ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

........................................................ 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE....... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR...................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ................................................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI...................... 9 CAP.......................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI .................................................................................................................................................................................................. 19 CAP.................................................................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE..... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ......................... 28 5 ...................................... 23 CAP.......................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ............................................................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI .. V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ............CUPRINS INTRODUCERE....... 26 CAP.................................. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE .............................................. 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL............................................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ...................................................................... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ................. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ............................................... 22 CAP.... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ..............................................................................................

................................. 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ........................................................................................................................................................................................................................ 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ....... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ............................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR.................................................................................................. 87 MASAJUL CAPULUI............... 90 MASAJUL TORACELUI ....................................................................... 84 MASAJUL VASELOR ..................................... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS.......................................................................................................................................... 77 MASAJUL łESUTURILOR.......................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ................................... 85 MASAJUL NERVILOR. 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR............................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE............ 88 MASAJUL GÂTULUI........................................................................... 34 CAP... 76 CAP.............................................................. 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ...................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ................................ 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ..... 72 MASAJUL GENERAL ........................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE .... 94 MASAJUL ABDOMENULUI ..................................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .............. VI : PROCEDEELE DE MASAJ....................................................... 47 MASAJUL SPECIAL............................................ 61 MASAJUL PARłIAL ..................................................................................................................................................................................... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ....... 97 6 ................................................................................................................................................................................................................................................................................ 60 CAP............................................................................................................ 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .

............... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ................................................................. 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ....... 132 CAP... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII....................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ................................................................................................................................ PRE ŞI POST PARTUM ................................................................................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC........... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ....... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI .................. 129 MASAJUL LĂUZEI .............................. 125 CAP..................................................CAP.......................................................... 137 7 ............... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .................................................. 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ............................ 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ........ 133 CAP.............................................. 116 AFECłIUNI MUSCULARE........................................................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR............................................... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII................................................................ XI: MASAJUL COPILULUI ............. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ................ 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ........ 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII............................................... X: MASAJUL FEMEII...........................

8 .

Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. utilizânduse diverse aparate sau apa. după reguli metodice bine stabilite. În practică. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. de scuturare a segmentelor etc. se foloseşte numai masajul vibrator. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. Cu excepŃia automasajului. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. 9 . deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie.

contribuie. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. Masajul poate fi superficial sau profund. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). parŃial sau general. muşchii. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. în parte. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. calmant sau stimulant.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. de efectele locale şi generale ale masajului. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. medical. vasele şi nervii. de durată mai scurtă sau mai lungă. Masajul terapeutic. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. alături de alte forme de tratament. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. În anumite cazuri. cu automasajul. acesta poate fi înlocuit. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. am prezentat. Ńesuturile şi organele profunde. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. de la suprafaŃă spre profunzime. combinat cu kinetoterapia. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . sunt: tegumentele.

asigurarea unor condiŃii optime de lucru. De asemenea. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. afecŃiuni ale sistemului circulator.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. articulare sau sechele ale acestora. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. în beneficiul pacientului. respectarea unor condiŃii de igienă. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. • afecŃiuni neurologice centrale. 11 . cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. leziuni ale nervilor periferici. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. 1. leziuni osoase. afecŃiuni organice etc.

dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. numită sală sau cabinet de masaj. impermeabilă sau din material plastic. duşuri şi instalaŃii sanitare. scaune sau taburete speciale. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. curat. 12 . în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. care se poate ridica la nevoie. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. o sală de aşteptare. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. Bancheta are un cap. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. sala de duşuri. tapisată cu o pânză tare. luminoasă. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. alături de sala de masaj să existe un vestiar. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. vopsită în alb. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj.1. o cameră de odihnă. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. strict necesar pentru executarea masajului.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială.1. care se acoperă cu un cearşaf alb. călduroasă şi bine aerisită. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă.

concentra şi orienta repede în orice situaŃie. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. mai scurt şi altul posterior. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. acestea se ridică şi se coboară. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. Există banchete speciale de masaj. o bună mobilitate articulară. Oricine practică masajul. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. 1. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. de a se adapta. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. dar mai ales maseurul profesionist. de două tipuri: înalte sau joase. se folosesc suluri.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând.1. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. de aşi doza efortul. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. o musculatură bine dezvoltată. mai lung. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 .

pe lângă forŃă şi rezistenŃă. degetele să fie suple şi abile. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. digestiv. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. bolile aparatelor respirator. după fiecare subiect şi oră de lucru. supleŃe şi îndemânare în lucru. Maseurului i se cer un auz fin. asimetriile feŃei. cardiovascular. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. transpiraŃie exagerată a palmelor. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. o vedere bună. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. dar puternică la nevoie. neforŃat. maseurul va ajunge să capete. 14 . Pentru a rezista la oboseală. renal. defecte inestetice. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. ulcere. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. obezitatea. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. defectele nasului şi gurii. ritmic şi uniform. cicatrice. organice sau psihice. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. Lucrând cu mâna moale şi mobilă.durată. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. moale şi uscată. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. debilitatea şi anemia. deformaŃiile corpului. deficienŃele motrice. să fie largi şi cărnoase. pielea de pe palme să fie caldă. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore.

Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . cu discreŃie şi conştiinciozitate. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. unghiile sunt tăiate foarte scurt. În majoritatea cazurilor. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). 1. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice.1.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. nu poartă inele. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. cu mâneci scurte). masajul se aplică direct pe piele. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta.

mai mult decât este necesar. în general. pe cei pe care îi masăm. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. Masajul se aplică. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. cu răni sau inflamaŃii. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. 16 . pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. pe cât posibil. cât şi pentru maseur. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. În principiu. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. în aşa fel. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică.stânjenesc circulaŃia sângelui. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. uşor şi nestingherit.

Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu faŃa în jos. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. planul cel scurt al banchetei. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. Masajul capului. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu capul întors într-o parte. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. 17 . cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. ridicat la 70°-80°. cu 20°-30°. executantul îşi economiseşte energia. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. culcat rezemat şi şezând rezemat. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°.

intense şi vii. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. care prelungesc durata masajului. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. Durerile. Masajul local poate dura 10-15 minute. jena. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. dacă este bine executat. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Masajul se începe prin manevre ample. 18 . apoi încep să scadă treptat. fie de contraindicaŃii ale masajului. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. iar cel general 30-60 minute. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. cât şi pentru cel masat. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. alteori sunt preferate manevrele scurte. După şedintele lungi de masaj. suple şi uşoare. contracturile. mai ales după cel general. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. liniştitoare.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. până ce ating intensitatea necesară. cel regional 15-30 minute. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. care scurtează şedinŃa.

cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. 19 . manevrele acestora trebuie să fie identice. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. de preferinŃă. cât şi pe zona care urmează a fi masată. sens şi intensitate. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. cea mai bună. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. care s-a adaptat la particularităŃile cazului.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. să fie înlocuite prin automasaj. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice.1. adică să lucreze simetric şi simultan. mai practică şi igienică este pudra de talc. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. efectuând manevre egale ca amplitudine. care cresc eficacitatea masajului. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. cu gimnastica respiratorie. Dintre pulberile minerale. lichidele şi substanŃele grase. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. 1. nu murdăreşte pielea. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. aplicate pe piele.

se folosesc. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi.ci o curăŃă. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. deoarece irită pielea. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. acestea. parafina lichidă. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. soluŃii alcoolizate. căzând împreună cu Dintre lichide. untdelemnul. vasodilatatoare. Glicerina este mai rar indicată. Pulberile. 20 . antiinflamatorii. lanolina. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. uscată şi nepăroasă. uleiul de cacao sau amidon. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. excitante sau calmante. untura. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. mai des.

prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. invers. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. flexiuni şi extensiuni. executate amplu şi în ritm rapid. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. fiecare deget în parte. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. într-o mişcare continuă. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale.2.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. iar pentru cot. 2. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. cu tensiuni active finale. mai ales la începători. strângându-le cu putere în palmă. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. întinderea şi depărtarea degetelor. 21 . apoi din ce în ce mai repede. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. apoi le ridicăm pe toate împreună. Întorcând mâna cu palma în sus. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. la început rar. apoi se extind şi se depărtează între ele. unul după altul. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie.

cu degetele întinse sau strânse în pumn. executate simultan sau alternativ. Ńinute pe orizontală în faŃă.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. depărtate sau lipite. mai ales. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. cu tensiuni finale. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. abducŃie şi adducŃie şi. mişcările se execută liber şi rapid. Se execută mişcarea în “8”. înapoi sau lateral. simultan sau alternativ. pasive şi cu rezistenŃă. în opoziŃie. ajutând-o cu mâna cealaltă. se duc înainte. cu o mână sau cu ambele. Mişcarea se poate amplifica.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. 2. Ńinute cu degetele în sus. se execută cu palmele faŃă în faŃă. Flexiuni şi extensiuni din coate. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. la început cu amândouă mâinile deodată. Îndoirea laterală din pumn. cu degetele întinse sau uşor flectate. în ambele sensuri. apoi alternativ. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. în sens medial sau lateral.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. 2. simultan sau alternativ. 22 . executate simultan sau alternativ. în flexiune şi extensiune. într-un ritm din ce în ce mai viu.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

• efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. dar scad şi dispar destul de repede. fie în profunzime sau la distanŃă. dar şi de natura. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. în mod secundar fie în regiunea masată. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. • creşterea metabolismului bazal. 4.În esenŃă. 26 . sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. după ce această acŃiune a încetat. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head).

INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. 5. care determină creşterea elasticităŃii pielii. calmante.4. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. prin acŃiunea sa mecanică.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. VasodilataŃia activă reflexă. 27 . cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. În continuare. ajutând detoxifierea organismului. stimulatoare sau inhibitoare. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.

InfluenŃează reflex termoreglarea. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. Favorizează exfolierea celulelor cornoase.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. stimulează noi diferenŃieri bazale. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. ajută la desfacerea aderenŃelor. mai buna nutriŃie a pielii. nodulii fibroşi sau scleroşi. Favorizează lipoliza. 5. funcŃiile neurovegetative etc. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). influenŃează metabolismul.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. mecanică. 28 . dezagregă celulitele. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. masajul ducând la scăderea stratului adipos.

masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. liniştitor. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. uşor. executate într-un ritm viu. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. relaxante şi decongestive. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. După efort. intense. creşte debitul circulator local. cu intensitate progresiv crescândă. capsulele articulare. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. induc în muşchi o stare de relaxare. Manevrele de masaj executate lent. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. aplicate muşchilor hipotrofici. traumatizaŃi. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. excitant. contracturaŃi. tendoanele. fasciile. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. centripete. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. tecile sinoviale. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. aponevrozele. se deschid capilarele de rezervă. structurile aparatului locomotor.5. cât şi reflex. atrofici sau neantrenaŃi. paretici.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii.

ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. neînsoŃite de presiuni. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. mâinile alunecă rapid. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. depozitele patologice periarticulare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. 30 .degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. În felul acesta. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. retracturile. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. blânde. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. centripet. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. Prin masaj se combat aderenŃele.

dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. pe când cel viguros are efecte hipertensive. Aceste reacŃii. capsulei. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. Deci. luxaŃiilor şi fracturilor. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Masajul profund şi cel lent. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. prin efecte 31 . Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. pot contribui. Manevrele de masaj efectuate centripet. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. reacŃii calmante şi 5. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. Masajul hiperemiante. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. scăzând efortul cordului. pe lângă efectele hiperemice locale. entorselor . în sensul circulaŃiei de întoarcere. cartilajului articular.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. „periostal” provoacă reflex. uşurează travaliul inimii stângi.

formei. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. iar pe de altă parte. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. Executat energic şi într-un ritm viu. acestea mărind sensibilitatea. masajul produce efecte calmante. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. 5. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Executat lent şi uşor. pe de o parte.derivative. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. scade sensibilitatea.şi proprioceptorilor. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. liniştitoare. 32 . la creşterea cantităŃii de hemoglobină.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare.

Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. vasomotor şi trofic. efecte generale şi psihologice. analgezice. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Manevrele scurte. în terminaŃiile senzitive. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. în funcŃie de tehnica utilizată. Masajul are acŃiune antialgică diferită. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Astfel. de relaxare musculară şi de odihnă. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. de impulsuri nervoase către centrii. Manevrele de masaj determină descărcarea. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. la nivel subcutanat. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Manevrele executate continuu. responsabile de instalarea retracturilor. care declanşează reacŃii diferite. realizate prin conexiuni nervoase. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. energice. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. 33 . Datorită acestora se evită.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. a durerilor şi a stării de nelinişte.

centrii automatismului respirator. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. care stimulează. Masajul capului. prin procedee speciale.chiar dureroasă pe moment. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . la distanŃă. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. 5.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. toracică şi abdominală. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. Masajul. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. 34 . Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). integrând segmentul afectat în schema corporală generală. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă.

contracturi. infecŃii etc. ulcere varicoase. afecŃiuni vasculare. cicatrici. 35 . vergeturi. Ńesut celular subcutanat. • Creşte apetitul. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. mai ales. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. eczeme. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. hepertrofii. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. • Se normalizează evacuările. muşchi.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. funcŃiile aparatului digestiv. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. papule. vergeturi. escare. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. de excreŃie. IndicaŃiile de aplicare a masajului. micoze. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi.

rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). au fost împărŃite în două grupe. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. efleurajul). Se va fixa durata şedinŃei de masaj. • fricŃiunile. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. procedeele de masaj manual clasic. tensiune. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Se acordă atenŃie vaselor. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. Sistem nervos.Tendoane. ArticulaŃii. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Sistem circulator. 36 . 6. oboseală la nivelul membrelor inferioare. tapotamentul). chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. cât şi părŃilor moi periarticulare. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice.

pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. scuturările. alte procedee. 6.• vibraŃiile.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. presiunile. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). frământat (petrisaj). iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. tracŃiunile şi tensiunile. pe membre. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. batere (tapotament). fricŃiune. vibraŃii. De aceea. ciupirile si pensările. 6. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare.1.1. 37 .

• simultane scurte. • în cerc. medii şi scurte. cu degetele apropiate sau depărtate. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. medii şi lungi. • alternative lungi. pentru netezirea finală: • alternative scurte. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. în acelaşi sens.Mişcările seamănă cu mângâierea. întinse sau uşor îndoite. • alternative. atunci când se efectuează cu mână după mână. în funcŃie de efectele care trebuie induse. manevrele sunt: • simultane. medii şi scurte. • în zig-zag. medii şi lungi. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. • oblice (medii). Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . • transversale (scurte). Pe suprafeŃe mici. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . netezirea se poate executa cu o mână. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală.

• Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. coapsă). dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. Pe membre. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. netezirea se poate executa cu palma întreagă. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. braŃ. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. Ca întindere. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. 39 . • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii.mâini. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. gambă. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ.

netezire „în perie”. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. relaxante.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. sunt stimulante. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos).1. 40 . în limita elasticităŃii proprii. în ritm rapid şi energic. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. folosită în regiunile cu păr în exces. manevrele scurte şi vii. înaintea altor procedee mai puternice. a circulaŃiei. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. netezire în „cleşte”. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. netezire liniară. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. pe cale reflexă. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. vasodilataŃie locală de durată. 6. longitudinală executată cu vârful degetelor.

Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă.Din punct de vedere tehnic. Forme speciale: transversală. medius şi inelar). le măreşte supleŃea şi elasticitatea. asuplizează tegumentul. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. cu marginea cubitală. Astfel. palma sau pumnul. cu cât intensitatea presiunilor creşte. executată cu vârful a 2-3 degete (index. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. cu atât acŃionează mai profund. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. după necesităŃi. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. 41 . până când este cuprinsă toată regiunea. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. mărindu-se progresiv. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. Vârful degetelor se aplică pe tegument. în zig-zag. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. se aplică la nivelul coloanei vertebrale.

stimulează sistemul nervos periferic.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). ritmul viu şi mişcările scurte. dar viguroase. pe cale reflexă are efecte de durată. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. eventual coapse). frământat circular şi şerpuit. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. fricŃiunea prelungită. circulatorii şi trofice. reduce încordarea nervoasă. Pe regiunile întinse şi plate. ridicarea lor.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. 6. scade sensibilitatea locală. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. scade contractura musculară. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. executată într-un ritm lent. frământat cu pumnii. frământat între marginile cubitale ale mâinii.1. care este 42 .

ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. Pe masele mari de muşchi. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. 43 . perpendicular pe segment. în axul lung al grupelor de muşchi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. Pe membre. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. presiunea se slăbeşte apoi. profund. iar muşchii se relaxează. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. „în cută” sau „în val”.

Din punct de vedere tehnic. previne atrofia musculară. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. „în mănunchi de nuiele”). se activează circulaŃia. manevrele lente.1. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. 44 . Din acest motiv. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. mai ales ale celor motori. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. având un efect trofic asupra organismului.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. manevre de percutat: cu vârful degetelor. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). 6. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. cu vârful degetelor (tangenŃial. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar.

medie sau mare. Pe regiunile sensibile. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. regiune precordială). cu palmele orientate spre regiunea masată. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. Degetele întinse. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. într-un ritm foarte viu.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. rezultat al greutăŃii mâinilor. prin mişcări suple şi repezi. Mâinile cad moi. pe mase mari de muşchi. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Intensitatea 45 . Mişcările se execută activ. decât din contracŃiile musculare. într-un ritm foarte viu. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. apoi acestea cad pasiv. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. de la o distanŃă mică. Ńinute faŃă în faŃă.

Se execută cu pumnul incomplet închis. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Loviturile active sunt mai puternice. Tocatul. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor.bătătoritul este mai puŃin aspru. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. iar loviturile sunt scurte. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. dar pot deveni dureroase. la persoanele sănătoase şi viguroase. 46 .loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. care se înroşeşte şi se încălzeşte. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. cărnoase şi puŃin sensibile. efectul lor excitant este diminuat. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. prin vasodilataŃie. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. Ritmul mişcărilor este foarte viu. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. • cu pumnul: este o manevră mai puternică.

pe de altă parte. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. oboselii musculare. fără a se produce un lucru mecanic. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. spasmelor. Percutatul.1. 6. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. 47 . Din această cauză. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. la nivel toracic. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. muşchi. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. De regulă. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. contracturilor musculare.

sunt folosite. 6. se numesc trepidaŃii. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. încălzire şi relaxare. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. decongestionante şi calmante. Aplicate pe torace şi pe abdomen. după indicaŃiile medicului. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. 48 . VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. prin reducerea stratului adipos. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. dar şi efecte estetice. Mişcările vibratorii.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. producând o senzaŃie de amorŃire. fricŃiunile şi frământatul. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare.

de jos în sus. sunt numite presiuni vibrate. tracŃiunile şi tensiunile. tronconice. ciupirile şi pensările. scăderea 49 . anterior şi posterior sau invers. alternativ. 6. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. presiunile. scuturările. Au acŃiuni relaxante. Mâinile se deplasează ritmic. pe care deseori le şi însoŃesc. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie.3.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. 6. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. Se aplică în diverse moduri: simple. prin ridicări şi presiuni alternative. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). asociate cu vibraŃii. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate.3.

mai ales după fracturi. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale.tonusului muscular local şi secundar. TracŃiunile. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). secundar. 6. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. 50 . 6. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. Astfel. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.3.3. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. în sens viscero-musculo-cutanat. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. Astfel. Tensiunile sunt mişcări pasive. redeschiderea focarului de fractură. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index).

Masajul reflexogen. 6. au efecte excitante. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. • masopunctura chinezească. vibraŃii şi presiuni. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. fricŃiuni. Hidromasajul. Masajul limfatic. tehnici clasice. Masajul special include mai multe procedee. În general. • tehnica Knapp. a intensităŃii şi a presiunii. 51 . Masajul instrumental. Masajul cu bule gazoase în apă etc. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. respectiv neteziri. în general. • tehnica Vogler.Aplicate în ritm rapid.3. Masajul cu gheaŃă. Masajul cu jet de aer cald.

producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. 2. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. leziunilor musculare cicatrizate.• masajul Ńesutului conjunctiv. Are o acŃiune trofică locală. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. peritendinitelor. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Se execută fricŃiuni circulare. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. fie indexul şi mediusul suprapuse. în sechelele după entorse. • masajul pe zone reflexogene Head. presiunile se execută fie cu 52 . de mică amplitudine. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. miotendinitelor. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. 3. concentrice sau excentrice.

53 . repetate de 40-50 de ori. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. pentru prevenirea stazei. Masajul periostal combate fenomenele congestive. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. până la vindecare. tendinoase. ligamentare. 2. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. concentrice sau excentrice. zonelor de fibroză. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. 3. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct.vârfurile degetelor foarte bine întinse. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. abdomenului pentru efectul anticonstipant. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. sistemului venos al membrelor inferioare. centripete executate la nivelul: 1. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. zonelor de emergenŃă ale nervilor. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului.

cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. dureri lombosacrate. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. înlocuind astfel acele. cu răspunsuri reflexe vegetative. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. Se procedează astfel: 1. Se recomandă în: miogeloze. care creşte treptat. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. în tendinite şi entezite. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. periartrită scapulohumerală. în direcŃia policelui. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. se deplasează Ńesutul. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. prin tracŃiune pe masa tisulară. care execută o adducŃie maximă. cicatrici. 2. în limita elasticităŃii maxime. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. cum ar fi: miozitele de efort.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură.

Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. numită dermatom. pentru intestinul subŃire. pentru colonul ascendent. 55 . • hipocondrul drept. în sensul acelor de ceasornic. prin neteziri circulare. pentru vezica urinară. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. pentru stomac. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. • zona ombilicală. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. apoi netezirea începe în epigastru. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. pentru ficat şi vezicula biliară. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. pacientul stă în decubit dorsal. în cazul suferinŃei unui viscer. prin fibre nervoase somatice. cu genunchii depărtaŃi. pentru colonul sigmoid. Pentrul masajul acestor zone. • flancul drept. • hipogastrul. • flancul stâng.acelaşi timp. După Mackenzie şi Head. Se începe cu o manevră calmantă.

în sensul acelor de ceasornic. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . în sens orar. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. Este indicat în dischineziile biliare. începând din flancul drept.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. cu efect calmant. netezirea se face în jos. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. duş-masajul. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. apoi spre stânga. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. apoi. Apoi. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. în tulburările de motilitate gastrică. Hidromasajul include: masajul subacval.5-6 atmosfere. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. tot în sens orar. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini.

Se începe cu presiuni mici. care vor creşte treptat. şoldurile. 57 . în profunzime. Avantajele duşului subacval: 1. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Se evită reperele osoase şi periostul. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. favorizând procesele de resorbŃie. zig-zag. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. pe zonele dureroase. cerc sau punctiform. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. 4. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. decât prin masaj manual. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. 3. Realizează un confort deosebit pentru pacient. 2.suprafaŃă. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. fesele. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. Permite un masaj mai eficient.

abdomen sau membre. sechele după fracturi. de obicei. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. al proceselor aderenŃiale. în contracturile musculare antalgice. Astfel. în celulită şi în obezitate. Efecte: vasodilataŃie profundă. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. musculară. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. produce relaxare musculară. articulară sau a zonelor de inserŃie. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. pe spate. efect tonifiant şi resorbant. reacŃională.2. IndicaŃii: mialgii. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. 3. la o temperatură de 38°C. spondiloze. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Masajul instrumental include printre altele: 58 . Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. luxaŃii. torace. relaxator şi sedativ. nevralgii. exteriorizată prin hiperemie importantă. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. entorse.

Nu solicită maseurul. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. comparativ cu masajul manual. 2. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. venoasă şi limfatică. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate.masajul pneumatic. 2. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. vibromasajul. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Avantaje: 1. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. în direcŃia de evacuare a acestora. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Oferă o gamă redusă de manevre. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. care facilitează relaxarea muşchilor. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. 59 . Dezavantaje: 1. dar ferme. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere.

realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. liniştitoare. 60 . se indică anumite manevre de masaj. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. datorată manevrelor blânde. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. blânde. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. În cursul relaxării. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. pe zona infiltrată. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. presiuni locale. Edemele beneficiază de efleuraj. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. profunde. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. sub forma automasajului.

în vergeturi. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. 7. crurală. efectele relaxante fiind induse reflex. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. masajul poate fi de două feluri. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. Crioterapie în escare. cervicobrahială.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . lombalgii. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. cu priză mare. 61 . Frământat cu priză mică. cu ritm şi intensitate scăzută. o Masaj parŃial: regional. o Masaj general.Solux). local. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti.

după câteva manevre. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului.1.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. pe un grup de muşchi.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.1. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. 7. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. pe segmente ale membrelor. până în regiunea cefei. 7. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. 7. pe un mănunchi vascular. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. La început.1. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. peretele abdominal şi peretele toracic. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. pe un tendon.

Pe omoplaŃi. iar pe spatele mai musculos. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. apoi oblic. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. coaste. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. se efectuează manevre alternative. După netezirea cu ambele mâini. Manevrele se execută insistent. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. apoi mâinile se îndreaptă. În masajul stimulant. podul palmei. Manevrele scurte. peste omoplaŃi şi umăr. pe coaste. pe regiunea lombară. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. pe spaŃiul interscapular. 63 . pe flancuri. simultan sau alternativ. locale se execută pe segmente. pe omoplaŃi şi pe umeri. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. pornind din regiunea sacrată. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. omoplaŃi şi umeri. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele.coloana vertebrală. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. executat în ritm viu. cu rădăcina mâinilor. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. peste şolduri.

numai cu vârful degetelor. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. în contractura musculară paravertebrală. lentă şi prelungită. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. la sfârşit. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. care alunecă simultan sau 64 . executate cu palmele.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. La persoanele sensibile se aplică. după care spatele se acoperă cu un prosop. care cad aproape perpendicular pe piele.1. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. în dreapta celui pe care-l masează. La persoanele robuste. rezemat pe un plan uşor înclinat. manevre care au efect liniştitor. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.În continuare se execută bătătoritul percutat.1. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. simultan sau alternativ. 7. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile.

apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară.1. 7. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. stern. Netezirile sunt la început lungi şi lente. la cei cu boli cronice. cu presiuni pe baza toracelui. care este prins între police şi restul degetelor.1. FricŃiunea se execută cu degetele. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cu palmele. după boli ale aparatului respirator.alternativ. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. calmantă. evitând regiunile precordială şi mamară. dar mai ales pe părŃile musculoase. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. umeri. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. la convalescenŃi. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. ocolind regiunea mamară. în 65 . în expiraŃie. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. la debili.

manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. în sensul spaŃiilor intercostale. când se îndreaptă în sus şi lateral. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. ajungând în flancuri. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. pe care le depăşesc. în această situaŃie. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. de aici coboară înăuntru. apoi se răsucesc în afară. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. manevrele se vor executa ferm. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste.sus până peste arcurile costale. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. regiunea epigastrică. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. pe toată întinderea peretelui abdominal. amplu şi într-un ritm rapid. din aproape în aproape. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. Manevra se execută cu palma întreagă. flancuri. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. executat uşor şi suplu. de o parte şi de alta a abdomenului. şi invers. manevra se repetă. se execută apoi în regiunea subombilicală. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. apoi lateral spre flancuri. 66 . în jos şi înăuntru. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. regiunea subcostală. Mişcările se execută simultan sau alternativ. spre simfiza pubiană.

1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. dar şi asupra organelor abdominale.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. PoziŃia. După masaj. cu pumnii închişi. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. superficială. în urma examinării atente a întregului abdomen. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral.1. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. pacientul va fi în decubit dorsal. 67 . Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară.1.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră.2. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. iar pentru masarea feŃei anterioare. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. „mână peste mână”. se recomandă câteva respiraŃii ample. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. cu rădăcina mâinii. cât şi a organelor intraabdominale.Se mai poate executa percutatul. liniştitoare. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. 7. care alunecă în sus spre regiunea lombară. nu sunt permise alte procedee de batere. atât a peretelui. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. 7. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini.

Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. „în cerc”. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. pentru a mări presiunea manevrei. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. „şerpuit” şi. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. „în cută”. Tocatul. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. „în pieptene”. pe rând sau combinate între ele. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. executate cu pumnii închişi. dar pătrunzătoare. apoi scurte. La început. mai ales. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. 3. se execută alunecări lungi şi lente. 2. Masajul gambei. fie sprijinind- 68 . Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei.

Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. 69 . cu podul palmei. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. până sub genunchi. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. „în pieptene”. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. Pe partea cărnoasă a gambei. mergându-se în sus. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. în lungul tendonului lui Achile. se continuă cu alunecări scurte şi vii.o pe un genunchi al maseurului. se execută mişcări vii şi scurte. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. scurte. după care urmează rulatul regiunii. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. în sus. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. în lungul acestuia sau transversale. în jos şi lateral. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. în „fierăstrău”. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului.

cu cealaltă mână. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin.1.7. genunchiul şi coapsa. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. 2. în timp ce. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. cu palmele şi degetele. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. FricŃiunea. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. rădăcina mâinii sau pumnul închis. execută manevrele. alunecările pot fi mai apăsate.2. se execută în lungul tendoanelor. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. 1. de rulat sau de cernut. cu degetele şi cu palmele. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. 70 . În continuare. fricŃiuni. genunchiul este întins sau uşor flectat. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. în sens liniar. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. cu podul palmei. pe partea anterointernă. tensiuni. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. mai mult pe partea externă şi posterioară. prin neteziri. tracŃiuni şi scuturări.

Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. lungi şi lente. Frământatul poate fi circular. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. „în cută”. dar energice. 71 . pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. mai ales. urcând peste genunchi. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. se execută cu putere. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. care se masează mai blând. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. 4. 3. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. pentru a învinge încordarea muşchilor. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. pe care le executăm cu vigoare. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Această manevră necesită un efort destul de mare. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. şerpuit şi. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins.

putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. pe un scaun sau pe o masă. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. de partea care trebuie masată. masajul executându-se cu mâna dreaptă.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. 7. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. braŃul şi umărul. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. FricŃiunea se execută insistent. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. din această poziŃie. de preferinŃă pe stânga.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. apoi antebraŃul. 72 . Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. Pentru masajul membrelor superioare. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente.1. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. 1.

2. 3. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. prin mişcări pasive executate în ritm viu. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Se începe cu o serie de alunecări lungi. 73 . se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. În continuare. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis.

Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. La început se execută alunecări lungi şi lente. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. 4. simultane sau alternative. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. urcând şi coborând în lungul segmentului. cu palmele. dar insistentă a fiecărui grup muscular. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. calmante. Plescăitul.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Se poate executa frământatul „în cerc”. căzând simultan sau alternativ. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. FricŃiunea se execută cu degetele. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. exceptând-o pe cea internă. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. 74 . care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. cu o mână sau ambele mâini. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare.

Masajul membrelor inferioare şi superioare este. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. anterioară şi posterioară a regiunii. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. executat de preferinŃă. executat pasiv. prelungite până spre gât. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. cu faŃa palmară a degetelor. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. alături de gimnastica articulară. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. 75 . dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. cealaltă fixând mâna prin apucare. Masajul membrului superior. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. aplicate pe faŃa externă. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. executat pe segmente. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii.5. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia.

Masajul general se începe pe partea posterioară. Nemasarea unor regiuni sau segmente. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. fie că nu este indicat. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. genunchiul şi coapsa dreaptă. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. 76 . La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna.7. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. mâna.1. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. în special degetele. braŃul şi umărul drept. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. unde se prelucrează pe rând spatele. gamba. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. coapsa şi gamba stângă. abdomenul sau toracele. antebraŃul. într-o anumită ordine. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. piciorul. regiunea fesieră. apoi coapsa şi gamba dreaptă.

8. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. Durata masajului general restrâns este de 30 . 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. deosebite ca tehnică şi metodă.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. respectiv superioare. 8.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. 4-6 minute pentru torace.45 minute. presiuni şi tracŃiunii. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 5-6 minute pentru abdomen. mai există şi alte forme de masaj. diferitele forme de tapotament.

• grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit.• au structuri şi funcŃii diferite. mâna maseurului vine în contact cu pielea. manevrele sunt mai lente . • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Dintre procedeele de bază ale masajului.pentru circulaŃia limfatică. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . se pot folosi şi vibraŃiile. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). 78 . Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. Netezirea.

atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. • reglarea circulaŃiei limfei. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. simetric sau asimetric. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. FricŃiunea pielii. 79 . Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. simultan sau alternativ.

cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. creşterea temperaturii locale. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. Dintre procedeele de tapotament. pentru a nu depăşi straturile cutanate. fricŃiunea acŃionează mecanic. schimburile şi excreŃia. 80 . EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Durata fricŃiunii este variabilă. care produc modificări circulatorii de durată. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. putându-se prelungi foarte mult. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea.

au loc procese de apărare. de regenerare şi de vindecare. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. executate cu pumnul închis. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. 81 . SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. vibraŃiile şi pensările. tapotamentul. FricŃiunea. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Alunecările. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. În mod mecanic. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. frământatul. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. Sunt mai puternice. fricŃiunea. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv.

Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. percutatul şi plescăitul.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. sclerozări şi cicatrici. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. prin efectul vascular. fibrozări. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. 82 . se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. Pensările. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. relaxatoare. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. frământări şi stoarceri. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Alunecările. fricŃiuni. ajutând funcŃia aparatului locomotor. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. Frământatul mai ales în „cută”. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. VibraŃiile au efecte calmante. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi.

fie transversal. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. şerpuit sau în cută. Efecte liniştitoare. Tocatul. cu palmele şi cu pumnii. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. nu se aplică pe tendoane. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Bătătoritul. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. activând circulaŃia locală. Se realizează de-a lungul tendoanelor. liniară. mai pătrunzătoare. se obŃin şi prin vibraŃii. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. dar fără efect mecanic. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. Frământatul. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. combate contractura musculară. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. fie în lungul fibrei musculare. executând o apăsare uşoară. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. 83 .FricŃiunea. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. neantrenaŃi.

un masaj pregătitor. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. dar şi pe cele articulare. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. vibraŃii. În felul acesta. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. Tensiunile. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. În anumite cazuri. la care se pot adăuga. Constă din neteziri şi fricŃiuni. tracŃiuni şi tensiuni. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. Masajul articular este indicat în 84 . se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. Se execută amănunŃit. TracŃiunile. După executarea mobilizării articulare. Netezirea. la nevoie. FricŃiunea.

cernutul. 85 . Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice.2 MASAJUL VASELOR Masajul.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. iar frământatul. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. 8. este o metodă de activare a circulaŃiei. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. vibraŃiile. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. în general. a creşterii şi a refacerii acestora. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. rulatul şi presiunile. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. pe cea din muşchi. acŃionând asupra acestora ca o pompă. prin acŃiune mecanică sau reflexă.

Lovirile ritmice. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. stimulează procesele de vindecare.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. pe traiectul nervului. având din când în când un caracter vibrator. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. intensitatea poate fi uşoară. exercitată mai multe minute. 8. edemele. fricŃiunea este liniară. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. presiunile. fie pe traiectul nervului. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. previne şi tratează atrofiile musculare. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. fricŃiunile. medie sau mare. dilataŃiile vaselor. Alunecările uşoare. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. 86 . deşi este indicat în combaterea acesteia.Masajul vascular combate staza. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. de intensitate medie. lovirile ritmice şi vibraŃiile. În masajul nervilor se folosesc netezirea. pentru a activa circulaŃia locală. sub forma tocatului şi a bătătoritului. presiunea poate fi variată ca intensitate.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

după ce degetele ating capul. de preferinŃă. alunecă uşor sub formă de netezire. masajul capului va avea fie efecte calmante. cât şi organele din cavitatea craniană. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Produce liniştirea sistemului nervos central.PercuŃia se face cu vârful degetelor. rar şi uniform. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. Atât în percutare. 8. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. Stimulând circulaŃia în piele.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. gâtul prezintă două regiuni: 90 . cât şi în tocat. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. rar şi elastic. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. În funcŃie de tehnica folosită. cu o mână. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. cealaltă mână sprijinind capul. Lovirile sunt repetate ritmic. fie stimulante. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. simultan sau alternativ. Acestea se execută. al migrenelor. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. al oboselii etc. care poate fi vibratorie. mâna cade lent.

Se poate lucra simetric sau asimetric. faringele şi esofagul. Masajul se încheie cu neteziri lungi. traheea. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. Este 91 . evitând glanda tiroidă. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. VibraŃiile. cât şi al capului. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. aşezaŃi pe mai multe straturi. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. cu rol static şi dinamic. lente şi liniştitoare. PoziŃia. cu capul în uşoară extensiune. în timpul sau după şedinŃa de masaj. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. pornind de sus în jos. foarte uşor şi cu precauŃie. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. tiroida şi paratiroidele etc. mănunchiul vasculonervos al gâtului. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele.anterolaterală şi posterioară. Frământatul se execută rar. sub formă de cută. executate numai manual. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi.

cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. între omoplaŃi şi pe umeri. terminând cu marginea lor radială. percutatul şi tocatul. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. traumatisme sau inflamŃii locale. Pe bancheta joasă de masaj. se depărtează puŃin între ele . moale. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. După câteva manevre lungi. poziŃia cea mai favorabilă este călare. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. fricŃiunea. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. care este ridicat până aproape de verticală. pornind de sus. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Subiectul este aşezat în decubit ventral. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. sunt: netezirea. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. 92 . frământatul.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. care pe măsură ce coboară.

93 . care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. se execută deplasări în sus şi în jos. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. între omoplaŃi şi pe umeri. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. Percutatul se combină cu tocatul. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. printr-o mişcare ondulatorie. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. la nivelul inserŃiei muşchilor. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. care se execută de partea cu unghii a degetelor. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. transformându-se în tocat. În partea de sus.

cu capul şi trunchiul uşor ridicate. spre vârful inimii.Datorită efectelor sale. alunecă uşor pe piele. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. tocatul. FricŃiunea. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. cu sens circular. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. urcă pe faŃa sternului. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. Palma cu degetele întinse. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Se execută la fel ca netezirea. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Cea mai bună este decubitul dorsal. al contracturilor musculare. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. mişcând lent.7. 94 . 8. al oboselii nervoase. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. condusă din cot şi din umăr. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. PoziŃia. al limitării mobilităŃii gâtului. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. fricŃiunea. al durerilor de cap. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. Netezirea de început este uşoară. al tulburărilor sistemului nervos central. Masajul regiunii precordiale. bătătoritul şi vibraŃiile manuale.

În continuare. stări de oboseală etc. Tocatul se execută repede. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. dar elastic. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Se execută cu mâna dreaptă. 95 . Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. palpitaŃii. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. lovind uşor şi elastic. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Procedeele trebuie executate cu calm. se execută un tocat lent şi rar. tocat şi bătătorit. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. cu degetele depărtate mult între ele. este indicată în tahicardie. care cad ritmic. VibraŃiile. fricŃiune. aplicat aproape tangenŃial.

stă în poziŃia de decubit ventral. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. profund şi ritmic. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. fără efort. fricŃiunea şi frământatul. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. bătătoritul. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. prin degajarea 96 . care acŃionează reflex. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. cât şi în expiraŃie. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. pătrunde cu mâinile sub braŃe. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. PoziŃia. stând la dreapta subiectului. subiectul inspiră şi expiră. pentru masajul spatelui. plescăitul. însoŃite de vibraŃii. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. Presiunile. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Din această poziŃie. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. îmbunătăŃind schimburile nutritive. Maseurul. presiunile şi vibraŃiile.

pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. cu presiune moderată în epigastru. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. 97 . între coaste şi crestele iliace. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. VibraŃiile se execută manual. palmele alunecă înainte. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat.8. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale.căilor respiratorii. urmând traiectul colonului. PoziŃia. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. executate dintr-o parte în alta. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. Masajul întregului abdomen. 8. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. cu membrele inferioare uşor flexate în şold.

Masajul colonului. Masajul zonei intestinului subŃire. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. începând cu porŃiunea ascendentă. dar insistent. pe sub coastele din dreapta. FricŃiunile se execută destul de apăsat. mai ales în timpul expiraŃiei. spre spate. cu o mână sau cu amândouă. se execută mişcări circulare. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. cu rădăcina mâinii subombilical. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. până la nivelul simfizei pubiene. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. liniare sau în zig-zag. în sus şi spre stânga. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. spre fosa iliacă stângă.Masajul zonei stomacului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. apăsând pe stomac. Se execută segmentar. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. supraombilicală şi subcostală stângă. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. 98 . cu o mână sau cu mâinile suprapuse. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare.

şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. din fricŃiuni apăsate. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. 99 . de absorbŃie şi de eliminare. Masajul zonei renale. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. Prin activarea circulaŃiei. sunt stimulate funcŃiile digestive. executate cu degetele sau cu palma. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. ale căilor biliare şi urinare. Constă din neteziri insistente. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. 9. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii.

stimulativ. gradul de reactivitate a pacientului. starea pacientului.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. 100 . relaxator. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. scopul urmărit. afecŃiuni asociate. pentru reechilibrarea neurovegetativă. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. vechimea afecŃiunii. procedee şi tehnici pregătitoare. recomandările medicale. simptomatologie. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. fie pe aceasta. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. sedativ. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. antialgic.

masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. de aceea. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. pentru membrele superioare. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. de accentuare a efectelor urmărite. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . 101 .• • procedee şi tehnici ajutătoare.masaj „de apel” abdominal. . Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. . poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. arterială sau limfatică. . dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. pentru membrele inferioare şi toracal. .masaj energic al trunchiului. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. cu musculatura relaxată. masajul se va face centripet. decontracturant al umerilor şi a cefei. În funcŃie de efectele urmărite. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. .masaj relaxator. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii.masaj segmentar al membrului respectiv. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit.

102 . cu profunzime mare. . folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. de exemplu masajul transversal profund. . se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. mecanic sau indirect.să fie lente. procedeele de masaj folosite: . nu prea profunde. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. luminozitatea. 9. liniştea. în funcŃie de scopul urmărit. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. cu musculatura relaxată. cu schimbări rapide şi dese de ritm. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. presopunctura). fie prin aplicaŃii pe locul dureros. de intensitate mare.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. reflex. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. şi mai puŃin articulaŃiei.efectul sedativ şi antialgic localizat. segmentul masat.

în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. prudent. progresiv (10-15 sedinŃe). în artroze. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. se va aplica un masaj blând. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare.La nivelul articulaŃiei. 103 . se indică un masaj analgezic. • la genunchi. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). în coxartroze. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. se utilizează masajul blând. cu intensitate dozată progresiv. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. • • în regiunea umărului. În cazul unei capsulite retractile. iar infiltratele dispar. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. după 5-6 sedinŃe. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. • la nivelul şoldului.

Netezirea. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. folosind pulpa policelui. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. se continuă cu fricŃiuni. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. IniŃial. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. şi mai mult în fazele de remisiune. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. 9. Se execută cu pulpa degetelor. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare.1. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. se folosesc presiuni locale. 104 . când. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. atunci când se indică cu multă prudenŃă.

cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. cum ar fi: frământarea „în cută”. care are ca obiective calmarea durerilor. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.1. permite executarea şi a altor manevre. iar pe zona lombară .Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. în acelaşi timp. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. prin reducerea sensibilităŃii. Efleurajul.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. După puseul acut şi atenuarea durerilor. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. tapotamentul sub formă de tocat. Spondilita anchilopoietică. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. 9. II. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. 105 . Beneficiază de masajul terapeutic. utilizând manevre mai puŃin energice. bătătoritul. Artroza cervicală. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. percutat).

Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. II. În lipsa contracturii musculare. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. lombalgie cronică şi lombosciatică. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. Artroza lombară. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. prevenirea hipotoniei musculare. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. a căror intensitate se . se recomandă manevre uşoare şi lente. cu manevrele executate uşor şi lent. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. pentru decontracturare musculară paravertebrală. 106 „în cută”. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. unde aplicarea căldurii este contraindicată. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie.

Artroza coxofemurală. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Apoi. spre coapsă. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Artroza genunchiului. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. III. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. având în vedere faptul că. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. IV. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. cernut şi rulat. executând manevrele uşor şi lent. decontracturarea musculară. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. cu asocierea factorului termic. Cu scop miorelaxant. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). se efectuează vibraŃii cu palmele. îmbunătăŃirea 107 .

şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. Masajul este sedativ şi miorelaxant. Periartrita scapulohumerală. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. V. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. În regiunea posterioară a coapsei. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. fricŃiuni. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. 108 . Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. în scop decontracturant. După cedarea durerilor. tracŃiuni. frământări „în cută”. reducerea contracturilor musculare. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. cernut. urmată de frământări uşoare. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală.

prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. se poate executa atât masajul cu gheaŃă.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita.1. se execută masaj cu gheaŃă. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. Sunt indicate. 9. după anteflexiunea braŃului. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. tenosinovita şi entezita. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. cu efecte analgezice locale.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. procedeul are efecte analgezice. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. 109 . decontracturante şi de prevenire a edemului. În stadiul acut. Contuzia. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. cât şi masajul manual. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. În stadiul acut. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. cu aceleaşi efecte. 9. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. procedurile de hidromasaj.

de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. Sechelele după entorsă. rulatul. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. II. rulat. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. 110 . fricŃiuni. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. fricŃiunile şi frământatul energic. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. tapotament „în ventuză”. În situaŃia în care rămân sechele. frământări „în cută”. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. asigurarea unei bune troficităŃi. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. reducerea edemelor. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. Entorsa. proximal şi distal faŃă de zona afectată. cernutul. Se execută neteziri cu palma. tocat sau bătătorit. LuxaŃia. III. frământări. IV. acestea beneficiază şi de efectele masajului. favorizarea resorbŃiei edemelor. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. circulaŃiei sanguine. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea.

îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre ce stimulează tonusul muscular. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. V. Ruptura musculară. Pe segmentele învecinate zonei lezate. se aplică o netezire cu palma. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat.reducerea tulburărilor vasculotrofice. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. tocat sau bătătorit. 111 . tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. VI. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Sechelele după fractură. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Se continuă cu frământare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. rulat. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. În funcŃie de întinderea leziunii. rulat şi tapotament „în ventuză”. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. fasciculară şi totală.

începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. Se execută neteziri cu palma. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Polinevritele. pentru efect sedativ. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor.Masajul se face la distanŃă. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Masajul este stimulant. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. 112 . Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. cu manevre energice.

fricŃiunile. Masajul este stimulant. În afară de activarea circulaŃiei locale. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. III. cernutul. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. masajul se continuă cu fricŃiuni. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. ciupiri şi batere. Netezirile se efectuează au ambele mâini. sub formă de percutat. Paralizia facială periferică. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. rulatul. rulatul. manevrele se adresează pielii. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). tapotamentul „în ventuză”. II. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. 113 . iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. Frământarea „în cută”. cu manevre energice executate în ritm viu. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. alternativ. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate.Netezirea se efectuează cu ambele mâini.

vegetative şi psihice. sunt: circulatorii. de stimulare în profunzime. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat.4. cu acŃiune locală. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. neuromusculare. După instalarea paraliziei spastice. în perioada de paralizie flască. şi reflex. masajul general având indicaŃii restrânse. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. determină o eliberare crescută de histamină. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. procedeele mai dure. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. cu acŃiune generală. obŃinute pe cale reflexă. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. 114 . dar şi în uşurarea activităŃii cordului. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat.9. în special paravertebral cervicodorsal. Se preferă procedee de slabă intensitate.

dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. după încetarea mişcărilor. cu mare consum energetic. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. Vizând acŃiunea locală. în funcŃie de procedeele de masaj executate. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. atunci când. De asemenea. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. 115 . înainte de mobilizările pasive ale membrelor. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. dar îi uşurează şi refacerea. scăderea mai rapidă a oboselii. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. diminuând durerea şi paresteziile. stimulante. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. efortul are un caracter global.Efectele vegetative sunt numeroase. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. din cauza nedisocierii sincineziilor. în cazurile de blocaj ale acesteia. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară.

Se aplică fricŃiunea. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. Ca mijloc asociat de tratament. în sens centripet. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. pentru uşurarea întoarcerii venoase. micşorarea stazei sanguine. Se continuă cu tapotamentul percutat. 116 celor de celulită . 9. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. procedură care tonifică pereŃii venoşi. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. cu reducerea edemelor. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I.

II. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Masaj decontracturant pe adductori. evitând cicatricile. în continuare . asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. presiuni alunecate profunde. Staza limfatică 117 . pentru combaterea edemului. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. tromboflebite şi flebotromboze. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Masajul este contraindicat în flebite. evitând rănile. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. nedureroase. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului.

în care masajul terapeutic are efecte favorabile. Valette şi Vanneville. în special la membrele inferioare. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. fibroză şi celulită. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Mercier. este cea prezentă în limfedemul primar. în stadiul mediu de evoluŃie. se manifestă prin edeme. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. afecŃiune cu caracter ereditar. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. au 118 . îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale.Staza limfatică. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. III. stimularea circulaŃiei generale. măsurând oscilaŃiile arteriale. Limfedemul primar. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. în sens circular şi centripet.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

fricŃiuni. neplăcut. Pentru a nu fi dureros. folosind o suprafaŃă mare de contact. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. cu partea ulnară a pumnului. II. cât şi pe torace. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. 9. stoarcere şi presare a stratului adipos. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Se recomandă procedee de ridicare. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. Se indică neteziri. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). masajul trebuie să fie blând. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. continuată cu rulatul şi cernutul. profundă a Ńesutului în toate sensurile.Netezirea se face cu alunecări centripete. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. compresiuni blânde executate cu palma. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. Masajul se aplică atât pe abdomen. La început. încercări de 122 . în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. masajul va consta din mobilizarea globală.

MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. apoi al cefei şi la urmă. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. întindere şi comprimare a pliului cutanat). pe spate şi ceafă. rulare a pliurilor cutanate. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. cu vârfurile degetelor. frământat. 123 . se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. ale toracelui. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. frământat cu priză mare. presiuni alunecate. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. gâtului şi pe membrele superioare. Se începe cu masajul spatelui. 9. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse.8.ridicare a pielii. presiuni statice. masaj Watterwald (ciupire. neteziri. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. scuturări presiuni. ridică şi scutură toracele). fără ciupire. rulare. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. între marginile ulnare ale ambelor mâini.

Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. de la clavicule până la pubis. presiuni alunecate. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. cât şi posterior. pe timpul expirator al respiraŃiei. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. neteziri. presiuni statice. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. neteziri. 124 . presiuni statice. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni alunecate. la nivelul primelor patru vertebre toracale. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). fricŃiuni. cu membrele inferioare uşor flectate. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. pe toracele inferior atât anterior.

mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. treptat. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. procedeul va deveni mai profund. coborând până la unghiul sternal.presiuni uşoare. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. 125 . cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. Masajul cicatricilor. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. I. psoriazis. infecŃii localizate la nivelul pielii. dând acesteia o formă sinusoidală. hematodermii. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. dermatoze buloase. unele forme de prurit. tuberculoză cutanată. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. vom dezvolta : cicatricile. 9. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. escarele şi vergeturile. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. diskeratoze maligne. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. Indiferent de originea cicatricilor. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică.

pentru Masajul în cicatricile posttraumatice.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. cu prudenŃă. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. pornind din partea centrală spre extremităŃi. se va executa spre zonele dureroase. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. mai aderente de planurile subjacente. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. sunt suprainfectate şi. De cele mai multe ori. rularea cutelor de piele. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. 126 . apoi. întinderi transversale. în sensul longitudinal. masajul. în toate sensurile. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. alunecând în sens opus celeilalte mâini. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. chiar dacă au fost tratate corect. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. după ce mobilitatea este recuperată. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. alunecare foarte uşoare. prin alunecarea degetelor. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii.

După R. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. în funcŃie de starea Ńesuturilor. cu prudenŃă. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. Masajul escarelor. recomandându-se două şedinŃe pe zi. Cicatricile postarsuri. timp de 20 de minute. dar frecvenŃa şi durata 127 . de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. în continuare. metoda Watterwald. presiuni mobilizări cu ale II. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. masajul trebuie executat sistematic. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea.Vilian. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. pe măsura ameliorării se indică. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. se indică întinderi ritmice. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. întinderi ale cicatricii şi frământat. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare.

mai ales la cei în vârstă. prin: fricŃiuni localizate fine. ciupiri de mică amplitudine. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. depigmentate. masajul trofic. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. Masajul vergeturilor. pre-şi postoperator. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. pentru stimularea troficităŃii locale. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. modificări cauzate de creşterea 128 . Vergeturile sunt zone liniare. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. vibraŃii manuale sau mecanice. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. se poate acŃiona direct.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. în cazul subiecŃilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. III.

plisare. sarcină etc. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. Pentru a se obŃine rezultate bune. sindrom adiposogenital. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. 129 . 10. MASAJUL FEMEII. creştere bruscă în greutate. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. rulare. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. PRE-ŞI POST PARTUM 10. manuale sau mecanice. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. vibraŃii. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. repetate sistematic.

presiunile. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. fricŃiune şi stoarcere. Imediat după naştere. precum şi toate celelalte manevre excitante. 10. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. frământările uşoare şi vibraŃiile. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. 130 . a stazei venoase şi/sau limfatice. de apăsare. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. executate cu degetele mâinii şi cu palma. scuturările. prin intermediul peretelui abdominal. a contracturilor musculare. fricŃiune. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. dar ferme. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Trebuie evitate lovirile. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Constă în manevre uşoare. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. Masajul uterului.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină.

destul de des în prima zi. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Masajul se poate aplica pe cap. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul este folosit în scop igienic. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul uterului se continuă zilnic. din decubit dorsal. fricŃiuni şi frământări largi. până când uterul capătă forma. din poziŃia şezând. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. În mod normal. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. se întăresc şi devin dureroşi. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. atunci când sânii se măresc peste măsură.Manevrele se execută timp de câteva minute. mărimea şi locul său în pelvis. pe gât şi pe membrele superioare. iar pe membrele inferioare. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Cu scop liniştitor. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. după 2-3 săptămâni de la naştere. dintr-o parte în alta. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). 131 . la nevoie.

3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. masajul membrelor inferioare. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. 132 . masajul cefei. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis.10. masajul regiunii lombare. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. se poate indica masajul local. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. se recomanda şi forme speciale de masaj. folosindu-se manevre liniştitoare. activarea circulaŃiei. atunci când femeia este obosită. al umerilor şi al spatelui . ptoza unor organe abdominale. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. cât şi terapeutic. Dacă este necesar. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen.

urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. prelungită şi pe gambă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. 133 . Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. masajul se poate asocia cu gimnastica. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. La vârsta de 1-3 luni.11. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. iar la membrul inferior. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. în regiunea spatelui. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. Masajul piciorului este important. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. a toracelui şi a abdomenului. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. În timpul executării masajului. iar în cazul piciorului strâmb. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. masajul va fi asociat cu mişcări corective. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. La aceasta vârsta. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni.

fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. liniştitoare sau scurte. asociate cu gimnastica. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. dese şi înviorătoare. lente. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. dar şi terapeutic.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. După necesităŃi. executat cu vârful degetelor. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. 134 . se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. înviorătoare. pot fi întărite. se indică manevrele stimulante. rulatul membrelor. Deoarece sunt agreate de copil. iar manevrele de percutat pe spate. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. folosindu-se în scop igienic.

lovire. sensibilă şi vulnerabilă. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. netezirea se efectuează circular.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. rulatul şi vibraŃiile. 135 . Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. Pe abdomen. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. stimulează schimburile nutritive. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. Manevra se poate executa în „cută”. plescăitul. percutatul. prelung si lent pe spate si membre. FricŃiunile se execută cu vârful. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. deoarece acesteia pot traumatiza. copilul doarme mai liniştit. obosi sau înspăimânta copilul. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. fricŃiunea. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. în sens orar. mai rar. Deoarece pielea copiilor este fină. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. presiunile puternice şi scuturările corpului. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. cu baia sau în şedinŃe speciale. La copilul mic.

136 . Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. atrofici şi iritabili. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită.în lungul muşchilor. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. exercită influenŃe diferite asupra pielii. aparatului circulator şi a sistemului nervos. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. ca manevră liniştitoare. iritabili sau sensibili. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. aparatului locomotor. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. cât şi cele secundare. Fiind o procedură mai puternică. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. al copiilor debili. pentru înviorare sau lent. 12.

celula Langerhans. mai conŃine vase de sânge. celula Merkel etc. spinos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice.epiteliu. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.Ńesut grăsos. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. glande sudoripare. din profunzime spre suprafaŃă. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. ale masajului. celule şi fibre. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. 137 . determinate mecanic sau reflex.1. Este formată din trei straturi. într-o formă sau alta. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. unităŃi pilo-sebacee.70-1. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. granulos. muşchi. care conŃin vase şi nervi. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. cum ar fi melanocitul. sunt responsabile de efectele locale sau generale. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat.12. hipodermul.matrice conjunctivă. lucios şi cornos.75 metri pătraŃi. nervi. dermul. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul.

Keratina are o structură polipeptidică. corticosteroizi. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. alcaline şi solvenŃi organici. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. termică. FuncŃia de protecŃie. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. dar. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. a) Procesul de keratinizare. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. Melanina este sintetizată de melanocite. presiune mecanică. în 138 . antimicrobiană. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. este insolubilă în soluŃii apoase acide. chimică. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. extracte timice. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor.1. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. şi anume melanozomii. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. este accentuată de estrogeni. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. fizică. Keratogeneza este controlată genetic. pe o anumită zonă. prin procese complexe. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii.

Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. amintim: tiamina.pielea neagră. de radiaŃiile ultraviolete. 2. P. absorbŃia percutanată. acidul ascorbic. Dintre compuşii minerali amintim: Na. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Hg. sulfat. ACTH. Fe etc. Mg. Ca. interscapulară. La om. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. fiind mai numeroase la bărbaŃi. hipotonă.5.5-5. 139 . Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. melanocitele sunt mai mari. metonieră. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. Cl. antifungic. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. Ag etc. K. presternală. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. progesteron. nazogeniană. dintre factorii care inhibă melanogeneza. sprâncenoasă. la marginea zonei piloase a scalpului. de estrogeni. mirositoare. precursor al vitaminei D etc. au prelungiri mai numeroase. Sudoarea este o soluŃie incoloră. iar melanozomii sunt mai mari. prostaglandine etc. a) SecreŃia sebacee. bicarbonat. I. cu pH-ul de 4.

amoniac. prostaglandine. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. tălpi. B6. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. lactat şi uree. enzime proteolitice etc. biotici din mediul extern. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. aminoacizi). fizici. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. vitamine C. creatinină. glandele sudoripare de pe palme. glucoză. chimici. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. B2. histamină. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. cu rol important. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . de asemenea. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. acid uric. bradikinină. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. 3. sudoarea mai conŃine imunoglobuline.

are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. acid lactic. 4. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7).integritatea structurală a pielii. format din Ńesut adipos.lactaŃi. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. controlează evaporarea apei. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. microbilor. alături de rinichi. „mantaua acidă” a pielii. hipodermul. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. 141 . participând. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. fungilor etc. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. la eliminarea apei din organism.

celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. care limitează pierderea de apă din organism. estrogeni. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice.principala cale de absorbŃie. impermeabile. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. altele sunt celule imunocompetente etc. se găsesc numeroşi exteroceptori.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. 6. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. durere. progesteron. unele au capacitate redusă de fagocitare. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. vibraŃie. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. fie sub formă de corpusculi. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. variaŃie termică. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. 5. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. celulele dendritice prezentatoare de antigen. pielea are şi un rol dinamic în apărare. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. . keratinocitele. cortizol. în toate straturile acesteia.

care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. ca organ. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. care-şi are originea în perimisiumul intern. delimitate 143 . de obicei cei sinergişti. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii.2. care are atât rol protector. 12. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive.sanguină. numit perimisium extern sau epimisium. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. Moleculele mai mici. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. elementele vasculonervoase. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. solubile atât în apă. Mai mulŃi muşchi se grupează. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. cât şi în lipide. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. care delimitează fasciculele musculare primare. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. cât şi rol mecanic. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. sunt absorbite cel mai uşor. terŃiare). secundare.

în afară de fibre de colagen şi elastină. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Din punct de vedere structural. formează fibrila tendonului. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). legate între ele prin punŃi transversale. cu o anumită viteză. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. majoritatea capilarelor este închisă. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. există pericolul ruperii acestuia. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. amplifică contracŃia abia perceptibilă. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). Astfel. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. formând un „snop”. În condiŃii de repaus. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. Din punct de vedere funcŃional. în funcŃie de activitatea fizică. cu vâscozitate variabilă. formând „microfibrila”. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. trei „snopuri” se aşază în paralel. 144 . Un grup de microfibrile.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Tendonul mai este constituit. modulează contracŃiile musculare brutale. cu o viteză mare. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare.

InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. fusuri neuromusculare. formând funduri de sac. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. extern. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. mixt. 12. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. Capsula articulară. În unele zone. La nivelul ligamentelor. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. dar şi proprioceptori. Atât capsula fibroasă. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. compresie). În anumite zone. capsula fibroasă este întărită de ligamente. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. tracŃiune. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. căptuşit de membrana sinovială. burse sinoviale. mecanoceptori.3. oblic şi spiralat. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. Efectele terapeutice sunt de necontestat. astfel. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. menŃionăm aparatul Golgi. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. este alcătuită dintr-un strat fibros. 145 . cât şi corectitudine în execuŃia acestora.

. Fiziologie umană. E.. 2003.. Bucureşti. A. O. A. I. Drăgan. Căprariu. Editura Tehnică. Bucureşti. 16. Bucureşti. 1995. A. Cultura fizică medicală. Editura Axa. 1963. Mama şi copilul. 4.F. Ionescu. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. 14. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Editura Medicală . efecte. 15.. Bucureşti. I. V. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Nicolaescu. 1993. Editura Didactică şi Pedagogică. S. Editura All. Masajul – procedee tehnice. Mariana.tehnici şi aplicaŃii în sport.. 6. Bucureşti. Bucureşti. I. 1993. 1981. 1964. Ionescu. 1980. 1980. Drăgan..BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.. Cartea viitoarei mame. Editura Medicală. Editura Cucuteni. Fozza. Bucureşti. 7. 5. Masajul cu aplicaŃii în sport. Bucureşti. Mariana. Bucureşti. Cluj-Napoca. Bucureşti.. Ionescu. I. 1993. Editura Aquila. Delahaye. Hăulică. 8. Bucureşti. Ionescu. Editura Caritas. Bucureşti. 17.. Cordun. 9. Cordun.. aplicaŃii în sport. Marie-Claude. Cristina. 12. Cordun. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Kinetologie medicală. Drăgan.. Petrescu. Femeia şi cultura fizică. şi colab.S. Mariana. 2. Editura Teora. Masajul . Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Arias. Bucureşti. 1994. 1969. Cultura fizica a mamei si copilului mic. F. Masaj– Automasaj. Gimnastica corectivă şi masaj. 146 .. Bucureşti. 3. Editura Art Design. Editura Medicală. 2000. Sănătate fără medicamente. Londra. 1994. Căprariu. Editura Sport-Turism. Ivan. C. Bucureşti. I. 13. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. 1998. Bucureşti. 1999. Herta . 10.. metodă. 1995. Mosby Year Book.E. A. Ispas.. 11..

28. 30. 25. Editura Robert Laffont. E. Marilena. Bucureşti. 1992. Fiziologia efortului fizic sportiv. Oradea.. Editura Medicală. Papilian. Costin. 1985. Zamora. Editura Deşteptarea.. 2003. 1998. 1997. Bucureşti. Bacău. Kiss.. Bacău. Mârza. Bucureşti. Tipografia UMF. D. Maisonneuve. I. Radovici. N. Porter. Le massage. Editura Sport–Turism. Obraşcu. Sbenghe. 1981. N. 20. D. L. 31. Bucureşti. Popescu. 19. Cluj-Napoca. V. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. 1998. 24. Reeducarea neuromotorie.. Anatomia omului. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. Robănescu. Elena. Bucureşti. Ovezea. H.. Obstetrică fiziologică. Editura UniversităŃii. Crăciun. 22. V. I. J. 21. 1995. Copil. Sălăgean. Corectarea coloanei vertebrale. Editura Medicală. Masaj şi tehnici complementare. Prişcu. MoŃet. Editura Tehnică. Editura Medicală. Doina. Vol. 33. I. Chirurgie Vol I.. Kory-Mercea.. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice.18. Titieni. Editura Plumb.. Marcu.1993. Radovici. 1993. V. 147 .. Pop. Al. 26. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. R. Bucureşti. Cluj-Napoca. V. 32... Paris. Editura Saint-Ruffine... Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică.. 23. D. 2002. C. Editura Bic All. Masaj şi Kinetoterapie. A. Bucureşti. Marcu. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Editura Bic All.. P. 34. II.. Niboyet. 27. 1994.. Editura Medicală. Masajul terapeutic. La pratique de la Medicine manuelle.. T... Bucureşti. 29. C... 1968. D. Gimnastica abdominală.. Compendiu de reumatologie. 1994. 1997. A. E. Ionescu. 1995.

J. 41.. Sbenghe. Cluj-Napoca. . Recuperarea bolnavului hemiplegic. Kory-Mercea.. Editura Media Group All. 148 . Editura Aqvilla ′93. Vârtej.. Sobotta. Kinetologie profilactică. 40. 44. Marilena.. 2000. Anatomie funcŃională. Budapest. Editura Bic All. 42.. Vlad. Elena. Bucureşti.şi colab. Masaj medical. Bucureşti. Crăciun. terapeutică şi de recuperare. 37. Zamora. T. Zamora. Vol II. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Editura Medicală. Pentenfunda. Editura Medicală. Petrache. Cluj-Napoca.. Gimnastica Pilates pentru gravide. Bucureşti. Sbenghe. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 1999. 36... T. Cluj-Napoca.. Sbenghe. Anna. Az ember anatomiajanak atlasza.D. 45. 2002.. Semmelweis kiado. Elena. Editura Risoprint. T. D. Bucureşti. 2002. 1998. 1992. 38. Bucureşti. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. I. Vol I.1997. Bucureşti. 1987. T. Editura Risoprint. I. Editura UBB. 47. Anatomie funcŃională.. Editura Medicală. Stroescu. Editura Medicală. Zamora. 46. Schmitz. 1983. Vol.1994. 39. Obstetrică fiziologică şi patologică. Editura Medicală. 1996. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. L. Selby. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1979.35. Elena. Cluj-Napoca. T. 43. Sbenghe. Oradea. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful