ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

.............................................................................................. III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ................ 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ...........................................................................CUPRINS INTRODUCERE...................................................................................................................................................................................... 23 CAP............................. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE .............................................. 9 CAP................................................ 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR............................................................... 22 CAP..... I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI .................. 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE............................................................................... 28 5 ................................... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .................................................................................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ............. 26 CAP............ V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ............................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ....... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI....................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ............................................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ.. 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL........................................... 19 CAP............................................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ..........................................................................

. 72 MASAJUL GENERAL ............................................................................... 88 MASAJUL GÂTULUI. 51 INDICAłIILE MASAJULUI.............. VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR ................................. 76 CAP................................................................................................................................... 77 o o o o MASAJUL PIELII ................................................................ 77 MASAJUL łESUTURILOR.. 85 MASAJUL NERVILOR.................................................................................................................................................. 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE................................................................................. 97 6 ............................................................................. 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ............................................................................ 94 MASAJUL ABDOMENULUI ............................. 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV .................................................................................................................................................................................................................. 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ...................................................................... 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI .... 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE ............... 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS................................................ 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR... 84 MASAJUL VASELOR .......... 60 CAP................................................. VI : PROCEDEELE DE MASAJ................................................. 61 MASAJUL PARłIAL .................... 47 MASAJUL SPECIAL......................................................................................................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ...................................................................................................... 34 CAP...............INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR............. 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ .................................................................................. 90 MASAJUL TORACELUI ....................................................................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ.......... 87 MASAJUL CAPULUI........................ 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ..................................................................

......................................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII........ 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII. 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII .............. 137 7 ............................ PRE ŞI POST PARTUM .................................................................................................................. XI: MASAJUL COPILULUI ....... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ................................................... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII .. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ........................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ................................. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII....................... 116 AFECłIUNI MUSCULARE.............................................. 125 CAP.......... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ............ 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR...................CAP........................................... 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ............................... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ............................. IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC............................................................................................................................................................................................ 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ........................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ............. 133 CAP.......... 129 MASAJUL LĂUZEI ................................ 132 CAP............................................................ X: MASAJUL FEMEII.........................................

8 .

9 . utilizânduse diverse aparate sau apa. În practică. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. se foloseşte numai masajul vibrator. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. de scuturare a segmentelor etc. Cu excepŃia automasajului. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. după reguli metodice bine stabilite. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică.

de la suprafaŃă spre profunzime. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. combinat cu kinetoterapia. de durată mai scurtă sau mai lungă. cu automasajul. parŃial sau general. alături de alte forme de tratament. calmant sau stimulant. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. În anumite cazuri. de efectele locale şi generale ale masajului. muşchii. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. Masajul poate fi superficial sau profund. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. vasele şi nervii. am prezentat. acesta poate fi înlocuit. în parte. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. Masajul terapeutic. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). medical. Ńesuturile şi organele profunde. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. contribuie. sunt: tegumentele. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază.

afecŃiuni organice etc. 1. afecŃiuni ale sistemului circulator. leziuni osoase. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. De asemenea. în beneficiul pacientului. articulare sau sechele ale acestora. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. • afecŃiuni neurologice centrale. 11 . respectarea unor condiŃii de igienă. leziuni ale nervilor periferici. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta.

pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. care se acoperă cu un cearşaf alb. o cameră de odihnă. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. tapisată cu o pânză tare. Bancheta are un cap. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. 12 . impermeabilă sau din material plastic. sala de duşuri. vopsită în alb. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. numită sală sau cabinet de masaj. o sală de aşteptare. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora.1. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. alături de sala de masaj să existe un vestiar. care se poate ridica la nevoie. luminoasă.1. călduroasă şi bine aerisită. strict necesar pentru executarea masajului. duşuri şi instalaŃii sanitare. curat. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. scaune sau taburete speciale.

concentra şi orienta repede în orice situaŃie.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. de a se adapta. dar mai ales maseurul profesionist. acestea se ridică şi se coboară. o musculatură bine dezvoltată. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. mai lung. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. Există banchete speciale de masaj. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. de două tipuri: înalte sau joase. mai scurt şi altul posterior. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. 1. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. Oricine practică masajul.1.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. o bună mobilitate articulară. se folosesc suluri. de aşi doza efortul. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei.

Lucrând cu mâna moale şi mobilă. organice sau psihice. moale şi uscată. o vedere bună. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. maseurul va ajunge să capete. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. asimetriile feŃei. defecte inestetice. neforŃat. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. renal. cardiovascular. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. supleŃe şi îndemânare în lucru.durată. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. bolile aparatelor respirator. transpiraŃie exagerată a palmelor. deformaŃiile corpului. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. digestiv. Pentru a rezista la oboseală. degetele să fie suple şi abile. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. 14 . obezitatea. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. Maseurului i se cer un auz fin. ulcere. cicatrice. pielea de pe palme să fie caldă. deficienŃele motrice. după fiecare subiect şi oră de lucru. dar puternică la nevoie. să fie largi şi cărnoase. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. defectele nasului şi gurii. ritmic şi uniform. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. debilitatea şi anemia.

Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. masajul se aplică direct pe piele. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate.1. îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. În majoritatea cazurilor. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat).Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . cu mâneci scurte). în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. 1. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. nu poartă inele. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. unghiile sunt tăiate foarte scurt.

se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. în general. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. Masajul se aplică. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. 16 . pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. pe cât posibil. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. pe cei pe care îi masăm. Nu trebuie să-i dezbrăcăm.stânjenesc circulaŃia sângelui. cu răni sau inflamaŃii. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. mai mult decât este necesar. cât şi pentru maseur. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. în aşa fel. În principiu. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. uşor şi nestingherit. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus.

Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. cu faŃa în jos. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. 17 . gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. executantul îşi economiseşte energia. planul cel scurt al banchetei. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. ridicat la 70°-80°. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. cu 20°-30°. culcat rezemat şi şezând rezemat. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. cu capul întors într-o parte. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. Masajul capului. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat.

care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. apoi încep să scadă treptat. cel regional 15-30 minute. dacă este bine executat. suple şi uşoare. contracturile. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. cât şi pentru cel masat. iar cel general 30-60 minute. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. 18 . Durerile. alteori sunt preferate manevrele scurte. care prelungesc durata masajului. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. liniştitoare. până ce ating intensitatea necesară. mai ales după cel general. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. După şedintele lungi de masaj. deoarece devine obositoare atât pentru masor. intense şi vii. jena. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. fie de contraindicaŃii ale masajului. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. care scurtează şedinŃa.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. Masajul local poate dura 10-15 minute. Masajul se începe prin manevre ample. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat.

Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. Dintre pulberile minerale. 1. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. aplicate pe piele. lichidele şi substanŃele grase. să fie înlocuite prin automasaj. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. cât şi pe zona care urmează a fi masată. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”.1. 19 . manevrele acestora trebuie să fie identice. sens şi intensitate. cea mai bună. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. cu gimnastica respiratorie. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. nu murdăreşte pielea. efectuând manevre egale ca amplitudine. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. mai practică şi igienică este pudra de talc.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. de preferinŃă. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. adică să lucreze simetric şi simultan. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. care cresc eficacitatea masajului. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice.

acestea. Pulberile. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. 20 . soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. untura. untdelemnul. mai des. căzând împreună cu Dintre lichide. vasodilatatoare. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. antiinflamatorii.ci o curăŃă. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. deoarece irită pielea. uscată şi nepăroasă. excitante sau calmante. parafina lichidă. soluŃii alcoolizate. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. uleiul de cacao sau amidon. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. se folosesc. Glicerina este mai rar indicată. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. lanolina.

mai ales la începători. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. 21 . Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. apoi din ce în ce mai repede. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. Întorcând mâna cu palma în sus. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. strângându-le cu putere în palmă. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. fiecare deget în parte. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. 2.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. executate amplu şi în ritm rapid. într-o mişcare continuă. apoi le ridicăm pe toate împreună. cu tensiuni active finale. întinderea şi depărtarea degetelor. invers. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. flexiuni şi extensiuni. iar pentru cot. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. apoi se extind şi se depărtează între ele. la început rar. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. unul după altul.2.

mişcările se execută liber şi rapid. Ńinute cu degetele în sus. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. Îndoirea laterală din pumn.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. mai ales. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. în opoziŃie.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. apoi alternativ. cu o mână sau cu ambele. se execută cu palmele faŃă în faŃă. 2. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. executate simultan sau alternativ. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. în ambele sensuri. simultan sau alternativ. la început cu amândouă mâinile deodată. într-un ritm din ce în ce mai viu. depărtate sau lipite. Ńinute pe orizontală în faŃă. cu tensiuni finale. pasive şi cu rezistenŃă. 22 . înapoi sau lateral. Se execută mişcarea în “8”. simultan sau alternativ. cu degetele întinse sau strânse în pumn. abducŃie şi adducŃie şi. Mişcarea se poate amplifica. în sens medial sau lateral. cu degetele întinse sau uşor flectate. ajutând-o cu mâna cealaltă. se duc înainte. Flexiuni şi extensiuni din coate. executate simultan sau alternativ. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. în flexiune şi extensiune. 2.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit.În esenŃă. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. în mod secundar fie în regiunea masată. dar şi de natura. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. fie în profunzime sau la distanŃă. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului. 26 . dar scad şi dispar destul de repede. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. 4. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. după ce această acŃiune a încetat. • creşterea metabolismului bazal. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator.

vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. 5. care determină creşterea elasticităŃii pielii.4. 27 . ajutând detoxifierea organismului. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. VasodilataŃia activă reflexă. prin acŃiunea sa mecanică. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. În continuare.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. stimulatoare sau inhibitoare. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. calmante. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5.

InfluenŃează reflex termoreglarea. mecanică. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. mai buna nutriŃie a pielii. funcŃiile neurovegetative etc.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. 5. Favorizează lipoliza. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. masajul ducând la scăderea stratului adipos.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. stimulează noi diferenŃieri bazale. ajută la desfacerea aderenŃelor. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. 28 . activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). dezagregă celulitele. influenŃează metabolismul. nodulii fibroşi sau scleroşi.

traumatizaŃi. cu intensitate progresiv crescândă. paretici. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. cât şi reflex. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. structurile aparatului locomotor. induc în muşchi o stare de relaxare. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. aplicate muşchilor hipotrofici. Manevrele de masaj executate lent. tecile sinoviale. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. liniştitor. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. atrofici sau neantrenaŃi. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. relaxante şi decongestive. fasciile. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa.5. centripete. uşor. intense. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. se deschid capilarele de rezervă.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. aponevrozele. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . executate într-un ritm viu. excitant. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. creşte debitul circulator local. capsulele articulare. După efort. contracturaŃi. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. tendoanele. Masajul muşchilor influenŃează atât direct.

Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. 30 . neînsoŃite de presiuni. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. În felul acesta. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. centripet. retracturile. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. blânde.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. depozitele patologice periarticulare. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. mâinile alunecă rapid. Prin masaj se combat aderenŃele.

Uşurează circulaŃia sângelui în artere. entorselor . capsulei. Manevrele de masaj efectuate centripet. Masajul hiperemiante. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. prin efecte 31 . pe lângă efectele hiperemice locale. pe când cel viguros are efecte hipertensive. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Masajul profund şi cel lent. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Aceste reacŃii. uşurează travaliul inimii stângi. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. „periostal” provoacă reflex.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. luxaŃiilor şi fracturilor.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. în sensul circulaŃiei de întoarcere. Deci. reacŃii calmante şi 5. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. scăzând efortul cordului. pot contribui. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. cartilajului articular. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală.

Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. acestea mărind sensibilitatea. liniştitoare. la creşterea cantităŃii de hemoglobină.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. 5. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. Executat lent şi uşor.şi proprioceptorilor. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. masajul produce efecte calmante. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. scade sensibilitatea. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism.derivative. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. Executat energic şi într-un ritm viu. iar pe de altă parte. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. 32 . Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. pe de o parte. formei.

pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Manevrele de masaj determină descărcarea. Manevrele scurte. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Masajul are acŃiune antialgică diferită. în funcŃie de tehnica utilizată. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. în terminaŃiile senzitive. 33 . efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. care declanşează reacŃii diferite. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. Astfel. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. vasomotor şi trofic. Datorită acestora se evită. a durerilor şi a stării de nelinişte. de impulsuri nervoase către centrii.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. efecte generale şi psihologice. de relaxare musculară şi de odihnă. Manevrele executate continuu. responsabile de instalarea retracturilor. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. realizate prin conexiuni nervoase. la nivel subcutanat. analgezice. energice. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general.

Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. care stimulează. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. 34 .chiar dureroasă pe moment. la distanŃă. Masajul capului. centrii automatismului respirator. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. prin procedee speciale. toracică şi abdominală. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. 5. Masajul.

• Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. IndicaŃiile de aplicare a masajului. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. eczeme. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. de excreŃie. papule. vergeturi. hepertrofii. mai ales. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. 35 . evacuările intestinale şi sudorale cutanate). muşchi.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. Ńesut celular subcutanat. ulcere varicoase. • Creşte apetitul. funcŃiile aparatului digestiv. escare. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. afecŃiuni vasculare. micoze. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. cicatrici. vergeturi. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. • Se normalizează evacuările. infecŃii etc. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. contracturi. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii.

6.Tendoane. efleurajul). procedeele de masaj manual clasic. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Sistem circulator. ArticulaŃii. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. Se acordă atenŃie vaselor. tapotamentul). oboseală la nivelul membrelor inferioare. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. • fricŃiunile. cât şi părŃilor moi periarticulare. tensiune. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Sistem nervos. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. 36 . chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. au fost împărŃite în două grupe.

fricŃiune. batere (tapotament). pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă.1. vibraŃii.• vibraŃiile. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. alte procedee. 6. ciupirile si pensările. 37 . alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală.1. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. scuturările. tracŃiunile şi tensiunile. 6. De aceea. pe membre. frământat (petrisaj). presiunile.

pentru netezirea finală: • alternative scurte. • alternative lungi. • simultane scurte. medii şi lungi. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). medii şi lungi. manevrele sunt: • simultane. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. Pe suprafeŃe mici. medii şi scurte. netezirea se poate executa cu o mână. medii şi scurte. întinse sau uşor îndoite.Mişcările seamănă cu mângâierea. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. • în zig-zag. • oblice (medii). • în cerc. atunci când se efectuează cu mână după mână. • transversale (scurte). • alternative. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. în funcŃie de efectele care trebuie induse. cu degetele apropiate sau depărtate. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . în acelaşi sens. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 .

• circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. Ca întindere. netezirea se poate executa cu palma întreagă. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate.mâini. 39 . Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. gambă. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. Pe membre. coapsă). Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. braŃ. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar.

înaintea altor procedee mai puternice. manevrele scurte şi vii. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. 6. relaxante. sunt stimulante. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea. folosită în regiunile cu păr în exces. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). 40 . netezire în „cleşte”. în ritm rapid şi energic. vasodilataŃie locală de durată.netezire „în perie”. a circulaŃiei. longitudinală executată cu vârful degetelor. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. pe cale reflexă.1. în limita elasticităŃii proprii. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. netezire liniară. alunecările lungi şi uşoare sunt calmante.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde.

mărindu-se progresiv. medius şi inelar). până când este cuprinsă toată regiunea.Din punct de vedere tehnic. asuplizează tegumentul. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. în zig-zag. cu cât intensitatea presiunilor creşte. palma sau pumnul. Vârful degetelor se aplică pe tegument. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. executată cu vârful a 2-3 degete (index. cu atât acŃionează mai profund. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). 41 . după necesităŃi. cu marginea cubitală. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. Forme speciale: transversală. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. Astfel.

stimulând nutriŃia Ńesuturilor. frământat între marginile cubitale ale mâinii. dar viguroase.1. frământat circular şi şerpuit. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. stimulează sistemul nervos periferic. ritmul viu şi mişcările scurte. eventual coapse). circulatorii şi trofice. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. fricŃiunea prelungită. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. Pe regiunile întinse şi plate. executată într-un ritm lent. scade sensibilitatea locală.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. scade contractura musculară. pe cale reflexă are efecte de durată. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. reduce încordarea nervoasă. ridicarea lor. frământat cu pumnii. care este 42 . 6. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii).

stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. iar muşchii se relaxează. Pe masele mari de muşchi. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. perpendicular pe segment. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. profund. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. în axul lung al grupelor de muşchi. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. Pe membre. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). 43 . presiunea se slăbeşte apoi. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. „în cută” sau „în val”.

manevre de percutat: cu vârful degetelor. 44 . manevrele lente.1. având un efect trofic asupra organismului. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. Din punct de vedere tehnic. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. se activează circulaŃia. cu 1/3 inferioară a antebraŃului.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. „în mănunchi de nuiele”). prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. mai ales ale celor motori. cu vârful degetelor (tangenŃial. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. 6. Din acest motiv. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. previne atrofia musculară.

alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. decât din contracŃiile musculare. pe mase mari de muşchi. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. într-un ritm foarte viu. de la o distanŃă mică. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. într-un ritm foarte viu. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. medie sau mare. Mâinile cad moi. Intensitatea 45 . Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. regiune precordială). Pe regiunile sensibile. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. apoi acestea cad pasiv. Mişcările se execută activ. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. Ńinute faŃă în faŃă. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. rezultat al greutăŃii mâinilor. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. prin mişcări suple şi repezi. cu palmele orientate spre regiunea masată. cu o mână sau cu amândouă mâinile. Degetele întinse. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini.

Se execută cu pumnul incomplet închis. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. la persoanele sănătoase şi viguroase. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. Tocatul. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. iar loviturile sunt scurte. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. prin vasodilataŃie.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Ritmul mişcărilor este foarte viu. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. cărnoase şi puŃin sensibile. dar pot deveni dureroase. 46 . Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat.bătătoritul este mai puŃin aspru. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. efectul lor excitant este diminuat. care se înroşeşte şi se încălzeşte. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. Loviturile active sunt mai puternice. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului.

FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. Percutatul. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. la nivel toracic. spasmelor.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. oboselii musculare. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. fără a se produce un lucru mecanic. Din această cauză. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde.1. contracturilor musculare. pe de altă parte. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. 47 . vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. 6. muşchi. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. De regulă.

al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. dar şi efecte estetice. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. decongestionante şi calmante. Mişcările vibratorii. încălzire şi relaxare. 6. sunt folosite. prin reducerea stratului adipos. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. 48 . vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. se numesc trepidaŃii.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. fricŃiunile şi frământatul. producând o senzaŃie de amorŃire. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. Aplicate pe torace şi pe abdomen. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. după indicaŃiile medicului.

ciupirile şi pensările. pe care deseori le şi însoŃesc. scuturările. Au acŃiuni relaxante. 6. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. asociate cu vibraŃii. Mâinile se deplasează ritmic. 6. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. prin ridicări şi presiuni alternative. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. tracŃiunile şi tensiunile. presiunile. alternativ. anterior şi posterior sau invers. de jos în sus. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Se aplică în diverse moduri: simple. scăderea 49 . tronconice.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului.3. sunt numite presiuni vibrate.3. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde.

Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. 6. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii. Astfel.3. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Tensiunile sunt mişcări pasive. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. 50 . Astfel.3. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. mai ales după fracturi. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. 6. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. în sens viscero-musculo-cutanat. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). redeschiderea focarului de fractură. secundar. TracŃiunile.tonusului muscular local şi secundar. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei.

Hidromasajul. a intensităŃii şi a presiunii. vibraŃii şi presiuni. Masajul limfatic. Masajul cu gheaŃă. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. fricŃiuni. Masajul cu bule gazoase în apă etc. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. Masajul instrumental. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. au efecte excitante. respectiv neteziri. • tehnica Vogler. Masajul reflexogen. 51 . Masajul cu jet de aer cald. • masopunctura chinezească.3. Masajul special include mai multe procedee. În general. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. 6. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. în general. tehnici clasice. • tehnica Knapp.Aplicate în ritm rapid.

fie indexul şi mediusul suprapuse. 3. concentrice sau excentrice. Are o acŃiune trofică locală. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. în sechelele după entorse. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. peritendinitelor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. 2. presiunile se execută fie cu 52 . de mică amplitudine. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. leziunilor musculare cicatrizate. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Se execută fricŃiuni circulare. miotendinitelor. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor.• masajul Ńesutului conjunctiv. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. • masajul pe zone reflexogene Head.

de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. Masajul periostal combate fenomenele congestive. 2. centripete executate la nivelul: 1. zonelor de emergenŃă ale nervilor. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare.vârfurile degetelor foarte bine întinse. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. până la vindecare. pentru prevenirea stazei. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. abdomenului pentru efectul anticonstipant. 3. repetate de 40-50 de ori. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. tendinoase. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. 53 . prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. concentrice sau excentrice. sistemului venos al membrelor inferioare. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. ligamentare. zonelor de fibroză. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct.

Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. care execută o adducŃie maximă. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. se deplasează Ńesutul. cicatrici. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. prin tracŃiune pe masa tisulară. dureri lombosacrate. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. Se recomandă în: miogeloze. în direcŃia policelui. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. care creşte treptat. cum ar fi: miozitele de efort. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. periartrită scapulohumerală. 2. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. în tendinite şi entezite. în limita elasticităŃii maxime. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. cu răspunsuri reflexe vegetative. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. înlocuind astfel acele. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Se procedează astfel: 1.

pentru colonul ascendent. pentru vezica urinară. Pentrul masajul acestor zone. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică.acelaşi timp. în sensul acelor de ceasornic. pentru colonul sigmoid. • zona ombilicală. pentru intestinul subŃire. 55 . cu genunchii depărtaŃi. pacientul stă în decubit dorsal. • hipogastrul. în cazul suferinŃei unui viscer. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. pentru stomac. După Mackenzie şi Head. Se începe cu o manevră calmantă. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. numită dermatom. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. prin neteziri circulare. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • flancul drept. apoi netezirea începe în epigastru. • hipocondrul drept. prin fibre nervoase somatice. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. • flancul stâng. pentru ficat şi vezicula biliară.

trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. Apoi. Este indicat în dischineziile biliare. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. cu efect calmant. tot în sens orar. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Hidromasajul include: masajul subacval.5-6 atmosfere. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. în sensul acelor de ceasornic. netezirea se face în jos. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. duş-masajul. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. în sens orar. în tulburările de motilitate gastrică.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. apoi. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. începând din flancul drept. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. apoi spre stânga. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv.

favorizând procesele de resorbŃie. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. Permite un masaj mai eficient. 3. zig-zag. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. care vor creşte treptat. în profunzime. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele. Se evită reperele osoase şi periostul. Realizează un confort deosebit pentru pacient. cerc sau punctiform.suprafaŃă. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. decât prin masaj manual. 4. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. Se începe cu presiuni mici. şoldurile. pe zonele dureroase. Avantajele duşului subacval: 1. 57 . 2. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. fesele. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte.

în celulită şi în obezitate. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. IndicaŃii: mialgii. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. la o temperatură de 38°C. al proceselor aderenŃiale. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. Astfel. relaxator şi sedativ. torace. luxaŃii. exteriorizată prin hiperemie importantă. abdomen sau membre. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. de obicei. 3. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. musculară. entorse. în contracturile musculare antalgice. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. sechele după fracturi. pe spate. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. Efecte: vasodilataŃie profundă. efect tonifiant şi resorbant. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. nevralgii. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. produce relaxare musculară. Masajul instrumental include printre altele: 58 . Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. spondiloze. articulară sau a zonelor de inserŃie.2. reacŃională.

vibromasajul. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. dar ferme. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. 59 . de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. comparativ cu masajul manual. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. Oferă o gamă redusă de manevre. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. 2. Dezavantaje: 1. Avantaje: 1. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. Nu solicită maseurul. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente.masajul pneumatic. care facilitează relaxarea muşchilor. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. 2. venoasă şi limfatică. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. în direcŃia de evacuare a acestora. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate.

Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. presiuni locale. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. În cursul relaxării. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. sub forma automasajului. se indică anumite manevre de masaj. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. Edemele beneficiază de efleuraj. pe zona infiltrată. blânde. 60 . în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. profunde. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. liniştitoare. datorată manevrelor blânde. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis.

deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). efectele relaxante fiind induse reflex. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . lombalgii. cu ritm şi intensitate scăzută. în vergeturi. 61 . în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. Frământat cu priză mică.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. o Masaj general. o Masaj parŃial: regional. cu priză mare. cervicobrahială.Solux). local. Crioterapie în escare. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. 7. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. crurală. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. masajul poate fi de două feluri. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros.

până în regiunea cefei. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele.1. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. 7.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1 MASAJUL TRUNCHIULUI. după câteva manevre. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 . 7. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. La început. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. peretele abdominal şi peretele toracic. pe segmente ale membrelor.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului.1.1. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. pe un tendon. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. 7. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. pe un grup de muşchi. pe un mănunchi vascular. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.

Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. pe spaŃiul interscapular. pornind din regiunea sacrată. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. Manevrele scurte. Pe omoplaŃi. peste şolduri. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte.coloana vertebrală. podul palmei. iar pe spatele mai musculos. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. coaste. executat în ritm viu. După netezirea cu ambele mâini. pe omoplaŃi şi pe umeri. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. apoi mâinile se îndreaptă. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. În masajul stimulant. omoplaŃi şi umeri. simultan sau alternativ. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. Manevrele se execută insistent. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. se efectuează manevre alternative. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. peste omoplaŃi şi umăr. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. pe regiunea lombară. cu rădăcina mâinilor. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. apoi oblic. pe flancuri. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. 63 . pe coaste. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. locale se execută pe segmente. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu.

Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. la sfârşit. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. numai cu vârful degetelor. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. La persoanele robuste. rezemat pe un plan uşor înclinat. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. manevre care au efect liniştitor.1. după care spatele se acoperă cu un prosop. La persoanele sensibile se aplică. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. 7. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile.1. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. executate cu palmele. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. care alunecă simultan sau 64 . care cad aproape perpendicular pe piele. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. în contractura musculară paravertebrală. în dreapta celui pe care-l masează. simultan sau alternativ.În continuare se execută bătătoritul percutat. lentă şi prelungită.

ocolind regiunea mamară. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor.alternativ. Netezirile sunt la început lungi şi lente. la cei cu boli cronice. FricŃiunea se execută cu degetele. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. calmantă. 7.1. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. la convalescenŃi. care este prins între police şi restul degetelor. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. în 65 . Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. evitând regiunile precordială şi mamară. stern. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. cu palmele. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. la debili. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin.1. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. după boli ale aparatului respirator. umeri.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. cu presiuni pe baza toracelui. dar mai ales pe părŃile musculoase. în expiraŃie.

mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. regiunea epigastrică. în sensul spaŃiilor intercostale. pe care le depăşesc. apoi lateral spre flancuri.sus până peste arcurile costale. apoi se răsucesc în afară. spre simfiza pubiană. manevrele se vor executa ferm. flancuri. se execută apoi în regiunea subombilicală. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. de o parte şi de alta a abdomenului. amplu şi într-un ritm rapid. când se îndreaptă în sus şi lateral. în această situaŃie. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. Manevra se execută cu palma întreagă. pe toată întinderea peretelui abdominal. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. manevra se repetă. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. 66 . Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Mişcările se execută simultan sau alternativ. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. executat uşor şi suplu. ajungând în flancuri. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. de aici coboară înăuntru. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. din aproape în aproape. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. în jos şi înăuntru. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. şi invers. regiunea subcostală. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace.

liniştitoare.1. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral.2.Se mai poate executa percutatul. iar pentru masarea feŃei anterioare. atât a peretelui. 67 . Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. cât şi a organelor intraabdominale. 1. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. superficială. 7.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. 7. nu sunt permise alte procedee de batere. dar şi asupra organelor abdominale. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. se recomandă câteva respiraŃii ample. pacientul va fi în decubit dorsal. în urma examinării atente a întregului abdomen. cu rădăcina mâinii. După masaj. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. care alunecă în sus spre regiunea lombară. PoziŃia.1. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. cu pumnii închişi. „mână peste mână”.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente.

executate cu pumnii închişi. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. 3. pentru a mări presiunea manevrei. La început. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. se execută alunecări lungi şi lente. mai ales. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. pe rând sau combinate între ele. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. Tocatul. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. „şerpuit” şi. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. fie sprijinind- 68 . 2. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. apoi scurte. Masajul gambei. „în cută”. „în cerc”.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. dar pătrunzătoare. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. „în pieptene”. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor.

maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. în lungul tendonului lui Achile. în jos şi lateral. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. se execută mişcări vii şi scurte. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. se continuă cu alunecări scurte şi vii. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. în lungul acestuia sau transversale. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. în „fierăstrău”. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. scurte. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. după care urmează rulatul regiunii. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. mergându-se în sus. 69 . Pe partea cărnoasă a gambei. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. până sub genunchi. cu podul palmei. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare.o pe un genunchi al maseurului. „în pieptene”. în sus.

de rulat sau de cernut. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. fricŃiuni. se execută în lungul tendoanelor. cu podul palmei. FricŃiunea. în timp ce. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. pe partea anterointernă. execută manevrele. în sens liniar. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. alunecările pot fi mai apăsate. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. tensiuni. genunchiul este întins sau uşor flectat.7. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu degetele şi cu palmele. 70 .1. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. În continuare. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. genunchiul şi coapsa. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. cu palmele şi degetele. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. 2.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. prin neteziri. 1. rădăcina mâinii sau pumnul închis. mai mult pe partea externă şi posterioară. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. cu cealaltă mână. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. tracŃiuni şi scuturări.2.

care se masează mai blând. şerpuit şi. 71 . evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. pentru a învinge încordarea muşchilor. mai ales. „în cută”. urcând peste genunchi. se execută cu putere. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. lungi şi lente. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. pe care le executăm cu vigoare. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. Această manevră necesită un efort destul de mare. dar energice. 4. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. 3. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. Frământatul poate fi circular. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului.

din această poziŃie. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). Pentru masajul membrelor superioare. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. pe un scaun sau pe o masă. masajul executându-se cu mâna dreaptă. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. de partea care trebuie masată. de preferinŃă pe stânga.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. 7. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. braŃul şi umărul. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă. FricŃiunea se execută insistent. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. apoi antebraŃul. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului.1. 1. 72 . apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior.

Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Se începe cu o serie de alunecări lungi. prin mişcări pasive executate în ritm viu. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. netezind antebraŃul pe toate feŃele. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. În continuare. 3. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. pe care se poate aplica şi pumnul închis. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. 73 . Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. 2. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis.

Se poate executa frământatul „în cerc”. 4. cu o mână sau ambele mâini. simultane sau alternative.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. FricŃiunea se execută cu degetele. La început se execută alunecări lungi şi lente. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. căzând simultan sau alternativ. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. exceptând-o pe cea internă. Plescăitul. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. urcând şi coborând în lungul segmentului. calmante. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. 74 . cu palmele. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. dar insistentă a fiecărui grup muscular. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii.

5. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. 75 . executat de preferinŃă. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. anterioară şi posterioară a regiunii. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. aplicate pe faŃa externă. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. cu faŃa palmară a degetelor. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. prelungite până spre gât. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. Masajul membrului superior. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. cealaltă fixând mâna prin apucare. executat pe segmente. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. executat pasiv. alături de gimnastica articulară.

Masajul general se începe pe partea posterioară. abdomenul sau toracele. coapsa şi gamba stângă. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia.1. apoi coapsa şi gamba dreaptă. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. fie că nu este indicat. mâna. regiunea fesieră. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. în special degetele.7. 76 . După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. într-o anumită ordine. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. piciorul. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. Nemasarea unor regiuni sau segmente.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. braŃul şi umărul drept. antebraŃul. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. gamba. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. unde se prelucrează pe rând spatele. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. genunchiul şi coapsa dreaptă.

Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. diferitele forme de tapotament. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. mai există şi alte forme de masaj.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Durata masajului general restrâns este de 30 . RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. 5-6 minute pentru abdomen. respectiv superioare. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.45 minute. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. presiuni şi tracŃiunii. 8. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. deosebite ca tehnică şi metodă. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. 8. 4-6 minute pentru torace. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate.

se pot folosi şi vibraŃiile.pentru circulaŃia limfatică. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. Dintre procedeele de bază ale masajului. 78 . • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. manevrele sunt mai lente . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice).• au structuri şi funcŃii diferite. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. mâna maseurului vine în contact cu pielea. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. Netezirea. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj.

Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. simultan sau alternativ. simetric sau asimetric. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. 79 . Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. • reglarea circulaŃiei limfei. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. FricŃiunea pielii. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie.

putându-se prelungi foarte mult. creşterea temperaturii locale. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. Dintre procedeele de tapotament. fricŃiunea acŃionează mecanic. schimburile şi excreŃia. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. care produc modificări circulatorii de durată. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Durata fricŃiunii este variabilă. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. pentru a nu depăşi straturile cutanate. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. 80 .

Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. au loc procese de apărare. frământatul. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. Sunt mai puternice. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. tapotamentul. În mod mecanic. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. FricŃiunea. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. executate cu pumnul închis. vibraŃiile şi pensările. fricŃiunea. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. Alunecările. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. 81 .Executat pe o suprafaŃă întinsă. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. de regenerare şi de vindecare.

presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. Alunecările. Frământatul mai ales în „cută”. relaxatoare. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. 82 . fricŃiuni. VibraŃiile au efecte calmante. percutatul şi plescăitul. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. prin efectul vascular. fibrozări. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. Pensările.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. ajutând funcŃia aparatului locomotor. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. sclerozări şi cicatrici. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. frământări şi stoarceri. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii.

nu se aplică pe tendoane. liniară. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. se obŃin şi prin vibraŃii. executând o apăsare uşoară. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Efecte liniştitoare. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. şerpuit sau în cută. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. mai pătrunzătoare. dar fără efect mecanic. 83 . Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. Frământatul. cu palmele şi cu pumnii. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. combate contractura musculară. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea.FricŃiunea. Se realizează de-a lungul tendoanelor. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. fie în lungul fibrei musculare. neantrenaŃi. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. activând circulaŃia locală. Bătătoritul. Tocatul. fie transversal.

se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. TracŃiunile. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. Tensiunile. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. vibraŃii. În anumite cazuri. Netezirea. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. FricŃiunea. un masaj pregătitor. Masajul articular este indicat în 84 . Se execută amănunŃit. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. dar şi pe cele articulare. După executarea mobilizării articulare. tracŃiuni şi tensiuni. la care se pot adăuga. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. la nevoie. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. Constă din neteziri şi fricŃiuni. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. În felul acesta. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor.

mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. a creşterii şi a refacerii acestora. prin acŃiune mecanică sau reflexă. vibraŃiile. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare.2 MASAJUL VASELOR Masajul. 8. 85 . în general. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. rulatul şi presiunile. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. iar frământatul. cernutul. este o metodă de activare a circulaŃiei. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. pe cea din muşchi. acŃionând asupra acestora ca o pompă. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor.

fie pe traiectul nervului. 8. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. având din când în când un caracter vibrator. fricŃiunile. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. pe traiectul nervului. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. intensitatea poate fi uşoară. exercitată mai multe minute.Masajul vascular combate staza. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. lovirile ritmice şi vibraŃiile. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. presiunea poate fi variată ca intensitate. medie sau mare. edemele. presiunile. deşi este indicat în combaterea acesteia. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. fricŃiunea este liniară. sub forma tocatului şi a bătătoritului. de intensitate medie. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. stimulează procesele de vindecare.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. 86 . În masajul nervilor se folosesc netezirea. Lovirile ritmice. Alunecările uşoare. previne şi tratează atrofiile musculare. dilataŃiile vaselor. pentru a activa circulaŃia locală. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. cu o mână. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. alunecă uşor sub formă de netezire. rar şi elastic. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. cealaltă mână sprijinind capul. 8. după ce degetele ating capul. cât şi în tocat. Produce liniştirea sistemului nervos central. mâna cade lent. Atât în percutare. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. masajul capului va avea fie efecte calmante. de preferinŃă. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. În funcŃie de tehnica folosită. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. fie stimulante. cât şi organele din cavitatea craniană. Acestea se execută. care poate fi vibratorie.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic.PercuŃia se face cu vârful degetelor. al migrenelor. Lovirile sunt repetate ritmic. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. simultan sau alternativ. rar şi uniform. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. gâtul prezintă două regiuni: 90 . reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. Stimulând circulaŃia în piele. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. al oboselii etc.

aşezaŃi pe mai multe straturi. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. cu rol static şi dinamic. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. în timpul sau după şedinŃa de masaj. tiroida şi paratiroidele etc. mănunchiul vasculonervos al gâtului. cât şi al capului. Se poate lucra simetric sau asimetric. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. evitând glanda tiroidă. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. Masajul se încheie cu neteziri lungi. sub formă de cută. executate numai manual. VibraŃiile. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. PoziŃia. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. foarte uşor şi cu precauŃie. Frământatul se execută rar.anterolaterală şi posterioară. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. faringele şi esofagul. traheea. cu capul în uşoară extensiune. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. lente şi liniştitoare. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. Este 91 . pornind de sus în jos.

Alunecările se fac simultan sau alternativ. se depărtează puŃin între ele . fricŃiunea. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. 92 . terminând cu marginea lor radială. pornind de sus. percutatul şi tocatul. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Pe bancheta joasă de masaj. între omoplaŃi şi pe umeri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. Subiectul este aşezat în decubit ventral. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. poziŃia cea mai favorabilă este călare. moale. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. care pe măsură ce coboară. sunt: netezirea. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. traumatisme sau inflamŃii locale. După câteva manevre lungi. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. frământatul. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. care este ridicat până aproape de verticală.

Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. În partea de sus. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. transformându-se în tocat. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. 93 . aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. printr-o mişcare ondulatorie. se execută deplasări în sus şi în jos. la nivelul inserŃiei muşchilor. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. între omoplaŃi şi pe umeri. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. Percutatul se combină cu tocatul. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. care se execută de partea cu unghii a degetelor. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample.

al durerilor de cap. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. cu sens circular. Cea mai bună este decubitul dorsal. cu capul şi trunchiul uşor ridicate.Datorită efectelor sale. tocatul. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. FricŃiunea. PoziŃia. Se execută la fel ca netezirea. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. Netezirea de început este uşoară. al tulburărilor sistemului nervos central. fricŃiunea. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. mişcând lent. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. Masajul regiunii precordiale. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. alunecă uşor pe piele. urcă pe faŃa sternului. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. al contracturilor musculare. condusă din cot şi din umăr. al oboselii nervoase. 8. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. 94 . spre vârful inimii. al limitării mobilităŃii gâtului. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator.7. Palma cu degetele întinse.

exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. care cad ritmic. cu degetele depărtate mult între ele. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. palpitaŃii. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. Se execută cu mâna dreaptă. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. se execută un tocat lent şi rar. lovind uşor şi elastic. este indicată în tahicardie. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. Procedeele trebuie executate cu calm. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. fricŃiune. 95 . Tocatul se execută repede.În continuare. stări de oboseală etc. tocat şi bătătorit. aplicat aproape tangenŃial. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. VibraŃiile. dar elastic.

Din această poziŃie. stând la dreapta subiectului. îmbunătăŃind schimburile nutritive. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. subiectul inspiră şi expiră. PoziŃia. presiunile şi vibraŃiile. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. însoŃite de vibraŃii. pătrunde cu mâinile sub braŃe. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. profund şi ritmic. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. plescăitul. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. Presiunile. prin degajarea 96 . fără efort. cât şi în expiraŃie.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. bătătoritul. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. care acŃionează reflex. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. pentru masajul spatelui. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. fricŃiunea şi frământatul. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. Maseurul. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. stă în poziŃia de decubit ventral. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat.

Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. 8. între coaste şi crestele iliace. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune.căilor respiratorii. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Masajul întregului abdomen. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. palmele alunecă înainte. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. urmând traiectul colonului. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. PoziŃia. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale.8. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. cu presiune moderată în epigastru. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. VibraŃiile se execută manual. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. executate dintr-o parte în alta. 97 .

spre fosa iliacă stângă. FricŃiunile se execută destul de apăsat. pe sub coastele din dreapta. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. în sus şi spre stânga. dar insistent. mai ales în timpul expiraŃiei. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. apăsând pe stomac. cu rădăcina mâinii subombilical. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. Masajul colonului. Se execută segmentar. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. 98 . începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. liniare sau în zig-zag. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă.Masajul zonei stomacului. se execută mişcări circulare. spre spate. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. supraombilicală şi subcostală stângă. începând cu porŃiunea ascendentă. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. până la nivelul simfizei pubiene. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. Masajul zonei intestinului subŃire. cu o mână sau cu amândouă. mână după mână sau cu mâinile suprapuse.

după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. Prin activarea circulaŃiei. Constă din neteziri insistente. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. din fricŃiuni apăsate. Masajul zonei renale. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. executate cu degetele sau cu palma. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. 99 . InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. de absorbŃie şi de eliminare. ale căilor biliare şi urinare. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. sunt stimulate funcŃiile digestive. 9.

simptomatologie. 100 . antialgic. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. sedativ. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. procedee şi tehnici pregătitoare. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. stimulativ. pentru reechilibrarea neurovegetativă. recomandările medicale. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. fie pe aceasta. vechimea afecŃiunii. gradul de reactivitate a pacientului. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. relaxator. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. starea pacientului. afecŃiuni asociate. scopul urmărit.

• • procedee şi tehnici ajutătoare. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. pentru membrele inferioare şi toracal. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. de accentuare a efectelor urmărite. . Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. pentru membrele superioare. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. de aceea.masaj segmentar al membrului respectiv. . ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. decontracturant al umerilor şi a cefei. . În funcŃie de efectele urmărite. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. masajul se va face centripet.masaj relaxator. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. .masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. 101 .masaj energic al trunchiului.masaj „de apel” abdominal. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. cu musculatura relaxată.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. arterială sau limfatică. . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal.

fie prin aplicaŃii pe locul dureros. luminozitatea.să fie lente. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. de intensitate mare. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. 102 . Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. în funcŃie de scopul urmărit. cu musculatura relaxată.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. segmentul masat. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. cu schimbări rapide şi dese de ritm.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. liniştea. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. . reflex. .efectul sedativ şi antialgic localizat. de exemplu masajul transversal profund. procedeele de masaj folosite: . nu prea profunde. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. presopunctura). mecanic sau indirect. 9. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. cu profunzime mare. şi mai puŃin articulaŃiei. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative.

infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. cu intensitate dozată progresiv. iar infiltratele dispar. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. prudent. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. • la genunchi. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. se indică un masaj analgezic. se utilizează masajul blând. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. se va aplica un masaj blând. În cazul unei capsulite retractile. 103 . durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. • la nivelul şoldului. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. după 5-6 sedinŃe. • • în regiunea umărului. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. în artroze. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă.La nivelul articulaŃiei. progresiv (10-15 sedinŃe). în coxartroze.

Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. şi mai mult în fazele de remisiune. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. se folosesc presiuni locale.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Netezirea. 9. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. când. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. Se execută cu pulpa degetelor. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. folosind pulpa policelui. în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. atunci când se indică cu multă prudenŃă. IniŃial. se continuă cu fricŃiuni.1. 104 .

utilizând manevre mai puŃin energice. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. care are ca obiective calmarea durerilor. 105 . se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. 9. Beneficiază de masajul terapeutic. Efleurajul. iar pe zona lombară . bătătoritul. După puseul acut şi atenuarea durerilor.1. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. în acelaşi timp. percutat). • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. II. Spondilita anchilopoietică.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. cum ar fi: frământarea „în cută”. permite executarea şi a altor manevre. tapotamentul sub formă de tocat. Artroza cervicală. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini. prin reducerea sensibilităŃii. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale.

lombalgie cronică şi lombosciatică. II. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În lipsa contracturii musculare. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. 106 „în cută”. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. se recomandă manevre uşoare şi lente. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. pentru decontracturare musculară paravertebrală. cu manevrele executate uşor şi lent. a căror intensitate se . Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. Artroza lombară. prevenirea hipotoniei musculare. unde aplicarea căldurii este contraindicată. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale.

se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. III. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. executând manevrele uşor şi lent. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. îmbunătăŃirea 107 . se efectuează vibraŃii cu palmele. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Apoi. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. Artroza genunchiului. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. cu asocierea factorului termic. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. IV. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. cernut şi rulat. spre coapsă. decontracturarea musculară. având în vedere faptul că. Artroza coxofemurală. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. Cu scop miorelaxant. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit.

tonusului şi a excitabilităŃii musculare. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. urmată de frământări uşoare. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. cernut. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. Periartrita scapulohumerală. în scop decontracturant. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. frământări „în cută”. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. V. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. Masajul este sedativ şi miorelaxant. După cedarea durerilor. tracŃiuni. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. fricŃiuni. 108 . pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. reducerea contracturilor musculare. În regiunea posterioară a coapsei.

109 . cât şi masajul manual. 9. Sunt indicate. se execută masaj cu gheaŃă.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I.1.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. decontracturante şi de prevenire a edemului. 9. tenosinovita şi entezita. cu aceleaşi efecte. În stadiul acut. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. procedurile de hidromasaj. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. În stadiul acut. procedeul are efecte analgezice. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. Contuzia. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. cu efecte analgezice locale. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. după anteflexiunea braŃului.

de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. reducerea edemelor. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. cernutul. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. circulaŃiei sanguine. Sechelele după entorsă. acestea beneficiază şi de efectele masajului. reducerea tulburărilor vasculotrofice. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. II. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. tocat sau bătătorit. rulat. LuxaŃia. frământări. IV. rulatul. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. Se execută neteziri cu palma. III.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. frământări „în cută”. Entorsa. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. proximal şi distal faŃă de zona afectată. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. În situaŃia în care rămân sechele. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. fricŃiunile şi frământatul energic. fricŃiuni. asigurarea unei bune troficităŃi. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. tapotament „în ventuză”. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. favorizarea resorbŃiei edemelor. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. 110 . Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor.

fasciculară şi totală. tocat sau bătătorit. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Se continuă cu frământare. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. se aplică o netezire cu palma. măreşte eficienŃa terapeutică. manevre ce stimulează tonusul muscular. 111 . Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. rulat. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. VI. Pe segmentele învecinate zonei lezate. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară.reducerea tulburărilor vasculotrofice. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. V. În funcŃie de întinderea leziunii. Ruptura musculară. rulat şi tapotament „în ventuză”. Sechelele după fractură. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare.

cu manevre energice. Masajul este stimulant. Polinevritele. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. Se execută neteziri cu palma. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. 112 . AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde.Masajul se face la distanŃă. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. pentru efect sedativ. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă.

Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. cu manevre energice executate în ritm viu. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. În afară de activarea circulaŃiei locale. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. alternativ. II. tapotamentul „în ventuză”. 113 . prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. sub formă de percutat. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. Frământarea „în cută”. rulatul. Masajul este stimulant. masajul se continuă cu fricŃiuni. ciupiri şi batere.Netezirea se efectuează cu ambele mâini. Netezirile se efectuează au ambele mâini. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. rulatul. III. cernutul. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. manevrele se adresează pielii. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. fricŃiunile. Paralizia facială periferică.

4. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. MASAJUL PARłIAL Efectele generale. obŃinute pe cale reflexă.9. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. procedeele mai dure. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. neuromusculare. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. După instalarea paraliziei spastice. 114 . şi reflex. în perioada de paralizie flască. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. sunt: circulatorii. de stimulare în profunzime. masajul general având indicaŃii restrânse. vegetative şi psihice. cu acŃiune locală. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. Se preferă procedee de slabă intensitate. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. cu acŃiune generală. determină o eliberare crescută de histamină. în special paravertebral cervicodorsal. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate.

masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. De asemenea. după încetarea mişcărilor. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. dar îi uşurează şi refacerea. stimulante. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. în funcŃie de procedeele de masaj executate. 115 . Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. cu mare consum energetic. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice.Efectele vegetative sunt numeroase. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Vizând acŃiunea locală. în cazurile de blocaj ale acesteia. diminuând durerea şi paresteziile. efortul are un caracter global. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. scăderea mai rapidă a oboselii. atunci când. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. din cauza nedisocierii sincineziilor. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort.

InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. Se continuă cu tapotamentul percutat. procedură care tonifică pereŃii venoşi. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. pentru uşurarea întoarcerii venoase. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. 116 celor de celulită . prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. micşorarea stazei sanguine. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. cu reducerea edemelor. în sens centripet. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. Se aplică fricŃiunea. Ca mijloc asociat de tratament. 9.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I.

Masaj decontracturant pe adductori. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. presiuni alunecate profunde. tromboflebite şi flebotromboze. temperatura scăzând treptat până la 10° C. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. nedureroase. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. pentru combaterea edemului. Staza limfatică 117 . II. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. în continuare . la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Masajul este contraindicat în flebite. evitând rănile. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. evitând cicatricile.

pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. III. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice.Staza limfatică. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. afecŃiune cu caracter ereditar. în special la membrele inferioare. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. fibroză şi celulită. se manifestă prin edeme. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. măsurând oscilaŃiile arteriale. în stadiul mediu de evoluŃie. Limfedemul primar. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. este cea prezentă în limfedemul primar. Mercier. stimularea circulaŃiei generale. în sens circular şi centripet. Valette şi Vanneville. au 118 . AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

Se indică neteziri. stoarcere şi presare a stratului adipos. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace).Netezirea se face cu alunecări centripete. masajul trebuie să fie blând. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. 9. fricŃiuni. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. compresiuni blânde executate cu palma. profundă a Ńesutului în toate sensurile. Masajul se aplică atât pe abdomen. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. continuată cu rulatul şi cernutul. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. La început. cu partea ulnară a pumnului. folosind o suprafaŃă mare de contact. Se recomandă procedee de ridicare. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. masajul va consta din mobilizarea globală. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. neplăcut. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. încercări de 122 . cât şi pe torace. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. II. Pentru a nu fi dureros.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I.

cu vârfurile degetelor. presiuni alunecate. întindere şi comprimare a pliului cutanat). frământat. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. gâtului şi pe membrele superioare. masaj Watterwald (ciupire. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile.8. pe spate şi ceafă. rulare a pliurilor cutanate. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. ridică şi scutură toracele). Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. presiuni statice. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. între marginile ulnare ale ambelor mâini.ridicare a pielii. apoi al cefei şi la urmă. ale toracelui. rulare. 123 . prin aplicarea masajului pe regiunea capului. neteziri. frământat cu priză mare. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. fără ciupire. 9. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. scuturări presiuni. Se începe cu masajul spatelui.

neteziri. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). pe timpul expirator al respiraŃiei. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. presiuni alunecate. de la clavicule până la pubis. cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni statice. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. neteziri. presiuni statice. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. presiuni alunecate. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. 124 . pe toracele inferior atât anterior. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. la nivelul primelor patru vertebre toracale. cât şi posterior. la nivelul spaŃiilor intercostale. fricŃiuni. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”.

psoriazis. coborând până la unghiul sternal.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. procedeul va deveni mai profund. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme.presiuni uşoare. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. dermatoze buloase. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. 9. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. treptat. vom dezvolta : cicatricile. escarele şi vergeturile. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. 125 . I. tuberculoză cutanată. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. hematodermii. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. Indiferent de originea cicatricilor. Masajul cicatricilor. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. infecŃii localizate la nivelul pielii. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. diskeratoze maligne. unele forme de prurit. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. dând acesteia o formă sinusoidală.

chiar dacă au fost tratate corect. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. alunecare foarte uşoare. în toate sensurile. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. după ce mobilitatea este recuperată. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. De cele mai multe ori. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. se va executa spre zonele dureroase. 126 . cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. pornind din partea centrală spre extremităŃi. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. prin alunecarea degetelor. masajul. întinderi transversale. cu prudenŃă. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. în sensul longitudinal. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. apoi. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. mai aderente de planurile subjacente. sunt suprainfectate şi. rularea cutelor de piele. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. alunecând în sens opus celeilalte mâini.

întinderi ale cicatricii şi frământat. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. presiuni mobilizări cu ale II. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. Cicatricile postarsuri. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. metoda Watterwald. După R. în continuare. pe măsura ameliorării se indică. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. cu prudenŃă. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare.Vilian. se indică întinderi ritmice. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. Masajul escarelor. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. dar frecvenŃa şi durata 127 . dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. în funcŃie de starea Ńesuturilor. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. masajul trebuie executat sistematic. recomandându-se două şedinŃe pe zi. timp de 20 de minute.

mai ales la cei în vârstă. prin: fricŃiuni localizate fine. Masajul vergeturilor. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. în cazul subiecŃilor. ciupiri de mică amplitudine. vibraŃii manuale sau mecanice. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. III. Vergeturile sunt zone liniare. depigmentate. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. masajul trofic. pentru stimularea troficităŃii locale. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. modificări cauzate de creşterea 128 . se poate acŃiona direct. pre-şi postoperator. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice.

rulare. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. repetate sistematic. sarcină etc. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. MASAJUL FEMEII. 10. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. manuale sau mecanice. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. 129 . PRE-ŞI POST PARTUM 10. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. creştere bruscă în greutate. sindrom adiposogenital. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. Pentru a se obŃine rezultate bune. vibraŃii.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. plisare. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii.

Trebuie evitate lovirile. Constă în manevre uşoare. presiunile. frământările uşoare şi vibraŃiile. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. a stazei venoase şi/sau limfatice. precum şi toate celelalte manevre excitante. dar ferme. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. prin intermediul peretelui abdominal. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. fricŃiune şi stoarcere. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. Masajul uterului. de apăsare. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. scuturările. fricŃiune. Imediat după naştere. 130 .Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. a contracturilor musculare. executate cu degetele mâinii şi cu palma. 10.

Masajul uterului se continuă zilnic. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. pe gât şi pe membrele superioare. iar pe membrele inferioare. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). Masajul abdominal poate fi executat zilnic. destul de des în prima zi. până când uterul capătă forma. la nevoie. mărimea şi locul său în pelvis. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. Cu scop liniştitor. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. se întăresc şi devin dureroşi. din decubit dorsal. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. atunci când sânii se măresc peste măsură. dintr-o parte în alta. 131 . din poziŃia şezând.Manevrele se execută timp de câteva minute. Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. după 2-3 săptămâni de la naştere. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. În mod normal. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul se poate aplica pe cap. fricŃiuni şi frământări largi. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie.

cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. masajul cefei.10. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. atunci când femeia este obosită. se recomanda şi forme speciale de masaj. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. al umerilor şi al spatelui . activarea circulaŃiei. Dacă este necesar. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. se poate indica masajul local. cât şi terapeutic. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. masajul membrelor inferioare. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. folosindu-se manevre liniştitoare. ptoza unor organe abdominale. masajul regiunii lombare. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. 132 . Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal.

piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. masajul se poate asocia cu gimnastica. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. prelungită şi pe gambă. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. iar la membrul inferior. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. iar în cazul piciorului strâmb. Masajul piciorului este important. La aceasta vârsta. 133 . executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. În timpul executării masajului. a toracelui şi a abdomenului. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. în regiunea spatelui. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor.11. masajul va fi asociat cu mişcări corective. La vârsta de 1-3 luni. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului.

Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. dar şi terapeutic. După necesităŃi. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. rulatul membrelor. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. lente. înviorătoare. folosindu-se în scop igienic. Deoarece sunt agreate de copil. se indică manevrele stimulante. asociate cu gimnastica. executat cu vârful degetelor. dese şi înviorătoare. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. iar manevrele de percutat pe spate. 134 . liniştitoare sau scurte. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. pot fi întărite.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare.

stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. obosi sau înspăimânta copilul. fricŃiunea. în sens orar. Manevra se poate executa în „cută”. rulatul şi vibraŃiile. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . percutatul. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. sensibilă şi vulnerabilă. prelung si lent pe spate si membre. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. cu baia sau în şedinŃe speciale. Deoarece pielea copiilor este fină. mai rar. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. presiunile puternice şi scuturările corpului. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. FricŃiunile se execută cu vârful. stimulează schimburile nutritive. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. La copilul mic. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. deoarece acesteia pot traumatiza. 135 . netezirea se efectuează circular. plescăitul. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. Pe abdomen. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. lovire. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. copilul doarme mai liniştit. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor.

iritabili sau sensibili. atrofici şi iritabili. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. aparatului locomotor. aparatului circulator şi a sistemului nervos. 12. exercită influenŃe diferite asupra pielii. ca manevră liniştitoare. pentru înviorare sau lent. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. Fiind o procedură mai puternică.în lungul muşchilor. cât şi cele secundare. 136 . PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. al copiilor debili. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor.

cum ar fi melanocitul. Este formată din trei straturi. celule şi fibre. lucios şi cornos. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. 137 .matrice conjunctivă. ale masajului.12. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. care conŃin vase şi nervi. granulos.Ńesut grăsos. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. sunt responsabile de efectele locale sau generale. unităŃi pilo-sebacee. într-o formă sau alta.1. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. muşchi. hipodermul. glande sudoripare. celula Merkel etc. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. determinate mecanic sau reflex. spinos. dermul. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. celula Langerhans. mai conŃine vase de sânge. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. din profunzime spre suprafaŃă.70-1.epiteliu. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. nervi. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1.75 metri pătraŃi.

alcaline şi solvenŃi organici. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. extracte timice. Keratogeneza este controlată genetic. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. FuncŃia de protecŃie. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. este insolubilă în soluŃii apoase acide. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. termică. şi anume melanozomii. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. a) Procesul de keratinizare. Keratina are o structură polipeptidică. pe o anumită zonă. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. dar. presiune mecanică.1. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. prin procese complexe. chimică. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. corticosteroizi. fizică. Melanina este sintetizată de melanocite. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. în 138 . antimicrobiană. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. este accentuată de estrogeni. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor.

progesteron. a) SecreŃia sebacee. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. la marginea zonei piloase a scalpului. 139 . iar melanozomii sunt mai mari. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. Ca. prostaglandine etc. 2. hipotonă. P. Hg.5. acidul ascorbic. bicarbonat. au prelungiri mai numeroase. mirositoare.5-5. sulfat. precursor al vitaminei D etc. Mg. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. amintim: tiamina. La om. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii.pielea neagră. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. metonieră. Cl. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Fe etc. K. absorbŃia percutanată. melanocitele sunt mai mari. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. sprâncenoasă. fiind mai numeroase la bărbaŃi. dintre factorii care inhibă melanogeneza. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. Ag etc. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. de estrogeni. ACTH. presternală. I. Dintre compuşii minerali amintim: Na. antifungic. Sudoarea este o soluŃie incoloră. interscapulară. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. de radiaŃiile ultraviolete. cu pH-ul de 4. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. nazogeniană.

cu rol important. enzime proteolitice etc. B2. chimici. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. fizici.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. biotici din mediul extern. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. acid uric. 3. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. amoniac. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. glandele sudoripare de pe palme. bradikinină. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. vitamine C. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. tălpi. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. histamină. aminoacizi). cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . B6. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. creatinină. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. glucoză. de asemenea. lactat şi uree. prostaglandine. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii.

„filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. 4. format din Ńesut adipos. acid lactic. la eliminarea apei din organism. 141 . prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. controlează evaporarea apei. „mantaua acidă” a pielii.lactaŃi. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi.integritatea structurală a pielii. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. participând. hipodermul. microbilor. fungilor etc. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. alături de rinichi. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică.

unele au capacitate redusă de fagocitare. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. keratinocitele. estrogeni. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. altele sunt celule imunocompetente etc. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. 6. fie sub formă de corpusculi. cortizol.principala cale de absorbŃie. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. se găsesc numeroşi exteroceptori. pielea are şi un rol dinamic în apărare.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. . Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. vibraŃie. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. 5. impermeabile. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. variaŃie termică. progesteron. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. în toate straturile acesteia. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. care limitează pierderea de apă din organism. celulele dendritice prezentatoare de antigen. durere. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector.

permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. numit perimisium extern sau epimisium.sanguină. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. sunt absorbite cel mai uşor. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. terŃiare). ca organ. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. care-şi are originea în perimisiumul intern. cât şi în lipide. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. Mai mulŃi muşchi se grupează. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. solubile atât în apă. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. 12. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. elementele vasculonervoase. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului.2. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. cât şi rol mecanic. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. delimitate 143 . de obicei cei sinergişti. Moleculele mai mici. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. care are atât rol protector. care delimitează fasciculele musculare primare. secundare.

amplifică contracŃia abia perceptibilă. în funcŃie de activitatea fizică. majoritatea capilarelor este închisă. există pericolul ruperii acestuia. În condiŃii de repaus. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. Din punct de vedere structural. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. cu o anumită viteză. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. formând „microfibrila”. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. modulează contracŃiile musculare brutale. cu vâscozitate variabilă. în afară de fibre de colagen şi elastină. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Un grup de microfibrile. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. Din punct de vedere funcŃional. formând un „snop”. trei „snopuri” se aşază în paralel. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. 144 . Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. în funcŃie de nevoile energetice de moment. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. cu o viteză mare. formează fibrila tendonului. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. Astfel.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Tendonul mai este constituit. legate între ele prin punŃi transversale. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate.

mecanoceptori. În anumite zone. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. extern. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. capsula fibroasă este întărită de ligamente. mixt. astfel. căptuşit de membrana sinovială. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. tracŃiune. Capsula articulară. dar şi proprioceptori. compresie). fibrele colagenice sunt aşezate paralel. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. menŃionăm aparatul Golgi. În unele zone. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. La nivelul ligamentelor. cât şi corectitudine în execuŃia acestora.3. 12.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. formând funduri de sac. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. 145 . burse sinoviale. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. este alcătuită dintr-un strat fibros. fusuri neuromusculare. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. Atât capsula fibroasă. Efectele terapeutice sunt de necontestat. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. oblic şi spiralat. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită.

Bucureşti. I. A. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Cultura fizica a mamei si copilului mic. Editura Medicală . 16. efecte. 1980. Mariana. Bucureşti. Cartea viitoarei mame.. 9. Bucureşti. 1995. 2. Masajul cu aplicaŃii în sport.. 2000. 146 . Masajul – procedee tehnice.. 2003. 5. 1994. Bucureşti. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Editura Tehnică. Cristina. Căprariu. 1999.. Marie-Claude. I. Drăgan. Editura Sport-Turism. 13.. S. Editura Caritas. Editura Art Design. 1969. 4. 17. Femeia şi cultura fizică. Bucureşti. Arias. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Bucureşti. Ionescu. V. Gimnastica corectivă şi masaj. A. 1995. metodă. Mama şi copilul. E. Hăulică.. Fozza. O.. Cordun. Editura Cucuteni. Editura Axa. 11. Kinetologie medicală. Editura Teora. Bucureşti. Editura Aquila. Cultura fizică medicală. şi colab. C. A. 1981. 1980. Editura All. Mariana. 7. 1993. Masaj– Automasaj. 1993. Bucureşti. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. I. Bucureşti. aplicaŃii în sport. 1964. Bucureşti. Herta . Masajul . 10. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport... I. Nicolaescu. Cordun.S.. Bucureşti. 15. Bucureşti..BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.F. F. Londra. 1963. Editura Medicală. Ionescu. Bucureşti. 3. Bucureşti. Ivan... Ionescu. A. Mosby Year Book. Căprariu. Bucureşti. Cluj-Napoca. Petrescu. Drăgan. Sănătate fără medicamente. Cordun. Delahaye. I. 8. 14. Ionescu. Fiziologie umană. 6. 1998. Mariana. Ispas. 1993. Drăgan. 12. 1994.. Editura Medicală.E.tehnici şi aplicaŃii în sport..

Sbenghe.. 33. Oradea. Editura Bic All. Chirurgie Vol I. Bucureşti. 1992. Editura Medicală. Kiss. Cluj-Napoca. Popescu.. Masaj şi tehnici complementare. Mârza.. Zamora. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. E. D. Bucureşti. Costin.. I. T. 1981. Bucureşti. 1968. MoŃet. Maisonneuve. Marcu. Gimnastica abdominală. Anatomia omului. Reeducarea neuromotorie. Bucureşti. Bacău. E. Tipografia UMF. Editura Saint-Ruffine..... 20. Radovici. 19. Prişcu. 27.1993. V. 1998. Marcu. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. 2003. 1995. I.. Editura Medicală. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Papilian. 1995. 30. 1997. 24. 26.. 1998. 1985. 1994. Compendiu de reumatologie. C. D..18. 1997. Pop. Editura Plumb. Editura Tehnică. Bucureşti.. Vol. 25. Marilena. 29. C. A.. Editura Robert Laffont. Fiziologia efortului fizic sportiv. Le massage. Editura Deşteptarea... Bucureşti. N. 23. Editura UniversităŃii. Bacău. Ovezea.. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Radovici.. Editura Didactică şi Pedagogică. V. I. Crăciun.. Editura Bic All. Cluj-Napoca.. Obstetrică fiziologică. Titieni. 21. 31. 1993. 1994.. Bucureşti. Editura Sport–Turism. 2003. A. Masajul terapeutic. 34. N. Ionescu. Robănescu. D. Al. Niboyet. Editura Medicală. Obraşcu. 32. Elena. Bucureşti. H. P. Editura Didactică şi Pedagogică. 2002. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală.. La pratique de la Medicine manuelle. Masaj şi Kinetoterapie. 22. Corectarea coloanei vertebrale. Paris. J.. Porter. R. Sălăgean. 147 . Bucureşti. II. D. V. Copil. V. Editura Medicală. Bucureşti. L. 28.. Doina. Kory-Mercea.

T. Sbenghe. 38. 44. Oradea. 1987. Cluj-Napoca.. Anna. Schmitz.. T. 36. Kinetologie profilactică. Stroescu.1994. . Bucureşti. Az ember anatomiajanak atlasza. Sbenghe. Editura Medicală. Cluj-Napoca. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Anatomie funcŃională. Crăciun. Cluj-Napoca. Marilena. T.1997. Editura Risoprint. 39. Elena. Selby. Bucureşti. Editura Media Group All. Zamora. Editura Medicală. I..35. 1999. 40. Vol. Editura Risoprint. 2000. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. terapeutică şi de recuperare. Semmelweis kiado. Obstetrică fiziologică şi patologică.. Editura Aqvilla ′93. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Budapest.. J. Editura UBB... Zamora. I. 2002. 47. 43. Editura Bic All. D.. 1992. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 45. Vol I. Bucureşti. Vol II. Vârtej.. 2002. 46.. Elena. 148 . Gimnastica Pilates pentru gravide... Petrache. Vlad. 1996. Masaj medical. Sbenghe. 41. Sobotta. 37. Bucureşti. Zamora.şi colab. Elena. Bucureşti. L. T. 42. Cluj-Napoca. 1979. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Bucureşti. Editura Medicală. 1983. Anatomie funcŃională. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Editura Didactică şi Pedagogică. Pentenfunda. Editura Medicală. Sbenghe. Editura Medicală. T. Kory-Mercea. 1998. Bucureşti.D.