ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

............... III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ............. 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR.... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE................. 23 CAP..................... 9 CAP.................. 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ............................................................................................................................................................CUPRINS INTRODUCERE......... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ....................... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ ...................................................... 28 5 ................................. I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ............................ 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL................................................................................................................................................................................................................................................................. 22 CAP.............................. V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ..................................................................................... IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI ........................................ 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ........... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE.................................... 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI.................... 19 CAP............................................. II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ............. 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI ............................................. 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ............................................................... 26 CAP......................................

...........INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR. 85 MASAJUL NERVILOR............................................ 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE............................................................................ 76 CAP... 77 o o o o MASAJUL PIELII ..................................................................................... 34 CAP................................... 97 6 .................................................................................................................................................. 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS... 87 MASAJUL CAPULUI... VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .......................................................................................................... 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE . 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ..................................................................... 84 MASAJUL VASELOR .................................. 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ................ VI : PROCEDEELE DE MASAJ............ 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ............................................................................... 72 MASAJUL GENERAL .................................................................... 90 MASAJUL TORACELUI ................................................................................................................ 77 MASAJUL łESUTURILOR.............................................. 88 MASAJUL GÂTULUI............................................. 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR .............................. 60 CAP..................................................................................... 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ................................................................................................................................................................. 61 MASAJUL PARłIAL ........................................ 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ................................................................................. 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ .......................................... VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ...................................................................... 47 MASAJUL SPECIAL............................................................................................................................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI........................................... 94 MASAJUL ABDOMENULUI .............................................................................. 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR.. 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .............................................

.................................................. XI: MASAJUL COPILULUI ...................... 132 CAP......... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ................................................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ........................................ IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC......................... 137 7 .................................... 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON ...................... 116 AFECłIUNI MUSCULARE............... 129 MASAJUL LĂUZEI ........................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII................... X: MASAJUL FEMEII.......................... 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ........... 125 CAP....................................................................................... XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ .................................. 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR.................................................................................. 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII..........................................................CAP................. 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII.............. 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ.......... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ............................................ 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ....................... PRE ŞI POST PARTUM .................................................................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE .......................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII ....................... 133 CAP.......................................................................

8 .

Procedeele manuale sunt cele mai vechi. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. 9 . Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. În practică. după reguli metodice bine stabilite. utilizânduse diverse aparate sau apa. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Cu excepŃia automasajului. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. de scuturare a segmentelor etc. se foloseşte numai masajul vibrator. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă.

reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. cu automasajul. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. Masajul poate fi superficial sau profund. dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. vasele şi nervii. de durată mai scurtă sau mai lungă. combinat cu kinetoterapia. am prezentat. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). de la suprafaŃă spre profunzime. parŃial sau general. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. în parte. alături de alte forme de tratament. calmant sau stimulant. contribuie. În anumite cazuri. medical. de efectele locale şi generale ale masajului. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. Ńesuturile şi organele profunde. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . sunt: tegumentele. muşchii.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte. Masajul terapeutic. acesta poate fi înlocuit. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj.

Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. leziuni osoase. De asemenea. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. leziuni ale nervilor periferici. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. în beneficiul pacientului. • afecŃiuni neurologice centrale. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. afecŃiuni ale sistemului circulator. articulare sau sechele ale acestora. respectarea unor condiŃii de igienă. 1. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. afecŃiuni organice etc.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. 11 . asigurarea unor condiŃii optime de lucru.

temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. curat. tapisată cu o pânză tare.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. călduroasă şi bine aerisită. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. alături de sala de masaj să existe un vestiar. care se poate ridica la nevoie. vopsită în alb. strict necesar pentru executarea masajului. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. Bancheta are un cap. scaune sau taburete speciale. impermeabilă sau din material plastic. luminoasă. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. 12 .1. care se acoperă cu un cearşaf alb. o sală de aşteptare. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora. duşuri şi instalaŃii sanitare. sala de duşuri. numită sală sau cabinet de masaj.1. o cameră de odihnă.

tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. o bună mobilitate articulară.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. Există banchete speciale de masaj. mai scurt şi altul posterior. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime.1. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. de a se adapta. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . de aşi doza efortul. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate. Oricine practică masajul. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. 1. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. mai lung. acestea se ridică şi se coboară. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. se folosesc suluri. de două tipuri: înalte sau joase. dar mai ales maseurul profesionist. o musculatură bine dezvoltată.

digestiv. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. maseurul va ajunge să capete. pielea de pe palme să fie caldă.durată. ritmic şi uniform. defecte inestetice. renal. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. obezitatea. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. 14 . în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. după fiecare subiect şi oră de lucru. moale şi uscată. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. transpiraŃie exagerată a palmelor. dar puternică la nevoie. asimetriile feŃei. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. neforŃat. ulcere. Maseurului i se cer un auz fin. organice sau psihice. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. debilitatea şi anemia. degetele să fie suple şi abile. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. cicatrice. supleŃe şi îndemânare în lucru. o vedere bună. Pentru a rezista la oboseală. defectele nasului şi gurii. deformaŃiile corpului. bolile aparatelor respirator. să fie largi şi cărnoase. deficienŃele motrice. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. cardiovascular.

cu mâneci scurte). masajul se aplică direct pe piele. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. În majoritatea cazurilor.1. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. cu discreŃie şi conştiinciozitate. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. unghiile sunt tăiate foarte scurt. nu poartă inele. 1. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat). îi înăspresc sau lezează pielea palmelor.

sentimentele de pudoare ale fiecăruia. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. în aşa fel. pe cei pe care îi masăm. în general. iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. Masajul se aplică. pe cât posibil. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja.stânjenesc circulaŃia sângelui. 16 . cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. uşor şi nestingherit. cât şi pentru maseur. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. În principiu. cu răni sau inflamaŃii. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. mai mult decât este necesar. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă.

cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. ridicat la 70°-80°. executantul îşi economiseşte energia. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. 17 . Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. cu capul întors într-o parte. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. cu 20°-30°. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. culcat rezemat şi şezând rezemat. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. planul cel scurt al banchetei.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°. Masajul capului. cu faŃa în jos.

suple şi uşoare. liniştitoare. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. care prelungesc durata masajului. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. cât şi pentru cel masat. Durerile. apoi încep să scadă treptat. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. intense şi vii. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. dacă este bine executat. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. Masajul local poate dura 10-15 minute. fie de contraindicaŃii ale masajului. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. Masajul se începe prin manevre ample. După şedintele lungi de masaj. iar cel general 30-60 minute.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. alteori sunt preferate manevrele scurte. jena. până ce ating intensitatea necesară. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. 18 . Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. deoarece devine obositoare atât pentru masor. cel regional 15-30 minute. mai ales după cel general. contracturile. care scurtează şedinŃa.

adică să lucreze simetric şi simultan.Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. 19 . Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor. care cresc eficacitatea masajului.1. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. aplicate pe piele. Dintre pulberile minerale. o fac mai netedă şi mai alunecoasă. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. sens şi intensitate. să fie înlocuite prin automasaj. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. lichidele şi substanŃele grase. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. de preferinŃă. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. mai practică şi igienică este pudra de talc. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. cea mai bună. efectuând manevre egale ca amplitudine. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. cât şi pe zona care urmează a fi masată. manevrele acestora trebuie să fie identice. 1. nu murdăreşte pielea. cu gimnastica respiratorie.

uleiul de cacao sau amidon. Glicerina este mai rar indicată. untura. uscată şi nepăroasă. lanolina. soluŃii alcoolizate. antiinflamatorii.ci o curăŃă. parafina lichidă. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. deoarece irită pielea. 20 . excitante sau calmante. se folosesc. untdelemnul. vasodilatatoare. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. mai des. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. căzând împreună cu Dintre lichide. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. Pulberile. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. acestea. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun.

executate amplu şi în ritm rapid. cu tensiuni active finale. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. strângându-le cu putere în palmă. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. unul după altul. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. întinderea şi depărtarea degetelor. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. 2. invers. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. la început rar. într-o mişcare continuă. apoi le ridicăm pe toate împreună. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. apoi din ce în ce mai repede. fiecare deget în parte. Întorcând mâna cu palma în sus.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. mai ales la începători.2. pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. iar pentru cot. flexiuni şi extensiuni. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. apoi se extind şi se depărtează între ele. 21 . mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni.

Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. se execută cu palmele faŃă în faŃă.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. în sens medial sau lateral. mişcările se execută liber şi rapid. în flexiune şi extensiune. la început cu amândouă mâinile deodată.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. se duc înainte. simultan sau alternativ. într-un ritm din ce în ce mai viu. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. 2. înapoi sau lateral. 2. cu degetele întinse sau strânse în pumn.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. cu o mână sau cu ambele. abducŃie şi adducŃie şi. Se execută mişcarea în “8”. Ńinute cu degetele în sus. apoi alternativ. depărtate sau lipite. cu degetele întinse sau uşor flectate. pasive şi cu rezistenŃă. cu tensiuni finale. Flexiuni şi extensiuni din coate. în opoziŃie. executate simultan sau alternativ. în ambele sensuri. 22 . simultan sau alternativ. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta. Îndoirea laterală din pumn. mai ales. executate simultan sau alternativ. Ńinute pe orizontală în faŃă. Mişcarea se poate amplifica. ajutând-o cu mâna cealaltă. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

• creşterea metabolismului bazal. dar şi de natura. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). în mod secundar fie în regiunea masată. 4. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. Apar după încetarea acŃiunii mecanice. • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. 26 . după ce această acŃiune a încetat. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. dar scad şi dispar destul de repede. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. fie în profunzime sau la distanŃă. tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale.În esenŃă. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate.

5. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. În continuare. ajutând detoxifierea organismului. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). care determină creşterea elasticităŃii pielii.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu. calmante. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor.3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante. prin acŃiunea sa mecanică. Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. 27 .4. VasodilataŃia activă reflexă. stimulatoare sau inhibitoare. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă.

2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. influenŃează metabolismul. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. dezagregă celulitele. ajută la desfacerea aderenŃelor. funcŃiile neurovegetative etc. Favorizează lipoliza. nodulii fibroşi sau scleroşi. stimulează noi diferenŃieri bazale. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. mai buna nutriŃie a pielii. Favorizează exfolierea celulelor cornoase. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. mecanică. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. 28 . masajul ducând la scăderea stratului adipos. InfluenŃează reflex termoreglarea.stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. 5.

creşte debitul circulator local. capsulele articulare. tendoanele. uşor. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. cât şi reflex. se deschid capilarele de rezervă. contracturaŃi. structurile aparatului locomotor. aponevrozele.5. intense.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. fasciile. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. excitant. aplicate muşchilor hipotrofici. centripete. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. După efort. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . paretici. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. traumatizaŃi. atrofici sau neantrenaŃi. cu intensitate progresiv crescândă. relaxante şi decongestive. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. Manevrele de masaj executate lent. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. executate într-un ritm viu. liniştitor. induc în muşchi o stare de relaxare. tecile sinoviale.

În felul acesta. Masajul articular łesuturile moi periarticulare. Prin masaj se combat aderenŃele.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. blânde. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. depozitele patologice periarticulare. retracturile. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. mâinile alunecă rapid. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. 30 . prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. neînsoŃite de presiuni. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. centripet. se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi.

Masajul hiperemiante. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. pe când cel viguros are efecte hipertensive. prin efecte 31 . centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. pot contribui. scăzând efortul cordului. în sensul circulaŃiei de întoarcere. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. capsulei. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. Aceste reacŃii. cartilajului articular. luxaŃiilor şi fracturilor. a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. entorselor . pe lângă efectele hiperemice locale. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. Manevrele de masaj efectuate centripet. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. uşurează travaliul inimii stângi. Deci. Uşurează circulaŃia sângelui în artere.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. Masajul profund şi cel lent. „periostal” provoacă reflex.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. reacŃii calmante şi 5. secundară activării circulaŃiei de întoarcere.

conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. scade sensibilitatea. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. Executat energic şi într-un ritm viu. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe.şi proprioceptorilor. masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. Executat lent şi uşor. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. 5. 32 . intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. masajul produce efecte calmante. acestea mărind sensibilitatea. pe de o parte. formei. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. liniştitoare. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat.derivative. iar pe de altă parte.

Manevrele de masaj determină descărcarea. Masajul are acŃiune antialgică diferită. a durerilor şi a stării de nelinişte. efecte generale şi psihologice. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. responsabile de instalarea retracturilor. analgezice. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. realizate prin conexiuni nervoase. Manevrele scurte. energice. de relaxare musculară şi de odihnă. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. vasomotor şi trofic. care declanşează reacŃii diferite. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. în funcŃie de tehnica utilizată. 33 . cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. de impulsuri nervoase către centrii. Manevrele executate continuu. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. la nivel subcutanat. în terminaŃiile senzitive. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Datorită acestora se evită. Astfel.

Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase .chiar dureroasă pe moment. centrii automatismului respirator. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. toracică şi abdominală. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. 34 . 5. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. • RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. prin procedee speciale. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. la distanŃă. Masajul capului. care stimulează. • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). Masajul.

• Prin masajul abdominal sunt stimulate. mai ales. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. • Creşte apetitul. infecŃii etc. escare. vergeturi. IndicaŃiile de aplicare a masajului. hepertrofii. vergeturi. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. evacuările intestinale şi sudorale cutanate). Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. funcŃiile aparatului digestiv. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. eczeme. micoze. contracturi. 35 . Ńesut celular subcutanat. cicatrici. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. • Se normalizează evacuările. de excreŃie. papule. ulcere varicoase. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. muşchi.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. afecŃiuni vasculare.

chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). Se acordă atenŃie vaselor. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. • fricŃiunile. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. tapotamentul). efleurajul). au fost împărŃite în două grupe. Sistem nervos. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. ArticulaŃii. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. 6. 36 . Sistem circulator. procedeele de masaj manual clasic. tensiune. cât şi părŃilor moi periarticulare. oboseală la nivelul membrelor inferioare.Tendoane. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat).

alte procedee. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă.1. vibraŃii. ciupirile si pensările. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul. 6. tracŃiunile şi tensiunile. fricŃiune.1.• vibraŃiile. batere (tapotament).1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. 37 . pe membre. scuturările. frământat (petrisaj). presiunile. De aceea. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. 6.

în funcŃie de efectele care trebuie induse. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. manevrele sunt: • simultane. medii şi scurte. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). întinse sau uşor îndoite. atunci când se efectuează cu mână după mână. • alternative. • transversale (scurte). Pe suprafeŃe mici. medii şi lungi. cu degetele apropiate sau depărtate. • în zig-zag. • simultane scurte. • alternative lungi. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor.Mişcările seamănă cu mângâierea. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . medii şi lungi. în acelaşi sens. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. medii şi scurte. • oblice (medii). Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . netezirea se poate executa cu o mână. pentru netezirea finală: • alternative scurte. • în cerc.

Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. 39 .mâini. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. • circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. braŃ. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. coapsă). • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. Pe membre. Ca întindere. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. gambă. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. netezirea se poate executa cu palma întreagă. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă.

alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. 40 .2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. în limita elasticităŃii proprii. longitudinală executată cu vârful degetelor. sunt stimulante. folosită în regiunile cu păr în exces. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. netezire liniară. relaxante. 6. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. a circulaŃiei. vasodilataŃie locală de durată.netezire „în perie”. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. netezire în „cleşte”. în ritm rapid şi energic. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea.1. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. pe cale reflexă. înaintea altor procedee mai puternice. manevrele scurte şi vii. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde.

Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. în zig-zag. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. medius şi inelar). după necesităŃi. cu marginea cubitală. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. executată cu vârful a 2-3 degete (index. asuplizează tegumentul. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). palma sau pumnul. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. cu cât intensitatea presiunilor creşte. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. Vârful degetelor se aplică pe tegument. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. mărindu-se progresiv. Astfel. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară). Forme speciale: transversală. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. până când este cuprinsă toată regiunea.Din punct de vedere tehnic. 41 . cu atât acŃionează mai profund. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. se aplică la nivelul tendonului lui Achile.

care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. pe cale reflexă are efecte de durată. frământat circular şi şerpuit. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. scade contractura musculară. eventual coapse). frământat cu pumnii. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”.1. care este 42 . 6. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. ridicarea lor. reduce încordarea nervoasă. executată într-un ritm lent. fricŃiunea prelungită.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii). frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. scade sensibilitatea locală. Pe regiunile întinse şi plate. care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. frământat între marginile cubitale ale mâinii. dar viguroase. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund. stimulează sistemul nervos periferic. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. ritmul viu şi mişcările scurte. circulatorii şi trofice.

cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. 43 . frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. în axul lung al grupelor de muşchi. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. presiunea se slăbeşte apoi. Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). Pe masele mari de muşchi. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. Pe membre. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. perpendicular pe segment. profund. iar muşchii se relaxează. „în cută” sau „în val”. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape.

aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. Din acest motiv. manevrele lente. cu vârful degetelor (tangenŃial. previne atrofia musculară. cu 1/3 inferioară a antebraŃului.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. având un efect trofic asupra organismului. manevre de percutat: cu vârful degetelor. 6. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. Din punct de vedere tehnic. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. se activează circulaŃia. „în mănunchi de nuiele”). prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal).prin stoarcere se comprimă vasele profunde. 44 . mai ales ale celor motori.1.

rezultat al greutăŃii mâinilor. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. Intensitatea 45 .„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. Mişcările se execută activ. medie sau mare. prin mişcări suple şi repezi. regiune precordială). cu o mână sau cu amândouă mâinile. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. într-un ritm foarte viu. Degetele întinse. Ńinute faŃă în faŃă. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. într-un ritm foarte viu. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. de la o distanŃă mică. Pe regiunile sensibile. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. decât din contracŃiile musculare. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. pe mase mari de muşchi. cu palmele orientate spre regiunea masată. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Mâinile cad moi. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. apoi acestea cad pasiv.

Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. Dacă manevrele sunt tangenŃiale.bătătoritul este mai puŃin aspru. efectul lor excitant este diminuat. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. • cu pumnul: este o manevră mai puternică. iar loviturile sunt scurte. Se execută cu pumnul incomplet închis. Ritmul mişcărilor este foarte viu. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă. Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. cărnoase şi puŃin sensibile. care se înroşeşte şi se încălzeşte. Tocatul. Loviturile active sunt mai puternice. prin vasodilataŃie. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. dar pot deveni dureroase. 46 . „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. la persoanele sănătoase şi viguroase.

dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. muşchi. şi ai antebraŃelor şi braŃelor. pe de altă parte. spasmelor. Din această cauză. 47 . 6. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale.1. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. oboselii musculare. fără a se produce un lucru mecanic. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. Percutatul. contracturilor musculare. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. la nivel toracic. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară. De regulă.

al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. încălzire şi relaxare. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. după indicaŃiile medicului. care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. fricŃiunile şi frământatul. 48 . se numesc trepidaŃii. producând o senzaŃie de amorŃire. Mişcările vibratorii. sunt folosite. decongestionante şi calmante. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. 6. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central. dar şi efecte estetice. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. Aplicate pe torace şi pe abdomen. prin reducerea stratului adipos.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare.

6. ciupirile şi pensările. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. Mâinile se deplasează ritmic. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. Au acŃiuni relaxante.3. pe care deseori le şi însoŃesc.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. sunt numite presiuni vibrate. alternativ. prin ridicări şi presiuni alternative. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). tracŃiunile şi tensiunile. scăderea 49 . anterior şi posterior sau invers. scuturările. presiunile. 6. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. Se aplică în diverse moduri: simple. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. asociate cu vibraŃii. tronconice.3. de jos în sus. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.

redeschiderea focarului de fractură. Astfel. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor.3. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. Tensiunile sunt mişcări pasive. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. TracŃiunile. Astfel. 6. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii.tonusului muscular local şi secundar. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. mai ales după fracturi. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). secundar. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.3. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. 50 . Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. în sens viscero-musculo-cutanat. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. 6. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză.

• tehnica Vogler. Hidromasajul.3. 6. vibraŃii şi presiuni. În general. fricŃiuni. • masopunctura chinezească. respectiv neteziri. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. • tehnica Knapp. au efecte excitante. Masajul cu bule gazoase în apă etc.Aplicate în ritm rapid. Masajul special include mai multe procedee. în general. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Masajul cu gheaŃă. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. 51 . Masajul cu jet de aer cald. a intensităŃii şi a presiunii. Masajul instrumental. Masajul reflexogen. Masajul limfatic. tehnici clasice. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală.

Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. peritendinitelor. 2. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. în sechelele după entorse. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. de mică amplitudine. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. 3. • masajul pe zone reflexogene Head.• masajul Ńesutului conjunctiv. miotendinitelor. antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. Are o acŃiune trofică locală. leziunilor musculare cicatrizate. Se execută fricŃiuni circulare. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. fie indexul şi mediusul suprapuse. presiunile se execută fie cu 52 . concentrice sau excentrice. Se aplică pe acest punct dureros fie policele.

Masajul periostal combate fenomenele congestive. zonelor de emergenŃă ale nervilor. 53 . Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. tendinoase. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. pentru prevenirea stazei. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. zonelor de fibroză. abdomenului pentru efectul anticonstipant. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. 2. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. 3.vârfurile degetelor foarte bine întinse. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. ligamentare. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. repetate de 40-50 de ori. centripete executate la nivelul: 1. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. concentrice sau excentrice. sistemului venos al membrelor inferioare. până la vindecare.

cu răspunsuri reflexe vegetative. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . Se procedează astfel: 1. se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. înlocuind astfel acele. în tendinite şi entezite. în direcŃia policelui. care execută o adducŃie maximă. 2. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. dureri lombosacrate. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. care creşte treptat. prin întinderea Ńesutului conjunctiv.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. cum ar fi: miozitele de efort. se deplasează Ńesutul. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. periartrită scapulohumerală. Se recomandă în: miogeloze. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. cicatrici. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. în limita elasticităŃii maxime. prin tracŃiune pe masa tisulară.

pentru ficat şi vezicula biliară. • hipocondrul drept. prin neteziri circulare. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. pentru vezica urinară. în sensul acelor de ceasornic. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. 55 .acelaşi timp. cu genunchii depărtaŃi. Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. în cazul suferinŃei unui viscer. • flancul stâng. • flancul drept. pentru colonul ascendent. pentru colonul sigmoid. pacientul stă în decubit dorsal. apoi netezirea începe în epigastru. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. numită dermatom. pentru intestinul subŃire. Pentrul masajul acestor zone. pentru stomac. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • zona ombilicală. După Mackenzie şi Head. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. • hipogastrul. Se începe cu o manevră calmantă. prin fibre nervoase somatice. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng.

continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. începând din flancul drept. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. tot în sens orar. duş-masajul. Apoi. pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. cu efect calmant.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. în tulburările de motilitate gastrică. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic.5-6 atmosfere. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. apoi spre stânga. absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. apoi. Este indicat în dischineziile biliare. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . în sensul acelor de ceasornic. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente. în sens orar. Hidromasajul include: masajul subacval. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. netezirea se face în jos. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv.

suprafaŃă. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. Se începe cu presiuni mici. decât prin masaj manual. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. şoldurile. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. cerc sau punctiform. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. pe zonele dureroase. în profunzime. 2. care vor creşte treptat. favorizând procesele de resorbŃie. 57 . Permite un masaj mai eficient. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. Se evită reperele osoase şi periostul. Avantajele duşului subacval: 1. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. fesele. zig-zag. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. Masajul subacval are următoarele efecte: 1. 3. 4. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele.

luxaŃii. de obicei. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. torace. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. abdomen sau membre. exteriorizată prin hiperemie importantă. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. nevralgii. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. IndicaŃii: mialgii. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. Astfel. în contracturile musculare antalgice. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. pe spate. Efecte: vasodilataŃie profundă. relaxator şi sedativ. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. Procedura este indicată în tratamentul edemelor.2. al proceselor aderenŃiale. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. spondiloze. sechele după fracturi. efect tonifiant şi resorbant. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Masajul instrumental include printre altele: 58 . reacŃională. produce relaxare musculară. la o temperatură de 38°C. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. articulară sau a zonelor de inserŃie. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. musculară. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. 3. în celulită şi în obezitate. entorse.

Nu solicită maseurul. cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Dezavantaje: 1. care facilitează relaxarea muşchilor. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. comparativ cu masajul manual. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. în direcŃia de evacuare a acestora.masajul pneumatic. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. dar ferme. 59 . vibromasajul. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. 2. Avantaje: 1. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. 2. Oferă o gamă redusă de manevre. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. venoasă şi limfatică.

Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. În cursul relaxării. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. pe zona infiltrată. sub forma automasajului. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. presiuni locale. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. liniştitoare. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. 60 . Edemele beneficiază de efleuraj. se indică anumite manevre de masaj. datorată manevrelor blânde. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. profunde. Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. blânde.

Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. Crioterapie în escare. masajul poate fi de două feluri. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. cu ritm şi intensitate scăzută. MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. o Masaj general. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. crurală.Solux). efectele relaxante fiind induse reflex. lombalgii. o Masaj parŃial: regional. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. cervicobrahială. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). local. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . în vergeturi. cu priză mare. 61 .În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. 7. Frământat cu priză mică.

1 MASAJUL TRUNCHIULUI. pe un tendon.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.1. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului. după câteva manevre. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi.1. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. pe un grup de muşchi. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. pe un mănunchi vascular. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. 7. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 .1. până în regiunea cefei. La început. în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. 7. 7. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. peretele abdominal şi peretele toracic. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele. pe segmente ale membrelor.

Ritmul mişcărilor creşte progresiv. După netezirea cu ambele mâini. podul palmei. Pe omoplaŃi. Manevrele se execută insistent. cu rădăcina mâinilor. pe flancuri. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. coaste. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. apoi mâinile se îndreaptă. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese.coloana vertebrală. executat în ritm viu. pe spaŃiul interscapular. iar pe spatele mai musculos. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. pe coaste. pe regiunea lombară. omoplaŃi şi umeri. pe omoplaŃi şi pe umeri. simultan sau alternativ. peste omoplaŃi şi umăr. pornind din regiunea sacrată. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. locale se execută pe segmente. 63 . se efectuează manevre alternative. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. peste şolduri. În masajul stimulant. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. apoi oblic. Manevrele scurte. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui.

care cad aproape perpendicular pe piele. rezemat pe un plan uşor înclinat. lentă şi prelungită. care alunecă simultan sau 64 . după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. simultan sau alternativ. în dreapta celui pe care-l masează. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale.1.În continuare se execută bătătoritul percutat. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. La persoanele sensibile se aplică. după care spatele se acoperă cu un prosop. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal. la sfârşit. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse.1. executate cu palmele. Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. 7. manevre care au efect liniştitor. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare. La persoanele robuste. în contractura musculară paravertebrală. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. numai cu vârful degetelor. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.

evitând regiunile precordială şi mamară. FricŃiunea se execută cu degetele. stern.alternativ. Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin. calmantă.1. ocolind regiunea mamară. în 65 . Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. în expiraŃie.1. la debili.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. dar mai ales pe părŃile musculoase. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic. cu palmele. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. umeri. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. care este prins între police şi restul degetelor. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. cu presiuni pe baza toracelui. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. 7. după boli ale aparatului respirator. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. la convalescenŃi. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. la cei cu boli cronice. Netezirile sunt la început lungi şi lente. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui.

regiunea epigastrică. în sensul spaŃiilor intercostale. 66 . Mişcările se execută simultan sau alternativ. Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. regiunea subcostală. şi invers. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. se execută apoi în regiunea subombilicală. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. din aproape în aproape. de aici coboară înăuntru. în jos şi înăuntru. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. pe toată întinderea peretelui abdominal. în această situaŃie. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Manevra se execută cu palma întreagă. apoi se răsucesc în afară. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. pe care le depăşesc. manevrele se vor executa ferm. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente. amplu şi într-un ritm rapid. spre simfiza pubiană. când se îndreaptă în sus şi lateral. flancuri. de o parte şi de alta a abdomenului. apoi lateral spre flancuri. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor.sus până peste arcurile costale. manevra se repetă. executat uşor şi suplu. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. ajungând în flancuri. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”.

2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară.1. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră. iar pentru masarea feŃei anterioare. superficială.2. în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. PoziŃia. nu sunt permise alte procedee de batere. în urma examinării atente a întregului abdomen.1. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic.Se mai poate executa percutatul. dar şi asupra organelor abdominale. 1. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. cât şi a organelor intraabdominale. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. pacientul va fi în decubit dorsal. liniştitoare. 7. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. cu pumnii închişi. 67 . După masaj. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. „mână peste mână”. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor. atât a peretelui. cu rădăcina mâinii. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. care alunecă în sus spre regiunea lombară. 7. se recomandă câteva respiraŃii ample. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini.

cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. 3. dar pătrunzătoare. mai ales. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. „şerpuit” şi. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. „în cută”. FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. „în pieptene”. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. 2. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. executate cu pumnii închişi. pentru a mări presiunea manevrei. Tocatul. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. fie sprijinind- 68 . La început.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. se execută alunecări lungi şi lente. Masajul gambei. pe rând sau combinate între ele. „în cerc”. apoi scurte. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator.

pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. mergându-se în sus. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. în lungul tendonului lui Achile. până sub genunchi. cu podul palmei. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. în jos şi lateral. 69 .o pe un genunchi al maseurului. în sus. în lungul acestuia sau transversale. se execută mişcări vii şi scurte. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Pe partea cărnoasă a gambei. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. în „fierăstrău”. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal. după care urmează rulatul regiunii. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. scurte. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. „în pieptene”. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. se continuă cu alunecări scurte şi vii.

70 .2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. 1. cu cealaltă mână. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. genunchiul este întins sau uşor flectat. execută manevrele.1. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor.2.7. fricŃiuni. FricŃiunea. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. tensiuni. rădăcina mâinii sau pumnul închis. genunchiul şi coapsa. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. În continuare. în sens liniar. prin neteziri. pe partea anterointernă. cu palmele şi degetele. în timp ce. alunecările pot fi mai apăsate. FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. 2. tracŃiuni şi scuturări. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. cu podul palmei. mai mult pe partea externă şi posterioară. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat. cu degetele şi cu palmele. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. de rulat sau de cernut. se execută în lungul tendoanelor. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor.

pe care le executăm cu vigoare. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. 71 . Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. „în cută”.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. pentru a învinge încordarea muşchilor. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis. dar energice. care se masează mai blând. lungi şi lente. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. se execută cu putere. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. şerpuit şi. Frământatul poate fi circular. 3. urcând peste genunchi. pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. 4. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Această manevră necesită un efort destul de mare. mai ales. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ.

pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. apoi antebraŃul. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). mai ales pe faŃa palmară a degetelor. 1. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. FricŃiunea se execută insistent. 72 . 7. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Pentru masajul membrelor superioare. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna.1. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi. apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. din această poziŃie. masajul executându-se cu mâna dreaptă. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. de preferinŃă pe stânga. de partea care trebuie masată. pe un scaun sau pe o masă. braŃul şi umărul. îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile.

În continuare. pe care se poate aplica şi pumnul închis. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. 2. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Se începe cu o serie de alunecări lungi. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii. cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. 3. 73 . masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. prin mişcări pasive executate în ritm viu.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini.

cu o mână sau ambele mâini. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. Se poate executa frământatul „în cerc”. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. calmante. FricŃiunea se execută cu degetele. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. căzând simultan sau alternativ. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. exceptând-o pe cea internă.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. dar insistentă a fiecărui grup muscular. urcând şi coborând în lungul segmentului. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. 4. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului. simultane sau alternative. Plescăitul. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. 74 . La început se execută alunecări lungi şi lente. cu palmele. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr.

Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. executat pe segmente. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament. cu faŃa palmară a degetelor. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. executat de preferinŃă. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile. cealaltă fixând mâna prin apucare. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. aplicate pe faŃa externă. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. prelungite până spre gât. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. anterioară şi posterioară a regiunii. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Masajul membrului superior. alături de gimnastica articulară. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. 75 . executat pasiv. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente.5. iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări.

1. Masajul general se începe pe partea posterioară. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare.7. Nemasarea unor regiuni sau segmente. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. antebraŃul. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. fie că nu este indicat. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. braŃul şi umărul drept. într-o anumită ordine. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice. piciorul. 76 . mâna. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. coapsa şi gamba stângă. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. în special degetele. abdomenul sau toracele. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. regiunea fesieră. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. Acest masaj se numeşte masaj restrâns. gamba. unde se prelucrează pe rând spatele. apoi coapsa şi gamba dreaptă. genunchiul şi coapsa dreaptă.4 MASAJUL GENERAL Masajul general.

respectiv superioare. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. deosebite ca tehnică şi metodă. Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. 8. RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. mai există şi alte forme de masaj. 5-6 minute pentru abdomen. 4-6 minute pentru torace. 8. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului.45 minute. presiuni şi tracŃiunii. diferitele forme de tapotament.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. Durata masajului general restrâns este de 30 . Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare.

78 . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde.• au structuri şi funcŃii diferite. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. Netezirea. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia limfatică. mâna maseurului vine în contact cu pielea. se pot folosi şi vibraŃiile. MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. manevrele sunt mai lente . Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. Dintre procedeele de bază ale masajului. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului.

Manevrele de fricŃiune sunt circulare. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. simetric sau asimetric. simultan sau alternativ. FricŃiunea pielii. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. • reglarea circulaŃiei limfei. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. 79 . Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie.

Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. 80 . care produc modificări circulatorii de durată. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. pentru a nu depăşi straturile cutanate. Durata fricŃiunii este variabilă. Dintre procedeele de tapotament. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. putându-se prelungi foarte mult. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. schimburile şi excreŃia. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. fricŃiunea acŃionează mecanic. favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. creşterea temperaturii locale.

frământatul. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. de regenerare şi de vindecare.Executat pe o suprafaŃă întinsă. În mod mecanic. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. Sunt mai puternice. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice. fricŃiunea. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. 81 . pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. executate cu pumnul închis. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. tapotamentul. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. FricŃiunea. Alunecările. vibraŃiile şi pensările. au loc procese de apărare.

Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. relaxatoare. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. ajutând funcŃia aparatului locomotor. fibrozări. sclerozări şi cicatrici. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. VibraŃiile au efecte calmante. Alunecările. percutatul şi plescăitul. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. fricŃiuni. Pensările. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante. frământări şi stoarceri. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. prin efectul vascular. alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. 82 . Frământatul mai ales în „cută”. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului.

