ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

............................................................................................................................................................................................................. 9 CAP................ IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ....... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .......... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI................................................................................................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII . 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ..................................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ........................... 26 CAP..................................................... 23 CAP....... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR................ 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ......... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI .................................................................. 22 CAP..... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE......................................................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ............................................. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ............. 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL....................................................................... 28 5 .......................................................................... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ........................ 19 CAP..............................................................................................CUPRINS INTRODUCERE......................................................................... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ................

... 76 CAP............................ 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ..................................................................................................................................................................................................... 97 6 ................... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ............................................................. 77 MASAJUL łESUTURILOR............................. VI : PROCEDEELE DE MASAJ......................................................... 87 MASAJUL CAPULUI............................ VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ......... 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ............ 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ........................................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ......................................................................................................... 88 MASAJUL GÂTULUI......................................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI............................................................................................................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ................................................................................................................................................................................................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE............................................................................................ 60 CAP............ 77 o o o o MASAJUL PIELII ............................................................................................................. 94 MASAJUL ABDOMENULUI ........................................... 90 MASAJUL TORACELUI ........................................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ........... 72 MASAJUL GENERAL ................................................................................ VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ......................................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR............. 85 MASAJUL NERVILOR................................................. 34 CAP........................................................................................................................................................... 61 MASAJUL PARłIAL ................................. 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI .......... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS................................................................. 84 MASAJUL VASELOR ....................... 47 MASAJUL SPECIAL............................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ.INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR..

......................................... 137 7 .................................................................. X: MASAJUL FEMEII............................ 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII............... 125 CAP.................. 129 MASAJUL LĂUZEI ............. 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ................................................... 133 CAP................................. 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII............................. 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ................................................................................................................................ XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ..................................... 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII....... XI: MASAJUL COPILULUI ...........................................................................................CAP....................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR........................................................................ 132 CAP................ PRE ŞI POST PARTUM ....................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC .................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ............................................................................. 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ............. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ............................ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC......................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ........ 116 AFECłIUNI MUSCULARE............

8 .

care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. după reguli metodice bine stabilite. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. de scuturare a segmentelor etc. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. 9 . În practică. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. se foloseşte numai masajul vibrator. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. utilizânduse diverse aparate sau apa. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. Cu excepŃia automasajului. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului.

parŃial sau general.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Ńesuturile şi organele profunde. calmant sau stimulant. medical. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. cu automasajul. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. alături de alte forme de tratament. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. de la suprafaŃă spre profunzime. În anumite cazuri. sunt: tegumentele. acesta poate fi înlocuit. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. Masajul poate fi superficial sau profund. muşchii. am prezentat. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . în parte. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). contribuie. Masajul terapeutic. vasele şi nervii. combinat cu kinetoterapia. de efectele locale şi generale ale masajului. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. de durată mai scurtă sau mai lungă. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte.

1. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. • afecŃiuni neurologice centrale. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. afecŃiuni organice etc. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. De asemenea. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. în beneficiul pacientului. respectarea unor condiŃii de igienă. articulare sau sechele ale acestora. leziuni ale nervilor periferici. leziuni osoase. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. afecŃiuni ale sistemului circulator. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. 11 .

1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. Bancheta are un cap. 12 . o sală de aşteptare. sala de duşuri. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. o cameră de odihnă. care se poate ridica la nevoie. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. care se acoperă cu un cearşaf alb. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. numită sală sau cabinet de masaj. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. scaune sau taburete speciale. impermeabilă sau din material plastic. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. duşuri şi instalaŃii sanitare. strict necesar pentru executarea masajului. luminoasă.1. vopsită în alb. tapisată cu o pânză tare. alături de sala de masaj să existe un vestiar. curat.1. călduroasă şi bine aerisită.

la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. de a se adapta. acestea se ridică şi se coboară. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. mai scurt şi altul posterior. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. se folosesc suluri. de aşi doza efortul. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime.1. dar mai ales maseurul profesionist. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. o musculatură bine dezvoltată.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. Există banchete speciale de masaj. Oricine practică masajul.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. o bună mobilitate articulară. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . perne sau saci de nisip de diferite mărimi. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. de două tipuri: înalte sau joase. mai lung. 1. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică.

maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. deformaŃiile corpului. ritmic şi uniform. după fiecare subiect şi oră de lucru. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. o vedere bună. organice sau psihice. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. Pentru a rezista la oboseală. debilitatea şi anemia. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. să fie largi şi cărnoase. Maseurului i se cer un auz fin. defectele nasului şi gurii. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. transpiraŃie exagerată a palmelor. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. cardiovascular. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. supleŃe şi îndemânare în lucru. obezitatea. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. moale şi uscată. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. degetele să fie suple şi abile. pielea de pe palme să fie caldă. digestiv. maseurul va ajunge să capete. defecte inestetice. renal. bolile aparatelor respirator. 14 . Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. dar puternică la nevoie. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. asimetriile feŃei. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. ulcere. neforŃat. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm.durată. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. deficienŃele motrice. cicatrice. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită.

despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. masajul se aplică direct pe piele.1. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. cu discreŃie şi conştiinciozitate. 1. În majoritatea cazurilor. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. cu mâneci scurte).Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. unghiile sunt tăiate foarte scurt. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . nu poartă inele. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală.

În principiu. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. Masajul se aplică. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. mai mult decât este necesar. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau.stânjenesc circulaŃia sângelui. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. cât şi pentru maseur. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. pe cât posibil. pe cei pe care îi masăm. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. cu răni sau inflamaŃii. în general. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. uşor şi nestingherit. 16 . Nu trebuie să-i dezbrăcăm. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. în aşa fel. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale.

Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. cu 20°-30°. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. Masajul capului. planul cel scurt al banchetei. ridicat la 70°-80°. cu faŃa în jos.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. 17 . executantul îşi economiseşte energia. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. culcat rezemat şi şezând rezemat. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu capul întors într-o parte.

cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. intense şi vii. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. care prelungesc durata masajului. jena. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. liniştitoare. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. dacă este bine executat. alteori sunt preferate manevrele scurte.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. contracturile. care scurtează şedinŃa. fie de contraindicaŃii ale masajului. După şedintele lungi de masaj. iar cel general 30-60 minute. apoi încep să scadă treptat. 18 . semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. până ce ating intensitatea necesară. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. cât şi pentru cel masat. cel regional 15-30 minute. Durerile. Masajul local poate dura 10-15 minute. Masajul se începe prin manevre ample. mai ales după cel general. suple şi uşoare.

1. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. manevrele acestora trebuie să fie identice.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. 1. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. aplicate pe piele. efectuând manevre egale ca amplitudine. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. de preferinŃă. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. mai practică şi igienică este pudra de talc. lichidele şi substanŃele grase. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. care cresc eficacitatea masajului. să fie înlocuite prin automasaj. adică să lucreze simetric şi simultan. Dintre pulberile minerale. cea mai bună.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. 19 . Cele mai utilizate sunt pulberile fine. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cât şi pe zona care urmează a fi masată. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. cu gimnastica respiratorie. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. sens şi intensitate. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. nu murdăreşte pielea.

untdelemnul. lanolina. căzând împreună cu Dintre lichide. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. mai des. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. uscată şi nepăroasă. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. uleiul de cacao sau amidon. untura. deoarece irită pielea. excitante sau calmante. parafina lichidă. se folosesc. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. Pulberile. Glicerina este mai rar indicată. vasodilatatoare. acestea. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule.ci o curăŃă. antiinflamatorii. 20 . prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. soluŃii alcoolizate. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi.

Întorcând mâna cu palma în sus. apoi din ce în ce mai repede. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. la început rar. fiecare deget în parte. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. întinderea şi depărtarea degetelor. cu tensiuni active finale. invers. apoi le ridicăm pe toate împreună. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. unul după altul. iar pentru cot. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. executate amplu şi în ritm rapid. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc.2. 2. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. într-o mişcare continuă. flexiuni şi extensiuni. mai ales la începători. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. strângându-le cu putere în palmă. apoi se extind şi se depărtează între ele. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. 21 . EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea.

22 . în ambele sensuri. se execută cu palmele faŃă în faŃă. executate simultan sau alternativ. simultan sau alternativ. apoi alternativ. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. abducŃie şi adducŃie şi. 2. cu tensiuni finale. mişcările se execută liber şi rapid. în sens medial sau lateral. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. înapoi sau lateral.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. se duc înainte.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. ajutând-o cu mâna cealaltă. cu o mână sau cu ambele. Mişcarea se poate amplifica. într-un ritm din ce în ce mai viu. Îndoirea laterală din pumn. Ńinute pe orizontală în faŃă. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. simultan sau alternativ. depărtate sau lipite. cu degetele întinse sau uşor flectate. în opoziŃie. în flexiune şi extensiune. la început cu amândouă mâinile deodată. cu degetele întinse sau strânse în pumn. Se execută mişcarea în “8”. 2. mai ales. Flexiuni şi extensiuni din coate. pasive şi cu rezistenŃă. executate simultan sau alternativ. Ńinute cu degetele în sus.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

În esenŃă. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. dar scad şi dispar destul de repede. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. în mod secundar fie în regiunea masată. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. fie în profunzime sau la distanŃă. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. • creşterea metabolismului bazal. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. 26 . • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. 4. dar şi de natura. după ce această acŃiune a încetat.

prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. 27 .3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. stimulatoare sau inhibitoare. VasodilataŃia activă reflexă. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. care determină creşterea elasticităŃii pielii. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). calmante. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator.4. 5. ajutând detoxifierea organismului. În continuare. prin acŃiunea sa mecanică.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.

2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. influenŃează metabolismul. stimulează noi diferenŃieri bazale. mecanică. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. funcŃiile neurovegetative etc. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). nodulii fibroşi sau scleroşi. InfluenŃează reflex termoreglarea.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. 5. mai buna nutriŃie a pielii. masajul ducând la scăderea stratului adipos. ajută la desfacerea aderenŃelor. 28 . Favorizează lipoliza. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. dezagregă celulitele. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor.

atrofici sau neantrenaŃi. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor.5. executate într-un ritm viu. se deschid capilarele de rezervă. excitant. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. cu intensitate progresiv crescândă. tecile sinoviale. fasciile. uşor. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. După efort. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. aponevrozele. traumatizaŃi. creşte debitul circulator local. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. capsulele articulare. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. Manevrele de masaj executate lent. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. induc în muşchi o stare de relaxare. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. tendoanele. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. centripete. liniştitor. contracturaŃi. aplicate muşchilor hipotrofici. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. relaxante şi decongestive. intense. structurile aparatului locomotor. paretici. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . cât şi reflex.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii.

30 . Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. neînsoŃite de presiuni. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. mâinile alunecă rapid. depozitele patologice periarticulare. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. În felul acesta. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Prin masaj se combat aderenŃele. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. blânde. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. retracturile. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. centripet. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort.

reacŃii calmante şi 5.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. pe lângă efectele hiperemice locale. cartilajului articular. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. Aceste reacŃii.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. capsulei. pot contribui. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. pe când cel viguros are efecte hipertensive. prin efecte 31 . Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Masajul hiperemiante. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Deci. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. luxaŃiilor şi fracturilor. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Manevrele de masaj efectuate centripet. scăzând efortul cordului. „periostal” provoacă reflex. Masajul profund şi cel lent. entorselor . Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. în sensul circulaŃiei de întoarcere. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. uşurează travaliul inimii stângi.

liniştitoare. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. pe de o parte. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. masajul produce efecte calmante. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. 32 . formei. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. scade sensibilitatea. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero.derivative.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. 5. acestea mărind sensibilitatea. Executat lent şi uşor. iar pe de altă parte. Executat energic şi într-un ritm viu. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor.şi proprioceptorilor.

efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. Manevrele executate continuu. Datorită acestora se evită. energice. responsabile de instalarea retracturilor. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Manevrele scurte. în terminaŃiile senzitive. la nivel subcutanat. efecte generale şi psihologice. Manevrele de masaj determină descărcarea. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. care declanşează reacŃii diferite. 33 . creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. analgezice. realizate prin conexiuni nervoase. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. vasomotor şi trofic. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. a durerilor şi a stării de nelinişte. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. Astfel. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. de relaxare musculară şi de odihnă. de impulsuri nervoase către centrii. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. în funcŃie de tehnica utilizată. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Masajul are acŃiune antialgică diferită.

Masajul capului. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană.chiar dureroasă pe moment. 34 . integrând segmentul afectat în schema corporală generală. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. centrii automatismului respirator. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . care stimulează. prin procedee speciale. la distanŃă. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. toracică şi abdominală.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. 5. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. Masajul. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur.

între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. escare. 35 . funcŃiile aparatului digestiv. hepertrofii. Ńesut celular subcutanat. muşchi. • Se normalizează evacuările. micoze. mai ales. afecŃiuni vasculare. papule. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. eczeme. vergeturi. de excreŃie. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. ulcere varicoase. infecŃii etc. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. cicatrici. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. contracturi. vergeturi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. IndicaŃiile de aplicare a masajului. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. • Creşte apetitul. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare.

ArticulaŃii. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. Sistem nervos. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea.Tendoane. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. Sistem circulator. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. tapotamentul). oboseală la nivelul membrelor inferioare. cât şi părŃilor moi periarticulare. efleurajul). În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Se acordă atenŃie vaselor. 36 . 6. tensiune. procedeele de masaj manual clasic. au fost împărŃite în două grupe. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). • fricŃiunile. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare.

6. scuturările. fricŃiune. tracŃiunile şi tensiunile. 37 . De aceea. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). frământat (petrisaj). ciupirile si pensările. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. presiunile. batere (tapotament).• vibraŃiile. pe membre. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere.1. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. vibraŃii.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. alte procedee.1. 6.

• alternative. • simultane scurte. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). medii şi lungi. • în zig-zag. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. în funcŃie de efectele care trebuie induse. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. • în cerc. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. • oblice (medii). Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei.Mişcările seamănă cu mângâierea. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . pentru netezirea finală: • alternative scurte. manevrele sunt: • simultane. Pe suprafeŃe mici. cu degetele apropiate sau depărtate. întinse sau uşor îndoite. atunci când se efectuează cu mână după mână. • alternative lungi. medii şi scurte. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. medii şi lungi. netezirea se poate executa cu o mână. medii şi scurte. • transversale (scurte). atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . în acelaşi sens.

Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. Pe membre. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. Ca întindere. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. gambă. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. coapsă). 39 . cu laturile sau cu rădăcina mâinii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat.mâini. netezirea se poate executa cu palma întreagă. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. braŃ. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete.

alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. vasodilataŃie locală de durată. în limita elasticităŃii proprii. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. folosită în regiunile cu păr în exces.1. 6. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. pe cale reflexă. netezire în „cleşte”. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase.netezire „în perie”. relaxante. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. înaintea altor procedee mai puternice. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. 40 . sunt stimulante. netezire liniară. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). longitudinală executată cu vârful degetelor. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. a circulaŃiei. în ritm rapid şi energic. manevrele scurte şi vii.

Astfel. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. după necesităŃi. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade.Din punct de vedere tehnic. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. în zig-zag. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. Vârful degetelor se aplică pe tegument. medius şi inelar). cu marginea cubitală. Forme speciale: transversală. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. 41 . asuplizează tegumentul. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). le măreşte supleŃea şi elasticitatea. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. până când este cuprinsă toată regiunea. cu cât intensitatea presiunilor creşte. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. palma sau pumnul. cu atât acŃionează mai profund. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. mărindu-se progresiv. executată cu vârful a 2-3 degete (index.

frământat între marginile cubitale ale mâinii. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. eventual coapse). atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). frământat cu pumnii. care este 42 . care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. dar viguroase.1. executată într-un ritm lent. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. circulatorii şi trofice. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. ridicarea lor. pe cale reflexă are efecte de durată. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. Pe regiunile întinse şi plate. 6. scade sensibilitatea locală. stimulează sistemul nervos periferic. ritmul viu şi mişcările scurte. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. scade contractura musculară. fricŃiunea prelungită. reduce încordarea nervoasă. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. frământat circular şi şerpuit. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice.

La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. perpendicular pe segment. „în cută” sau „în val”. Pe membre. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. 43 . presiunea se slăbeşte apoi. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. iar muşchii se relaxează. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. profund. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. Pe masele mari de muşchi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. în axul lung al grupelor de muşchi. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă.

cu vârful degetelor (tangenŃial. „în mănunchi de nuiele”). cu 1/3 inferioară a antebraŃului.1. 44 . manevrele executate rapid induc efecte stimulante. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. se activează circulaŃia. manevrele lente. Din acest motiv. mai ales ale celor motori. Din punct de vedere tehnic. previne atrofia musculară.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. 6. manevre de percutat: cu vârful degetelor. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. având un efect trofic asupra organismului. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar.

decât din contracŃiile musculare. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. cu palmele orientate spre regiunea masată. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. regiune precordială). într-un ritm foarte viu. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Mâinile cad moi. Mişcările se execută activ. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. într-un ritm foarte viu. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. prin mişcări suple şi repezi. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. Intensitatea 45 . apoi acestea cad pasiv. rezultat al greutăŃii mâinilor. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Degetele întinse. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. medie sau mare. Ńinute faŃă în faŃă. pe mase mari de muşchi. de la o distanŃă mică. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Pe regiunile sensibile. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini.

Dacă manevrele sunt tangenŃiale. prin vasodilataŃie. dar pot deveni dureroase. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. efectul lor excitant este diminuat. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. 46 . la persoanele sănătoase şi viguroase. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. Loviturile active sunt mai puternice. care se înroşeşte şi se încălzeşte. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. un aflux crescut de sânge în regiunea masată.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. • cu pumnul: este o manevră mai puternică.bătătoritul este mai puŃin aspru. Se execută cu pumnul incomplet închis. Ritmul mişcărilor este foarte viu. cărnoase şi puŃin sensibile. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. Tocatul. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. iar loviturile sunt scurte.

secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. De regulă. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. pe de altă parte. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. contracturilor musculare. 47 . FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Percutatul. 6. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. fără a se produce un lucru mecanic.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp.1. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. la nivel toracic. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. spasmelor. Din această cauză. muşchi.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. oboselii musculare.

sunt folosite. decongestionante şi calmante. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. fricŃiunile şi frământatul. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. Mişcările vibratorii. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. se numesc trepidaŃii. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. încălzire şi relaxare. după indicaŃiile medicului. producând o senzaŃie de amorŃire. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. dar şi efecte estetice. 6. 48 . Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. Aplicate pe torace şi pe abdomen. prin reducerea stratului adipos.

asociate cu vibraŃii. scuturările. Mâinile se deplasează ritmic. 6. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. Se aplică în diverse moduri: simple. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. anterior şi posterior sau invers. alternativ. ciupirile şi pensările. scăderea 49 . sunt numite presiuni vibrate. Au acŃiuni relaxante. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. 6.3. pe care deseori le şi însoŃesc. presiunile. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. tracŃiunile şi tensiunile.3. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. tronconice.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. prin ridicări şi presiuni alternative. de jos în sus.

TracŃiunile. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.3. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Astfel. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Astfel. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. redeschiderea focarului de fractură. Tensiunile sunt mişcări pasive. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. secundar. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. mai ales după fracturi.tonusului muscular local şi secundar. în sens viscero-musculo-cutanat. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. 50 .3. 6. 6. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor.

Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Hidromasajul. Masajul cu jet de aer cald. Masajul special include mai multe procedee.3. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. respectiv neteziri. În general. Masajul reflexogen. în general. • masopunctura chinezească. vibraŃii şi presiuni. a intensităŃii şi a presiunii. 6. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. Masajul cu bule gazoase în apă etc. Masajul instrumental.Aplicate în ritm rapid. • tehnica Vogler. Masajul limfatic. fricŃiuni. au efecte excitante. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. tehnici clasice. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. Masajul cu gheaŃă. 51 . • tehnica Knapp.

prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. Are o acŃiune trofică locală. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. leziunilor musculare cicatrizate. • masajul pe zone reflexogene Head. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. în sechelele după entorse. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. concentrice sau excentrice. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor.• masajul Ńesutului conjunctiv. miotendinitelor. Se execută fricŃiuni circulare. peritendinitelor. de mică amplitudine. 3. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. 2. presiunile se execută fie cu 52 . Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. fie indexul şi mediusul suprapuse. Se aplică pe acest punct dureros fie policele.

devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. centripete executate la nivelul: 1. zonelor de fibroză. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. repetate de 40-50 de ori. 2. ligamentare. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. 3. pentru prevenirea stazei. zonelor de emergenŃă ale nervilor. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. până la vindecare. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare.vârfurile degetelor foarte bine întinse. 53 . fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. concentrice sau excentrice. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. tendinoase. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. Masajul periostal combate fenomenele congestive. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. sistemului venos al membrelor inferioare. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început.

care creşte treptat. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. cicatrici. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. dureri lombosacrate. în limita elasticităŃii maxime.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. prin tracŃiune pe masa tisulară. cu răspunsuri reflexe vegetative. 2. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. Se procedează astfel: 1. în direcŃia policelui. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. se deplasează Ńesutul. periartrită scapulohumerală. înlocuind astfel acele. Se recomandă în: miogeloze. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. cum ar fi: miozitele de efort. în tendinite şi entezite. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. care execută o adducŃie maximă.

pentru ficat şi vezicula biliară.acelaşi timp. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • hipogastrul. • hipocondrul drept. 55 . Pentrul masajul acestor zone. pentru colonul ascendent. După Mackenzie şi Head. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. pentru stomac. cu genunchii depărtaŃi. Se începe cu o manevră calmantă. numită dermatom. pentru intestinul subŃire. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. prin fibre nervoase somatice. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. prin neteziri circulare. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. în sensul acelor de ceasornic. pentru vezica urinară. pentru colonul sigmoid. pacientul stă în decubit dorsal. în cazul suferinŃei unui viscer. • zona ombilicală. • flancul stâng. apoi netezirea începe în epigastru. • flancul drept. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă.

Este indicat în dischineziile biliare. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. apoi. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. în sens orar. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. cu efect calmant. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. apoi spre stânga. Hidromasajul include: masajul subacval. tot în sens orar. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. începând din flancul drept. duş-masajul. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid.5-6 atmosfere. netezirea se face în jos. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. Apoi. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. în sensul acelor de ceasornic. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. în tulburările de motilitate gastrică.

4. fesele. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. şoldurile. Realizează un confort deosebit pentru pacient. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Avantajele duşului subacval: 1. pe zonele dureroase. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. 3. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. zig-zag. decât prin masaj manual. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. în profunzime. Se evită reperele osoase şi periostul. 2. care vor creşte treptat. cerc sau punctiform.suprafaŃă. 57 . secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. favorizând procesele de resorbŃie. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Permite un masaj mai eficient. Se începe cu presiuni mici. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei.

de obicei. musculară. al proceselor aderenŃiale. nevralgii. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. articulară sau a zonelor de inserŃie. pe spate.2. Efecte: vasodilataŃie profundă. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. la o temperatură de 38°C. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. efect tonifiant şi resorbant. în celulită şi în obezitate. 3. Masajul instrumental include printre altele: 58 . favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. exteriorizată prin hiperemie importantă. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. entorse. reacŃională. IndicaŃii: mialgii. sechele după fracturi. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. torace. produce relaxare musculară. abdomen sau membre. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. relaxator şi sedativ. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. spondiloze. Astfel. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. luxaŃii. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. în contracturile musculare antalgice.

Oferă o gamă redusă de manevre. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. care facilitează relaxarea muşchilor. 59 . de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. dar ferme. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil.masajul pneumatic. 2. Avantaje: 1. 2. comparativ cu masajul manual. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. în direcŃia de evacuare a acestora. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. venoasă şi limfatică. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. vibromasajul. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Nu solicită maseurul. Dezavantaje: 1. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială.

b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. liniştitoare. În cursul relaxării. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. se indică anumite manevre de masaj. presiuni locale. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. datorată manevrelor blânde. sub forma automasajului.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. blânde. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. 60 . Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Edemele beneficiază de efleuraj. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. profunde. pe zona infiltrată. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare.

cervicobrahială. 7. Crioterapie în escare. o Masaj parŃial: regional. 61 . în vergeturi. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. local. efectele relaxante fiind induse reflex. masajul poate fi de două feluri. cu priză mare. o Masaj general. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. lombalgii. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. crurală. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare.Solux). urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . Frământat cu priză mică.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. cu ritm şi intensitate scăzută.

Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. pe un grup de muşchi. pe un tendon.1. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. după câteva manevre. La început. 7.1. pe un mănunchi vascular. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . 7. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului.1.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. până în regiunea cefei. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită. pe segmente ale membrelor. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. 7. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. peretele abdominal şi peretele toracic.

care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. peste şolduri. pe flancuri. apoi oblic. Pe omoplaŃi. 63 . Manevrele scurte. Manevrele se execută insistent. pe spaŃiul interscapular. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. se efectuează manevre alternative. cu rădăcina mâinilor. peste omoplaŃi şi umăr. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. coaste. locale se execută pe segmente. omoplaŃi şi umeri. pe coaste. În masajul stimulant. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. podul palmei. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. simultan sau alternativ. După netezirea cu ambele mâini. apoi mâinile se îndreaptă. pe omoplaŃi şi pe umeri. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. executat în ritm viu. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. pornind din regiunea sacrată. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. pe regiunea lombară. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. iar pe spatele mai musculos. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui.coloana vertebrală. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. FricŃiunea se execută cu palmele întinse.

Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. în dreapta celui pe care-l masează.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. rezemat pe un plan uşor înclinat. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. care cad aproape perpendicular pe piele. La persoanele sensibile se aplică. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. La persoanele robuste. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente.1. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm.În continuare se execută bătătoritul percutat.1. care alunecă simultan sau 64 . după care spatele se acoperă cu un prosop. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. executate cu palmele. lentă şi prelungită. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. 7. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. în contractura musculară paravertebrală. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. manevre care au efect liniştitor. simultan sau alternativ. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. numai cu vârful degetelor. la sfârşit.

După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. la debili. după boli ale aparatului respirator. dar mai ales pe părŃile musculoase. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. ocolind regiunea mamară. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. cu presiuni pe baza toracelui.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia.1. calmantă. la cei cu boli cronice.1. cu palmele. FricŃiunea se execută cu degetele. umeri. stern. la convalescenŃi. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. care este prins între police şi restul degetelor. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase.alternativ. în expiraŃie. în 65 . evitând regiunile precordială şi mamară. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. 7. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. Netezirile sunt la început lungi şi lente.

şi invers. în sensul spaŃiilor intercostale. ajungând în flancuri. apoi lateral spre flancuri. pe care le depăşesc. în această situaŃie. când se îndreaptă în sus şi lateral. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. amplu şi într-un ritm rapid. de o parte şi de alta a abdomenului. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste.sus până peste arcurile costale. se execută apoi în regiunea subombilicală. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. regiunea epigastrică. din aproape în aproape. în jos şi înăuntru. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. regiunea subcostală. apoi se răsucesc în afară. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). manevrele se vor executa ferm. Manevra se execută cu palma întreagă. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. pe toată întinderea peretelui abdominal. manevra se repetă. Mişcările se execută simultan sau alternativ. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. de aici coboară înăuntru. executat uşor şi suplu. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. 66 . Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. spre simfiza pubiană. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. flancuri.

Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent.1. cât şi a organelor intraabdominale. cu pumnii închişi. se recomandă câteva respiraŃii ample.1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare.2. PoziŃia. care alunecă în sus spre regiunea lombară. atât a peretelui. superficială. dar şi asupra organelor abdominale. 1. liniştitoare.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. cu rădăcina mâinii. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. iar pentru masarea feŃei anterioare. nu sunt permise alte procedee de batere. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. 67 . prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. 7. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. 7. pacientul va fi în decubit dorsal. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba.Se mai poate executa percutatul. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. în urma examinării atente a întregului abdomen. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. După masaj. „mână peste mână”.

Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. fie sprijinind- 68 . 2. „în cută”. apoi scurte. Tocatul. „şerpuit” şi. dar pătrunzătoare. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. pentru a mări presiunea manevrei. executate cu pumnii închişi. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. mai ales. Masajul gambei. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. pe rând sau combinate între ele. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. „în cerc”. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. La început. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. se execută alunecări lungi şi lente. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. 3. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. „în pieptene”.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere.

Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. mergându-se în sus. în sus. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. în „fierăstrău”. până sub genunchi. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. în jos şi lateral. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. se execută mişcări vii şi scurte. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. Pe partea cărnoasă a gambei. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. scurte. se continuă cu alunecări scurte şi vii. „în pieptene”. 69 . care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei.o pe un genunchi al maseurului. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. cu podul palmei. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. în lungul tendonului lui Achile. în lungul acestuia sau transversale. după care urmează rulatul regiunii. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi.

cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă.7. cu degetele şi cu palmele. 70 . prin neteziri. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. execută manevrele. FricŃiunea. de rulat sau de cernut. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. în timp ce. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin.2. cu podul palmei.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. se execută în lungul tendoanelor. rădăcina mâinii sau pumnul închis. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. 1. alunecările pot fi mai apăsate. 2. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. genunchiul este întins sau uşor flectat. mai mult pe partea externă şi posterioară. tracŃiuni şi scuturări. genunchiul şi coapsa. tensiuni. în sens liniar. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. fricŃiuni. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte.1. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. pe partea anterointernă. cu cealaltă mână. cu palmele şi degetele. În continuare. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor.

mai ales. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. se execută cu putere. lungi şi lente. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. care se masează mai blând. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. şerpuit şi.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. 4. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. 71 . FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. pentru a învinge încordarea muşchilor. Această manevră necesită un efort destul de mare. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. urcând peste genunchi. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. dar energice. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. Frământatul poate fi circular. „în cută”. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. 3. pe care le executăm cu vigoare.

Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. apoi antebraŃul. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). masajul executându-se cu mâna dreaptă. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. Pentru masajul membrelor superioare. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. braŃul şi umărul. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. 72 . Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. 1. FricŃiunea se execută insistent.1. de partea care trebuie masată. pe un scaun sau pe o masă. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. din această poziŃie.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. 7. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. de preferinŃă pe stânga.

Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. 3. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. Se începe cu o serie de alunecări lungi. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. 2. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. 73 . prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. netezind antebraŃul pe toate feŃele. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. În continuare.

care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. 4. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. La început se execută alunecări lungi şi lente. Se poate executa frământatul „în cerc”. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. căzând simultan sau alternativ. cu palmele. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. Plescăitul. urcând şi coborând în lungul segmentului. FricŃiunea se execută cu degetele.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. calmante. simultane sau alternative. dar insistentă a fiecărui grup muscular. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. 74 . exceptând-o pe cea internă. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. cu o mână sau ambele mâini. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului.

aplicate pe faŃa externă. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice.5. executat de preferinŃă. cu faŃa palmară a degetelor. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. prelungite până spre gât. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. cealaltă fixând mâna prin apucare. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. executat pe segmente. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. 75 . Masajul membrului superior. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. alături de gimnastica articulară. anterioară şi posterioară a regiunii. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. executat pasiv. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia.

Acest masaj se numeşte masaj restrâns. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. gamba.1. genunchiul şi coapsa dreaptă. piciorul. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. în special degetele. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. unde se prelucrează pe rând spatele. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. Nemasarea unor regiuni sau segmente. antebraŃul. coapsa şi gamba stângă.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. 76 . La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. Masajul general se începe pe partea posterioară. abdomenul sau toracele. apoi coapsa şi gamba dreaptă. într-o anumită ordine. regiunea fesieră.7. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. fie că nu este indicat. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. braŃul şi umărul drept. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. mâna. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni.

8-12 minute pentru fiecare membru inferior. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. Durata masajului general restrâns este de 30 .45 minute. presiuni şi tracŃiunii. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. diferitele forme de tapotament. respectiv superioare.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. deosebite ca tehnică şi metodă. 8. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. mai există şi alte forme de masaj. 5-6 minute pentru abdomen. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. 4-6 minute pentru torace. 8. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.

procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. 78 .• au structuri şi funcŃii diferite. Netezirea. cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj.pentru circulaŃia limfatică.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. mâna maseurului vine în contact cu pielea. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. Dintre procedeele de bază ale masajului. manevrele sunt mai lente . se pot folosi şi vibraŃiile. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj.

ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. simetric sau asimetric. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. FricŃiunea pielii. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. 79 . simultan sau alternativ. • reglarea circulaŃiei limfei. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare.

cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. 80 . fricŃiunea acŃionează mecanic. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. creşterea temperaturii locale. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Dintre procedeele de tapotament. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. schimburile şi excreŃia. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. Durata fricŃiunii este variabilă. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. care produc modificări circulatorii de durată. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. putându-se prelungi foarte mult.

pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. Sunt mai puternice. executate cu pumnul închis. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. FricŃiunea. au loc procese de apărare.Executat pe o suprafaŃă întinsă. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. vibraŃiile şi pensările. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. tapotamentul. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. de regenerare şi de vindecare. fricŃiunea. În mod mecanic. 81 . ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. frământatul. Alunecările. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice.

sclerozări şi cicatrici. percutatul şi plescăitul. Alunecările. 82 . Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. VibraŃiile au efecte calmante.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. ajutând funcŃia aparatului locomotor. relaxatoare. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. Frământatul mai ales în „cută”. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. fricŃiuni. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. Pensările. prin efectul vascular. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. fibrozări. frământări şi stoarceri.

Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. cu palmele şi cu pumnii. executând o apăsare uşoară. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. se obŃin şi prin vibraŃii. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Tocatul. activând circulaŃia locală. liniară. Frământatul. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. fie transversal. fie în lungul fibrei musculare. Efecte liniştitoare. Bătătoritul. mai pătrunzătoare. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase.FricŃiunea. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. combate contractura musculară. dar fără efect mecanic. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. nu se aplică pe tendoane. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. 83 . Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. şerpuit sau în cută. neantrenaŃi.

un masaj pregătitor. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. În anumite cazuri. TracŃiunile. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Tensiunile. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. După executarea mobilizării articulare. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. Constă din neteziri şi fricŃiuni. Netezirea. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. Se execută amănunŃit. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. la nevoie. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. tracŃiuni şi tensiuni. la care se pot adăuga. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. vibraŃii. În felul acesta. dar şi pe cele articulare. Masajul articular este indicat în 84 . prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. FricŃiunea.

Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. este o metodă de activare a circulaŃiei. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. rulatul şi presiunile. vibraŃiile. cernutul. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare.2 MASAJUL VASELOR Masajul. a creşterii şi a refacerii acestora. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. acŃionând asupra acestora ca o pompă. prin acŃiune mecanică sau reflexă. iar frământatul. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. 8. 85 . în general. pe cea din muşchi. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde.

3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. fricŃiunile. Lovirile ritmice. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. sub forma tocatului şi a bătătoritului. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. intensitatea poate fi uşoară. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. Alunecările uşoare. pe traiectul nervului. În masajul nervilor se folosesc netezirea. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. 86 .Masajul vascular combate staza. presiunea poate fi variată ca intensitate. edemele. pentru a activa circulaŃia locală. previne şi tratează atrofiile musculare. de intensitate medie. presiunile. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. exercitată mai multe minute. stimulează procesele de vindecare. medie sau mare. lovirile ritmice şi vibraŃiile. deşi este indicat în combaterea acesteia. 8. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. fricŃiunea este liniară. dilataŃiile vaselor. fie pe traiectul nervului. având din când în când un caracter vibrator.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Efectele profunde se produc pe cale reflexă. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. cealaltă mână sprijinind capul. Acestea se execută. gâtul prezintă două regiuni: 90 . alunecă uşor sub formă de netezire. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Stimulând circulaŃia în piele. Atât în percutare.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. mâna cade lent.PercuŃia se face cu vârful degetelor. care poate fi vibratorie. simultan sau alternativ. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. de preferinŃă. cât şi în tocat. Produce liniştirea sistemului nervos central. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. fie stimulante. masajul capului va avea fie efecte calmante. 8. cu o mână. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. al migrenelor. după ce degetele ating capul. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. rar şi uniform. al oboselii etc. Lovirile sunt repetate ritmic. În funcŃie de tehnica folosită. rar şi elastic. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. cât şi organele din cavitatea craniană.

Se poate lucra simetric sau asimetric. în timpul sau după şedinŃa de masaj. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. mănunchiul vasculonervos al gâtului. Este 91 . evitând glanda tiroidă. sub formă de cută. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. lente şi liniştitoare. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. foarte uşor şi cu precauŃie. cu capul în uşoară extensiune. Masajul se încheie cu neteziri lungi. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. tiroida şi paratiroidele etc. VibraŃiile. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. Frământatul se execută rar. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. PoziŃia. executate numai manual. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. traheea. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. cu rol static şi dinamic. cât şi al capului. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. faringele şi esofagul.anterolaterală şi posterioară. aşezaŃi pe mai multe straturi. pornind de sus în jos.

se depărtează puŃin între ele . Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. După câteva manevre lungi. fricŃiunea. pornind de sus. poziŃia cea mai favorabilă este călare. frământatul. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. sunt: netezirea. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. moale. Subiectul este aşezat în decubit ventral. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. 92 . Pe bancheta joasă de masaj. Manevrele folosite pentru masajul cefei. între omoplaŃi şi pe umeri. traumatisme sau inflamŃii locale. care este ridicat până aproape de verticală. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. care pe măsură ce coboară. Alunecările se fac simultan sau alternativ. terminând cu marginea lor radială.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. percutatul şi tocatul. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului.

Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. Percutatul se combină cu tocatul. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. între omoplaŃi şi pe umeri. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. care se execută de partea cu unghii a degetelor. În partea de sus. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. la nivelul inserŃiei muşchilor. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. transformându-se în tocat. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. 93 . printr-o mişcare ondulatorie. se execută deplasări în sus şi în jos. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice.

al oboselii nervoase. Cea mai bună este decubitul dorsal. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. spre vârful inimii. 8. cu sens circular. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. fricŃiunea. condusă din cot şi din umăr. Se execută la fel ca netezirea. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. alunecă uşor pe piele. mişcând lent. al limitării mobilităŃii gâtului. PoziŃia. al durerilor de cap. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea.7. Palma cu degetele întinse. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. Masajul regiunii precordiale. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. urcă pe faŃa sternului. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Netezirea de început este uşoară. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. al contracturilor musculare. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. 94 . al tulburărilor sistemului nervos central. FricŃiunea. tocatul. bătătoritul şi vibraŃiile manuale.Datorită efectelor sale. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă.

se execută câteva alunecări lente şi calmante. VibraŃiile. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. este indicată în tahicardie. lovind uşor şi elastic. tocat şi bătătorit. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. dar elastic. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. aplicat aproape tangenŃial. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. cu degetele depărtate mult între ele.În continuare. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. stări de oboseală etc. se execută un tocat lent şi rar. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. care cad ritmic. Se execută cu mâna dreaptă. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. Procedeele trebuie executate cu calm. palpitaŃii. Tocatul se execută repede. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. 95 . fricŃiune. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace.

asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. bătătoritul. fără efort. care acŃionează reflex. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. cât şi în expiraŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. pătrunde cu mâinile sub braŃe. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. profund şi ritmic. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. pentru masajul spatelui. însoŃite de vibraŃii. îmbunătăŃind schimburile nutritive. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. presiunile şi vibraŃiile. PoziŃia. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Din această poziŃie. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. Maseurul. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. prin degajarea 96 . subiectul inspiră şi expiră. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. Presiunile. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. stând la dreapta subiectului. stă în poziŃia de decubit ventral. plescăitul. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. fricŃiunea şi frământatul.

prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. 97 . urmând traiectul colonului. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. executate dintr-o parte în alta. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. Masajul întregului abdomen. VibraŃiile se execută manual. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului.căilor respiratorii. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. cu presiune moderată în epigastru. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. palmele alunecă înainte. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. între coaste şi crestele iliace. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. 8. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune.8. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. PoziŃia. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului.

spre spate. supraombilicală şi subcostală stângă. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. în sus şi spre stânga. liniare sau în zig-zag. apăsând pe stomac. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. se execută mişcări circulare. Masajul zonei intestinului subŃire. Se execută segmentar. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă.Masajul zonei stomacului. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. mai ales în timpul expiraŃiei. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. începând cu porŃiunea ascendentă. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. Masajul colonului. pe sub coastele din dreapta. cu rădăcina mâinii subombilical. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. spre fosa iliacă stângă. FricŃiunile se execută destul de apăsat. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. până la nivelul simfizei pubiene. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. dar insistent. cu o mână sau cu amândouă. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. 98 . Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului.

MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. din fricŃiuni apăsate. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. 9. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. de absorbŃie şi de eliminare. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. ale căilor biliare şi urinare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. Prin activarea circulaŃiei. Masajul zonei renale. sunt stimulate funcŃiile digestive. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. 99 . procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. Constă din neteziri insistente. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. executate cu degetele sau cu palma. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului.

starea pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. 100 . Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. pentru reechilibrarea neurovegetativă. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. simptomatologie. fie pe aceasta. relaxator. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. recomandările medicale. vechimea afecŃiunii. stimulativ. scopul urmărit. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. gradul de reactivitate a pacientului. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. sedativ. afecŃiuni asociate. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. procedee şi tehnici pregătitoare. antialgic.

masaj energic al trunchiului. . . poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. decontracturant al umerilor şi a cefei. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii.• • procedee şi tehnici ajutătoare. . . cu musculatura relaxată. pentru membrele superioare. de accentuare a efectelor urmărite. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . 101 . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. În funcŃie de efectele urmărite.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic.masaj relaxator. . de aceea. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale.masaj segmentar al membrului respectiv.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. arterială sau limfatică. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. pentru membrele inferioare şi toracal. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. masajul se va face centripet. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă.masaj „de apel” abdominal.

cu musculatura relaxată. presopunctura). şi mai puŃin articulaŃiei. mecanic sau indirect. . cu profunzime mare. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. de intensitate mare. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. segmentul masat. 9. de exemplu masajul transversal profund.efectul sedativ şi antialgic localizat.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. luminozitatea. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. . se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.să fie lente. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. în funcŃie de scopul urmărit. procedeele de masaj folosite: . liniştea. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. cu schimbări rapide şi dese de ritm. 102 . cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. nu prea profunde. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. reflex. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea.

prudent. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. în coxartroze. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). de asemenea şi durerea la prinderea pielii. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează.La nivelul articulaŃiei. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. progresiv (10-15 sedinŃe). după 5-6 sedinŃe. • la nivelul şoldului. se indică un masaj analgezic. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. • • în regiunea umărului. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. iar infiltratele dispar. cu intensitate dozată progresiv. se va aplica un masaj blând. În cazul unei capsulite retractile. în artroze. 103 . • la genunchi. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. se utilizează masajul blând.

1. şi mai mult în fazele de remisiune. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. 104 . folosind pulpa policelui.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Netezirea. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. se continuă cu fricŃiuni. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Se execută cu pulpa degetelor. atunci când se indică cu multă prudenŃă. IniŃial. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. când. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. se folosesc presiuni locale. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. 9. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii.

105 . Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. 9. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. percutat). Spondilita anchilopoietică. Artroza cervicală. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. iar pe zona lombară . cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. II. utilizând manevre mai puŃin energice.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. cum ar fi: frământarea „în cută”. bătătoritul. care are ca obiective calmarea durerilor. în acelaşi timp. Beneficiază de masajul terapeutic. După puseul acut şi atenuarea durerilor. permite executarea şi a altor manevre.1. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Efleurajul. tapotamentul sub formă de tocat. prin reducerea sensibilităŃii. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie.

continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. Artroza lombară. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. pentru decontracturare musculară paravertebrală. cu manevrele executate uşor şi lent. lombalgie cronică şi lombosciatică. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. unde aplicarea căldurii este contraindicată. a căror intensitate se . după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. se recomandă manevre uşoare şi lente. 106 „în cută”. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. prevenirea hipotoniei musculare. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. În lipsa contracturii musculare. II. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie.

Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. având în vedere faptul că. Cu scop miorelaxant. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. decontracturarea musculară. cernut şi rulat. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. III.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. spre coapsă. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. se efectuează vibraŃii cu palmele. Apoi. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. Artroza coxofemurală. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. cu asocierea factorului termic. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. executând manevrele uşor şi lent. IV. îmbunătăŃirea 107 . Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Artroza genunchiului.

Periartrita scapulohumerală. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Masajul este sedativ şi miorelaxant. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. cernut. reducerea contracturilor musculare. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. frământări „în cută”. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. În regiunea posterioară a coapsei. tracŃiuni. urmată de frământări uşoare.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. 108 . Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. După cedarea durerilor. V. în scop decontracturant.

După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare.1. cu efecte analgezice locale. În stadiul acut. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. procedurile de hidromasaj. 9. cu aceleaşi efecte. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. Contuzia. Sunt indicate. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. tenosinovita şi entezita. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. după anteflexiunea braŃului. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. procedeul are efecte analgezice. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. cât şi masajul manual.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. 9. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. decontracturante şi de prevenire a edemului. 109 . se execută masaj cu gheaŃă. În stadiul acut. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale.

asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. reducerea edemelor. Se execută neteziri cu palma. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. IV. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. rulatul. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. circulaŃiei sanguine. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. 110 . tapotament „în ventuză”. reducerea tulburărilor vasculotrofice. frământări. fricŃiuni. II. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. frământări „în cută”. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. rulat. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. Entorsa. proximal şi distal faŃă de zona afectată. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. LuxaŃia. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. III. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. tocat sau bătătorit. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. cernutul. acestea beneficiază şi de efectele masajului. favorizarea resorbŃiei edemelor. fricŃiunile şi frământatul energic. Sechelele după entorsă. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. În situaŃia în care rămân sechele. asigurarea unei bune troficităŃi. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice.

mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. rulat şi tapotament „în ventuză”. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Ruptura musculară. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. V. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. se aplică o netezire cu palma. rulat. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. fasciculară şi totală. măreşte eficienŃa terapeutică. 111 . tocat sau bătătorit. VI. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma.reducerea tulburărilor vasculotrofice. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. manevre ce stimulează tonusul muscular. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. Se continuă cu frământare. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. Pe segmentele învecinate zonei lezate. Sechelele după fractură. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. În funcŃie de întinderea leziunii. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie.

Se execută neteziri cu palma. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. pentru efect sedativ. Polinevritele. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale.Masajul se face la distanŃă. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. cu manevre energice. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. 112 . începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. Masajul este stimulant. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă.

Netezirea se efectuează cu ambele mâini. cu manevre energice executate în ritm viu. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). Netezirile se efectuează au ambele mâini. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. cernutul. alternativ. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. sub formă de percutat. rulatul. Frământarea „în cută”. II. În afară de activarea circulaŃiei locale. 113 . manevrele se adresează pielii. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. masajul se continuă cu fricŃiuni. rulatul. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. fricŃiunile. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. tapotamentul „în ventuză”. ciupiri şi batere. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. III. Paralizia facială periferică. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Masajul este stimulant.

Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. masajul general având indicaŃii restrânse.9. Se preferă procedee de slabă intensitate. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. procedeele mai dure. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. în perioada de paralizie flască. sunt: circulatorii. obŃinute pe cale reflexă. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. vegetative şi psihice. cu acŃiune generală. de stimulare în profunzime. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. şi reflex.4. neuromusculare. După instalarea paraliziei spastice. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. 114 . în special paravertebral cervicodorsal. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. determină o eliberare crescută de histamină. cu acŃiune locală.

stimulante. atunci când. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. diminuând durerea şi paresteziile. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. din cauza nedisocierii sincineziilor. cu mare consum energetic. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. după încetarea mişcărilor. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. în funcŃie de procedeele de masaj executate. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. Vizând acŃiunea locală. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. dar îi uşurează şi refacerea.Efectele vegetative sunt numeroase. 115 . AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. în cazurile de blocaj ale acesteia. De asemenea. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. efortul are un caracter global. scăderea mai rapidă a oboselii.

pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. cu reducerea edemelor. Se continuă cu tapotamentul percutat. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. 116 celor de celulită . procedură care tonifică pereŃii venoşi. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. pentru uşurarea întoarcerii venoase. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. micşorarea stazei sanguine. Ca mijloc asociat de tratament. Se aplică fricŃiunea.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. 9. în sens centripet. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat.

nedureroase. tromboflebite şi flebotromboze. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. Masajul este contraindicat în flebite. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Masaj decontracturant pe adductori. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. în continuare .O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. pentru combaterea edemului. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. evitând rănile. evitând cicatricile. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Staza limfatică 117 . la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. II. temperatura scăzând treptat până la 10° C. presiuni alunecate profunde.

Limfedemul primar. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. au 118 . măsurând oscilaŃiile arteriale. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. în special la membrele inferioare. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. III. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. în sens circular şi centripet. afecŃiune cu caracter ereditar. este cea prezentă în limfedemul primar. fibroză şi celulită. în stadiul mediu de evoluŃie.Staza limfatică. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. stimularea circulaŃiei generale. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. se manifestă prin edeme. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. Valette şi Vanneville. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. Mercier.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

masajul trebuie să fie blând. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. cu partea ulnară a pumnului. folosind o suprafaŃă mare de contact. stoarcere şi presare a stratului adipos. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. Se recomandă procedee de ridicare. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. profundă a Ńesutului în toate sensurile. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. II. Pentru a nu fi dureros. 9. încercări de 122 . continuată cu rulatul şi cernutul. neplăcut. cât şi pe torace. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. compresiuni blânde executate cu palma. Se indică neteziri.Netezirea se face cu alunecări centripete. masajul va consta din mobilizarea globală. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. La început. Există două tipuri de celulită: celulita-boală.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. Masajul se aplică atât pe abdomen. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. fricŃiuni.

ridică şi scutură toracele). 9.8. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii.ridicare a pielii. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. rulare. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. cu vârfurile degetelor. Se începe cu masajul spatelui. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. apoi al cefei şi la urmă. rulare a pliurilor cutanate. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. gâtului şi pe membrele superioare. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. pe spate şi ceafă. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. între marginile ulnare ale ambelor mâini. presiuni statice. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. 123 . presiuni alunecate. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. frământat. ale toracelui. întindere şi comprimare a pliului cutanat). fără ciupire. scuturări presiuni. masaj Watterwald (ciupire. frământat cu priză mare. neteziri.

pe timpul expirator al respiraŃiei. presiuni alunecate. la nivelul spaŃiilor intercostale. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. neteziri. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. pe toracele inferior atât anterior. la nivelul primelor patru vertebre toracale. fricŃiuni. neteziri. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni statice. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. cât şi posterior. cu membrele inferioare uşor flectate. de la clavicule până la pubis. presiuni statice. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. 124 . presiuni alunecate. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă).

Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. hematodermii. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. infecŃii localizate la nivelul pielii. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. vom dezvolta : cicatricile. 125 . diskeratoze maligne. 9. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. treptat. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. dând acesteia o formă sinusoidală. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. escarele şi vergeturile. dermatoze buloase. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. coborând până la unghiul sternal.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. tuberculoză cutanată. unele forme de prurit. psoriazis. Masajul cicatricilor. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. Indiferent de originea cicatricilor. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. I. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate.presiuni uşoare. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. procedeul va deveni mai profund.

în sensul longitudinal. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. alunecare foarte uşoare. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. alunecând în sens opus celeilalte mâini. masajul. De cele mai multe ori. apoi. cu prudenŃă.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. 126 . pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. sunt suprainfectate şi. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. prin alunecarea degetelor. după ce mobilitatea este recuperată. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. întinderi transversale. pornind din partea centrală spre extremităŃi. mai aderente de planurile subjacente. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. se va executa spre zonele dureroase. rularea cutelor de piele. în toate sensurile. chiar dacă au fost tratate corect. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini.

Masajul escarelor. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. După R.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. se indică întinderi ritmice. în continuare. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. Cicatricile postarsuri. recomandându-se două şedinŃe pe zi. timp de 20 de minute. metoda Watterwald.Vilian. pe măsura ameliorării se indică. cu prudenŃă. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. masajul trebuie executat sistematic. întinderi ale cicatricii şi frământat. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. dar frecvenŃa şi durata 127 . dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. presiuni mobilizări cu ale II.

prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. pre-şi postoperator. masajul trofic. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. III. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. ciupiri de mică amplitudine. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. Masajul vergeturilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. Vergeturile sunt zone liniare. pentru stimularea troficităŃii locale. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. vibraŃii manuale sau mecanice. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. mai ales la cei în vârstă. modificări cauzate de creşterea 128 . prin: fricŃiuni localizate fine. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. în cazul subiecŃilor. se poate acŃiona direct. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. depigmentate. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii.

menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. vibraŃii. Pentru a se obŃine rezultate bune. plisare. creştere bruscă în greutate. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). PRE-ŞI POST PARTUM 10. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. rulare. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. sarcină etc. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. 10. 129 . MASAJUL FEMEII. manuale sau mecanice. repetate sistematic. sindrom adiposogenital. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic.

Constă în manevre uşoare. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Masajul uterului. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. 10. Imediat după naştere. a stazei venoase şi/sau limfatice. 130 . a contracturilor musculare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. fricŃiune şi stoarcere. precum şi toate celelalte manevre excitante. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. de apăsare. fricŃiune. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. scuturările. executate cu degetele mâinii şi cu palma. prin intermediul peretelui abdominal. presiunile.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. frământările uşoare şi vibraŃiile. dar ferme. Trebuie evitate lovirile. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj.

Manevrele se execută timp de câteva minute. după 2-3 săptămâni de la naştere. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. pe gât şi pe membrele superioare. atunci când sânii se măresc peste măsură. mărimea şi locul său în pelvis. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Cu scop liniştitor. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). pentru liniştirea în stările de agitaŃie. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. fricŃiuni şi frământări largi. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul se poate aplica pe cap. Masajul uterului se continuă zilnic. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. se întăresc şi devin dureroşi. până când uterul capătă forma. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. din poziŃia şezând. În mod normal. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. la nevoie. 131 . dintr-o parte în alta. destul de des în prima zi. iar pe membrele inferioare. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. Masajul este folosit în scop igienic. din decubit dorsal.

ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. masajul regiunii lombare. ptoza unor organe abdominale. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Dacă este necesar. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. se recomanda şi forme speciale de masaj. atunci când femeia este obosită. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. 132 . cât şi terapeutic. activarea circulaŃiei. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. al umerilor şi al spatelui . pentru combaterea tulburărilor circulatorii. se poate indica masajul local. masajul cefei.10. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. folosindu-se manevre liniştitoare.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. masajul membrelor inferioare.

a toracelui şi a abdomenului. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. În timpul executării masajului. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. iar la membrul inferior. iar în cazul piciorului strâmb. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. masajul se poate asocia cu gimnastica. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. 133 . pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. în regiunea spatelui. La vârsta de 1-3 luni. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. La aceasta vârsta. prelungită şi pe gambă.11. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. Masajul piciorului este important. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. masajul va fi asociat cu mişcări corective.

dar şi terapeutic. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. Deoarece sunt agreate de copil. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. dese şi înviorătoare. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. lente. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. se indică manevrele stimulante. iar manevrele de percutat pe spate. înviorătoare. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. rulatul membrelor. După necesităŃi. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. liniştitoare sau scurte. asociate cu gimnastica. 134 . Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. pot fi întărite. executat cu vârful degetelor. folosindu-se în scop igienic. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi.

135 . Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . fricŃiunea. plescăitul. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. deoarece acesteia pot traumatiza. Deoarece pielea copiilor este fină. Pe abdomen. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. prelung si lent pe spate si membre.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. rulatul şi vibraŃiile. copilul doarme mai liniştit. La copilul mic. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. sensibilă şi vulnerabilă. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. lovire. FricŃiunile se execută cu vârful. cu baia sau în şedinŃe speciale. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. Manevra se poate executa în „cută”. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. în sens orar. mai rar. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. netezirea se efectuează circular. stimulează schimburile nutritive. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. percutatul. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. presiunile puternice şi scuturările corpului. obosi sau înspăimânta copilul. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului.

cât şi cele secundare. exercită influenŃe diferite asupra pielii. pentru înviorare sau lent. aparatului circulator şi a sistemului nervos. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. 136 . ca manevră liniştitoare.în lungul muşchilor. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. iritabili sau sensibili. aparatului locomotor. Fiind o procedură mai puternică. 12. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. al copiilor debili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. atrofici şi iritabili. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor.

celule şi fibre. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. din profunzime spre suprafaŃă.12.1. 137 . În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv.75 metri pătraŃi. dermul. celula Langerhans. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. glande sudoripare. spinos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. sunt responsabile de efectele locale sau generale. ale masajului.matrice conjunctivă.epiteliu. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. într-o formă sau alta. hipodermul.Ńesut grăsos. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. muşchi. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. mai conŃine vase de sânge. care conŃin vase şi nervi. determinate mecanic sau reflex. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul.70-1. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. cum ar fi melanocitul. granulos. Este formată din trei straturi. nervi. lucios şi cornos. celula Merkel etc. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. unităŃi pilo-sebacee.

ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. a) Procesul de keratinizare. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. FuncŃia de protecŃie. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Keratogeneza este controlată genetic. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. extracte timice. antimicrobiană. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. dar. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. Melanina este sintetizată de melanocite. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. chimică. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. în 138 . Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. termică. prin procese complexe. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. este accentuată de estrogeni. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Keratina are o structură polipeptidică. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. şi anume melanozomii. pe o anumită zonă.1. presiune mecanică. alcaline şi solvenŃi organici. fizică. corticosteroizi.

progesteron. iar melanozomii sunt mai mari. Cl. prostaglandine etc. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. dintre factorii care inhibă melanogeneza. fiind mai numeroase la bărbaŃi. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. antifungic. P. K. la marginea zonei piloase a scalpului. melanocitele sunt mai mari. cu pH-ul de 4. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. au prelungiri mai numeroase. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. 139 . Dintre compuşii minerali amintim: Na. absorbŃia percutanată. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. bicarbonat. de radiaŃiile ultraviolete. Sudoarea este o soluŃie incoloră. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. Ag etc. amintim: tiamina. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide.5-5. sulfat. La om. Ca. hipotonă. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză.pielea neagră. interscapulară. 2. Hg. sprâncenoasă. de estrogeni. precursor al vitaminei D etc. Fe etc. metonieră. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. acidul ascorbic. mirositoare. I.5. a) SecreŃia sebacee. nazogeniană. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. presternală. ACTH. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. Mg.

catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. de asemenea. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. enzime proteolitice etc. glandele sudoripare de pe palme. lactat şi uree. acid uric. 3. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. B2. chimici. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. amoniac. histamină. glucoză. prostaglandine. biotici din mediul extern. fizici. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. creatinină. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. bradikinină.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. cu rol important. aminoacizi). tălpi. B6. vitamine C.

iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. hipodermul. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. controlează evaporarea apei. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. fungilor etc. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. 4. 141 . are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. alături de rinichi. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. format din Ńesut adipos. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. microbilor. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici.integritatea structurală a pielii. acid lactic. la eliminarea apei din organism.lactaŃi. participând. „mantaua acidă” a pielii. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. acŃiune antimicrobiană şi antifungică.

pielea are şi un rol dinamic în apărare. se găsesc numeroşi exteroceptori. estrogeni. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. 6. fie sub formă de corpusculi. unele au capacitate redusă de fagocitare. cortizol. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. celulele dendritice prezentatoare de antigen. durere. vibraŃie. care limitează pierderea de apă din organism. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar.principala cale de absorbŃie. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. keratinocitele. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. variaŃie termică. . altele sunt celule imunocompetente etc. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. impermeabile. progesteron. în toate straturile acesteia. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. 5.

terŃiare). Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. cât şi rol mecanic. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. cât şi în lipide. care-şi are originea în perimisiumul intern. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. numit perimisium extern sau epimisium. Mai mulŃi muşchi se grupează. 12. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. care are atât rol protector. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. care delimitează fasciculele musculare primare. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. sunt absorbite cel mai uşor.sanguină. solubile atât în apă.2. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. ca organ. Moleculele mai mici. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. delimitate 143 . Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. de obicei cei sinergişti. elementele vasculonervoase. secundare. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile.

cu o anumită viteză. trei „snopuri” se aşază în paralel. în funcŃie de activitatea fizică. Din punct de vedere funcŃional. cu vâscozitate variabilă. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. legate între ele prin punŃi transversale. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. în afară de fibre de colagen şi elastină. modulează contracŃiile musculare brutale. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. Un grup de microfibrile. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. amplifică contracŃia abia perceptibilă. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. formează fibrila tendonului. majoritatea capilarelor este închisă. există pericolul ruperii acestuia. cu o viteză mare.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. În condiŃii de repaus. 144 . Din punct de vedere structural. Astfel. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Tendonul mai este constituit. formând un „snop”. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. formând „microfibrila”. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare.

mixt. tracŃiune. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. este alcătuită dintr-un strat fibros. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. extern. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. formând funduri de sac. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. Atât capsula fibroasă. Capsula articulară. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. menŃionăm aparatul Golgi.3. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. La nivelul ligamentelor. burse sinoviale. 12. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. compresie). La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. 145 . dar şi proprioceptori. astfel. oblic şi spiralat. mecanoceptori. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. capsula fibroasă este întărită de ligamente. În anumite zone.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. căptuşit de membrana sinovială. În unele zone. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. fusuri neuromusculare. Efectele terapeutice sunt de necontestat. De asemenea şi tendonul este bogat inervat.

11. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 8. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Cartea viitoarei mame.. Mariana. 5. Marie-Claude. Delahaye. 9. Bucureşti. Petrescu. Londra. efecte. Mama şi copilul. Fozza. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Editura Art Design. I. Masajul – procedee tehnice. V. Editura Axa. 14. Bucureşti. Editura Sport-Turism. Cultura fizică medicală. Drăgan.F. 1995. Editura All.. 1995. Ivan. E. Cluj-Napoca. Bucureşti. Mariana. Masajul . Cultura fizica a mamei si copilului mic. F. 1969. Ionescu. A. Bucureşti. 1994. Editura Medicală. Drăgan. Drăgan. I. Arias.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 6. S. Cristina. Masaj– Automasaj. 1980. 1999. 1993. aplicaŃii în sport. 17.E.. Masajul cu aplicaŃii în sport. Kinetologie medicală. Ionescu.. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. 1994. Editura Tehnică. 1981. Editura Caritas. 146 . Sănătate fără medicamente. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice.. I. Ionescu. I. Mariana. Fiziologie umană. 10. 13.S. 2. Cordun. Bucureşti. Cordun. Editura Didactică şi Pedagogică. Hăulică. Bucureşti. Femeia şi cultura fizică. 7. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Editura Medicală. Editura Medicală .. C. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport.tehnici şi aplicaŃii în sport... 1993. 4. Nicolaescu.. 1964. A.. 2000. Bucureşti. Căprariu. Bucureşti. Ionescu.. şi colab. 15. Gimnastica corectivă şi masaj. Editura Aquila. 12. 16. 1998. Bucureşti. metodă. O. Editura Teora. A. 1963. Bucureşti. Bucureşti. Herta . A. Bucureşti. Cordun.. 1993. Ispas. 1980. Căprariu. Bucureşti. 3. I.. Mosby Year Book. Editura Cucuteni. 2003...

Titieni. Editura Sport–Turism. N.18.. Bucureşti. Sbenghe. La pratique de la Medicine manuelle... 1994. Obraşcu. Editura Medicală. Editura Tehnică. Fiziologia efortului fizic sportiv. Robănescu. Al. H. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. 2003. Zamora. Ionescu.. Sălăgean.1993. Niboyet.. V. Editura UniversităŃii.. Radovici. Bucureşti. Bucureşti. 1997. A. 1995. 30. Bacău. Radovici. Crăciun. Masaj şi Kinetoterapie.. I. N. 147 . I. Marilena. 1998.. Editura Bic All. 2002. Editura Didactică şi Pedagogică. Porter. A. II. MoŃet. Kory-Mercea. R. Editura Medicală. 2003. Editura Saint-Ruffine. Doina. J.. 23. Popescu. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Bucureşti. 24. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Le massage. E. Marcu. C. Editura Medicală. Cluj-Napoca. 21.. 25. Copil. V. 1998. Maisonneuve. V. Kiss. 1993. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Editura Didactică şi Pedagogică... 1981. Editura Bic All.. L. Masaj şi tehnici complementare. Bucureşti. Corectarea coloanei vertebrale. 1992. Vol. Obstetrică fiziologică. Bucureşti. Pop. Cluj-Napoca. Bucureşti. Compendiu de reumatologie. Tipografia UMF. D. Paris. I. 1995. Editura Robert Laffont.. Chirurgie Vol I. 31.. Elena. 32. 19. 27.. C. Bucureşti. V. 20. Bucureşti. Prişcu. T. 33. P. Gimnastica abdominală.. Marcu. 28. Costin. Editura Plumb. 34. D.. Editura Medicală. Mârza. D. 1994. Anatomia omului. Bacău. Papilian. Ovezea. 1968. Editura Deşteptarea... Oradea. 22. 26.. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. 1985. Bucureşti.. 1997. D. Reeducarea neuromotorie. Masajul terapeutic. 29.. E.

. Editura Aqvilla ′93. Budapest. 1999. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Vol. T. Bucureşti. 1979. 44.. Sbenghe. J. Elena. 1992..şi colab. Semmelweis kiado. Anna. Gimnastica Pilates pentru gravide. Sobotta. D. Editura Medicală. T. 41. Kory-Mercea. Kinetologie profilactică. Az ember anatomiajanak atlasza. 1983.. Bucureşti. Petrache. Pentenfunda. Elena. 38. Zamora. . Cluj-Napoca.. T. Vârtej. Editura Risoprint.. Sbenghe. 2000. 2002. Editura Medicală. Recuperarea bolnavului hemiplegic. 43. Vol II. Bucureşti. 1998. Stroescu. 47.D. 40. Oradea. Vol I. Zamora. Editura UBB.. Elena.. L. Editura Media Group All. Marilena. 45. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Editura Risoprint. 42. Crăciun.1997..1994. 36. 39. 1996. 148 . Vlad. Masaj medical. Cluj-Napoca. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. I. T. T. Editura Didactică şi Pedagogică. 46. I.. Editura Bic All. Cluj-Napoca. terapeutică şi de recuperare. Bucureşti. Zamora.. Sbenghe. Bucureşti. 37..35. Cluj-Napoca. 1987. Anatomie funcŃională. Editura Medicală. Sbenghe. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Bucureşti. Schmitz. 2002. Editura Medicală. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Obstetrică fiziologică şi patologică. Bucureşti. Anatomie funcŃională. Editura Medicală. Selby.