P. 1
Masaj Medical

Masaj Medical

|Views: 1,126|Likes:
Published by sorcha13

More info:

Published by: sorcha13 on Aug 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • 1.1.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL
  • 1.1.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR
  • MASAJULUI
  • 2.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE
  • 2.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI
  • 2.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE
  • 4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE
  • 4.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE
  • 5.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
  • 5.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI
  • 5.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI
  • 5.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
  • 6.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ
  • 6.3. MASAJUL SPECIAL
  • o INDICAłIILE MASAJULUI
  • 7. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ
  • 7.1 MASAJUL PARłIAL
  • 7.1.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
  • 7.1.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
  • 7.1.4 MASAJUL GENERAL
  • 8. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR
  • 8.1 MASAJUL łESUTURILOR
  • MASAJUL PIELII
  • MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV
  • MASAJUL ARTICULAłIILOR
  • 8.2 MASAJUL VASELOR
  • 8.3 MASAJUL NERVILOR
  • 8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE
  • 8.5 MASAJUL CAPULUI
  • 8.8 MASAJUL GÂTULUI
  • 8.7. MASAJUL TORACELUI
  • 8.8. MASAJUL ABDOMENULUI
  • 9.1.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII
  • 9.1.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE
  • 9.1.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI
  • AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
  • 9.5 AFECłIUNI CIRCULATORII
  • 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE
  • 9.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ
  • 9.8. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII
  • 9.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII
  • 10. MASAJUL FEMEII, PRE-ŞI POST PARTUM
  • 10.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII
  • 10.2 MASAJUL LĂUZEI
  • 10.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ
  • INFLUENłATE DE MASAJ

ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

..................................................... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .................................................................................................................................................................................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE..... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV .............. II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.............................................................. 26 CAP............... 23 CAP.................. 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ..................................... 28 5 ......... 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ......................................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE............................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ....... 9 CAP......................................................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ..................................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI............................ 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR....................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL................................. 19 CAP........................................................................ I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ............................................................................................ 22 CAP...................................CUPRINS INTRODUCERE............... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ............................................................................................................................ IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI .......................

.................................................... 84 MASAJUL VASELOR ...................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR........................................................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE .......................................... 97 6 ................................................................ 51 INDICAłIILE MASAJULUI......................................................................................................................................................................................................................................................................... 77 MASAJUL łESUTURILOR....................................... 90 MASAJUL TORACELUI .......................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ. 47 MASAJUL SPECIAL................. 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .................................................... 72 MASAJUL GENERAL .................................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ......... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ... VI : PROCEDEELE DE MASAJ............................................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .................................................. 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS............................................................................................ 60 CAP............INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR.............................................................................................................................................. 87 MASAJUL CAPULUI............................................. 76 CAP............................................. 34 CAP...... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ... 94 MASAJUL ABDOMENULUI ......................................................................................................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ................................................................................ 61 MASAJUL PARłIAL ... 85 MASAJUL NERVILOR................................................................................................................... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ........................................................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.................. 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ..................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.................... 88 MASAJUL GÂTULUI........................................................................................................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ..............

.............................. 132 CAP.............................................................. 125 CAP................................................. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ................................. 137 7 ......... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ....................... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII..................................................................................... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC.................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII.................................................................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ......................................................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............... X: MASAJUL FEMEII............. 116 AFECłIUNI MUSCULARE. 129 MASAJUL LĂUZEI ......................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ............. XI: MASAJUL COPILULUI ............................................................ 133 CAP...................................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ................................ PRE ŞI POST PARTUM ...............CAP............................................................................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ........ 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ...... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII................................................................................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .................................................................. 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR.... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ..

8 .

cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. 9 . se foloseşte numai masajul vibrator. de scuturare a segmentelor etc. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. după reguli metodice bine stabilite. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. În practică.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Cu excepŃia automasajului. utilizânduse diverse aparate sau apa. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice.

straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). În ordinea dispoziŃiei lor anatomice.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. alături de alte forme de tratament. Ńesuturile şi organele profunde. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. contribuie. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. de la suprafaŃă spre profunzime. medical. calmant sau stimulant. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. În anumite cazuri. parŃial sau general. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . Masajul terapeutic. sunt: tegumentele. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. de durată mai scurtă sau mai lungă. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. combinat cu kinetoterapia. de efectele locale şi generale ale masajului. Masajul poate fi superficial sau profund. muşchii. am prezentat. cu automasajul. vasele şi nervii. în parte. acesta poate fi înlocuit.

afecŃiuni ale sistemului circulator. 1. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. 11 . afecŃiuni organice etc. • afecŃiuni neurologice centrale.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. în beneficiul pacientului. articulare sau sechele ale acestora. De asemenea. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. respectarea unor condiŃii de igienă. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. leziuni osoase. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. leziuni ale nervilor periferici. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor.

Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. Bancheta are un cap. călduroasă şi bine aerisită. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor.1. o cameră de odihnă. 12 . în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. tapisată cu o pânză tare. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. care se poate ridica la nevoie.1. sala de duşuri. luminoasă. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. scaune sau taburete speciale. vopsită în alb. alături de sala de masaj să existe un vestiar. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. strict necesar pentru executarea masajului. impermeabilă sau din material plastic. o sală de aşteptare. curat. duşuri şi instalaŃii sanitare. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. care se acoperă cu un cearşaf alb.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. numită sală sau cabinet de masaj. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă.

Oricine practică masajul. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . o bună mobilitate articulară.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. dar mai ales maseurul profesionist. 1.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. se folosesc suluri. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. o musculatură bine dezvoltată. de a se adapta. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. Există banchete speciale de masaj. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. mai lung.1. de aşi doza efortul. mai scurt şi altul posterior. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. acestea se ridică şi se coboară. de două tipuri: înalte sau joase. concentra şi orienta repede în orice situaŃie.

maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. Pentru a rezista la oboseală. să fie largi şi cărnoase. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. defecte inestetice. degetele să fie suple şi abile. ulcere. renal. deficienŃele motrice. maseurul va ajunge să capete. moale şi uscată. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. o vedere bună.durată. deformaŃiile corpului. obezitatea. debilitatea şi anemia. cicatrice. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. cardiovascular. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. ritmic şi uniform. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. digestiv. transpiraŃie exagerată a palmelor. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. după fiecare subiect şi oră de lucru. dar puternică la nevoie. defectele nasului şi gurii. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. bolile aparatelor respirator. Maseurului i se cer un auz fin. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. supleŃe şi îndemânare în lucru. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. asimetriile feŃei. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. pielea de pe palme să fie caldă. organice sau psihice. 14 . Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. neforŃat. pe lângă forŃă şi rezistenŃă.

Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. nu poartă inele. 1. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. În majoritatea cazurilor. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. masajul se aplică direct pe piele.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. cu mâneci scurte).1.

Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. pe cei pe care îi masăm. cât şi pentru maseur. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. în general. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. În principiu. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Masajul se aplică. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. pe cât posibil. cu răni sau inflamaŃii. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. uşor şi nestingherit. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. mai mult decât este necesar. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. 16 . Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare.stânjenesc circulaŃia sângelui. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. în aşa fel.

planul cel scurt al banchetei. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. 17 . Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. culcat rezemat şi şezând rezemat. cu 20°-30°. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. cu faŃa în jos.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. executantul îşi economiseşte energia. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Masajul capului. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu capul întors într-o parte. ridicat la 70°-80°. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei.

Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. Masajul se începe prin manevre ample. jena. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. intense şi vii. Durerile. suple şi uşoare. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. După şedintele lungi de masaj. 18 . care prelungesc durata masajului. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. cel regional 15-30 minute. alteori sunt preferate manevrele scurte. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. dacă este bine executat. fie de contraindicaŃii ale masajului. deoarece devine obositoare atât pentru masor. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. iar cel general 30-60 minute. contracturile. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. liniştitoare. Masajul local poate dura 10-15 minute. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. până ce ating intensitatea necesară. apoi încep să scadă treptat. care scurtează şedinŃa. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. mai ales după cel general. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. cât şi pentru cel masat.

manevrele acestora trebuie să fie identice. cât şi pe zona care urmează a fi masată. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. lichidele şi substanŃele grase. Dintre pulberile minerale. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. adică să lucreze simetric şi simultan. cu gimnastica respiratorie. aplicate pe piele.1.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. care cresc eficacitatea masajului. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. efectuând manevre egale ca amplitudine. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. 19 . cea mai bună. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. mai practică şi igienică este pudra de talc. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. sens şi intensitate. nu murdăreşte pielea. să fie înlocuite prin automasaj. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. de preferinŃă. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. 1.

La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. căzând împreună cu Dintre lichide. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. deoarece irită pielea. uscată şi nepăroasă. uleiul de cacao sau amidon. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. untdelemnul. soluŃii alcoolizate. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. parafina lichidă. mai des. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. antiinflamatorii. 20 . Pulberile. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. vasodilatatoare. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. untura. se folosesc. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat.ci o curăŃă. Glicerina este mai rar indicată. acestea. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. excitante sau calmante. lanolina. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj.

unul după altul. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. cu tensiuni active finale. apoi din ce în ce mai repede. mai ales la începători. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. flexiuni şi extensiuni. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. fiecare deget în parte. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. într-o mişcare continuă. strângându-le cu putere în palmă. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. apoi le ridicăm pe toate împreună. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. apoi se extind şi se depărtează între ele. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. 2. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. invers. Întorcând mâna cu palma în sus. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. întinderea şi depărtarea degetelor. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale.2. iar pentru cot. 21 . Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. executate amplu şi în ritm rapid. la început rar.

ajutând-o cu mâna cealaltă. pasive şi cu rezistenŃă. la început cu amândouă mâinile deodată. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. Ńinute cu degetele în sus. abducŃie şi adducŃie şi. înapoi sau lateral. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. apoi alternativ. executate simultan sau alternativ. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. în ambele sensuri.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. executate simultan sau alternativ. se duc înainte. mişcările se execută liber şi rapid. Flexiuni şi extensiuni din coate. 2.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. cu degetele întinse sau strânse în pumn. cu tensiuni finale. 2. cu o mână sau cu ambele. se execută cu palmele faŃă în faŃă. cu degetele întinse sau uşor flectate. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. în flexiune şi extensiune. Se execută mişcarea în “8”. 22 .Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. în sens medial sau lateral. Îndoirea laterală din pumn. în opoziŃie. simultan sau alternativ. simultan sau alternativ. Mişcarea se poate amplifica. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Ńinute pe orizontală în faŃă. depărtate sau lipite. într-un ritm din ce în ce mai viu. mai ales.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. 26 . 4. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. după ce această acŃiune a încetat. dar scad şi dispar destul de repede. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. • creşterea metabolismului bazal. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura.În esenŃă. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. dar şi de natura. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. fie în profunzime sau la distanŃă. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. în mod secundar fie în regiunea masată. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit.

3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). 27 . INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. care determină creşterea elasticităŃii pielii.4. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. stimulatoare sau inhibitoare. ajutând detoxifierea organismului. VasodilataŃia activă reflexă. În continuare. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. calmante. 5. prin acŃiunea sa mecanică. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee.

stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. 28 . nodulii fibroşi sau scleroşi. dezagregă celulitele. 5. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. masajul ducând la scăderea stratului adipos. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. InfluenŃează reflex termoreglarea. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. mecanică. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. mai buna nutriŃie a pielii.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). ajută la desfacerea aderenŃelor. stimulează noi diferenŃieri bazale. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. funcŃiile neurovegetative etc. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. Favorizează lipoliza. influenŃează metabolismul.

centripete. creşte debitul circulator local. liniştitor. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. structurile aparatului locomotor. executate într-un ritm viu. uşor. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . capsulele articulare. excitant. traumatizaŃi. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor.5. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. paretici. cât şi reflex. Manevrele de masaj executate lent. intense. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. se deschid capilarele de rezervă. cu intensitate progresiv crescândă. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. aponevrozele. tendoanele. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. fasciile. induc în muşchi o stare de relaxare. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. relaxante şi decongestive. După efort. contracturaŃi. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. aplicate muşchilor hipotrofici.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. tecile sinoviale. atrofici sau neantrenaŃi.

oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. neînsoŃite de presiuni. Prin masaj se combat aderenŃele.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. mâinile alunecă rapid. centripet. 30 . depozitele patologice periarticulare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. retracturile. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. blânde. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. În felul acesta. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare.

luxaŃiilor şi fracturilor. capsulei. Masajul profund şi cel lent. prin efecte 31 . Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. uşurează travaliul inimii stângi. în sensul circulaŃiei de întoarcere. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. Masajul hiperemiante. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. scăzând efortul cordului. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. Manevrele de masaj efectuate centripet.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. cartilajului articular. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. entorselor . sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. pe lângă efectele hiperemice locale. pe când cel viguros are efecte hipertensive. reacŃii calmante şi 5. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. „periostal” provoacă reflex. pot contribui. Aceste reacŃii. Deci.

AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului.derivative.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. 32 . Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. masajul produce efecte calmante. Executat energic şi într-un ritm viu. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. formei. acestea mărind sensibilitatea. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero.şi proprioceptorilor. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Executat lent şi uşor. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. iar pe de altă parte. liniştitoare. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. pe de o parte. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. scade sensibilitatea. 5.

efecte generale şi psihologice. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Manevrele scurte. Manevrele de masaj determină descărcarea.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. responsabile de instalarea retracturilor. energice. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. realizate prin conexiuni nervoase. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. în terminaŃiile senzitive. Manevrele executate continuu. în funcŃie de tehnica utilizată. a durerilor şi a stării de nelinişte. de impulsuri nervoase către centrii. vasomotor şi trofic. Astfel. 33 . Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. analgezice. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. la nivel subcutanat. Masajul are acŃiune antialgică diferită. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Datorită acestora se evită. de relaxare musculară şi de odihnă. care declanşează reacŃii diferite. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv.

la distanŃă. care stimulează. Masajul capului.chiar dureroasă pe moment. toracică şi abdominală. prin procedee speciale. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. centrii automatismului respirator. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Masajul. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. 34 . • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . integrând segmentul afectat în schema corporală generală. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. 5. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate.

Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. eczeme. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. Ńesut celular subcutanat. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. • Se normalizează evacuările. IndicaŃiile de aplicare a masajului. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. funcŃiile aparatului digestiv. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. vergeturi. papule. mai ales. infecŃii etc. afecŃiuni vasculare. vergeturi. micoze. cicatrici. muşchi. hepertrofii. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. escare. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. contracturi. ulcere varicoase. • Creşte apetitul. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. 35 . de excreŃie. evacuările intestinale şi sudorale cutanate).

Se acordă atenŃie vaselor. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. oboseală la nivelul membrelor inferioare. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. • fricŃiunile. au fost împărŃite în două grupe. 36 . • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). tapotamentul). efleurajul). Sistem nervos. ArticulaŃii.Tendoane. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. procedeele de masaj manual clasic. cât şi părŃilor moi periarticulare. tensiune. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. Sistem circulator. 6. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora.

ciupirile si pensările.1. De aceea. frământat (petrisaj). presiunile. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj).• vibraŃiile. batere (tapotament). scuturările.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. 6. 6. fricŃiune. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. 37 . alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. tracŃiunile şi tensiunile. alte procedee. pe membre. vibraŃii.1. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare.

iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . netezirea se poate executa cu o mână. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). pentru netezirea finală: • alternative scurte. manevrele sunt: • simultane. cu degetele apropiate sau depărtate. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . medii şi scurte. medii şi lungi. • alternative lungi. • oblice (medii).Mişcările seamănă cu mângâierea. medii şi lungi. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. medii şi scurte. în funcŃie de efectele care trebuie induse. • transversale (scurte). Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. în acelaşi sens. întinse sau uşor îndoite. • în zig-zag. atunci când se efectuează cu mână după mână. Pe suprafeŃe mici. • simultane scurte. • alternative. • în cerc. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil.

• circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate.mâini. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. coapsă). Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. gambă. 39 . • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. Pe membre. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. netezirea se poate executa cu palma întreagă. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. braŃ. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. Ca întindere.

netezire „în perie”. netezire liniară. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. în ritm rapid şi energic. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. manevrele scurte şi vii. pe cale reflexă. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. în limita elasticităŃii proprii. înaintea altor procedee mai puternice. 6. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. sunt stimulante. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. netezire în „cleşte”. relaxante. longitudinală executată cu vârful degetelor. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. a circulaŃiei. vasodilataŃie locală de durată. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). folosită în regiunile cu păr în exces. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. 40 .1.

Forme speciale: transversală. 41 . se aplică la nivelul coloanei vertebrale. cu cât intensitatea presiunilor creşte. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. în zig-zag. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi.Din punct de vedere tehnic. mărindu-se progresiv. medius şi inelar). Vârful degetelor se aplică pe tegument. palma sau pumnul. până când este cuprinsă toată regiunea. cu atât acŃionează mai profund. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). se aplică la nivelul tendonului lui Achile. executată cu vârful a 2-3 degete (index. după necesităŃi. asuplizează tegumentul. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. cu marginea cubitală. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. Astfel. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă.

executată într-un ritm lent.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. frământat între marginile cubitale ale mâinii. Pe regiunile întinse şi plate. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. stimulează sistemul nervos periferic. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. eventual coapse). care este 42 . care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. dar viguroase. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. frământat cu pumnii. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). scade contractura musculară. pe cale reflexă are efecte de durată. reduce încordarea nervoasă. ritmul viu şi mişcările scurte. ridicarea lor. scade sensibilitatea locală.1. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. frământat circular şi şerpuit. fricŃiunea prelungită. circulatorii şi trofice. 6. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese.

frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. în axul lung al grupelor de muşchi. 43 . presiunea se slăbeşte apoi. „în cută” sau „în val”. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal).stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. perpendicular pe segment. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. Pe membre. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. Pe masele mari de muşchi. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. profund. iar muşchii se relaxează. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete.

se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). având un efect trofic asupra organismului.1. manevrele lente. cu vârful degetelor (tangenŃial. se activează circulaŃia. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. 6. Din acest motiv. mai ales ale celor motori. Din punct de vedere tehnic. previne atrofia musculară. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. „în mănunchi de nuiele”). manevre de percutat: cu vârful degetelor. 44 . Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. cu 1/3 inferioară a antebraŃului.

Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Ńinute faŃă în faŃă. într-un ritm foarte viu. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. Pe regiunile sensibile. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. pe mase mari de muşchi. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. apoi acestea cad pasiv. cu o mână sau cu amândouă mâinile. regiune precordială). prin mişcări suple şi repezi. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. rezultat al greutăŃii mâinilor. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. medie sau mare. cu palmele orientate spre regiunea masată. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Intensitatea 45 . Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. decât din contracŃiile musculare. Mişcările se execută activ. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. într-un ritm foarte viu. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. Degetele întinse. de la o distanŃă mică. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Mâinile cad moi.

Ritmul mişcărilor este foarte viu.bătătoritul este mai puŃin aspru. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. Loviturile active sunt mai puternice. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. iar loviturile sunt scurte. Se execută cu pumnul incomplet închis. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. 46 . efectul lor excitant este diminuat. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Tocatul. prin vasodilataŃie. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. cărnoase şi puŃin sensibile. dar pot deveni dureroase. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. la persoanele sănătoase şi viguroase. care se înroşeşte şi se încălzeşte. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici.

contracturilor musculare. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. pe de altă parte. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. oboselii musculare.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. fără a se produce un lucru mecanic. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. muşchi.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. la nivel toracic. Percutatul. De regulă.1. Din această cauză. 47 . 6. spasmelor. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor.

după indicaŃiile medicului. Mişcările vibratorii. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. producând o senzaŃie de amorŃire. încălzire şi relaxare. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. sunt folosite. decongestionante şi calmante. dar şi efecte estetice. 6. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. Aplicate pe torace şi pe abdomen.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. prin reducerea stratului adipos. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. fricŃiunile şi frământatul. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. 48 . se numesc trepidaŃii. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile.

presiunile. prin ridicări şi presiuni alternative. ciupirile şi pensările. 6. Se aplică în diverse moduri: simple. scuturările. Mâinile se deplasează ritmic. 6. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. alternativ. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. asociate cu vibraŃii. Au acŃiuni relaxante. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. anterior şi posterior sau invers. scăderea 49 . tracŃiunile şi tensiunile.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. pe care deseori le şi însoŃesc. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. de jos în sus.3. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). tronconice.3. sunt numite presiuni vibrate. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde.

executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. 6. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. secundar. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. în sens viscero-musculo-cutanat. redeschiderea focarului de fractură.3. TracŃiunile. Astfel. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.tonusului muscular local şi secundar. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. Tensiunile sunt mişcări pasive. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. 50 .3. 6. mai ales după fracturi. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). Astfel. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex.

respectiv neteziri. Masajul special include mai multe procedee. • tehnica Vogler.Aplicate în ritm rapid. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. Masajul cu gheaŃă. Masajul reflexogen. Masajul instrumental. În general. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. au efecte excitante. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. fricŃiuni. 6. în general. Masajul cu jet de aer cald.3. 51 . a intensităŃii şi a presiunii. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. • masopunctura chinezească. Masajul limfatic. Masajul cu bule gazoase în apă etc. • tehnica Knapp. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. vibraŃii şi presiuni. Hidromasajul. tehnici clasice.

Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. de mică amplitudine. fie indexul şi mediusul suprapuse. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Are o acŃiune trofică locală. concentrice sau excentrice. miotendinitelor. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. • masajul pe zone reflexogene Head. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade.• masajul Ńesutului conjunctiv. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. leziunilor musculare cicatrizate. peritendinitelor. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. 3. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Se execută fricŃiuni circulare. presiunile se execută fie cu 52 . Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. în sechelele după entorse. 2.

2. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. centripete executate la nivelul: 1. pentru prevenirea stazei. repetate de 40-50 de ori. tendinoase. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. 53 . zonelor de emergenŃă ale nervilor. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. 3. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Masajul periostal combate fenomenele congestive. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. ligamentare. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit.vârfurile degetelor foarte bine întinse. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. sistemului venos al membrelor inferioare. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. până la vindecare. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. zonelor de fibroză. concentrice sau excentrice. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare.

înlocuind astfel acele. cum ar fi: miozitele de efort. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. care execută o adducŃie maximă. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. se deplasează Ńesutul. periartrită scapulohumerală. cu răspunsuri reflexe vegetative. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. Se recomandă în: miogeloze. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. 2. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. în limita elasticităŃii maxime. cicatrici. prin tracŃiune pe masa tisulară. dureri lombosacrate. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. în tendinite şi entezite. Se procedează astfel: 1. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. care creşte treptat.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. în direcŃia policelui. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. Punctele sunt situate pe anumite meridiane.

pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. • flancul stâng. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. prin fibre nervoase somatice. Se începe cu o manevră calmantă. După Mackenzie şi Head. pentru vezica urinară. 55 . cu genunchii depărtaŃi. în sensul acelor de ceasornic. numită dermatom. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. pentru colonul sigmoid. • flancul drept. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. pacientul stă în decubit dorsal. apoi netezirea începe în epigastru. pentru ficat şi vezicula biliară. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. • hipocondrul drept. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. prin neteziri circulare. în cazul suferinŃei unui viscer.acelaşi timp. pentru intestinul subŃire. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • zona ombilicală. • hipogastrul. pentru stomac. pentru colonul ascendent. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. Pentrul masajul acestor zone.

Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. începând din flancul drept. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. în tulburările de motilitate gastrică. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Este indicat în dischineziile biliare. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. jetul se va dirija din adâncime spre 56 .5-6 atmosfere. cu efect calmant. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. Apoi. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. apoi spre stânga. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. în sens orar. tot în sens orar. apoi.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. netezirea se face în jos. Hidromasajul include: masajul subacval. în sensul acelor de ceasornic. duş-masajul. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente.

suprafaŃă. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. zig-zag. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. decât prin masaj manual. fesele. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Se începe cu presiuni mici. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. şoldurile. pe zonele dureroase. cerc sau punctiform. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. în profunzime. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. 57 . 4. 2. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. care vor creşte treptat. Permite un masaj mai eficient. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. Avantajele duşului subacval: 1. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. Se evită reperele osoase şi periostul. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. 3. favorizând procesele de resorbŃie.

musculară. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. Efecte: vasodilataŃie profundă. entorse. sechele după fracturi. de obicei. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. produce relaxare musculară. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. spondiloze. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. abdomen sau membre. reacŃională. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. luxaŃii. în celulită şi în obezitate. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Astfel. 3. al proceselor aderenŃiale. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. pe spate. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. exteriorizată prin hiperemie importantă. la o temperatură de 38°C. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. IndicaŃii: mialgii. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. articulară sau a zonelor de inserŃie. nevralgii. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. în contracturile musculare antalgice. Masajul instrumental include printre altele: 58 . relaxator şi sedativ. efect tonifiant şi resorbant. torace. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă.2.

cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. comparativ cu masajul manual. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. venoasă şi limfatică. Avantaje: 1. în direcŃia de evacuare a acestora. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Oferă o gamă redusă de manevre. Nu solicită maseurul. 2. 2. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. vibromasajul. care facilitează relaxarea muşchilor. dar ferme. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale.masajul pneumatic. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. 59 . Dezavantaje: 1. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor.

Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. profunde. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. se indică anumite manevre de masaj. pe zona infiltrată. datorată manevrelor blânde. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. În cursul relaxării. liniştitoare. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. sub forma automasajului. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. blânde. 60 . Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. presiuni locale. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Edemele beneficiază de efleuraj. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare.

artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. în vergeturi. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. o Masaj parŃial: regional. Crioterapie în escare. o Masaj general. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. lombalgii. local. cu ritm şi intensitate scăzută. cu priză mare. 7. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. cervicobrahială.Solux). În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. masajul poate fi de două feluri. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . crurală. Frământat cu priză mică. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). efectele relaxante fiind induse reflex. 61 .

Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. La început. pe un tendon.1. după câteva manevre. 7.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. pe un grup de muşchi. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. pe un mănunchi vascular.1. pe segmente ale membrelor. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral.1. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. 7. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. până în regiunea cefei. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. peretele abdominal şi peretele toracic.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. 7.

iar pe spatele mai musculos. cu rădăcina mâinilor. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. simultan sau alternativ. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. se efectuează manevre alternative. 63 .coloana vertebrală. pe flancuri. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. pe omoplaŃi şi pe umeri. peste omoplaŃi şi umăr. apoi mâinile se îndreaptă. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. locale se execută pe segmente. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. podul palmei. pe coaste. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. Manevrele scurte. executat în ritm viu. După netezirea cu ambele mâini. pe spaŃiul interscapular. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. Pe omoplaŃi. coaste. pornind din regiunea sacrată. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. peste şolduri. Manevrele se execută insistent. În masajul stimulant. omoplaŃi şi umeri. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. apoi oblic. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. pe regiunea lombară. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. pe porŃiuni mai reduse cu degetele.

La persoanele sensibile se aplică. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. la sfârşit. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. simultan sau alternativ. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. manevre care au efect liniştitor. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. executate cu palmele. care alunecă simultan sau 64 . care cad aproape perpendicular pe piele.1. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. după care spatele se acoperă cu un prosop. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. în contractura musculară paravertebrală. La persoanele robuste. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale.În continuare se execută bătătoritul percutat. în dreapta celui pe care-l masează. rezemat pe un plan uşor înclinat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. lentă şi prelungită. 7.1. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. numai cu vârful degetelor.

care este prins între police şi restul degetelor. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. evitând regiunile precordială şi mamară. ocolind regiunea mamară. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. în expiraŃie. stern.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. la debili. Netezirile sunt la început lungi şi lente. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. cu presiuni pe baza toracelui. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic.1. dar mai ales pe părŃile musculoase. în 65 . Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. 7. calmantă. după boli ale aparatului respirator. cu palmele.alternativ. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. la convalescenŃi. FricŃiunea se execută cu degetele.1. la cei cu boli cronice. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. umeri.

Mişcările se execută simultan sau alternativ. 66 . Manevra se execută cu palma întreagă. pe care le depăşesc. amplu şi într-un ritm rapid. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. în jos şi înăuntru. când se îndreaptă în sus şi lateral. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal.sus până peste arcurile costale. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. se execută apoi în regiunea subombilicală. spre simfiza pubiană. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. regiunea epigastrică. manevra se repetă. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. executat uşor şi suplu. flancuri. în această situaŃie. apoi lateral spre flancuri. în sensul spaŃiilor intercostale. apoi se răsucesc în afară. ajungând în flancuri. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. de aici coboară înăuntru. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. regiunea subcostală. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. din aproape în aproape. pe toată întinderea peretelui abdominal. manevrele se vor executa ferm. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. şi invers. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. de o parte şi de alta a abdomenului. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor.

pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. iar pentru masarea feŃei anterioare. După masaj. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. nu sunt permise alte procedee de batere. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. 7. în urma examinării atente a întregului abdomen. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. liniştitoare. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. 7. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. dar şi asupra organelor abdominale. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor.1. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. care alunecă în sus spre regiunea lombară. cu rădăcina mâinii. cât şi a organelor intraabdominale.1. 67 . în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. pacientul va fi în decubit dorsal. atât a peretelui. PoziŃia.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. 1. cu pumnii închişi. superficială.Se mai poate executa percutatul.2. „mână peste mână”. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. se recomandă câteva respiraŃii ample. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui.

2. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. executate cu pumnii închişi. pe rând sau combinate între ele. „în pieptene”. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. 3. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. apoi scurte. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. mai ales. pentru a mări presiunea manevrei. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. „în cerc”. fie sprijinind- 68 .Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. „şerpuit” şi. Masajul gambei. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. La început. dar pătrunzătoare. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Tocatul. „în cută”. se execută alunecări lungi şi lente. subiectul va fi aşezat în decubit ventral.

care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. după care urmează rulatul regiunii. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. „în pieptene”. în jos şi lateral. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. în lungul tendonului lui Achile. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. 69 . cu podul palmei. Pe partea cărnoasă a gambei. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. se continuă cu alunecări scurte şi vii. în „fierăstrău”.o pe un genunchi al maseurului. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. până sub genunchi. se execută mişcări vii şi scurte. în lungul acestuia sau transversale. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. mergându-se în sus. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. în sus. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. scurte. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile.

iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu degetele şi cu palmele.1. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. în timp ce. FricŃiunea. 70 . fricŃiuni.2. 2. 1. în sens liniar. de rulat sau de cernut.7. cu cealaltă mână. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. prin neteziri. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. alunecările pot fi mai apăsate. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. execută manevrele. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. se execută în lungul tendoanelor. genunchiul este întins sau uşor flectat. În continuare. cu palmele şi degetele. mai mult pe partea externă şi posterioară.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu podul palmei. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. tracŃiuni şi scuturări. genunchiul şi coapsa. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. tensiuni. pe partea anterointernă. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei.

Această manevră necesită un efort destul de mare. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. se execută cu putere. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. 4. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. care se masează mai blând. pentru a învinge încordarea muşchilor. dar energice. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. mai ales. 3. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. urcând peste genunchi. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. „în cută”. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. şerpuit şi. lungi şi lente. Frământatul poate fi circular. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. 71 . pe care le executăm cu vigoare. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor.

Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. 7. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii.1. braŃul şi umărul. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. FricŃiunea se execută insistent. de partea care trebuie masată. masajul executându-se cu mâna dreaptă. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. Pentru masajul membrelor superioare. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). apoi antebraŃul. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. 1. 72 . Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. din această poziŃie. de preferinŃă pe stânga. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. pe un scaun sau pe o masă. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior.

În continuare. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. 73 . circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. 3. 2. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. netezind antebraŃul pe toate feŃele. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Se începe cu o serie de alunecări lungi.

cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. calmante. FricŃiunea se execută cu degetele. cu o mână sau ambele mâini. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Plescăitul. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. La început se execută alunecări lungi şi lente. Se poate executa frământatul „în cerc”. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. exceptând-o pe cea internă. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. 74 . Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. simultane sau alternative. dar insistentă a fiecărui grup muscular. 4.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. urcând şi coborând în lungul segmentului. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. căzând simultan sau alternativ. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. cu palmele.

Masajul membrului superior. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. prelungite până spre gât. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. executat pasiv. Masajul membrelor inferioare şi superioare este.5. cealaltă fixând mâna prin apucare. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. executat pe segmente. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. executat de preferinŃă. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. alături de gimnastica articulară. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. anterioară şi posterioară a regiunii. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. 75 . cu faŃa palmară a degetelor. aplicate pe faŃa externă.

Nemasarea unor regiuni sau segmente. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. braŃul şi umărul drept. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. piciorul. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia.1. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. genunchiul şi coapsa dreaptă. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. Masajul general se începe pe partea posterioară. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. în special degetele. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. 76 . gamba.7. antebraŃul. coapsa şi gamba stângă. abdomenul sau toracele. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. mâna. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. fie că nu este indicat. unde se prelucrează pe rând spatele. într-o anumită ordine. apoi coapsa şi gamba dreaptă. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. regiunea fesieră. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng.

diferitele forme de tapotament. Durata masajului general restrâns este de 30 . deosebite ca tehnică şi metodă. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. mai există şi alte forme de masaj. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. respectiv superioare. 5-6 minute pentru abdomen. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. 8.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate.45 minute. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. presiuni şi tracŃiunii. 8. 4-6 minute pentru torace.

pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde.pentru circulaŃia limfatică. Dintre procedeele de bază ale masajului. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. manevrele sunt mai lente .• au structuri şi funcŃii diferite. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. se pot folosi şi vibraŃiile. mâna maseurului vine în contact cu pielea. 78 . Netezirea. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată.

79 . ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. • reglarea circulaŃiei limfei. FricŃiunea pielii. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. simetric sau asimetric. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. simultan sau alternativ. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare.

încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. putându-se prelungi foarte mult. schimburile şi excreŃia. Durata fricŃiunii este variabilă. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Dintre procedeele de tapotament. creşterea temperaturii locale. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. fricŃiunea acŃionează mecanic. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. care produc modificări circulatorii de durată. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. 80 . pentru a nu depăşi straturile cutanate. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor.

Sunt mai puternice. În mod mecanic. de regenerare şi de vindecare. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. au loc procese de apărare. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. Alunecările. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. fricŃiunea. vibraŃiile şi pensările. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea.Executat pe o suprafaŃă întinsă. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. FricŃiunea. executate cu pumnul închis. tapotamentul. frământatul. 81 .

tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. relaxatoare.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. 82 . stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. frământări şi stoarceri. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. Pensările. fibrozări. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. sclerozări şi cicatrici. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. percutatul şi plescăitul. fricŃiuni. Frământatul mai ales în „cută”. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. prin efectul vascular. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. ajutând funcŃia aparatului locomotor. VibraŃiile au efecte calmante. Alunecările.

se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. fie în lungul fibrei musculare. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Efecte liniştitoare. mai pătrunzătoare. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. Bătătoritul. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. 83 .FricŃiunea. executând o apăsare uşoară. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. activând circulaŃia locală. fie transversal. Se realizează de-a lungul tendoanelor. şerpuit sau în cută. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. liniară. cu palmele şi cu pumnii. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Tocatul. Frământatul. nu se aplică pe tendoane. neantrenaŃi. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. combate contractura musculară. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. se obŃin şi prin vibraŃii. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. dar fără efect mecanic.

Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. FricŃiunea. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. Tensiunile. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. un masaj pregătitor. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. TracŃiunile. În anumite cazuri. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. la nevoie. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Constă din neteziri şi fricŃiuni. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. În felul acesta. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Masajul articular este indicat în 84 . se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. După executarea mobilizării articulare. Netezirea. Se execută amănunŃit. tracŃiuni şi tensiuni. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. dar şi pe cele articulare. la care se pot adăuga. vibraŃii.

deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. în general. a creşterii şi a refacerii acestora.2 MASAJUL VASELOR Masajul. este o metodă de activare a circulaŃiei. pe cea din muşchi.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. iar frământatul. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. vibraŃiile. rulatul şi presiunile. prin acŃiune mecanică sau reflexă. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. 8. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. acŃionând asupra acestora ca o pompă. 85 . Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. cernutul. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor.

intensitatea poate fi uşoară. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. fricŃiunile. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. fie pe traiectul nervului. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. Lovirile ritmice. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. 86 . având din când în când un caracter vibrator. stimulează procesele de vindecare. Alunecările uşoare. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. fricŃiunea este liniară. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. medie sau mare. pentru a activa circulaŃia locală. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. previne şi tratează atrofiile musculare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. 8.Masajul vascular combate staza. lovirile ritmice şi vibraŃiile. dilataŃiile vaselor. edemele. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. presiunile. exercitată mai multe minute. În masajul nervilor se folosesc netezirea. sub forma tocatului şi a bătătoritului. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. de intensitate medie. pe traiectul nervului. deşi este indicat în combaterea acesteia.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. presiunea poate fi variată ca intensitate.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

cât şi în tocat. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Stimulând circulaŃia în piele. Atât în percutare. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. Produce liniştirea sistemului nervos central. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Lovirile sunt repetate ritmic. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. fie stimulante. al oboselii etc. după ce degetele ating capul. cu o mână. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. care poate fi vibratorie. rar şi elastic. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. Acestea se execută. alunecă uşor sub formă de netezire. În funcŃie de tehnica folosită.PercuŃia se face cu vârful degetelor. cealaltă mână sprijinind capul. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. masajul capului va avea fie efecte calmante. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. rar şi uniform. 8. mâna cade lent. simultan sau alternativ. de preferinŃă. al migrenelor. cât şi organele din cavitatea craniană. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele.

traheea. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor.anterolaterală şi posterioară. în timpul sau după şedinŃa de masaj. evitând glanda tiroidă. VibraŃiile. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. pornind de sus în jos. cu capul în uşoară extensiune. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. executate numai manual. Se poate lucra simetric sau asimetric. PoziŃia. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. faringele şi esofagul. tiroida şi paratiroidele etc. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. cu rol static şi dinamic. aşezaŃi pe mai multe straturi. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. cât şi al capului. Masajul se încheie cu neteziri lungi. foarte uşor şi cu precauŃie. Este 91 . mănunchiul vasculonervos al gâtului. Frământatul se execută rar. lente şi liniştitoare. sub formă de cută.

care pe măsură ce coboară. frământatul. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. Alunecările se fac simultan sau alternativ. Manevrele folosite pentru masajul cefei. se depărtează puŃin între ele . traumatisme sau inflamŃii locale. între omoplaŃi şi pe umeri. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Pe bancheta joasă de masaj. Subiectul este aşezat în decubit ventral. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. moale. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. pornind de sus. terminând cu marginea lor radială. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. După câteva manevre lungi. percutatul şi tocatul. sunt: netezirea. care este ridicat până aproape de verticală. 92 . Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. fricŃiunea. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. poziŃia cea mai favorabilă este călare. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie.

Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. transformându-se în tocat. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. se execută deplasări în sus şi în jos. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Percutatul se combină cu tocatul. între omoplaŃi şi pe umeri. În partea de sus. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. care se execută de partea cu unghii a degetelor. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. la nivelul inserŃiei muşchilor.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. printr-o mişcare ondulatorie. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. 93 .

FricŃiunea. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. mişcând lent. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. tocatul.7. condusă din cot şi din umăr. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. al oboselii nervoase. Masajul regiunii precordiale. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. 8. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. al limitării mobilităŃii gâtului. Netezirea de început este uşoară. alunecă uşor pe piele. fricŃiunea. PoziŃia. urcă pe faŃa sternului. cu sens circular. Palma cu degetele întinse. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. al tulburărilor sistemului nervos central. al contracturilor musculare. Se execută la fel ca netezirea. Cea mai bună este decubitul dorsal. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. 94 . rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate.Datorită efectelor sale. spre vârful inimii. al durerilor de cap.

cu degetele depărtate mult între ele. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. tocat şi bătătorit. palpitaŃii. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. 95 . căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. care cad ritmic. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. Tocatul se execută repede. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. se execută un tocat lent şi rar. stări de oboseală etc. dar elastic. lovind uşor şi elastic. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Se execută cu mâna dreaptă. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială.În continuare. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. aplicat aproape tangenŃial. Procedeele trebuie executate cu calm. fricŃiune. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. VibraŃiile. se execută câteva alunecări lente şi calmante. este indicată în tahicardie.

ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. PoziŃia. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. subiectul inspiră şi expiră. profund şi ritmic. presiunile şi vibraŃiile. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. îmbunătăŃind schimburile nutritive. pentru masajul spatelui. Presiunile.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. stând la dreapta subiectului. cât şi în expiraŃie. Din această poziŃie. Maseurul. fără efort. însoŃite de vibraŃii. stă în poziŃia de decubit ventral. fricŃiunea şi frământatul. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. prin degajarea 96 . Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. pătrunde cu mâinile sub braŃe. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. plescăitul. bătătoritul. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. care acŃionează reflex.

8. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. cu presiune moderată în epigastru. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. urmând traiectul colonului. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. PoziŃia. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. între coaste şi crestele iliace. executate dintr-o parte în alta. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. subcostal drept şi stâng şi suprapubian.căilor respiratorii. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. VibraŃiile se execută manual. Masajul întregului abdomen. 8. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. palmele alunecă înainte. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. 97 . MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele.

cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. FricŃiunile se execută destul de apăsat. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. cu o mână sau cu amândouă. cu rădăcina mâinii subombilical.Masajul zonei stomacului. dar insistent. spre fosa iliacă stângă. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. liniare sau în zig-zag. apăsând pe stomac. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. începând cu porŃiunea ascendentă. până la nivelul simfizei pubiene. spre spate. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. pe sub coastele din dreapta. supraombilicală şi subcostală stângă. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. se execută mişcări circulare. mai ales în timpul expiraŃiei. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. Se execută segmentar. Masajul colonului. în sus şi spre stânga. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. 98 . Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. Masajul zonei intestinului subŃire.

99 . Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. ale căilor biliare şi urinare. din fricŃiuni apăsate.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. 9. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. Prin activarea circulaŃiei. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. de absorbŃie şi de eliminare. executate cu degetele sau cu palma. sunt stimulate funcŃiile digestive. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. Masajul zonei renale. Constă din neteziri insistente. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare.

procedee şi tehnici pregătitoare. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. fie pe aceasta. starea pacientului. afecŃiuni asociate. recomandările medicale. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. pentru reechilibrarea neurovegetativă. simptomatologie. 100 . vechimea afecŃiunii. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. gradul de reactivitate a pacientului. stimulativ.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. antialgic. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. sedativ. relaxator. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. scopul urmărit. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism.

masaj energic al trunchiului.masaj segmentar al membrului respectiv. cu musculatura relaxată. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. 101 . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : .• • procedee şi tehnici ajutătoare. . . pentru membrele inferioare şi toracal. de accentuare a efectelor urmărite. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. În funcŃie de efectele urmărite. masajul se va face centripet.masaj „de apel” abdominal. . decontracturant al umerilor şi a cefei. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. .masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. . pentru membrele superioare. de aceea. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit.masaj relaxator. arterială sau limfatică.

9. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. procedeele de masaj folosite: . masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. de intensitate mare.efectul sedativ şi antialgic localizat. în funcŃie de scopul urmărit. luminozitatea. reflex. presopunctura). în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. cu musculatura relaxată. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. .Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. liniştea. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. şi mai puŃin articulaŃiei. cu profunzime mare. de exemplu masajul transversal profund. cu schimbări rapide şi dese de ritm. 102 . .1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. mecanic sau indirect. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce.să fie lente. nu prea profunde. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. segmentul masat.

se va aplica un masaj blând. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. • la genunchi. progresiv (10-15 sedinŃe). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. în artroze. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). se indică un masaj analgezic. iar infiltratele dispar. În cazul unei capsulite retractile. după 5-6 sedinŃe. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. 103 . de asemenea şi durerea la prinderea pielii. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. • • în regiunea umărului. se utilizează masajul blând. prudent. cu intensitate dozată progresiv. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează.La nivelul articulaŃiei. în coxartroze. • la nivelul şoldului.

Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. 9. atunci când se indică cu multă prudenŃă. 104 . Netezirea. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria.1. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). folosind pulpa policelui. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. când. IniŃial.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. şi mai mult în fazele de remisiune. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. se continuă cu fricŃiuni. Se execută cu pulpa degetelor. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. se folosesc presiuni locale. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I.

iar pe zona lombară .1. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Artroza cervicală. Spondilita anchilopoietică. percutat). Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. în acelaşi timp. Efleurajul. 9.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. permite executarea şi a altor manevre. cum ar fi: frământarea „în cută”. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. II. După puseul acut şi atenuarea durerilor. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. utilizând manevre mai puŃin energice. Beneficiază de masajul terapeutic. 105 . prin reducerea sensibilităŃii. care are ca obiective calmarea durerilor. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. tapotamentul sub formă de tocat.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. bătătoritul. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale.

II. În lipsa contracturii musculare. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. 106 „în cută”. Artroza lombară. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. cu manevrele executate uşor şi lent. prevenirea hipotoniei musculare. lombalgie cronică şi lombosciatică. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. unde aplicarea căldurii este contraindicată. a căror intensitate se . În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. se recomandă manevre uşoare şi lente. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. pentru decontracturare musculară paravertebrală. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare.

cernut şi rulat. spre coapsă. Artroza coxofemurală. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. având în vedere faptul că. se efectuează vibraŃii cu palmele.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Artroza genunchiului. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. cu asocierea factorului termic. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. îmbunătăŃirea 107 . tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. executând manevrele uşor şi lent. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Apoi. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. III. Cu scop miorelaxant. IV. decontracturarea musculară. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux).

108 . tracŃiuni. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. cernut. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. fricŃiuni. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. În regiunea posterioară a coapsei. Masajul este sedativ şi miorelaxant. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Periartrita scapulohumerală. reducerea contracturilor musculare.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. V. în scop decontracturant. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. frământări „în cută”. urmată de frământări uşoare. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. După cedarea durerilor.

cât şi masajul manual. procedurile de hidromasaj. Contuzia. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. cu efecte analgezice locale.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. se execută masaj cu gheaŃă.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. după anteflexiunea braŃului. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. tenosinovita şi entezita. 109 . În stadiul acut. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată.1. cu aceleaşi efecte. 9. Sunt indicate. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. În stadiul acut. procedeul are efecte analgezice. 9. decontracturante şi de prevenire a edemului.

Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. IV. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. rulat. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. reducerea tulburărilor vasculotrofice. LuxaŃia. Sechelele după entorsă. frământări. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. reducerea edemelor. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Se execută neteziri cu palma. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. tapotament „în ventuză”. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. fricŃiunile şi frământatul energic. 110 . rulatul. Entorsa. frământări „în cută”. circulaŃiei sanguine. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. fricŃiuni. cernutul. asigurarea unei bune troficităŃi. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. proximal şi distal faŃă de zona afectată. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. favorizarea resorbŃiei edemelor. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. II. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. tocat sau bătătorit. În situaŃia în care rămân sechele. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. III. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. acestea beneficiază şi de efectele masajului.

În funcŃie de întinderea leziunii. fasciculară şi totală. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. Ruptura musculară. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Se continuă cu frământare. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. se aplică o netezire cu palma. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. manevre ce stimulează tonusul muscular. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Pe segmentele învecinate zonei lezate. Sechelele după fractură. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. tocat sau bătătorit. rulat. VI. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. măreşte eficienŃa terapeutică. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. 111 . Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma.reducerea tulburărilor vasculotrofice. V. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. rulat şi tapotament „în ventuză”.

fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). cu manevre energice. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. 112 . după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. pentru efect sedativ. Polinevritele. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local.Masajul se face la distanŃă. Masajul este stimulant. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. Se execută neteziri cu palma. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă.

III. Netezirile se efectuează au ambele mâini. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. 113 . cernutul. manevrele se adresează pielii. ciupiri şi batere. Frământarea „în cută”. rulatul. rulatul. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. II. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. masajul se continuă cu fricŃiuni. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. Masajul este stimulant. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. Paralizia facială periferică. În afară de activarea circulaŃiei locale. sub formă de percutat. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. cu manevre energice executate în ritm viu. alternativ. tapotamentul „în ventuză”. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. fricŃiunile.

4. Se preferă procedee de slabă intensitate. de stimulare în profunzime. cu acŃiune generală. determină o eliberare crescută de histamină. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. După instalarea paraliziei spastice. în special paravertebral cervicodorsal.9. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. şi reflex. în perioada de paralizie flască. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. vegetative şi psihice. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. sunt: circulatorii. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. cu acŃiune locală. masajul general având indicaŃii restrânse. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. 114 . neuromusculare. procedeele mai dure. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. obŃinute pe cale reflexă. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor.

Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. cu mare consum energetic. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. în funcŃie de procedeele de masaj executate. atunci când. în cazurile de blocaj ale acesteia. stimulante. din cauza nedisocierii sincineziilor. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. diminuând durerea şi paresteziile. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. scăderea mai rapidă a oboselii. după încetarea mişcărilor. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. Vizând acŃiunea locală. De asemenea. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice.Efectele vegetative sunt numeroase. dar îi uşurează şi refacerea. efortul are un caracter global. 115 . în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active.

căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. procedură care tonifică pereŃii venoşi. în sens centripet. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. 116 celor de celulită . InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. 9.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. micşorarea stazei sanguine. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. Ca mijloc asociat de tratament. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. cu reducerea edemelor. Se aplică fricŃiunea. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. Se continuă cu tapotamentul percutat. pentru uşurarea întoarcerii venoase. ameliorarea condiŃiilor trofice locale.

nedureroase. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. în continuare . se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. II. evitând cicatricile. presiuni alunecate profunde. pentru combaterea edemului. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. evitând rănile. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. Staza limfatică 117 . tromboflebite şi flebotromboze. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. Masaj decontracturant pe adductori. Masajul este contraindicat în flebite. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice.

stimularea circulaŃiei generale. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. este cea prezentă în limfedemul primar. Valette şi Vanneville. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. Mercier. fibroză şi celulită. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. se manifestă prin edeme. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. în special la membrele inferioare. Limfedemul primar. III. au 118 . În arteritele cronice ale membrelor inferioare. în stadiul mediu de evoluŃie. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. măsurând oscilaŃiile arteriale. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. în sens circular şi centripet. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice.Staza limfatică. afecŃiune cu caracter ereditar.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

Masajul se aplică atât pe abdomen. folosind o suprafaŃă mare de contact. masajul va consta din mobilizarea globală. neplăcut. compresiuni blânde executate cu palma. cu partea ulnară a pumnului. profundă a Ńesutului în toate sensurile. Se indică neteziri. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. încercări de 122 . ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. continuată cu rulatul şi cernutul. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. masajul trebuie să fie blând. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. fricŃiuni. La început. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. cât şi pe torace. Se recomandă procedee de ridicare. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. stoarcere şi presare a stratului adipos.Netezirea se face cu alunecări centripete. Pentru a nu fi dureros. 9. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. II. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”.

întindere şi comprimare a pliului cutanat). presiuni statice. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. ale toracelui. frământat. neteziri. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. rulare a pliurilor cutanate. Se începe cu masajul spatelui. între marginile ulnare ale ambelor mâini. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. presiuni alunecate. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. 9.8. scuturări presiuni. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. 123 . rulare. apoi al cefei şi la urmă. frământat cu priză mare. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. cu vârfurile degetelor. gâtului şi pe membrele superioare. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. masaj Watterwald (ciupire. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. pe spate şi ceafă. fără ciupire. ridică şi scutură toracele). Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat.ridicare a pielii.

Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. pe timpul expirator al respiraŃiei. cu membrele inferioare uşor flectate. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni alunecate.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. la nivelul primelor patru vertebre toracale. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). pe toracele inferior atât anterior. cât şi posterior. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. presiuni statice. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. neteziri. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. neteziri. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. fricŃiuni. presiuni alunecate. 124 . de la clavicule până la pubis. presiuni statice. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”.

obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. Masajul cicatricilor. dermatoze buloase. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. treptat. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. dând acesteia o formă sinusoidală. hematodermii. I. coborând până la unghiul sternal. tuberculoză cutanată. diskeratoze maligne. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. 9. infecŃii localizate la nivelul pielii. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. 125 . psoriazis. unele forme de prurit. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. Indiferent de originea cicatricilor. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. vom dezvolta : cicatricile. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. procedeul va deveni mai profund. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme.presiuni uşoare. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. escarele şi vergeturile.

rularea cutelor de piele. alunecare foarte uşoare. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. chiar dacă au fost tratate corect. se va executa spre zonele dureroase. sunt suprainfectate şi. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. întinderi transversale. cu prudenŃă. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. alunecând în sens opus celeilalte mâini. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. după ce mobilitatea este recuperată. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. în toate sensurile. masajul.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. 126 . Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. apoi. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. pornind din partea centrală spre extremităŃi. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. mai aderente de planurile subjacente. prin alunecarea degetelor. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. în sensul longitudinal. De cele mai multe ori. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent.

asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. Masajul escarelor.Vilian. Cicatricile postarsuri. pe măsura ameliorării se indică. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. în continuare. După R. în funcŃie de starea Ńesuturilor. dar frecvenŃa şi durata 127 . Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. timp de 20 de minute. cu prudenŃă. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. se indică întinderi ritmice. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. recomandându-se două şedinŃe pe zi. masajul trebuie executat sistematic. metoda Watterwald. presiuni mobilizări cu ale II. întinderi ale cicatricii şi frământat. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii.

depigmentate. pre-şi postoperator. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. modificări cauzate de creşterea 128 . prin: fricŃiuni localizate fine. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. ciupiri de mică amplitudine. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. pentru stimularea troficităŃii locale.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. Masajul vergeturilor. masajul trofic. vibraŃii manuale sau mecanice. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. se poate acŃiona direct. mai ales la cei în vârstă. în cazul subiecŃilor. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. III. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. Vergeturile sunt zone liniare.

repetate sistematic. creştere bruscă în greutate. vibraŃii. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. rulare. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. plisare. 10. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). sarcină etc. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. 129 . din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. Pentru a se obŃine rezultate bune. PRE-ŞI POST PARTUM 10. sindrom adiposogenital. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. MASAJUL FEMEII. manuale sau mecanice. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice.

scuturările.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. a contracturilor musculare. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. Imediat după naştere. dar ferme. Trebuie evitate lovirile. 10. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. presiunile. prin intermediul peretelui abdominal. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Constă în manevre uşoare. precum şi toate celelalte manevre excitante. Masajul uterului. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. executate cu degetele mâinii şi cu palma. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. 130 . frământările uşoare şi vibraŃiile. fricŃiune şi stoarcere.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. a stazei venoase şi/sau limfatice. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. de apăsare. fricŃiune.

Masajul se poate aplica pe cap. la nevoie. În mod normal. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. Cu scop liniştitor. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. iar pe membrele inferioare. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). pentru liniştirea în stările de agitaŃie. din poziŃia şezând. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. după 2-3 săptămâni de la naştere. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. dintr-o parte în alta. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul este folosit în scop igienic.Manevrele se execută timp de câteva minute. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. fricŃiuni şi frământări largi. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul uterului se continuă zilnic. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. destul de des în prima zi. se întăresc şi devin dureroşi. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. 131 . din decubit dorsal. atunci când sânii se măresc peste măsură. mărimea şi locul său în pelvis. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. până când uterul capătă forma.

masajul regiunii lombare. folosindu-se manevre liniştitoare. activarea circulaŃiei.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. atunci când femeia este obosită. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen.10. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. al umerilor şi al spatelui . Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. 132 . Dacă este necesar. se recomanda şi forme speciale de masaj. masajul membrelor inferioare. se poate indica masajul local. cât şi terapeutic. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. masajul cefei. ptoza unor organe abdominale.

piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. La vârsta de 1-3 luni. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. a toracelui şi a abdomenului. La aceasta vârsta. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. prelungită şi pe gambă. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. masajul se poate asocia cu gimnastica. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. iar la membrul inferior. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă.11. Masajul piciorului este important. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. în regiunea spatelui. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. 133 . masajul va fi asociat cu mişcări corective. iar în cazul piciorului strâmb. În timpul executării masajului.

După necesităŃi. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. 134 . la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. folosindu-se în scop igienic. dar şi terapeutic. înviorătoare. rulatul membrelor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. lente. dese şi înviorătoare. asociate cu gimnastica. iar manevrele de percutat pe spate. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. pot fi întărite. se indică manevrele stimulante. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. Deoarece sunt agreate de copil. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. liniştitoare sau scurte. executat cu vârful degetelor.

cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. La copilul mic. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. rulatul şi vibraŃiile. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. deoarece acesteia pot traumatiza. cu baia sau în şedinŃe speciale. Pe abdomen. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . lovire. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. 135 . Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. stimulează schimburile nutritive. percutatul. obosi sau înspăimânta copilul. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. prelung si lent pe spate si membre. Manevra se poate executa în „cută”. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. plescăitul. Deoarece pielea copiilor este fină. sensibilă şi vulnerabilă. netezirea se efectuează circular. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. fricŃiunea. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. copilul doarme mai liniştit. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. presiunile puternice şi scuturările corpului. în sens orar. mai rar. FricŃiunile se execută cu vârful. După o şedinŃă de masaj aplicat corect.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii.

iritabili sau sensibili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. pentru înviorare sau lent. cât şi cele secundare. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. 12. exercită influenŃe diferite asupra pielii. aparatului locomotor. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. 136 . VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. Fiind o procedură mai puternică. atrofici şi iritabili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. aparatului circulator şi a sistemului nervos. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. al copiilor debili. ca manevră liniştitoare.în lungul muşchilor.

din profunzime spre suprafaŃă. spinos.Ńesut grăsos. cum ar fi melanocitul. 137 . hipodermul. celule şi fibre. dermul. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. celula Langerhans. granulos. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. unităŃi pilo-sebacee. într-o formă sau alta. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv.12. determinate mecanic sau reflex. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. muşchi. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. ale masajului. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. sunt responsabile de efectele locale sau generale. lucios şi cornos. nervi. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. glande sudoripare. celula Merkel etc.matrice conjunctivă. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică.1.epiteliu. Este formată din trei straturi. care conŃin vase şi nervi. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat.75 metri pătraŃi. mai conŃine vase de sânge.70-1.

corticosteroizi. antimicrobiană. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. este accentuată de estrogeni. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. în 138 . Melanina este sintetizată de melanocite. fizică. extracte timice. FuncŃia de protecŃie. presiune mecanică. a) Procesul de keratinizare. dar. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. şi anume melanozomii. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. chimică. este insolubilă în soluŃii apoase acide. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. pe o anumită zonă. prin procese complexe. termică. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. alcaline şi solvenŃi organici. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Keratogeneza este controlată genetic. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. Keratina are o structură polipeptidică.1. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor.

La om. bicarbonat. sulfat.5-5. a) SecreŃia sebacee. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. 2. antifungic. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. au prelungiri mai numeroase. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Ca. hipotonă. fiind mai numeroase la bărbaŃi. Mg. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. Sudoarea este o soluŃie incoloră. absorbŃia percutanată. dintre factorii care inhibă melanogeneza. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. melanocitele sunt mai mari. cu pH-ul de 4. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. interscapulară. Cl. presternală. mirositoare. de estrogeni. nazogeniană. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. metonieră. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. la marginea zonei piloase a scalpului. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. Hg. precursor al vitaminei D etc. prostaglandine etc. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. progesteron. acidul ascorbic. P. amintim: tiamina. Ag etc. iar melanozomii sunt mai mari.5. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. Dintre compuşii minerali amintim: Na. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. de radiaŃiile ultraviolete. sprâncenoasă. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. ACTH. Fe etc.pielea neagră. 139 . K. I.

glandele sudoripare de pe palme. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. biotici din mediul extern. tălpi. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. aminoacizi). 3. creatinină. fizici. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. enzime proteolitice etc. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. B2. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. acid uric. glucoză. vitamine C. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. prostaglandine. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. histamină. B6. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . lactat şi uree. bradikinină. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. amoniac. cu rol important. chimici. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. de asemenea.

141 .integritatea structurală a pielii. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. la eliminarea apei din organism. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. microbilor. „mantaua acidă” a pielii. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). format din Ńesut adipos. fungilor etc. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. acŃiune antimicrobiană şi antifungică.lactaŃi. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. alături de rinichi. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. 4. acid lactic. hipodermul. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. controlează evaporarea apei. participând.

FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. 5. pielea are şi un rol dinamic în apărare. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. care limitează pierderea de apă din organism. vibraŃie. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. cortizol. variaŃie termică. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. fie sub formă de corpusculi. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. durere. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. unele au capacitate redusă de fagocitare. 6. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. se găsesc numeroşi exteroceptori. impermeabile. altele sunt celule imunocompetente etc. estrogeni. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. celulele dendritice prezentatoare de antigen. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. . keratinocitele. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere.principala cale de absorbŃie. în toate straturile acesteia.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. progesteron.

Moleculele mai mici. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive.sanguină.2. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. solubile atât în apă. numit perimisium extern sau epimisium. cât şi în lipide. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. terŃiare). ca organ. secundare. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. elementele vasculonervoase. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. Mai mulŃi muşchi se grupează. de obicei cei sinergişti. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. delimitate 143 . împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. 12. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. care-şi are originea în perimisiumul intern. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. care delimitează fasciculele musculare primare. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. care are atât rol protector. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. sunt absorbite cel mai uşor. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. cât şi rol mecanic.

144 . acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Tendonul mai este constituit. formând un „snop”. În condiŃii de repaus. cu o anumită viteză. cu vâscozitate variabilă. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. Astfel. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. legate între ele prin punŃi transversale. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Un grup de microfibrile.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. formând „microfibrila”. modulează contracŃiile musculare brutale. amplifică contracŃia abia perceptibilă. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Din punct de vedere funcŃional. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. în funcŃie de activitatea fizică. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). formează fibrila tendonului. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). cu o viteză mare. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. în afară de fibre de colagen şi elastină. există pericolul ruperii acestuia. trei „snopuri” se aşază în paralel. Din punct de vedere structural. majoritatea capilarelor este închisă.

astfel. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. 12. 145 . La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. În unele zone. compresie). La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. burse sinoviale. În anumite zone. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. menŃionăm aparatul Golgi.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. dar şi proprioceptori. Efectele terapeutice sunt de necontestat. este alcătuită dintr-un strat fibros.3. fusuri neuromusculare. capsula fibroasă este întărită de ligamente. căptuşit de membrana sinovială. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. extern. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. tracŃiune. Capsula articulară. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. Atât capsula fibroasă. mecanoceptori. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. mixt. La nivelul ligamentelor. oblic şi spiralat. formând funduri de sac. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară.

Căprariu. 1995. 12. Editura Art Design. Ionescu. E. I.F. 13. Editura Medicală. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Cordun. Masaj– Automasaj. 1981. 10. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Editura All. 1980... 9. Marie-Claude. Mama şi copilul.. I.. 6. Editura Sport-Turism. 1993.. Nicolaescu. Masajul – procedee tehnice. 2003. Masajul cu aplicaŃii în sport. Editura Didactică şi Pedagogică. A.. Bucureşti. Editura Caritas. Drăgan. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. I. 1969. Sănătate fără medicamente. şi colab.tehnici şi aplicaŃii în sport. Delahaye. Bucureşti. efecte. Arias. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport.E. Londra. F. Bucureşti. Bucureşti.. A. 17. Bucureşti.. 1993. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 2. Hăulică. Herta . Ionescu. 1995. Cordun. Bucureşti.S. 1980. 16. Cluj-Napoca. Bucureşti. 1994. 3. I. 14. Bucureşti. Mariana. Mariana. Mariana.. Ivan. Editura Cucuteni. 146 . 5. 1993. Fiziologie umană. 7. Fozza. Ionescu. 8. Editura Medicală . A. Bucureşti. Editura Teora. V. Drăgan. 15. Kinetologie medicală. Cartea viitoarei mame. Editura Medicală. Cultura fizica a mamei si copilului mic. aplicaŃii în sport. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. 11. 1998.. Bucureşti. Bucureşti. Masajul . Femeia şi cultura fizică. 1999. Bucureşti. 1963. O. metodă. Gimnastica corectivă şi masaj. Cultura fizică medicală. Bucureşti. S. Drăgan. Editura Tehnică. Căprariu.. Bucureşti. Petrescu. Editura Aquila. C.. 4. 1994. 2000.. Ionescu. Ispas. Cristina. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Cordun. A. I. Bucureşti. Editura Axa.. Mosby Year Book. 1964..

Bucureşti. J. Elena. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Marilena. Editura Saint-Ruffine. 22. Fiziologia efortului fizic sportiv... 28. Obraşcu.. Sbenghe. Porter. Oradea. N. Maisonneuve. II. 2003. Radovici.18. Reeducarea neuromotorie. Chirurgie Vol I. Editura Medicală. A.. 1985. Crăciun. 19. Popescu. Gimnastica abdominală. 24.. Bucureşti. 2003. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 29. Bacău. Prişcu. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Masaj şi tehnici complementare.. Bacău. Al. A. Editura Robert Laffont.. 21. Sălăgean. V.. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Cluj-Napoca. E. Ionescu. Editura Didactică şi Pedagogică.. 30. Editura Sport–Turism. Vol. La pratique de la Medicine manuelle. I. D. I. 1993. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Editura Medicală. 23. E. Paris. Bucureşti. Cluj-Napoca.. 1992.. Corectarea coloanei vertebrale. Editura Bic All. P. N... Mârza. MoŃet. C. Editura Medicală. 1994. V. Anatomia omului. Ovezea. 147 . 20.. D. Compendiu de reumatologie. Kory-Mercea. 1998. Obstetrică fiziologică. 1968. Tipografia UMF.. I. D. 1994. Editura Plumb. 1995. T.. V. 33. V. Editura Tehnică. Le massage.1993. Niboyet. Bucureşti. 1981. Robănescu. Editura Bic All. 34.. 1997. Bucureşti. Bucureşti. 26. Editura Medicală. Marcu. Masajul terapeutic. 1998. H. Bucureşti. 1995. R. C. 31.. Bucureşti.. Radovici. Marcu. Editura UniversităŃii. 2002. Copil. Titieni. Costin. 1997.. Pop.. Zamora. Kiss. 25.. L. D. 32. 27. Doina.. Masaj şi Kinetoterapie. Bucureşti. Editura Deşteptarea. Papilian.

. 1979. Bucureşti. T. Kinetologie profilactică. Petrache. 46. Bucureşti. I. Cluj-Napoca.. Vârtej. 47. Obstetrică fiziologică şi patologică. Editura Medicală. Editura Media Group All. Masaj medical.şi colab. Vlad. Bucureşti. Zamora. 1983. Schmitz. Kory-Mercea. Editura Medicală. T. 41. Editura Medicală. Editura Risoprint. Vol II.. Semmelweis kiado. 2002. 1996. Sbenghe. Editura Medicală.. T. Oradea. 1998. Az ember anatomiajanak atlasza.. Vol I. 40. I. 36.1997. Crăciun.. 42. Sbenghe. J. Bucureşti. T. Budapest. 148 . 39. Cluj-Napoca. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.1994. 1999.. D. Bucureşti. Editura Bic All. Bucureşti. . Editura Medicală. 2002. Elena. Elena. Cluj-Napoca.35. Sbenghe.. Editura Risoprint. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 2000. Gimnastica Pilates pentru gravide. L.. Sobotta. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Anna. Sbenghe. Selby. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi... 37. Elena.D. Marilena. T. 1992. Cluj-Napoca. 38. 45. Editura Didactică şi Pedagogică. Pentenfunda. 1987. Editura Aqvilla ′93. Anatomie funcŃională. Vol. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Editura UBB. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Zamora. 44. Bucureşti. terapeutică şi de recuperare. Stroescu. Zamora. Anatomie funcŃională.. 43.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->