FricŃiunea. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Frământatul. fie în lungul fibrei musculare. mai pătrunzătoare. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. neantrenaŃi. Tocatul. dar fără efect mecanic. Este procedeul de bază al masajului muşchilor. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. nu se aplică pe tendoane. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. combate contractura musculară. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. activând circulaŃia locală. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. se obŃin şi prin vibraŃii. Bătătoritul. Se realizează de-a lungul tendoanelor. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. liniară. şerpuit sau în cută. 83 . cu palmele şi cu pumnii. Efecte liniştitoare. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. fie transversal. executând o apăsare uşoară. combate oboseala locală apărută după eforturi intense.

pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. După executarea mobilizării articulare. tracŃiuni şi tensiuni. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. un masaj pregătitor. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. FricŃiunea. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. TracŃiunile. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. dar şi pe cele articulare.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. la nevoie. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia. Constă din neteziri şi fricŃiuni. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Se execută amănunŃit. În anumite cazuri. vibraŃii. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. Tensiunile. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. Masajul articular este indicat în 84 . al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor. Netezirea. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. la care se pot adăuga. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. În felul acesta.

Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. 85 . Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. este o metodă de activare a circulaŃiei. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. pe cea din muşchi. acŃionând asupra acestora ca o pompă. 8. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. iar frământatul. prin acŃiune mecanică sau reflexă. rulatul şi presiunile. a creşterii şi a refacerii acestora. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. cernutul.2 MASAJUL VASELOR Masajul. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. vibraŃiile. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. în general.

deşi este indicat în combaterea acesteia. pentru a activa circulaŃia locală. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. de intensitate medie. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. lovirile ritmice şi vibraŃiile.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. dilataŃiile vaselor. sub forma tocatului şi a bătătoritului. edemele. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. Lovirile ritmice. având din când în când un caracter vibrator.Masajul vascular combate staza. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. pe traiectul nervului. În masajul nervilor se folosesc netezirea. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. presiunile. presiunea poate fi variată ca intensitate. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura. fie pe traiectul nervului. 8. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. exercitată mai multe minute. intensitatea poate fi uşoară. fricŃiunea este liniară. fricŃiunile. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. medie sau mare. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. 86 . previne şi tratează atrofiile musculare. Alunecările uşoare. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. stimulează procesele de vindecare.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

Atât în percutare. alunecă uşor sub formă de netezire. Stimulând circulaŃia în piele.PercuŃia se face cu vârful degetelor. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. cât şi în tocat.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. masajul capului va avea fie efecte calmante. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. mâna cade lent. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele. al oboselii etc. fie stimulante. Produce liniştirea sistemului nervos central. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. Lovirile sunt repetate ritmic. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. gâtul prezintă două regiuni: 90 . cu o mână. Acestea se execută. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. după ce degetele ating capul. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. de preferinŃă. care poate fi vibratorie. cealaltă mână sprijinind capul. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. al migrenelor. simultan sau alternativ. cât şi organele din cavitatea craniană. rar şi elastic. În funcŃie de tehnica folosită. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. rar şi uniform. 8.

evitând glanda tiroidă. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. cu rol static şi dinamic. executate numai manual. Masajul se încheie cu neteziri lungi. în timpul sau după şedinŃa de masaj. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. cu capul în uşoară extensiune. lente şi liniştitoare. mănunchiul vasculonervos al gâtului. pornind de sus în jos. sub formă de cută. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. VibraŃiile.anterolaterală şi posterioară. faringele şi esofagul. PoziŃia. tiroida şi paratiroidele etc. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. Este 91 . de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. foarte uşor şi cu precauŃie. cât şi al capului. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare. traheea. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. Frământatul se execută rar. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. aşezaŃi pe mai multe straturi. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. Se poate lucra simetric sau asimetric.

cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. După câteva manevre lungi. terminând cu marginea lor radială. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. frământatul. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. sunt: netezirea.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. 92 . moale. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. percutatul şi tocatul. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. care este ridicat până aproape de verticală. se depărtează puŃin între ele . pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. între omoplaŃi şi pe umeri. Subiectul este aşezat în decubit ventral. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. pornind de sus. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. Alunecările se fac simultan sau alternativ. care pe măsură ce coboară. fricŃiunea. poziŃia cea mai favorabilă este călare. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. Pe bancheta joasă de masaj. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. traumatisme sau inflamŃii locale.

FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. Percutatul se combină cu tocatul. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. care se execută de partea cu unghii a degetelor. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. între omoplaŃi şi pe umeri. la nivelul inserŃiei muşchilor. în partea mijlocie şi inferioară a cefei. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. se execută deplasări în sus şi în jos. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. printr-o mişcare ondulatorie. 93 . • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. În partea de sus. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. transformându-se în tocat. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă.

masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. spre vârful inimii. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. PoziŃia. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. al oboselii nervoase. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. FricŃiunea. al limitării mobilităŃii gâtului. al tulburărilor sistemului nervos central. tocatul. Palma cu degetele întinse. condusă din cot şi din umăr. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru.Datorită efectelor sale. 94 . 8.7. Se execută la fel ca netezirea. Masajul regiunii precordiale. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. urcă pe faŃa sternului. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. mişcând lent. Cea mai bună este decubitul dorsal. alunecă uşor pe piele. Netezirea de început este uşoară. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. al contracturilor musculare. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. cu sens circular. fricŃiunea. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă. al durerilor de cap.

În continuare. Procedeele trebuie executate cu calm. cu degetele depărtate mult între ele. VibraŃiile. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. fricŃiune. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. lovind uşor şi elastic. dar elastic. se execută câteva alunecări lente şi calmante. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. 95 . aplicat aproape tangenŃial. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. se execută un tocat lent şi rar. Se execută cu mâna dreaptă. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. Tocatul se execută repede. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. palpitaŃii. care cad ritmic. este indicată în tahicardie. tocat şi bătătorit. Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. stări de oboseală etc. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele.

şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. însoŃite de vibraŃii. care acŃionează reflex. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. bătătoritul. Presiunile. pătrunde cu mâinile sub braŃe. PoziŃia. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele. pentru masajul spatelui. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. Din această poziŃie. stă în poziŃia de decubit ventral. plescăitul. asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. presiunile şi vibraŃiile. stând la dreapta subiectului. fricŃiunea şi frământatul. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. prin degajarea 96 . Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator. îmbunătăŃind schimburile nutritive. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. Maseurul. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. fără efort. cât şi în expiraŃie. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. profund şi ritmic. subiectul inspiră şi expiră.

Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. 97 . subcostal drept şi stâng şi suprapubian. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. cu genunchii şi cu tălpile spijinite. între coaste şi crestele iliace. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. executate dintr-o parte în alta. palmele alunecă înainte. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale. Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. VibraŃiile se execută manual. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. urmând traiectul colonului.8. 8. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. cu membrele inferioare uşor flexate în şold.căilor respiratorii. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. Masajul întregului abdomen. prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. PoziŃia. cu presiune moderată în epigastru. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului.

spre spate. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. cu o mână sau cu amândouă. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. pe sub coastele din dreapta. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea. Masajul zonei intestinului subŃire. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. liniare sau în zig-zag. FricŃiunile se execută destul de apăsat. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. spre fosa iliacă stângă. până la nivelul simfizei pubiene. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. mai ales în timpul expiraŃiei. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. Se execută segmentar. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. Masajul colonului. în sus şi spre stânga. 98 . supraombilicală şi subcostală stângă. se execută mişcări circulare. dar insistent. cu rădăcina mâinii subombilical. apăsând pe stomac. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. începând cu porŃiunea ascendentă.Masajul zonei stomacului. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului.

Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. 99 . procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. de absorbŃie şi de eliminare. Prin activarea circulaŃiei. 9. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. din fricŃiuni apăsate. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. Constă din neteziri insistente. ale căilor biliare şi urinare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. Masajul zonei renale.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. sunt stimulate funcŃiile digestive. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. executate cu degetele sau cu palma. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple.

observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. stimulativ.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. relaxator. simptomatologie. procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. procedee şi tehnici pregătitoare. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. sedativ. gradul de reactivitate a pacientului. starea pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. pentru reechilibrarea neurovegetativă. afecŃiuni asociate. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. fie pe aceasta. vechimea afecŃiunii. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. antialgic. recomandările medicale. scopul urmărit. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. 100 .

cu musculatura relaxată.masaj relaxator.• • procedee şi tehnici ajutătoare. de accentuare a efectelor urmărite.masaj „de apel” abdominal. . de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă.masaj segmentar al membrului respectiv. de aceea. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. . . masajul se va face centripet.masaj energic al trunchiului. . protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. pentru membrele inferioare şi toracal. procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale. decontracturant al umerilor şi a cefei. .masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. În funcŃie de efectele urmărite.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. pentru membrele superioare. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. 101 . nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. arterială sau limfatică.

în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. cu schimbări rapide şi dese de ritm. de exemplu masajul transversal profund. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea. . cu profunzime mare. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. luminozitatea. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere. segmentul masat. nu prea profunde. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. presopunctura).efectul sedativ şi antialgic localizat. şi mai puŃin articulaŃiei.să fie lente. reflex. liniştea. 9. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. procedeele de masaj folosite: . cu musculatura relaxată.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. . în funcŃie de scopul urmărit. de intensitate mare. mecanic sau indirect. 102 .

de asemenea şi durerea la prinderea pielii. în coxartroze. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. În cazul unei capsulite retractile. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. se utilizează masajul blând. se indică un masaj analgezic. după 5-6 sedinŃe. în artroze. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează. • la genunchi. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. se va aplica un masaj blând. 103 . progresiv (10-15 sedinŃe). cu intensitate dozată progresiv.La nivelul articulaŃiei. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. prudent. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. • la nivelul şoldului. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. iar infiltratele dispar. • • în regiunea umărului.

în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. ce interesează mai ales musculatura mâinilor.1. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. IniŃial. se folosesc presiuni locale. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. 9. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. Se execută cu pulpa degetelor. alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. atunci când se indică cu multă prudenŃă. Netezirea. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. şi mai mult în fazele de remisiune. când. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. folosind pulpa policelui. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. se continuă cu fricŃiuni. 104 . Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe).

se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. 9. percutat). cum ar fi: frământarea „în cută”.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. permite executarea şi a altor manevre. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. tapotamentul sub formă de tocat. bătătoritul. Spondilita anchilopoietică. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. Artroza cervicală. Beneficiază de masajul terapeutic. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. în acelaşi timp. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. II. Efleurajul. 105 . După puseul acut şi atenuarea durerilor. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini.1. utilizând manevre mai puŃin energice. iar pe zona lombară . prin reducerea sensibilităŃii.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. care are ca obiective calmarea durerilor.

unde aplicarea căldurii este contraindicată. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. lombalgie cronică şi lombosciatică. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. pentru decontracturare musculară paravertebrală. II. cu manevrele executate uşor şi lent. Artroza lombară. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. 106 „în cută”. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. se recomandă manevre uşoare şi lente. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. a căror intensitate se . În lipsa contracturii musculare. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. prevenirea hipotoniei musculare. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma.

executând manevrele uşor şi lent. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. decontracturarea musculară. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. îmbunătăŃirea 107 . cernut şi rulat. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. III. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. spre coapsă. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). IV. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. cu asocierea factorului termic. se efectuează vibraŃii cu palmele. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună. Cu scop miorelaxant. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. Apoi. Artroza genunchiului. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. Artroza coxofemurală. având în vedere faptul că.

până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. În regiunea posterioară a coapsei. cernut. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. folosind manevre cu intensitate mică şi lente. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. urmată de frământări uşoare. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. Masajul este sedativ şi miorelaxant. Periartrita scapulohumerală. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. frământări „în cută”. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. După cedarea durerilor. în scop decontracturant.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. fricŃiuni. 108 . procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. tracŃiuni. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. V. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. reducerea contracturilor musculare. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant.

Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. procedurile de hidromasaj. cât şi masajul manual. se poate executa atât masajul cu gheaŃă. procedeul are efecte analgezice. cu aceleaşi efecte. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. În stadiul acut. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. Sunt indicate.1. cu efecte analgezice locale.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. după anteflexiunea braŃului. 9. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. decontracturante şi de prevenire a edemului. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie. 9. tenosinovita şi entezita. se execută masaj cu gheaŃă. 109 .3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. În stadiul acut. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. Contuzia. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată.

favorizarea resorbŃiei edemelor. proximal şi distal faŃă de zona afectată. fricŃiunile şi frământatul energic. asigurarea unei bune troficităŃi. reducerea edemelor. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. În situaŃia în care rămân sechele. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. IV. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Se execută neteziri cu palma. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. acestea beneficiază şi de efectele masajului. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. III. frământări. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. tocat sau bătătorit. fricŃiuni. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. LuxaŃia. Sechelele după entorsă. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. rulat. reducerea tulburărilor vasculotrofice. circulaŃiei sanguine. rulatul. frământări „în cută”.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. cernutul. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. II. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Entorsa. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. 110 . tapotament „în ventuză”. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni.

Pe segmentele învecinate zonei lezate. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară. rulat şi tapotament „în ventuză”. Ruptura musculară. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. 111 . În funcŃie de întinderea leziunii. VI. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. manevre ce stimulează tonusul muscular. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. Se continuă cu frământare.reducerea tulburărilor vasculotrofice. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. fasciculară şi totală. măreşte eficienŃa terapeutică. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. rulat. V. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. se aplică o netezire cu palma. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Sechelele după fractură. înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. tocat sau bătătorit.

începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. cu manevre energice. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. Polinevritele. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate.Masajul se face la distanŃă. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. Masajul este stimulant. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Se execută neteziri cu palma. pentru efect sedativ. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. 112 . AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index).

II. prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. cu manevre energice executate în ritm viu. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. III. Netezirile se efectuează au ambele mâini. rulatul. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. Masajul este stimulant. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă).Netezirea se efectuează cu ambele mâini. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. ciupiri şi batere. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. manevrele se adresează pielii. cernutul. În afară de activarea circulaŃiei locale. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. alternativ. Paralizia facială periferică. sub formă de percutat. Frământarea „în cută”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. tapotamentul „în ventuză”. rulatul. 113 . fricŃiunile. masajul se continuă cu fricŃiuni.

efecte care nu aduc beneficii terapeutice. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. cu acŃiune generală. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. cu acŃiune locală. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. După instalarea paraliziei spastice. 114 . sunt: circulatorii. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor. Se preferă procedee de slabă intensitate. şi reflex. neuromusculare. vegetative şi psihice.9. în special paravertebral cervicodorsal. determină o eliberare crescută de histamină. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. de stimulare în profunzime. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic.4. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. în perioada de paralizie flască. obŃinute pe cale reflexă. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. procedeele mai dure. masajul general având indicaŃii restrânse. MASAJUL PARłIAL Efectele generale.

în cazurile de blocaj ale acesteia. De asemenea. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. dar îi uşurează şi refacerea. scăderea mai rapidă a oboselii. Vizând acŃiunea locală. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului.Efectele vegetative sunt numeroase. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. în funcŃie de procedeele de masaj executate. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară. după încetarea mişcărilor. stimulante. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. atunci când. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. efortul are un caracter global. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. cu mare consum energetic. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. diminuând durerea şi paresteziile. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. 115 . din cauza nedisocierii sincineziilor. Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice.

116 celor de celulită . cu reducerea edemelor. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. Se aplică fricŃiunea. pentru uşurarea întoarcerii venoase.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. 9. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. în sens centripet. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat. pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. procedură care tonifică pereŃii venoşi. ameliorarea condiŃiilor trofice locale.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. Se continuă cu tapotamentul percutat. micşorarea stazei sanguine. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere. Ca mijloc asociat de tratament. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat.

asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. II. nedureroase. tromboflebite şi flebotromboze. evitând rănile. în continuare . Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. Staza limfatică 117 . evitând cicatricile. pentru combaterea edemului. Masajul este contraindicat în flebite. Masaj decontracturant pe adductori. presiuni alunecate profunde. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. temperatura scăzând treptat până la 10° C.O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice.

III. se manifestă prin edeme. Mercier. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. fibroză şi celulită. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. Limfedemul primar. în stadiul mediu de evoluŃie. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. au 118 . afecŃiune cu caracter ereditar. este cea prezentă în limfedemul primar. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. Valette şi Vanneville. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. în special la membrele inferioare. în sens circular şi centripet. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale.Staza limfatică. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale. stimularea circulaŃiei generale. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. măsurând oscilaŃiile arteriale. Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. La început. profundă a Ńesutului în toate sensurile. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace). neplăcut. stoarcere şi presare a stratului adipos. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. continuată cu rulatul şi cernutul. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. 9. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Se indică neteziri. Se recomandă procedee de ridicare. Masajul se aplică atât pe abdomen.Netezirea se face cu alunecări centripete. cât şi pe torace. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. folosind o suprafaŃă mare de contact. fricŃiuni. masajul va consta din mobilizarea globală. compresiuni blânde executate cu palma. Pentru a nu fi dureros. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. II. încercări de 122 .7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. masajul trebuie să fie blând. cu partea ulnară a pumnului. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ.

presiuni statice. 9. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. scuturări presiuni. cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui.ridicare a pielii. neteziri. frământat cu priză mare. apoi al cefei şi la urmă. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. fără ciupire. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. între marginile ulnare ale ambelor mâini. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. gâtului şi pe membrele superioare. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. ale toracelui. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. rulare. întindere şi comprimare a pliului cutanat). 123 . Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. presiuni alunecate. Se începe cu masajul spatelui. ridică şi scutură toracele). masaj Watterwald (ciupire. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase.8. rulare a pliurilor cutanate. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. frământat. cu vârfurile degetelor. pe spate şi ceafă.

presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. neteziri. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. presiuni statice. pe toracele inferior atât anterior. fricŃiuni. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. presiuni statice. presiuni alunecate. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni alunecate. cât şi posterior. neteziri. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. 124 . pe timpul expirator al respiraŃiei. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. la nivelul spaŃiilor intercostale. de la clavicule până la pubis. la nivelul primelor patru vertebre toracale.

Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. coborând până la unghiul sternal. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. vom dezvolta : cicatricile. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. Masajul cicatricilor. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. unele forme de prurit. procedeul va deveni mai profund. 125 . a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. treptat. I. 9.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. tuberculoză cutanată. dermatoze buloase. urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei.presiuni uşoare. dând acesteia o formă sinusoidală. diskeratoze maligne. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. Indiferent de originea cicatricilor. escarele şi vergeturile. psoriazis. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. infecŃii localizate la nivelul pielii. hematodermii.

126 .mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. în sensul longitudinal. rularea cutelor de piele. mai aderente de planurile subjacente. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. se va executa spre zonele dureroase. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. De cele mai multe ori. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. prin alunecarea degetelor. pornind din partea centrală spre extremităŃi. apoi. întinderi transversale. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. alunecând în sens opus celeilalte mâini. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. sunt suprainfectate şi. după ce mobilitatea este recuperată. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. în toate sensurile. masajul. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive. alunecare foarte uşoare. cu prudenŃă. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. chiar dacă au fost tratate corect. ridicări ale cicatricii de pe planul profund.

Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin.Vilian. recomandându-se două şedinŃe pe zi. Cicatricile postarsuri. pe măsura ameliorării se indică. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. metoda Watterwald. întinderi ale cicatricii şi frământat. Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. Masajul escarelor. dar frecvenŃa şi durata 127 . După R. în funcŃie de starea Ńesuturilor. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. timp de 20 de minute. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. se indică întinderi ritmice. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente. presiuni mobilizări cu ale II. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. masajul trebuie executat sistematic. în continuare. cu prudenŃă.

repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. ciupiri de mică amplitudine. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. modificări cauzate de creşterea 128 . pentru stimularea troficităŃii locale. III. pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. în cazul subiecŃilor. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. se poate acŃiona direct. Masajul vergeturilor. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. Vergeturile sunt zone liniare. mai ales la cei în vârstă. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. depigmentate. masajul trofic. prin: fricŃiuni localizate fine. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. vibraŃii manuale sau mecanice. pre-şi postoperator.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele.

întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. sindrom adiposogenital. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. 129 . pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor. Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. PRE-ŞI POST PARTUM 10. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. repetate sistematic. mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. vibraŃii. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale. sarcină etc. creştere bruscă în greutate. Pentru a se obŃine rezultate bune. rulare. manuale sau mecanice. plisare. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. 10. MASAJUL FEMEII.

Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. Trebuie evitate lovirile. a stazei venoase şi/sau limfatice. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. executate cu degetele mâinii şi cu palma. scuturările. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general. dar ferme. fricŃiune şi stoarcere. 10. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. precum şi toate celelalte manevre excitante. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. presiunile. de apăsare. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. a contracturilor musculare. Constă în manevre uşoare. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. Masajul uterului. Imediat după naştere. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. 130 . fricŃiune. frământările uşoare şi vibraŃiile.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. prin intermediul peretelui abdominal.

Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia. 131 . Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. destul de des în prima zi. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. pe gât şi pe membrele superioare. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. din decubit dorsal. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. mărimea şi locul său în pelvis. se întăresc şi devin dureroşi.Manevrele se execută timp de câteva minute. iar pe membrele inferioare. fricŃiuni şi frământări largi. Cu scop liniştitor. atunci când sânii se măresc peste măsură. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. Masajul uterului se continuă zilnic. dintr-o parte în alta. din poziŃia şezând. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. În mod normal. la nevoie. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul se poate aplica pe cap. după 2-3 săptămâni de la naştere. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. până când uterul capătă forma.

cât şi terapeutic. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. al umerilor şi al spatelui . masajul regiunii lombare. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. cât şi cu scopul de stimulare a organismului. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. se poate indica masajul local. activarea circulaŃiei. 132 . se recomanda şi forme speciale de masaj. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. ptoza unor organe abdominale. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. atunci când femeia este obosită. folosindu-se manevre liniştitoare. masajul membrelor inferioare. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. Dacă este necesar. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată.10. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor. masajul cefei.

executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. în regiunea spatelui. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. iar la membrul inferior. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng.11. masajul va fi asociat cu mişcări corective. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. masajul se poate asocia cu gimnastica. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. În timpul executării masajului. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. La vârsta de 1-3 luni. 133 . a toracelui şi a abdomenului. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. prelungită şi pe gambă. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. iar în cazul piciorului strâmb. Masajul piciorului este important. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. La aceasta vârsta.

folosindu-se în scop igienic. iar manevrele de percutat pe spate. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. executat cu vârful degetelor. se indică manevrele stimulante. înviorătoare. dese şi înviorătoare. dar şi terapeutic. Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. lente. 134 . liniştitoare sau scurte. Deoarece sunt agreate de copil. rulatul membrelor. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. pot fi întărite. După necesităŃi. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. asociate cu gimnastica.

sensibilă şi vulnerabilă. obosi sau înspăimânta copilul. fricŃiunea. dar începând de la vârsta de 2-3 ani. rulatul şi vibraŃiile. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. deoarece acesteia pot traumatiza. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. lovire. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. Deoarece pielea copiilor este fină. iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. FricŃiunile se execută cu vârful. percutatul. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. copilul doarme mai liniştit. cu baia sau în şedinŃe speciale. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. Pe abdomen. Manevra se poate executa în „cută”. presiunile puternice şi scuturările corpului. 135 . prelung si lent pe spate si membre. La copilul mic. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. netezirea se efectuează circular. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. mai rar. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. stimulează schimburile nutritive.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. plescăitul. în sens orar.

pentru înviorare sau lent. iritabili sau sensibili. Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. ca manevră liniştitoare. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale.în lungul muşchilor. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. aparatului circulator şi a sistemului nervos. Fiind o procedură mai puternică. atrofici şi iritabili. al copiilor debili. cât şi cele secundare. exercită influenŃe diferite asupra pielii. VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. aparatului locomotor. 136 . 12. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită.

nervi.12. hipodermul. lucios şi cornos.Ńesut grăsos.epiteliu. celule şi fibre. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. care conŃin vase şi nervi. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.1.70-1. celula Langerhans. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. spinos. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri. din profunzime spre suprafaŃă. ale masajului. dermul. sunt responsabile de efectele locale sau generale. cum ar fi melanocitul. glande sudoripare. într-o formă sau alta. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. mai conŃine vase de sânge. celula Merkel etc.matrice conjunctivă.75 metri pătraŃi. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. 137 . granulos. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. determinate mecanic sau reflex. Este formată din trei straturi. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. unităŃi pilo-sebacee. muşchi.

extracte timice. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. presiune mecanică. chimică. este insolubilă în soluŃii apoase acide. şi anume melanozomii. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. prin procese complexe. antimicrobiană.1. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. Keratina are o structură polipeptidică. fizică. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. corticosteroizi. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. dar. a) Procesul de keratinizare. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. pe o anumită zonă. este accentuată de estrogeni. Keratogeneza este controlată genetic. alcaline şi solvenŃi organici. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. FuncŃia de protecŃie. în 138 . dar şi impermeabilitatea pielii la apă. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. termică. Melanina este sintetizată de melanocite.

epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. antifungic. la marginea zonei piloase a scalpului. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. absorbŃia percutanată. sprâncenoasă. hipotonă. Ca. 139 . I. a) SecreŃia sebacee. 2. iar melanozomii sunt mai mari. acidul ascorbic.pielea neagră. Hg. amintim: tiamina. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. K. Mg. mirositoare. cu pH-ul de 4. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. presternală.5. La om. Fe etc. melanocitele sunt mai mari. precursor al vitaminei D etc. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. Dintre compuşii minerali amintim: Na. Cl. bicarbonat. metonieră. dintre factorii care inhibă melanogeneza. Sudoarea este o soluŃie incoloră. au prelungiri mai numeroase. P. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. Ag etc. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. nazogeniană. prostaglandine etc. interscapulară.5-5. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. de estrogeni. progesteron. fiind mai numeroase la bărbaŃi. au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. ACTH. sulfat. de radiaŃiile ultraviolete.

FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. prostaglandine. chimici. creatinină. de asemenea. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. cu rol important. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald. amoniac. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. aminoacizi). Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. enzime proteolitice etc. acid uric. glucoză. bradikinină. vitamine C. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. lactat şi uree. fizici. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. 3. biotici din mediul extern. tălpi. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . histamină. sudoarea mai conŃine imunoglobuline.Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. glandele sudoripare de pe palme. B2. B6.

la eliminarea apei din organism.integritatea structurală a pielii. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. format din Ńesut adipos. controlează evaporarea apei. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. alături de rinichi. 4. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. hipodermul. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. fungilor etc. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. microbilor. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism.lactaŃi. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). „mantaua acidă” a pielii. 141 . participând. acid lactic. are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi.

în toate straturile acesteia. unele au capacitate redusă de fagocitare. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. estrogeni. pielea are şi un rol dinamic în apărare. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. altele sunt celule imunocompetente etc. progesteron. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar.principala cale de absorbŃie. durere. . mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. se găsesc numeroşi exteroceptori.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. 5. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. fie sub formă de corpusculi. celulele dendritice prezentatoare de antigen. keratinocitele. vibraŃie. impermeabile. cortizol. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. variaŃie termică. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. care limitează pierderea de apă din organism. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. 6.

elementele vasculonervoase. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. care delimitează fasciculele musculare primare. cât şi în lipide. solubile atât în apă. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. 12. nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare.sanguină. sunt absorbite cel mai uşor. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. care are atât rol protector. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. de obicei cei sinergişti. secundare. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. numit perimisium extern sau epimisium. delimitate 143 . cât şi rol mecanic. ca organ. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. care-şi are originea în perimisiumul intern. comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Mai mulŃi muşchi se grupează. Moleculele mai mici. terŃiare).2.

cu o anumită viteză. Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. legate între ele prin punŃi transversale. Din punct de vedere funcŃional. modulează contracŃiile musculare brutale. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. Tendonul mai este constituit. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. amplifică contracŃia abia perceptibilă. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. trei „snopuri” se aşază în paralel. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Astfel. cu vâscozitate variabilă. formând „microfibrila”. în funcŃie de nevoile energetice de moment. formează fibrila tendonului. Un grup de microfibrile. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. cu o viteză mare. formând un „snop”. în funcŃie de activitatea fizică. 144 . Din punct de vedere structural. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. în afară de fibre de colagen şi elastină. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare). 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. majoritatea capilarelor este închisă. există pericolul ruperii acestuia. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. În condiŃii de repaus.

manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. oblic şi spiralat. mixt.3. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. La nivelul ligamentelor. În unele zone. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. menŃionăm aparatul Golgi. Efectele terapeutice sunt de necontestat. tracŃiune. burse sinoviale. Capsula articulară. extern. căptuşit de membrana sinovială. mecanoceptori. În anumite zone. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. Atât capsula fibroasă. astfel. capsula fibroasă este întărită de ligamente. 145 . cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. compresie). fusuri neuromusculare. 12. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. este alcătuită dintr-un strat fibros. formând funduri de sac. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. dar şi proprioceptori. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare.

I.. Bucureşti. 1995.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Ispas. Editura All. I. Cristina. şi colab. Editura Tehnică. 6. Delahaye. Mariana. Bucureşti. Kinetologie medicală. 14. S. aplicaŃii în sport. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. 1994. Bucureşti.. Bucureşti. A. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare. Editura Cucuteni. 1999. 12... Bucureşti. 15. 1994..S. Editura Sport-Turism. Editura Medicală. Fozza. 1981.. F. Bucureşti.. Bucureşti. Ionescu. 16. 1995. 1964. 1963. Mosby Year Book. Masaj– Automasaj. 2003. Bucureşti. 1980... Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Mariana.. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. Mama şi copilul. Arias. 2000.E. 1980. 9. Sănătate fără medicamente. Fiziologie umană. Masajul – procedee tehnice. Bucureşti. Nicolaescu. 11. 1969. Drăgan. Ivan. Mariana. Marie-Claude.. 10. Ionescu.F. Petrescu. Cordun. V. Cluj-Napoca. 8. efecte. Drăgan. O. Hăulică. Editura Teora.tehnici şi aplicaŃii în sport.. Masajul cu aplicaŃii în sport. 7. Bucureşti. Cartea viitoarei mame. Femeia şi cultura fizică. metodă. I. Căprariu. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. 1993. Gimnastica corectivă şi masaj. I.. 1998. Editura Medicală . 13. 17. Cordun. Editura Medicală. A. A. C. Cultura fizică medicală. 1993. Cultura fizica a mamei si copilului mic.. Bucureşti. Bucureşti. Ionescu. Masajul . 1993. 146 . A. Editura Aquila. Herta . Londra. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. 4. I. Bucureşti. Drăgan.. Editura Axa. 2. 3. Bucureşti. Căprariu. Cordun. Editura Art Design. E. Editura Caritas. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. Ionescu. 5.

22. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. Paris. Papilian.. C. Doina. 1981. I. Masaj şi Kinetoterapie.. 31.. Marcu. Sbenghe. Editura Medicală. H. 20. Editura Medicală. D. Bacău.. Corectarea coloanei vertebrale. 1998. 1968. 1998. E. 23. Cluj-Napoca. Bucureşti. I. Bucureşti. N.. Editura Robert Laffont. J. Obstetrică fiziologică. Masaj şi tehnici complementare. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medicală. P.. 147 . Elena. Crăciun. 25.. R. Oradea. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Gimnastica abdominală. Kiss.. Kory-Mercea. 29. 2002. Bacău. Porter. Anatomia omului. Bucureşti. MoŃet. Bucureşti. E. Editura Saint-Ruffine. 28. 1997. Sălăgean. Editura Bic All. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. L. Obraşcu. Titieni. 2003. Bucureşti. V.. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Zamora. Chirurgie Vol I. 19... 1993.18.. Editura Sport–Turism. Prişcu. Popescu. 1994. Robănescu. 1994. Marcu.. 24. 34.. Al.. Mârza. V. N. Pop.. D. 32. Cluj-Napoca.. Fiziologia efortului fizic sportiv. II.1993. Editura Tehnică. La pratique de la Medicine manuelle. Costin.. A. Marilena. D. 1997. 1985. Ovezea. Radovici. Reeducarea neuromotorie.. Ionescu. 1995. Masajul terapeutic. D. Tipografia UMF. V. Bucureşti.. Editura UniversităŃii. C. Niboyet. Radovici. A.. Maisonneuve. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. Editura Bic All. Editura Medicală. 30. 1992. Vol. I. V.. Editura Plumb. 1995. 33. Compendiu de reumatologie. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Copil. Le massage. Bucureşti. 21. 2003. 26. Editura Deşteptarea.. 27. T. Editura Didactică şi Pedagogică.

Petrache. Editura Bic All. Selby. Vol I. Masaj medical. . 45. 148 . Sobotta. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi.. T. Zamora. T... Editura UBB. 2002. Bucureşti. T..şi colab. Kory-Mercea. 1983. T. Marilena.D. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului.. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Anatomie funcŃională. Anatomie funcŃională. D. 38. Vol II. 1996. Sbenghe. Sbenghe. I. 41. Cluj-Napoca. Obstetrică fiziologică şi patologică. Semmelweis kiado. Crăciun. 1992. 42. Cluj-Napoca. Editura Medicală.1994. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. 37. Gimnastica Pilates pentru gravide. Editura Aqvilla ′93. Stroescu. Bucureşti. Budapest.. 47. Editura Medicală. Vlad. Az ember anatomiajanak atlasza. Bucureşti... Bucureşti. Editura Medicală. Anna. Editura Didactică şi Pedagogică. Zamora. Schmitz. Pentenfunda. terapeutică şi de recuperare. 39. 1999. Oradea.1997.. L. J. 43. 1998. Bucureşti. Sbenghe. Vol. Zamora. 1979. Elena.. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. 46. Editura Medicală. Cluj-Napoca. Bucureşti. 40. Cluj-Napoca. Elena.35. Elena.. Bucureşti. Vârtej. Editura Risoprint. 2000. 44. 2002. Kinetologie profilactică. I. T. 36. Editura Media Group All. Editura Medicală. 1987.. Editura Risoprint. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Sbenghe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful