şi „homo-
ca identitate potenţialul radical al normalităţii.
În Europa de Est, normalitatea nu a
fost, ca în Vest, o marfă. Nu a avut
şi „trendurilor” de astăzi. În această
lume, cu diferite categoriii sociale, în
care rădăcinile rurale ale unora încă
Nu l-au ajutat neoconservatorii să obţină şii de drum” care s-au apropiat prea
această victorie? mult de sovietici şi de agenţii sovietici fob”. Mircea PLATON strălucirea de crom a „bucătăriilor mi- erau recognoscibile, în care muncito-
de influenţă. De vreme ce „boşii” Toate aceste calităţi ale conservato- nune” din reclamele Americii anilor rii încă nu fuseseră metamorfozaţi în
P.G.: Sunt de acord că Reagan a neoconservatori au încercat deja să rului sunt în contradicţie cu cele 3 Într-o scenă din excelentul film Trans- ’50, şi nici gust metalic de supă Cam- „burghezie” şi în care „burghezia”
contribuit la grăbirea prăbuşirii Impe- mă distrugă, asigurându-se că ulti- caracteristici cantitative ale neocon- siberian, un rus, după ce explică unor pbell din „era spaţială”. Normalitatea, încă nu fusese redusă la statutul de
riului Sovietic, dar îmi e neclar în ce mele mele cărţi nu vor fi recenzate în servatorului. Neoconservatorul este turişti americani ce este acela „Gulag” în Europa de Est, nu a fost un slogan proletariat corporat, a deprins Gott-
măsură au contribuit neoconservatorii presa aflată sub controlul lor, pot să adeptul: şi câte milioane de oameni au murit şi publicitar, ci o formă de rezistenţă. fried sensul complexităţii sociale şi al
la obţinerea acestui rezultat. Linia re- vorbesc, la vârsta la care mă aflu, cu a) culturii de masă (muzeificarea cul- sunt îngropaţi în pământul îngheţat Într-un regim comunist, care siluia nuanţelor care o exprimă.
lativ dură în relaţiile cu sovieticii a fost absolută onestitate. Neoconservatorii turii); al Siberiei, spune că diferenţa dintre mereu realitatea, prin regulamente, Refuzând să cumpere acţiuni în
linia tradiţională a Partidului Repu- sunt la fel de intoleranţi şi de ostili b) societăţii de masă (distruge- America şi Rusia este următoarea: formule de adresare, legi şi statistici minciuna globală, în producţia de
blican înainte ca republicanul Nixon tradiţiilor naţionale ale est-europeni- rea satului şi atomizarea omului în „Dacă vrei să afli adevărul despre crude şi absurde, a purta pălărie în „valori” deteritorializate, refuzând să
şi democratul Carter să încerce să o lor ca şi precedenţii stăpâni – sovietici rupe cu trecutul. Totalitarismele sunt (Paleo)conservatorul nu este un ide- metropole hiperpopulate); America, iei o carte; dacă vrei să afli loc de bască, a te adresa cu „domnu- intre într-unul din numeroasele „sin-
înlocuiască cu „relaxarea”. Este foarte – ai României. Conservatorii români încercări de a „reconstrui”, „redefini”, olog; el nu gândeşte realitatea izolată c) democraţiei de masă (democraţia adevărul despre Rusia, iei o lopată”. le” în loc de obligatoriul „tovarăşe”, dicate” ideologice, Gottfried a trebuit
probabil ca, chiar dacă neoconii nu s- ar trebui să facă tot ce le stă în putinţă „reforma” şi „reeduca” complemen- în imanent. El nu cunoaşte teama de globală, tehnoglobalismul). Din păcate, astăzi, şi cartea despre sau a săruta mâna unei doamne, erau în permanenţă să-şi ţină deschisă pro-
ar fi ivit (ce ipoteză fericită!), Reagan pentru a neutraliza această periculoa- taritatea timpului. Numai moştenirea a gândi şi de a trăi pe cont propriu, O altă diferenţă calitativă dintre pro- America trebuie să fie asemănătoare, acte de subversiune esopică. Inhibat pria „prăvălie”. Leasingului ideologic
să fi continuat politica anti-sovietică să influenţă străină. oferă libertate de alegere omului. neasistat de ideologii. Ideologia – re- gresistul neoconservator şi adevăratul dacă nu unei lopeţi, atunci unui bistu- la nivel discursiv, conservatorismul i-a preferat proprietatea termenilor.
pe care a susţinut-o încă dinainte de Când ne referim la „moştenirea drep- ligie imanentistă – distruge libertatea conservator este că primul detestă riu. Şi asta pentru că establishment-ul a devenit în Europa de Est nu o ide- Şi tocmai această proprietate a terme-

Moştenirea
a ajunge preşedinte. Ceea ce au adus tei”, înţelegem prin aceasta timpul în şi adevărul. Omul care se supune ide- autoritatea, dar iubeşte puterea. Neo- S.U.A. a trimis peste hotare producţia ologie, ci perpetuarea unei identităţi. nilor i-a îngăduit lui Gottfried să se
nou neoconservatorii în echipa de complementaritatea lui; moştenirea ologiei este conformist şi consumist; conservatorul, asemenea confratelui de bunuri, dar şi-a păstrat monopolul O atitudine, nu o ideologie. Este exact întâlnească, pe teren ferm, cu alte spi-
politică externă a lui Reagan a fost presupune simultan „a primi” şi „a el consumă orice: cultura, politică, său socialist, e omniprezent în media asupra producţiei de propagandă. ceea ce redescopăr citind evocările rite, ireductibile la statutul de tovarăşi

dreptei
transformarea politicii administraţiei transmite” în mod gratuit un set de alcool. Însă nu deprinde nimic. şi în structurile „statului-dădacă”. Me- Americanii consumă mărfuri made in lui Paul Gottfried: o atitudine, de- de drum comunişti sau de mercenari
americane de la o poziţie anti-sovieti- valori imutabile. „Moştenirea drep- Neoconservatorii văd tehnoglobalis- dia, după cum constată şi sociologul China şi minciuni made în S.U.A. Unul cenţa intrinsecă a unui om care nu e „anticomunişti”. Printre prietenii lui
că la una de îmbrăţişare a revoluţiei tei” se referă la transmiterea valorilor mul – ideologia prezentă – drept o ne- Jean Sevillia, a devenit prima putere dintre cei mai buni autori de disecţii „conservator” decât pentru că lumea Gottfried evocaţi în această carte se
democratice globale. Neoconservato- Ilie CATRINOIU imutabile prin timp până la sfârşitul cesitate a Istoriei. Această viziune de- într-un stat. Media manipulează şi ale „irealităţii imediate” care trece în care trăieşte a ales să abandoneze numără: Thomas Molnar, Will Her-
rii au fost în întregime responsabili timpului. Aşadar, între neoconser- formată asupra Istoriei aduce cu sine dictează atitudinea pe care trebuie să drept realitate în America corporatist- „liberalismul burghez” de altădată de- berg, Paul Piccone, Erik Maria Ritter
pentru eforturile Departamentului Imediat după prăbuşirea Uniunii vator şi conservator avem în primul un soi de fatalism întrucât îi este ridi- o pună în practică atât masa, cât şi po- neoconservatoare de astăzi este Paul venind o societate în care acumulările von Kuehnelt-Leddihn, John Lukacs,
de Stat de a scăpa de Pinochet şi de Sovietice, atât în România, cât şi în rând o diferenţă de limbaj. cată Istoriei un cult sacru. Un aseme- liticianul globalist. Lipsa de autoritate Gottfried, a cărui ultimă carte este un cantitative duc la extincţii calitative. Robert Nisbet, Russell Kirk, Sam
Marcos. Tot neoconservatorii au făcut întreaga lume, numeroşi analişti, po- În loc să vorbească despre cetăţeni nea om nu poate fi liber. În tehnoglo- spirituală a progresistului neoconser- volum de evocări, Encounters: My Life În primul capitol al evocărilor sale, Francis, Murray Rothbard, Christo-
ceva zgomote, după 1989, mai ales litologi, istorici şi sociologi s-au lansat români, englezi, americani sau fran- balism – o teologie pentru sceleraţi –, vator, precum şi foamea lui de putere, with Nixon, Marcuse, and Other Friends Paul Gottfried vorbeşte de tatăl său, pher Lasch, Eugene Genovese, Peter
prin Heritage Foundation, pentru a în afirmaţii curajoase despre „decesul cezi, neoconservatorul vorbeşte des- stânga şi dreapta se dizolvă în numele l-au transformat într-un fugar carie- and Teachers (Wilmington, ISI Books, Andrew Gottfried, şi de influenţa Stanlis, Mel Bradford, Pat Buchanan,
combate reunificarea Germaniei. Dar comunismului”, „moartea ideologi- pre „cetăţeni ai lumii”. El numeşte centrului. Această convergenţă, criti- rist pe meridianele planetei. Religia 2009). uriaşă pe care a avut-o asupra sa acest Richard Nixon.
aici au avut mai puţin succes. ei”, „moartea totalitarismului”. Până această „reconstrucţie” de paradigmă cată de către Paul Gottfried, Vladimir lui este ideologia, spre deosebire de Citind paginile pline de umor subtil, patriarh central-european, combinând Alianţele lui Gottfried cu tradiţiona-
de curând, asemenea afirmaţii probau „progres”. Un Edmund Burke, Russell Bukovski şi Jean Sevillia, determină conservator, care este mai mult decât de francheţe şi de penetrante analize „prezenţa de spirit” cu „şarmul eu- lişti central-europeni precum catolicii
M.P.: Dar neoconservatorii susţin profesionalismul celui care le rostea. Kirk sau Mihai Eminescu sunt „depă- crearea Turnului Babel. Noul socia- religios; este ortodox, catolic sau pro- ale acestei cărţi, înţelegi că Paul Gott- ropean”, cu auctoritas şi cu un simţ Molnar sau Kuehnelt-Leddihn, prie-
că oricine nu susţine „agenda demo- Ce putem spune astăzi, după 20 de şiţi” pentru că tradiţia conservatoare lism descris de Dostoievski în „Fraţii testant, după tradiţie şi moştenire. fried nu e unul din acei intelectuali al fidelităţii faţă de valorile naţionale tenia şi lunga colaborare cu marxişti
cratică globală/drepturile omului” e ani de la implozia Imperiului Sovietic, spulberă iluziile romantice legate de Karamazov” şi comentat cu fineţe de Progresistul neoconservator pune „jefuiţi de realitate”. Nu e nici un sau de grup care nu excludea respin- precum Piccone sau Genovese, cu
un „fascist” şi deci un inamic al Israe- despre marasmul acestor afirmaţii, cu „progres”. Omul nu poate progresa Henri de Lubac este tehnoglobalismul şi el umărul în sprijinul globalizării dezamăgit, nici un convertit. Nu e un gerea înregimentării. Astfel, aflăm că, reprezentanţi ai stângii populiste pre-
lului. Cum reuşiţi să fiţi şi conservator atât mai mult cu cât erau lansate de decât din punct de vedere moral pe de astăzi. Tehnologismul şi globa- terorii. O ştim de la Orwell: puterea born again ideologic: nu a trecut de la pentru că refuza să devină membru cum Lasch, cu libertarianul Rothbard,
şi un susţinător al Israelului? către oameni consideraţi „de dreap- baze creştine. Nu există progres po- lismul se completează reciproc aşa se manifestă prin teroare. Fără auto- stalinism sau troţkism la neoconser- al Partidului Comunist American, cu diferitele nuanţe conservator-popu-
ta”? Scopul lor a fost cel de a manipula litic al omului. Ceea ce se înfăţişează cum „Fraţii Karamazov” completează ritate, graniţa dintre societatea civilă vatorism. Ca istoric, Paul Gottfried Andrew Gottfried, venit în America liste reprezentate de Mel Bradford sau
P.G.: Este foarte posibil să ai simpa- şi de a crea o dreaptă „îmbătată” de omului drept „progres” politic nu este „Demonii” tehnocraţi şi transumanişti şi putere dispare. Fără stat naţional vrea să înţeleagă realitatea, nu să o în 1934, a trebuit să schimbe multe Sam Francis, ne indică un om pentru
tie pentru statul israelian, prins între iluzia unei omeniri eliberate de Rău? altceva decât un „progres” al Diavo- din opera dostoievskiană. Socialiştii şi şi fără intelectuali independenţi care schimbe. Şi asta îl face, în ochii par- locuri de muncă, deoarece, ca blănar, care ideea de centru nu se confundă cu
inamici musulmani, fără să îmbrăţişezi Este neoconservatorul convins că vii- lului în Istorie. Omul de calitate, adică neoconservatorii sunt revoluţionari să subordoneze puterea autorităţii tizanilor „distrugerii creatoare” şi ai trebuia să facă parte din sindicat, doar cea de oportunism ideologic. Centrul
ideologia neoconservatoare. În ultima torul este sortit zărilor luminoase şi că omul cu o trăire conservatoare a tim- pe planul ideilor şi al mentalităţilor. profesionale, nu poate exista o gamă iacobinismului democratic global, comuniştii având dreptul de a intra lui Gottfried nu este tranzacţional. Nu
mea carte, Encounters, arăt cum mulţi nimic rău nu se zăreşte la orizont? pului, observă cât demonism ascunde Din acest motiv ei activează în media, în sindicat. Ca să scape de aceste con- se mişcă odată cu eşichierul politic. Ci
dintre cunoscuţii mei au simpatie pen- O sursă a utopiei şi a barbariei constă formula de „cetăţean al lumii”, pentru mijlocul prin care sunt manipulate strângeri, Andrew Gottfried s-a anga- e un centru care „ţine”. În multe pri-
tru Israel, dar, asemenea renumitului în transformarea culturii în muzeu, că el trăieşte în lume, dar nu aparţine atitudinile oamenilor. Conservato- jat într-o fabrică, a strâns bani şi şi-a vinţe, Gottfried e un precursor a ceea
profesor de relaţii internaţionale Ja- în aneantizarea valorilor (naţionale), lumii, nu i se supune necondiţionat. rismul şi revoluţia fiind antinomice, deschis propriul magazin de blănuri. ce deja se întrezăreşte a fi o alianţă
mes Kurth care e în mod categoric un în mumificarea lor. Pentru neocon- Cu cât omul ridică un templu sacru activismul neoconservator în favoarea Dar Paul Gottfried nu a fost influenţat între dreapta şi stânga tradiţionaliste,
prieten al Israelului, găsesc respingă- servator, cultura e muzeu, adică este Istoriei, cu atât mai mult Diavolul stă- uniunilor civile homosexuale este un doar de tatăl său, ci şi de lumea tatălui între dreapta şi stânga interesate de o
toare propaganda neoconservatoare. consumabilă, nu e tradiţie pentru a pâneşte relaţiile interumane raţionali- act revoluţionar. Moştenirea dreptei său. Pentru că Gottfried nu a crescut politică la scară umană, care înţeleg,
Deşi cred că Tratatul de la Versailles a se învăţa şi transmite. Iată de ce, în zându-le. Nu înseamnă că Istoria este nu cunoaşte astfel de atacuri la adresa într-o familie mononucleară sau de în cuvintele lui Adam K. Webb, că mi-
fost răzbunător şi imprudent şi că era vocabularul său, se regăsesc termeni demonică sau că nu are niciun sens naturii umane. Termenul de „neocon- imigranţi izolaţi cultural de mediul siunea noastră nu e „să ducem la bun
normal să producă un nou război, nu precum „reconstrucţie”, „reforma- sau semnificaţie, ci că omul, separând servator” e un alt nume dat socialis- din jur, ci într-o familie extinsă, cu bu- sfârşit distribuirea de celulare şi de
văd niciun motiv să sar în tabăra lui re”, „redefinire”, „reeducare”, dar Istoria de sursa ei – Providenţa –, face mului antistalinist şi determinismului nici, unchi şi veri, trăind în Bridgeport, adidaşi în toate colţurile planetei”.
Hitler doar pentru că şi el se opunea niciodată termenul de „moştenire”. din ea un idol. De îndată ce Istoria e istoric. Connecticut, într-o largă comunitate Întrebându-se în ce măsură mai re-
acelui tratat. Nu înţeleg de ce, pentru (Paleo)conservatorul moşteneste cul- idolatrizată, omul se descompune şi Împotriva moştenirii dreptei, neocon- de central-europeni hungarofoni şi prezentăm „civilizaţia occidentală”
a ne opune unui rău, trebuie să îmbră- tura şi politica, deoarece tradiţia în- se degradează în nonsens, nihilism, servatorul practică terorismul lozin- germanofoni. Acolo, în această mică şi în ce măsură am devenit „doar
ţişăm necondiţionat nişte aliaţi toxici seamnă calitate şi transmitere; ea este determinism istoric. Istoria, cultura, card: Europă Centrală, Gottfried a fost expus consumatori care ocupăm spaţiul geo-
(şi neoconservatorii, fiind stalinişti în indispensabilă omului pentru că aşa dragostea, libertatea, voinţa, raţiunea, 1) pentru că nu face un viciu din cul- unui mod de viaţă care, pentru că încă grafic a ceea ce era altădată civilizaţia
mentalitate, aşteaptă supunere totală a fost dintotdeauna, nu pentru că tre- dreptatea, ştiinţa – pe toate acestea, tură, conservatorului i se ataşează nu fusese nivelat de consumerism, de occidentală”, Gottfried mărturiseşte
de la sateliţii lor). buie „reconstruită”, „redefinită” sau (paleo)conservatorul le subordonea- eticheta de „antiintelectual”; cultura corporată, de „corectitudinea că, în bătălia dintre exponenţii Naturii
„reformată”. A reconstrui, a reforma ză sursei din care provin – Dumne- 2) pentru că nu se supune Istoriei, con- politică” şi de mass-media, l-a învăţat şi cei ai Istoriei, se situează în general
sau a redefini tradiţia înseamnă a o zeu. În acest fel nu apar ideologii. servatorului i se ataşează eticheta de să sesizeze nuanţele şi articulaţiile re- de „partea celor care pun accentul
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 12 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 13
pe contextul istoric şi pe relaţiile de editorul şi recenzentul Chilton Williamson pentru a lipsi Rockford Institute de „Pe lângă aceasta – scrie Scotchie reacţiile lor faţă de conservatorismul anilor de asemenea, sub influenţa Atenei, a Romei
putere”. De aceea, Gottfried respinge Jr., profesorul Clyde Wilson şi eu – le împăr- suport financiar din partea fundaţiilor –, neoconservatorii i-au convins pe fraţii lor `80 şi ’90 şi faţă de tendinţele culturale şi şi a Ierusalimului. Imigrările la scară mare
„valorile” consumerist-egalitariste tăşesc, precum şi a diferenţelor care există conduse de neoconservatori. trudiţi de luptă că etatişti precum Franklin politice americane supuse dezbaterii lor. din naţiuni non-occidentale ar duce – aşa
impuse de aparatul propagandistic între tipul de conservatorism pentru care Pe măsură ce neoconservatorii au Roosevelt, Harry S. Truman, John F. Ken- Paleoconservatorii resping mai cu seamă cum susţine Fleming (alături de mulţi alţi
corporat-neoconservator şi susţine, pledăm noi şi altele. căpătat proeminenţă, cei mai mulţi nedy, Martin Luther King Jr. şi, mai ales, întregul concept de „stat leviathan”, care, paleoconservatori) – la degradarea continuă
pe urmele lui Burke, continuităţile Primele trei capitole ale cărţii trec în paleoconi i-au întâmpinat cu interes, senatorul Henry „Scoop” Jackson constituie în opinia lor, s-a dezvoltat ca o consecinţă a civilizaţiei americane distincte.
istorice şi ierarhiile axiologice istoric- revistă istoria conservatorismului considerând contribuţia lor, în mare modele conservatoare acceptabile”. Până la a Războiului Civil american şi a celor două De aici deducem că, pentru paleocon-
organice. american de la începuturi până la măsură, pozitivă şi considerând că, sfârşitul anilor 1980, era adeseori dificil să Războaie Mondiale ce au avut loc mai servatori, spre deosebire de felul cum
Ca orice adevărat populist, Gottfried e înfiinţarea publicaţiei „Chronicles”, dacă nu adoptă o direcţie de dreapta stabileşti deosebirea dintre conservatori şi târziu. Aşadar, ei au înclinat spre o solida- o consideră liberalii, majoritatea neo-
conştient de rolul elitelor în ilustrarea cuprinzând o prezentare a „vechii mai precisă, o vor face în timp. De liberali, cel puţin în interiorul „parcului zoo” rizare cu Sudul, opunându-se Nordului axat conservatorilor şi mulţi conservatori
virtuţilor. Ca orice adevărat elitist, drepte” ce a existat înaintea celui de- bună seamă, aceasta a fost opinia lui ce cuprindea ambele specii. pe construcţia etatistă, precum şi cu primii contemporani din mainstream, Ameri-
Gottfried e conştient de valoarea „po- al Doilea Război Mondial şi a Marii Mel Bradford înainte de a „beneficia” În al treilea rând, paleoconservatoris- oponenţi americani ai intervenţionismului, ca nu este o „idee”, o „teoremă” sau un
porului” în plămădirea şi transmiterea Depresiuni (pentru prima dată, o pre- de tratamentul lor maliţios. Oricum, mul s-a născut ca o reacţie faţă de ceea din 1930. „crez”. Ea constituie, în schimb, o cul-
sistemului general de valori. De aceea, zentare care nu se limitează la „izola- de la sfârşitul anilor 1980, niciun ce se petrecea în cultura americană în Dacă unii paleoconi (Scotchie ne men- tură concretă şi specifică, înrădăcinată
putem spune că centrul politicii lui ţioniştii” libertarieni, ci îi include şi pe paleoconservator bine informat nu a anii `80 şi ’90, tendinţe pe care dreapta ţionează pe Pat Buchanan şi pe mine) erau în credinţe şi valori specifice şi într-o
Gottfried este acela de a se împotrivi agricultorii Americii de Sud), vorbind mai nutrit astfel de iluzii. Detractorii dominantă le-a adoptat cu entuziasm. intervenţionişti în sens anticomunist în identitate etnico-rasială particulară;
ingineriilor sociale. Şi aceasta pentru şi despre emergenţa conservatorismu- paleoconservatorilor, care ridică din Nu numai secularismul în extindere, timpul Războiului Rece, toţi au ajuns să desprinsă de aceste rădăcini, nu poate
că ingineriile sociale, inversând crite- lui consolidat în jurul revistei National sprâncene la ostilitatea şi dispreţul hedonismul, abuzul de plăceri carnale conteste intervenţionismul militar necugetat dăinui. Şi, la drept vorbind, ceea ce se
riile, atribuie „elitelor” capacitatea de Review, în timpul Războiului Rece, şi radical manifestate uneori în polemi- şi materiale, ci şi superficialitatea şi şi globalismul ce au rezultat în urma acestu- întâmplă acum cu ea o împiedică să
a inventa „valori” şi „maselor” obliga- a neoconservatorismului din timpul cile paleoconilor cu neoconii, vor găsi artificialitatea caracteristice culturii ia. Un punct culminant al acestei evoluţii l-a dăinuie, cu toată strălucirea şi măreţia
ţia de a le ilustra. De aici, preocuparea epocii Reagan şi ulterior acesteia. în cartea lui Scotchie o mulţime de date dominante, predispoziţia ei de a se lăsa constituit invazia Kuwaitului de către Irak, ce o caracterizează ca imperiu.
elitelor cu nivelul ideologic al maselor Această sinteză a diferitelor nuanţe lămuritoare pentru astfel de izbucniri. manipulată de către media şi elitele în 1990, precum şi reacţia Statelor Unite şi a Chiar dacă Scotchie este foarte precis şi
şi proliferarea diverşilor „experţi” în ale dreptei este folositoare în sine şi A doua cauză a emergenţei paleocon- politice, pasivitatea ei faţă de uzurpa- conservatorilor fată de acest eveniment. Pa- bine documentat în privinţa opiniei paleo-
merism, de cultul tehnologiei şi de nul lui Paul Gottfried ne poate ajuta
corectitudine politică. Tehnocratul îşi necesară pentru clarificarea deosebi- servatorismului o constituie ceea ce rea tot mai accentuată a funcţiilor so- leoconservatorii şi cei care s-au identificat în conservatorilor asupra imigraţiei, el uită cu
anumite „Disney World conceptions să păşim cu dreptul pe acest drum.
găseşte astfel pandant în „individul” rilor dintre aceste ipostaze şi paleo- majoritatea paleoconilor au început ciale şi civice pe care o întreprindeau curând cu aceştia au respins în mod aproape totul să vorbească despre viziunea lor asupra
of the democratic freedom” întreţinu-
căruia „sistemul” nu îi cultivă nici conservatorism – subiectul central al să conceapă ca fiind colapsul intelec- big government, big business şi big media, spontan intervenţia militară a Statelor Unite rasei. Ceea ce este regretabil, întrucât nu
te de establishment-ul american. Esta-
inteligenţa, nici sufletul, dar căruia îi
susură publicitar în urechi că e cu atât
blishment pe care Sam Francis, despre
care Gottfried mărturiseşte că ocupă
Doctrina cărţii –, deşi e posibil ca autorul să
subestimeze distincţiile existente între
„vechea dreaptă” paleoconservatoare,
tual, moral şi politic a înseşi mişcării
conservatoare dominante. Aceşti
plăcuta flecăreală prin care dreapta politică
actuală a celebrat aceste transformări, iden-
împotriva Irakului. Această împrejurare,
survenind la un an după atacul violent pus
la cale de către neoconservatori împotriva
puţini dintre ei au fost acuzaţi de „rasism”
primitiv, de favorizare a „supremaţiei albe”
şi de alte astfel de grozăvii imprecis definite.
mai „special” cu cât e mai conformist. bravi exponenţi ai dreptei dominante, tificând moralitatea publică aproape exclusiv
Cu maximă onestitate, Gottfried de-
nunţă şi ingineriile sociale de stânga,
un rol special în rândul mentorilor
săi, îl definea ca fiind o combinaţie paleoconservatoare aşa cum este ea constituită în prezent,
şi formele anterioare ale „vechii drep-
între care publicaţia National Review,
alături de diverse institute de cercetare din
cu fluturarea steagului, cu rugăciunea în şco-
li, recurgând la fraze siropoase şi platitudini
Rockford Institute, a consolidat identitatea
mişcării paleoconservatoare.
Mie unuia imi place să cred că vederile lor
asupra rasei, deşi nu se încadrează defel în
de ingineri sociali, interese corporate
precum comunismul sau „patriotis-
mul constituţional” al lui Habermas,
şi media industry, o elită managerială
care nu poate fi în niciun fel definită
(The Paleo te”.
Deşi Scotchie nu o spune chiar în aceşti ter-
Washington, au început să-i primească pe
neoconservatori ca pe nişte aliaţi, permiţân-
despre „valorile familiei” sau salutând cu
entuziasm orice manifestări şi orice filme
„Statele Unite, după cum susţin pale-
oconservatorii de zeci de ani, au fost
curentul dominant liberalo-neocon, sunt
mult mai nuanţate şi, în mod considerabil,
şi pe cele de „dreapta”, precum glo- meni, paleoconservatorismul contemporan du-le să îi înlăture pe vechii conservatori; conţinând referinţe sexuale. menite să se constituie într-o republi- mai complexe decât vor să creadă oponenţii
balismul consumerist, proiectul con-
struirii „democraţiei globale”, ideea
drept „conservatoare”: „Constituting
a status quo is not the same as standing Persuasion) s-a născut ca o reacţie împotriva a trei ten-
dinţe ce au caracterizat dreapta americană
totuşi, înşişi vechii conservatori (asemeni
„noii drepte” atât de omagiate) au început să
În plan politic, conducerea dreptei
a fost deţinută, în anii 1940 şi 1950, de
că bazată pe Constituţie, nu într-un
imperiu – aşa cum afirmă nostalgic şi
lor (şi nu puţini dintre simpatizanţii lor).
Dacă lucrarea lui Scotchie are vreun mare
for a social order. Today’s conserva-
că „populaţiile sunt interşanjabile” şi Samuel FRANCIS în timpul administraţiei Reagan. În primul adopte retorica şi valorile esenţial liberale la Robert Taft, care, după cum afirmă Scotchie, Buchanan în volumul său din 1999 despre defect, acesta constă doar în dimensiunea ei
tism, Sam never tired of pointing out,
că toţi oamenii sunt doar „indivizi” rând, a fost o reacţie împotriva dorinţei de care aderau neoconservatorii. „a fost interesat mai mult de supravieţuirea politica externă, A Republic, Not an Empire, prea scurtă. Paleoconservatorismul merită
means keeping those in power from
care pot fi socializaţi în acelaşi fel, cu Revoltă din inima ţării, de Joseph Scot- dominaţie a neoconservatorilor, foşti liberali De exemplu, atât paleoconservatorii, industriei de fabricare a pantofilor în Ame- explică Scotchie. „Republicile se preocupă o analiză mult mai amplă şi profundă decât
losing out to those who might challen-
condiţia să fie modelaţi corespunzător chie, nu este – după cum ar putea deduce din care pretindeau nu numai că versiunea lor cât şi neoconservatorii şi dreapta rica decât de posibilitatea ca, într-o bună zi, de propriile probleme. Guvernele lor au ceea ce oferă acest volum, deşi Joseph Scot-
ge them”.
de administraţia publică şi să fie su- titlu unii cititori – o carte despre terorismul asupra ideologiei şi retoricii conservatoare dominantă, s-au opus sancţiunilor consumatorii să poată cumpăra pantofi de puteri foarte restrânse, iar cetăţenii lor sunt chie însuşi este atât de bine familiarizat cu
Definiţia lui Francis se aplică şi în cazul
puşi unui regim intensiv de prelegeri extremiştilor de dreapta din Vestul Mijlociu prevalează asupra celor a vechilor conserva- împotriva Africii de Sud, dar cazul sport în valoare de 125 de dolari bucata, fa- prea ocupaţi cu exercitarea autoconducerii subiectul şi, totodată, atât de solidar cu el,
României. De 20 de ani, neoconserva-
despre „drepturile omului”. al Statelor Unite, deşi unii cititori ar putea tori, ci şi faptul că echipa lor trebuie să pri- referitor la anularea sancţiunilor a bricaţi de muncitorii din Indonezia, plătiţi cu pentru a mai fi frământaţi de problemele încât ar fi putut realiza un studiu mult mai
torii exportă consumerism şi corupţie
La stânga, Encounters ni-l arată pe spune, de asemenea, că o astfel de presu- mească recompensa funcţiilor şi conducerii, fost tot mai puţin formulat în ter- 25 de cenţi pe ora de muncă”. Conducerea a altor ţări. Imperiile nu numai că practică extins. Ar fi putut, de asemenea, dezvălui mai
intelectuală şi politică în România,
Gottfried discutând cu Piccone sau punere s-ar potrivi destul de bine. În fapt, fără ca echipei celeilalte, a „vechii drepte”, menii interesului naţional american revenit apoi lui Newt Gingrich, care perora intimidarea naţiunilor mai mici şi mai lipsite multe despre personalităţile paleoconser-
adăugând la problemele pe care deja
cu Lasch despre cum se poate lupta Revoltă din inima ţării se referă la emer- să-i mai rămână, practic, nimic. şi în cei ai anticomunismului şi tot despre ideea ca fiecare elev să aibă un laptop de apărare, dar nici pe proprii ei cetăţeni vatorilor principali; i-ar fi putut intervieva,
le avem. După căderea regimului lui
eficient împotriva acelor „structuri genţa „paleoconservatorismului”, o Maşinaţiile acestui conflict, precum mai mult doar în sensul unei metode şi care susţinea cu un naiv entuziasm cele nefericiţi nu-i pot lăsa în pace… Imperiul nu ar fi putut vorbi şi despre câţiva scriitori pe
Ceauşescu, ortodoxia comunistă a fost
birocratice” antipatriarhale şi care specie a gândirii conservatoare, care, îşi vor aminti cei implicaţi, au fost, de ineficiente de a promova democraţia mai bizare inepţii New Age. se împacă prea bine cu amendamentul 10 … care i-a omis, de pildă, Claes Ryn de la The
înlocuită cu o ortodoxie neoconserva-
împiedică autoguvernarea. Socialistul în pofida numelui ei („paleo” este un cele mai multe ori, vicioase şi ofensa- globală şi de a pune capăt segregaţiei În plan cultural şi intelectual, dreapta De asemenea, imperiile şi guvernele mici nu Catolic University, sau E. Christian Kopff
toare. Conform acestei ortodoxii, ori-
Lasch, aflăm de la Gottfried, încerca prefix grecesc însemnând „vechi”), toare, un caz notoriu fiind tratamentul rasiale. După cum susţinea „mantra” a trecut de la critica radicală a unor sunt compatibile”. de la University of Colorado, din districtul
cine „exaltă” tradiţiile locale şi, mai
să găsească, după exemplul lui Doro- reprezintă o turnură destul de nouă dezonorant aplicat regretatului M.E. conservatoare a vremii, sancţiunile „îi conservatori precum Donald David- Dacă anti-intervenţionismul şi lo- Boulder; ar fi putut investiga de ce şcoala
ales, satul românesc, oricine descrie
thy Day: „o formă de comunitarism de derivând din subtilele sinuozităţi ale Bradford de către rivalii săi neoconservatori vor afecta doar pe oamenii de culoare son, Richard Weaver, Russell Kirk şi ialitatea faţă de vechea Republică paleoconservatoare reprezentată de Chroni-
neoliberalismul occidental ca fiind
inspiraţie religioasă care să slujească gândirii dreptei americane. Cu toate în chestiunea numirii preşedintelui National din Africa de Sud”, un preţ pe care Bernard I. Bell, la triumfalismul pos- întemeiată pe respectarea strictă a cles nu s-a bucurat de un succes mai mare în
„atomistic” sau „mecanic”, oricine
drept alternativă la capitalismul că paleoconservatorii preferă să îşi Endowment for the Humanities în 1981. Congresul Naţional African – dominat terior epocii Reagan, care proclama Constituţiei, precum şi caracterul demersul definirii dreptei americane.
aduce critici capitalismului financiar,
multinaţional”. Piccone şi Gottfried prezinte convingerile ca fiind o conti- Virulenţa controversei N.E.H. nu a fost de comunişti – şi aliaţii acestuia erau „moartea istoriei” şi apariţia imperiu- accentuat localist şi independenţa Au eşuat, în fond, paleoconservatorii?
oricine deplânge efectele emigraţiei
aveau viziuni diferite asupra „libera- nuare a gândirii conservatoare a ani- pricinuită de propulsarea de către neoconi a întru totul dispuşi să îl plătească (sau lui democratic global. ca trăsături ale instituţiilor sociale şi Şi, dacă da, este strategia neoconilor
a două milioane de români, oricine e
lismului burghez” şi, deci, şi asupra lor `50 şi ’60 şi chiar dacă mulţi dintre propriului lor candidat, complet necunoscut să îngăduie ca oamenii de culoare din Paleoconservatorii suspectau că, în politice defineau o dimensiune majoră de a lovi pe la spate singura cauză?
preocupat de soarta ţăranilor români
statului-naţiune socotit de marxişti ei au într-adevăr rădăcini personale şi şi ridicol de subcalificat, William Bennett, ci Africa de Sud să îl plătească). spatele acestei degenerări survenite a paleoconservatorismului, antipatia Sau există, poate, fie ample tendinţe
faţă de care elitele tehnocratice arată
parte integrantă a acestei paradigme. intelectuale în conservatorismul acelei de totala lor lipsă de ezitare în a-l defăima pe Anticomunismul însuşi a fost pre- în conducerea dreptei, se află teribilul faţă de imigrarea în masă a numeroşi istorice, fie nimic mai mult decât nişte
doar dispreţ şi cărora se străduiesc, la
Dar, subliniază Gottfried, Piccone cre- epoci, în fond, ceea ce poartă acum Bradford, a minţi despre el şi a-l submina cu schimbat într-o cruciadă neo-wilsoni- secret că America nu mai este în stare străini care au invadat ţara din 1980 diferenţe de personalitate între conser-
indicaţiile UE, să le reducă numărul,
dea că statul naţional, deşi nivelează numele de paleoconservatorism este, fiecare ocazie. ană pentru răspândirea democraţiei, să ofere conducători de primă clasă, a constituit o altă latură definitorie a vatori, care au făcut, în cele din urmă,
oricine deplânge rolul nefast al cultu-
specificul provincial, e un bun punct cel puţin, la fel de nou ca şi mişcarea Scotchie se referă pe scurt la contro- în timp ce precondiţiile culturale şi indiferent de doctrina pe care ar susţi- mişcării. În definitiv, declaraţia ma- propriul lor colaps inevitabil? Pot fi
rii occidentale de masă în distrugerea
de raliere împotriva structurilor inter- neoconservatoare faţă de care paleo- versa în care a fost implicat Bradford, instituţionale necesare pentru fezabi- ne-o, în timp ce, îndărătul transformă- nifestă împotriva imigrării formulată aceste tendinţe sau conflicte depăşite?
culturii locale sau naţionale e fie co-
naţionaliste. Această discuţie, despre conii sunt înclinaţi să strâmbe din nas dar trebuie să spun, ca unul care m-am litatea unui guvernământ democratic rilor culturale, s-a petrecut îndelunga de revista Chronicles a fost cea care a Sau sunt paleoconservatorii, de fapt,
munist, fie fascist, fie şi una şi alta. În
meritele localismului în luptă cu ni- ca la un curent de dată recentă. angajat, în acea vreme, în susţinerea stabil au fost ignorate. Un conservato- erodare a independenţei sociale, eco- provocat mai cu seamă atacul neocon- nişte dinozauri tânjind nostalgic după
România nu avem o stângă localistă
velarea impusă de statul-naţiune, dar Paleoconservatorismul este, în mare lui Bradford, că autorul nu insistă sufi- rism care susţine ideea guvernului in- nomice şi politice, a localismului, care servatorilor împotriva Rockford Institu- o lume pierdută, incapabili sau refu-
sau anti-tehnocratică şi nici o dreaptă
şi despre meritele statului naţional ca măsură, mişcarea care a luat naştere cient asupra deplinei mârşăvii a com- tervenţionist (Big government) – şi care au caracterizat şi au făcut posibilă te şi lipsirea ulterioară a acestuia de sprijin zând cu obstinaţie să se adapteze stră-
conservatoare.
stavilă împotriva tehnocraţiilor supra- în urma fondării unei singure reviste, portării neoconservatorilor. Scotchie a abandonat practic principiile consti- ceea ce a paleoconservatorii au numit financiar. Scotchie dedică un capitol special, lucitorului Oraş Imperial de pe Colina
Există, în ultimul timp, la nivel „glo-
naţionale, este extrem de actuală. Chronicles, în cadrul Rockford Institu- mai observă, de asemenea, denigrarea tuţionalismului şi ale antietatismului drept „vechea Republică”. deşi scurt, perspectivei paleoconservatoare pe care neoconservatorii pretind că o
bal”, semne ale unei realinieri, ale
La fel de actuale sunt şi paginile în te, revistă editată de Thomas Fleming violentă şi calculată şi ostracizarea promovate de vechiul conservatorism Cea mai mare calitate a cărţii lui Scot- asupra chestiunii imigrării şi arată clar că, ridică? Scotchie ar fi putut analiza mai
unei alianţe conservator-stângiste care
care, la celălalt capăt al spectrului po- începând din 1985. În esenţă, cartea lui drastică a mai multor paleoconserva- – a fost adoptat de Newt Gingrich, Jack chie este dată de faptul că precizează cât se pentru paleoconservatori, America este o pe larg aceste întrebări şi probleme şi
poate constitui o provocare credibilă
litic, îl găsim pe Gottfried meditând Joseph Scotchie este o expunere a convinge- tori sau simpatizanţi ai acestora de Kemp, Irving Kristol şi George Bush (nu îl poate de clar (şi într-o coerenţă logică evi- extensie a civilizaţiei occidentale. Părinţii să sperăm că o va face într-o viitoare
la supremaţia dreptei globalist-corpo-
cu Molnar sau cu Kuehnelt-Leddihn rilor pe care Fleming şi colegii săi de marcă către clica neoconilor în anii care au mai menţionez pe fiul său). dentă) care sunt convingerile paleoconserva- fondatori o concepeau ca pe o naţiune cu lucrare de dimensiuni mai mari, dar
rate neoconservatoare. Bildungsroma-
asupra ravagiilor produse de consu- de la Chronicles – istoricul Paul Gottfried, urmat, precum şi campania deliberată torilor şi modul cum acestea se asociază cu rădăcini anglo-saxone şi celtice, formată, ceea ce ne-a oferit, deocamdată, este
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 14 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 15
o contribuţie esenţială şi valoroasă la fiind susţinut cu întâmplări şi perso-
istoria intelectuală americană din ulti- naje, ceea ce nu este, din păcate, cazul
ma decadă a secolului trecut.

„Torii roşii” şi „statul civic”


cu alte expuneri distributiste. Poate că
m-am înşelat în privinţa progresişti-
lor, iar aceştia nu sunt doar o formă de
travesti politic. După reîntoarcerea în
Guy Vaes între text şi imagine.
de John MEDAILLE
A trecut ceva vreme de când mă con-
sideram „conservator”. Eu nu mi-am
schimbat opiniile, doar conservatoris-
Statele Unite, am căutat discursul lui
Blond The Civic State („Statul Civic”),
considerat a fi documentul fondator
al mişcării sale. Am descoperit astfel
(Foto-)grafia cimitirelor londoneze
mul pare a fi „uitat” ce anume încerca unul dintre cele mai remarcabile dis-
Adina-Irina Romoşan mormântului determină o serie de manifestări fi misterul ce se degajă din dimensiunea sa
să conserve. A devenit din ce în ce mai cursuri politice de mici dimensiuni pe afective: „Înclin aparatul fotografic şi, dintr-o onirică.
mult, sub Reagan şi cei doi Bush, „ne- care îl citisem în ultimele decenii. G u y Va e s , cunoscut scriitor belgian franco - singură mişcare, fixez un mormânt în vizor. În fotografiile lui Guy Vaes, compoziţia
oconservatorism”, iar împotriva aces- În analiza lui Blond asupra ultimilor fo n ,este totodată şi un talentat fotograf ce a Am acum la îndemână, lângă maşina de scris, vizuală se naşte din „de-compoziţia” spaţiu-
tei filozofii nu am decât două obiecţii: treizeci de ani, atât Partidul Conserva- alăturat adesea textul şi imaginea pentru a da această piatră pe hârtie lucioasă. Mi se întâm- lui. Acesta se dovedeşte straniu şi devastat,
originalitate scrierilor sale. Eseul Les Cimetières plă să o am în servietă. Are relieful unui per- sălbatic şi arid, abandonat şi izolat. Cimitirul
nu este nouă şi nu este conservatoare. tor, cât şi Partidul Laburist au urmărit
de Londres (1978) sau volumul de poezie La Ja- sonaj şi simt faţă de ea un amestec de plăcere semnifică moartea oraşului, transformarea sa
Sau, mai bine spus, „nou” în cazul ei acelaşi ţel: capitalismul monopolist şi
cobée noire (1996) nu sunt decât două exemple. şi tandreţe.” într-un spaţiu torturat, decrepit. Deşeurile,
este efortul de a prezenta liberalismul statul bunăstării. Margaret Thatcher Dacă pentru majoritatea dintre noi cimitirul dezagregarea, putrefacţia se opun prodigali-
Albumul ce are ca subiect criptele victoriene
Iluminismului drept ceva ce merită a creat un „fundamentalism al pieţei denotă tristeţe sau teamă, pentru Vaes el este tăţii arhitecturale. Întâlnirea dintre obiectul
reuneşte un text despre cimitirele londoneze
„conservat”. Aşa cum a remarcat unul care a abandonat fundamentele pie- sufocate de iederă şi o serie de fotografii spec- o oază de linişte, departe de zgomotul oraşu- privirii (oraşul) ca mobilitate / obscuritate şi
dintre întemeietorii neoconservatoris- ţei”. Între timp, Partidul Laburist a taculoase realizate în cursul plimbărilor fu- lui. Acest refugiu devine un loc ideal pentru actul fotografierii ca fixitate / luminozitate
mului, Michael Novak, o caracterizare făcut un „pact faustian” cu capitalis- nebre. Autorul se dovedeşte un hoinar sedus plimbare, îmbogăţit de valoarea artistică a corespunde unui oximoron la nivel vizual.
mai potrivită ar fi aceea de „neolibe- mul monopolist care: asigură perma- de magia ceţurilor insulare şi de arhitectura mormintelor şi de prezenţa dezordonată a Există un joc continuu între ceea ce spaţiul
londoneză. Mare admirator al lui Bill Brandt, vegetaţiei. Tocmai aceste aspecte explică in- citadin oferă şi ceea ce ascunde.
ralism”. nenta ascendenţă a clasei de mijloc
Tony Ray-Jones teresul artistului pentru arta funerară, pentru Asocierea între fotografie şi scriitură a făcut
În practică, neoconservatorismul a în- asupra clasei muncitoare şi creează o
sau Henri Car- simbolurile şi epitafurile acestui patrimoniu din acest album-eseu o formă mixtă, literară
semnat doar puţin mai mult decât ca- structură antagonistă de tip feudal, ascuns şi necunoscut: „[...] cimitirele englezeşti şi vizuală. Dar pentru Vaes acest „amestec” e
tier-Bresson,
pitalism etatist, monopolist, mascat de în care orice sporire reală a puterii şi sunt nişte romane; există un fel de romantism departe de a fi o simplă juxtapunere. Imaginea
scriitorul se
o retorică a „valorilor familiale”. Nici a proprietăţii celor săraci întâmpină declară fascinat al pietrei şi al vegetaţiei crescute în voie. Nu nu trebuie considerată o simplă anexă a scrie-
nu mai contează că poziţia familiei s- rezistenţa claselor de mijloc liberale, de peisajele ne- este vorba numai de moarte, ci de ceea ce o rii; din contră, ea însăşi devine text. Cele două
a deteriorat în ultimii treizeci de ani, care se tem mai ales pentru propriul glijate din ca- poate simboliza în ochii celui viu [...]. Este o arte se îmbină armonios: ochiul trece de la text
atât din punct de vedere cultural, cât şi statut şi pentru dreptul, exclusiv şi uza banalităţii luptă continuă. În Anglia se respectă, orice-ar la imagine şi invers. Jocul de umbre şi lumi-
sau a urâţeniei fi, degradarea. Englezii înţeleg totuşi farmecul nozitatea adesea difuze produc efecte teatrale
economic. Nu a mai fost necesar să se moştenit, la mobilitate socială. (E de
lor, dar care pe care ea îl poate avea. Prin urmare, ei fac care măresc dramatismul textului. Vaes pro-
respecte promisiunile făcute familiei, ajuns să arunci o privire, în acest sens,
dispun de un toaleta cimitirelor, cel puţin a celor victoriene, pune un mozaic al codurilor topografice, tipo-
de vreme ce alternativa democraţilor la sistemul de şcolarizare britanic.) cu multă prudenţă, şi acest lucru m-a uimit... grafice, lingvistice şi iconice, un limbaj plastic
potenţial crea-
de susţinere a avortului şi a „căsăto- Conservatorismul modern, susţine Am revenit acolo atunci când lumina era gră- total care le înglobează pe toate. El caută noi
tor ce poate fi
riei” între homosexuali a zădărnicit Blond, ar trebui să respingă ambele valorificat. itoare.” mijloace de a-şi reda impresiile de călătorie.
orice efort. Rezultatul final al acestui alternative (care s-au dovedit a fi cam Fotografia Analiza fotografiilor evidenţiază rolul crucial Interpretarea textului este relativ limitată, pe
aşa-zis „conservatorism” a fost un acelaşi lucru) şi să înlocuiască statul lui Vaes este al lecturii plastice care ne permite să percepem când cea a imaginii este cvasi-ilimitată. Foto-
guvern buhăit care ne-a pricopsit cu pieţei şi statul bunăstării cu „statul proslăvirea monopolurilor de către săracă a populaţiei fusese deposedată înzestrată cu o modul în care imaginea capătă sens. Vaes pla- grafiile propun o experienţă a sensibilităţii vi-
datorii pe care nu le mai putem plăti, civic”, care: urmăreşte să combine cabinetele Blair şi Brown „a creat pa- şi de puţinul pe care îl avea. În ace- serie de caracteristici pe cât de numeroase, pe sează la începutul albumului fotografii în care zuale, un joc de forme şi lumini. O nouă relaţie
radoxul competiţiei fără competitori”, eaşi perioadă, venitul mediu a rămas atât de diverse: ea este text (în sens semiotic) iedera dematerializează piatra, iar arhitectura se stabileşte între scriitură şi fotografie, cu atât
cu obligaţii de care nu ne mai putem beneficiile statului bunăstării şi meca-
favorizând hipermarketurile în dauna constant. Asemenea concentrare a şi obiect cultural, fiind simultan asimilată tombală este pe cale să se prăbuşească. Relaţia ai mult cu cât aceasta din urmă este încadrată
achita, cu războaie pe care nu le mai nismul pieţei, nefavorizând pe niciu- constrastivă dintre dorinţa omului de a con- atât de textul lui Vaes cât şi de o serie de citate
producţiei locale şi a comerţului cu bogăţiei nu este numai în contradicţie fotografiei de reportaj, celei turistice sau celei
putem câştiga şi cu o economie pe care nul dintre acestea şi depăşindu-le pe strui şi impresia de dispersie în ceaţă domină pe care scriitorul le-a ales pentru a „explica”
amănuntul. Blond (în mod greşit, cu economia de piaţă, dar este şi ne- care trimite la jurnalul intim. Prin calitatea sa
nu o mai putem face să funcţioneze. amândouă. Noua soluţie civică a con- documentară, ea constituie o mărturie şi dez- aceste prime imagini. Natura sălbatică şterge fiecare imagine. Cartea devine astfel un spaţiu
Şi ar trebui să devenim şi mai scep- servatorilor favorizează asocierea în după părerea mea) atribuie această sustenabilă economic. Pieţele depind inscripţiile, „canibalizează” piatra, transformă orientat, în care fotografia dă iluzia de a păstra
văluie dorinţa de posesie a „privitorului” asu-
tici atunci când conservatorii devin detrimentul înstrăinării, responsabi- predominare „economiei de scară”, (pentru cei care nu au uitat principiile pra spaţiului imortalizat de peliculă. Scriitorul cimitirul într-un domeniu „non-identitar”. totul, iar a citi înseamnă a „vedea” dincolo de
„miloşi”. Singurul program iniţiat ca litatea în detrimentul egocentrismului când, în realitate, ar trebui să fie atri- de bază ale economiei) de o bază mare belgian manifestă uneori un interes straniu şi Ceaţa şi profuziunea vegetală induc ideea simpla descifrare a textului scris. Imaginea şi
urmare a acestei „compasiuni” a fost şi (da, ştiu că este şocant!) comunitatea buită subvenţiilor guvernamentale. de consumatori solvabili şi de o largă o vie curiozitate pentru zonele „ascunse”, res- morţii: în acest context, „a se întinde la um- cuvintele se completează, au nevoie unul de

B elgica
De exemplu, modelul de distribuţie al distribuţie a capacităţii de producţie. pingătoare ale oraşului. Fotograful traversează bră” înseamnă pentru om „a se odihni (în celălalt pentru a funcţiona: textul „spune”
extinderea continuă a Ministerului în defavoarea individului.
reţelei de hipetrmarketuri Wal-Mart Blond conchide arătând că acest spaţiul citadin ca o maşinărie care înregistrea- veşnicie)”, iar pentru natură – „a se deschide, ceea ce imaginea nu poate „arăta”, iar imagi-
Educaţiei, un minister aflat în căutare „Statul civic” are trei îndatoriri prin-
ză realitatea, ca un cercetaş care se lasă purtat a înflori”. Intrarea în criptă este o uşă spre nea „arată” ceea ce textul nu poate „spune”.
de sarcini. Şi singura sarcină pe care cipale în contextul crizei actuale: re- s-ar prăbuşi dacă pe autostrăzi s-ar conservatorism „reprezintă o critică
acolo unde oraşul se dăruieşte şi se sustrage lumea de dincolo, un prag negru. Spre finalul Cimitirele din Londra au fost concepute ca
şi-a trasat-o a fost aceea de a impune moralizarea pieţelor, re-localizarea percepe taxe în funcţie de greutate profundă a extremelor existente şi o
simultan privirii. Cel care captează imaginile albumului viaţa cotidiană invadează liniştea nişte grădini în afara oraşului pentru că s-a
statelor îndatoriri nefundamentate, economiei şi re-capitalizarea săracilor. sau de distanţă. În orice caz, este ade- restauraţie a ceva apropiat de adevă- mormintelor. În unele fotografii extincţia considerat că prezenţa lor în centru ar fi putut
doreşte să surprindă partea ascunsă a decoru-
sub lozinca „niciun copil rămas în Este un proiect oportun, cu atât mai vărat, precum susţine Blond, că: între- ratul suflet al britanicului: un conser- este „exploatată” financiar (o atestă prezenţa constitui un risc de epidemii. Highgate este
lui. Pentru un autor aflat în căutarea celeilate
urmă”. Ministerul s-a dezvoltat pe mult cu cât aceasta constituie şi tema prinderile mici şi mijlocii reprezintă vatorism organic căruia îi pasă de toţi faţete a realităţii, gustul pentru neobişnuit, serviciilor de pompe funebre). Antiteza dintre unul din cele mai îndrăgite spaţii funerare de
măsură ce stabilea îndatoririle, dar principală a enciclicei Caritas in Veri- modul în care milioane de cetăţeni şi de toate”. pentru locuri dezolante precum cimitirul, este viaţă şi moarte se disipează, căci mormintele scriitorul belgian, un loc poetic ce manifestă
obişnuiţi îşi asigură bunăstarea lor şi Nu văd nimic roşu în Tory-ismul Roşu; o caracteristică cheie a întregii creaţii: „Cum se învecinează adesea cu locuinţele celor vii. în plină zi caracteristici nocturne, un cadru în
calitatea educaţiei a scăzut. tate a Papei Benedict al XVI-lea. Atât
a familiilor lor. Piaţa actuală îi expro- dimpotrivă, acesta este conservatoris- să nu ne gândim că, pentru a [...] deveni ca- După ce depăşeşte pragul dintre cele două care singularitatea monumentelor răspunde
Din acest motiv, e de înţeles că m- Phillip Blond, cât şi Papa Benedict
talizatorul fantasmelor [...], necropola trebuie lumi, scriitorul se regăseşte în faţa zidurilor uimitoarei exuberanţe vegetale.
am arătat uşor sceptic auzind despre pledează pentru pieţe care servesc bi- priază şi îi plasează din nou ca mem- mul autentic. Rămâne de văzut dacă
să răspundă unei estetici a terorii – în formă (uneori fără ferestre, deci fără ieşire), iar posi- Moartea este sinonimă eternităţii, iar Guy Vaes
„conservatorii progresişti” din An- nele public, şi mai puţin interese pri- bri permanenţi ai clasei prost plătite acest tip de conservatorism capătă
larvară sau declarată? [...] Aici ne simţim mai bilitatea unei alte alegeri este exclusă. Această alege o modalitate inedită de a sublinia acest
glia. Numele suna a „conservatorism vate. Potrivit lui Blond, piaţa trebuie a vânzătorilor din magazine, în loc de aderenţă la Partidul Conservator. Da- închidere trimite la o sigurătate vecină cu lucru: pelicula fotografică şi memoria scriiturii
degrabă intruşi decât vizitatori, suntem mai
milos”, încă o tentativă de a îmbrăca să aibă un obiectiv: proprietari de magazine. vid Cameron, liderul partidului, a ac- veşnicia. Măreţiei şi aspectului monumental au ca obiect pietrele tombale pentru a evoca
degrabă toleraţi decât acceptaţi. Vorbim încet,
liberalismul ponosit în toaleta elegan- Pentru conservatori trebuie să fie Dintre toate îndatoririle, re-capitaliza- ceptat, mai mult sau mai puţin, această ca şi cum ne-am înclina sub o boltă, iar liniştea al primelor fotografii li se opun comercializa- „perenitatea” somnului veşnic. Cimitirul con-
tă a conservatorilor. În plus, cazul en- creşterea bunăstării, a bunurilor şi a rea săracilor este cea mai presantă din mişcare. „Şeful partidului” este însă se intensifică [...]. Stilul mormintelor are aici rea şi desacralizarea mormintelor din finalul stituie în acest context un subiect neaşteptat,
punctul de vedere al distributismului. o profesie uimitor de flexibilă; vom autoritatea marilor orgi [...].” eseului. Construcţiile din piatră, „înghiţite” de insolit, asupra căruia autorul formulează o
glezesc m-a „izbit” mai puternic decât beneficiilor ecologice şi sociale pentru
Blond scrie că, în Anglia anului 1976, vedea cum vor evolua lucrurile. Dacă Les Cimetières de Londres cuprinde un impresi- natură sau de prozaismul oraşului, sunt nişte concluzie ce subliniază din nou, dacă mai era
cel american, întrucât thatcherismul toată lumea. Eliberarea de sub domi-
jumătatea mai săracă a populaţiei există cea mai mică şansă ca acest onant colaj de imagini inedite care, asemenea monumente efemere care oferă doar iluzia du- nevoie, pasiunile sale artistice: „[...] reînnoit,
a distrus adevăratul conservatorism naţia monopolistă a birocraţiei statale ratei. Ultima fotografie, reprezentare a intrării în curând condamnat de frenezia sa vegetală,
deţinea doar 12% din totalul lichidi- program să recâştige controlul asupra celor aparţinând lui Jean-Louis Garnell, lasă
mai mult decât reaganismul. şi a puterii pieţei va da naştere la în criptă, este o poartă spre ceea ce ne aşteaptă cimitirul victorian oferă vizitatorilor acest
uneori impresia unei disperări zdrobitoare,
În urmă cu câteva săptămâni, în Not- independenţă în crearea comunităţii tăţilor naţiunii, însă, în 2003, această mişcării conservatoare, voi putea să „dincolo”: suntem invitaţi să împărtăşim liniş- spectacol extrem de rar: o agonie creatoare.”
cea a unui zeu ale cărui temple au fost devas-
tingham, am avut însă şansa de a-l şi a autonomiei şi la o reechilibrare a sumă scăzuse la doar 1%. În aceeaşi mă numesc, din nou, conservator. tea morţii. Cimitirul devine simbolul oraşului v
tate. Locurile pustiite păstrează totuşi urma
întâlni pe Phillip Blond, unul dintre cererilor de muncă, familie şi îngriji- perioadă, acţiunile aflate în propri- unui echilibru anterior, a ceea ce a fost cândva malefic care exersează asupra vizitatorului
„torii roşii” şi întemeietor al mişcării rea copilului. etatea celor mai bogate 10 procente (Traducere realizată de un peisaj bogat, mustind de viaţă. Aceste fo- un fel de fascinaţie-repulsie. Acest loc capătă
din populaţie au crescut de la 51% la Dragoş MOLDOVEANU) tografii „vorbesc” despre decădere şi denotă caracteristicile unui spaţiu nedeterminat,
conservatoare progresiste. Discursul Iar în ceea ce priveşte „re-localiza-
71%. În mod evident, jumătatea mai un soi de fascinaţie pentru morbid. Imaginea sălbatic, dezolant, aproape anost dacă nu ar
său făcea trimitere la distributism, rea” economiei, Blond evidenţiază că
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 16 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 17

Dan Cârlea şi Ocolul Lumii în cii// şi toată noaptea va străluci numai pentru
noi/ spaţiul dintre ele” (atipici)
Erosul ca energie a relaţiei vii pune în mişcare
bună trebuie să fie/ ca apa unui lac de mun-
te/neciobită de botul cerbului// trebuie să fie
chiar ca noi/ ca fiecare în parte/ ca omul care
cite în creier peste zi/ ni se întind în tot trupul/
ca nişte fiare care se simt în siguranţă/ abia în
pustiu// atunci inima ne roade încetişor/ ca o

Zeppelinul dintre Urban şi Celest şi trăsături inedite ale prieteniei şi aderenţei la


umanitate, natură şi lumea îngerească, tablou
în care concură gravitatea şi candoarea: „nu bă-
nuiam că va veni o zi în care-ţi voi spune/ an-
începe cu adevărat/ acolo unde se termină lu-
mea” (acolo unde se termină lumea); „eu vreau
să scriu doar 40 de poezii perfecte/ precum
40 de mucenici/ cu rănile doldora de miere/
mângâiere// ultima” (aici)
În lipsa unei soluţii imediate („dimineaţa o
vom lua de la capăt/ vom reintra în urban/ ca
şi cum am zbura prin parbriz/ într-o aură de
drei păcat că nu vrei să fii mai bun/ cu puţin// care alunecă pe cruci/ alunecă în sus/ ca nişte cioburi” (urban); „zâmbesc în câmpul de singu-
Florin Caragiu în interiorul lui Dumnezeu/ cu toată lumea cu un înger mai bun” (mai bun); „sper să avem faguri de aur” (fiinţa); „visul crucilor este/ să rătate care creşte răcoros/ traversat de scrollul
ta măruntă/ nici nu ştii ce pierzi dacă nu re- o groapă comună şi caldă/ în câţiva prieteni” care coşciugele în rai/ acolo unde crucile nu de la realitatea tv ca o arteră spartă” (scroll)), în
P oezia lui D an C ârlea din volumele „Z eppelinul ” cunoşti asta// Dumnezeu nu râde niciodată în (cuminţi); trăiesc plutind pe jumătate/ tot mai au/ nimic dedesubt (offtopic). această situaţie fără ieşire în care „moartea urcă
(Vinea, 2007) şi „Urban” (Vinea, 2008) are o ex- hohote/ este echilibrat în toate/ mai puţin în aproape de oameni/ cum spune Iisus/ tot mai În volumul „Urban”, poetul îşi ia riscul „îm- în noi ca un material refulat” (vier pfoten), taina
celentă calitate de a stârni nostalgia, printr-un plâns// Dumnezeu plânge aşa cum se cuvine aproape/ ca un zeppelin în flăcări (zeppelinul); potmolirii” dat de o investire masivă în materia omului nu încetează să răspândească o lumină,
desen textual ce preia cotidianul şi îi conduce să plângă un Dumnezeu autentic// Dumne- „unele vieţi sunt nişte candelabre uriaşe de „brută” a cotidianului. Pe alocuri, atmosfera de dincolo de el, ce „vascularizează” existenţa:
instantaneele în pragul uimirii, al catharsis-ului zeu plânge cu gura până la urechi”. Portretul cristal/ care cad cu încetinitorul” (om); „ţine- e periclitată de enumerări „kilometrice”, stop- „ţinem minte vremurile când/ oamenii buni îşi
estetic. Emoţia estetică este ferită de riscurile in- diavolului se dezvoltă antitetic în registrul ţi respiraţia/ să nu împrăştii cerul -/ păpădia cadrele saturează câmpul poetic spre a asuma făceau datoria/ luminând totul// din ruguri//
flaţionare printr-o aplicare în stil personal a ar- măştii antihristicului ce contrage participarea asta bleu/ plină cu îngeri/ de pe blocul meu rupturile din planul existenţial răvăşit de ava- suntem crescuţi/ direct/ din partea umană/ a
senalului artei naive şi suprarealiste, umorului existenţială în direcţia „omului fără chip”, a ceauşist/ făcut în ‘77/ dintr-o singură mină/ lanşa informatică, insurgenţa instrumentalului, lui Dumnezeu” (muguri); „cu gelu diaconu
şi auto-ironiei. „Subversivitatea” e dezvoltată „reducerii la nimic” şi „derealizării” misterului de gri muncitoresc” (zeppelinul). artificialului, virtualului. În fapt, se afirmă, „the vorbeam în fum/ despre prăpăstii începuturi/
nu prin deconstrucţia programatică a „sensu- vieţii: „diavolul şi-a scos pielea a atârnat-o pe Chiar în întoarcerea spre sine, eul liric apare reality cannot be displayed”. Cotidianul respi- şi feţele lui dumnezeu care într-o vreme/ poc-
lui” sau conţinutului ideatic metatextual, ci drumul către Rai/ este şi astăzi umedă şi din într-o suită de pendulări între chipul „iconic” ră aceeaşi tensiune a limitei: oamenii „merg la neau în noi ca mugurii// andrei se întinde pe
prin ingeniozitate sau mai bine zis prin spon- ea curg umbre/ unii se păcălesc o consideră şi modul „căderii”, într-o alternanţă de apariţii serviciu ca la moarte/ (…) share-uirea suflete- zid ca o rană” (club a).
taneitatea cu care „urmează” cuvântului însuşi, umbreluţă de soare/ şi se fac sloiuri negre sub şi dispariţii, proprie non-obiectivizabilului, al lor continuă toată ziua” (download), moartea În acest ocean de haos cotidian şi de împrăştie-
care îşi trage substanţa din întâlnirea vieţii cu ea// diavolul e mereu ocupat are multe concer- prezenţei care nu numai că nu poate fi supusă însăşi este imaginată ca o downloadare a vieţii re până la angoasă a spiritului ies la suprafaţă
imaginaţia creatoare. Poetul nu are astfel „com- ne de condus/ are politică de făcut/ şi acte de „reducţiei fenomenologice” ci ea însăşi reafir- în Dumnezeu. frânturi din memoriile originilor: „amintiri
Credinţa este „apa vie” în care se mişcă forma
plexul” anti-metafizic ce pune în criză şi „uni- caritate televizate/ e mereu la modă cu toate de mă prin simţirea sa transcendentul „fondator” Ni se înfăţişează drama oscilării între vocaţia din copilărie plutesc în jurul meu/ ca un om
poetică, într-un mod mai deplin decât orice
formizează” atât de multe producţii actuale multe ori dă tonul// diavolul e mereu vesel are al realului şi alteritatea în genere, ca „prezenţă iubirii şi ratarea sau aruncarea ei în derizoriu de zăpadă spulberat de un TIR” (pegas), „blo-
înţelesuri separate: „nu negociez nimic/ nu am
prin „dezamorsarea metodică şi conformistă” ochelari cu ramă fină de aur/ când zâmbeşte în absenţă”: „Dumnezeu este pentru mine/ prin inconsecvenţele şi încrâncenările zilnice: curile aliniate ca morţii/ blocurile – frigidere
cu ce fiindcă/ nimic nu e al meu cu adevărat//
a inspiraţiei aurorale care stă la originea orică- arată ca un forceps deschis cât distanţa/ dintre singura fiinţă/ care-mi dă voie/ să dau mâna/ „aşa ne trăim noi verticalitatea urbană/ senti- obsedante în care noi/ eram fiarele/ cu inimile
dincolo de orice e ceva mai mult/ şi la capăt e
rui act creator (în cazul unei poetici nedirijate urechiuşele unui copil perfect”. prin ea/ cu mine/ însumi” (fiinţa); „când te mentele fast-food// ajunşi acasă/ ne-am spur- în hibernare/ visând urme/ roşii/ fierbinţi/ de
un mâl luminos/ şi mişcător care are mireas-
ideologic, fizicul „saturat” se încarcă oricum de Poemul „fashion” din volumul „Urban” dez- razi dimineaţa/ te întrebi năuc/ unde a dispă- cat şi pe mess/ ne-am dat ignore/ ne-am băgat gloanţe prin puii noştri” (la mulţi ani); de ase-
ma/ bunicilor şi părinţilor// unele lucruri tre-
valenţele metafizicului „prezent în absenţă”). voltă, la rândul său, după o dialectică estetică, rut chipul acela/ pe care îl iubea toată lumea/ reciproc în listele de spam pe bloguri// şi am meni, erosul proiectat („îngropat”) în epicentrul
buie lăsate cum le-ai primit// nu smulgi aripile
Viziunea religioasă nu agresează, în poezia lui de data aceasta, imaginea morţii şi a lui Hristos. o fi şi oglinda asta/ rodul unui potop/ care plecat să ne răcorim/ fiecare la altă bere// cathartic: „şoseaua se deznoda sub roţi/ ca mine
păsărilor ca să le pui motoare/ unele lucruri
Cârlea, esteticul prin ideologic, ci este aidoma Este foarte interesant acest tablou al morţii pes- ţi-a luat/ pământul” (oglinda); „femeile se în- urma desigur să scriem/ o nouă poezie/ de în serile/ când te lipeai perfect de pielea mea/
trebuie doar trăite// să treci prin ele/ şi ele
unui fond de deszăgăzuire a libertăţii de ex- te care nu se poate sări, şi, în care intrând toate treabă/ cine e nebunul ăla de la piaţa rosetti/ dragoste” (de dragoste). por peste por/ încât parcă ieşiseşi la suprafaţă/
să treacă/ prin tine/ uitându-şi/ înţelesurile”
presie artistice în matricea identitară: „îmi pare (faptul că întoarcerea „ar fi ridicolă” trimite cu o inimă uriaşă în braţe” (plastic); „fiecare Prin rezidualul trăirii, supuse unei dinamici ca o înecată superbă/ ori un stigmat” (drum),
(părere). Pe undeva, sinapsele cuvântului con-
rău că nu l-am cunoscut pe steinhardt/ să aflu la conştiinţa valorii existenţiale unice a istori- cădere îmi arată/ ce soclu înalt mi-am făcut din „ruptoare”, răzbeşte nostalgia chipului divin „parcă aveai broboane de soare pe frunte, bezna
centrează istoria personală şi a lumii în direcţia
cum de se plimba prin celulă/ aproape mort cului), le vine atât de bine cum nu le-a venit nimicuri” (albisem prin somn); „noaptea mă „prezent în absenţă”: „tu omori de frică/ toate stătea tolănită în ceşti, în locul cafelei” (poveste
„limitei” ca survenire a iubirii: „totdeauna m-au
de fericire/ ca Dumnezeu prin creaţie” (fetiţa niciun lucru, vreodată, din cele familiare. Din trezeam sufocându-mă/ iar/ ziua mă credeam lumile nenăscute/ îmi spunea cineva demult// freestyle); „sexul meu desenează în tine un co-
fascinat legăturile tainice dintre fenomene// în
cu chibrituri). Universul estetic e pasibil de in- acest „prechip” eshatologic ţâşneşte lumina indestructibil/ ca mai toţi tinerii/ (...) pe la mie- parcă dumnezeu// stă chircit în inima mea/ cu pil colorat/ care-ţi va creşte/ prin somn/ albul
fiecare clipă ni se poate întâmpla ceva/ echi-
finite modelări şi reinvestiri prin întâmpinarea venirii lui Hristos, Viaţa care păşeşte în moarte. zul nopţii astmul îşi făcea treaba/ ca o locomo- genunchii la gură/ plin de sânge/ şi cântă la în sâni// toate în linişte” (arte vizuale); „m-am
valent cu facerea lumii/ sau cu sfârşitul ei//
unei iniţiative a „cuvântului făcut trup/text”. Catharsis-ul e dublu: nu numai că în moarte tivă de argint cu aburi/ maşinărie perfectă de pereţii ei/ mişcători” (d); „în stânga la mătăsari ascuns în baie şi am plâns/ apoi m-am privit
orice te poate schimba fundamental nu numai
În fiecare dintre cele două volume remarc câte toate fiinţele îi vin lui Hristos mai bine ca ni- întrezărit moartea” (amintiri din copilărie 2). seara se adună curvele/ chiar lângă biserică/ le în oglinda cea veche// cineva îmi stinsese în
iubirea/ deşi numai ea izbucneşte precum un
un poem care iese în relief prin forţa şi plas- ciodată, dar acolo „a deschis ochii atât de alb Limita, moartea, fecundate de o simţire afină privesc feţele pe care şi le vulgarizează voit/ ca ochi/ sufletul/ ca pe o ţigară” (vizită).
înţeles/ pe care n-ai avut niciodată curajul/ să
ticitatea estetică a viziunii religioase. Poemele încât/ moartea nu putea păşi peste ei/ înapoi cu credinţa, se impun cu forţa epifaniei: „nu să te convingă că nu mai au nimic pur în ele/ Senzaţia de glisare şi disipare – „geamurile
îl cauţi până la capăt” (amănunte); „prin burta
„Dumnezeu este cuminte ca un grădinar”, re- era ridicol să se întoarcă/ şi în definitiv/ nicio e uşor să fii mort în ziua de azi/ un alt Lazăr şi să nu te simţi vinovat// uneori poţi auzi fotografiau/ ba întunericul/ ba lumina/ pero-
mamei ţi se vedea/ din când în când urechiu-
spectiv „fashion”, ne întâmpină de o manieră viaţă nu îi venise mai bine/ vreodată”. decojit de toate” (nichita). În acest parcurs, în chipurile încă inocente cum se topesc sfârâind/ nul/ îşi deschidea/ oamenii/ mereu/ în partea
şa/ cum urmărea buzele tatălui care/ îţi citea
„iconică”, perspectivă în care punctul de fugă Revenind la volumul „Ζeppelinul”, remarcăm care du-te vino-ul între creştere şi regres, între sub faţa de lucru plină de ruj ieftin/ când pe cealaltă” (peronul) – este complinită pulsatil
din «sensul iubirii»” (mai bun).
Postfeţe

apare mutat înspre cititor, într-o relaţie vie. priza la memorie, conştiinţă şi limbaj, urmărită iubire şi moarte, între construcţie şi destrucţie, cealaltă parte a bulevardului/ trece o pereche de iubirea care rămâne, ca „radiaţie de fond”,
Relaţia erotică se desprinde ea însăşi ca o alu-

Postfeţe
Primul poem este structurat ca un dublu după o modalitate contrapunctică ce pune stră- produce o continuă ambiguizare a structurilor, de îndrăgostiţi” (faţa de lucru); „adorm, în timp chiar după ce totul a fost deconstruit (Vattimo),
necare „pe linia vieţii” spre limită: „cel mai
portret, al lui Dumnezeu şi al diavolului. Cel fulgerările trecutului, situările pe „tăietura” prioritare pentru orientarea existenţială sunt ce vâjâitul ultimului metrou/ trece prin aura şi care îl face pe poet să exclame: „uneori vă
mult îmi place/ să-ţi sărut podul palmei/ mi se
dintâi portret pleacă de la atotcuprinderea clipei şi amplificările prospective într-un raport modelele vii. Astfel, „Nichita este o bornă cu mea/ tremurând-o,// aura mea fosforescen- simt ca un cheag de sânge în inimă” ([în] jur).
pare/ cel mai intim lucru/după plâns// să-mi
iconomică divină şi se dezvoltă cu prospeţime revelator al „aurei” realului: „au venit minerii şi aripi” (nichita); „un sfânt poate intră în Rai chiar tă// ca un paradis// veşnic// în construcţie”
târăsc buzele pe linia vieţii/ uşor/ ca moartea
debordantă printr-un fascicul imagistic de sub- a trecut timpul/ pe sub vitrina librăriei «noi»/
care fâşâie spre dimineaţă/ când cei care ve- acum/ cu un ditamai soarele-n braţe plângând/ (poveste freestyle); „adormim şi sufletele chir- v
stanţă „hristică”: „Dumnezeu este cuminte ca cu morţii pe braţe trece timpul prin fiecare om/ şi marile ziduri de apărare/ izbucnesc în feres-
ghează muribundul au aţipit” (sincer). Tensiu-
un grădinar// lui Dumnezeu nu poţi să-i dai care nu uită” (22 decembrie) tre” (iertare); „de multe ori un glonţ lasă două
nea dramatică este stăpânită şi păstrată în jurul
nimic nu poţi să-i iei nimic// (...) toate sunt în Apare recurent tema emergenţei dintr-un răni/ una de intrare alta de ieşire// cam aşa
punctului de climax printr-o variere a registru-
El/ şi tu şi viii & morţii tăi/ şi clădirile şi prima univers artificial, care pune în criză şi întoarce trece un sfânt prin umanitate/ cumva decisiv/
lui estetic: „demult ţi-am mângâiat ochii cum
& ultima ta iubire/ şi colţii leului strânşi pe bo- „cheia de contact” a conştiinţei în înţelegerea legat la ochi cu o moarte luminoasă (viziune);
numai orbii ştiu/ iar acum nimeni nu înţelege/
tul bivolului african// noi toţi care ne frecăm relaţiei cu Dumnezeu, cu lumea, şi cu sine în- „între mine şi un sfânt e diferenţa dintre/ aurul
de ce beau apă numai din pumni” (om); „ei îmi
unii de alţii întru şlefuire/ până sângerăm pe suşi: „într-o zi m-au făcut pionier la doftana// dacilor şi o medalie poleită// nu mi-a pătruns
ard poeziile/ cenuşa a ajuns cu un metru peste
dinăuntru//(...) El nu e VIP nu îţi sare în ochi tovarăşul nicolae ceauşescu/ însemna mult lumina în interior/ nu s-a aşezat în straturi/ fie-
arcul de triumf/ până spre sânii tăi dezveliţi şi
nu vrea nimic fiindcă ESTE./ (...) în palmă avea pentru noi pe atunci/ erau vremurile când care cu irizările lui/ arată pe mine ca o acuarelă
învingători/.../ dumneavoastră domnule nu
doar linia vieţii o gaură/ şi lumină bătătorită gheorghe ursu murea bătut în închisoare// cu ieftină/ cum foloseam în clasa a 1-a/ un kitsch
ştiţi să muriţi singur/ la capătul lor (the end);
o mulţime de bătături orbitoare ca blitz-urile/ ficatul şi rinichii praf/ dar noi nu ştiam de astea jenant şi atât// într-un om sfânt Dumnezeu se
„de fiecare dată în zori mă mir cu glas tare/ cât
a spus că le are de la cât ne mângâie când dor- trăiam în imensitatea tricoloră/ a raiului nostru depune în straturi/ când zgârii puţin se vede o
de bine îţi vine lumina/ parcă pentru tine a fost
mim// pe braţ i s-a umflat o venă străvezie/ de nailon” (amintiri din copilărie). Imaginea parte şi mai strălucitoare/ dacă adânceşti rana
făcută// atunci pari cea mai vie fiinţă/ trăită
prin care mi-am văzut curgând toată viaţa/ şi „raiului de nailon” combină numinosul unitiv care miroase a portocală/ e şi mai orbitor ceea
de toate lucrurile la ambele capete” (amnezie).
ne-am împăcat pentru totdeauna./ Dumnezeu al inocenţei cu „pierderile” de har resimţite la ce vezi// cu cât erau martirii mai schingiuiţi/
În fond, erosul devine o modalitate de apariţie
se joacă cu copiii/ îşi pune mâinile pe ochi şi le nivelul capacităţii de relaţie: „undeva în adânc cu atât soarele părea mai aproape” (albisem
a unui „mit urban” în forma sa genuină, încă
spune să se ascundă/ dar El îi vede prin găurile s-au rupt frânghiile de lumină/ care îmi uneau prin somn).
neexpusă regimului exteriorităţii: „am început
roşii atunci copiii par înrămaţi. (...)/ prieten în sufletul cu toate lucrurile neînsemnate” (trep- Arta poetică a lui Dan Cârlea din „Zeppelinul”
să cred că/ noi eram un mit urban/ de care/
mod egal cu pustnicii isihaşti/ cu barba până tat). Miza poeziei lui Dan Cârlea depăşeşte presupune o continuă întoarcere spre magma
nu aflase nimeni” (mit urban). E semnificativ că
la brâu/ care se plimbă noaptea pe apele lacu- dinamica estetică a structurilor formale, fiind sensibilităţii şi răsturnarea „gravitaţiei căderii”:
erosul îşi găseşte în „locul” crucii plenitudinea
rilor glaciare/ cu pieptul în flăcări verzui/ şi în mod prioritar existenţială, relaţională, dialo- „nu va fi un sens unitar/ doar stări smulse prin
sa nocturnă, misterică: „la miezul nopţii să
cu vidanjorul care se roagă în gând/ în timp gică. cuvinte (...) subînţelesuri/ căci ele ne uneJsc cel
batem/ două cuie în braţele orizontale ale cru-
ce scoate mizeria din haznale// tu acum eşti mai profund (poezia anului 2100); „o poezie
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 18 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 19

Viaţa economică a României 1918 – 1948 „Neostoita sărbătoare a întoarcerii la sine...”


Alexandru Jurcan Aici aş dori să închei întâmpinarea mea. citind volumul? Răspunsul îl aflăm pe ultima
Andrei Fischof ştie că poemul devine „o cută pagină din „Izgonirea din iad”:
Mircea Maniu influenţei istoriei în general, a istoriei econo-
pe fruntea celui care mă citeşte”. După lectură, ... „Cartea naşte carte,
miei în special?
Căr ţile primite ori cumpărate îşi aşteaptă m-am îndreptat spre coala albă şi am scris o Cum sufletul naşte alt suflet.”
Viaţa economică a româniei 1918 – 1948.
Economiştii sunt probabil printre cei mai en-
rândul. Când se adună prea multe necitite, poezie. Poeta Persida Rugu o fi păţit la fel v
Dezvoltare – Modernizare - Europenizare, simt cum mă acuză, ca nişte păsări flămânde,
Nicolae Păun tuziaşti adepţi ai afirmaţiei atribuită uneori
Presa Universitară Clujeană, 2009 cărora nu le-am lăsat pâine pe balcon. Într-
lui Hegel, alteori ceva mai ludic lui George
o zi, poeta Persida Rugu mi-a oferit o carte
Bernard Shaw după care “Ceea ce învăţăm

„Mulţumim pentru înţelegere!


Am o n o a re a ş i p r i v i l eg i u l d e a v o r b i a s t ă z i de poeme. Nu, nu a ei, ci a altcuiva. Nu s-a
din istorie este că nu învăţăm niciodată nimic
despre o lucrare de factură clar interdiscipli- exprimat, nu a insistat, nu a dat verdicte. Pe
din istorie.” Sunt deprimant de multe exem-
nară, sau chiar transdisciplinară, diferenţa de copertă era o reproducere după o frescă de
ple care să ofere suport empiric celor ce cred

Filmarea s-a terminat.”


terminologie ţintind aici delicatul şi subiec- Fra Angelico, din chiliile de la San Marco.
cu onestitate acest lucru. Şi totuşi, pe fondul
tivul raport cantitate-calitate. Dacă domnul Titlul – „Izgonirea din iad”, de Andrei Fischof,
multiplicării exponenţiale a traiectoriilor
profesor Păun este administrativ vorbind, Editura EuroPress, Bucureşti, 2008. Pe coper-
vieţii economice contemporane, recursul la
revendicat de corpul profesional al istorici- ta a patra scrie Aura Christi despre curgerea
istoria economică a fost din ce în ce mai mai
lor, ideea de a vorbi eu, sau oricine altcineva
remarcat. Nu mai demult decât lunile tre-
poemelor „... aşa cum ploaia se scurge din Ioan Negru că „De la o vreme încoace, lumea Dacă vorbim de „crime” (ne-
de formaţie economică, sau de oricare altă orbitele zeilor fără nume...” şuşotea. Într-adevăr, toţi cei care ştiute, posibile, reale, inconşti-
cute celebrul Wall Street Journal recomanda dăduseră interviu, muriseră la ente, virtuale), cred că trebuie,
formaţie decât cea de istoric, înseamnă nimic Nimic nu m-a decepţionat în cartea unitară a
marilor firme să-şi concedieze consultanţii „P l o u ă peste crimele o ra ş u l u i ” scurt timp după aceea.” (p. 109) pentru a găsi înţelesul mai
mai mult decât a acoperi formal acest spectru lui Andrei Fischof. Pot spune că a fost o reve-
financiari şi să angajeze istorici ai economiei. (ed. „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Ştiindu-se faptul, cei doi sunt adânc al cărţii, să le gândim ca
de care vorbeam, al inter şi transdisciplina- laţie a măsurii, a vârstei mature, a stăpânirii
Desigur că asta nu s-a întâmplat. Cluj-Napoca, 2008) este cea de- asaltaţi de diverse persoane cu fiind crime reale. Ca să fie reale
rităţii. Informal, ar fi vorba de vocaţie, dar mijloacelor poetice. Fără vreo ostentaţie. rugămintea (plătită sau nu) de trebuie ca personajele să existe
a 11-a carte a lui Alexandru Jur-
e desigur prea greu să elaborez pe această Poetul s-a năs- a-i ajuta să scape de „nevastă”, cu adevărat. Tocmai aceasta mi
Cred ca putem să înţelegem de ce Viaţa econo- can. După ce o citeşti (n-o poţi
linie. cut la Turda, lăsa din mână) îţi dai seama că de amantul nevestei, de scrii- se pare miza scrisului şi atotpu-
mică a României 1918 - 1948 este un adevărat
în 1940, şi s-a aşa este, plouă peste „crime”, nu torul de literatură pentru copii ternicia scriitorului. Cu ajutorul
jalon pentru peisajul scrierilor româneşti din
Aş dori ca în această scurtă prezentare să mă Aceasta este cred esenţa, mesajul mai mult stabilit în Is- peste morţi. Şi-ţi mai dai seama etc. Cei intervievaţi de cei doi limbii în care scrie scriitorul
acest areal, dacă citim un articol emblematic
abat de la canonul clasic al parcurgerii relativ sau mai puţin direct, mai mult sau mai puţin rael, din 1976. că „bieţii morţi” n-au fost nicio- mor. E drept că şi ei vor muri creează, dă fiinţă personajelor
pentru economia anilor 2000, The Fall and the striviţi de o maşină. Nu moar- sale. Nu avem de-a face cu o
liniare a cărţii, nu pentru că nu aş fi găsit o subliminal al cărţii domnului profesor Păun. E membru al dată vii, n-au fost, adică, decât
Rise of Development Economics, Paul Krugman nişte „biete” personaje literare tea lor ne interesează acum, ci istorisire a unor evenimente, ci
logică intrinsecă şi un model de elegant expo- Modelul economic românesc de astăzi (nici Uniunii Scri-
– acest Keynes al erei globale, cum a fost de- născocite de autor ca să ne facă faptul că după întâlnirea lor cu cu crearea lor în/din lutul lim-
zeu academic în parcursul de la juxtapunerea un gram de peiorativ în această sintagmă deşi itorilor din
scris, se întreabă cum pot fi analizate meto- nouă viaţa mai frumoasă, mai persoane reale şi după apariţia bii, „după chip şi asemănare”,
legislaţiei româneşti, la secvenţialitatea vizi- probabil ar încăpea o cantitate apreciabilă) România şi al
dologic sistemele complexe, descriptibile şi grea, mai la îndemână. interviului în gazetă, acestea şi însufleţirea acestuia până la
unilor doctrinare, sau a evoluţiei instituţiilor nu este nici pe departe făurit în integralitatea Uniunii Scri- mureau. Mureau şi cele care nu faptul existenţei reale. „Crima”
interpretabile corect doar la scara istoriei, dar Titlul este foarte bine ales pen-
României interbelice - sau nu pentru că sa sub ochii noştri. Cercetaţi istoria, cercetaţi itorilor Ebra- tru a da seamă de ceea ce este aveau „ceva de povestit”, ase- care mai apoi are loc este una
cu un decalaj de timp ce face analiza inopera-
sinteza extrem de adâncită şi personalizată instituţiile statului român, cercetaţi felul în ici. În limba cartea în ansamblul ei. Cartea, menea bătrânilor trecuţi de 80 în câmpul lumii reale. Vii fiind
bilă. In logica oferită de capitolul Metafore şi
a crizei interbelice, cu toate reverberaţiile ei care ţara a acţionat din impuls endogen sau română a mai la fel ca orice istorie reală sau de ani. Mureau, sau aşa credeau personajele, scriitorul, prin
Modele, absolut emblematic pentru recursul
în timp nu ar avea ecou, mai mare decât am a reacţionat la factorii exogeni în procesul de publicat volume de versuri: „Dialog imagi- închipuită, trebuie să aibă un cei care le solicitau acestora un scris, le influenţează destinele.
la istorie, se observă că timp îndelungat au-
vrea şi crede, astăzi - sau nu pentru că evalu- modernizare şi europenizare avant la lettre nar”, „Uitarea de sine”, „Atingerea umbrei”, sens, un înţeles. Cartea, în toate interviu cu adresă bine deter- Crima este săvârşită prin scris.
tosuficienţa şi limitările de viziune au făcut minată. Viaţa şi moartea.
area pertinentă a efortului de război şi a con- ne spune autorul şi veţi avea mult mai multe Prefăcuta linişte”, „Umbletul îndoielilor”. Nu „prozele” ei, (de la foarte scurte
ca “trecut” să însemne pentru economişti la scurte), nu despre crime dă „- Îmi place ploaia... Oraşul e liniş- Noi, cititorii, „punem botul”
secinţelor funeste ale comunizării postbelice răspunsuri corecte la dilemele şi provocările au lipsit nici traducerile din limba maghiară,
două lucruri: contabilitate şi statistică. Atât. seama, ci despre cel care le pune tit. Plouă peste crimele neştiute la crimele săvârşite de scriitor.
ale ţării nu ar suna încă dureros de actual zilei de astăzi, decât achiesând pe negândite nici premiile. Până la urmă contează textul,
Dar nu numai pentru ei: observaţii meteo în scenă, despre scriitor. Altfel, ale oraşului (filosofă Şerban). Dăm viaţă, apoi ucidem şi noi la
după 70 de ani de la declanşarea războiului la “Ceea ce învăţăm din istorie...” poemul, emoţia, inefabilul. - Te apucă des asemenea aserţiuni? rândul nostru. Are loc, aşadar,
recurente se fac din renaşterea timpurie, dar am putea citi aceste proze ca
– ci pur şi simplu pentru că cred că aş sluji În „Izgonirea din iad”, poetul aderă la „neos- Râse Tecar. Da... crime posibile, o „crimă colectivă”, care pune
numai în 1919 meteorologii au recunoscut că fiind scurte întâmplări cu mort în
mai bine acest elevat dar inerent eterogen au- Şi ar mai fi cel puţin un lucru de spus despre toita sărbătoare a întoarcerii la sine”. E o vreme capăt. Asta dacă n-ar fi şi câteva reale, inconştiente, virtuale...” în ordine, prin catarsis, colecti-
“simptomele meteo populare” prezente în
ditoriu punctând exclusiv asupra “mesajului această solidă carte de istorie, de economie şi „a năpârlirii”, când poeziile decapitate par texte („proze”, cum singur le (p. 112) (s.n. I.N.) vitatea reală a cititorilor. Cu cât
Postfeţe

Postfeţe
practic toate culturile lumii au un conţinut
transdisciplinar încapsulat”, de îndreptar şi de multe alte lucruri dincolo de acestea. Din „cadavre anonime fără sens”. Fuga la muzică! numeşte autorul pe pagina de Crime literare. Scriitorul este cartea este mai citită, cu atât are
ştiinţific cert şi evaluabil doar prin mijlocele
metodologie de abordare a domeniului, dar prea modestele mele studii din domeniu, mai La insule, la fotografii vechi, la miezul lucru- titlu) care să ne lumineze înţele- adeptul zicalei: „Eu le fac, eu loc, în noi înşine, împăcarea cu
investigaţiei istorice. le omor!” Personajele, desigur. Zeul. Sigur că „crima colectivă”
şi expunere de opţiune teleologică a autoru- degrabă întreprinse ca violon d’Ingres am rilor, la iarba copilăriei. „A doua de Mahler” se sul subtil, adânc al acestei cărţi.
aflat că niciodată sub nici o circumstanţă nu răstoarnă peste poet „ca o grindină de stânci”. Câteva, adică trei: „Râul roşu Sigur că scriitorul creează per- a avut loc illo tempore, dar ne-au
lui asupra unei zone de cercetare extrem de
Cartea domnului profesor Păun este după din jurul tronului”, „Şarpele sonaje literare pe care apoi le rămas mitul şi ritualul prin care
complexă şi controversată. este permis să interpretezi istoria prin prisma Deodată, apare o insulă netrecută în hărţi.
părerea mea şi o metaforă în limbaj istoric, uscat” şi „Zgomot de geamuri poate „ucide”. Nimic nou până o facem prezentă, reală aici şi
lui “ce ar fi fost dacă nu ar fi fost ce a fost”. Insula spaţiului privilegiat al poeziei, insula
dar o metaforă cu potenţial de agregare a sparte”. În toate aceste texte, aici. El este Atotputernicul. El acum.
Aş îndrăzni să încep prin a vă reaminti că Dar cine poate rezista tentaţiei, măcar ca şi „bântuită de cuvinte”. Poate că sunt cuvinte este cel care realizează şi sce- Poate că filmul (cu care autorul
unui model socio-economic propriu unui loc printre personaje, găsim şi un
economia ca ştiinţă modernă se naşte isto- un joc al unui spirit ceva mai sprinten decât izgonite sau evadate. Desigur, acele cuvinte „scriitor”. nariul şi filmul. El este cel care are mare prietenie), mai mult
şi timp, cu aproape toate atributele normati-
riceşte vorbind în corpul filosofiei, de care media de sprinteneală a spiritului societăţii au născut o nouă religie. Astfel, a devenit po- „Scriitorul (credea Rob) avea un le aduce din realul cotidian în decât cartea (oricare ar fi), are
ve ale unui model. Cât de multe s-au realizat
se desprinde greu, pe traiectorii hobbesiene, la un moment dat, dacă îmi este permisă li- etul „sclavul-domnitor peste propriile-mi tăceri”, simţ premonitoriu. Amesteca cel al scriiturii şi, pe unele, în mai multe afinităţi cu filonul or-
în această ţară în timp – dar cât valorizăm
dar în accepţiunea actuală de ştiinţă socială, cenţa. Eu cred că nici domnul profesor Păun supravieţuind ideilor. realitatea cu ficţiunea într-un „realul” fantastic. fic al oricărei scriituri, pentru că
astăzi din această moştenire? Pentru a ajunge
datorează mai mult decât oricui istoriei şi nu a rezistat pe ici pe colo, la modul indirect, Nimic nu mi se pare superfluu în demersul stil sofisticat. Era chemat uneori el este mai aproape de oralitate.
la acest stadiu de înţelegere a mesajului cărţii În film vezi povestea, o trăieşti
matematicii, chiar dacă, explicit sau măcar lejer insinuant, iar acest fapt conferă cărţii poetic. Andrei Fischof nu trădează întregul de anumite persoane:
probabil că trebuie să mai citim şi capitolul - Scrieţi, vă rugăm, un capitol în aievea. Râzi, plângi. Te pune
implicit, idealul său de structurare ştiinţifică domniei sale o savoare aparte, de construct ideatic, nu uită în ce sferă tematică stă „lungit
din aceeaşi lucrare a lui Krugman, intitulat care... să moară soacra noastră! pe gânduri. Te împacă cu tine
a fost fizica. Descrierea şi explicaţia completă literar aş spune, dar numai şi numai dincolo pe spinarea de iarbă a copilăriei”. Câteodată se
emblematic Evoluţia Ignoranţei. Este desigur Rob cerea bani serioşi. Când ca- însuţi. Şi în scris, şi în film are
a fenomenelor şi proceselor naturii şi societă- de ceea ce spun cunoscându-i demult profe- mai aude cum se sparge câte un geam din
paradoxal că anumite domenii ale ştiinţei pitolul era conceput, femeia aceea loc o transformare a vinului în
ţii sunt coordonatele ideale, întotdeauna că- sionalismul, îndârjirea şi dedicaţia cu care de ferestrele istoriei, „precum obuzele tăind mădu- sânge, a pâinii în carne. A „cri-
nu ţin pasul sau chiar involuează relativ cu sucomba. De fapt, averea lui prove-
utate, aproape niciodată atinse în economie. ani buni cercetează, scrie, valorizează, “face va oaselor”. Exact... „ţara prinde rugină înainte nea din acest fel de a scrie.” (pp. mei colective” în împăcare de
altele, lucru notabil în ştiinţele sociale (sub
De la dominanta interbelică a logicii mate- şcoală” în acest încă atât de nebulos teritoriu de vreme”, iar vârsta poetului e „mirosul ars 83-84) sine şi speranţă de salvare.
influenţa interesată a politicului desigur) şi
matico-economice a lui Alfred Marshall şi al istoriei economice. urcând în mine”. Ziarele anunţă apropierea În „Zgomot de geamuri spar- Oraşul suntem noi înşine: colec-
absolut adevărat pentru istoria economiei,
până la holismul econometric contemporan, v vreunui meteor uriaş, care va soluţiona toate te”, doi gazetari, plictisiţi de tivitate şi individ. Plouă în noi
aspect remarcat de exemplu de Mark Blaug peste crimele noastre. Cu sân-
magia cifrei şi căutarea formulei carteziene problemele. Şi ce dacă? Poemele aşteaptă pre- „munca de rutină” din redacţie,
probabil cel mai proeminent istoric al gân- ge. Cu cuvinte. Cu Alexandru
a bogăţiei cresc dramatic în ştiinţa economi- cum caii de cursă dincolo de poartă. Superbă realizează, în week-enduri, „in-
dirii economice şi în acelaşi timp analist al terviuri relaxante” cu persoane Jurcan. Neştiut, posibil, real,
că. Avem oare aceaşi perspectivă în privinţa imagine poetică şi cinematografică! Da, „pre-
metodologiei economice. care trecuseră de 80 de ani. inconştient, virtual.
cum caii de cursă aşteaptă poemele mele/ semnul
Toate bune şi frumoase, numai v
spargerii aerului”.
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 20 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 21

Un retoric semn de întrebare Fenomenologia snobismului


Ioan-Pavel Azap dea o mână de ajutor găsindu-şi sfârşitul Mircea Diaconu acasă de la o întâlnire importantă cu oameni
printre ruine. distinşi, el se pune pe fotoliu, mulţumit de
http://mirceadiaconu.wordpress.com/
Deşi nu lipsit de umor, filmul lui Amos Gitai sine, şi ascultă Anotimpurile lui Vivaldi, sau
Unul dintre cele mai terifiante filme ale (tras dintr-un singur plan-secvenţă!) este de-a poate Boleroul lui Ravel, privindu-şi colec-
Dicţionarul dă o definiţie destul de îngustă ţia de cărţi din autori clasici îmbrăcată în
cinematografiei mondiale, neverosimil dreptul sinistru: şansa vieţii unei reporteriţe
fenomenului snobismului: “persoană care piele, şi necitită sau doar frunzărită cu aere
aproape, este Monştrii (Freaks, SUA, 1932; sc. tv care „prinde” în direct un atentat tero­ admiră şi imită fără discernământ moda, ma- de superioritate, de pe rafturile bibliotecii
Clarence Aaron „Todd” Robins; r. Tod Brow- rist pe străzile din Tel Aviv este anulată, nierele şi opiniile persoanelor din sferele în- personale. Observând acest fenomen mai de
ning; cu: Wallace Ford, Leila Hyams, Olga „boicotată”, spre disperarea vădită a aces- alte”. Această definiţie exprimă doar efectele aproape ne putem da seama de un lucru inte-
Baclanova). Farsă, film noir, horror, dramă teia, de o tragedie mult mai mare, preluată vizibile, fără a înţelege mecanismul interior. resant, şi anume faptul că snobul nu contem-
(totul distilat într-un cocktail aiuritor), Mon- în direct de (probabil) toate posturile tv din Snobismul este doar nivelul de suprafaţă al plă neapărat frumuseţea sonoră a muzicii, ci mai
ştrii îşi păstrează la atâtea decenii de la pre- lume: WTC! Stadiul dezumanizării la care unor structuri maladive prin care anumiţi ales se contemplă pe sine ascultând acea muzică
mieră impactul iniţial – chiar şi asupra unei a ajuns societatea contemporană, dominată oameni se raportează la lume şi la ei înşişi. sau deschizând o carte de un autor mare. Îşi ob-
generaţii „călită” în horror-uri post- (-natura- de principiul reuşitei cu orice preţ, ne face Snobul suferă de un grav anti-autoreferen- servă propria măreţie de om cult şi stilat ce
liste, -moderniste, -comuniste etc.), ba chiar aproape imuni la dramele semenilor. ţialism, el fiind o fiinţă care se raportează îşi ocupă timpul doar cu lucruri alese. Astfel
în revoluţii, atentate sau execuţii transmise Dar cel mai cumplit este filmul realizat de întotdeauna la ceva exterior lui. Criteriile devine şi el o „persoană din sferele înalte”.
online şi live de presa video, asupra unui Sean Penn. Un bătrân solitar îşi duce zilele valorice ale propriei personalităţi şi existenţe Ascultatul acelei muzici poate deveni un
public din ce în ce mai blazat care devine pe într-un apartament întunecos, în „compania” aflându-se în exterior, în posesia acelor „per- lucru secundar în conştiinţă, pentru că face
zi ce trece o tot mai largă piaţă de desfacere Tod Browning soane din sferele înalte”. El caută aprecierea loc reprezentării propriei măreţii. Abia acum
abstractă a soţiei moarte, cu care conversea-
pentru abominabil. Niciodată până atunci – şi şi confirmarea celorlalţi, căutare ce reprezin- putem vorbi de o autoreferenţialitate, destul
anormal se dovedeşte a fi foarte fragilă. Dar, ză în cel mai firesc mod cu putinţă. Când se
nici după aceea – un film nu a strâns la un loc tă o carenţă ontologică funciară. El nu poate de limitată, în contextul în care aici avem de-
aşa cum spune Bernd Herzogenrath (v. Ste- produce atentatul, bătrânul doarme. Apoi
discerne, într-un mod autonom, conţinutul a face cu desăvârşirea unui proces ce îşi are preferă să se lege de zone ale culturii mai
atâţia monştrii umani: erori genetice sau glu- ven Jay Schneider, coordonator, 1001 de filme se trezeşte uimit de lumina care invadează
valoric ce se află în spatele formelor specta- primul motor în exterior. El face un transfer facile, care au o deschidere mai mare către
me sinistre ale lui Dumnezeu. Tod Browning de văzut într-o viaţă, Enciclopedia RAO, f.a., camera şi fericit că florile uscate dintr-o vază culoase ale realului, el rămânând cu conştiin- axiologic dinspre lucrurile valoroase (care i mediul social, cum ar fi fotografia (unde e
a completat distribuţia „normală” (am pus p. 106), „nici un rezumat nu poate da măsura antică au înflorit. Realizând parcă abia acum, ţa la nivelul formelor şi imaginilor. s-a spus că sunt valoroase) către sine. Într-un destul să îţi cumperi un aparat performant
ghilimelele pentru că filmul te prinde atât exactă a acestui film neliniştitor, dar profund, în lumină, că soţia nu mai este alături de el, Criteriul după care îi apreciază pe ceilalţi, mod ritualic, prin aceste acţiuni, se învăluie pentru a te autoeticheta imediat ca pasionat
de puternic încât nu mai ştii, la un moment care trebuie vizionat pentru a fi «crezut». O bărbatul îşi plânge singurătatea şi nu tragedia este reprezentat de cât de mult sunt aceştia de spiritul elevat al obiectelor semnificatoare de „domeniul fotografiei”) sau muzica jazz
dat, cine/ce e normal/anormal) cu ciudăţenii ciudăţenie (monstruozitate?) supremă a cine- care se desfăşoară la doar câteva străzi mai consideraţi valoroşi de sistemul social din de cultură şi spiritualitate cu care se încon- care este mult mai puţin elaborată decât
umane împrumutate de la companiile de circ matografiei mondiale.” (TCM) încolo. Aparatul părăseşte locuinţa ieşind pe care fac parte. Confirmarea trebuie sa vină muzica simfonică şi presupune un travaliu
joară. Snobul este un om valoros pentru că se
de pe întreg teritoriul Statelor Unite. Poves- fereastră, se îndepărtează şi, din jocul umbre- din spaţiul social colectiv, valoarea fiind o înconjoară de lucruri valoroase, cum ar fi ta- de înţelegere mult mai uşor, jazzul devenind
tea din film se petrece tot într-un circ. Inte- Deşi inegal, este de reţinut 11 poveşti pen- lor pe pereţii clădirii, „vedem” şi prăbuşirea realitate în principal socială. În acest context, blouri sau statui scumpe şi rare, şi desfăşoară victima multor snobi care sunt plictisiţi de
resată de banii pe care piticul Hans urmează tru 11 septembrie (11’09’’01 – September 11; celui de-al doilea turn. Final în coadă de peş- moda devine un principiu important de re- activităţi elevate, cum ar fi mersul periodic muzica simfonică, neavând acces la ea. Jazzul
să-i primească drept moştenire, Cleopatra, coproducţie internaţională, 2002): 11 scurt- te, deschis deopotrivă interpretărilor „sacre” gularizare a valorii oamenilor. la operă, la teatru, la muzee sau la festivaluri le poate da un prestigiu social aproape la fel
o frumoasă trapezistă, îl convinge să o ia de metraje realizate aproape la cald, în anul şi „profane”, care pune sub un retoric semn Snobul pleacă de la colectiv, interiorizând de filme de artă. El îşi adaugă valoare din de mare ca muzica cultă, cu un efort mai mic
soţie, după care încearcă să-l otrăvească. Dar ce a urmat atentatului de la World Trade al întrebării condiţia umană. (B1) valorile lui, neavând o structură autono- exterior, negăsind-o în interior. Ce diferenţă din partea lor. Pe de altă parte, există dome-
răzbunarea monştrilor va fi cumplită... Se Center din 11 septembrie 2001, de 11 regizori mă a propriei realităţi, şi în acelaşi timp al sfâşietoare invers proporţională cu marile nii ale culturii care sunt mai vizibile datorită
propriului sens existenţial, pe care să şi le modului lor specific de a fi în lume, care e in-
spune că filmul a fost scurtat cu aproape o din întreaga lume, reuniţi de producătorul v spirite ale culturii, dintre care multe au trăit
jumătate de oră, într-atât de terifiantă s-a do- dezvolte autonom de interesul societăţii. în mizerie la periferia societăţii, şi au murit dependent de cît de facil este mesajul pe care
francez Alain Brigand care le-a dat mână
Acesta îşi confirmă propria valoare copiind neştiute şi negratulate de ea. îl transmit, cum ar fi artele plastice, teatrul
vedit a fi „parada monştrilor” din final, care liberă pentru a realiza un film de 11 minute,
„persoanele din sferele înalte”, sau, am pu- Cultura are în general de câştigat de pe urma sau cinematografia. Aceste genuri artistice
depăşea sensibil pragul de suportabilitate a 9 secunde şi o sutime despre modul în care
tea spune astăzi, oamenii ce sunt „cool”, şi snobilor, care consumă artă într-un mod di- fiind figurative, sunt mai uşor de comunicat,
grozăviilor de orice natură acceptat conven- se raportează la tragedie. Regizorii sunt:
astfel populari. El este omul zeitgeistului, el rect proporţional cu banii şi statutul social pe şi astfel ocupă zone importante ale spaţiului
ţional. Departe de a fi o „simfonie a ororii”, Youssef Chahine (Egipt), Amos Gitai (Is- laudă şi apreciază ceea ce este considerat va- care îl au. Albumele cu tematici ce ţin de ar- social, frecventate de oamenii snobi. Deve-
filmul tulbură şi emoţionează prin atmosfera rael), Alejandro Gonzalez Inarritu (Mexic), loros Acum. Dacă moda se schimbă, atunci tele plastice, masive, lucioase şi multicolore nind interesaţi de unul sau mai multe dintre
stranie, tensionată, rezultat al aglomerării în Shohei Imamura (Japonia), Claude Lelouch se schimbă şi el pentru a fi întotdeauna în sunt adesea vânate de snobi, dar şi autorii ce aceste domenii ale culturii, ipocriţii snobi se
distribuţie a eşecurilor umane şi a firescului (Franţa), Ken Loach (Marea Britanie), Samira ton cu ea, fiind astfel un om foarte adapta- poleiesc, într-un mod ritualic, cu o funcţiune
nu au cărţi sclipitoare la privit, dar numele

A rheus
cu care toate aceste fiinţe neobişnuite sunt Makhmalbaf (Iran), Mira Nair (India), Idrissa bil şi schimbător. Neasumând în adâncime aleasă şi distinsă de a fi „în lume”. Ei şi-au
lor e celebru şi la modă. În acelaşi timp este
integrate poveştii (privite nu atât ca ciudă- Ouedraogo (Burkina Faso), Sean Penn (SUA), valorile cu care defilează, îi este uşor să le creat o imagine socială ce îi distinge de re-
16 mm

bine ca produsele cumpărate să fie cât mai


ţenii în sine, cât ca personaje justificate dra- Danis Tanovic (Bosnia). schimbe, jonglând cu formele şi structurile scumpe pentru că, pe de-o parte, acest lucru stul, astfel ei nu mai sunt nişte „oarecare”, şi
maturgic), astfel încât graniţa dintre firesc şi Trecând peste mediocritatea tezistă a lui Ima- exterioare. Sunt multe cazuri în care omul le reflectă valoarea deosebită, iar pe de altă acuma îi pot privi de sus şi dispreţui pe cei ce
mura ori a lui Chahine, ca şi peste teribilis- snob dispreţuieşte moda maselor, dar numai parte, reflectă puterea financiară şi implicit au un statut social inferior şi nesemnificativ.
mul uşor uzat al lui Lelouch, câteva episoade pentru că „persoanele din sferele înalte” o socială a cumpărătorului. Reprezentantul analog, în spaţiul proletar
merită toată atenţia. În primul rând Ken desconsideră. Întotdeauna recunoaşte o anu- Snobul este cel mai conformist om, în contex- non-cultural, al omului fin şi distins din „sfe-
mită autoritate, neavând proprie iniţiativă, şi tul în care are o structură psihică mimetică, rele înalte”, este deţinătorul acelei calităţi
Loach, cu paralelismul tulburător pe care-l
căutând întotdeauna un sistem de referinţă el copiind comportamentele şi ideile oame- indeterminate şi fascinante numită coolness.
face între 11 septembrie 2001 şi 11 septembrie
ce se află în afara lui, astfel că ar fi un foarte nilor importanţi din spaţiul social. Nu are Snobul din zonele mai puţin centrale ale so-
1973, când armata americană a atacat palatul
slab lider. nimic nou de spus din propria perspectivă, cietăţii doreşte să fie cool, lucru care îi dă un
prezidenţial al lui Salvador Allende, pe care-
Interesant e să ne amintim atmosfera dineu- pentru că nu are o perspectivă personală. El anumit prestigiu în mediul social în care se
l omoară şi instaurează în Chile regimul de N.B. rilor şi întâlnirilor oamenilor „cu bani”, din învârte.
este artizanul cimentării oricărui zeitgeist, şi
teroare al lui Pinochet soldat cu zeci de mii multe filme americane, în care se ascultă o
Rubrica de faţă doreşte să contrazică opinia cva- campionul criticii şi ridiculizării celor care
de oameni asasinaţi din motive politice. muzică simfonică destul de facilă (Vivaldi,
siunanim acceptată, anume că televiziunile din
au de spus ceva nou. Notă:
Pornind de la un fapt real, Mira Nair vor- operă italiană, vals vienez, Ravel, sau ce- Neavând acces la adâncimea axiologică a 1 Nu încercăm să insinuăm aici că aceste genuri muzicale
beşte tot despre teroare: teroarea lansată România difuzează numai filme proaste şi că
lebrul balet rusesc)1 şi se discută subiecte realului, el rămâne impresionat de poleirea ar fi fără valoare, doar că pentru înţelegerea lor este nevoie
în SUA după 11 septembrie 2001 împotriva ar fi 100% anticulturale. Dimpotrivă! În fiecare
serioase şi alese, iar oamenii participanţi la strălucitoare a suprafeţelor lui formale. El de un travaliu interior mai uşor, semnificaţia lor fiind mai uşor
islamicilor, indiferent de calitatea lor civică, săptămână, indiferent de sezon, sunt programate discuţii adoptă o mină sobră de oameni im- are o neputinţă funciară de a vedea dincolo sesizabilă, faţă de alte genuri de muzică cultă
de statutul lor de cetăţeni ai SUA. După ce cel puţin 3-4 filme care merită să fie văzute sau portanţi, şi gesturi aristocratice, mai ales în de aparenţe, întotdeauna discernământul va-
mai bine de şase luni fiul dispărut al unei fa- revăzute. De asemenea, se difuzează teatru, operă, timpul meselor. loric se află în afara lui. Strălucirea formală v
milii musulmane este acuzat în mass media muzică de orice gen de calitate ş.a. Totul este să Snobul trebuie să pătrundă şi el în „sferele a realului este importantă şi pentru că este
de teorism, rămăşiţele sale sunt identificate vrem (şi să ştim) să alegem. Dar, grăbiţi-vă! S-ar înalte” ca să se poată considera „realizat” văzută de ceilalţi. Cu cât o experienţă cultu-
printre victime: aflându-se în preajma WTC putea ca peste câţiva ani, vorba unui „profet” (să din punct de vedere social. Abia după ce îi rală e mai profundă şi mai interiorizată, cu
în momentul atentatului, tânărul, care efec- sperăm că mincinos), toate posturile tv să arate copiază pe oamenii valoroşi, acesta se simte atât mai greu poate fi comunicată celorlalţi,
precum OTV-ul şi toate ziarele ca Libertatea... confirmat şi în proprii săi ochi. Ducându-se astfel că nu e profitabilă pentru un snob. El
tuase un stagiu de paramedic, s-a grăbit să
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 22 anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009 23
breviar UBB breviar UBB

Rectori în vizită la Declaraţie a Rectorilor Universităţii de Vest Timişoara, ASE


Declaraţie Universitatea Bucureşti, Universităţii Babeş-Bolyai Cluj şi Universităţii
Incompetenţă
în legătură cu adoptarea Babeş-Bolyai

“Alexandru Ioan Cuza” Iaşi privind adoptarea legilor educaţiei şi şomaj
Legii educaţiei naţionale
În zilele de 25 – 30 august 2009, prorectorul Universităţii
prin asumarea răspunderii guvernamentale
Andrei MARGA
din Genova (Italia), Michele Marsonet a vizitat Univer- Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai
sitatea Babeş-Bolyai şi a purtat discuţii cu rectorul, pro-

E D
rectorii, reprezentanţi ai Universităţii Babeş-Bolyai. S-au ste de înţeles urgenţa adoptării unui nou cadru legal pentru învăţământul românesc, dată fiind importanţa covârşitoare a ouă observaţii generale se impun as-
Având în vedere contextul în care – fapt fără precedent – autoritatea îndrituită legal să propună proiecte educaţiei pentru progresul economic şi social în lumea de azi. Adresarea problemelor structurale din învăţământul româ-
stabilit: a) organizarea la Genova, în februarie 2010, a re- tăzi oricărui om care priveşte scena
legislative în educaţie, Ministerul Educaţiei, este presată cu tot felul de improvizaţii din partea unor persoane nesc necesită o decizie politică. Însă, starea dezirabilă a educaţiei şi cercetării din ţara noastră nu se poate obţine prin perpe-
uniunii româno-italiene cu tema Italia şi România în vi- guvernării României, rămânând interesat
şi instituţii neavenite, itorul apropiat, cu participarea specialiştilor celor două tuarea şi permanentizarea expedientelor Executivului şi a excepţiilor de la regula legii sau de la standardele Statului de Drept.
În situaţia în care s-a creat impresia că persoane legate de Universitatea Babeş-Bolyai sunt printre cele de mai Din nenumărate motive, adoptarea legilor educaţiei prin asumarea răspunderii guvernamentale este absurdă şi ar trebui să de bunul mers al lucrurilor:
universităţi; b) cooperarea Universităţii Babeş-Bolyai şi a
sus, determine scepticismul şi reticenţa oricărei instituţii sau persoane efectiv preocupate de soarta învăţământului românesc. 1. confundarea ilicită de către cei care
Universităţii Genova în programele TACIS din Asia Centra-
În vederea stabilirii adevărului pentru opinia publică, Între acestea, le menţionăm pe următoarele:
lă; c) trecerea la duble diplome; d) schimburi de studenţi dau tonul în Guvern a simplei reduceri

1.
Colegiul Senatului Universităţii Babeş-Bolyai precizează: şi profesori în programe europene; e) lansarea unei coo- educaţia este, în mare măsură, un proces în care primează opţiunile şi străduinţele personale. Dezvoltarea intelectuală, de posturi cu reforma şi vorbirea incultă
a) singura autoritate competentă legal să promoveze proiecte de legislaţie în educaţie este ministrul în perări în domeniul nano-ştiinţelor. formarea caracterului, cultivarea virtuţilor etice şi formarea deprinderilor sociale nu pot fi trecute în proprietatea Statu- despre „reformă” („reforma statului”, „re-
funcţiune; lui şi asumate drept domeniu public în care predomină decizia Guvernului, oricare ar fi acesta. Principiul subsidiarităţii este forma educaţiei” etc.) fără să existe vreun
b) nu este vorba de nicio reformă – dacă termenul este înţeles la propriu – în textul de lege hibrid rezultat, În zilele de 31 august – 4 septembrie 2009, preşedintele incomparabil mai eficace şi corect decât principiul centralismului birocratic. Procedura adoptării unei legi trebuie să fie
proiect de reformă;
ci de cel mult câteva schimbări, unele nefericite, altele oportune; Universităţii „Paul Valéry” din Montpellier (Franţa), Jean compatibilă cu principiile politicii publice, care este expresia dezbaterii publice chiar şi într-o democraţie reprezentativă
c) nu este nevoie de adoptarea legii educaţiei prin mecanismul asumării răspunderii guvernamentale, Marie Miossec a vizitat Universitatea Babeş-Bolyai cu originală; 2. confundarea plină de incompetenţă a

2.
eludând dezbaterea publică şi dezbaterea parlamentară; ocazia Congresului Internaţional de Climatologie. În la fel ca ordinea internă, siguranţa cetăţenilor, administrarea justiţiei, apărarea naţională şi lucrările de infrastructură, ieşirii din criză cu reducerea de activitate.
d) recursul la acest mecanism denotă clar neînţelegerea Constituţiei democratice şi politizarea păguboasă, ziua de 1 septembrie 2009, la Foyerul Colegiului Aca- educaţia şi cercetarea au unele caracteristici ale bunurilor/serviciilor publice. Dar, spre deosebire de primele, educaţia şi Nu insist aici asupra evidentei ignoranţe a
încă o dată, a educaţiei; demic a avut loc inaugurarea Centrului de Studii Regio- cercetarea se referă mai mult la potenţialul dezvoltării personale decât la instituirea cadrului instituţional comun societăţii
nale al Universităţii Babeş-Bolyai şi lansarea volumului lui Guvernului în privinţa a ceea ce înseamnă,
e) s-a ajuns la situaţia „originală” în care – până la urmă chiar în instanţe ale deciziei de stat – persoane civilizate şi dezvoltării economice. Ca atare, orice proiect legislativ referitor la educaţie şi cercetare trebuie să fie expresia
Jean Marie Miossec, Geohistoire de la regionalization unui anumit consens social, ceea ce impune dezbaterea publică în prealabil; la propriu, reforma, ceea ce duce la un joc
care plagiază indică cum se fac lucrări ştiinţifice, persoane care nu au mai publicat nimic ani de zile să im-
en France. L’horizon régional, PUF, Paris, 2008. de cuvinte ce demonetizează reformele,
pună articole de lege despre universitari, persoane dovedite corupte să arate cum se luptă cu corupţia – şi în
care astfel de persoane se revendică, într-adevăr, de la Universitatea Babeş-Bolyai. Suntem datori să spunem
răspicat că acele persoane nu sunt profesori şi nici universitari în înţelesul propriu al termenului, rămânând

În zilele de 2 – 3 septembrie 2009, rectorul Universită-
3. există un relativ acord în societatea noastră că educaţia are, între alte scopuri esenţiale, şi menirea de a cultiva valorile eu-
ropene. Demnitatea persoanei, libertatea individuală, autonomia personală, egalitatea în faţa legii etc. – valori europene
de prim rang - sunt prezervate şi consolidate în regimul democraţiei constituţionale şi al separaţiei puterilor în stat. Or a adop-
încă o dată. Las la o parte alarmantele
observaţii ale presei internaţionale (The
mai mult exemple de parvenire în roluri ale căror cerinţe nu le satisfac. Oricând se pot aduce probe; ţii Regensburg (Germania), Thomas Strothote a vizitat ta un cadru legislativ pentru un sistem menit să cultive valorile menţionate prin încălcarea principiilor constitutive ale tradiţie Economist, Le Monde, Berliner Zeitung
Universitatea Babeş-Bolyai şi a discutat aplicarea unor noi europene a democraţiei liberale constituie o acţiune politică nepotrivită şi generatoare de consecinţe sociale imprevizibile. etc.) şi ale unor fundaţii americane, pri-
f) s-a ajuns la situaţia, în premieră istorică, în care frustrări personale să devină articole de lege, iar voinţa
programe de dublă diplomă între Universitatea Babeş- Dezbaterea parlamentară este în mod firesc condiţia necesară, nu şi suficientă, a oricărui act legislativ într-un sistem po- vind deteriorarea fără precedent a situaţiei
unor partide de a controla universităţile să treacă drept măsuri „reformatoare”;
Bolyai şi renumita universitate germană. litic care se revendică de la tradiţia democratică europeană, ea presupunând, de asemenea, dezbaterea publică; din România. Nu insist acum nici asupra
g) Universitatea Babeş-Bolyai se disociază de astfel de persoane şi informează opinia publică asupra fal-
greşitei direcţii pe care merge Guvernarea
4.
sului propagandistic care s-a creat în jurul lor prin ignorarea adevăratelor stări de lucruri în ceea ce priveşte de bună seamă, diviziunea cunoaşterii, ca şi diviziunea muncii, are un rol considerabil într-o societate complexă. Dar,
În zilele de 20 – 22 septembrie 2009, preşedintele Univer-
prestaţia şi valoarea proprie. Precizăm aceste lucruri pentru că, în definitiv, ceea ce nu se construieşte pe instrumentarea deciziilor politice doar pe baza soluţiilor pretins ştiinţifice oferite de experţi de carton, fără a pune actuală a României, care crede – la distan-
sităţii de Ştiinţe şi Tehnologie din Hangzhou (China) a
adevăr este totdeauna fragil; în balanţă preferinţele, preocupările şi interesele celor vizaţi (profesori, părinţi, studenţi, elevi) de asemenea decizii, nu ţă de experienţele altor ţări – că ieşirea din
vizitat Universitatea Babeş-Bolyai. În 21 septembrie 2009,
h) resimţim ca o datorie civică şi morală să restabilim adevărul – chiar şi pe fondul unei propagande este cu nimic mai bună decât discreţionismul grupurilor de interese camuflat sub paravanul binelui public. Este o acţiune criză se face trimiţând oamenii, simplu, în
rectorii celor două universităţi au inaugurat oficial Insti-
insidioase, care falsifică mereu stările de lucruri – ştiind cât de multă dreptate avea Thomas Mann când aberantă şi generatoare de instabilitate social-politică; şomaj. Se poate observa, însă, cu ochiul
tutul Confucius al Universităţii Babeş-Bolyai.

5.
remarca dramatismul unic al situaţiei în care partea mai puţin calificată şi mai coruptă a unei naţiuni ajunge cerem autorităţilor statului român revenirea la raţiune şi adoptarea legilor educaţiei pe căile normale într-un stat de liber că lipsind competenţa de a aborda
să o controleze. În zilele de 25 – 27 septembrie 2009, rectorul Universităţii drept şi o democraţie europeană ce-şi merită numele. societatea şi criza şi fără capacitate de a
„Eötvös Loránd” din Budapesta (Ungaria), prof. dr. Hudecz elabora soluţii, Guvernul se repede în cea
Ferenc, rectorul Universităţii Life Science din Krems (Aus- mai rudimentară şi mai fără orizont solu-
Hotărâre a Consiliului de Administraţie al
rea operaţiunilor, asigurarea finanţării şi
tria), prof. dr. Heirich Kern, rectorul Universităţii din Novi ţie: reducerea de activităţi. Poate accepta
Sad (Serbia), prof. dr. Radmila Marinkovic-Neducin, rec- Hotărâri ale Consiliului de avansarea lucrărilor.
S-au încheiat investiţiile Institutul de cineva senin această reducere, cu efecte
Universităţii Babeş-Bolyai cu privire la consolidarea torul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. dr. Andrei Marga,
rectorul Universităţii Cherivtsi, prof. dr. Yuri Fedkovych Administraţie al Universităţii  Tehnologie şi Bazinul de Nataţie. dezastruoase pe termen lung, câtă vreme
este vorba de incompetenţa deciziilor?
profesurilor şi asigurarea de personalităţi creatoare din Odessa (Ucraina), rectorul Universităţii din Maribor
(Slovenia), prof. dr. Ivan Rozman au fost prezenţi la Uni- Babeş-Bolyai 5. cu privire la
publicarea curriculumului şi a regulamen-
Aceste observaţii le putem face zilnic au-
zind peroraţiile televizate ale guvernării,
de opere ştiinţifice în poziţiile de profesori versitatea Babeş-Bolyai în cadrul reuniunii Preşedinţiei şi a
Comitetului Permanent ale Conferinţei Rectorilor Danubi-
telor profesionale
În fiecare facultate: a) se afişează planu- în vreme ce mulţi oameni îşi pierd slujbele,

universitari titulari eni (DRC). 1. cu privire la finanţarea de posturi din


reţeaua Bibliotecii Centrale Universita-
a)având în vedere ponderea contribu-
ţiilor sale ştiinţifice şi organizaţionale,
rile de învăţământ, programele analitice
ale disciplinelor, bibliografiile discipline-
iar unităţile se închid. Am în vedere aici,
dintre numeroasele exemple de lovituri
re şi a Centrelor Culturale Internaţiona- Pompei Cocean se numeşte în funcţia de lor, regulamentele profesionale; b) fiecare absurde rezultate din incompetenţă, cel al
Universităţile sunt reprezentate în Educaţiei Naţionale a consacrat această vârstei. Valoarea şi vârsta sunt lucruri Bolyai, cu avizul Biroului Consiliului
le de la Universitatea Babeş-Bolyai Director General al Centrului de Studii facultate publică în broşură structurarea
competiţiile intelectuale de oricând şi abordare, care a permis multor persoane diferite. Profesoral, care consideră anvergura Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian
Având în vedere reducerea, de către Gu- Regionale; activităţii profesionale a studenţilor; c)
în concurenţa din lumea de astăzi de să acceadă la poziţii universitare fără România se află în faţa unei hemoragii operei respectivului profesor şi repre- vernul actual, a posturilor din reţeaua bi- b)Radu Nechita se numeşte în funcţia de Prorectoratul studiilor răspunde de în- Blaga” din Cluj-Napoca, cea mai veche
profesorii universitari titulari care au criterii de vârstă. de un fel nou (un nou brain drain) a zentativitatea sa; bliotecilor universitare la nivelul din 1989 Director; cheierea operaţiunii până la 10 octom- şi mai complexă bibliotecă universitară a
generat opere ştiinţifice şi culturale. Do- Intrând în competiţiile principale ale specialiştilor de vârf, care sunt atraşi, în b) atragerea de către profesorul re- – fără a se lua în seamă faptul că bibliote- c)Dana Bako se numeşte în funcţia de brie 2009. ţării – care ne atinge direct, ca instituţie.
vadă este şi împrejurarea că în orice ie- universităţilor de azi, Universitatea preajma maturităţii creatoare, de uni- spectiv a unor resurse financiare (gran- cile universitare nu sunt doar depozite de Director. În fiecare facultate se stabilesc tutorii Prin „tăierile” nechibzuite de posturi ho-
cărţi, ci unităţi care prelucrează informaţii activităţii profesionale a studenţilor. Pro- tărâte de Guvern, la Biblioteca Centrală
rarhizare riguroasă de universităţi ceea Babeş-Bolyai are nevoie de profesori versităţi din alte ţări sau de instituţiile turi, sponsorizări, profesuri de firmă
de primă instanţă pentru o ţară – Consi- 3. cu privire la scoaterea de posturi didac- rectoratul resurselor umane coordo-
ce contează în primă linie sunt operele titulari, autori de opere ştiinţifice şi cul- private din ţară. etc.), conform practicilor internaţionale liul de Administraţie al Universităţii Ba- tice la concurs Universitară se ajunge în 2009 la nivelul
nează încheierea operaţiunii până la 10
ştiinţifice şi culturale şi personalităţile turale, din orice vârstă. Orice profesor Având în vedere coordonatele de mai – atragere la care profesorul respectiv se beş-Bolyai hotărăşte: Se scot la concurs posturi didactice după octombrie 2009. de dotare din 1990 (la o populaţie studen-
reprezentative. universitar valoros prin opera sa ştiinţi- sus, la solicitarea facultăţilor interesate, angajează sub semnătură, cu confirmare 1.Prorectoratul finanţării, Prorectora- ultima verificare operată de decani şi de ţească de aproape 9 ori mai mare decât în
Universitarul nu este dispensat de obli- fică şi culturală are loc în Universitatea Consiliul de Administraţie al Universi- din partea Biroului Consiliului Profeso- tul resurselor umane, Directorul Gene- Prorectoratul resurselor umane, în con- 6. cu privire la desemnarea cadrelor di- 1990!). Pe de altă parte, prin aceste „tăieri”
ral, Comisia finanţării şi Comisia resur- formitate cu hotărârea Consiliului de dactice asociate de posturi se deteriorează grav deservirea
gaţia generării unei opere ştiinţifice şi Babeş-Bolyai! tăţii Babeş-Bolyai hotărăşte: ral;
selor umane din Senatul Universităţii Administraţie al Universităţii Babeş-Bol- Cadrele didactice asociate se selectează
culturale în nici o împrejurare. Activis- Universitatea Babeş-Bolyai, precum în- 1. profesorii universitari titulari, c) atragerea de către profesorul specializată a 12 centre culturale şi biblio-
Babeş-Bolyai pregătesc propuneri de yai nr. 23.252 din 24 august 2009. şi se desemnează conform reglementări-
tica politică sau de altă natură nu este tregul învăţământ superior din România, autori de opere ştiinţifice şi culturale re- respectiv a cel puţin opt doctoranzi cu preluare de către Universitatea Babeş- lor în vigoare, până la 1 octombrie 2009. teci internaţionale create de Universitatea
nicidecum substitut sau echivalent al se află în continuare, pentru mulţi ani, levante în domeniul lor şi reprezentative taxă sau a cel puţin zece masteranzi cu Bolyai a finanţării de posturi din reţeaua 4. cu privire la începerea şi derularea no- Prorectoratul resurselor umane coor- Babeş-Bolyai. Cui îi folosesc şi la ce duc
operei. în procesul extinderii programelor de pentru Universitate, ştiinţa şi cultura ţă- taxă, în cadrul unor programe în care Bibliotecii Centrale Universitare şi a Cen- ilor investiţii donează întreaga operaţiune. asemenea măsuri nechibzuite? În chip
Opera ştiinţifică şi culturală este cea studii, încât activitatea ca titular a unui rii, îşi pot continua activitatea ca titulari, contribuţia personală poate fi determi- trelor Culturale Internaţionale. Investiţiile noi ale Universităţii Babeş-Bo- Se va evita angajarea de asociaţi acolo perceptibil, „universitari” de carton „taie”
lyai – Geografie, Psihologie, Matemati- unde resursele financiare ale catedrei sau fără noimă mijloacele studiului universitar
care conferă valoare unui universitar, profesor universitar de înaltă calificare la cerere, pe perioadă determinată (un nată univoc, cu confirmare din partea
2. cu privire la programul Studiilor Regi- că şi Informatică, Educaţie Fizică, Teo- facultăţii nu sunt asigurate, încât să se
iar valoarea unui universitar nu depin- nu blochează ascensiunea profesională an) sau nedeterminată (până la 70 de Biroului Consiliului Profesoral. onalizării din Universitatea Babeş-Bolyai logie Ortodoxă, Teatru şi Televiziune, şi produc daune greu de compensat.
prevină situaţia în care se solicită execu-
de de vârstă. Ca urmare, Universitatea a nimănui. Pe de altă parte, orice ascen- ani, conform reperelor europene actua- 2. Facultăţile pot face propuneri Având în vedere nevoia reorganizării stu- Studii Europene – aflate în diferite faze tarea ulterioară de plăţi pentru activităţi Exprimăm, în numele Universităţii Babeş-
Babeş-Bolyai a iniţiat, în România, în siune în rangul de profesor universitar le) în cel puţin una din următoarele trei în sensul art. 1, începând cu anul uni- diilor consacrate regionalizării în cadrul de obţinere a aprobărilor, de proiectare pe care catedra sau facultatea respectivă Bolyai, protestul faţă de astfel de măsuri,
1996, promovarea la rang de profesor, titular trebuie să se bazeze pe criteriul situaţii: versitar 2008-2009, iar propunerile se politicilor actuale ale Uniunii Europene, ca şi de execuţie, trec în coordonarea Pro- nu le poate finanţa. care fac din nou ca incompetenţa guver-
urmare a constituirii Centrului de Studii rectoratului dezvoltării şi a Direcţiei Orice angajare de asociaţi presupune avi- nării să o plătească cei care vor să lucreze
conferenţiar, lector a persoanelor indi- valorii operei ştiinţifice, nu pe criteriul a) existenţa unei hotărâri a Recto- supun aprobării Senatului Universităţii
Regionale, Consiliul de Administraţie Generale, care coordonează desfăşura- zul prealabil de conformitate financiară al
ferent de vârstă, iar în 1998 Ministerul ratului şi Senatului Universităţii Babeş- Babeş-Bolyai. onest.
al Universităţii Babeş-Bolyai hotărăşte: Prorectoratului finanţării.
anul 4, numărul 68-69, 1 - 30 septembrie 2009

Volo și ai lui
Ovidiu Pecican

De fapt, ener vat că „atac” Academia – organism


cărturăresc sensibil şi friabil care, probabil,
Q şi de la capăt

ar trebui adulat necritic, fără sincope, în toate


actele sale -, Tomaschek se arată excedat de
prezenţa publică a lui Vladimir Tismăneanu
şi a comilitonilor acestuia: „pe toate ecranele,
în toate instituţiile active, ICR, presa cultura-
lă, presa militantă ca «22», «Humanitas» etc.
omniscientul şi ubicuu[l] Tismăneanu [şi alţii
– n. O.P.] sunt predominanţi membrii acele-
iaşi găşti”.
Să pricepem mai exact durerea tomasche-
kiană. „Pe toate ecranele” vrea să însemne,
probabil, emisiunile mai multor (al tuturor!)
televiziuni[lor], de stat şi private. „În toate
instituţiile active” se referă, mi se pare, la
instituţiile culturale; cu siguranţă însă că nu
toate (în afara acestora rămânând, precis, cel justiţie etc. Să o recunoaştem, e cu totul altceva Uniunii Europene şi a Occidentului. Condam-
puţin Biserica Ortodoxă Română, Conserva- decât odinioară, fiindcă nimeni nu îţi vâră pe gât narea comunismului prin Raportul Tismănea-
torul sau Uniunea Artiştilor Plastici). „Presa cu forţa o doctrină politică în virtutea căreia s- nu, desecretizarea arhivelor fostei Securităţi şi
militantă” pare să fie o sintagmă care se refe- ar cuveni să îţi reglezi viaţa – riscându-ţi în caz punerea lor la dispoziţia populaţiei, cu avizul
ră la cotidianele, săptămânalele ori lunarele contrar poziţia ori libertatea -, ci se rezumă să te CNSAS, parteneriatul cu SUA în Afganistan şi
unde Tismăneanu şi alţii dintre cei care îl ia de nătărău, să te convingă că albul e negru ori Irak sunt câteva dintre realizările care disting
anturează sau îi împărtăşesc, în linii mari, să te cumpere. Şi dacă nici atât nu merge, se va regimul Băsescu de antecedentele sale, oricât de
opiniile (criticul literar şi anglistul Mircea Mi- strădui să te lase măcar nedumerit, în perpetua parţiale sau de lipsite de consecinţele aşteptate s-
hăieş, de pildă) publică, sporadic sau ritmic dilemă dacă e bine aşa cum se întâmplă, ori toc- ar dovedi deocamdată asemenea măsuri. Numi-
(Cotidianul, Evenimentul zilei, Averea ş.a.). În mai pe dos. rea lui Vladimir Tismăneanu în fruntea comisiei
mod oarecum ciudat, Tomaschek exemplifică Să vedem însă pe cine vizează iritarea lui To- prezidenţiale de investigare a comunismului, ca
însă prin revista 22 această noţiune, deşi mi- maschek atunci când vorbeşte despre „gaşca” şi substituirea lui Augustin Buzura cu Horia-Ro-
litantismul celor din redacţia condusă de Ro- – termen de derbedeu, nereflectând civilitatea man Patapievici la cârma Institutului Cultural
dica Palade pare mai degrabă un angajament unei poziţionări culturale – lui Vladimir Tismă- Român (fosta Fundaţie Culturală Română, creată
general în direcţia democraţiei, libertăţii de neanu. Acesta este asociat cu Institutul Cultural şi patronată ani buni de Ion Iliescu şi apropiaţii
expresie, a liberalismului de fond şi al sanc- Român, deci cu – măcar – tripleta care conduce lui), publicarea de către Humanitas a unei cărţi
ţionării abuzurilor sau inconsecvenţelor unei şi gândeşte strategia acestei instituţii culturale: despre Traian Băsescu şi prezenţa acestuia la
democraţii în curs de întemeiere şi fasonare. eseistul Horia-Roman Patapievici, eseistul şi standul editurii cu prilejul lansării volumului
Spre deosebire de Tomaschek, m-aş gândi să anglistul Mircea Mihăieş şi critica literară Tania în cadrul unui târg de carte naţional, luările de
folosesc o asemenea sintagmă mai curând în Radu. Totodată, în acelaşi context este menţio- poziţie ale intelectualilor numiţi – şi ale altora
raport cu vreun periodic editat de un partid nată revista 22, pe lângă redactora şefă a publi- – în disputele dintre preşedinte şi parlament sau
(precum, odinioară, Dreptatea PNŢCD-ului, caţiei trebuind, pesemne, înţeles şi think tank-ul în conflictele dintre legislativ şi anumiţi demni-
sau Dimineaţa iliescanilor), nu raportând-o la care inspiră poziţionările acestei publicaţii, Gru- tari angajaţi în democratizarea mai profundă a
apariţii care încearcă să creeze sau să reflecte pul pentru Dialog Social (GDS). Se adaugă listei justiţiei din România, agreaţi şi de UE (precum
o opinie mai degrabă generică, fără un anga- deja întocmite şi Editura Humanitas, aşadar fosta ministră de la justiţie Monica Macovei, sau
jament de partid ori instituţional. Respective- fieful privat – pentru că nu este o întreprindere procurorii anticorupţie Daniel Morar şi Doru
le tipuri de publicaţii au dispărut însă, după culturală de stat – al lui Gabriel Liiceanu. Şi, în Ţuluş), intrarea în staff-ul prezidenţial sau în
o vreme de la iniţierea apariţiei lor libere, în virtutea prieteniei lor de mare vechime şi presti- parlamentul naţional şi în cel european, pe lis-
1990, din lipsă de fonduri (sau/ şi de cititori). giu, lui Liiceanu îi este asociat şi Andrei Pleşu, tele Partidului Democrat-Liberal, a unora dintre
Actualele orientări ale anumitor publicaţii posesor al propriilor fiefuri: revista Dilema Ve- comentatorii şi editorialiştii apreciaţi (Cristian
sunt de altă natură, ţinând de patronatul pe che şi instituţia privată de învăţământ superior Preda, Cătălin Avramescu, Traian Ungureanu,
care îl reprezintă. Dar, chiar şi atunci când New Europe College. Între toate aceste instituţii Sever Voinescu) conturează, realmente, un par-
cutare revistă sau ziar este „a(l) lui Voicules- şi actorii lor principali, Tomaschek vede legături teneriat între preşedinte, forţele politice care îl
cu”, „a(l) lui Vântu” sau „a(l) lui Patriciu”, apropiate care s-ar traduce, din câte îmi pot da susţin şi o serie de intelectuali români de vârf ai
„a(l) grupului Ringier”, nu este vorba, în ni- seama, nu numai în puncte de vedere similare momentului.
ciun caz de o orientare ideologică a ziarului, sau înrudite, ci şi în activităţi concentrice, com- Este clar că Tomaschek nu aderă la viziunea care
ci de – în cel mai rău dintre cazurile posibile plementare, vizând aceleaşi ţinte şi utilizând a condus la o asemenea grupare de forţe şi nu
– un mercenariat menit să sprijine fronturile mijloace analoage. este deloc entuziasmat de forţa ei persuasivă
de acţiune publică ale investitorului respec- Tomaschek se dezvăluie astfel, în acest punct, conturată în urma plasării câtorva dintre cei
tiv. Nu avem, deci, de a face cu vreo îndoctri- ca un observator informat, înzestrat cu o anume menţionaţi în anumite posturi-cheie din cultură,
nare politică, ci cu o jurnalistică programată, perspicacitate. Într-adevăr, şi Tismăneanu, şi din diplomaţie şi din aparatul de stat. Respinge-
pe anumite tronsoane, să sprijine interesele Liiceanu, şi Patapievici, şi Mircea Mihăieş s-au rea se face însă nu în numele inaderenţei la noua
şefului („mogulul”, „oligarhul”, cum plastic remarcat în ultimii câţiva ani ca sprijinitori ai linie politică, ci dinspre cealaltă redută, opusă
le spune Traian Băsescu), aburind cititorul politicilor şi ai liniei politice ale preşedintelui elanului europenist, a naţionalismului (asimilat
în legătură cu un subiect precum, să zicem, Traian Băsescu, mai deschis sau mai eficient ilicit cu patriotismul) aflat, vezi Doamne, în im-
„afacerea bordurilor”, atacând adversarii decât predecesorii lui direcţi în denunţarea co- pas.
acestuia şi legitimându-i prietenii ori investi- munismului şi orientarea României în direcţia v
ţia, apărându-i onorabilitatea chestionată de