Sunteți pe pagina 1din 5

Orientari moderne în predarea limbii si literaturii române

Scris de Dumitraş Monica


Miercuri, 13 Mai 2009 18:21

Acest referat a fost susţinut în cadrul unei şedinţe de catedră, fiind însoţit de imagini de bună
practică

ORIENTĂRI MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Trăim într-o societate aflată în continuă mişcare şi modernizare, în care viziunea contemporană
impune schimbări în finalitatea educativă, văzută mai puţin ca transmitere de cunoştinţe şi mai
mult ca formare a personalităţii.

Elevul de azi trebuie să dea universului informaţional întâlnit un sens critic, creativ şi productiv.
Copilul
este nevoit să-şi dezvolte capacitatea de a cere informaţii şi de a decide importanţa acestora.
Pentru a se realiza acest deziderat,
profesorul
trebuie să-i ofere, în egală măsură, un
cadru de învăţare
şi unul de gândire, pentru a da posibilitatea elevului să-şi urmărească şi să-şi monitorizeze
propriile procese de gândire.
Rolul profesorului
este de neînlocuit, căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare.

Predarea literaturii române reprezintă, în primul rând, o problemă de educaţie estetică.


Preocupările pentru frumos, pentru reflectarea expresivă a realităţii, au existat dintotdeauna.
Educaţia modernă
, în general, şi cea estetică, în special, trebuie să deplaseze accentul de la ipostaza
reproductivă a învăţării la cea a cultivării potenţialului creativ al personalităţii.

Literatura favorizează formarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale, fortificând şi


echilibrând întreaga personalitate, permiţând realizarea idealului educaţional. Aceste
obiective pot fi atinse în predarea literaturii române prin percepţia directă, profundă şi creatoare
asupra operei de artă, prin observarea unităţii formă - conţinut, prin interdependenţa dintre
operă – creator - condiţii sociale şi istorice de apariţie.

1/5
Orientari moderne în predarea limbii si literaturii române

Scris de Dumitraş Monica


Miercuri, 13 Mai 2009 18:21

Ne aflăm în secolul tehnologiei moderne, într-o epocă în care omenirea este asaltată de
cinematograf, televizor, calculator şi internet. Apare, astfel, pericolul scăderii rolului cărţilor în
viaţa omului. Această tendinţă de abandonare a lecturii directe, ţinând o carte în mână, s-a
observat atât la noi,cât şi în întreaga lume. Profesor
ului de
limba şi literatura română
îi revine o misisune grea: să atragă elevul spre carte. Ea trebuie privită ca element al devenirii
umane. În legătură cu virtuţile lecturii s-a scris mult şi se va mai scrie. Miron Costin spunea că
,,Nu este alta mai plăcută şi mai folositoare zăbavă decât cetitul cărţilor.” Filozoful şi poetul
american Ralph Emerson zicea că ,,Sunt cărţi care ocupă în viaţa noastră acelaşi rol cu părinţii,
cu cei dragi şi cu experienţele mari.”

Cultivarea interesului pentru lectură, pentru lucrul cu cartea, rămâne unul dintre principiile
fundamentale ale muncii noastre. Datoria noastră este să-i orientăm pe elevi spre cunoaşterea
importanţei cărţii, spre folosirea acestor surse de învăţare. Acest lucru se poate realiza şi prin
utilizarea unor metode şi mijloace didactice moderne, atractive pentru elevi.

Voi enumera câteva metode moderne de predare : metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat,
Pălăriile gânditoare, Explozia solară, Turul galeriei, metoda Frisco, Brainstormingul, Studiul de
caz, metoda cadranelor, a cubului, Tehnica 6-3-5 etc.

Ţin să exemplific rezultate aplicării unor astfel de metode.

Metoda Studiului de caz a fost introdusă ca element obligatoriu la clasele a XI-a şi a XII-a.
Utilizarea ei prezintă numeroase avantaje :· elevii se confruntă direct cu problema pe care o au
de cercetat· găsesc elementele caracteristice cazului pe care îl investigheză· selectează
materiale, sintetizează· îşi dezvoltă capacităţi de examinare critică a strategiilor de soluţionare,
de organizare, de cooperare în echipă· apropie procesul de viaţa cotidiană.

Primul studiu din clasa a XII-a este Diversitate tematică şi stilistică în poezia interbelică, un
studiu vast care a necesitat o îndelungă documentare. Echipa a fost formată din şase membrii,
aleşi de la începutul anului şcolar. Ei s-au documentat, au fost la bibliotecă, au navigat pe
internet, au lucrat chiar şi în timpul orelor de informatică. S-au alocat acestui studiu de caz două
ore. Echipa a utilizat laptopul şi videoproiectorul, deoarece au realizat un material interesant în
Power-Point, s-au citit referate şi poezii reprezentative. Grupul celor şase a realizat şi un test de
verificare, cuprinzând întrebări legate de tema prezentată şi un exerciţiu de încadrare în

2/5
Orientari moderne în predarea limbii si literaturii române

Scris de Dumitraş Monica


Miercuri, 13 Mai 2009 18:21

modernism a poeziei ,, Lumina ” de Lucian Blaga.

In timpul activităţii s-au remarcat şi câteva minusuri:

- nu toţi membrii grupului s-au implicat cu seriozitate;


- nu s-au căutat în dicţionar cuvintele necunoscute;
- unele referate au fost inaccesibile colegilor din cauza limbajului academic;
- elevii nu au avut o atitudine naturală în timpul prezentărilor; Dar, în amsamblu, studiul de
caz a fost unul interesant, mai ales că li s-a cerut elevilor să aducă şi elemente noi,
neprezentate de profesor la ore.

Un alt exemplu este folosirea metodei cadranului, care stimulează atenţia şi gândirea, caută noi
căi de acces spre cunoştinţele proprii. Clasa trebuie împărţită în patru grupe ( se poate lucra şi
individual) şi fiecare echipă primeşte de rezolvat o cerinţă.S-a utilizat metoda la predarea
elementelor de expresivitate, în cadrul lecţiei ,,Sara pe deal ” de M. Eminescu, la clasa a IX-a.
S-a împărţit clasa în 8 grupe ( câte două grupe pentru fiecare cerinţă ), după cum urmează :

- I. Selectaţi din text imaginile auditive


- II. Selectaţi din text imagile vizuale.
- III. Extrageţi figurile de stil.
- IV. Ce sentimente v-a trezit poezia ?

A fost împărţită tabla şi după ce elevii au rezolvat cerinţa au fost completate cadranele:

Metoda a fost folosită şi la alte opere literare, dar cu alte cerinţe. De asemenea s-a folosit şi ca
exerciţiu individual pentru tema de casă.

O altă metodă modernă este cea a horoscopului, care a fost utilizată în cadrul lecţiei de
caracterizare a Vitoriei Lipan, la clasa a IX-a. S-a stabilit zodia personajului şi elevii au avut de
realizat fişe de lectură care să cuprindă citate ce argumentează încadrarea eroinei în zodia
respectivă.

Lecţiile de literatura română pot fi mai atractive şi prin mijloacele didactice moderne folosite:·
pentru predarea lui Nichita Stănescu s-au audiat interpretările muzicale ale lui Nicu Alifantis şi
Paula Seling;· introducerea noţiunilor teoretice despre realitate – ficţiune şi fantastic au fost
însoţite de fragmente din filme diferite: ,,Moromeţii” (Ficţiune) şi ,,Cronicile din Narnia” pentru

3/5
Orientari moderne în predarea limbii si literaturii române

Scris de Dumitraş Monica


Miercuri, 13 Mai 2009 18:21

fantastic.

Evident elevul nu este lăsat singur în faţă imaginii, ci i se oferă atât imaginea, cât şi comentariul
verbal, care-şi propune să-l conducă spre înţelegerea ei. Mijloacele audio şi audio-vizuale sunt
instrumente interpuse între elev şi profesor. Ele dau rezultate doar dacă elevii valorifică
mesajul. Profesorului îi revine rolul de a-l determina să acţioneze, să opereze cu datele oferite
de mesaj în cadrul unei situaţii de descoperire, să generalizeze şi să formuleze ei înşişi
concluziile. Timpul pe care îl ia profesorului pregătirea unei lecţii cu mijloace tehnice este
sensibil mai mare decât pentru o lecţie obişnuită.

Activitatea profesorului trebuie să fie bazată însă pe activităţile tradiţionale, dar să se asocieze
şi cu metode şi mijloace moderne, de care nu trebuie abuzat. Şi asta pentru că mijloacele
moderne aduc un plus de atractivitate, dar valoarea lor formativă nu este elucidată pe deplin,
urmând ca timpul să-şi spună cuvântul.

Bibliografie:

1. Bocoş, Muşata, (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Editura
PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca;

2. Bontaş, I., (1997), Pedagogie, Editura All, Bucureşti;

3. Bruner, Jerome, (1970), Procesul educaţiei intelectuale, (trad.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

4. Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

5. Cozma, Teodor, (1997), Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie,


Editura Spiru Haret, Iaşi;

4/5
Orientari moderne în predarea limbii si literaturii române

Scris de Dumitraş Monica


Miercuri, 13 Mai 2009 18:21

6. Cristea C. Gabriela (2002), Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

7. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău;

8. Flueraş V., ( 2005),Tehnica învăţării prin cooperare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca;

5/5

S-ar putea să vă placă și