ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

......... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR.......................................................................................................................................................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ...................... 9 CAP.......................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ..............................................................CUPRINS INTRODUCERE................................................................... 23 CAP......................................................... 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL.............. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ................. 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI..................... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ................ 22 CAP............. 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE..... 26 CAP.................................................................. IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ................................................................................................................................................................................................... 19 CAP............... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ................................. 28 5 ............................................................. 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .............. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ............................. II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ........................................ 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ................................................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE................................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI .......

............................ 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ......................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ...................................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ............................................................................ 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR............... 61 MASAJUL PARłIAL .............................. 87 MASAJUL CAPULUI............................ 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS............................................................................................................................................................................................................................................. 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ...................................................................................... 88 MASAJUL GÂTULUI..................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ.................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ .................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ................................................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR.... 84 MASAJUL VASELOR .. VI : PROCEDEELE DE MASAJ............................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI............................................................................................ 60 CAP.................................................................................................................. 76 CAP......... 94 MASAJUL ABDOMENULUI ............................................ 97 6 ................... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .......................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE....................................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ................................................................................................................ 85 MASAJUL NERVILOR....................................................................... 72 MASAJUL GENERAL ............................................ 47 MASAJUL SPECIAL....................................................................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR .................................................... 90 MASAJUL TORACELUI . 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ............................................................................................................................................ 34 CAP.................................................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .................. 77 MASAJUL łESUTURILOR..........................................

.............................................................................. 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ....................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ...... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ....... PRE ŞI POST PARTUM .......................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR.......................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .............. 133 CAP........... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ....... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII........................ 116 AFECłIUNI MUSCULARE.................................................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............... 129 MASAJUL LĂUZEI ................................................................................ 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII........................................................................................ 114 AFECłIUNI CIRCULATORII . 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .......................................................................... 132 CAP...... 125 CAP....... X: MASAJUL FEMEII..............................CAP.................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ.............. 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ... IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC........... 137 7 ................................................... XI: MASAJUL COPILULUI ..................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII.......................................................................................................................................................................................................................

8 .

se foloseşte numai masajul vibrator. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. utilizânduse diverse aparate sau apa. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. În practică. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. după reguli metodice bine stabilite. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. de scuturare a segmentelor etc. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Cu excepŃia automasajului. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. 9 .

cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. În anumite cazuri. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. sunt: tegumentele. calmant sau stimulant. acesta poate fi înlocuit. combinat cu kinetoterapia. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. alături de alte forme de tratament. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . am prezentat. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. contribuie. muşchii. cu automasajul. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. în parte. Masajul terapeutic. Ńesuturile şi organele profunde. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. de efectele locale şi generale ale masajului. vasele şi nervii. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. de la suprafaŃă spre profunzime. medical. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. parŃial sau general. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. Masajul poate fi superficial sau profund. de durată mai scurtă sau mai lungă.

11 . respectarea unor condiŃii de igienă. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. De asemenea. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. leziuni ale nervilor periferici. 1. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. • afecŃiuni neurologice centrale. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. afecŃiuni ale sistemului circulator. în beneficiul pacientului. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. afecŃiuni organice etc.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. articulare sau sechele ale acestora. leziuni osoase. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul.

numită sală sau cabinet de masaj. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. luminoasă. Bancheta are un cap. vopsită în alb.1. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. o sală de aşteptare. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. care se poate ridica la nevoie. duşuri şi instalaŃii sanitare. 12 . scaune sau taburete speciale. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. impermeabilă sau din material plastic. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă.1. care se acoperă cu un cearşaf alb. sala de duşuri. curat. o cameră de odihnă. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. alături de sala de masaj să existe un vestiar. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. tapisată cu o pânză tare. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. strict necesar pentru executarea masajului. călduroasă şi bine aerisită. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora.

2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale.1. de a se adapta. de două tipuri: înalte sau joase. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. 1. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. se folosesc suluri. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. dar mai ales maseurul profesionist. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. o musculatură bine dezvoltată. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. acestea se ridică şi se coboară. mai lung. mai scurt şi altul posterior. Oricine practică masajul. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Există banchete speciale de masaj.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. o bună mobilitate articulară. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. de aşi doza efortul.

14 . ulcere. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. deformaŃiile corpului. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. deficienŃele motrice. degetele să fie suple şi abile. organice sau psihice. Maseurului i se cer un auz fin. o vedere bună. debilitatea şi anemia. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. defecte inestetice. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. renal. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. cicatrice. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. supleŃe şi îndemânare în lucru. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. Pentru a rezista la oboseală. pe lângă forŃă şi rezistenŃă.durată. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. cardiovascular. dar puternică la nevoie. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. să fie largi şi cărnoase. neforŃat. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. defectele nasului şi gurii. asimetriile feŃei. ritmic şi uniform. maseurul va ajunge să capete. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. transpiraŃie exagerată a palmelor. obezitatea. după fiecare subiect şi oră de lucru. pielea de pe palme să fie caldă. digestiv. bolile aparatelor respirator. moale şi uscată.

în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. nu poartă inele. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. cu discreŃie şi conştiinciozitate. unghiile sunt tăiate foarte scurt. cu mâneci scurte). Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. În majoritatea cazurilor. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic.1. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. masajul se aplică direct pe piele. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. 1.

mai mult decât este necesar. În principiu. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. cât şi pentru maseur. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. uşor şi nestingherit. în aşa fel. pe cât posibil. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. pe cei pe care îi masăm. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă.stânjenesc circulaŃia sângelui. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. cu răni sau inflamaŃii. în general. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. Masajul se aplică. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. 16 . PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului.

ridicat la 70°-80°. culcat rezemat şi şezând rezemat. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. cu 20°-30°. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. cu faŃa în jos. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. planul cel scurt al banchetei. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. executantul îşi economiseşte energia. 17 . cu capul întors într-o parte. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. Masajul capului.

mai ales după cel general. iar cel general 30-60 minute. care prelungesc durata masajului. Masajul se începe prin manevre ample. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. apoi încep să scadă treptat. cel regional 15-30 minute. fie de contraindicaŃii ale masajului. dacă este bine executat. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. suple şi uşoare. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. până ce ating intensitatea necesară. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Masajul local poate dura 10-15 minute. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. liniştitoare. care scurtează şedinŃa. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. contracturile. alteori sunt preferate manevrele scurte. cât şi pentru cel masat. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. 18 . intense şi vii. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. jena. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. Durerile. După şedintele lungi de masaj. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat.

Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. 1. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. Dintre pulberile minerale. cât şi pe zona care urmează a fi masată. aplicate pe piele. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. să fie înlocuite prin automasaj. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. 19 . nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”.1. efectuând manevre egale ca amplitudine. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. sens şi intensitate. cea mai bună. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. nu murdăreşte pielea. de preferinŃă. mai practică şi igienică este pudra de talc. cu gimnastica respiratorie. adică să lucreze simetric şi simultan. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. manevrele acestora trebuie să fie identice. lichidele şi substanŃele grase. care cresc eficacitatea masajului. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual.

20 . lanolina. soluŃii alcoolizate. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. vasodilatatoare. deoarece irită pielea. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. acestea. mai des. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. căzând împreună cu Dintre lichide. excitante sau calmante. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. uscată şi nepăroasă. untura. antiinflamatorii. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. se folosesc.ci o curăŃă. untdelemnul. Pulberile. uleiul de cacao sau amidon. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. Glicerina este mai rar indicată. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. parafina lichidă. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule.

iar pentru cot. apoi din ce în ce mai repede. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. într-o mişcare continuă. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. strângându-le cu putere în palmă. la început rar. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. executate amplu şi în ritm rapid. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. invers. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. întinderea şi depărtarea degetelor. Întorcând mâna cu palma în sus. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. unul după altul. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. mai ales la începători. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. 2. 21 . apoi le ridicăm pe toate împreună. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. flexiuni şi extensiuni. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. cu tensiuni active finale.2. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. apoi se extind şi se depărtează între ele. fiecare deget în parte. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile.

mişcările se execută liber şi rapid. Flexiuni şi extensiuni din coate. Ńinute pe orizontală în faŃă. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. se execută cu palmele faŃă în faŃă. pasive şi cu rezistenŃă. în opoziŃie. cu o mână sau cu ambele.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. se duc înainte. depărtate sau lipite. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. cu tensiuni finale. într-un ritm din ce în ce mai viu. în sens medial sau lateral. simultan sau alternativ. la început cu amândouă mâinile deodată. 22 . simultan sau alternativ. executate simultan sau alternativ. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. 2. cu degetele întinse sau uşor flectate. înapoi sau lateral. Se execută mişcarea în “8”. Mişcarea se poate amplifica. în ambele sensuri. Ńinute cu degetele în sus. cu degetele întinse sau strânse în pumn.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. 2. abducŃie şi adducŃie şi. apoi alternativ. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. în flexiune şi extensiune. ajutând-o cu mâna cealaltă. Îndoirea laterală din pumn. executate simultan sau alternativ.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. mai ales.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. • creşterea metabolismului bazal. dar scad şi dispar destul de repede. dar şi de natura.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. 4. fie în profunzime sau la distanŃă. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. după ce această acŃiune a încetat. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. în mod secundar fie în regiunea masată. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. 26 . creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică.În esenŃă. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head).

prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.4. care determină creşterea elasticităŃii pielii. calmante. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. 5. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. ajutând detoxifierea organismului. stimulatoare sau inhibitoare. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. În continuare. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. VasodilataŃia activă reflexă. prin acŃiunea sa mecanică. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. 27 . Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator.

Favorizează exfolierea celulelor cornoase. dezagregă celulitele. Favorizează lipoliza. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. 5. funcŃiile neurovegetative etc. stimulează noi diferenŃieri bazale. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. InfluenŃează reflex termoreglarea. nodulii fibroşi sau scleroşi.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. mai buna nutriŃie a pielii. masajul ducând la scăderea stratului adipos. ajută la desfacerea aderenŃelor. influenŃează metabolismul. 28 .stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. mecanică. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice).

cât şi reflex. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. Manevrele de masaj executate lent. uşor. liniştitor. induc în muşchi o stare de relaxare. aponevrozele. centripete. fasciile. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. structurile aparatului locomotor. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. se deschid capilarele de rezervă.5. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. executate într-un ritm viu. excitant. aplicate muşchilor hipotrofici. După efort. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. paretici. cu intensitate progresiv crescândă. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. tecile sinoviale. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. traumatizaŃi. atrofici sau neantrenaŃi. capsulele articulare. creşte debitul circulator local. relaxante şi decongestive.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. contracturaŃi. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. tendoanele. intense.

sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Prin masaj se combat aderenŃele. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. blânde.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. mâinile alunecă rapid. centripet. depozitele patologice periarticulare. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. 30 . În felul acesta. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. retracturile. neînsoŃite de presiuni. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale.

reacŃii calmante şi 5. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. prin efecte 31 . Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Deci. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. luxaŃiilor şi fracturilor. cartilajului articular. pe când cel viguros are efecte hipertensive. scăzând efortul cordului. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Masajul profund şi cel lent. uşurează travaliul inimii stângi. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. entorselor . Uşurează circulaŃia sângelui în artere. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. pot contribui. Masajul hiperemiante. Aceste reacŃii. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. în sensul circulaŃiei de întoarcere. capsulei. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. Manevrele de masaj efectuate centripet. „periostal” provoacă reflex. pe lângă efectele hiperemice locale.

Executat energic şi într-un ritm viu. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. pe de o parte. 32 . Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului.derivative. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. liniştitoare. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. acestea mărind sensibilitatea.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. iar pe de altă parte. scade sensibilitatea. formei. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. Executat lent şi uşor. masajul produce efecte calmante.şi proprioceptorilor. 5.

Datorită acestora se evită. a durerilor şi a stării de nelinişte. energice. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. efecte generale şi psihologice. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Manevrele scurte.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. vasomotor şi trofic. în funcŃie de tehnica utilizată. de impulsuri nervoase către centrii. la nivel subcutanat. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. responsabile de instalarea retracturilor. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Manevrele executate continuu. analgezice. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Astfel. 33 . Masajul are acŃiune antialgică diferită. de relaxare musculară şi de odihnă. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. care declanşează reacŃii diferite. Manevrele de masaj determină descărcarea. realizate prin conexiuni nervoase. în terminaŃiile senzitive. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative.

cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. Masajul. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. toracică şi abdominală. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. 34 . Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. prin procedee speciale. Masajul capului. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). 5. care stimulează. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase .chiar dureroasă pe moment. centrii automatismului respirator. la distanŃă.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj.

cicatrici. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. vergeturi. • Creşte apetitul. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. eczeme. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. escare. mai ales. 35 . contracturi. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. vergeturi. hepertrofii. de excreŃie. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). infecŃii etc. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. micoze. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. funcŃiile aparatului digestiv. muşchi. • Se normalizează evacuările. Ńesut celular subcutanat. ulcere varicoase. papule. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. IndicaŃiile de aplicare a masajului. afecŃiuni vasculare. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie.

Se acordă atenŃie vaselor. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. tensiune. efleurajul). PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. 6. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. procedeele de masaj manual clasic.Tendoane. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. tapotamentul). rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). ArticulaŃii. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. oboseală la nivelul membrelor inferioare. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Sistem nervos. • fricŃiunile. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. cât şi părŃilor moi periarticulare. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. Sistem circulator. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. au fost împărŃite în două grupe. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. 36 .

pe membre. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). alte procedee. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. 37 . tracŃiunile şi tensiunile.1. 6.1. scuturările.• vibraŃiile. fricŃiune.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. batere (tapotament). De aceea. presiunile. ciupirile si pensările. vibraŃii. frământat (petrisaj). pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. 6. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul.

• în zig-zag. • alternative. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. în funcŃie de efectele care trebuie induse. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. medii şi scurte. netezirea se poate executa cu o mână. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . • în cerc. medii şi scurte. atunci când se efectuează cu mână după mână. • transversale (scurte).Mişcările seamănă cu mângâierea. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. • simultane scurte. în acelaşi sens. Pe suprafeŃe mici. medii şi lungi. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. pentru netezirea finală: • alternative scurte. manevrele sunt: • simultane. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). întinse sau uşor îndoite. • alternative lungi. cu degetele apropiate sau depărtate. medii şi lungi. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. • oblice (medii).

• circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. braŃ. gambă. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. coapsă). Pe membre. netezirea se poate executa cu palma întreagă. Ca întindere. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente.mâini. 39 . pe porŃiuni anatomice bine delimitate. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor.

Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. 40 . longitudinală executată cu vârful degetelor. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). netezire liniară. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea.netezire „în perie”. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. a circulaŃiei. pe cale reflexă. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. sunt stimulante. netezire în „cleşte”.1. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. vasodilataŃie locală de durată. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. 6. manevrele scurte şi vii. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). relaxante. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. înaintea altor procedee mai puternice. folosită în regiunile cu păr în exces. în ritm rapid şi energic. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. în limita elasticităŃii proprii.

Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. se aplică la nivelul tendonului lui Achile.Din punct de vedere tehnic. cu marginea cubitală. medius şi inelar). cu atât acŃionează mai profund. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. palma sau pumnul. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. după necesităŃi. Vârful degetelor se aplică pe tegument. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. cu cât intensitatea presiunilor creşte. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). Astfel. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. mărindu-se progresiv. 41 . Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. în zig-zag. asuplizează tegumentul. executată cu vârful a 2-3 degete (index. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. până când este cuprinsă toată regiunea. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. Forme speciale: transversală. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund.

reduce încordarea nervoasă. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. care este 42 . care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului.1. executată într-un ritm lent. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. dar viguroase. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. frământat circular şi şerpuit.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). circulatorii şi trofice. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. scade contractura musculară. Pe regiunile întinse şi plate. stimulează sistemul nervos periferic. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. 6. eventual coapse). pe cale reflexă are efecte de durată. frământat cu pumnii. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. fricŃiunea prelungită. ritmul viu şi mişcările scurte. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. scade sensibilitatea locală. frământat între marginile cubitale ale mâinii. ridicarea lor.

43 . Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. Pe membre. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. Pe masele mari de muşchi. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. „în cută” sau „în val”. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. în axul lung al grupelor de muşchi. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. perpendicular pe segment. presiunea se slăbeşte apoi. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. profund. iar muşchii se relaxează. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal).stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere.

prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). Din punct de vedere tehnic. „în mănunchi de nuiele”). 44 . Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. 6. cu vârful degetelor (tangenŃial. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. manevre de percutat: cu vârful degetelor. având un efect trofic asupra organismului.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. se activează circulaŃia. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. previne atrofia musculară. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. Din acest motiv. manevrele executate rapid induc efecte stimulante.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor.1. manevrele lente. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. mai ales ale celor motori.

Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. regiune precordială). într-un ritm foarte viu. Mişcările se execută activ. Degetele întinse. decât din contracŃiile musculare. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. într-un ritm foarte viu. pe mase mari de muşchi. rezultat al greutăŃii mâinilor. apoi acestea cad pasiv. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. prin mişcări suple şi repezi. medie sau mare. Pe regiunile sensibile.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. Mâinile cad moi. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Ńinute faŃă în faŃă. cu o mână sau cu amândouă mâinile. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. cu palmele orientate spre regiunea masată. Intensitatea 45 . de la o distanŃă mică. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele.

la persoanele sănătoase şi viguroase. Se execută cu pumnul incomplet închis. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. efectul lor excitant este diminuat. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. prin vasodilataŃie. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Tocatul. 46 . indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Ritmul mişcărilor este foarte viu. care se înroşeşte şi se încălzeşte.bătătoritul este mai puŃin aspru. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. cărnoase şi puŃin sensibile. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. iar loviturile sunt scurte. Loviturile active sunt mai puternice. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. dar pot deveni dureroase. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid.

de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. Din această cauză. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. la nivel toracic. muşchi. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. Percutatul. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. 6. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. De regulă.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. fără a se produce un lucru mecanic. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. 47 . oboselii musculare. contracturilor musculare.1. pe de altă parte. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. spasmelor. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor.

VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. sunt folosite. dar şi efecte estetice. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. prin reducerea stratului adipos. 48 . accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. 6. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. încălzire şi relaxare. Mişcările vibratorii. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. decongestionante şi calmante. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. după indicaŃiile medicului.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. fricŃiunile şi frământatul. Aplicate pe torace şi pe abdomen. producând o senzaŃie de amorŃire. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. se numesc trepidaŃii. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile.

de jos în sus.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. prin ridicări şi presiuni alternative. sunt numite presiuni vibrate. scăderea 49 . pe care deseori le şi însoŃesc. tronconice. Au acŃiuni relaxante. alternativ. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. anterior şi posterior sau invers. 6. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. tracŃiunile şi tensiunile. Mâinile se deplasează ritmic.3. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. 6. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. presiunile. scuturările. ciupirile şi pensările. asociate cu vibraŃii. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. Se aplică în diverse moduri: simple. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul.3. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului.

ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index).tonusului muscular local şi secundar. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. 50 .3. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. mai ales după fracturi. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Astfel. Astfel. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. în sens viscero-musculo-cutanat. secundar. TracŃiunile. Tensiunile sunt mişcări pasive. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. 6. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. redeschiderea focarului de fractură. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. 6.3. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor.

Masajul special include mai multe procedee. vibraŃii şi presiuni. tehnici clasice.3. respectiv neteziri. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. Masajul cu jet de aer cald. Masajul limfatic. • masopunctura chinezească. 6. • tehnica Vogler. Masajul instrumental. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Hidromasajul. Masajul cu gheaŃă. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. În general. au efecte excitante.Aplicate în ritm rapid. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. 51 . în general. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. a intensităŃii şi a presiunii. Masajul reflexogen. fricŃiuni. • tehnica Knapp. Masajul cu bule gazoase în apă etc.

Se aplică pe acest punct dureros fie policele. • masajul pe zone reflexogene Head. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. în sechelele după entorse. 2. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. leziunilor musculare cicatrizate. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. miotendinitelor. presiunile se execută fie cu 52 . 3. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. fie indexul şi mediusul suprapuse. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor.• masajul Ńesutului conjunctiv. Are o acŃiune trofică locală. Se execută fricŃiuni circulare. peritendinitelor. concentrice sau excentrice. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. de mică amplitudine. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă.

devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. zonelor de emergenŃă ale nervilor. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. ligamentare. zonelor de fibroză. abdomenului pentru efectul anticonstipant. repetate de 40-50 de ori. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. centripete executate la nivelul: 1. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. Masajul periostal combate fenomenele congestive. concentrice sau excentrice.vârfurile degetelor foarte bine întinse. tendinoase. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. sistemului venos al membrelor inferioare. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. 53 . 2. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. pentru prevenirea stazei. până la vindecare. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. 3. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână.

contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. cicatrici.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. 2. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. care creşte treptat. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Se procedează astfel: 1. prin tracŃiune pe masa tisulară. cu răspunsuri reflexe vegetative. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. cum ar fi: miozitele de efort. înlocuind astfel acele. se deplasează Ńesutul. care execută o adducŃie maximă. în limita elasticităŃii maxime. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. Se recomandă în: miogeloze. dureri lombosacrate. periartrită scapulohumerală. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . în direcŃia policelui. în tendinite şi entezite. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii.

pentru intestinul subŃire. • hipogastrul. pacientul stă în decubit dorsal. • flancul drept. pentru stomac. prin fibre nervoase somatice. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. prin neteziri circulare. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. în sensul acelor de ceasornic. pentru colonul sigmoid. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. După Mackenzie şi Head. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. 55 . Se începe cu o manevră calmantă. • flancul stâng. numită dermatom.acelaşi timp. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. pentru colonul ascendent. în cazul suferinŃei unui viscer. apoi netezirea începe în epigastru. • hipocondrul drept. pentru ficat şi vezicula biliară. • zona ombilicală. cu genunchii depărtaŃi. Pentrul masajul acestor zone. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. pentru vezica urinară. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng.

acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. în tulburările de motilitate gastrică. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. duş-masajul. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. începând din flancul drept. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. cu efect calmant. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0.5-6 atmosfere. Hidromasajul include: masajul subacval. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. apoi spre stânga. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. apoi. Apoi. Este indicat în dischineziile biliare. tot în sens orar. în sens orar.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. în sensul acelor de ceasornic. netezirea se face în jos.

echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. zig-zag.suprafaŃă. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. pe zonele dureroase. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. şoldurile. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. Se evită reperele osoase şi periostul. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. Se începe cu presiuni mici. fesele. Avantajele duşului subacval: 1. 57 . 2. Permite un masaj mai eficient. care vor creşte treptat. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. în profunzime. Realizează un confort deosebit pentru pacient. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. 3. 4. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. decât prin masaj manual. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. favorizând procesele de resorbŃie. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. cerc sau punctiform.

Masajul instrumental include printre altele: 58 . abdomen sau membre. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. IndicaŃii: mialgii. relaxator şi sedativ. entorse. produce relaxare musculară. exteriorizată prin hiperemie importantă. sechele după fracturi. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. al proceselor aderenŃiale. Astfel. torace. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Efecte: vasodilataŃie profundă. 3.2. reacŃională. la o temperatură de 38°C. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. luxaŃii. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. musculară. efect tonifiant şi resorbant. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. în contracturile musculare antalgice. în celulită şi în obezitate. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. articulară sau a zonelor de inserŃie. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. de obicei. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. spondiloze. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. pe spate. nevralgii.

evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Nu solicită maseurul.masajul pneumatic. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. dar ferme. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. 2. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. Oferă o gamă redusă de manevre. în direcŃia de evacuare a acestora. vibromasajul. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. venoasă şi limfatică. care facilitează relaxarea muşchilor. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. Avantaje: 1. 2. comparativ cu masajul manual. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. 59 . Dezavantaje: 1.

în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. În cursul relaxării. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. blânde. se indică anumite manevre de masaj. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. datorată manevrelor blânde. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. presiuni locale. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. sub forma automasajului. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. profunde. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. 60 . dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Edemele beneficiază de efleuraj. pe zona infiltrată. liniştitoare.

7. cu ritm şi intensitate scăzută. lombalgii. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi.Solux). artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. cervicobrahială. o Masaj general. efectele relaxante fiind induse reflex. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. Frământat cu priză mică. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. masajul poate fi de două feluri. o Masaj parŃial: regional. cu priză mare. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. local. 61 . Crioterapie în escare. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. în vergeturi. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). crurală. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros.

7. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. după câteva manevre. până în regiunea cefei. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. pe segmente ale membrelor. peretele abdominal şi peretele toracic.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. 7. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. pe un mănunchi vascular. 7. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale.1. pe un tendon. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului.1. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. pe un grup de muşchi.1. La început. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie.

Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. În masajul stimulant. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. locale se execută pe segmente. Pe omoplaŃi. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. apoi oblic. pornind din regiunea sacrată. peste şolduri. Manevrele se execută insistent. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. iar pe spatele mai musculos. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. se efectuează manevre alternative. Manevrele scurte. pe regiunea lombară. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. cu rădăcina mâinilor. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. apoi mâinile se îndreaptă.coloana vertebrală. peste omoplaŃi şi umăr. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. omoplaŃi şi umeri. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. executat în ritm viu. pe omoplaŃi şi pe umeri. 63 . dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. pe flancuri. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. pe coaste. pe spaŃiul interscapular. coaste. simultan sau alternativ. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. După netezirea cu ambele mâini. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. podul palmei. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui.

numai cu vârful degetelor. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. rezemat pe un plan uşor înclinat. lentă şi prelungită. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. La persoanele robuste. care alunecă simultan sau 64 . La persoanele sensibile se aplică. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. manevre care au efect liniştitor. simultan sau alternativ. în contractura musculară paravertebrală. după care spatele se acoperă cu un prosop. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. care cad aproape perpendicular pe piele. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.1. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”.1. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.În continuare se execută bătătoritul percutat.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. la sfârşit. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. în dreapta celui pe care-l masează. 7. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. executate cu palmele.

ocolind regiunea mamară.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. calmantă. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. umeri. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. evitând regiunile precordială şi mamară.alternativ. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. dar mai ales pe părŃile musculoase. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. cu palmele. FricŃiunea se execută cu degetele. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample.1. 7. la debili. cu presiuni pe baza toracelui. care este prins între police şi restul degetelor. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. la cei cu boli cronice. în 65 . Netezirile sunt la început lungi şi lente. la convalescenŃi. în expiraŃie. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. stern. după boli ale aparatului respirator.1. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui.

se execută apoi în regiunea subombilicală. când se îndreaptă în sus şi lateral. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. flancuri. în sensul spaŃiilor intercostale. pe toată întinderea peretelui abdominal. apoi se răsucesc în afară. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. ajungând în flancuri. de aici coboară înăuntru. Manevra se execută cu palma întreagă. de o parte şi de alta a abdomenului. 66 . Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. din aproape în aproape. Mişcările se execută simultan sau alternativ. spre simfiza pubiană. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. pe care le depăşesc. şi invers. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. amplu şi într-un ritm rapid. în această situaŃie. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. apoi lateral spre flancuri.sus până peste arcurile costale. regiunea subcostală. executat uşor şi suplu. manevra se repetă. în jos şi înăuntru. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. manevrele se vor executa ferm. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. regiunea epigastrică. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele.

După masaj. cu rădăcina mâinii. 7. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. PoziŃia.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. pacientul va fi în decubit dorsal. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.2. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. liniştitoare. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. „mână peste mână”. 67 . iar pentru masarea feŃei anterioare. se recomandă câteva respiraŃii ample. în urma examinării atente a întregului abdomen.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral.1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. atât a peretelui.1. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor.Se mai poate executa percutatul. dar şi asupra organelor abdominale. superficială. cu pumnii închişi. cât şi a organelor intraabdominale. 1. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. nu sunt permise alte procedee de batere. 7. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. care alunecă în sus spre regiunea lombară. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini.

„în pieptene”. „în cută”. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. executate cu pumnii închişi. pentru a mări presiunea manevrei. se execută alunecări lungi şi lente. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. mai ales. „şerpuit” şi. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. fie sprijinind- 68 . apoi scurte. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. „în cerc”. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Tocatul. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. 3. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Masajul gambei. La început. dar pătrunzătoare. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. 2. pe rând sau combinate între ele.

prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. cu podul palmei.o pe un genunchi al maseurului. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. mergându-se în sus. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. după care urmează rulatul regiunii. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. scurte. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. 69 . Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. în lungul tendonului lui Achile. Pe partea cărnoasă a gambei. în „fierăstrău”. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. în jos şi lateral. se continuă cu alunecări scurte şi vii. în lungul acestuia sau transversale. „în pieptene”. până sub genunchi. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. se execută mişcări vii şi scurte. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. în sus. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului.

Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. rădăcina mâinii sau pumnul închis. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. în sens liniar. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. tracŃiuni şi scuturări. în timp ce. genunchiul este întins sau uşor flectat.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. cu palmele şi degetele.7. pe partea anterointernă. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. mai mult pe partea externă şi posterioară. tensiuni. de rulat sau de cernut. 70 . FricŃiunea. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. alunecările pot fi mai apăsate. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. genunchiul şi coapsa.1. se execută în lungul tendoanelor. cu degetele şi cu palmele. cu cealaltă mână. 1. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. prin neteziri. fricŃiuni. 2. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor.2. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. execută manevrele. cu podul palmei. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. În continuare. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente.

care se masează mai blând. pe care le executăm cu vigoare. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. „în cută”. 4. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. se execută cu putere. dar energice. 71 . Această manevră necesită un efort destul de mare. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. urcând peste genunchi. lungi şi lente. pentru a învinge încordarea muşchilor. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Frământatul poate fi circular. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. şerpuit şi. mai ales. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. 3. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis.

Pentru masajul membrelor superioare. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. apoi antebraŃul. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. FricŃiunea se execută insistent. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. masajul executându-se cu mâna dreaptă. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. braŃul şi umărul. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. de preferinŃă pe stânga. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche).3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia.1.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. 72 . Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. din această poziŃie. 1. de partea care trebuie masată. 7. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. pe un scaun sau pe o masă.

Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. 2. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Se începe cu o serie de alunecări lungi.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. În continuare. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. 73 . Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. 3. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. pe care se poate aplica şi pumnul închis. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. netezind antebraŃul pe toate feŃele.

Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. 4. calmante.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. cu palmele. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Se poate executa frământatul „în cerc”. cu o mână sau ambele mâini. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. dar insistentă a fiecărui grup muscular. FricŃiunea se execută cu degetele. exceptând-o pe cea internă. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. urcând şi coborând în lungul segmentului. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. 74 . simultane sau alternative. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. Plescăitul. La început se execută alunecări lungi şi lente. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. căzând simultan sau alternativ.

anterioară şi posterioară a regiunii. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. executat pasiv. executat de preferinŃă. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. 75 . prelungite până spre gât. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. cealaltă fixând mâna prin apucare. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. aplicate pe faŃa externă. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână.5. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. cu faŃa palmară a degetelor. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. alături de gimnastica articulară. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. Masajul membrului superior. executat pe segmente. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament.

7. gamba. unde se prelucrează pe rând spatele. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. abdomenul sau toracele. regiunea fesieră. 76 . într-o anumită ordine. Masajul general se începe pe partea posterioară. antebraŃul. fie că nu este indicat. mâna. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. Nemasarea unor regiuni sau segmente. coapsa şi gamba stângă. genunchiul şi coapsa dreaptă. piciorul.1. braŃul şi umărul drept. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. apoi coapsa şi gamba dreaptă. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. în special degetele. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua.

Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. diferitele forme de tapotament.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Durata masajului general restrâns este de 30 . Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 8. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior.45 minute. 8. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. 5-6 minute pentru abdomen. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 4-6 minute pentru torace. respectiv superioare. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . presiuni şi tracŃiunii. mai există şi alte forme de masaj. deosebite ca tehnică şi metodă.

pentru circulaŃia limfatică.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . 78 . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). Dintre procedeele de bază ale masajului. mâna maseurului vine în contact cu pielea. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. se pot folosi şi vibraŃiile. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit.• au structuri şi funcŃii diferite. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. Netezirea. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. manevrele sunt mai lente . • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment.

Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. FricŃiunea pielii. 79 . mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. • reglarea circulaŃiei limfei. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. simultan sau alternativ. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. simetric sau asimetric. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare.

favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. care produc modificări circulatorii de durată. 80 . Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. fricŃiunea acŃionează mecanic. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Durata fricŃiunii este variabilă. Dintre procedeele de tapotament. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. creşterea temperaturii locale. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. schimburile şi excreŃia. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. putându-se prelungi foarte mult.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor.

în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. executate cu pumnul închis. FricŃiunea. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. au loc procese de apărare. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. Sunt mai puternice. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Alunecările. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. frământatul. În mod mecanic. tapotamentul.Executat pe o suprafaŃă întinsă. vibraŃiile şi pensările. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. fricŃiunea. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. 81 . de regenerare şi de vindecare. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice.

MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. 82 . VibraŃiile au efecte calmante. percutatul şi plescăitul. sclerozări şi cicatrici. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. relaxatoare. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. frământări şi stoarceri. Alunecările. Pensările. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. Frământatul mai ales în „cută”. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. prin efectul vascular. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. fricŃiuni. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. fibrozări. ajutând funcŃia aparatului locomotor.

combate contractura musculară. Efecte liniştitoare. fie în lungul fibrei musculare. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului.FricŃiunea. Se realizează de-a lungul tendoanelor. şerpuit sau în cută. activând circulaŃia locală. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. 83 . fie transversal. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. mai pătrunzătoare. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. dar fără efect mecanic. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. liniară. se obŃin şi prin vibraŃii. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Tocatul. neantrenaŃi. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. cu palmele şi cu pumnii. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Frământatul. nu se aplică pe tendoane. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. Bătătoritul. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. executând o apăsare uşoară. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi.

se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. tracŃiuni şi tensiuni. În anumite cazuri. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. După executarea mobilizării articulare. Netezirea. În felul acesta. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. TracŃiunile. dar şi pe cele articulare. la care se pot adăuga. Masajul articular este indicat în 84 . mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. Constă din neteziri şi fricŃiuni. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. la nevoie. vibraŃii. Tensiunile. FricŃiunea. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. Se execută amănunŃit. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. un masaj pregătitor. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular.

Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. 8. cernutul. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. iar frământatul. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. 85 . Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. este o metodă de activare a circulaŃiei. prin acŃiune mecanică sau reflexă. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. rulatul şi presiunile. a creşterii şi a refacerii acestora. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. acŃionând asupra acestora ca o pompă. pe cea din muşchi. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. în general. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. vibraŃiile.2 MASAJUL VASELOR Masajul.

sub forma tocatului şi a bătătoritului. fie pe traiectul nervului. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului.Masajul vascular combate staza. presiunea poate fi variată ca intensitate. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. pentru a activa circulaŃia locală. stimulează procesele de vindecare. având din când în când un caracter vibrator. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. presiunile. fricŃiunile. edemele. intensitatea poate fi uşoară. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. de intensitate medie. 8. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. medie sau mare. deşi este indicat în combaterea acesteia. Alunecările uşoare. În masajul nervilor se folosesc netezirea. fricŃiunea este liniară. exercitată mai multe minute. previne şi tratează atrofiile musculare. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. pe traiectul nervului. 86 . a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. dilataŃiile vaselor. lovirile ritmice şi vibraŃiile. Lovirile ritmice.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

8. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. mâna cade lent. cât şi organele din cavitatea craniană. masajul capului va avea fie efecte calmante.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. alunecă uşor sub formă de netezire. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. cealaltă mână sprijinind capul. care poate fi vibratorie. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. Produce liniştirea sistemului nervos central.PercuŃia se face cu vârful degetelor. după ce degetele ating capul. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Lovirile sunt repetate ritmic. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. al migrenelor. Atât în percutare. În funcŃie de tehnica folosită. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. de preferinŃă. rar şi elastic. fie stimulante. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. cu o mână. gâtul prezintă două regiuni: 90 . Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. cât şi în tocat. simultan sau alternativ. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. al oboselii etc. rar şi uniform. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. Acestea se execută. Stimulând circulaŃia în piele.

în timpul sau după şedinŃa de masaj. Este 91 . de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. cu capul în uşoară extensiune. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. executate numai manual. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Frământatul se execută rar. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. sub formă de cută. lente şi liniştitoare. foarte uşor şi cu precauŃie. tiroida şi paratiroidele etc. aşezaŃi pe mai multe straturi. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. Masajul se încheie cu neteziri lungi. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. pornind de sus în jos. mănunchiul vasculonervos al gâtului. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. cât şi al capului. VibraŃiile. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. cu rol static şi dinamic. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. faringele şi esofagul.anterolaterală şi posterioară. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Se poate lucra simetric sau asimetric. PoziŃia. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. evitând glanda tiroidă. traheea.

Subiectul este aşezat în decubit ventral. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. percutatul şi tocatul. poziŃia cea mai favorabilă este călare. care este ridicat până aproape de verticală. Manevrele folosite pentru masajul cefei. traumatisme sau inflamŃii locale. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. Pe bancheta joasă de masaj. fricŃiunea. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. pornind de sus. terminând cu marginea lor radială. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. care pe măsură ce coboară.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Alunecările se fac simultan sau alternativ. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. După câteva manevre lungi. moale. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. între omoplaŃi şi pe umeri. 92 . sunt: netezirea. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. frământatul. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. se depărtează puŃin între ele . Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic.

se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. care se execută de partea cu unghii a degetelor. între omoplaŃi şi pe umeri. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. printr-o mişcare ondulatorie. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. se execută deplasări în sus şi în jos. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. În partea de sus. transformându-se în tocat. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. 93 . Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. la nivelul inserŃiei muşchilor. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. Percutatul se combină cu tocatul. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor.

tocatul. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. fricŃiunea. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. 8. urcă pe faŃa sternului. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. PoziŃia. cu sens circular. Masajul regiunii precordiale. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. Se execută la fel ca netezirea. Palma cu degetele întinse.Datorită efectelor sale. al tulburărilor sistemului nervos central. spre vârful inimii. al durerilor de cap. Cea mai bună este decubitul dorsal.7. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. mişcând lent. al limitării mobilităŃii gâtului. FricŃiunea. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. alunecă uşor pe piele. Netezirea de început este uşoară. al oboselii nervoase. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. condusă din cot şi din umăr. al contracturilor musculare. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. 94 .

Bătătoritul se face cu pumnul deschis. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. dar elastic. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. aplicat aproape tangenŃial. este indicată în tahicardie. tocat şi bătătorit.În continuare. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. cu degetele depărtate mult între ele. Procedeele trebuie executate cu calm. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. se execută un tocat lent şi rar. VibraŃiile. fricŃiune. palpitaŃii. care cad ritmic. stări de oboseală etc. Tocatul se execută repede. lovind uşor şi elastic. 95 . se execută câteva alunecări lente şi calmante. Se execută cu mâna dreaptă. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare.

Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. care acŃionează reflex. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. pentru masajul spatelui. bătătoritul. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. stă în poziŃia de decubit ventral. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. stând la dreapta subiectului. plescăitul. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. însoŃite de vibraŃii. îmbunătăŃind schimburile nutritive. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. profund şi ritmic. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. presiunile şi vibraŃiile. Maseurul.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. subiectul inspiră şi expiră. Presiunile. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. fricŃiunea şi frământatul. fără efort. Din această poziŃie. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. prin degajarea 96 . PoziŃia. pătrunde cu mâinile sub braŃe. cât şi în expiraŃie. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea.

pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. VibraŃiile se execută manual. palmele alunecă înainte. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. executate dintr-o parte în alta. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. 97 . Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune.căilor respiratorii. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Masajul întregului abdomen. PoziŃia. cu presiune moderată în epigastru. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă.8. 8. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. urmând traiectul colonului. între coaste şi crestele iliace. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat.

mai ales în timpul expiraŃiei. cu rădăcina mâinii subombilical. spre spate.Masajul zonei stomacului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. începând cu porŃiunea ascendentă. până la nivelul simfizei pubiene. Se execută segmentar. Masajul colonului. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. Masajul zonei intestinului subŃire. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. cu o mână sau cu amândouă. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. FricŃiunile se execută destul de apăsat. dar insistent. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. spre fosa iliacă stângă. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. apăsând pe stomac. pe sub coastele din dreapta. supraombilicală şi subcostală stângă. se execută mişcări circulare. liniare sau în zig-zag. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. 98 . în sus şi spre stânga. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului.

aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. executate cu degetele sau cu palma. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. de absorbŃie şi de eliminare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. Constă din neteziri insistente. 9. sunt stimulate funcŃiile digestive. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. 99 . Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Masajul zonei renale. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. ale căilor biliare şi urinare. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. din fricŃiuni apăsate. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. Prin activarea circulaŃiei. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone.

starea pacientului. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. 100 . gradul de reactivitate a pacientului. fie pe aceasta. afecŃiuni asociate. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. relaxator. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. sedativ.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. vechimea afecŃiunii. pentru reechilibrarea neurovegetativă. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. procedee şi tehnici pregătitoare. stimulativ. scopul urmărit. recomandările medicale. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. antialgic. simptomatologie.

masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. pentru membrele superioare. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. .masaj energic al trunchiului. cu musculatura relaxată. de aceea.masaj relaxator. . . se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. masajul se va face centripet. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. În funcŃie de efectele urmărite. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. 101 .masaj segmentar al membrului respectiv. . dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. pentru membrele inferioare şi toracal.• • procedee şi tehnici ajutătoare. decontracturant al umerilor şi a cefei. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. . de accentuare a efectelor urmărite. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. arterială sau limfatică. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit.masaj „de apel” abdominal. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal.

de exemplu masajul transversal profund. . cu profunzime mare.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.efectul sedativ şi antialgic localizat. procedeele de masaj folosite: . mecanic sau indirect. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. nu prea profunde. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce.să fie lente. cu musculatura relaxată. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. 102 .timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. liniştea. cu schimbări rapide şi dese de ritm. şi mai puŃin articulaŃiei. 9. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. segmentul masat. presopunctura). masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. . luminozitatea. reflex. de intensitate mare. în funcŃie de scopul urmărit.

La nivelul articulaŃiei. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. progresiv (10-15 sedinŃe). se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. În cazul unei capsulite retractile. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. după 5-6 sedinŃe. • • în regiunea umărului. se indică un masaj analgezic. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. cu intensitate dozată progresiv. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. se va aplica un masaj blând. în artroze. prudent. • la nivelul şoldului. 103 . în coxartroze. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. iar infiltratele dispar. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. • la genunchi. se utilizează masajul blând.

ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. şi mai mult în fazele de remisiune. 104 . masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. când.1. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. atunci când se indică cu multă prudenŃă. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Netezirea. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. se continuă cu fricŃiuni. IniŃial. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). se folosesc presiuni locale. 9. Se execută cu pulpa degetelor. folosind pulpa policelui. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria.

utilizând manevre mai puŃin energice. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Spondilita anchilopoietică. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. prin reducerea sensibilităŃii. permite executarea şi a altor manevre.1. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. Artroza cervicală. percutat). bătătoritul. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Beneficiază de masajul terapeutic. în acelaşi timp. care are ca obiective calmarea durerilor. cum ar fi: frământarea „în cută”. II.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. 105 . tapotamentul sub formă de tocat. iar pe zona lombară . Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. 9. După puseul acut şi atenuarea durerilor. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. Efleurajul.

ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. pentru decontracturare musculară paravertebrală. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. cu manevrele executate uşor şi lent. Artroza lombară.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. II. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. lombalgie cronică şi lombosciatică. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. prevenirea hipotoniei musculare. 106 „în cută”. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. În lipsa contracturii musculare. a căror intensitate se . menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. se recomandă manevre uşoare şi lente. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. unde aplicarea căldurii este contraindicată.

Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. îmbunătăŃirea 107 . tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Artroza coxofemurală. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. având în vedere faptul că. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. executând manevrele uşor şi lent. III. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. se efectuează vibraŃii cu palmele. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. IV. Cu scop miorelaxant. Apoi. spre coapsă. cu asocierea factorului termic. decontracturarea musculară. cernut şi rulat. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Artroza genunchiului. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii.

fricŃiuni. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. După cedarea durerilor. frământări „în cută”. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Periartrita scapulohumerală. V. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. urmată de frământări uşoare. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. Masajul este sedativ şi miorelaxant. cernut. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. reducerea contracturilor musculare. în scop decontracturant. 108 . tracŃiuni. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. În regiunea posterioară a coapsei.

cât şi masajul manual. În stadiul acut. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. după anteflexiunea braŃului. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei.1. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. În stadiul acut. 9.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. cu aceleaşi efecte. Contuzia. 109 . prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. procedeul are efecte analgezice. cu efecte analgezice locale.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. decontracturante şi de prevenire a edemului. Sunt indicate. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. procedurile de hidromasaj. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. se execută masaj cu gheaŃă. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. 9. tenosinovita şi entezita.

Sechelele după entorsă. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. 110 . asigurarea unei bune troficităŃi. II. Se execută neteziri cu palma. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. favorizarea resorbŃiei edemelor. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. acestea beneficiază şi de efectele masajului. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. fricŃiunile şi frământatul energic. reducerea edemelor. reducerea tulburărilor vasculotrofice. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. circulaŃiei sanguine.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. cernutul. În situaŃia în care rămân sechele. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. IV. LuxaŃia. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. rulatul. tocat sau bătătorit. III. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. frământări. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. Entorsa. frământări „în cută”. proximal şi distal faŃă de zona afectată. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. rulat. tapotament „în ventuză”. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul.

Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. În funcŃie de întinderea leziunii. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. V. Se continuă cu frământare. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. tocat sau bătătorit. Sechelele după fractură. VI. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare.reducerea tulburărilor vasculotrofice. măreşte eficienŃa terapeutică. Pe segmentele învecinate zonei lezate. fasciculară şi totală. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. manevre ce stimulează tonusul muscular. 111 . rulat şi tapotament „în ventuză”. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. se aplică o netezire cu palma. rulat. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. Ruptura musculară. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară.

AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. 112 . care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor.Masajul se face la distanŃă. Polinevritele. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Se execută neteziri cu palma. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). Masajul este stimulant. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. pentru efect sedativ. cu manevre energice. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă.

alternativ. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. masajul se continuă cu fricŃiuni. Paralizia facială periferică. Netezirile se efectuează au ambele mâini. manevrele se adresează pielii. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. cernutul. cu manevre energice executate în ritm viu. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. Masajul este stimulant.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. 113 . Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. III. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. tapotamentul „în ventuză”. Frământarea „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. ciupiri şi batere. II. sub formă de percutat. rulatul. fricŃiunile. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. rulatul. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. În afară de activarea circulaŃiei locale.

efecte care nu aduc beneficii terapeutice. şi reflex. în perioada de paralizie flască. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat.4. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. cu acŃiune generală. masajul general având indicaŃii restrânse. vegetative şi psihice. neuromusculare. După instalarea paraliziei spastice. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. cu acŃiune locală. în special paravertebral cervicodorsal. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. sunt: circulatorii. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. determină o eliberare crescută de histamină. procedeele mai dure. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. Se preferă procedee de slabă intensitate. obŃinute pe cale reflexă. de stimulare în profunzime.9. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. 114 . care dau rezultate superioare procedeelor mai dure.

înainte de mobilizările pasive ale membrelor. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. în funcŃie de procedeele de masaj executate. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. Vizând acŃiunea locală. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. dar îi uşurează şi refacerea. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. din cauza nedisocierii sincineziilor. scăderea mai rapidă a oboselii. efortul are un caracter global. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. De asemenea. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. stimulante. după încetarea mişcărilor. cu mare consum energetic.Efectele vegetative sunt numeroase. atunci când. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. diminuând durerea şi paresteziile. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. 115 . dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. în cazurile de blocaj ale acesteia.

Se continuă cu tapotamentul percutat. cu reducerea edemelor. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. Ca mijloc asociat de tratament. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. micşorarea stazei sanguine. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. pentru uşurarea întoarcerii venoase. procedură care tonifică pereŃii venoşi. 116 celor de celulită . utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. Se aplică fricŃiunea. în sens centripet. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. 9. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat.

pentru uşurarea circulaŃiei venoase. evitând rănile. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. în continuare . După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. Masaj decontracturant pe adductori. nedureroase. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Masajul este contraindicat în flebite. II. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. tromboflebite şi flebotromboze. evitând cicatricile. pentru combaterea edemului. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Staza limfatică 117 . presiuni alunecate profunde. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C.

îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale.Staza limfatică. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. fibroză şi celulită. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. Mercier. stimularea circulaŃiei generale. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. se manifestă prin edeme. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. măsurând oscilaŃiile arteriale. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. este cea prezentă în limfedemul primar. Limfedemul primar. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. au 118 . III. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. afecŃiune cu caracter ereditar. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. în stadiul mediu de evoluŃie. în sens circular şi centripet. Valette şi Vanneville. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. în special la membrele inferioare.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). încercări de 122 . Se indică neteziri.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. compresiuni blânde executate cu palma. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. folosind o suprafaŃă mare de contact. continuată cu rulatul şi cernutul. II. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. 9.Netezirea se face cu alunecări centripete. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. fricŃiuni. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. Masajul se aplică atât pe abdomen. neplăcut. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. profundă a Ńesutului în toate sensurile. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. stoarcere şi presare a stratului adipos. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. masajul va consta din mobilizarea globală. cât şi pe torace. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. cu partea ulnară a pumnului. Pentru a nu fi dureros. Se recomandă procedee de ridicare. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. La început. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. masajul trebuie să fie blând. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ.

masaj Watterwald (ciupire. rulare. 9. cu vârfurile degetelor. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. presiuni alunecate. ridică şi scutură toracele). cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. 123 . fără ciupire. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. frământat cu priză mare. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. scuturări presiuni. neteziri. presiuni statice. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. Se începe cu masajul spatelui. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. apoi al cefei şi la urmă. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. rulare a pliurilor cutanate.ridicare a pielii.8. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. gâtului şi pe membrele superioare. între marginile ulnare ale ambelor mâini. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. ale toracelui. întindere şi comprimare a pliului cutanat). frământat. pe spate şi ceafă. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză.

de la clavicule până la pubis. neteziri. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. presiuni statice. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă).presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni statice. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni alunecate. la nivelul primelor patru vertebre toracale. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. presiuni alunecate. 124 . pe toracele inferior atât anterior. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. neteziri. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. pe timpul expirator al respiraŃiei. cu membrele inferioare uşor flectate. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. cât şi posterior. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. fricŃiuni.

dermatoze buloase. tuberculoză cutanată. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. Masajul cicatricilor. escarele şi vergeturile. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. treptat. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. 125 . dând acesteia o formă sinusoidală. I. unele forme de prurit. coborând până la unghiul sternal. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei.presiuni uşoare. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. Indiferent de originea cicatricilor. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. diskeratoze maligne. procedeul va deveni mai profund. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. psoriazis. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. infecŃii localizate la nivelul pielii. vom dezvolta : cicatricile. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. hematodermii.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. 9.

cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. după ce mobilitatea este recuperată. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. mai aderente de planurile subjacente. întinderi transversale. alunecând în sens opus celeilalte mâini. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. în sensul longitudinal. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. masajul. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. se va executa spre zonele dureroase. cu prudenŃă. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. chiar dacă au fost tratate corect. De cele mai multe ori. pornind din partea centrală spre extremităŃi. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. rularea cutelor de piele.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. apoi. alunecare foarte uşoare. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. sunt suprainfectate şi. prin alunecarea degetelor. în toate sensurile. 126 .

Cicatricile postarsuri. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. întinderi ale cicatricii şi frământat. recomandându-se două şedinŃe pe zi. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. se indică întinderi ritmice. După R. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. timp de 20 de minute. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. dar frecvenŃa şi durata 127 . masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. metoda Watterwald.Vilian.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. presiuni mobilizări cu ale II. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. masajul trebuie executat sistematic. pe măsura ameliorării se indică. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. cu prudenŃă. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. în continuare. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. Masajul escarelor. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat.

la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. III. se poate acŃiona direct. Masajul vergeturilor. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. ciupiri de mică amplitudine. pre-şi postoperator. vibraŃii manuale sau mecanice. masajul trofic. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. modificări cauzate de creşterea 128 . în cazul subiecŃilor. prin: fricŃiuni localizate fine. Vergeturile sunt zone liniare. pentru stimularea troficităŃii locale. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. depigmentate. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. mai ales la cei în vârstă. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice.

1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. vibraŃii. sarcină etc. 129 . plisare. MASAJUL FEMEII. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. repetate sistematic. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. sindrom adiposogenital. manuale sau mecanice. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. Pentru a se obŃine rezultate bune. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. creştere bruscă în greutate. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. PRE-ŞI POST PARTUM 10. rulare. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. 10. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină).

Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. presiunile. Trebuie evitate lovirile. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. de apăsare. 10. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. frământările uşoare şi vibraŃiile. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. scuturările.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. 130 . Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. a stazei venoase şi/sau limfatice. Masajul uterului. dar ferme. Constă în manevre uşoare. Imediat după naştere. precum şi toate celelalte manevre excitante. fricŃiune şi stoarcere. fricŃiune. prin intermediul peretelui abdominal. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. a contracturilor musculare.

Cu scop liniştitor. Masajul se poate aplica pe cap. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. se întăresc şi devin dureroşi. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. la nevoie. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. după 2-3 săptămâni de la naştere. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. din poziŃia şezând. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. dintr-o parte în alta. 131 . pe gât şi pe membrele superioare. mărimea şi locul său în pelvis. fricŃiuni şi frământări largi. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal.Manevrele se execută timp de câteva minute. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. destul de des în prima zi. din decubit dorsal. iar pe membrele inferioare. În mod normal. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. atunci când sânii se măresc peste măsură. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. până când uterul capătă forma. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia.

10. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. se poate indica masajul local. activarea circulaŃiei. al umerilor şi al spatelui . ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. cât şi terapeutic. masajul cefei. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. masajul membrelor inferioare.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. folosindu-se manevre liniştitoare. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. atunci când femeia este obosită. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. 132 . se recomanda şi forme speciale de masaj. ptoza unor organe abdominale. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. masajul regiunii lombare. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. Dacă este necesar. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate.

masajul va fi asociat cu mişcări corective. iar la membrul inferior. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. masajul se poate asocia cu gimnastica. prelungită şi pe gambă. Masajul piciorului este important. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. În timpul executării masajului. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. a toracelui şi a abdomenului. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. iar în cazul piciorului strâmb. La vârsta de 1-3 luni. în regiunea spatelui. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. La aceasta vârsta. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă.11. 133 . MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng.

dese şi înviorătoare. asociate cu gimnastica. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. După necesităŃi. executat cu vârful degetelor. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. 134 . iar manevrele de percutat pe spate. dar şi terapeutic. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. folosindu-se în scop igienic. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. se indică manevrele stimulante. Deoarece sunt agreate de copil. pot fi întărite. rulatul membrelor. lente. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. înviorătoare. liniştitoare sau scurte. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare.

lovire.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. percutatul. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. presiunile puternice şi scuturările corpului. copilul doarme mai liniştit. prelung si lent pe spate si membre. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. La copilul mic. rulatul şi vibraŃiile. în sens orar. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. netezirea se efectuează circular. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . cu baia sau în şedinŃe speciale. obosi sau înspăimânta copilul. fricŃiunea. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. Manevra se poate executa în „cută”. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. FricŃiunile se execută cu vârful. mai rar. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. 135 . Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. stimulează schimburile nutritive. deoarece acesteia pot traumatiza. Deoarece pielea copiilor este fină. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. plescăitul. sensibilă şi vulnerabilă. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. Pe abdomen. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos.

Fiind o procedură mai puternică. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. aparatului circulator şi a sistemului nervos. 12. pentru înviorare sau lent. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. aparatului locomotor. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. ca manevră liniştitoare. exercită influenŃe diferite asupra pielii. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. iritabili sau sensibili.în lungul muşchilor. atrofici şi iritabili. 136 . Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. cât şi cele secundare. al copiilor debili.

matrice conjunctivă.epiteliu.75 metri pătraŃi. din profunzime spre suprafaŃă. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. 137 . Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. celula Langerhans. spinos. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. celula Merkel etc. sunt responsabile de efectele locale sau generale. cum ar fi melanocitul. lucios şi cornos. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. ale masajului. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. hipodermul. granulos. glande sudoripare. care conŃin vase şi nervi. mai conŃine vase de sânge. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.Ńesut grăsos. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. determinate mecanic sau reflex. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. celule şi fibre. dermul. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1.70-1. nervi. Este formată din trei straturi.12. muşchi. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică.1. unităŃi pilo-sebacee. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. într-o formă sau alta. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care.

chimică. presiune mecanică. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. în 138 . prin procese complexe. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. Melanina este sintetizată de melanocite. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. a) Procesul de keratinizare. pe o anumită zonă. termică. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. corticosteroizi. antimicrobiană. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. Keratina are o structură polipeptidică. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei.1. este insolubilă în soluŃii apoase acide. FuncŃia de protecŃie. Keratogeneza este controlată genetic. şi anume melanozomii. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. dar. fizică. alcaline şi solvenŃi organici. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. extracte timice. este accentuată de estrogeni.

a) SecreŃia sebacee. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. au prelungiri mai numeroase. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. de radiaŃiile ultraviolete. dintre factorii care inhibă melanogeneza. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. Ag etc. Fe etc. Sudoarea este o soluŃie incoloră. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Dintre compuşii minerali amintim: Na. Cl. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. bicarbonat. nazogeniană. cu pH-ul de 4. la marginea zonei piloase a scalpului. Ca. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. presternală. precursor al vitaminei D etc. Hg. de estrogeni. melanocitele sunt mai mari. amintim: tiamina. absorbŃia percutanată. progesteron. ACTH. Mg. I. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. metonieră. 2. prostaglandine etc. iar melanozomii sunt mai mari. P. sprâncenoasă. interscapulară. La om.5-5. acidul ascorbic. fiind mai numeroase la bărbaŃi. hipotonă. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate.pielea neagră.5. sulfat. K. antifungic. 139 . Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. mirositoare.

vitamine C.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. biotici din mediul extern. 3. enzime proteolitice etc. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. chimici. B6. amoniac. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. glandele sudoripare de pe palme. acid uric. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. aminoacizi). Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. de asemenea. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. lactat şi uree. histamină. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . sudoarea mai conŃine imunoglobuline. tălpi. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. cu rol important. prostaglandine. B2. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. creatinină. fizici. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. bradikinină. glucoză.

are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. participând. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. microbilor. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. fungilor etc. la eliminarea apei din organism. alături de rinichi. acŃiune antimicrobiană şi antifungică.lactaŃi. 141 . format din Ńesut adipos.integritatea structurală a pielii. acid lactic. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. 4. „mantaua acidă” a pielii. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. hipodermul. controlează evaporarea apei. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică.

care limitează pierderea de apă din organism.principala cale de absorbŃie. progesteron. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. altele sunt celule imunocompetente etc. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. unele au capacitate redusă de fagocitare. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. impermeabile. . 5. keratinocitele. estrogeni. durere. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. în toate straturile acesteia. variaŃie termică.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. 6. fie sub formă de corpusculi. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. vibraŃie. cortizol. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. pielea are şi un rol dinamic în apărare. celulele dendritice prezentatoare de antigen. se găsesc numeroşi exteroceptori. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii.

asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. numit perimisium extern sau epimisium. elementele vasculonervoase. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. Moleculele mai mici. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium.sanguină. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. sunt absorbite cel mai uşor. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. 12. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. solubile atât în apă.2. terŃiare). cât şi rol mecanic. delimitate 143 . Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. cât şi în lipide. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. ca organ. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. care delimitează fasciculele musculare primare. de obicei cei sinergişti. care-şi are originea în perimisiumul intern. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. care are atât rol protector. Mai mulŃi muşchi se grupează. secundare.

formând un „snop”. amplifică contracŃia abia perceptibilă. cu vâscozitate variabilă. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. în afară de fibre de colagen şi elastină. modulează contracŃiile musculare brutale. legate între ele prin punŃi transversale. trei „snopuri” se aşază în paralel. formează fibrila tendonului.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. cu o viteză mare. 144 . majoritatea capilarelor este închisă. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. Un grup de microfibrile. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. Astfel. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). cu o anumită viteză. Din punct de vedere structural. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. în funcŃie de activitatea fizică. Tendonul mai este constituit. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. formând „microfibrila”. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. există pericolul ruperii acestuia. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. În condiŃii de repaus. Din punct de vedere funcŃional.

Capsula articulară. dar şi proprioceptori. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. La nivelul ligamentelor. În unele zone. formând funduri de sac. În anumite zone. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. 12. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. extern. burse sinoviale. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. Efectele terapeutice sunt de necontestat. oblic şi spiralat. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. tracŃiune. Atât capsula fibroasă. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. capsula fibroasă este întărită de ligamente. compresie). menŃionăm aparatul Golgi. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. astfel. căptuşit de membrana sinovială. 145 . mixt. mecanoceptori. este alcătuită dintr-un strat fibros. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor.3. fusuri neuromusculare. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului.

. Căprariu. Marie-Claude. Căprariu. Bucureşti. 11. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Cultura fizica a mamei si copilului mic.E. 1964. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. Nicolaescu. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport.. 3. C. Bucureşti. Cultura fizică medicală. 1995. Editura Caritas. 7. 1981.. Bucureşti. Drăgan. I. Drăgan. Bucureşti. Masajul cu aplicaŃii în sport. 10. Ionescu. Mama şi copilul.. Drăgan. Femeia şi cultura fizică. Ionescu. Arias.. metodă.. I.. 6... Sănătate fără medicamente. Bucureşti. Editura Medicală. 2003. 5. Kinetologie medicală. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1969. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Mariana. Fiziologie umană. Cluj-Napoca. Cordun. A. Bucureşti. 1994.. Editura Medicală . Cordun. 15. Editura Art Design. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Bucureşti. Bucureşti. 12. Editura Cucuteni. Bucureşti. Cordun. Masajul . Fozza. S. Masajul – procedee tehnice.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 1994. Cartea viitoarei mame. Editura Medicală. Mosby Year Book. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. şi colab. 1993. Herta . Bucureşti. A. Bucureşti. Delahaye. V. 13. Cristina. Ivan. aplicaŃii în sport. O. Mariana.. A. Bucureşti. Editura Axa. F. I. A. I.. Bucureşti. 1995. Bucureşti. E.S. Ionescu. 14. 9. Petrescu. Londra. 1980. Ispas. Ionescu. 16. 8. Editura All. Bucureşti. Masaj– Automasaj.tehnici şi aplicaŃii în sport. 1998. 1963. I. 2. 2000. 17. Editura Teora. Hăulică. efecte.F.. Mariana. Editura Sport-Turism. 146 . 1980. 1993.. 4. Editura Tehnică. 1993. Editura Aquila. Gimnastica corectivă şi masaj. 1999..

Cluj-Napoca. Editura Saint-Ruffine. D. T.. 1968. Bacău. 2003. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Editura Robert Laffont. P.. 147 . V. Robănescu. 1992. 1997. Editura Tehnică.. 2002. Vol. C. Editura Didactică şi Pedagogică.. Obraşcu.. 22. 1995. Reeducarea neuromotorie. Al. 1998.. Radovici.18. Editura Medicală.. 1985. 30. Bucureşti. MoŃet. Crăciun. Bucureşti. D. Masaj şi tehnici complementare. Corectarea coloanei vertebrale. Marcu.. Marcu. Obstetrică fiziologică. 1993. 34. Bacău. Sălăgean. Titieni. 1994. C... 29. 26. Editura Sport–Turism. 27. V. Copil. Anatomia omului. Editura Bic All.. 28. E. Bucureşti. Mârza. J. Compendiu de reumatologie. Masaj şi Kinetoterapie. H. 25. E.. Tipografia UMF. 2003. I. A.. 1997. Marilena.. La pratique de la Medicine manuelle. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Papilian. L. 33. Elena. Bucureşti. Bucureşti. Oradea. Bucureşti. 1998. Editura Plumb.. Editura Bic All. 1995. Niboyet. Editura Medicală.1993. 19.. 32. Kory-Mercea. Popescu. Gimnastica abdominală. D.. I. Maisonneuve. Bucureşti.. 20.. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Doina. Editura Medicală. 31. Radovici. 24.. Porter. V. Masajul terapeutic. Paris. Costin. Kiss. V. N. 21. Fiziologia efortului fizic sportiv. Bucureşti. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală.. Bucureşti. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. 1994. Chirurgie Vol I. Prişcu. Editura Medicală. D. 1981. 23. Editura Didactică şi Pedagogică. Le massage. II. Ionescu. Cluj-Napoca. R. A. Ovezea. Editura UniversităŃii. Sbenghe. I. Editura Deşteptarea. Bucureşti. Pop. Zamora... N.

Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Kinetologie profilactică. 2002. Pentenfunda. 1979. Anatomie funcŃională. Sbenghe. 43. Elena. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. D. T. Stroescu. Vol II. 42. 1999. Editura Medicală..1994.. L. Sbenghe.D. . Editura Bic All. Obstetrică fiziologică şi patologică. Oradea. Vol. Editura Risoprint. 46. Bucureşti. Anna.. Semmelweis kiado. 37. 47. Zamora. 45.. Schmitz. terapeutică şi de recuperare. Anatomie funcŃională. Az ember anatomiajanak atlasza. Vol I. 44. Bucureşti. Editura Medicală. Gimnastica Pilates pentru gravide. I. Marilena. 40.. Elena. 41. 1998. 38. Editura UBB. Zamora. Selby. 39. Editura Aqvilla ′93. Vlad.şi colab. Editura Medicală. 1996. T. Cluj-Napoca. 148 . Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Kory-Mercea. Editura Media Group All.. I.. Sbenghe. Crăciun.. Cluj-Napoca. Zamora. 2002. 2000.. Elena. Cluj-Napoca. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. 1983. Petrache. T. Editura Medicală. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Bucureşti. 1992.1997. Editura Risoprint. Budapest. 1987. Sobotta. J. Vârtej. T. Bucureşti.35. Sbenghe. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Masaj medical.. Bucureşti. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Editura Medicală. Bucureşti. T.. Cluj-Napoca.. 36.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful