ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

....................................................................................................................... 23 CAP......................................... 22 CAP........................ 9 CAP........................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI..................................................................................................................................................... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ............... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ........... 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE .......... 19 CAP.............CUPRINS INTRODUCERE........................................................ V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ................................................................................................. III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ................................................................. 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE...................................................................................................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR.. 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE.. 26 CAP...................................... 28 5 ........ 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ....................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ............................................................................ II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ............. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ............................................. I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI .................................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL..................................

.................................................... VI : PROCEDEELE DE MASAJ............................................................................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ............................................................................ 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR................................................................. VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .................................. 60 CAP.................................... 97 6 .......................................................................... 87 MASAJUL CAPULUI........................................................................ 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ........................ 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ........... 88 MASAJUL GÂTULUI.......................................................................................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ...... 47 MASAJUL SPECIAL.......................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ........................................................ 51 INDICAłIILE MASAJULUI........................ 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ............................................................................................................................................................................................................................................................ 72 MASAJUL GENERAL .......................................................................................... 61 MASAJUL PARłIAL ....................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS........................................................ 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.................................................................................................................... 77 MASAJUL łESUTURILOR....................................................................................... 90 MASAJUL TORACELUI .................................................................... 84 MASAJUL VASELOR ............INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR................................ 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .. 77 o o o o MASAJUL PIELII ....... 85 MASAJUL NERVILOR................................................ 34 CAP............... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ...................................................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ....................................... 94 MASAJUL ABDOMENULUI ..... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.......... 76 CAP..............................................................................................

......................................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ......................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC........................................... X: MASAJUL FEMEII................................................. 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR..................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII................. 133 CAP.............................................CAP...................................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII....................................................... 116 AFECłIUNI MUSCULARE............................................................................ 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ........................................................................... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII............................ 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ.................. 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ................ 114 AFECłIUNI CIRCULATORII .............................................................................................. 129 MASAJUL LĂUZEI ............ PRE ŞI POST PARTUM ................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .................................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ...................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ....................... 132 CAP............. 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ..................................... 137 7 ........ 125 CAP................... XI: MASAJUL COPILULUI ......................................................... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ...........................

8 .

deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. de scuturare a segmentelor etc. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Cu excepŃia automasajului. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. În practică. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. după reguli metodice bine stabilite. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. se foloseşte numai masajul vibrator.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. utilizânduse diverse aparate sau apa. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. 9 . Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice.

de durată mai scurtă sau mai lungă. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. am prezentat. alături de alte forme de tratament. muşchii. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. vasele şi nervii. parŃial sau general. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. contribuie. calmant sau stimulant. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. medical. În anumite cazuri. Masajul terapeutic. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. de la suprafaŃă spre profunzime. de efectele locale şi generale ale masajului. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. combinat cu kinetoterapia. sunt: tegumentele. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Masajul poate fi superficial sau profund. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. în parte. Ńesuturile şi organele profunde. acesta poate fi înlocuit. cu automasajul.

cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. 11 . există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. afecŃiuni organice etc. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. De asemenea. în beneficiul pacientului. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. • afecŃiuni neurologice centrale. leziuni osoase. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. afecŃiuni ale sistemului circulator. leziuni ale nervilor periferici. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. 1. respectarea unor condiŃii de igienă. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. articulare sau sechele ale acestora.

în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. duşuri şi instalaŃii sanitare. tapisată cu o pânză tare. numită sală sau cabinet de masaj. 12 . sala de duşuri. călduroasă şi bine aerisită. o sală de aşteptare. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical.1. impermeabilă sau din material plastic. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. alături de sala de masaj să existe un vestiar.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. care se acoperă cu un cearşaf alb. luminoasă. scaune sau taburete speciale. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. Bancheta are un cap.1. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. o cameră de odihnă. care se poate ridica la nevoie. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. strict necesar pentru executarea masajului. vopsită în alb. curat.

de a se adapta. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. mai scurt şi altul posterior. mai lung. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. acestea se ridică şi se coboară. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. de aşi doza efortul. de două tipuri: înalte sau joase. o bună mobilitate articulară. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală.1. dar mai ales maseurul profesionist. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. 1. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. Oricine practică masajul.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. Există banchete speciale de masaj. o musculatură bine dezvoltată. se folosesc suluri. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală.

maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. moale şi uscată. Pentru a rezista la oboseală. defecte inestetice. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. 14 . deficienŃele motrice. cardiovascular. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. renal. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. neforŃat. ulcere. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic.durată. asimetriile feŃei. o vedere bună. cicatrice. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. bolile aparatelor respirator. să fie largi şi cărnoase. debilitatea şi anemia. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. ritmic şi uniform. după fiecare subiect şi oră de lucru. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. organice sau psihice. maseurul va ajunge să capete. digestiv. supleŃe şi îndemânare în lucru. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. dar puternică la nevoie. pielea de pe palme să fie caldă. transpiraŃie exagerată a palmelor. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. defectele nasului şi gurii. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. obezitatea. Maseurului i se cer un auz fin. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. degetele să fie suple şi abile. deformaŃiile corpului.

Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj.1. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. cu mâneci scurte). Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. masajul se aplică direct pe piele. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. cu discreŃie şi conştiinciozitate.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. unghiile sunt tăiate foarte scurt. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . 1. nu poartă inele. În majoritatea cazurilor.

Masajul se aplică. 16 . în aşa fel. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. pe cât posibil. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. mai mult decât este necesar.stânjenesc circulaŃia sângelui. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. pe cei pe care îi masăm. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. cu răni sau inflamaŃii. cât şi pentru maseur. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. uşor şi nestingherit. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. În principiu. în general. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului.

Masajul capului. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. planul cel scurt al banchetei. culcat rezemat şi şezând rezemat. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. cu 20°-30°. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. executantul îşi economiseşte energia. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. ridicat la 70°-80°. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. 17 .PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu faŃa în jos. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. cu capul întors într-o parte.

Masajul se începe prin manevre ample. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. jena. mai ales după cel general. fie de contraindicaŃii ale masajului. Durerile. liniştitoare. iar cel general 30-60 minute. Masajul local poate dura 10-15 minute. 18 . până ce ating intensitatea necesară. care prelungesc durata masajului. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. După şedintele lungi de masaj. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. deoarece devine obositoare atât pentru masor. suple şi uşoare. apoi încep să scadă treptat. cel regional 15-30 minute. dacă este bine executat. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. cât şi pentru cel masat. care scurtează şedinŃa. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. alteori sunt preferate manevrele scurte. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. contracturile. intense şi vii. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră.

Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. aplicate pe piele. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. de preferinŃă. efectuând manevre egale ca amplitudine. 19 . Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. lichidele şi substanŃele grase. care cresc eficacitatea masajului. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. cât şi pe zona care urmează a fi masată. adică să lucreze simetric şi simultan. 1. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. mai practică şi igienică este pudra de talc. manevrele acestora trebuie să fie identice. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. sens şi intensitate. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. cu gimnastica respiratorie. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. Dintre pulberile minerale. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. nu murdăreşte pielea.1. cea mai bună.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. să fie înlocuite prin automasaj.

se folosesc. lanolina. Glicerina este mai rar indicată. căzând împreună cu Dintre lichide. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. 20 . acestea. excitante sau calmante. uscată şi nepăroasă. untdelemnul. parafina lichidă. antiinflamatorii. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. vasodilatatoare. deoarece irită pielea. untura.ci o curăŃă. mai des. uleiul de cacao sau amidon. soluŃii alcoolizate. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. Pulberile.

apoi din ce în ce mai repede. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. Întorcând mâna cu palma în sus. strângându-le cu putere în palmă. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. 2. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. 21 . Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. unul după altul. flexiuni şi extensiuni. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. cu tensiuni active finale. apoi se extind şi se depărtează între ele. executate amplu şi în ritm rapid.2. fiecare deget în parte. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. invers. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. iar pentru cot. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. apoi le ridicăm pe toate împreună. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. mai ales la începători. la început rar. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. întinderea şi depărtarea degetelor. într-o mişcare continuă. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget.

pasive şi cu rezistenŃă. simultan sau alternativ. în flexiune şi extensiune. mişcările se execută liber şi rapid. executate simultan sau alternativ. cu tensiuni finale. simultan sau alternativ. mai ales. la început cu amândouă mâinile deodată. Flexiuni şi extensiuni din coate. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. cu degetele întinse sau strânse în pumn. în opoziŃie. 22 . în sens medial sau lateral. cu o mână sau cu ambele.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. 2. Mişcarea se poate amplifica. executate simultan sau alternativ. într-un ritm din ce în ce mai viu. Ńinute pe orizontală în faŃă. Se execută mişcarea în “8”. ajutând-o cu mâna cealaltă. în ambele sensuri. se execută cu palmele faŃă în faŃă. apoi alternativ. se duc înainte. înapoi sau lateral. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. abducŃie şi adducŃie şi.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. 2. depărtate sau lipite. Îndoirea laterală din pumn. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. Ńinute cu degetele în sus. cu degetele întinse sau uşor flectate.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

• creşterea metabolismului bazal. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. 26 . fie în profunzime sau la distanŃă. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. dar scad şi dispar destul de repede. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. dar şi de natura. 4. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale.În esenŃă. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. după ce această acŃiune a încetat.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. în mod secundar fie în regiunea masată. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate.

se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă).3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. VasodilataŃia activă reflexă. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. calmante. care determină creşterea elasticităŃii pielii. În continuare. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. 5. ajutând detoxifierea organismului. stimulatoare sau inhibitoare. prin acŃiunea sa mecanică.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.4. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. 27 . în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5.

mai buna nutriŃie a pielii. ajută la desfacerea aderenŃelor. stimulează noi diferenŃieri bazale. mecanică.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). funcŃiile neurovegetative etc. 5. Favorizează lipoliza. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. influenŃează metabolismul. 28 . scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. masajul ducând la scăderea stratului adipos. nodulii fibroşi sau scleroşi.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. dezagregă celulitele. InfluenŃează reflex termoreglarea. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui.

paretici. După efort. uşor. Manevrele de masaj executate lent. creşte debitul circulator local. intense. structurile aparatului locomotor. cu intensitate progresiv crescândă. centripete. relaxante şi decongestive. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. cât şi reflex. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. contracturaŃi. fasciile. tendoanele. aplicate muşchilor hipotrofici. aponevrozele. atrofici sau neantrenaŃi.5. liniştitor. capsulele articulare. executate într-un ritm viu. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. tecile sinoviale. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. excitant. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. traumatizaŃi. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. se deschid capilarele de rezervă. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. induc în muşchi o stare de relaxare.

Masajul articular łesuturile moi periarticulare. 30 . Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. mâinile alunecă rapid. Prin masaj se combat aderenŃele. retracturile. În felul acesta. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. depozitele patologice periarticulare. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. centripet. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. blânde. neînsoŃite de presiuni.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare.

„periostal” provoacă reflex. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Deci. scăzând efortul cordului. uşurează travaliul inimii stângi. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. pe lângă efectele hiperemice locale. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. Masajul profund şi cel lent. Aceste reacŃii. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. luxaŃiilor şi fracturilor.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. entorselor . reacŃii calmante şi 5. capsulei.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. cartilajului articular. Masajul hiperemiante. în sensul circulaŃiei de întoarcere. pot contribui. Manevrele de masaj efectuate centripet. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. prin efecte 31 . pe când cel viguros are efecte hipertensive.

prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Executat lent şi uşor.şi proprioceptorilor. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. scade sensibilitatea. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. masajul produce efecte calmante. acestea mărind sensibilitatea. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. formei. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. pe de o parte. 5. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. 32 . Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. iar pe de altă parte. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. liniştitoare. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor.derivative. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. Executat energic şi într-un ritm viu.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare.

Astfel. vasomotor şi trofic. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. care declanşează reacŃii diferite. realizate prin conexiuni nervoase. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. 33 . Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. a durerilor şi a stării de nelinişte. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Masajul are acŃiune antialgică diferită. în funcŃie de tehnica utilizată.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. energice. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Datorită acestora se evită. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. de relaxare musculară şi de odihnă. Manevrele scurte. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. la nivel subcutanat. Manevrele executate continuu. responsabile de instalarea retracturilor. analgezice. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. în terminaŃiile senzitive. efecte generale şi psihologice. Manevrele de masaj determină descărcarea. de impulsuri nervoase către centrii. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor.

integrând segmentul afectat în schema corporală generală.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . toracică şi abdominală. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. centrii automatismului respirator. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă.chiar dureroasă pe moment. 34 . • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. la distanŃă. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. 5. care stimulează. prin procedee speciale. Masajul. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Masajul capului. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax).

hepertrofii. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. escare. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. vergeturi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. ulcere varicoase. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. vergeturi.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. 35 . IndicaŃiile de aplicare a masajului. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. micoze. Ńesut celular subcutanat. funcŃiile aparatului digestiv. infecŃii etc. eczeme. papule. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. muşchi. afecŃiuni vasculare. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. cicatrici. contracturi. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. • Se normalizează evacuările. mai ales. de excreŃie. • Creşte apetitul. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii.

• frământatul şi stoarcerea (petrisajul). 36 . Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. tapotamentul). procedeele de masaj manual clasic. au fost împărŃite în două grupe. ArticulaŃii. efleurajul). 6. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. • fricŃiunile. tensiune.Tendoane. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. oboseală la nivelul membrelor inferioare. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. Sistem circulator. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. cât şi părŃilor moi periarticulare. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se va fixa durata şedinŃei de masaj. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. Se acordă atenŃie vaselor. Sistem nervos.

1. pe membre. batere (tapotament). frământat (petrisaj).1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi.1. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. tracŃiunile şi tensiunile. 37 . Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul.• vibraŃiile. ciupirile si pensările. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. scuturările. presiunile. 6. De aceea. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). vibraŃii. alte procedee. fricŃiune. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. 6.

Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. în funcŃie de efectele care trebuie induse. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil.Mişcările seamănă cu mângâierea. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). • alternative lungi. Pe suprafeŃe mici. cu degetele apropiate sau depărtate. întinse sau uşor îndoite. • în zig-zag. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . medii şi scurte. în acelaşi sens. • în cerc. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. medii şi lungi. • alternative. netezirea se poate executa cu o mână. • oblice (medii). medii şi lungi. • simultane scurte. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. medii şi scurte. pentru netezirea finală: • alternative scurte. atunci când se efectuează cu mână după mână. • transversale (scurte). iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . manevrele sunt: • simultane.

mâini. braŃ. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. Pe membre. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. coapsă). cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. gambă. 39 . • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. Ca întindere. netezirea se poate executa cu palma întreagă. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite.

40 . longitudinală executată cu vârful degetelor. netezire în „cleşte”. pe cale reflexă. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. 6. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. a circulaŃiei. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). folosită în regiunile cu păr în exces. manevrele scurte şi vii. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde.1. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. sunt stimulante. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). relaxante. în limita elasticităŃii proprii. în ritm rapid şi energic.netezire „în perie”. netezire liniară. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. vasodilataŃie locală de durată. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. înaintea altor procedee mai puternice.

Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. 41 . Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu atât acŃionează mai profund. palma sau pumnul. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. medius şi inelar). executată cu vârful a 2-3 degete (index. asuplizează tegumentul. mărindu-se progresiv. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. până când este cuprinsă toată regiunea. cu cât intensitatea presiunilor creşte. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. Vârful degetelor se aplică pe tegument. se aplică la nivelul tendonului lui Achile.Din punct de vedere tehnic. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). în zig-zag. Astfel. după necesităŃi. Forme speciale: transversală. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. cu marginea cubitală. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri.

care este 42 . frământat circular şi şerpuit. 6. dar viguroase. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. scade sensibilitatea locală.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. Pe regiunile întinse şi plate. frământat cu pumnii. circulatorii şi trofice.1. eventual coapse). care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. pe cale reflexă are efecte de durată. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. fricŃiunea prelungită. scade contractura musculară. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. ridicarea lor. frământat între marginile cubitale ale mâinii. reduce încordarea nervoasă. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. ritmul viu şi mişcările scurte. stimulează sistemul nervos periferic. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. executată într-un ritm lent.

în axul lung al grupelor de muşchi. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Pe membre. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. 43 . se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. Pe masele mari de muşchi. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. profund. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. „în cută” sau „în val”. presiunea se slăbeşte apoi. iar muşchii se relaxează. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. perpendicular pe segment. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte.

6.prin stoarcere se comprimă vasele profunde.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. Din punct de vedere tehnic. previne atrofia musculară. „în mănunchi de nuiele”). manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. Din acest motiv. se activează circulaŃia. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. manevrele lente.1. având un efect trofic asupra organismului. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. cu vârful degetelor (tangenŃial. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. manevre de percutat: cu vârful degetelor. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. 44 . mai ales ale celor motori.

Ńinute faŃă în faŃă. Pe regiunile sensibile. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. regiune precordială). depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. medie sau mare. rezultat al greutăŃii mâinilor.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. Mâinile cad moi. decât din contracŃiile musculare. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. într-un ritm foarte viu. într-un ritm foarte viu. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. de la o distanŃă mică. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. cu palmele orientate spre regiunea masată. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. Degetele întinse. apoi acestea cad pasiv. Intensitatea 45 . Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. prin mişcări suple şi repezi. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. Mişcările se execută activ. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. pe mase mari de muşchi. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. cu o mână sau cu amândouă mâinile. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă.

efectul lor excitant este diminuat. Loviturile active sunt mai puternice. Tocatul. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. Se execută cu pumnul incomplet închis. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. 46 . la persoanele sănătoase şi viguroase. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. prin vasodilataŃie. dar pot deveni dureroase. iar loviturile sunt scurte. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse.bătătoritul este mai puŃin aspru. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. care se înroşeşte şi se încălzeşte. Ritmul mişcărilor este foarte viu. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. cărnoase şi puŃin sensibile.

dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. pe de altă parte. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. 6. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. Din această cauză. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. Percutatul. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. 47 . spasmelor. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. De regulă. oboselii musculare. contracturilor musculare. la nivel toracic. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse.1. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. fără a se produce un lucru mecanic. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. muşchi. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde.

Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. încălzire şi relaxare. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. 6. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. prin reducerea stratului adipos. decongestionante şi calmante. dar şi efecte estetice. 48 . Aplicate pe torace şi pe abdomen. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. după indicaŃiile medicului. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. Mişcările vibratorii. se numesc trepidaŃii. producând o senzaŃie de amorŃire.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. sunt folosite. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. fricŃiunile şi frământatul. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută.

asociate cu vibraŃii. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. sunt numite presiuni vibrate. pe care deseori le şi însoŃesc. Au acŃiuni relaxante. prin ridicări şi presiuni alternative. scuturările. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. de jos în sus. tracŃiunile şi tensiunile. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. 6. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Mâinile se deplasează ritmic. ciupirile şi pensările.3. Se aplică în diverse moduri: simple. 6.3. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. tronconice. alternativ. presiunile. scăderea 49 . anterior şi posterior sau invers. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.

mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. TracŃiunile. în sens viscero-musculo-cutanat. mai ales după fracturi. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. Astfel.3. Tensiunile sunt mişcări pasive. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. 50 . fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. redeschiderea focarului de fractură. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. 6. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. 6. secundar. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora.tonusului muscular local şi secundar. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index).3. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. Astfel.

Masajul cu bule gazoase în apă etc. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. 51 . Masajul instrumental. • tehnica Knapp. a intensităŃii şi a presiunii. • masopunctura chinezească. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. respectiv neteziri. Masajul cu gheaŃă. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. tehnici clasice. vibraŃii şi presiuni. Masajul special include mai multe procedee. • tehnica Vogler. Hidromasajul.Aplicate în ritm rapid. 6. fricŃiuni. au efecte excitante. Masajul limfatic. În general.3. Masajul reflexogen. Masajul cu jet de aer cald. în general. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate.

prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. de mică amplitudine. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. în sechelele după entorse. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. • masajul pe zone reflexogene Head. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Are o acŃiune trofică locală. miotendinitelor. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Se execută fricŃiuni circulare. concentrice sau excentrice. presiunile se execută fie cu 52 . leziunilor musculare cicatrizate. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. peritendinitelor.• masajul Ńesutului conjunctiv. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. 3. 2. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. fie indexul şi mediusul suprapuse. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros.

punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. pentru prevenirea stazei. repetate de 40-50 de ori. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. 3. tendinoase. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. abdomenului pentru efectul anticonstipant. centripete executate la nivelul: 1. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. concentrice sau excentrice. sistemului venos al membrelor inferioare. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. zonelor de fibroză. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. 2. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Masajul periostal combate fenomenele congestive.vârfurile degetelor foarte bine întinse. până la vindecare. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. zonelor de emergenŃă ale nervilor. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. 53 . ligamentare.

Se procedează astfel: 1. prin tracŃiune pe masa tisulară. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. care execută o adducŃie maximă. în direcŃia policelui. în limita elasticităŃii maxime. înlocuind astfel acele. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. periartrită scapulohumerală. cicatrici. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . care creşte treptat. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. se deplasează Ńesutul. Se recomandă în: miogeloze. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. dureri lombosacrate. cu răspunsuri reflexe vegetative. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. cum ar fi: miozitele de efort.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. 2. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. în tendinite şi entezite. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”.

pentru stomac. pentru ficat şi vezicula biliară. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. • flancul drept. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. • flancul stâng. apoi netezirea începe în epigastru. prin neteziri circulare. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. cu genunchii depărtaŃi. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. pentru vezica urinară. pentru colonul sigmoid. numită dermatom. în sensul acelor de ceasornic. în cazul suferinŃei unui viscer. pacientul stă în decubit dorsal. După Mackenzie şi Head. pentru colonul ascendent.acelaşi timp. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. • zona ombilicală. • hipogastrul. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. Se începe cu o manevră calmantă. • hipocondrul drept. 55 . prin fibre nervoase somatice. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. pentru intestinul subŃire. Pentrul masajul acestor zone.

începând din flancul drept. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. duş-masajul. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. apoi. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. netezirea se face în jos. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . Hidromasajul include: masajul subacval. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. apoi spre stânga. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. în sens orar. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. cu efect calmant.5-6 atmosfere. Apoi. în tulburările de motilitate gastrică. tot în sens orar. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. în sensul acelor de ceasornic. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Este indicat în dischineziile biliare. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini.

zig-zag. decât prin masaj manual. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. fesele. şoldurile. 2.suprafaŃă. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. 3. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. Se începe cu presiuni mici. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Permite un masaj mai eficient. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. 4. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. cerc sau punctiform. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. Se evită reperele osoase şi periostul. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. care vor creşte treptat. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Realizează un confort deosebit pentru pacient. 57 . Avantajele duşului subacval: 1. în profunzime. favorizând procesele de resorbŃie. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. pe zonele dureroase. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele.

la o temperatură de 38°C. în celulită şi în obezitate. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. nevralgii. reacŃională.2. musculară. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. în contracturile musculare antalgice. articulară sau a zonelor de inserŃie. 3. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. de obicei. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. luxaŃii. sechele după fracturi. produce relaxare musculară. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. IndicaŃii: mialgii. abdomen sau membre. relaxator şi sedativ. Astfel. pe spate. al proceselor aderenŃiale. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. exteriorizată prin hiperemie importantă. torace. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. Efecte: vasodilataŃie profundă. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. efect tonifiant şi resorbant. Masajul instrumental include printre altele: 58 . entorse. spondiloze.

Oferă o gamă redusă de manevre. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. 2. în direcŃia de evacuare a acestora. dar ferme. Dezavantaje: 1. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. 59 . Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. venoasă şi limfatică. 2. care facilitează relaxarea muşchilor. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente.masajul pneumatic. vibromasajul. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Avantaje: 1. Nu solicită maseurul. comparativ cu masajul manual. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale.

datorată manevrelor blânde. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. sub forma automasajului. În cursul relaxării. pe zona infiltrată. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. liniştitoare. 60 . se indică anumite manevre de masaj. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Edemele beneficiază de efleuraj. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. profunde.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. blânde. presiuni locale. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare.

o Masaj parŃial: regional. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. 61 . Frământat cu priză mică. cervicobrahială. masajul poate fi de două feluri. local.Solux). În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. o Masaj general. cu ritm şi intensitate scăzută. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). crurală. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. efectele relaxante fiind induse reflex. cu priză mare. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. Crioterapie în escare. 7. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. lombalgii. în vergeturi. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură .

Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. 7. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.1.1 MASAJUL TRUNCHIULUI.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . La început. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. 7. după câteva manevre. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. pe un mănunchi vascular. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni.1. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. pe un grup de muşchi. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. până în regiunea cefei. peretele abdominal şi peretele toracic. pe segmente ale membrelor. 7. pe un tendon. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului.1. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie.

iar pe spatele mai musculos. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. pe regiunea lombară. Pe omoplaŃi. se efectuează manevre alternative. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. peste şolduri. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. apoi mâinile se îndreaptă. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. cu rădăcina mâinilor. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. executat în ritm viu. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. peste omoplaŃi şi umăr. Manevrele scurte. apoi oblic. podul palmei. 63 . Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. Manevrele se execută insistent. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. pornind din regiunea sacrată. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. simultan sau alternativ. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui.coloana vertebrală. omoplaŃi şi umeri. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. După netezirea cu ambele mâini. pe spaŃiul interscapular. locale se execută pe segmente. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. În masajul stimulant. pe omoplaŃi şi pe umeri. pe flancuri. pe coaste. coaste. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor.

al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. La persoanele robuste.1. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. simultan sau alternativ.1. în contractura musculară paravertebrală.În continuare se execută bătătoritul percutat. după care spatele se acoperă cu un prosop. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. executate cu palmele. care alunecă simultan sau 64 . Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. 7. la sfârşit. care cad aproape perpendicular pe piele. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. numai cu vârful degetelor. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. lentă şi prelungită. în dreapta celui pe care-l masează. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. manevre care au efect liniştitor. La persoanele sensibile se aplică. rezemat pe un plan uşor înclinat.

Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. umeri. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic.alternativ. la convalescenŃi. FricŃiunea se execută cu degetele. Netezirile sunt la început lungi şi lente. calmantă. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. cu palmele.1. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. la debili. la cei cu boli cronice. în expiraŃie. în 65 . care este prins între police şi restul degetelor. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. dar mai ales pe părŃile musculoase.1. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. ocolind regiunea mamară. după boli ale aparatului respirator. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. cu presiuni pe baza toracelui. evitând regiunile precordială şi mamară. stern. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. 7. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui.

în această situaŃie. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului.sus până peste arcurile costale. ajungând în flancuri. din aproape în aproape. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Mişcările se execută simultan sau alternativ. şi invers. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. de aici coboară înăuntru. executat uşor şi suplu. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. 66 . manevra se repetă. apoi se răsucesc în afară. pe toată întinderea peretelui abdominal. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. amplu şi într-un ritm rapid. Manevra se execută cu palma întreagă. de o parte şi de alta a abdomenului. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. în jos şi înăuntru. apoi lateral spre flancuri. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. în sensul spaŃiilor intercostale. regiunea subcostală. flancuri. pe care le depăşesc. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. regiunea epigastrică. manevrele se vor executa ferm. spre simfiza pubiană. când se îndreaptă în sus şi lateral. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. se execută apoi în regiunea subombilicală.

2. cu pumnii închişi. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. atât a peretelui. 1. 7. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. pacientul va fi în decubit dorsal. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. cu rădăcina mâinii. 7. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. „mână peste mână”. PoziŃia.1.Se mai poate executa percutatul.1. în urma examinării atente a întregului abdomen. iar pentru masarea feŃei anterioare.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. nu sunt permise alte procedee de batere. dar şi asupra organelor abdominale. liniştitoare. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. 67 . se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. care alunecă în sus spre regiunea lombară. După masaj. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. cât şi a organelor intraabdominale. superficială. se recomandă câteva respiraŃii ample.

Masajul gambei. apoi scurte. se execută alunecări lungi şi lente. „în pieptene”. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. pentru a mări presiunea manevrei. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. pe rând sau combinate între ele. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. 3. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. „şerpuit” şi. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. La început. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. „în cută”. dar pătrunzătoare. Tocatul. 2. executate cu pumnii închişi. „în cerc”. mai ales. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. fie sprijinind- 68 . cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor.

până sub genunchi. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în lungul tendonului lui Achile. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. scurte. în jos şi lateral. 69 . aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. cu podul palmei. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Pe partea cărnoasă a gambei. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. în lungul acestuia sau transversale. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare.o pe un genunchi al maseurului. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. în sus. în „fierăstrău”. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. mergându-se în sus. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. se execută mişcări vii şi scurte. „în pieptene”. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. după care urmează rulatul regiunii. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. se continuă cu alunecări scurte şi vii.

FricŃiunea. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. pe partea anterointernă.2. rădăcina mâinii sau pumnul închis.7. 2.1. genunchiul este întins sau uşor flectat. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. alunecările pot fi mai apăsate. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. în timp ce. 70 . călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. cu cealaltă mână. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. cu palmele şi degetele. 1. mai mult pe partea externă şi posterioară. în sens liniar. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. cu podul palmei. prin neteziri. de rulat sau de cernut. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. cu degetele şi cu palmele. tracŃiuni şi scuturări. tensiuni. fricŃiuni. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. În continuare. execută manevrele. genunchiul şi coapsa. se execută în lungul tendoanelor.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba.

urcând peste genunchi. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. lungi şi lente. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. „în cută”. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. şerpuit şi. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. mai ales. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. pe care le executăm cu vigoare. care se masează mai blând. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. 3. 4. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. dar energice. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. 71 . O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. se execută cu putere. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Această manevră necesită un efort destul de mare. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. Frământatul poate fi circular. pentru a învinge încordarea muşchilor. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire.

mai ales pe faŃa palmară a degetelor. masajul executându-se cu mâna dreaptă. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. 7. braŃul şi umărul. din această poziŃie. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. de partea care trebuie masată. 72 . Pentru masajul membrelor superioare. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. de preferinŃă pe stânga. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. pe un scaun sau pe o masă. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna.1. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. FricŃiunea se execută insistent. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. apoi antebraŃul. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. 1.

3. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Se începe cu o serie de alunecări lungi. 2. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. 73 . pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. În continuare. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. prin mişcări pasive executate în ritm viu. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical.

care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. La început se execută alunecări lungi şi lente. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. 74 . Se poate executa frământatul „în cerc”. simultane sau alternative. căzând simultan sau alternativ. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. exceptând-o pe cea internă. urcând şi coborând în lungul segmentului. 4. FricŃiunea se execută cu degetele. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. calmante. Plescăitul. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. cu palmele. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. cu o mână sau ambele mâini. dar insistentă a fiecărui grup muscular. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului.

alături de gimnastica articulară. aplicate pe faŃa externă. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. executat de preferinŃă. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior.5. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. cealaltă fixând mâna prin apucare. 75 . Masajul membrelor inferioare şi superioare este. executat pe segmente. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. cu faŃa palmară a degetelor. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. anterioară şi posterioară a regiunii. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. executat pasiv. Masajul membrului superior. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. prelungite până spre gât. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile.

fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. antebraŃul.1. coapsa şi gamba stângă. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. gamba. Masajul general se începe pe partea posterioară. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. piciorul. abdomenul sau toracele. Nemasarea unor regiuni sau segmente.7. mâna. într-o anumită ordine. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. genunchiul şi coapsa dreaptă. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. apoi coapsa şi gamba dreaptă. unde se prelucrează pe rând spatele. regiunea fesieră. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. apoi aceleaşi segmente în partea stângă.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. braŃul şi umărul drept. în special degetele. fie că nu este indicat. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. 76 .

MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 5-6 minute pentru abdomen. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. 8.45 minute. presiuni şi tracŃiunii. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. mai există şi alte forme de masaj. 8. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. Durata masajului general restrâns este de 30 . respectiv superioare. deosebite ca tehnică şi metodă. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. 4-6 minute pentru torace. diferitele forme de tapotament. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 .

pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. Netezirea. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia limfatică. manevrele sunt mai lente . Dintre procedeele de bază ale masajului. mâna maseurului vine în contact cu pielea.• au structuri şi funcŃii diferite. se pot folosi şi vibraŃiile. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. 78 . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice).

FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. simultan sau alternativ. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. 79 . FricŃiunea pielii. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. simetric sau asimetric. • reglarea circulaŃiei limfei. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie.

schimburile şi excreŃia. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. care produc modificări circulatorii de durată. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. fricŃiunea acŃionează mecanic. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Dintre procedeele de tapotament. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. creşterea temperaturii locale. îndepărtează celulele moarte ale epidermei.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. 80 . putându-se prelungi foarte mult. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. Durata fricŃiunii este variabilă. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu.

Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Alunecările. 81 . Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. vibraŃiile şi pensările. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. de regenerare şi de vindecare. au loc procese de apărare. FricŃiunea. tapotamentul. frământatul. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Sunt mai puternice. executate cu pumnul închis. fricŃiunea. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. În mod mecanic.

prin efectul vascular. percutatul şi plescăitul. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. VibraŃiile au efecte calmante. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. sclerozări şi cicatrici. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. Alunecările. frământări şi stoarceri. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. Pensările. Frământatul mai ales în „cută”. 82 .Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. fricŃiuni. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. ajutând funcŃia aparatului locomotor. fibrozări. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. relaxatoare. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta.

Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. dar fără efect mecanic. neantrenaŃi. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. Tocatul. se obŃin şi prin vibraŃii. 83 . fie în lungul fibrei musculare. activând circulaŃia locală. cu palmele şi cu pumnii. mai pătrunzătoare. şerpuit sau în cută. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. executând o apăsare uşoară. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Bătătoritul. nu se aplică pe tendoane. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Este procedeul de bază al masajului muşchilor.FricŃiunea. Efecte liniştitoare. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Frământatul. liniară. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. combate contractura musculară. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Se realizează de-a lungul tendoanelor. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. fie transversal.

dar şi pe cele articulare. Masajul articular este indicat în 84 . Netezirea. tracŃiuni şi tensiuni. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. Constă din neteziri şi fricŃiuni. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. la nevoie. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. În anumite cazuri. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. Tensiunile. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. la care se pot adăuga. FricŃiunea. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. După executarea mobilizării articulare. TracŃiunile. vibraŃii. Se execută amănunŃit. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. În felul acesta. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. un masaj pregătitor. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular.

FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. acŃionând asupra acestora ca o pompă. 85 . Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. rulatul şi presiunile.2 MASAJUL VASELOR Masajul. iar frământatul. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. prin acŃiune mecanică sau reflexă. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. 8. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. vibraŃiile. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. este o metodă de activare a circulaŃiei. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. cernutul. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. în general. pe cea din muşchi. a creşterii şi a refacerii acestora. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie.

acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. presiunile. edemele. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. În masajul nervilor se folosesc netezirea. pe traiectul nervului. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. 8. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. fricŃiunile. deşi este indicat în combaterea acesteia. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. Lovirile ritmice. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. exercitată mai multe minute. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. stimulează procesele de vindecare. dilataŃiile vaselor. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene.Masajul vascular combate staza. pentru a activa circulaŃia locală. presiunea poate fi variată ca intensitate. având din când în când un caracter vibrator. fricŃiunea este liniară. intensitatea poate fi uşoară. lovirile ritmice şi vibraŃiile. sub forma tocatului şi a bătătoritului. medie sau mare. Alunecările uşoare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. 86 . de intensitate medie. fie pe traiectul nervului.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. previne şi tratează atrofiile musculare.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. simultan sau alternativ. cealaltă mână sprijinind capul. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. alunecă uşor sub formă de netezire. care poate fi vibratorie. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. al migrenelor. rar şi uniform. mâna cade lent. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. cât şi organele din cavitatea craniană. În funcŃie de tehnica folosită. masajul capului va avea fie efecte calmante. de preferinŃă. al oboselii etc. cât şi în tocat. după ce degetele ating capul. rar şi elastic. Lovirile sunt repetate ritmic. gâtul prezintă două regiuni: 90 . VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. 8. Atât în percutare.PercuŃia se face cu vârful degetelor. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. Produce liniştirea sistemului nervos central. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. cu o mână. fie stimulante. Stimulând circulaŃia în piele. Acestea se execută.

Se poate lucra simetric sau asimetric. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. sub formă de cută. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. traheea. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Frământatul se execută rar. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. tiroida şi paratiroidele etc. în timpul sau după şedinŃa de masaj. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. aşezaŃi pe mai multe straturi.anterolaterală şi posterioară. Masajul se încheie cu neteziri lungi. executate numai manual. Este 91 . pornind de sus în jos. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. cu capul în uşoară extensiune. PoziŃia. VibraŃiile. evitând glanda tiroidă. cu rol static şi dinamic. mănunchiul vasculonervos al gâtului. lente şi liniştitoare. faringele şi esofagul. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. cât şi al capului. foarte uşor şi cu precauŃie. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele.

Pe bancheta joasă de masaj. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. se depărtează puŃin între ele . terminând cu marginea lor radială. poziŃia cea mai favorabilă este călare. După câteva manevre lungi. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. frământatul. 92 . moale. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. Manevrele folosite pentru masajul cefei. între omoplaŃi şi pe umeri. Subiectul este aşezat în decubit ventral. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. fricŃiunea. percutatul şi tocatul. sunt: netezirea. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. care pe măsură ce coboară. pornind de sus. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. care este ridicat până aproape de verticală. traumatisme sau inflamŃii locale. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia.

Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. care se execută de partea cu unghii a degetelor. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. între omoplaŃi şi pe umeri. Percutatul se combină cu tocatul. În partea de sus. la nivelul inserŃiei muşchilor. printr-o mişcare ondulatorie. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. 93 . care cad de o parte şi de alta a liniei mediane.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. transformându-se în tocat. se execută deplasări în sus şi în jos.

cu sens circular. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. al limitării mobilităŃii gâtului. al contracturilor musculare. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. alunecă uşor pe piele. Palma cu degetele întinse. condusă din cot şi din umăr. spre vârful inimii. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. Se execută la fel ca netezirea. tocatul.Datorită efectelor sale. Cea mai bună este decubitul dorsal. al durerilor de cap. Netezirea de început este uşoară. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. urcă pe faŃa sternului.7. 94 . MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Masajul regiunii precordiale. mişcând lent. FricŃiunea. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. al oboselii nervoase. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. 8. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. al tulburărilor sistemului nervos central. PoziŃia. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. fricŃiunea.

Bătătoritul se face cu pumnul deschis. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. fricŃiune. VibraŃiile.În continuare. lovind uşor şi elastic. Tocatul se execută repede. Procedeele trebuie executate cu calm. tocat şi bătătorit. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. se execută un tocat lent şi rar. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. care cad ritmic. Se execută cu mâna dreaptă. cu degetele depărtate mult între ele. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. 95 . Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. stări de oboseală etc. este indicată în tahicardie. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. palpitaŃii. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. dar elastic. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. aplicat aproape tangenŃial.

îmbunătăŃind schimburile nutritive. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. Presiunile. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. cât şi în expiraŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. pentru masajul spatelui. Maseurul. care acŃionează reflex. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. subiectul inspiră şi expiră. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. fără efort. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. plescăitul. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. fricŃiunea şi frământatul. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. stând la dreapta subiectului. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. pătrunde cu mâinile sub braŃe. presiunile şi vibraŃiile. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. PoziŃia. stă în poziŃia de decubit ventral. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. prin degajarea 96 . Din această poziŃie. profund şi ritmic. însoŃite de vibraŃii. bătătoritul.

prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. palmele alunecă înainte. Masajul întregului abdomen. PoziŃia. Subiectul este in decubit dorsal rezemat.căilor respiratorii. VibraŃiile se execută manual. 97 . executate dintr-o parte în alta. cu presiune moderată în epigastru. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. 8. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale.8. între coaste şi crestele iliace. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. urmând traiectul colonului.

cu o mână sau cu mâinile suprapuse. 98 . pe sub coastele din dreapta. se execută mişcări circulare. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. cu rădăcina mâinii subombilical. în sus şi spre stânga. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. cu o mână sau cu amândouă. spre spate. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. Se execută segmentar. spre fosa iliacă stângă. începând cu porŃiunea ascendentă. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. mai ales în timpul expiraŃiei. Masajul zonei intestinului subŃire. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. liniare sau în zig-zag. FricŃiunile se execută destul de apăsat. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. până la nivelul simfizei pubiene.Masajul zonei stomacului. dar insistent. Masajul colonului. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. apăsând pe stomac. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. supraombilicală şi subcostală stângă. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică.

în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. sunt stimulate funcŃiile digestive. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. Prin activarea circulaŃiei. Masajul zonei renale. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. din fricŃiuni apăsate. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. de absorbŃie şi de eliminare. Constă din neteziri insistente. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. executate cu degetele sau cu palma. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. 9. ale căilor biliare şi urinare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. 99 .

stimulativ. afecŃiuni asociate. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. antialgic. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. fie pe aceasta. sedativ.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. scopul urmărit. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. simptomatologie. gradul de reactivitate a pacientului. relaxator. starea pacientului. vechimea afecŃiunii. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. pentru reechilibrarea neurovegetativă. 100 . recomandările medicale. procedee şi tehnici pregătitoare. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic.

pentru membrele inferioare şi toracal. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor.masaj segmentar al membrului respectiv. În funcŃie de efectele urmărite. . arterială sau limfatică.masaj „de apel” abdominal. .masaj relaxator. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă.• • procedee şi tehnici ajutătoare. cu musculatura relaxată. de accentuare a efectelor urmărite. de aceea.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. masajul se va face centripet.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. pentru membrele superioare. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. .masaj energic al trunchiului. . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. . decontracturant al umerilor şi a cefei. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. 101 . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate.

se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. . masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. presopunctura). cu musculatura relaxată. luminozitatea. procedeele de masaj folosite: . Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. de intensitate mare. cu profunzime mare. segmentul masat. nu prea profunde. 9. mecanic sau indirect. în funcŃie de scopul urmărit.să fie lente. 102 .timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. de exemplu masajul transversal profund.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. . masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. şi mai puŃin articulaŃiei. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. cu schimbări rapide şi dese de ritm.efectul sedativ şi antialgic localizat. liniştea. reflex.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.

în coxartroze. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. 103 . cu intensitate dozată progresiv.La nivelul articulaŃiei. • la nivelul şoldului. • • în regiunea umărului. se va aplica un masaj blând. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. • la genunchi. în artroze. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. prudent. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. iar infiltratele dispar. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. după 5-6 sedinŃe. se indică un masaj analgezic. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. progresiv (10-15 sedinŃe). În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). În cazul unei capsulite retractile. se utilizează masajul blând. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie.

masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. Se execută cu pulpa degetelor. IniŃial.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. 104 . Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. şi mai mult în fazele de remisiune. 9. când. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. Netezirea. se folosesc presiuni locale. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. atunci când se indică cu multă prudenŃă. ce interesează mai ales musculatura mâinilor.1. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. se continuă cu fricŃiuni. folosind pulpa policelui.

masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. în acelaşi timp. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. percutat). bătătoritul. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. cum ar fi: frământarea „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. utilizând manevre mai puŃin energice. care are ca obiective calmarea durerilor. prin reducerea sensibilităŃii. După puseul acut şi atenuarea durerilor. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. Spondilita anchilopoietică. Beneficiază de masajul terapeutic.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. permite executarea şi a altor manevre. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. Artroza cervicală. 105 . iar pe zona lombară .1. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. II. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. 9. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. tapotamentul sub formă de tocat. Efleurajul.

ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. unde aplicarea căldurii este contraindicată. a căror intensitate se . Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. pentru decontracturare musculară paravertebrală. Artroza lombară. se recomandă manevre uşoare şi lente. cu manevrele executate uşor şi lent. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. lombalgie cronică şi lombosciatică. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. 106 „în cută”. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. II. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. prevenirea hipotoniei musculare. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. În lipsa contracturii musculare.

Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Artroza genunchiului. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. III. spre coapsă. decontracturarea musculară. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. IV. având în vedere faptul că. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. se efectuează vibraŃii cu palmele. Cu scop miorelaxant.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. îmbunătăŃirea 107 . executând manevrele uşor şi lent. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. cu asocierea factorului termic. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. cernut şi rulat. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Apoi. Artroza coxofemurală. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit.

Periartrita scapulohumerală.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. 108 . În regiunea posterioară a coapsei. în scop decontracturant. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. După cedarea durerilor. cernut. reducerea contracturilor musculare. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. urmată de frământări uşoare. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. tracŃiuni. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. fricŃiuni. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. Masajul este sedativ şi miorelaxant. V. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. frământări „în cută”.

după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. procedurile de hidromasaj. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. cu aceleaşi efecte.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. cât şi masajul manual. 109 . În stadiul acut. decontracturante şi de prevenire a edemului. Sunt indicate. În stadiul acut. Contuzia. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului.1. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. după anteflexiunea braŃului. 9. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. 9. se execută masaj cu gheaŃă. procedeul are efecte analgezice. tenosinovita şi entezita. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. cu efecte analgezice locale. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie.

asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. circulaŃiei sanguine. rulat. 110 . fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. favorizarea resorbŃiei edemelor. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. LuxaŃia. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. asigurarea unei bune troficităŃi. II.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. III. Se execută neteziri cu palma. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. frământări „în cută”. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. tocat sau bătătorit. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. frământări. În situaŃia în care rămân sechele. cernutul. Sechelele după entorsă. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. Entorsa. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. proximal şi distal faŃă de zona afectată. tapotament „în ventuză”. IV. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. fricŃiuni. reducerea edemelor. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. rulatul. acestea beneficiază şi de efectele masajului. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. fricŃiunile şi frământatul energic. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice.

cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. manevre ce stimulează tonusul muscular. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. V. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. VI. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. În funcŃie de întinderea leziunii. tocat sau bătătorit. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. rulat şi tapotament „în ventuză”. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Se continuă cu frământare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. se aplică o netezire cu palma. fasciculară şi totală. rulat. Ruptura musculară. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. Pe segmentele învecinate zonei lezate. 111 . Sechelele după fractură. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare.

Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. 112 . activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. Se execută neteziri cu palma. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). cu manevre energice. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. Masajul este stimulant. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant.Masajul se face la distanŃă. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. Polinevritele. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. pentru efect sedativ. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat.

Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. cernutul. II. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. rulatul. fricŃiunile. Netezirile se efectuează au ambele mâini. cu manevre energice executate în ritm viu. sub formă de percutat. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. Paralizia facială periferică. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Masajul este stimulant. rulatul. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. manevrele se adresează pielii.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. tapotamentul „în ventuză”. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. masajul se continuă cu fricŃiuni. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Frământarea „în cută”. În afară de activarea circulaŃiei locale. 113 . III. alternativ. ciupiri şi batere. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului.

din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. determină o eliberare crescută de histamină. neuromusculare. obŃinute pe cale reflexă. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. După instalarea paraliziei spastice. procedeele mai dure. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. cu acŃiune locală. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central.4. cu acŃiune generală. masajul general având indicaŃii restrânse. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. Se preferă procedee de slabă intensitate. sunt: circulatorii. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. şi reflex. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. în perioada de paralizie flască. de stimulare în profunzime. 114 . Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi.9. în special paravertebral cervicodorsal. vegetative şi psihice.

masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. în funcŃie de procedeele de masaj executate. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. din cauza nedisocierii sincineziilor. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. 115 . De asemenea.Efectele vegetative sunt numeroase. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. efortul are un caracter global. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. în cazurile de blocaj ale acesteia. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. dar îi uşurează şi refacerea. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. stimulante. diminuând durerea şi paresteziile. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. atunci când. cu mare consum energetic. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. după încetarea mişcărilor. Vizând acŃiunea locală. scăderea mai rapidă a oboselii.

Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. Ca mijloc asociat de tratament. Se aplică fricŃiunea. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. micşorarea stazei sanguine. cu reducerea edemelor. pentru uşurarea întoarcerii venoase. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. în sens centripet. procedură care tonifică pereŃii venoşi. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. Se continuă cu tapotamentul percutat. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. ameliorarea condiŃiilor trofice locale.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. 9. 116 celor de celulită .

După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Staza limfatică 117 . nedureroase. Masaj decontracturant pe adductori. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. presiuni alunecate profunde. evitând cicatricile. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. în continuare . se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Masajul este contraindicat în flebite. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. II. tromboflebite şi flebotromboze.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. pentru combaterea edemului. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. temperatura scăzând treptat până la 10° C. evitând rănile.

măsurând oscilaŃiile arteriale. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. III. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. stimularea circulaŃiei generale. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. afecŃiune cu caracter ereditar. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. în stadiul mediu de evoluŃie. Valette şi Vanneville. Mercier. este cea prezentă în limfedemul primar. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice.Staza limfatică. Limfedemul primar. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. în special la membrele inferioare. în sens circular şi centripet. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. se manifestă prin edeme. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. fibroză şi celulită. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. au 118 .

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. Se recomandă procedee de ridicare.Netezirea se face cu alunecări centripete. cu partea ulnară a pumnului. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. neplăcut. cât şi pe torace. folosind o suprafaŃă mare de contact. fricŃiuni. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. masajul trebuie să fie blând. încercări de 122 . Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. compresiuni blânde executate cu palma. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. La început. profundă a Ńesutului în toate sensurile. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. continuată cu rulatul şi cernutul. Se indică neteziri. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. Masajul se aplică atât pe abdomen. Pentru a nu fi dureros. II. stoarcere şi presare a stratului adipos.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. 9. masajul va consta din mobilizarea globală. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ.

Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. Se începe cu masajul spatelui. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor.ridicare a pielii. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. ale toracelui. presiuni statice. 123 . Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. apoi al cefei şi la urmă. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. cu vârfurile degetelor. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. 9.8. ridică şi scutură toracele). se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. presiuni alunecate. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. neteziri. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. între marginile ulnare ale ambelor mâini. masaj Watterwald (ciupire. rulare a pliurilor cutanate. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. pe spate şi ceafă. întindere şi comprimare a pliului cutanat). frământat. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. fără ciupire. gâtului şi pe membrele superioare. scuturări presiuni. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. rulare. frământat cu priză mare.

procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. la nivelul spaŃiilor intercostale. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. pe timpul expirator al respiraŃiei. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. presiuni alunecate. presiuni statice. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. fricŃiuni. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni statice. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. neteziri. 124 . neteziri. pe toracele inferior atât anterior. presiuni alunecate. cât şi posterior. de la clavicule până la pubis. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. la nivelul primelor patru vertebre toracale. cu membrele inferioare uşor flectate. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac.

escarele şi vergeturile. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. coborând până la unghiul sternal. 125 . urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. dând acesteia o formă sinusoidală. psoriazis. hematodermii. infecŃii localizate la nivelul pielii. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. I. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. vom dezvolta : cicatricile.presiuni uşoare. Masajul cicatricilor. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. 9. Indiferent de originea cicatricilor. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. procedeul va deveni mai profund. dermatoze buloase. tuberculoză cutanată. treptat. unele forme de prurit. diskeratoze maligne. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării.

în sensul longitudinal. chiar dacă au fost tratate corect. apoi. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. 126 . pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. se va executa spre zonele dureroase. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. cu prudenŃă. prin alunecarea degetelor. în toate sensurile. întinderi transversale. sunt suprainfectate şi. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. pornind din partea centrală spre extremităŃi. rularea cutelor de piele. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. mai aderente de planurile subjacente. alunecând în sens opus celeilalte mâini. De cele mai multe ori.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. după ce mobilitatea este recuperată. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. alunecare foarte uşoare. masajul.

masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. timp de 20 de minute. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. masajul trebuie executat sistematic.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale.Vilian. pe măsura ameliorării se indică. Cicatricile postarsuri. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. presiuni mobilizări cu ale II. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. recomandându-se două şedinŃe pe zi. cu prudenŃă. în continuare. dar frecvenŃa şi durata 127 . Masajul escarelor. După R. metoda Watterwald. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. întinderi ale cicatricii şi frământat. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. în funcŃie de starea Ńesuturilor. se indică întinderi ritmice.

modificări cauzate de creşterea 128 . la periferia escarei se va aplica un masaj profund. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. pre-şi postoperator. în cazul subiecŃilor. ciupiri de mică amplitudine. prin: fricŃiuni localizate fine. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. Vergeturile sunt zone liniare. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. se poate acŃiona direct. III. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. masajul trofic. mai ales la cei în vârstă. pentru stimularea troficităŃii locale. vibraŃii manuale sau mecanice. depigmentate. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. Masajul vergeturilor. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice.

PRE-ŞI POST PARTUM 10. sarcină etc. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. manuale sau mecanice. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. MASAJUL FEMEII. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. repetate sistematic. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. rulare. vibraŃii. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. creştere bruscă în greutate. 129 . masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). Pentru a se obŃine rezultate bune. 10.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. sindrom adiposogenital. plisare. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii.

Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. 130 . 10. Masajul uterului. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. fricŃiune. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. prin intermediul peretelui abdominal. a stazei venoase şi/sau limfatice. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. a contracturilor musculare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. scuturările. Imediat după naştere. precum şi toate celelalte manevre excitante. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. Trebuie evitate lovirile. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. dar ferme. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. frământările uşoare şi vibraŃiile. Constă în manevre uşoare. presiunile. de apăsare. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. fricŃiune şi stoarcere. executate cu degetele mâinii şi cu palma.

fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. la nevoie. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul este folosit în scop igienic. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Cu scop liniştitor. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. mărimea şi locul său în pelvis. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. se întăresc şi devin dureroşi. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). iar pe membrele inferioare. În mod normal. din decubit dorsal. fricŃiuni şi frământări largi. până când uterul capătă forma. atunci când sânii se măresc peste măsură. 131 . din poziŃia şezând. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. după 2-3 săptămâni de la naştere. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal.Manevrele se execută timp de câteva minute. destul de des în prima zi. Masajul se poate aplica pe cap. dintr-o parte în alta. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire.

masajul cefei. 132 . cât şi cu scopul de stimulare a organismului.10. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. folosindu-se manevre liniştitoare. se recomanda şi forme speciale de masaj. masajul regiunii lombare. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. al umerilor şi al spatelui . pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. Dacă este necesar. se poate indica masajul local.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. ptoza unor organe abdominale. atunci când femeia este obosită. activarea circulaŃiei. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. masajul membrelor inferioare. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. cât şi terapeutic.

Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. 133 . mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. Masajul piciorului este important. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. masajul se poate asocia cu gimnastica. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. La aceasta vârsta. a toracelui şi a abdomenului. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. masajul va fi asociat cu mişcări corective. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. iar în cazul piciorului strâmb. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. În timpul executării masajului. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. La vârsta de 1-3 luni. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. iar la membrul inferior. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. în regiunea spatelui. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid.11. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. prelungită şi pe gambă. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia.

liniştitoare sau scurte. folosindu-se în scop igienic. lente. dese şi înviorătoare. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. Deoarece sunt agreate de copil. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. iar manevrele de percutat pe spate. 134 . c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. pot fi întărite. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. se indică manevrele stimulante. dar şi terapeutic. executat cu vârful degetelor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. înviorătoare. rulatul membrelor. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. asociate cu gimnastica. După necesităŃi.

Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. netezirea se efectuează circular. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. plescăitul. în sens orar. cu baia sau în şedinŃe speciale. Pe abdomen. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. lovire. percutatul. sensibilă şi vulnerabilă. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. rulatul şi vibraŃiile. copilul doarme mai liniştit. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. 135 . Manevra se poate executa în „cută”. Deoarece pielea copiilor este fină. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. obosi sau înspăimânta copilul. FricŃiunile se execută cu vârful. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. deoarece acesteia pot traumatiza. mai rar. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. fricŃiunea. prelung si lent pe spate si membre. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. La copilul mic. stimulează schimburile nutritive. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. presiunile puternice şi scuturările corpului. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea.

Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. exercită influenŃe diferite asupra pielii. atrofici şi iritabili. 12. ca manevră liniştitoare. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. cât şi cele secundare. aparatului circulator şi a sistemului nervos. aparatului locomotor. pentru înviorare sau lent. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului.în lungul muşchilor. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. al copiilor debili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. 136 . PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. iritabili sau sensibili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. Fiind o procedură mai puternică.

Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. într-o formă sau alta. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi.75 metri pătraŃi. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. 137 . unităŃi pilo-sebacee. celula Langerhans. determinate mecanic sau reflex. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. mai conŃine vase de sânge.matrice conjunctivă. glande sudoripare. celula Merkel etc. lucios şi cornos. cum ar fi melanocitul.1. granulos. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. sunt responsabile de efectele locale sau generale. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală.epiteliu.Ńesut grăsos. nervi. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. celule şi fibre.12. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. spinos. din profunzime spre suprafaŃă. muşchi. dermul. Este formată din trei straturi. ale masajului. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. care conŃin vase şi nervi. hipodermul.70-1.

alcaline şi solvenŃi organici.1. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. presiune mecanică. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Melanina este sintetizată de melanocite. pe o anumită zonă. Keratogeneza este controlată genetic. dar. este accentuată de estrogeni. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. corticosteroizi. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. prin procese complexe. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. termică. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. în 138 . Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. fizică. a) Procesul de keratinizare. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. chimică. FuncŃia de protecŃie. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. extracte timice. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Keratina are o structură polipeptidică. antimicrobiană. şi anume melanozomii. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză.

I. Dintre compuşii minerali amintim: Na. precursor al vitaminei D etc. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. 2. Hg. absorbŃia percutanată. progesteron. a) SecreŃia sebacee.5-5. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Mg. bicarbonat. la marginea zonei piloase a scalpului. K. Sudoarea este o soluŃie incoloră. mirositoare. iar melanozomii sunt mai mari. de radiaŃiile ultraviolete. presternală. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. cu pH-ul de 4. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. melanocitele sunt mai mari. prostaglandine etc. acidul ascorbic.pielea neagră. Cl. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. Ca. hipotonă. sulfat. amintim: tiamina. fiind mai numeroase la bărbaŃi. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. La om. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. metonieră. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. de estrogeni. Ag etc. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. P. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. interscapulară. antifungic. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. Fe etc. ACTH. dintre factorii care inhibă melanogeneza. sprâncenoasă. au prelungiri mai numeroase. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. nazogeniană. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. 139 .5.

ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. amoniac. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. cu rol important. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . B6. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. prostaglandine. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. fizici. histamină. de asemenea. 3. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. chimici. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. enzime proteolitice etc. bradikinină. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. lactat şi uree.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. biotici din mediul extern. glucoză. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. creatinină. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. B2. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. acid uric. vitamine C. aminoacizi). tălpi. glandele sudoripare de pe palme. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală.

iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. format din Ńesut adipos. 141 . prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. acid lactic. controlează evaporarea apei. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. 4. microbilor.integritatea structurală a pielii. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. „mantaua acidă” a pielii. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). fungilor etc. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. alături de rinichi. hipodermul. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. la eliminarea apei din organism. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. participând. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate.lactaŃi.

altele sunt celule imunocompetente etc. 6. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. . dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. celulele dendritice prezentatoare de antigen. variaŃie termică. 5. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. estrogeni. impermeabile. vibraŃie. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. durere. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. care limitează pierderea de apă din organism.principala cale de absorbŃie. progesteron. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. unele au capacitate redusă de fagocitare. pielea are şi un rol dinamic în apărare. keratinocitele. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. fie sub formă de corpusculi. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. se găsesc numeroşi exteroceptori. cortizol. în toate straturile acesteia.

AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. elementele vasculonervoase. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. care delimitează fasciculele musculare primare. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. delimitate 143 . Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. cât şi în lipide. cât şi rol mecanic. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. terŃiare).2. 12. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. Mai mulŃi muşchi se grupează. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. ca organ. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. numit perimisium extern sau epimisium. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. Moleculele mai mici. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. sunt absorbite cel mai uşor. care are atât rol protector. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile.sanguină. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. de obicei cei sinergişti. secundare. solubile atât în apă. care-şi are originea în perimisiumul intern. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor.

Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. formând „microfibrila”. Astfel. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. cu o anumită viteză. în funcŃie de activitatea fizică. în afară de fibre de colagen şi elastină. amplifică contracŃia abia perceptibilă. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. formează fibrila tendonului. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Un grup de microfibrile. Din punct de vedere structural. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. cu o viteză mare. 144 . dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. modulează contracŃiile musculare brutale. Tendonul mai este constituit. majoritatea capilarelor este închisă. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). formând un „snop”. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. trei „snopuri” se aşază în paralel. cu vâscozitate variabilă. Din punct de vedere funcŃional. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare).de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. legate între ele prin punŃi transversale. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. în funcŃie de nevoile energetice de moment. În condiŃii de repaus. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. există pericolul ruperii acestuia.

În unele zone. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. 12. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. burse sinoviale. este alcătuită dintr-un strat fibros.3. Capsula articulară. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. dar şi proprioceptori. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. fusuri neuromusculare. mecanoceptori. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. compresie). mixt. În anumite zone. 145 . manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. căptuşit de membrana sinovială. astfel. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. Atât capsula fibroasă. oblic şi spiralat. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. La nivelul ligamentelor. extern. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. tracŃiune. capsula fibroasă este întărită de ligamente. menŃionăm aparatul Golgi. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. Efectele terapeutice sunt de necontestat. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. formând funduri de sac.

Practical Guide to Pregnancy and Delivery. A... Editura Caritas. Editura Art Design. Masajul cu aplicaŃii în sport.. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Fiziologie umană. Bucureşti. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. 11. Ispas. Cluj-Napoca. Masajul – procedee tehnice. Mariana. 1995. Arias. 2. Bucureşti.. 1981. Drăgan. Femeia şi cultura fizică. 1980. Bucureşti. V. 1999. Editura Didactică şi Pedagogică. şi colab. metodă. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Bucureşti. Editura Tehnică. 13. Mosby Year Book.. E. I. C. Fozza.. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Bucureşti. Ivan. 1998. Ionescu. 1963. Editura Medicală. Bucureşti. Drăgan. 14. I. 9. S. Cartea viitoarei mame. 146 . 16. Nicolaescu. 1994. I. Editura Sport-Turism.. Cordun. I. Căprariu. 3. Londra. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare.S. Masajul . Bucureşti. 1993. Gimnastica corectivă şi masaj. 7.. Mama şi copilul. aplicaŃii în sport.. 1993. Ionescu. Mariana.. Drăgan. Marie-Claude.. Masaj– Automasaj.. 17. Bucureşti. Ionescu. Bucureşti. Hăulică. Cultura fizică medicală. I.tehnici şi aplicaŃii în sport. Sănătate fără medicamente. A. Bucureşti. A. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. 1980. F. Bucureşti. Editura Axa. A. Bucureşti. 12. Delahaye. Bucureşti. 2003.. 10..F. 1994. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Kinetologie medicală. 1993. Editura Teora. Editura All. Herta .. Editura Medicală . 15. Bucureşti. Mariana. Cordun. 1969. efecte. O. 6. 4. Editura Aquila. Cristina. Petrescu. 2000. Ionescu. 5. Cordun. Editura Cucuteni.E. 1995. 8. Bucureşti. Căprariu. Editura Medicală. 1964.

22. E. V. Anatomia omului. Editura Saint-Ruffine. D. Gimnastica abdominală. Vol. Bucureşti. Bacău. Editura Medicală. Chirurgie Vol I. 1985. Pop. 2003. Sbenghe. Editura Bic All. V. Editura Bic All. Porter. 28.. Editura Deşteptarea. 2003. Bucureşti... Editura Plumb. Bucureşti. Copil. 1994. Radovici. 1998. Maisonneuve. Editura Medicală. Sălăgean. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. H.. Editura Medicală. Bucureşti.. 147 . 23. Papilian. Popescu. Bucureşti. A. La pratique de la Medicine manuelle. Editura Tehnică. D. C. 1992. E. 26... Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 1995. Obraşcu. 27. 19. Robănescu. T.. Masaj şi Kinetoterapie. Fiziologia efortului fizic sportiv. 34.. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. D.. 25.18.1993. Compendiu de reumatologie. Niboyet. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. 1998. 20. Editura Sport–Turism. Titieni... N. 1995. Prişcu. Crăciun. Bucureşti.. Costin. Oradea. Kiss. 29. D. 30. Bacău. Bucureşti. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. 21. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor.. Ionescu. V. Editura UniversităŃii. Zamora. Le massage. Editura Didactică şi Pedagogică. Cluj-Napoca. J. Ovezea.. 1997. 1981. 33... 1994. Paris. Tipografia UMF. Al. II. 1997. R. Corectarea coloanei vertebrale. Marilena. Bucureşti.. C.. Cluj-Napoca. 31. Marcu. 32.. Editura Medicală. Reeducarea neuromotorie. Obstetrică fiziologică. 1993. I. Mârza. 2002. Editura Robert Laffont. Masajul terapeutic. 24. I. Marcu. Elena.. L. Kory-Mercea. Bucureşti. V. Masaj şi tehnici complementare. A. Radovici. N. 1968. Doina. P.. I. MoŃet..

1994. 40. Gimnastica Pilates pentru gravide. Petrache. 41. Marilena. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Sbenghe. Bucureşti.. L. 44. 45. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. I.. T. 36. Az ember anatomiajanak atlasza. Editura Didactică şi Pedagogică. Sobotta. 1999. Kinetologie profilactică. terapeutică şi de recuperare. T. Cluj-Napoca. Kory-Mercea. 47. 148 . Editura Aqvilla ′93. Cluj-Napoca. Sbenghe. Oradea. Bucureşti. Editura Medicală.. D. 2000. Anna. T. Editura Medicală. Vârtej. Elena. I. Zamora. Editura Medicală. Editura Medicală. Editura Risoprint. Selby.1997. Semmelweis kiado. Elena. 39. Anatomie funcŃională. Bucureşti. Zamora. 2002.. Editura UBB. 1987. Anatomie funcŃională. 37. J.D. Vol II.35. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Bucureşti... Vlad. T. Elena.şi colab. Schmitz. T. Editura Bic All. Zamora. 1983. Vol I.. Editura Media Group All. Stroescu.. 43. 1996. 2002. Vol.. Obstetrică fiziologică şi patologică. Editura Risoprint. Pentenfunda. 42. Crăciun. . 38. 1992. Editura Medicală. 1998. Budapest. 1979. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică... Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Sbenghe. Bucureşti. 46. Bucureşti.. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Masaj medical. Sbenghe. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful