Rominia are bogate §i variate resurse energetice, printre care un loc

important 11 ocupa combustibilii minerali - petrolul, gazele naturale ~i caT-

,bunii - precum §i alte resurse, ca: hidroenergia, mineremile de m'aruu etc,
Energia care se consuma in toate domeniile de activitate provine din
transfonnarea surselor primare de energie amintite mai sus. Fqrma in care
energia este utilizati:i de consumatorul· final este energia mecanica, energia
termica, energia chimica sau energia radianta. Importan~a produc~iei de ener-
gie cre§te pe masura perfectionarii uneltelor de pIOduc~ie, a dezvoltarii
fortclor de productie.
In Rominia, problema dezvoltihii bazei energetice s-a pus pentru prima
oad in mod acut §i organizat abia dupa 1945, dnd puterea politica §i eco-
nomidi a fost preluata de clasa muncitoare in alianta cu taranimea munci-
toare §i dnd tara no astra a pornit, pe drumul lichidarii inapoierii economice,
'incepind marea opera de industrializare a ~arii.
In condi~iile actiunii legii dezvoltarii planice, proportionale a economie! .
TIa~ionale, dezvoltarea bazei energetice este con§tient infaptuita in cadrul

Consumul diferitelor feluri de combustibil in Rominia in 19391

C 0 n s u m u I
Reea1eulat In Gleutatea
FeJul eombustibilului unilatea gaz metan ' speeifica
de masura cantitatea (In mii me) (in "!o)

<::i.irbuni mii tone 2303 1700748 23,5

Lemne de foe 8000 3 000 000 41,4
Petrol J 492 1758822 24,3
Gaz petrolifer I me 389063· 430 933 ' 6,0
Gaz. metan I 348655 348655 4,8

Total
! j 7239 158,
1
100,0

1 Vezi "Pro'bleme ecol1omice" , nr. 2/1948, pa?;. 53. ~., N.R. ,i

economiei planificate, realizindu-se folosirea complexa a resurselor energe-
lice cu cea nai mare eficacitate economidL
In Rominia burghezo-mo§iereasdi, sursele de energie au fost nerl:'.tio-
Dal folosite. Pe cind petrolul §i lemnele de foe erau supuse unei exploatad
excesive, in functie -de interesele capitali§tilor, carbunele era folosit aproape
in exclusivitate pentm transporturile pe cale ferata, iar gazele naturale au
fost Hisate multa vreme sa se iroseascii fara a fi captate.
Din tabelul de mai sus rezlllta ca cea. 90010 din combustibilii utilizatf
in 1939 reveneau lemnelor de foe, carbunelui §i petrolului. Exploatarea pra-
dalnicii a acestor bogatii a insemnat pentru monopolurile straine ~i clasele
exploatatoare din tara profituri mari §l imediate. _In schimb, utilizarea altor
resurse energetice - hidroenergie, lignip., gaze naturale - era neglijata,
deoarece exploatarea lor necesita investitii mari, care dadeau profituri abia
dupa 0 perioada mai indelungata.
In anii puterii populare proble~a modificarii - structurii balantei ener-
getice a tarii a devenit 0 sarcina centralii. Primul plan cincinal §i planul de
electrificare a tarii au pus accentul pe folosirea ca termogeneratori mai ales
a combustibililor inferiori (lignit, 1.urba, praf de carbune), a gazelor naturale,
a de§eurilor provenite din agricultura §i silvicultura, precum §i pe utiliza-
rea mai larga a resurselor de energie hidraulicii.
Schimbind stmctura balantei energetice a tarii prin mic§orarea utili-
zarii lemnelor de foc, a petrolului §i carbunilor superiori, acestea VOl' putea
fi utilizate mai rational drept materii prime in diferitele ramuri ale industriei.
Intr-adevar, luind ca baza cifrele productiei din primul plan cindnaI
§i cre§terile pentru- purtiitorii primari de energie, date in Directivele Con-
gresului al II-lea al P.M.R. cu privire la eel de-al doilea plan cincinal de
dezvoltare a economiei nationale, rezulta urmatoarea dinamica ~ productiei
de purtatori primari de energie §i a consumului intern:

1950 1955 1960

Titei . - - . 100 210 270

Gaze naturale 100 188 4;:)0
Carbuni . . _ 100 167 310
Lemne dE' foc . 100 91 78
Energie hidraulica 100 180 300

In acest tahel se remarca cre§teri masive la productia de gaze naturale,

de carbune, titei ~i hidroenergie §i 0 sciidere a productiei de lemne de foe.

1 Dupa in g. 1. Sap hie r, "Unde probleme tehnieo-eeonomice ale productiei de

energie electriea in centralele nucleare". Comuniearea faeum la sesiunea ~1iintifica a
I.S.E.P. "V. 1. Lenin" din febmarie 1955. - N.A. - :J
 Cre~terea atit de putemica a productiei de gaze naturale (490010) se,
-C<i prin aceea ca eel putin in urmatorii 5--10 ani - deci in mod tran-
::n - gazele 'naturale sint chemate sa 0/0
:pere cea mai mare parte a cre~terii 5QQ --- -:---- ... ---------i----- ----------_.IjgO
___ ~_1 J. •• _p __

- arului de energie. : r '

45Q
In ceea ce prive~te cre~terea masiva ,
_-_-_-_~I~~~======~~
=~_-[~~~~
,
_-_-_-~_-_-_-
-__~,
oductiei de carbune (mai ales ligniti), ~() ----f---------------i----------
, '
----I
,
5e datore~te faptului di, in trecut, ----,---- - ---- - -----~--- ---- - -- - ----~
I. I • I
J5tJ ----}--------------~-+--.----- --------:
ta sursa de energie - din care, de , , ,
-cel, dispunem de rezerve destul de
• - n-a fost decit putin exploatata ~~~~~Tjjj~~~;~-~~
, , '
_ facut, indeosebi, exploatihi de car-
- _e de calitate wperioara). In felul 2{/{/ ~~~-r~=~~~~~---~~~--~
----i---------
-=-~~---=~-==~
W!8.P- '
_ --ta carbunelui nostru (in special, ligni-
:: exploatati in cariere) ii revine in
:: ;: rolul de a contribui intr-o masura
15{/ ~===t==---

too ~-_-_~!---
-~~~'-:~r!=---- ~:l
~~~-~-~-~-
~~tf~~_-_~_
~.~-_-_-_~_-_~ ~~~.~~~~~j 78
:-cinda Ia acoperirea necesaru!ui de , '
so ----r-------------'-t-------------~
,

= ergie. Dintre toate resursele energetice ,

----1~-·------ -----1.-' - - -- - - -- - - --I,
"e t~hii, energia hidraulicii a fost in tre-
•. cea mai putin solicitata. In cursul -- -Pe/rol - - C'Jrbunt
alizarii planului de electrificare a tarii, -- 60'zenl9/ur.lle 0000000 lnergie hldrJultci
___ Lemn
: _u inregistrat succese insemnate in
Fig. 3. Dinamica productiei
~ nstruirea de hidrocentrale in diferitele
de purtatori de energie.
ziuni ale tarii.
~ Dupa calculele unor speciali~til, in de curs de ap~oximativ 20 de ani
:0 ya putea amenaja 0 treime din potentialul nostru hidraulic amenajabil,
=xecutindu-se in primul rind constructiile mari, economice. In felul acesta,
poate ajunge ca in 1975 hidrocentralele noastre sa producii de peste 25-
ri mai multa energie electrica decit in 1950. In arice caz, este sigur ca hidro-
=- ergia este sursa care, in perspectiva, va fi solicitata din ce in ce mai
ult fata de celelalte surse epuizabile de energie.
eu to ate acestea, daca se pun fata in fata resursele ~i necesitatile de-
ergie ale economiei nationale, care se dezvolta intr-un ritm rapid, §i dad
;e are in vedere iIi special ritmul limitat de cre~tere a utilizarii surselor
=nergetice obi~nuite, dupa calculele speciali~tilor pe.ste 20-25 de ani ar
::..eveni necesara ~i introducerea energiei nucleare in circuitul energetic at
tiirii. Existenta, in abundenta la- noi in tara, a minereului de uraniu asigura
~a dezvoltarii in viitor a productiei de energie nucleara, contribuind astfef
largirea considerabila a resurselor noastre energetice.
Analiza, in Hnii mari, a repartitiei geografice a resurselor energetice 'De-
- itoriul R.P.R. ne permite sa' facem unele aprecieri-,j'n ceea ce prive~te do-
;:area ~i satisfacerea ell surse de energie' a .diferitelor, regiuni ale ,tarii.
AstfeI, centrul farii este bine dotat eu - resurse "e'nergetice, reprezentat~,
primul rind, prin gazul metan, care este transportat en ajutorul cond1,lC>-
telor in principalele centre industriale din' cuprinsul podi~ului Transil -aniei.
Rezervele importante de gaze pEJrmitca aceasta sursa de energie sa alime.:J.-
-teze intr-un viitor apropiat toafe regiunile tarii.

p f
R

1 .t'relucrat dupa Harta izvoarelor natUJale de energie, ale. Ro.miniei, Enciclopedia

Rnmini.ei, voL III, pag. 602-603. - ?V,A.
 L8Y-8Ma
Z~r;f/ pelroliff/rf/

~~;~~::e
CIr:.'~lJriIff/ gaz me/an
Iff/ cdrblJlli

IdCGm'
_ ,
Ifher/e/i(jm/i
'~
0.- ldc,imill/e de tlJrb/J
'0 (::
..,'0 '?' /oookw pe /(m
~~ ~c
<D Sec/o,Jre de ror/3
hltliau/ic.i
0l::C:
O~
to'"' 0
~pr
<l'
8 N"
. <
I ..,
0
;:; «-
<:0
. ...•
?> .::S
..,
5"
£:.
'0.-" J:)

'" -0

'"::s -:'\

......
:~
, ,<v C.
.., G'
0~ c-
<f'
;:0 (
_0 ..,.
:3
-S'
I-

roO -<f
.;-.

M
;3
',",'
0'
"=l
L-
'0;-"
~
 In afara de aceasta, sint resursele de llgnit. Lignitul exploatat in vaiea
Alma~ului este rational sa fie indreptat spre regiunea industriala Baia Mare.
iar lignitii din regiunea Capeni-Baraolt vor putea alimenta, ill bune conditii,
lermocentralele din sud-estul Ardealului.
Regiunea industriala Hunedo"ra are ill apropiere principalul bazin Cflr-
bonifer al tarii - Petro~anii, care in viitor va aproviziCJ!1a ~i industria me-
talurgica din Banat.
In ceea ce prive~te vestul tilrii, acesta dispune de un numar de bazine
ca.rhonifere, continind mai ales ligniti, dintre care amintim bazinul Derna-
Tatdru~, Brad-Tebea, Caransebe~-Mehadia, Bozovici-Nera etc.
Vestul tarii are, de asemenea, importante resurse hidroenergetice, legate -
mai ales de apele ce izvorasc din muntii Apuseni.
Inca -in anii celui de-al doilea cincinal, sud-vestul tarii va fi legat prin
conducte de regiunea dmpurilor gazeifere din TransiJvania. De asemenea,
nu trebuie pierduta din vedere cantitatea uria§a de energie electrica (peste
2 000 000 kW putere instalata), pe care 0 poate furniza hidrocentrala ce se
"a construi pe Dunare la Portile de Fier, ill colaborare eu RP.F. Jugoslavia
i eu ceJelalte tari prietene.
Tn sudul farii, in vecinatatea arcului carpatic, incepind de la Dunare
.i pina la Carpatii de curbura, se intinde 0 zona larga eu insemnate rezerve
de eombmtibili minerali : petrol (gaze naturale) si lip:niti, pre cum ~i cu riuri de
munte avind resurse hidraulice. Regiunea industriala a Prahovei, pre cum ~j
inrtustria si consumul casnie al capitalei beneficiaza ~i de aportul insemnat
lil gazu1ni metan adus prin connucte din podi~ul Transilvaniei.
Rasaritul farii a fost in trecut lipsit de baza energetiea necesara. Pro-
duetia redusa de carbune din bazinul Comane~ti nu putea acoperi nece-.
sitatile energetice ale MoJdovei. Construirea marii hidrocentrale de la Bic'lz,
. pe cursul superior al Bistritei, pre cum ~i 0 serie de termocentrale, construite
sau in perspectiva de construire, vor asigura pe depBn cu energie aceasUi
regiune ramasa in urma in trecut, dill punct de vedere economic, ~i care
astazi este in plina dezvoltare.
La largirea bazei energetice din rasaritul tarii contribuie §i cresterea
importaTlta a productiei de titei in regiunea Bacau, iar in viitoTul apropiat
'a contribui aducerea prin condur.te a gazului metan din Transilvania.
Numai Dobrogea, provincia noastra maritima, n-are combustibili mine-
rall. Ei sint adu§i din alte regiuni ale tarii.

§ 1. Combustibilii minerali
Prin combustibili se inteleg acele materii, ill general de provenion~~
organica, prin a caror ardere in aer se dezvolta caldura care poate fi utili-
zata In mod economic ca izvor de' energie, fie in productie, fie in gospodaria
casnica.
Combustibilii care segasesc in scoarta terestr,'! ~i care din punct de
'edere geologic sint considerati mineraJe SdU roc.i se numesc combustibili
minerali, prezentindu-se sub cele trei stari de agregatie: solizi (carbunii de-
pamint), lichizi (petrolul), gazo~i (gazele naturale).
 · Daca. in secolul XIX progresul tehnic a fost in mare parte tributar
bunelui, in prima jumatate a secolului XX insemnatatea petrolului intrece-
pc cea a carbunelui. Avind 0 putere calorica ce depa§e§te mult pe eea orr-
tinuta din cei mai superiori carbuni, petrolul este, in acela§i timp, principal"lli
combustibil pentru mijloacele moderne de transport: aviatie, marina §i trans-
porturi auto. In afara de aceasta, petrolul constituie 0 materie prima foarte-
importanta pentru industria chimica.
Petrolul este una din principalele bogaVi ale patriei noastre. Aut fu.
ceea ce prive§te rezervele, cit §i ca productie, tara noastra ocupa locul doi
in Europa (dupa V.R.S.S.) §i locul 11 pe glob (in 1955). Petrolul constituie
una din pirghiile importante ale dezvolHl.rii economiei noastre nati-onale. !n
plin avint, in anii puterii populare.
In acela§i timp, §i in cadrul diviziunii teritoriale a muncii §i a produc-
tiei din lagarul socialist industria noastra petrolifera joaca un rol insemnat.
Astaii, mai mult ca oricind, industria petrolifera reprezinta principaJa ra-
mura a industriei extractive §i 0 ramura de baza a industriei noastre, In
general.
Petrolul brut este un amestec natural, fluid $i uJeios de hidrocarbnrf
Hchide, gazoase §i solide, separabile pnn distilar~ fractionata (la diferite
temperaturi). Puterea lui calorific a este foarte mare. Un kg de petrol poate
produce 10000-11 500 calorii. .
Principalele structuri petrolifere din tara noastra
Raspindirea geografica a sint legate de unitatea structurala a Carpatilor
zacamintelor petrolifere in
RP.R rasariteni, respectiv de marp:inea exterioara a ace.<:-
tora (~i anume de zona fli§ului), precum §i de
zor,a subcarpatica, incepind din Moldova, treCind prin Muntenia ~i termi-
nind la Motru in Oltenia1.
In Moldova, zacamintele de titei se gasesc in zona fli~ului ~i in Suhcar-
patii Moldovei. In fli§, exploatarile sint situate in zona marginal a, aVlnd ca
obiect orizonturile cu gresie de Kliwa. Cele mai productive structuri <;lnt
cele de la Moine§ti §i Tazlau, mai putin productive cele de la Solont-Stil-
ne§ti, Cuculeti, Zeme§ §i Cilioaia; toate aceste structuri sint situate in re-
giunea Bacau.
In zona subcarpatica a Moldovei s-au Hicut exploatari cu rezultate mai
slabe in reg. Bacau, la Tetcani, Cimpeni, Pirjol-Poduri, Ca§in.
Insuficienta studiere in trecut' a tectonicii mai complicate a regiunii
petrolifere din Moldova, canditiile mai grele de exploatare, necesitatea unor
investitii mai mari au Hicut· pe capitali§ti sa declar6 nerentabile cimpurile
petrolifere din Moldova §i, ca atare, in trecut productia de petrol a acestei
regillni ("ra infima (sub 10/0 din intreagaproducti-e de petrol a Virii).

* Petrolul extras.din pamint mai
duml obtinut prin prelucrarea titeiului
pant. - N.A.
l' Pentru datele geologice privind
Geologia §antierelor petrolifere, Editura
este denumit $i titei (adica petrolul brut), iar pro--
~i folosit pentrn iluminat ~i ars este petrolul lam-
zacamintele de titei ~i gaze vezi D r. C. Bee a,_
tehnica, 1955. - N.A.
 In anii puterii populare cimpurile petrolifere din Moldova, situate in
--::-aTrotu§ului §i a Tazlaului, cunose 0 aetiVitate deosebit de intensa.
Luerarile de prospeetare ?i exploatare, desfa§urate deosebit de intens
~ ultimii ani· in aeeasta regiune, au pus in evidenta existenta a numeroase
a~ petrolifere, aflate la adincimi mai mari.
Rezultatele obtinute prin apliearea unor metode avansate de exploatare
dus la 0 ere§tere masiva a produetiei de petrol din aeeasta parte a tarii.
el inelt regiunea petrolifera ain Moldova participa azi ell 0 eota-parte
_ eea. 20010 din produetia de petrol din R.P.R.

ITIIJJ Zone CIJ petrol

~ Zonec{/ zacil·
L.:....:..:..J-mIi7te posibile
Ceotre petroli·
• -fere

In Muntenia, zacamintele petrolifere sint situate 'in cea mai mare parte
in zona subearpatiea (care aici poarta §i numele de zona eutelor diapire).
Regiunea subearpatica munteana· dintre Slanie (Buzau) ~i Dimbovita include;
cele mai importante exploatari petrolifere din tara, care in trecut dadeau
99010 din produetia totala de petroT'a tarii.
Zadimintele petrolifere din aceasta parte a tarii se e§aloneaza, porn~nd
e la nord spre sud, pe 0 serie de linii antidinale eu direetia est-vest, pa-
ralele eu lantul Carpatilor.
Prima linie euprinde strueturile petrolifere Copaeeni-Bu~tenari-Cim-
pina; urmeaza apoi a doua linie eu strueturile Tintea-Baieoi-Ploe?ti-Filipe~ti-
Morelli-Gura Ocnit~i. Mai la sud, urmeaza linia Ceptura-Urlati-Bolde~ti-Ari-
ce~ti-Margineni.
CerceHirile ult~rioare au dus la identificarea unei noi linii a~ezate §i mai
la sud, cuprinzind structurile Brazi-Tinosu-Mane§ti.
ProducVa acestor structuri - cuprinse in intregime in reg. Ploe~ti -
a reprezentat in anul 1955 aproximativ 50% din extracVa totala de titei a
tarii. (Comparativ cu perioada antebelica, acest procent ar indica 0 im-
portanta scadere a productiei acestei regiuni, ceea ce nu este real intrudt
scaderea este numai relativa §i ea se explica prin cre§terea masiva a contri-
huVei noilor regiuni petrolifere la productia totala a taTii).

Fig. 6. Participarea regiunilor petrolifere la produc\ia totaHi de petrol, la sfir~itul

. primului cincina!.

La vest de aceasta zona, cunoscuta sub denumirea de Valea Prahovei,

in anE puterii populare auaparut noi regiuni petrolifere.
Astfel, intre valea Dimbovitei §i valea Motrului (regiunile Pite~ti §i Cra-
iova) - in jurul localitatilor Ocnele Mari, Balteni, Stoene§ti, Fole~ti etc. ---:
de multa vreme erau semnalate iviri de titei, gaze §i apa sarata. Lucdb ile
de prospectare §i chiar unele lucrari de exploatare, efectuate in acea vreme
la mica adincime, au ajuns la concluzii negative in ceea ce prive~te valoarea
economici'ia acestor zadiminte.
'Studiile geologicelji mai ales cele geofizice. executate in ultimii ani
dupa cele mai modeme metode, au rasturnat insa acele concluzii punind in
 - -- exi<;tenta unor cute antidinalp cu directia est-vest. Dintre acpst('a
'clinalii de 1a Balteni este apreciata ca cea mai imnortanta in ceoa
=-= :~e perspectivele indu"triei noastre petrolifere.
~ e baza prospectiunilor executate, aceste cimpuri petrolifere au devenit
~ primului cincinal obiectul unor intense exploatari, astfel ca la sfir§itul
=::n:J.a1u!ui productia detitei a reg. Pite§ti ajunsese sa reprezinte 16010 din
~ctia totala de titei, iar a reg. Craiova aproximativ 140/0.
"Jar nu, numai in estul §i sudul tarii smt descoperite sau exploatate
. te petrolifere, ci si In vest §i in nord.
el, la periferia platformelor vestice ale Carpatilor - in plina cimpie
_~ectiunile intreprinse au determinat 0 serie de culminatii anticlinale.
_'e e executate la Socodor, Chi§ineu-Cri§, Ziidareni etc. indica perspective
.",bile pentru gasirea de hidrocarburi (gaze naturale, petrol). Perspectivele
_ bile sus-mentionate sint intarite §i de faptul ca in zona de pustii a
,-'no-are se gasesc azi exploatari de petrol §i gaze, pe structuri geologice
anatoare.
sflr§it, in interiorul arcului carpatic, petrolul existi'i in depresiunea
;.,"TIuresului,precum §i pe marginea podi§ului Transilvaniei.
Titeiul din tara noastra a fost cunoscut ~i folosit de 10-
istoric aI expIoatiirii calnici din timpuri foaIte vechi. A~a-numitele "focuri ne-
petrolului1 stinse" din regiunea Lopatari (Buzau) l!U fost vestite inca
pc; timpul romaniJor.
:)ocumentele scrise in care se semnaleaza prezenta titeiului sint de data mai recenta,
_ t:Jd din secolul XVI, ~i se datoresc mai aies unor calatori straini, care, trecind prin
=astra, intilneau puturi cu titei. In acest sens pot fi amintite relatarue calugarului
-=ns din 1676, care descrie puturile de la Mosoarele, Poieni, Doftana ~i Pacureti.
nl din tinutul Bacaului este semnalat in secolul XVIII de domnitorul Moldovei
__ !trie Cantemir, in lucrarea sa "Descriptio Maldaviae" (1716), iar localitatile cunoscute
::- atunci prin prezenta titeiului sint trecute pe 0 harta alcatuita de dinsul in 1720.
Informatii mai detaliate despre titeiurile romine~ti Ie da in 1788 primul agent consu-
- -= Austriei la Bucure~ti. Informatiile Se inmultesc la inceputul secolului XIX, cind
- e puteri apusene incep sa se inter€'seze mai indeaproape de tarile romine~ti.
Primele cercetari cu caracter ~tiintific asupra zacamintelor de titei din tara noastra
:acute in 1813 de catre 0 comisie de savanti mineralogi ru~i de la Petersburg. Pe acea
.., - dupa constatariJe comisiei - puturile de la Pacureti (Bacau) dadeau cca.
kg de titei pe an. Pina in 1856, 'extractia petrolului se face prin mijloace rudimen-
petrolul fiind extras cu galeti din puturi de mica adincime ~i folosit, de obicei, de 10-
. la unsuI osiilor ~i ca "leac". Mai ttrziu, s-a trecut la siiparea de puturi mai adinci,
_. du-se pina la 200-300 m. Aceste puturi erau captu~ite eu scinduri groase sustinute
- :me, iar omul cobora pina la stratul de petrol legat de un odgon, depanat de 0 macara
ta de un ca!. In aceasta perioada incepe ~i comercializarea petrolului.
Catre mijlocul secolului XIX, exploatarea petrolului, care pina atunci fusese libera,
- e - in mare masura - un monopol al statului, extractia facindu-se in profitul domni-
ill ~i foarte putin in folosul mo~nenilor ftntinari. In 1856se construie~te ltnga Ploe~ti,

-::-.ov, prima rafinarie de petrol din tara, marcind inceputul industrializarii petrolului.
. area titeiului inseamna un pas inainte in. valoriIiearea a.cestei bogatii a tarii, dind
 Fig. 7. ~antier petrolifer in lVIvldova (reg. Badiu).

posibilitatea utilizarii derivatelor sale §i, in primul rind, a petrolului lampant. Ora~ul Bucu"
le~ti este primul ora~ din lume luminat cu petrol (1857).
In perioada de dupa 1856, exploatarea petrolului este treptat preluata din miinile
fintinarilor, de catre burghezia autohtona in formare. Prima sonda instalata in 1863 la
Mosoare, linga Tg. Oena, n-a dat rezultate. Forarea de sonde ia dezvoltare mai ales dupa
1883, ceea ce duce la cr~terea productiei petrolifere, care in 1896 ajunge la 81 570 tone.
In acela~i timp, incepe sa-~i faca aparitia in industria petrolifera a tarii noastre capitalul
strain.

Marea :industrie de extragere (eu sonde meeaniee) ~i de preluerare a

petrolului ia. na~tere In perioada 1900-1910.
 Intr-adevar, la inceputul secolului XX, prin inventia motoarelor cu com-
-tie interna, care consuma benzina §i motorina, ~i prin obtinerea mai multor
'Yate din petrol necesare industriei, industria extractiva a petrolului ia
_ into De acum incolo, petrolul capatind 0 importanta deosebit de mare in
:ape, marina §i automobilism, se porne~te de catre capitali§ti a larga cam-
ie de acaparare a terenurilor petrolifere.
Inca inainte de primul razboi man dial, industria noastra petrolifera a
-t acaparati:i de monopolurile straine.
In ajunul primului razboi mondiaL intregul capital din industria petroli-
::o:-a era de 403,6 milioane lei. Din aceasta suma, 91,9% se afla in mina
__pitali~tilor straini (vezi tabelul de mai joS).1

Greulalea specifica din lolalul

Capilalul capilalului investit
pe actiuni tn industria pelroliferii
(in mii lei) (in %)

-llan 110353 27,34

-z,dez 97901 24,25
E~Q""'z . 9.') 421 23,64
minesc 327'16 8,10
"'-'erican 2."> 000 6,19
::-2~cez 20350 5,07
=" gian .
·-"ian .
14395
7500
3,56
1.85

403646 100,00

Capitalul rominesc reprezenta 8,1% din capitalul investit in indush-ia

olifera. In volumul productiei, greutatea specifica a capitalului rominesc
doar de 3,8%.
Pe dnd capitalul german detinea primul lac ~n extractia petrolului,
-pitalurile americano-engleze detineau un rol conduditor in industria pre-
atoare a petrolului (eu 63%).
Uupa primut razboi mondial, au loc anumite sehimbari in structura
-'.-estitiilor, dupa cum se poate vedea din urmatorul tabel2•

-minesc 22,0 26,35 26,3

:'-iiin . . 78,0 73,65 73,7

.~-'llo-olandez . 54,33 36,05 40,2

-~erican . 6,19 10,49 .6,6
:2 italuri franceze, b'elglene ~tc·. 17,48 27,11 26,9

1 Vezi G h. Bad r us', "Dominatia monopolurilor straine in industria petrolifera

- Rominiei burghezo-mo~iere~ti". "Probleme economice" or. 1/1954, pag. 86. - N.A.
2 Vezi Idem, pag. 86-89. - N.A.
 Din a§a-numitul capital rominesc, reprezentat prin societap mixte, doar
30% era rominesc, restul de 70% Hind §i el strain.
Capitalurile straine aveau 0 situatie dominanta nu numai in industria
extractiva, ci §i in cea a prelucrarii petrolului. Astfel, marile rafinarii de petrol
se aflau in miinile monopoJurilor engleze, olandeze, americane, franceze de.
In afar a de aeeasta, capitalurile straine, prin infiintarea in tara a unul
'cartel - "Distributia", controlau in 1938 cca. 64% diu desfacerea pe piata
interna a petrolului.
Astfel, acapararea petrolului nostru de catre monopolurile straine, in
perioada dintre cele doua razbmiie mondiale, se oglinde~te in faptul ca ~ase
din .intreprinderile eu capital strain - american, englez ~i francez - posedau
78% din productie, 76% din eapaeitatea rafinariilor, 64% din desfaeerea pe
piata interna ~i 70% din exportul de produse petrolifere. '
In ceea 'ce prive~te conditiile de mundi, in sectorul 'petrolifer ele erau deosebit de-
grele, iar salariile muncitorilor reprezentau doar procente cu totul neinsemnate fata de
salariile tehnicienilor straini, adu~i de aceste societati. Exploatarea se accentue~a, in special,
in perioada dintre 1929-1933. "Curbele de sacrificiu" afecteaza intre 30 ~i 60% din
salariile muncitorilor, ~i a~a foarte reduse. Se inchid numeroase ~antiere, zeci de mii de
muncitori sint aruncati'in bratele ~omajului.
Sub conducerea Partidului Comunist din Rominia, muncitorii petroli~ti au dus lupte
holarite in vederea apararii intereselor lor impotriva trusturilor straine, care erau sprijinite
de clasele exploatatoare din tara. Cu toate ca greva muncitorilor petroli~ti din Valea
Prahovei ~i luptele duse de ace~tia au fost singeros reprimate cu ajutorul aparatului de stat
~i cu sprijinul elementelor tradatoare din sinul social-democratiei de dreapta, ele reprezint:&
o actiune glorioasa a clasei muncitoare din tara noastra.
In anul 1941, societatile petrolifere americane ~i engleze, cu asentimentul cIaselor
exploatatoare autohtone, au pus petrolul tarii noastre la dispozitia trupelor fasciste ale lwl
Hitler, in vederea sprijinirii razboiului criminal impotriva V.R.S.S.

aceasta perioada foarte repede, pina..

In anul 1936 dnd atinge cifr~
maxima de 8,7 milioane tone, si-
tuind tara noastr.'i printre pri-
mele tari produeatoare de petrol
In 1876 s-au extras 15500 tone din lume1.
" 1896 " 81500 " Analizind cifrele din tabelul
" 1916 " 900000
1921 1 168000 alaturat, constat am ca produqia a
1926 3244000 mers intr-o cre~tere continua pina
1931 6756 UOO
in anul 1936, iar dupa aceasta
" 1936 8703000
data incepe dec1inul, ajungind
1938 6 t94 000
HJ45 4500000 ca in 1946, adica in zece ani, sa
1946 3000000 seada la mai putin de jumatate.
Cum se explidi aceasta scadere?Z

1 Dupa "Statistica industriei extractive pe 1938", Institutul Central de Statistica-,

1940, pag. 27. - N.A.
2 Vezi Note sumare la cursul de geogmfie economica tinut in anul 1949-1950"
I.S:E.P., pag. 17-18 (curs litografiat). - N.A.
 Goana dupa d§tiguri dt mai mari, cu investitii mici, a dus la 0 exploa-
tare salbatica a petrolului, in special in regiunile cunoscute ca foarte produc-
tive (Bu§tenari, Cimpina, Moreni, Baicoi etc.). Extractia se efectua prin
eruptii puternice, ceea ce pennitea 0 productie de petrol mare §i ieftina,
insa ducea la degazeificarea zadimintului. Ca urmare, nemaiputindu-se men--
tine presiunea necesara in interiorul zaeamintului, petrolul nu mai, urea in
onda, productia este oprita inainte de epuizarea zadimintului, sondele <:int
parasite, iar cu timpul se ajunge la inundarea straturilor. Metoda gazlifUirii
(de introducere a gazului in zacamint) nu era folosita, deoarece necesi.ta
investitii. Chiar gazele obtinute cu prilejul forarilor nu erau folosite, pier~
zindu-se cantitati importante de gaie foarte utile.
In timp ce in S..U.A., pe majoritatea terenurilor petrolifere se exploata
strat dupa strat, cu debite care sa permita 0 productie prin eruptie timp d(r
peste 30 ani, cu recuperarea a peste 70% din titeiul zacamintului, 1a noi s-a
exploatat in a§a fel, incit intr-un an sau doi extractia nu se mai putea face-
prin eruptie; din ti.teiul din zikamint se extragea doar 20-250/0, inundindu·se'
restul.
Exploatindu-se zacamintele u~or accesibile, au fost ignorate strate de'
mare adincime; in numeroase cazuri se exploatau intens mai multe strate'
deodata.
Tot pentru a nu miqora profiturile, capitali§tii au redus la minimum
sau chiar au oprit forajele de explorare §i lucrarile de prospectiune, de§i;
detineau in acest seop perimetre intinse. In acela§i timp, 0 seama de tehni-
cieni §i ziari§ti, pu§i in slujha acestor eapitali§ti, difuzau in presa, pentru a
deruta §i impresiona opinia publica, §tiri cum ea rezervele de petrol ale
Rominiei sint epuizate, ca in dtiva ani va trebui sa se inloeuiasca exportul de
produse petrolifere cu alte produse, ea foarte curind tara va ajunge sa fadi
ehiar import de produse petrolifere. Aceste §tiri trebuiau sa motiveze noile'
concesiuni - ~i mai inrobitoare dedt in trecut - facute de stat societatilor-
petrolifere1• - -

Dupa 23 August 1944, societatile petroHfere strai::1e au trecut la actiuni

directe de sabotaj in scopul viidit de a sddea productia §i de a, impiedica
astfel refaeerea §i intihirea economiei tarii. Ca urman" ei au pus la crrlf~
actiuni de degradare a utilajului, de risipirea lui pe diferite §antiere, au oprif
orice reparatii sau investitii noi, in ciuda faptului ca primeau din parte a statu-
l'ui imprumuturi importante. Forajele - in cazul ca erau facute - cautau
locuri sterile sau se opreau in stratele superioare inainte de a aiunge la zadf·-
mint etc. Astfel, se ajunsese ca in anul 1946, din cele cca. 2 500 sonde din
Yalta Prahovei peste 1700 sa fie parasite, iar productia pe tara sa scada sub-
3 milioane tone2•
La data nationalizarii, in seetorul extractiei petrolifere functionau 160'
intreprinderi, totalizind 29 482 muneitori si aproximativ 232 000 CP forta
instalata. Dintre acestea, in 34 intreprinderi mari (cu peste 200 muncitori) era-

I Vezi Note sumare la cursul de geografie economicii finut in anul 1949-1950;.

I.S.E.P., pag. 17-18. - N.A. ,
2 Idem, pag. 18--19. - NA
concentrat 76010 din personalul angajat in acest sector §i cca. 66010 din forta
motrice instalata.
Rolul predominant 11 detineau urmatoarele soeietati;l

."Astra Romina" care se gasea sub controlul mono- controla 32,6°/0 din produetia
.)=>olului
petrolifer anglo-olandez "Royal Dutch-Shell" totala a tarn.
"Romino-Americana" care se gasea sub contro-
.Iul trustului american "Standard Oil"

Pentru refacerea §i dezvoltarea industriei 'noastre petrolifere, guvemul a

.luat - ~" snecial dupa nationalizare - 0 serie de masuri, ca: efectuarea de
Jnmilio,:w/one noi prospectiuni ~i explorari, marindu-
f4 ------------.-------------.----.---------- se considerabil rezervele cunoscute de
petrol, tIecerea la utilizarea rati-onala
a gazelor din zacamint, reexaminarea,
cu ajutorul §i sub indrumarea tehni-
cienilor sovietici, a vechilor terenuri
petrolifere, regruparea utilajului, co-
mas area unora dintre intreprinderi,
trecerea la exploatarea '·rati-onala a
structurilor petrolifere dupa metodele
cele mai inaintate.
S-au introdus §i s-au extins me-
m to dele §tiintifice cele mai modeme in
cercetarea §i explorarea zacami..'1telor
petrolifere. Forajul de explorare execu-
tat numai in cursul anului 1953, dnd
a reprezentat 55% din volumul total
al forajului, a depa§it explorarile reali·
zate de capitali§ti in timp de 15 ani.
Aceasta a permis descoperirea de noi
terenuri petrolifere in Muntenia, Mol·
dova, Oltenia §i Transilvania. In pre.
zent, 70010 din productia tarii este ex- '
trasa din regiunile petrolifere noi §i
.din zadlmintele din profunzime ale
,
vechilor regiuni.
Au fost introduse metode noi de
~ ~ ?::; ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Zi5 lucm, ca: forajul rapid, forajul eu apa
~~~~~~~~~~~~
Fig. 8. Dinamica productiei de petrol etc. Forajul cu turbina s-a generalizat,
intre anii 1896-1960. spre ~xemplu in Moldova, ajungind in
":'954 s~ reprezinte 50% din volumul total al forajului. S-au introdus, de ase-
menea, a Iserie de meta de noi, rationale, de exploatare, ceea ce a dus la
-marirea productiei, la atingerea unor viteze superioare. In anii primuJui plan
cincinal, s-a creat in tara noastra a puternica industrie de utilaj petrolifer,
amplasata in regiunile petrolifere sau in apropierea Jar (Ploe§ti, Tirgovi§te,
Ora§ul Stalin, Bacau), capabila sa construiasca utilaj petrolifer variat, mese
rotative de mare turatie, pompe de noroi de mare capacitate, sape (cu role),
agregate energetice etc.
AsUizi, in urma ajutorului tehnic acordat de D.R.S.S., tara no astra pro-
auce aproape intregul utilaj necesar pentru extractie, incepind sa fabrice
instalatii complexe peritru rafinarea petrolului; mai mult chiar, pe lista marfu-
war de export a aparut §i utilajul petrolifero Sintem, intr-adevar, singura tara
mica din lume, care, avind resurse de petrol, dispunem in acela§i timp §i de
o industrie proprie de utilaj petrolifero
Ca urmare a tuturor acestor masuri luate de regimul democrat-popular,
productia de petrol incepe din non sa creasca.1
Astfel, in 1948 s-au extras 4 149 mii tone,
in 1950 s-au extras 5047 mii tone,
in 1951 s-au extras 6 210,6 mii tone,
in 1955 s-au extras 10555,5 mii tone,
in 1956 s-an extras 10920,5 'mii tone.
Rezulta deci ca inca la sflqitlll primnlui cincinal (1955) se depa§ise Cll
~proape doua milioane tone cea mai inalta. productie anuala obtinllta sub
regimul burghezo-mo§ieresc (1936). Deosebit de important este faptul ca in
acel an, ca urmare a lllcrarilor de prospectare executate in diferite regiuni.,
rezervele de petrol sint mult mai maTi decit cele Cllnoscllte in 1950.
Cre§terea neincetaHi §i rapida a proc1uctiei de peu'ol a demonstrat in
TIlOd stralucit falsitatea afirmatiilor a§a-zi~ilor ;,speciali§ti" burghezi, care
"orbeau de epllizarea rezerveloT de petrol §i, in conseci.nta, de "declinul fatal"
al productiei petrolifere din tara noastra.
Pina in 1960, adica pina la sflqitlll ce1ui de-al doilea plan cincinal,
prodllctia de petrol va cre§te in continllare cllillca. 28°/0 fata de 1955.
. Petrolul nu se ~ntrebuinteaza in stare bruta; el
Industria de prelucrarc . este .supus unui tratament special de distil are,
a petrolutlli .
cracare sau rafinare. Aceste procese nu sint alt-
ceva dedt trei faze succesive deosebite, in vederea obtinerii unor produse
din ce in ce mai curate din petrol.
Intre anii 1900 §i 1910 a luat fiinta ~i 0 indmtrie prelucratoare de mari
proportii2. Pina atunci, petrolul se prelucra in mid cantitati in distilerii pri-
mitive, cea mai mare parte exportindu-se in stare bruta. Intre cele dOlla
razboaie mondiale se construiesc rafinarii noi. Cele mai multe rafinarii au
fost instal ate in regiunea petrolifera a Prahovei (Cimpina, Ploe§ti etc.). ;

1 Vezi Anuarul Statistic al R.P.R. - 1957 - Editura Stiintifica, 1957, pag. 83

tab. 32) ~i pag. 86 (tab. 37) - N.R.
2 Vezi Note sumare la cursul de geografie economicii tinut in anul 1949-1950,
I.S.E.P., pag. 21. - N.A.
 De~i capacitatea· rafinariilor noastre ajunsese, in 1940, la cca. 9 000 000
tone anual, aceste rafinarii n-au lucrat niciodatii cu intreaga lor capacitate de
prelucrare1; aceasta capacitate a fost utilizata abia in propor1ie de 50-70%,
in timp ce mari cantitati de petrol brut se exportau spre prelucrare in tariJe
capitaliste din Apus. Monopolurile straine detineau 85% din eapaeitatea
intreprinderilor de prelucrare a petrolului. Randamentul intreprinderilor era,
Cll mult mai scazut .deeit in tarile capitaliste din Apus din cauza tehnicii
inapOlate.

Be/7zi/7iJ~
Benz/nil
WII/le .rp//>/l PriC'W.l de criJckil7!l

~ Cocs
~ Ldm,o<lI7!
<t Gaze
v
N%rlf7d
tJle/tlri

Prict/r;'- BI!t/m

Farid'in,}
Fig. 9. Principalele derivate ale petrolului.

Aceasta inapoiere reiese destul de sugestiv din urmatorul tabel, reprezen-

tind procentul derivatelor obtinute din tona de titei prin cracare, 'in S.U.A.
fata de tara noastra, in perioada anterioara anullii 19392•
Derivaiele titeiului

benzina 20,00 4,71

uleiuri 3,20 0,79
asfalt 2,70 0,92
cocs 0,83 . 0,28

Rezulta ca 'in S.U.A. se obtinea, in medie, un randament de aproximativ

patru ori mai mare dec'it la noi In tara; daca s-ar fi realizat in Rom'inia in
1937 randamentele obtinute 'in rafinariile ainerieane ale aeelora~i trusturi,
valoarea produetiei industriei noastre petrolifere ar fi creseut eu peste 2 mi-
liarde lei, sau aproximativ cu 25%, iar pe ton a de petrol brut eu 313 lei3.
Cea mai mare parte din produsele obtinute erau fie semifabricate, fie
produse inferioare (petrol lamp ant, motorina, paeura pentru ars); nu s-a treeut

1 Vezi Note sumare la cursul de geografie economicii tinut 'in anul 1949-1950,
l.S.E.P., pag. 21. - N.A.
• 2 Vezi Contributiuni la problema materiilor prime in Rominia, vol. II, "Biblioteca
monetara, economidi ~i financiara", 1939, pag. 113. - NA.
S Vezi Idem, pag. 115. - N.A.
 '. tirziu la fabricarea uleiurilor fine (anul 1940), iar la obtinerea produselor
'ce s-a trecut abia in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Unele
,fr=us1e petrolifere se pierdeau eu totuI (cazul gazelor rezultate prin cracare,
-'" acum se folosesc pe seara larga).
_\stiizi, aproape tot petrolul extTas' se prelucreaza in interiorul tarii,
_ cindu-se toate procedeele principale de distilare ~i rafinare a petrolului
pnindu-se - de la benzina de aviatie pina la cocs - toata gama produ~
petrolifere.

In ceea ce prive~te repartizarea geografidi a rafinariilor, ele sint ampla-

- te in cea mai mare parte in regiunea Ploesti, la Cimpina, Brazi, Tirgovi~te,
::>oice~ti.In Ora§ul Stalin, de asemenea, functioneaza 0 mare rafinihie, specia-
l:zata in productia de uleiuri fine. Doua rafinarii moderne au fost construite
si date in productie in regiunea Badiu, una la Dihmane~ti, data in' folosinta
m 1950, ~i alta Ia Borze~ti, intrata in productie in 1956.
Dupa ce petrolul a fost extras, se depoziteaza in
iransportul ~i comercializarea rezervoare sau se transporta la centrele de pre-
petrolului
lucrare, de consum sau de export, cu ajutorul
cisterneIor de caIe ferata, dar mai ales prin conducte. Cea mai deasa retea
<ie conducte de petrol se aHa in jurul ora~uIui PIoe§ti. Din aceasta regiune
pleaca in prezent 8 eonducte principale spre Bucure~ti, spre porturile duna-
!"ene Giurgiu ~i Galati, unde petrolul este incarcat in tancuri petroliere care-
se indreapta spre tarile Europei centrale, ~i spre portul Constanta, prin care
5e efectueaza cea mai mare parte a expo,rtuluinostru de petrol.
 In cursul celui de-al doilea plan cincinal se vor construi noi conducte cu un
debit de cca. 5 mil. ~one anual pentru transportul titeiului din noile regiuni
producatoare spre rafinariile din principalele centre de prelucrare. In aceea~i
perioada se va dubla capacitatea de transport a conductelor de titei existente.
Aceste masuri vor duce aUt la ieftinirea transportului de titei, cit ~ila degaiarea

unei serii de linii de cale ferata de mare trafic, ca, de pilda, linia Ploe~ti--
Constanta.
Pini la cel de-al doilea razboi mondial, consumul intern reprezenta
20-30% din extractia de petrol. Comercializarea interna a petrolului consti-
tuia monopolul unar societati ca "Distributia", care men tinea un pret foarte-
ridicat, in timp ce pretul produselor petrolifere exportate era foarte sdizut
(eu cca. 20010 sub pretul mondial).l
In prezent, datorita industrializarii socialiste, consumul intern al petrolu-
lui a crescut multo Astfel, 58010 din produsele obtinute prin distilarea petrolu-
lui sint consumate in tara. Cele mai importante produse petrolifere destinate
consumului intern sint: pacura, petrolul lampant, gazoilul ~i benzina, utilizate-
pentru tractoare in agricultura, pentru automobile, vapoare ~i avioane, pentru_
diverse motoare, pentru incalzirea centrala, precum ~i drept combustibH
industriaL

1 Vezi Note sumare la cursul de geogrcrfie economicii tinut in anul 1949-19S0?

I.S.E.P., pag. 22. '- N.A.
 Petrolul din tara noastra se exporta inca din seco-·
lul XVIIL Muntenia ~i Moldova exportau titei in:
Turcia prin porturile: Galati, Braila, Giurgiu §i Oltenita. Tot in ae<:asta vreme"
se trimitea titei in Transilvania.
o data eu marirea produetiei petrolifere, a crescut ~i exportul de petrol,
cota respectiva atingind 80010 din productie. Inca de la incelmtul secoluluf
XX, petrolul, alaturi de cereale §i lemn, devine unul din articolele principate'
ale exportului nostru. Dupa anul 1911, petrolul ocupa primul loc in export;
atingind 55,23010 din valoarea total a a exportului nostru.
Predominau, in general, exporturile spre tarile vest-europene, carOB Ie'
era destinat mai mult de 50% din export; dintre acestea, pe primul plan se·
gaseau Franta ~i Anglia. Urmeaza apoi tarile din bazinul danubian, in fruntea.
carora se situeaza Germania, Cehoslovacia ~i Ur~garia. Dintre tarile medite-
raneene cote importante detineau Italia, Spania, Grecia ~i Egiptul. •
In prezent, s-a schimbat radical ~i orientarea geografica a exportulur
petrolului, ~i anume exportul produselor petrolifere se face astazi, in spedal,.
spre tarile lagarului socialist, contribuind - in cadrul schimburilor economice·
-:- la aeoperirea UDor necesitati vitale ale acestor tarL De asemenea, in-
cadrul sehimburilor intemationale, importante cantitati de produse petroli-
fere se exporta in tarile eapitaliste; acest ex.port ne permite importul unor
produse sau ma5ini de mare importanta pentru economia noastra nationala.
Bogatele zaeaminte de petrol din tara l1oastra, cre~terea masiva a pro-
ductiei de petrol, dezvoltarea prelucrarii petrolului, construirea unei insem-·
nate industrii de utilaj petrolifer, - toate acestea dovedesc ridicarea indus-
triei noastre petrolifere, in anii puterii democrat-populare, pe un plan superior.
Intr-adevar, putem afirma cii Rominia dispune asUizi de 0 industrie--
petrolifera q.e .prim rang. Ea reprezinta nu numai principala ramura a
industriei extractive din tara noastra, dar ~i principala ramura a indus triei
in ansamblul ei. In acela~i timp, ea joar;a un rol insemnat in cadrul reparti-
tiei teritoriale internationale a productiei intre tarile socialiste. De asemenea,
petrolul nostru continua sa fie un produs deosebit de cautat in rela~iile'
noastre economice exteme cu tarile din afara sistemului socialist:

Genetic legate de petrol se mai gasesc 0 seama de resurse subsolice, ca

~isturile bituminoase, asfaltul ~i ozocherita, mai putin valorificate. Aceste ..
minerale . au 0 intrebumtare
, variata: in industria chimicii, industria construc-
tiilor etc.
~isturile bituminoase sint roci impregnate putemic cu hidrocarburi lichidcY
~i gazoase. Prin distilare, din ele se pot' obtine 0 seama de produse deo~ebit
de valoroase, ca gazul aerian, benzina, uleiurile minerale etc. In unele tari
,China, U.R.S.S.) pe baza ~isturilor bituminoase-s-a dezvoltat 0 puternica
industrie chimica sau ele constituie chiar baza energetica a unor intregi
regiuni.
Cantitativ, tara noastra dispune de mari rezerve de ~isturi bituminoase,
localizate mai ales in Carpatii rasariteni,pe toata lungfmea lor, apoi in regiunile,
 Timi§oara §i Hunedoara. Pina in prezent insa aceste zacaminte sint foa.-rte
,putin cercetate, a§a ca problema valorifidhii lor ramine 0 problema Ie.
viitor.
Asfaltul1 reprezinta un amestec de hidroearburi complexe, amorf, de
culoare bruna~neagra §i care impregneaza, de obicei, rocile in care znce.
Asfaltul se ive~te in regiunile de degradare §i oxidare a zacamintelor de ti ei.
In tara noastra asfaltul se exploateaza in reg. Oradea, la Derna ?i
'Brusturi, unde, imbiba gresii §i 'nisipuri daciene, ~i la Matita (reg. PIOe.5·
din gresiile daciene, deschise la zi. Asfaltul se intrebuinteaza la pavarea dru-
·murilor §i strazilor.
Ozocherita2 este cunoscuta §i sub numele de ceara de pamint din cauza
culorii, de obicei galbena, Hind un amestec de paraHne oxidate inra~inate .
•In Europa a aparut initial sub denumirea de moidavit, provenind din
zacamintul de la Valea lui Tudorache (reg. Bacau). 5e mai gase~te ~i in Tran-
'silvania la Cricau (pe valea Mure~ului). Ozocherita are diferite utilizari in-
,dustriale. dintre care amintim fabricarea luminarilor, a paraHnei etc.

Gazele naturale constituie, aHituri de titei, 0 alta mare bogatie a subsolu-

'Iui tarii noastre. Atit in ceea ce prive~te rezerveJe cunoscute, cit ~i in privinta
productiei de gaze naturale, tara noastra ocupa un loc de frunte pe plan
·mondial.
De obiCei, prin gaze naturale se inteleg atit gazul metan, cit ~i gazele
de sonda. Din pi.mctul de vedere al continlltului lor, pre cum §i al utilizarii
'lor industriale, avem deci doua categorii de gaze naturale:
1. Gazele de sondii (sau gazele de petrol) 5e ga~esc in zacamint, impre-
una eu petrolul, sub presiune, imbihind stratele de nisip. 0 parte din ga'Z
'se dizolva in apa care insote~te zacamintele de petrol. Aceste gaze se ex-
p10ateaza 0 data cu petrolul (Ia 1 tona de petrol extras, ies 200-400 mS de
gaze la presiunea atmosferica). In aceste gaze, metanul este in proportie de
64-93°/0, restul Hind alte hidrocarburi: butan, propan, isobutan etc. Puterca
·calorifica se ridica Ia 10000-13000 calorii/m3• Astfel, in zacamintele
'noastre se inregistreaza:

12000 calorii pentru 'gazele de la Cep'tura

12510 calorii pentru gazele de la Filipe~ti
9 900 calorii pentru gaze]e de ]a Runcu
12 000 calorii pentr.u gaze]e de ]a Moreni

2. Gazele naturale propriu-zise (sau, pe scurt, "gazul metan" - cum este

cunoscut in tara noastrii) se giisesc singurein zacamint ~i slnt constituite in
cea mai mare parte din metan. ,Gazele natrirale din podi§ul Transilv,aniei

1 Vezi Manualul inginerului de mine, Editura tehnicii, 1951, Sectiunea I, pag. 344
~ N.A.
i Vezi Idem, pag. 345. - N.A.
 proportie de 98-99,8010 §i sint, de ilCeea, considerate ca
__ c..ce din lume. Puterea lor calorifica este de cca. 8 500 calorii.
arrale din alte tari sint mai sarace in gaz metan. Astfel, gazele

S.U.A. cantin 54-99010 metan

Germania cantin 68-97% metan
Palania cantin 65-88010 metan
Franta cantin 80-98010 metan
·i.:=::X:IItanta economica a gazelor naturale se datore§te, in primul rind,
teri calorifice (lntre 8 500~13 000 calorii). Prin caldura pe care
arderea lor completa (fara cenu§a), ele sint superioare celorlalp
.. Astfel, in industria energiei electrice ele dau un randament cu
. mare dedt carbunii §i lemnele. Se intrebuinteaza, ca un excelent
::=:::::"::::s::.bil in gospodaria casnica §i in industrie, ca materie prima pentru
-- _ nearului de fum de calitate superioara etc. Din gazele de petrol
5 aazolina (hidrocarburi lichide u§oare), ca §i gazele propan §i butnn,
- achefiate - constituie produsele comerciale Pebegaz, Aragaz etc.
etan are 0 larga intrebuintare in siderurgie drept combustibil, atIt
e, cit §i in cuptoarele Siemens-Martin; de asemenea, el se utilizeaza
reducerea minereurilor sarace de fier, cu continut mare de silice (cum
e e zacaminte de minereu de fier), pentru reducerea zincului §i altO!
.euri metalice. Gazul metan este singurul combustibil cu ajutorul caruia
uc molibdenul §i tungstenul pur.
Cea mai pretioasa utilizare a gazelor naturale este folosirea lor ca mate"
:-7ima in industria chimica (vezi capitolul "Industria chimica").
Tara noastrii dispune de rezerve importante de
£i~:J.diirlea geografica a za- gaze naturale, care 0 situeaza pe locul al doilea
- • lelor de gaze naturale in Europa (dupa V.R.S.S.) §i locul al h'eilea pe
in R.P.R. plan mondial, dupa Statele Unite ale Americii §i
Uniunea Sovietica.
In ceea ce prive§te repartitia teritoriala a dmpurilor gazeifere, se pot
illnge urmatoarele regiuni:
Podi§ul Transilvaniei - principala regiune gazeifera a tarii.
Regiunea subcarpatidi a Munteniei.
Zona de contact a dmpiei Munteniei cu regiunea subcarpatidi, pina la
Tinosu-Brazi.
Regiunea muncelelor din Arge§ §i colinelor Olteniei.
Partea centrala apodisului Moldovei (reg. Hirliiu-Deleni).
Zona de contact a dealurilor vestice cu cimpia Tisei.
1. Ziicamintele de gaz metan din podi$ul Transilvaniei formeaza bU7.3
'e gaze naturale a tarii, inglobind cea mai mare parte a rezervelor cunoscute.
Pe teritoriul cuvetei transilvane se pot deosebi numeroase ondulatii lar~i,
in forma de domuri cu caderi mici in flacuri, separate de sinclinale sinuoa;:e.
'"'azele naturale se acumuleaza in zona de bolti a acestor domuri, respectiv
hnbiba nisipurile din complexul sarmatic §i uneori tortonian (virsta tertiara
neogena). Dupa unele indicatii, importante structuri gazeifere se gasesc 12
o adineirne mai mare, adidi sub eomplexul sarmatie. Din aeeste domuri gazele-
se exploateaza eu ajutorul sondelor, de unde apoi, prill eonduete, sint trirnise-
la loeurile de eonsum. Aiei putem distinge 3 zone!:
Zona de nord-vest, euprinzind zaeamintele (domurile) de la Sarma§el,
Zaul de Cimpie, ~ineai, Ogra, §i Ludu§-Bogata.

~ - --;7'-- - , L8!J.enda
I \ ( \ f) Grupuri de
6 domurl
~
\
\ I
~ ,
•
o Orof8 aprovizionafe eu gaze
I '----.oa.J'a~ma*'eI. ,
:

,,(
r
<~~

,,'.I
\--------:

A.Sincai
,
I----:-AZaul de'ctinpie~
I . I ,

, ' j~ ~i ,/
~ '...-=-",. '
,('
\ ~
~ /

b '
~ .'t', ,
In ultimul timp, se eonsidera posibilitatea existentei unei legaturi intre
aceste zacaminte de gaze §i eventuale zadiminte de petrol, situate mai in
adincime.
Zona centrala cuprinde grupul format din zacamintele (domurile) de la
Bazna, Saro§, Cetatea de Balta, Cop§a Mica, Noul-Sasesc etc. Domul de la?
Saro!;'este unul din cele mai irnportante. .
1 Vezi Enciclopedia Rom'iniei, vol. III, pag. 655-Q57 ~i C. Bee a, Geologia ~antie-
Telor petrolifere, Edifura tehnicii, 1955, pag. 414-417. - N.A.
 Zona de sud-est grupeazif zadimintele de la Nade§, Singeorgiul de
Padure, Cristur, Miercurea Nirajului §i Teleac. .
Daca luam in considerare debitele zacaminteIor de gaze naturale,
acestea variaza in functie de presiune, care este proportionala cu adincimea
stratului gazeifer. '
2. Regiunea subcarpatidi a Munteniei formeaza in momentul de fatl a
doua regiune ca important a in ceea ce prive§te productia de gaze naturale.
In zona subcarpatica stratele gazeifere se gasesc" de obicei, pe acelea§i
structuri cu stratele petrolifere. In multe structuri, stratele gazeifere sint
numeroase §i foarte productive, cum este cazul structurii de la· Bolde~ti.
Productia de gaze naturale din aceste structurieste folosita in cadrul indus-
triei din regiunea petrolifera.
3. Zona de contact a dimpiei Munteniei cu ;"egiunea subcarpatica cu-
prinde unele zacaminte gazeifere la Miine§ti, Arice~ti, Vladeni etc., legate de
zona subcarpatica, dar ascunse sub depozitele aluvionare ale Cimpiei Romlne.
Importanta economic a a acestor zacaminte cre§te indeosebi prin apropierea
lor oe marele consumator - ora§ul Bucure§ti.
4. Regiunea muncelidor din Arge§ ~i colinelor Olteniei cuprinde Plat-
forma Getica, unde s-au semnalat numeroase manife~tatii de hidrocarburt ~i,
in primul rind, gaze naturale. Aceste structuri sint deocamdata in explorare.
Foraiul executat in octombrie 1957 la nord de Craiova a dus la descoperirea
unui foarte important zacamint de gaze, care va contribui la largirea bazei
energetice a Olteniei. .
5. Partea centralii a podi$ului Moldovei. In unele locuri din acea~ta
regiune se cunosc de multa vreme iviri de gaze inflamabile, care s-au gac;it
in sondele sapate pentru cautarea apei potabile. Explorarile sistematice facute
in 1948 in regiunea Hirlau-Deleni au dat de unele strate gazeifere eu 0
productie slaba, nerentabila inca pentru 0 exploatare sistematica.
6. Zona de' contact a dealurilor vestice cn dimpia Tisei. In aceasta re-
giune se situeaza manifestatiile de hidrocarburi, amintite la prezentarea za«,a-
mintelor de petrol.
Primele mentiuni despre degajiiri de gaze au fost fiicute
Istoricul descopel'irii in 1672, privitor la iviriJe de gaze (Ie la Bazna care n-au
~i exploatarii gazului metan 1 .
, fast in~a folosite. Mai tirziu, in 1808, focurile nestinse (Ie
la Bazna $i Saro$ 'au fost cercetate de 0 comisie au.striaca. ·In anul '1908 a fost amplasata .
prima sonda la SalWa$. Dupa aceasta data, a inceput utilizarea pe scara larga a gazului
metan drept combustibil; 0 seama de ora~e, ca Turda, Tirnaveni, Media~, Sighi~oara, Sibiu
etc., sint legate cu cimpurile gazeifere.
Ani de-a rindul, sub regimul burghezo-mo$ieresc, gazul metan a fost folosit aproape
excIusiv drept combustibil atit in domeniul industrial, dt ~i in cel casnic. Utilizarea gazului
metan ca materie prima pentru industria chimica a inceput abia in anul 1936, la fabricarea
amoniacului sintetic. Productia de amoniac sintetic era insa a$a de mica, indt utiliza abia
10f0 din productia totala de gaz metan.
 Exploatarea gazului metan s-a Hicat in Transilvania de 0 societate in care a predo-
minat mult timp capitalul striiin (Sonametan), iar in regiunea Prahovei de catre stat. Lipsa.
unor investitii corespunziitoare a frinat dezvoltarea exploatiirilor ~i prelucrarea gazului me-
tan, respectiv a gazelor de sondii; pe de alta parte, prin preturi ridicate, a fost irnpiedicata
~i dezvoltarea altor industrii, care l-ar fi putut utiliza fie drept combustibil, fie ca materia
prima in industria chimicii.
Darn mai jos citeva exemple de felul in care au fost gospodiirite gazele naturale in
tara noastra inainte de_ eliberare.
In anul 1937, productia de gaze petrolifere (de sondii) a fost de 2740000000 mS,
utilizata in felul urmator:

390/0, adicii 1060000000 m3, in ~antiere ~i rafiniirii, drept combustibil,

100/0, adicii 290 000 000 m3, penhll extragerea titeiului.
20/0, adicii 60000000 mS, folosite cu ocazia dezbenzinarii pentru obtinerea gazolinei,
490/0, adicii 1 330000000 m3, aTSe sau pierdute in aer.

Totall000f0, adica 2 740 000 000 m3•

In timp ce din productia totalii de 2740000000 m3 gaze provenite din exploatiirile

petrolifere, 0 cantitate de cca 1330000000 m3, adicii aproape jumatate, au fost arse sau
suflate in aer, nevoile anuale de combustibili solizi ~i lichizi ale ora~ului Bucure~ti (1937)
erau de 450.000000 ma gaze anual (pentru scopuri casnice 279000000 m3, iar pentm
consumul industrial 170 000 000 mS gaze).
Cantitatea de 450 milioane m3 ~aze ar fi putut 1nlocui anual: 1000000 tone lemne,
220000 tone piicurii ~i 50000 tone cocsl.

In ceea ce prive~te gazul metan, acesta a fost folosit in cea mai mare parte pentru
ardere directii in focare, precum ~i in ramurile industriale, care necesitii temperaturi ridi·
cate ~i constante in procesul de fabricatie (industria cimentului: industria hirtiei ~i celu-
lozei etc.).
lata, spre exemplu, utilizarea gazului metan produs in Ardeal intre anii 1939-1947!:

. 1. Menaj ;;i luminat 39718822 11,4/ 153186016 29,3 210580730 22,3

2. Industrie:
a) produCf're de energie
b) cuptoare ind ustriale.
104675305
135543434
I
30,1) 178979929
31\,9 l'25 06 I 42::\
3'~,Cl 417400802
23,5 224047483
44,3
23,8
c) negru de fum. 68710978 19,7 69 6c5 059 13,3 90270204 9,6

Total .13486545391100 1528912432\100. 194229928£; 1100

1 Vezi Contributiuni la problema materiilor prime in Rominia, vol. II, "Bibliotec8

monetara, economicii ~i financiara", 1939, pag. 94-95. - N.A.
2 Vezi C. D. Nenitescu ~i ~1. Constantinescu. "Industrializarea gazului
rnetan", "Probleme economice", Dr. 2/1948, pag. 53. - N.A.
 Dupa ce au fost captate, gazele naturale sint tri-
Transportul gazelor
naturale mise cu ajutorul conductelor la centrele de con-
sum. Gazele naturale extrase in zona petrolifera
:a regiunii subearpatiee, dupa separarea gazolinei, sint utilizate drept com-
bustibil in intreprinderile industriale ~i centralele eleetriee din regiune ~i, in
special, in ora~ul Ploe~ti.
In ceea ce prive~te gazele naturale, extrase din domurile gazeifere ale
podi~ului Transilvaniei, acestea primesc 0 utilizare din ce in ce mai larga.
Numeroase conducte, pomind de la locurile de extractie, impinzesc podi~ul
Transilvaniei, ducind pretiosul gaz metan spre centrele de consum - casnic
~i industrial - din aeeasta parte a tarii.
De la Sarma~el pomesc conducte spre Turda, Cimpia Turzii ~i Ocna
Mure~, alimentind industria cimentului, a ceramicii, industria chimica bazata
pe sare de la Turda, industria metalurgica din Cimpia Turzii ~i industria
chimica de la Ocna Mure~. Prin construirea conductei Ceanul Mare-Cluj,
incepind din anul 1947, ora~ul Cluj este de asemenea alimentat eu gaze de la
Sarma~el, iar inprezent ~i de la Zaul de Cimpie.
De la Saro~pleaca conducte spre Tg. Mure~ ~i spre Timaveni, unde ~azul
metan este utilizat - in afiua de uz casnic - in industrie, aHt ca combusti-
bil in industria geamurilor ~i a ceramicii, cit ~i ca materie prima in industria
chimica.
Importante unitati industriale de la Media~ ~i de la Sibiu (precum ~i
centrele din jur) se alimenteaza cu gazul metan, care vine pe calea conducte-
lor de la Bazna, respectiv de la Cop~a Mica.
De la Nade~ pleaca 0 conducta spre Sighi~oara, iar de la Diiia 0 conducta
de gaz metan se indreapta spre putemicul centru industrial Ora~ul Stalin.
o deosebita importanta a avut construirea conductei Botorca-Agnita,
care a legat Fagara~ul (respectiv Ora~ul Stalin) de cimpurile gazeifere. De
aici conductele a~ezate pe valea Prahovei au adus gazul metan dinC'oace de
Carpati, pina la Bucure~ti. De aceasta conducta principala a fost racordat ~i
sistemul conduetelor de gaze naturale, existent in regiunea petrolifera a
Prahovei, ceea ce contribuie la 0 mai buna a"sigurare eu gaze naturale a in-
"dustriei din regiunea Ploe~ti. In 1949 a fost data in exploatare 0 noua con-
ducta care leaga Bucure~tiul de structura petrollfera Mane~ti (in apropierell.
ora~ului Ploe~ti), iar in toamna anului 1957 a fost terminata condueta Gura
~utii-Bucuresti, care alimenteazii capitala cu ~az metan tot din regiunea
subcarpatica. In felul acesta cre~te simtitor cantitatea de gaze naturale pri-
mite de capitala tarii, imbunatatindu-se, in general, aprovizionarea cu com-
bustibil a acestui mare ora~.
Intr-un an, doi se va realiza legarea cimpurilor gazeifere din Transil-
vania cu Ungaria.
In cursul celui de-al doilea plan cincinal, reteaua de conducte pentru
gazele naturale va cre~te cu cca: 2 000 km*.
In 1957 a inceput constructia a doua conducte magistrale: una spre vest,
in lungime de circa 600 km ~i cu un debit final de peste 1 miliard m3 gaze
anual, care va aprOVlZlOna centrele industJ;iale din vestul §i sud-vestul tarii
(Hunedoara, Arad, Timi§oara), §i alta spre e8t, care va strabate Ca'rpatii,
unind cimp'urile de gaze din podi§ul Transilvaniei cu Moldova (Bacau, Ro-
man, Ia§i, Galati, Braila). Aceasta inagistrala va avea 0 lungime de circa
700 km §i un debit anual de aproximativ 2 miliarde m3 gaz metan.
Productia de gaze naturale a crescut deosebitde
Productia §i importanta eco- mult in anii puterii populare fata de anii dinainte
nomica a ga.zelor naturale d Ib d d d
. e e i erare, upa cum se poate ve ea in
tabelul de mai jos (in mil m3)1.
In cursul celui de-al doilea plan cincinal,. se prevede 0 cre§tere §i mai
mare, astfel ca in 1960 productia de gaze naturale sa depa§easea de 2,6 ori
nivelul anului 1955, respectiv sa ajungii la cca. 10 miliarde m3•

Anul Gaz metan (consum) Gaze de sonda (brute)

'J938 300 POD 172') 000

J948 1266000 1 OSO000
1~50 1 950000 ... 1 ;;~3 400
J95S 3 972 ~OO 2 J97 000
1956 4373900 2381500
\
Nivelul produqiei ,de gaze natUrale situeaza RP.R pe locul al doilea
in Europa (dupa U.RS.S.),urmata la mare departare de Po Ionia, Iugoslavia,
Ungaria, Austria §i Franta, a caror productie de gaze naturale in 1948 a stat
in raport de I110-l/20 fata de RP.R.
Intr-adevar, avindu-se in vedere randamentele superioare ale gazului /
metan din punct de vedere energetic, in medie cu 20°10 mai mari dedt ale
pacurii, alecarbunilor §i ale lemnului de foc, inlocuirea tranzitorie a acestor
combustibili eu gaze naturale, pin a la .amenajarea ciiderilor de apa §i inten-
sificarea productiei de carbune, se dovede~te necesara~i. rationala. Astfel,
prin sporirea productiei de gaz metan s-a inloeuit, ~nprimul rind, consumul
industrial de pacura in' re~unea Stalin, pe valea superioara a Prahovei, in
regiunea petrolifera (in 1948 cu cea.600 000000 m3 gaz metan). Prin noile
conducte de gaze Agnita-Botorca-Bucure§ti, Mane§ti-Bucure§ti ~i 'Gura
$utii-Bucure§tis-au inlocuit, de as.emenea, cantitati importante de lemne .§i
pacur<i.. care primesc alte utilizari mai ra~i.onale. •
Extinderea folosirii ga,zelorlichefiate (Aragaz,Pebegaz) va contribul, de
asemenea, intr-ooarecare masura, 'la economisirea lemnelor de foe. Intrarea
in funetiune a statiei de imbuteliere a gazelor lichefiate din Bueure~ti, unul'
din eele mai mari centre c1e.consnm de gaze lichefiate, permite cre§terea
consumului acestui combustibil in Bucure§ti.
Cea mai imno;'tl1nta utilizare(economica) a gazelor naturale este in in-
austria chimica, obtinindu-se 0 !!ama larga de produse. Deocamdata, cu toate
su('('p<:':.leobtinute,abia '15-17% din productia totala de' gaz metan este'

1 Vezi Anuarul Stastitic al R.P.R. - 1957 -Editura Stiintifidi, 1957, pag. 83

(tab. 32). - N.R.
 tilizata pentru chimizare; seproduce ,negru de inmilt;,rile mJ
'fum in cantitati mari, tara noastra ajungind una If}
-din principalele exportatoare, apoi amoniac, alde-
:nida formica, ingra§iiminte, mase plastice etc.
.1'erspectivele utilizarii gazului metan in industria
-ehimica sint extrem de mari.
. In etapa actuala a dezvoltarii economiei,
·dnd gazul metan este utilizat inca in proportie
-de 80% drept combustibil, el reprezinta una
.din principalele resurse energetice ale tarii. Pro-
ductia masiva de gaz metan in cursul celui de-al
,,(Ioilea plan cincinal este menita sa suporte cea
ma~ mare parte a cre§terii necesarului de energie,
-cerut in acest rastimp de economia nationala.
Nu trebuie pierdut din vedere cain viitorul
"3propiat se deschide 'perspectiva exportului de
gaz metan in tarile veci~e. .

Carbunii .sint combustibili minerali solizi de f ~ _

.vrigineorganica (vegetala), care s-au format..prin-
'tr,un lung proces de incarbonizare. (J L-_~'--__ L-_

Carbuniisint un important izvor de ener- '.1918 1.95r; 1.955 1,96'tJ

ie termicii §i 0 pretioasa materie prima 'in in-
-dustria c imiciL Ei joaca un ,rol important.in in- ,Fig. 13. Pr9ductia de gaze
us na siderurgica, precum §i in transporturi. naturale.
"Prin distilare uscata la 500-1000 0
, in cuptoare
inchise, ciirb!lnii superiori se transforma in cocs, iar ,in urma distilarii se mai
obtin: gaz de iluminat, _ gudroane, 'uleiuri §i ape amoniacale. Toate
acestea constituie importante materii prime pentru extragerea dHeritilor com-
pu~i chimici(toluen, benzen, fenoli, crezoli, naftalina, antracen), care, la
rindul lor, s~ baza inQYstri€li GO]oran,tilor,a produselor farmac~utice §i a
maselor plastice. -
7 Cel mai vechi carbune combustibil este antracilul.
Categoriile de. dirbuni EI contine cca. 950/Q carbon §i de aceea arde
, . naturah foarte b'me, d'v
'a cavldura
'v mu1tav §l. 1asa cenu§1.pu-
v
'v

-Vna. Huila este mai putin veche. Avind numai 70-900f0carbon, ea degaja
ceva mai putina caldura dedt antracitul; are in scbimb 0 foarte larga 'intre-
'buintare industriala in productia de cocs §i in industria chimica. CarbunCle
'brun are ca vechime §i putere calorifica 0 situatie intermedi~ra intrehuili'i ~i
lignit. Li~nitul contine numai cca. 67% carbonsi de aceea arde maigtelI,
-producind caldura~ai putiria §i CEJDUsa ~i fum mal multo eel mai nou carbllne
este turba. Ea se formeaza §i 'in iilele, noastreprin carbonHicarea vegetatiel
'ierboase din regiunile mla§tinoase, (lin lacuris'ibiilti sa:udin Delta Dunarii.
Procentul de carbon este foarte redus (sub. 60°/0), de, ace~a §i are cea mai,
-mica putere calorifica. '.\.
 Dupa valoarea economlCa, dirbunii se impart in 8uperiol'i (antracitut
huila) §i inferio1'i (lignitul §i turba). Carbunele 'brun este de multe ori aHiturat
carbunilor superiori prin puterea sa calorifica §i mai ales de cocsificare.
RP.R. poseda intreaga gama a carbunilor natu-
Rezervele §i reparlipa rali, in diferite cantitati.
geografica a zacamintelor1
Rezervele, dupa a:g;,ecierilefacute in timpul regi-
mului burghezo-mo§ieresc, se pare ca se eIffeaza in jurul a 1 800 miliarde-
tone, fara ligniti §i turba. Din acestea,~. 1 500 miliarde tone se gasesc in
Valea Jiului. In ceea ce prive§te rezervele de ligniV, acestea sint mai putin
cunoscute, totu§i, dupa ace1ea vaprecieri, §i acestea ar atinge cca. 2 miliarde
tone §i poate chiar mai mul . Prin prospectiunile facute in anii puterii popu-
lare, au fost descoperite noi zacaminte, a§a ca aceste rezerve au sporit.
I. Antracitul se exploateaza la Schela (In ROm'tll . va) §i 18;
Eibenthal (pe Dunare, in sud-estul reg. Timi§oaral. Antracitul de la Schela
(8 800-9 200 calorii), din cauza puternicelor presiuni orogenetiee la care a
fost supus aeest baziri, este sHiramicios §i se poate scoate nnmai in bulgad
foarte mici §i mai ales in praL Produetia este mica, tot a§a ~i rezervele.
II. Huila se exploateaza in Banat, la Anina, Doman, Secul, Lupac, Ru-
daria, Baia NOlla (7500-8500 calorii).
. La :\nina (20 km sud de He§ita) se aHa eel mai important zacamint de
humi din RP.R Exploatarea se face pina la ad'incimea de 900 m de la
suprafata. In partea superioara a :racamintului se aHa intercalate strate bitu-
minoase eare au fost altadata exploatate, extragindu-se prin distilare uleiud
minerale.
Pentru identifiearea de noi rezerve de huila, in ultimii ani s-au Hicut
importante lucrari de explorare la vest de zona aflata astazi in exploatare.
In general, rezervele de huila din Banat nu slnt mari. Carbunii din reg~.
Stalin din zacamintele de la Codlea §i Cristian, considerate in trecut tot ca
huile, au 0 putere calorifica de numai 4 500 cal., coesiflca slab si trebuie
socotiti in categoria carbunilor bruni. Rezervele sint mici.' '
Zacamintele din Banat aprovizioneaza instalatiile industriale din Resita,
producatoare de cocs metalurgic. Volumul productiei repre7inta sub· 10/",
din extractia total a de carbuni, a~a ca ea nu poate acoperi dedt 0 midi:
parte din necesitatile industriei siderurgice.
III. Prin existenta unor 'rezerve insemnate, carbunele brun are 0 impor-
tanta deosebita in economia noastra energetica. Principalele bazine III care'
se exploateaza carbunele brun sint: bazinul Petro§ani (reg. Hunedoar~) §!
bazinul Comane§ti (reg. Bacau).
Bazinul carbonifer Petro§ani, situat pe cursul superior al Jiului, are o·
forma triunghiulara, alungit in directia 'est-nord-e-;t, vest-sud-vest. Bazinuf
are 0 lungime de cca. 45 km §i 0 latime de 2 km in extremitatea vestica ~i
9 km in cea esticil. Acest bazin are cele mai mari rezerve de dtrbuni din
n.p.H. Slnt cunoseute 25 de strate de carbuni, groase de 1,50 m. Cel mar

1 Pentru datele geologice privind :zac1imintele de carbuni, vezi Man1.lal1.ll ingineroluiJ

de mine, vol. I, Editura tehnica, 1951. - N.A.
important are 0 grosime medie de 30 ni, reprezentlnd cca. 50% din rezerva
totala de carbuni a bazinului. Puterea calorifica a dirbunelui de Petro§ani,
este de 6500-7000 cal, ceea ce il a§aza imediat dupa huila. De altfel, (J.
parte din carbuni, §i anume cei din parte a vestica a bazin1l1ui,cum slnt, de
pilda, carbunii de la Lupeni (peflancul de sud), dau peste 7 500 calorii,

Lfgfll.1g
o Af/tracil
• HUi/a
IiJ Carbuf/e brun
~ Ligf/i!
~ Turba

puUnd fi socotiti chiar huila. 0 data extras, carbunele este curatat §i sortat::
in instala1iile moderne de la Petrila. Prin manipubrea lui se produc ~i de-
§euri (praful de carbune), tare, fixate printr-o ma.',-:llianta obtinuta din gu-
droane, folosesc la fabricarea brichetelor (tot la Petrila).
Carbunii din bazinul Petro§ani, datorita utilizarii unor metode avanc;ate
de cocsificare, au putut fi folositi pentru obFnerea cocsului. In vederea.
aprovizionarii cu cocs acentrului siderurgic de la Hunedoara, in primul cin-
cinal s-au pus in functiune primele agregate ale unui mare combinat coc'\o-
chimic, care folose§te carbunele brun din Valea Jiului. Praful de carbune-
provenit de la spalarea dirbunilor deslinati cocseriei este folosit la centrala
termoelectrica de ~a Paro§eni, intrata §i ea In productie in cursul primullli
plan cincinal.
Astazi, carbunii din Valea Tiului sint utilizati inca, in cea mai mare·
masura, in transportul feroviar. Principalele centre de exploatare a carbuni- .
Jor sint la: Petro§ani, Petrila, Lupeni, Vulcan, Lonea, Aninoasa, Uricani etc.
Construirea liniei ferate Bumbe§ti-Livezeni . a scurtat calea de transport fu
carbunelui spre centrele industriale din sudul tarii. Bazinul carbonifer Pe:rv-
§ani este cel mai important bazin carbonifer al tarii, nu numai ca rezen-e,
dar §i ca productie.
Bazinul Comiine~ti, situat in Carpatii rasariteni, este taiat aproape atial
de valea Trotu~ului, pe unde trece §i 0 linie ferata. Importanta economica a
acestui bazin este deosebita, prin faptul ca este singurol bazin din Moldova
uncle se exploateaza carbuni. Principalele centre sint: Comane~ti, DarmanE'~ti
~i Asau.

Fig. 15. Intrarea in mina Petrila (bazinul Petro~ani).

. Carbunele brun din bazinul Comiine~ti alimenteaza eu combustibil caile

ferate din Moldova, precum ~i termocentralele din reg. Bacau.
Ciirbunele bron se mai exploateaza ~i in bazintil Alma$ului, cu centre
de e~loatare: Aghire~ ($orecani), Cristolitel, Tihau etc. Acest bazin capati:i
'0 importanta tot mai mare pe masura legarii exploatarii lui de neeesiUitile
,energetice ale regiunii BaiaMare. In acest seop, se face simtita necesitate:l.
construetiei unei linii ferate de-a lungul vaii Alma~ului, legata atit de linia
ferata Cluj-Oradea, dar mai ales de Hnia Cluj-Baia Maret, Intr-adevar, eea
mai rationala utihzare a carbunilor din aeest bazin este indreptarea lor spre
importanta regiune industriala a metalelor neferoase - Baia Mare.
Carbunele brun se mai exploateaza apoi in bazinul Brad (reg. Hune-
<loara), la Tebea; in Banat, la Rusca Montana, Mehadia, Iablanita ~i Bozo-
-viei; in reg. Baia Mare, la Camirzana, Negre~ti ~.a.
IV. Lignitul oGupa mari intinderi aproape pestt: tot unde formatiunea
de virsta daciana este mai dezvoltata, dar nu toate stratele contin eantiHi\i
industriale. Lignitul formeaza 0 intreaga zona la marginea Subearpatilor su-
<liei, incepind de la Dunare, din Oltenia, ~i pina in valea Ca~inului din'su':
dul Moldovei.
Cu toata intinderea mare a stratelor de ligniti din sudul tarii, aee~tia nu
·se exploateaza deeit in citeva regiuni, de regula acoJo unde stratele de c.1r-
buni se ivesc la zi. Din' punct de vedere al rezervelor, aeeasta zona poate fi
-soeotita ea principala baza de ligniti din tara noastra, dispunind de rezerve
deosebit de mari. Nu se exploateaza decit in putillC lo~uri: Carbune~ti, Ro-
vinari (reg. Craiova), Berevoe~ti, Codeni, Schitu,Cole~ti, Boteni (la sud de
CimpuJung., in reg; Pite§ti), ~otlnga, Doiee§ti; AninoDsa, Filipe§tii de Padure,
Ojasea (reg. Ploe§ti) etc. '
A doua regiune insemnata pentru exploatarea lig:nihllui este la poalele
muntilor Baraolt, eu eentrele: Capeni, Baraolt §i Virghi§ (R.A.M.).
Al treilea bazin se gase~te in regiunea Oradea, i~tre rlurileBeratau la
nord ~i Cri~ul repede la sud, la contactul extremiti'i-p.ide nord-vest a munti-
lor Apuseni (Muntii Rez)cu eimpia Tisei. Lignitii din aeest bazin slnt de
-calitate buna, iar rezervelese- pare ca sint destul de mari2• Centrelede ex-
ploatare slnt la Brusturi §i Dema-Tataru~. -
, Lignitii se mai gasesc in depresiunea ZaHiului laSarmasag, apoi la
'Sinersig, intre Lugoj ~iTimi~oara, precum ~i in alte bazine mai miei din tara.
Lign:itii constituie una din prin'cipalele rezerve decombustibil ale tirrli
noastre. ExplQatarea celor mai multe dintre zacarpinte se face inca pe scad
redusa, foJosindu-se, in special, pentru termocentrale electrice sau pentru COIl-
'Sumul casnic: Valorificarea acestei avutii neeesita 0 exploatare mai intensa,
eu ffiijJoace meeanizate, completate cu instalatii pentru imbunatatirea ligni-
tului (dadi este destinat consumuJui casnie), sau cu. fQlosirea lui chiarla
'gura minei, pentru producerea de energie electrica ieftina in centrale termo-
electrice. .
V. Turba are eea mai redusa puter.e calorificii (3500 eal.). Ea se intre-
buintcaza atit penh'u ars, cH ~i ca ingra§amint azotat. DJ.lpa locul, de formare,
la noi sint doua feJuri de turbarii:
a) Turbarii inalte, c~re se formeaza in regiunile de munte. La formarea
lor iau parte §i mu§chii de pamint.. In Moldova, hlIbariile se nutnesc tinoave.

1 Vezi Manualul inginerulu'ide mine, Editura tehnica, 1951,Secp.unea a --rt'-a.

pag. 129. - N.A.
2 Vezi Idem, pag. 138-139. -:.. N.A •.
 Se gasese in cantitati mlel in urmatoarele bazine: in muntii Lotrului §i
Paringului, in Transilvania (reg. Stalin - pe valea Oltului, Hnga Fagaras;.
Reg. Autonoma Maghiara - depresiunile Ciue ~i Trei Seaune); in Moldova,.
in depresiunea Domelor (reg. Suceava) etc.
b) Turbarii joase, aflate ill delta §i in loeurile joase (Hnga Carei; pe-
I

valea Some§ului; la Dersca, reg. Suceava etc.) uncle sint multe graminee Si'
vegetatie de balta, ale caror rizoame formeaza plaurul.
Valorificarea turbei se gase§te de-abia la inceputurile ei. Ea este exploa-
tat~ in Reg. Aut. Maghiara (de exemplu, la Miercurea Ciuc), la Mindra
(reg. Stalin), la Dersca (reg. Suceava) §.a.
Cele mai vechi exploatari carbonifere pe teritoriul tarii.
Scurt istorie al l'xpioatarilor noastre1 sint cele din vestul tarii: Anina, Doman $i Secul,
carbonifere unde exploatarea a ineeput inca din anul 1790 (in 1914
productia acestor mine a atins 374 000 tone).
La inceputul secolului XIX se trece la valorificarea carbunilor din bazinul Comanesti,
In vederea alimentarii cu carbune a vaselor fluviale ce intrau in pOlturile dunarene, Galati!
$i Brai!a.
In deceniul al patrulea al aceluia$i secol incepe exploatarea' carbunilor in actuala.
regiune Stalin. Gam in acelasi timp (1850) incepe valorificarea carbunilor Si in cel mai im-
portant bazin carbonifer - Valea Jiului. Productia de carbune al acestui bazin crest&
repede, ajungind in 1913 la cca. 2 200000 tone.
In 1878, au inceput exploatarile carbonifere in valea Somesului, unde in 1913 produc-
pa a atins 38 000 tone.
Cresterea din ce i~ ce mai mare a producliei de carbune in aceasta perioada este.
legata de dezvoltarea rapida a cailor ferate.
La inceputul secolului XX i$i face aparitia in industria noastra carbonifera capitaluF
strain, infiintindu_se soeietati care aveau drept scop exploatarea carbunelui, ca: Societatea
olimdo-romina "Lignitul", "Minele Unite Asau-Comanesti" etc.
Inainte de nationalizare, exploatarile carbonifere au fost lipsite de utilaj modem, cel-
existent fiind uzat $i rudimentar. Exploatarea carbunilor se facea dupa metode invechite,
totul bazindu-se pe munca manuaHi a minerilor, care, dCSilucrau in condi\iile unei crincen6'
exploatari, eu salarii de mizerie, nu puteau ajunge totusi sa produca la un pret suficient
de scazut. Folosirea unui utilai invechit avea drept rezultat nllmeroase accidente de mundi
in mine. "In goana dupa profituri cit mai mari, capitalistii nu au asigurat in mine nici cele·
mai elementare mijloace de protectie a muncii si de securitate minier1i, pentru apararea,
vietii minerilor. Exploziile $i avariile se tineau lant. Numai la explozia din 1920 de la mina,
Anina si-au pierdut via~a 187 de mineri, in explozia din 1922 de la mina Lupeni - 82 de-
mineri. In 1940 a avut loe 0 groaznica explozie in Valea Jiului, cu peste 50 de mineri,
morti si raniti.
Ingrijirea sanitara lipsea aproape complet"2.
Pentru a-si mentille profiturile Si in perioada de criza, capitalistii scadeau mereu sala-
nile muncitorilor, ceea ce ducea la inrautatirea continua a conditiilor materiale de trai
ale muncitorilor din industria carbonifera. "Scinteia" ilegala din aprilie 1932 descrie situatia
minerilor din Valea Jiului in felul urmator: "Salariile muncitorilor sint reduse de patroni
mcreu; in 1931 au fost reduse eu 20010, iar acum muneitorii lucreaza 2-3 zile pe saptamina ..

1 Vezi Enciclopedia Rominiei, vol. Ill, pag. 609-616. - N.R.

2 G h. G he 0 r g h i u-D e j, "Expunere la .eonsfatuirea pe tara a muncitorilor mi-
nieri din industria carbonifera", Articole ~i 'CUvintiiri, E.S.P.L.P., editia a IV~a, 1956.
·pag. 468. - N.R.
 e lucru se prelunge~te pma la 12 ore. Muncitorii sint aruncati afara, cite unul,
" in masa, riiminind fara de lucru, flaminzi eu copiii lor. La Lupeni, din 4040 mun-
lucreaza 2795, la Vulcan din 3000 muncitori in 1931 au ramas 200 de muncitori.
otji Yalea Jiului avem 16000 muncitori
'; cu familiile avem cUeva zeci de
de muncitori £ilra nici un ajutor".
Fiind supu~i unor eonditii de munci'i M'~;J.____ ..... -1
de grele ~i cruntei exploatari, mun-
condu~i de Partidu~ Comunist din
s-au vrganizat ~i au inceput lupta
800 l-------------- ------~ ,
, I

a-~i impune revendicarile cu carac- ----- ...,,,

omic si politic. Astfel de actiuni au ,
:n perioada 1916-1920-1929, in-
, I

dupa Marea Revolutie Socialista

'.LObrie~i sub influenta nemijlocita
_' clasei muncitoare din Rusia.

.
august 1929, minerii din Lupeni
t din nou la lupta, declarind gre-

ala, dar actiunea lor a fost inabu-

1000 r----------
singe. 25 de mineri au fost uci~i 800 ,-----------

:.00 raniti. Spiritul revolutionar al

n-a fost ins:i Wrint. In repetate
dupa aceea (1935 la Anina, 1941
Jiului), minerii au luat atitudine
revendicarilor lor economice, im-
turii militaro-fasciste, lovind in
de razboi antisovietice.
'efuirea crunta a muncitorilor sp
- exploatarea pradalnica a bazinelor
=::x:ci:!'- ere. Milioane de tone de c1irbuni
'~ lasate prada incendiilor. Unele
Fig. 16. Producpa de carbuni pe
Vulcan, Cimpa, Jiep-Lonea, au categorii, in anul 19381•
~ inundate.
G:. 'ta!4tii nu faceau nici investitiile necesare imbunatatirii carbunilor respectivi (trierea,
-eschidratarea sau, eventual, brichetarea), ceea ce nu putea duce la 0 buna valo-
_ G acestei bogatii. In centrele pentru imbunatatirea carbunilor de la Petro~ani ~i
:5::~=i' . -talapile de deshidratare sau cele de brichetare erau insuficiente ~i invechite. In
'~e cocseria de la Anina, aceasta avea 0 prcductie sub necesitatile de cocs ale
la aceasta cocserie nu se obtineau produsele secundare in procesul de cocsi-
-e Ce ex. benzen, toluen, naftalina ~.a.), deosebit de importante in economia tarii.
~cr-() seama de sectoare, in care ar fi putut fi utilizati in foarte bune conditii car-
- deriori (Iignitul), au fost utilizati combustibiIi superiori (de exemplu, produsele petro,
ajrmgindu-se la 0 concurenta ,intre ace~ti combustibili ~i, respectiv, la inlaturarea diD
a combustibililor inferiori ~i, in general, a ciirbunilor .

. ; wcmit dupa "Statistica industriei extractive pe 1938''; Institutul Central de Sta·,

- ::.~. pag. 58. - N.A.
 5e coristata, din diagrama de mai sus, preponderenta neta a dirbu-
neli.Ii orun, cu circa 75010 din productia total a de carbune.
, Dupa datele din perioada antebelica, rezulUi ea productia de dirbune
era utilizata astfeP:
cca. 76% pentru transportul feroviar;
cca. 11% in scopuri iIidustriale;
CC:'l 10% se ardeau in focarul cazanelaf,care alimentau ma§inile;
cca. 3% pentru productia de cocs.
Aceasta inseamna ca pina in anul 1944 carbunii se foloseau in cea mat
mare parte la alimentarea cailor ferate, foarte putini erau utilizati in sectoruI
industriei, iar carbunii inferiori (lignitii) intrau in consum in cantiViti infime.
Productia de ci'irbuni a tarii a cunoscut salturi mari de la perioada la
perioada, mentinindu-se la un nivel general scazut2•
In 1921 1804 000 tone
In 1927 3223 000 tone
In 1933 1 508 000 tone
In 1938 2 395 000 tone

1 Vezi G. N i c 0 I a u, Problema energiei, Raport prezentat la ~edinta plenara a.

Academiei R.P.R. din 2 noiembrie 1948. - N.A.
2 Vezi "Statistica industriei extractive pe 1938", Institutul Central de Statistica, 1940~
pag. 12. - N.A.
a lntocmit dupa Idem, pag. 58-59. - N.A.
 In preajma nationalizarii industriei
carbonifere (conform inventarierii indus"
triei din 1947)1, au fost inregistrate 60 de
intreprinderi ale industriei carbonifere, eu
un numar de 26 600 muncitori §i personal
tehnic. Dupa nationalizarea industriei car-
bonifere (in 1948), statuI democrat-popular
a depus eforturi mari pentru moderniza-
rea acestei ramuri industriale, prin intro-
ducerea pe scara. larga a utilajului mo-
dern: combine, haveze, perforatoare §i cio-
cane pneumatice, locomotive electrice etc.
In urma dotarii cu utilaj modern, pro-
cesul de extraqie in industria carbonifera
a fost in mare parte mecanizat. La ince-
putul anului] 95,5, inaintarile in steril §l
carbune au fost mecanizate in propor~ie
de 80%, taierea in abataje in proportie
tot de 80%, transportul in abataje -
78%, iar transportul subteran - 88%.
Industria carbonifera ocupa un lac
important in indu~tria extractiv,'i in ceea
ce prive§te gradul mecanizarii. Ca urmare,
productia de carbune a crescut simtitor
(vezi diagrama alaturata)2.
Actualmente, productia decarbune
brun se mentine tot pe primul plan, depa- Fig. 18. Cre~terea productiei de
§ind nivelul de 3 milioane tone; pe locul carbune dupa eliberare.
al doilea se situeazii productia de ligniti
cu peste 2 mil. tone (de 10 ori mai mult ca in 1938). De asemenea, baz~u1
Petro§ani se gase§te tot in fruntea bazinelor carbonifere, in produetia de-
carbuni a tarii.
In scopul unei juste folosiri a resurselor energetice, se realizeaza treptat
o restructurare a utilizarii carbunilor. Aplidnd aceasta linie, carbunii supe-
riori sint destinati din ce in ce mai mult scopurilor industriale, in special
cocsificarii. Pentru. largirea bazei de extractie a carbunilor coesificabili, in
cursul celui de-al doilea plan cincinal se vor face lucrari pentru deschideri
de noi mine §i se vor stabili noi metode de cocsificare pentru alte eategorii
de dirbune.
Se va da 0 atentie deosebita utilizarii pe scara larga a carbunilor' ener-
getici si. in special, a lignitilor din reg. SubcarpatHor sudici, din bazinul

1 Vezi B i j i M." "Inventarierea intreprinderilor industriale particulare din 1947",.

"Probleme economice", nr. 2/1948, pag. 113. - N.A.
2 Dupa G h. G he 0 r g h i u - D e j, op. cit., pag. 40 ~i 85. - N.R.
 L£6ENDA
I Billinul PelrO$ilni
II " ComanB$/i
III " Banatic
IV "DoiCBS/I:-
-Ftil/Jestl
V Ci'mpu/ung-
- Cur/eJ de Arge~

<Baraolt etc. Se va intensifica, mai ales, exploatarea ill cariere (cam 30% din-
,productia de ligniti energetici), ceea ce va ieftini pretul de cost al acestui
<combustibil. In felul acesta, se va putea mari num:hul termocentralelor ~i se
'va imbunatati alimentarea cu combustibil a ciHlor ferate.
Pentru valorificarea lignitilor marunti ~i a altar carbuni se vor construi
intre 1955-1960 - instalatii de brichetare, cu 0 capacitate anuala de
.aproximativ 1 milion tone.

Energia electric a, prin deosebitele sale calitati, cit ~i prin multipIele sale
;aplicatii, este superioara tuturor celorlalte forme de energie.
Superioritatea energiei electrice consta in aceea ca ea se produce in
-intreprinderi mari, de unde poate fi transportata u~or, rapid ~i ieftin, Ia mari
-distante ~i printr-o rete a comuni, fie Ia intreprinderi de mare consum, fie Ia
4llicul consumator. D~ asemenea, energia electrica poate fi u~or transformata
in orice alta forma de energie mecanica, caIorica, chimica etc. -
Avind in vedere to ate aceste caliu1ti ale energiei electrice, cit ~i larga ei
.1lplicare in to ate ramurile vietii sociale, este evidenta importanta pe care a
prezinta pentru economia\tarii. Dar, mai mult decit aUt, sint ramun ale in-
dustriei care n-ar putea sa existe fara electricitate, de pilda: industria alumi-
niului, electrochimia §i altele.
V. I. Lenin a acordat 0 deosebita atenVe energiei electrice §i probleme-
lor electrificarii, considerind electrificarea ca una din conditille principale
pentru construirea unei puternice industrii socialiste §i pentru reconstructia
socialista a agriculturii,' pentru utilarea tehnica a intregii economii nationale
a U.RS.S. De aceea, nu mult dupa Marea Revolutie Socialista din Octom-
brie (la 22 decembrie 1920) a fost prezentat pentru discutare celui de-al
VIII-lea Congres°al Sovietelor "Planul de electrificare a RS,F.S.R". La acest
congres, Lenin a lansat lozinca:
"Comunismul este puterea so~ietica. plus electrificarea intregii tad".
Pentru obtinerea energiei electrice sint folosite mai multe izvoare de
energie. Dupa izvoarele de energie utilizate in stadiul actual al tehnicii, sint
trei categorii de uzine producatoare de energie electrical:
a) uzine' hidroelectrice, in care agentul motor este forta de cadere
a apei;
b) uzine termoelectrice, care utilizeaza diveqi combustibili;
c) uzine atomice, care utilizeaza ca izvor energetic metale radioactive
(uraniu. thoriu, plutoniu).
In afara de uzinele electrice mari, sint §i uzine mid, menite sa deser·
veasca nevoile locale de energie electrica. Aceste uzine mici, numite micro-
centrale, utilizeaza de obicei combustibili inferiori §i cursurile de apa ma,i
mici, din imediata apropiere a localitiitilor pe care Ie deservesc.

Resu1'sele naturale din R.P.R., folosite pentru producerea

energiei electrice

Tara noastra dispune de 0 serie de surse primare de energie, utilizabile

pentru producerea energiei electrice (petrol, carbuni, gaze naturale, lemn),
~i importante surse de hidroenergie. Ea dispune, tie asemenea. de mari re-
zerve de minereuri de uraniu, a caror exploatare a inceput in perioada pri-
mului nostru cincinal.
Politica energetica a statului nostru de democratie populara. dirij;ltii
spre utilizarea rationala a resurselor energetice ale tarii, prevede, in primul
dnd, utilizarea in industril;l energiei electrice a carbunilor inferiori (ligni~i),
a de§eurilor §i prafului de la carbunii bruni, care se gasesc in cantitati mari,
~i numai pentru a completa §i suplini ace§ti combustibili se vor folosi, deo-
camdata, gazele naturale §i alte surse. In schimb, 0 utilizare tot mai mare se
da surselor practic inepuizabile de energie - resursele hidroenergetice.
----- /'

2 Vezi Note 8umare la cursul de geografie economicii tinut in anul 1949--1950,

I.S.E.P., pag. 38--39. - N.A.
 Analiza resurselor de combustibili care pot fi utilizati in industria ener-
giei electrice s-a facut intr-un capitol precedent; de aceea, aid nu yom mai,
insista asupra acestora. In cele ce urmeazil, yom face 0 scurta prezentare a,
resurselor hidroenergetice din R.P.R. ,
Energia hidraulica este reprezentata de caderile de apa ale riurilor care,
impinzesc tara noastra. Resursele de hidroepergie de la noi, de~i nu' ating
situatia altor ~ari, ca, de pilda, Elve~ia ~i Austria, inregistreaza totu~i valori'
importante.
'Cele mai mari rezerve hidroenergetice se gasesc in regiunile de muote'
~i de dealuri, adica pe cursul superior §i mijlociu al apelor curgatoare, fiind
nmlt mai reduse in regiunile de cimpie. Aceasta se datore§te ~i faptului dt
in regiunile de munte §i de dealuri cad cele mai bogate precipita~ii, riurile~
avind un debit mai mare, iar terenul accidentat ofera pante favorabile ca-
derilor de apa.
Totu~i, datorita cOliditiilor climatice din ~ara noastra (regimului preci-
pitatiilor 1i topirii zapezilor primavara), dehitul apelor de munte este neuni-
form in cursul anului, caracterizindu-se prin doua perioadecu debit scazut,
in ianuarie-februarie §i septetnbrie-decembrie, §i cu cel mai ridieat debit in..
iunie. Aceasta neuniformitate a debitului se datoreaza, in mare parte, ~i
despaduririlor excesive, care au accentuat caracterul toren~ial al apelor
noastre.
Regimul hidrografic al Dunarii prezinta alte caracteristici. Datoritii,
spatiului mare pe care-l stri'ibate, cit §i varieUitii formelor de relief, afluentii
pe care-I prime§te sint bogati in apa, iar debitul Dunarii in anii normali:
este·relativ constant, mai ales ca perioadele de topire a zapezilor ~i regimnl'
precipitatiilor sint decalate in timp pe suprafata bazinului sau imens.
Ca urmare a acestui regim hidraulic al retelei no~stre de ape; amena-
iarea rationala a cailor de apa pentru folosir~a fortei lor hidraulice (In afara
de cea a Dunarii) necesita, in general, constructii 'de baraje §i lacuri de-
acumulare.
Harta de la pagina 48 ne arata ca ~ara noastrii detine 0 deasa re~ea de-
ape, iar in ceea ce prive§te repartitia geografidi a resurselor de energie
hidraulica, aceasta este aproape uniforma in intreg lan~ul muntos de la Por-·
tile de Fier pina la apa Moldovei §i in muntii din· vestul Virii.
o mare parte a resurselor de hidroenergie 0 de~in apele din sudul §i
vestul tarii. In aceasta regiune cea mai importanta sursa, concentrata pe 0-
por,tiune restrinsa, este formata din caderile de apa din cataractele Dunarii
de la Portile de FieI' (dupa calculele facute, forta tlisponibila este de aproxi-
mativ 2000000 kW). .
o mare valoare hidroenergetica prezinUi, tot in partea de sud a tarH,
apele care i§i au izvoarele in versantul sudic al CarpaWor meridionali. Din-·
tre acestea mentionam Jiul, TopologuI. Arge§ul §i Jalomita, precum §i Oltul,
eu afluentii siH, care dispune de 0 mare forta energetica pe tot cursul sau.
Transilvania §i Banatul dispun de 0 bogata I'etea hidrografica, cu marf
rezerve de energie, apele din aceasta parte izvorind din regiuni eu relier~
masiv §i eu pante abrupte, cu· debit destul de ridicat §i mult mai constant.,
 Mad rezerve de energie hidraulica se gasese in apele din muntii Maramure-
§ului, din masivul Rodna, Retezat §i Carpatii apuseni, care tree prin apro-
pierea unor importante regiuni miniere §i industriale, necesitind un mare con-
sum de energie electridi. In Transilvania .pot fi amenajate pentru constructii
hidroeleetrice apele Mure~ului (Ia nord de Tg. Mure§), ale Sebe§ului, Some-
.~ului ~i afluentilor sai, ale Cri~urilor §i Vi~aului, iar in partea de sud-vest a
tarii - Nera, Birzava, Bistra Marului etc.
In Moldova, Siretul colecteaza cea mai mare parte a afluentilor sai din
regiunile de munte, cu bogate precipitatii §i mad rezerve hidroenergetice.
Prutul, in schimb, i§i aduna afluentii din podi§ul Moldovei. Avantajoase pen-
tru amenajare sint riurile: Moldova, Suceava, Siretul, Trotu~ul §i, indeosebi,
BistJita.
Potentialul hidroenergetic, amenajabil in conditii avantajoase, at apelor
curgatoare din tara noastra se ridica la, eca 5650'000 kW, putind produce
cca. 27,2 miliarde kWh anuaP.

Situatia indust1'iei enel'giei elect1'ice

in Romj,nia burghezo-mo§ie1'easca

Ramura energlel electrice, la Jel ca ~i celelalte ramuri ale economWl, a.

ramas - in perioada capitalista - mult in unna fata de necesar §i posibi-
litati. Aceasta a constituit, la Ilndul sau, 0 frina importanta in calea dezvol-
tarii celorlalte ramud ale economiei. Industria energiei electrice, important
sector al economiei nationale, a fost Hisata de catre statul burghez sa se dez-
volte pe seama initiativei particulare, constructia de uzine electrice fiind
concesionata atit capitali§tilor straini, cit §i celor autohtoni.
Capitali§tii, in goana lor dupa profituri mad realizate cu investitii mlCl,
au dus 0 politica nerationala ~i pagubitoare economiei nationale, in ceea ce
prive§te folosirea diferitelor resurse pentru obtinerea de curent electric. Ast-
fel, au fost utilizati in mod exagerat combustibilii superiori (petrol, carbuni
superiori, gaze naturale, lemn etc.), neglijindu-se folosirea celor infedod §i,
in special, a caderilor de apa.
Aceasta utilizare este aratata in graficul din pag. urmatoare2•
Regimul burghezo-mo§ieresc, in rastimpul de 60 de ani de la construe-
tia primei centrale, a realizat 0 forta instalata de cca. 740000 kW, din care
utilizabili doar· 600000 kW. Aceasta forta foarte redusa era dispersata in
sute de uzine electrice mici, neeconomice. Din totalul puterii instalate din
tara, 67010 apartinea intreprinderilor industriale (uzine, fabrici) §i numai
33010 uzinelor pentru alimentarea retelei publice.
Pe linga aceasta, repartizarea fortei instalate era fo'arte inegala pe 'teri~
toriul tarii.( ,
1 Vezi G h. G h e 0 r g h i u-D e j, Articole §i cuvintiiri, E.S.P,L.P., editia a IV-a, 1956,
pag. 330. - N.R.
2 Vezi Idem, pag. 329. - N.R.
 In regiunea Bucure§ti, ValeaPrahovei §i Bra§ov era concentra ccc. _
din totalul foI1ei instalate in tara, aceasta regiune fiind §i eel mai
sumator (eea. 60% din produqia totala). Restul de 54% din pu ere
lata era repartizata in diferite ora§e din cuprinsul tarii, in unitap. ruici L _e:",
regiuni, ea Oltenia, Dobrog .
Moldova, erau aproape lip . e c::
e.nergie eleetriea. Populap..a d:i!!.
judetele Ialomita, R.-Sarat, - -
ge§ §i Vla§ea, de§i in aprop~ere::..
capitalei, nu dispunea de ene 'e
electriea pentru iluminat decit
poportie de 10%, iar in fostul
judet Olt abia 6% din numlirul
locuitorilor aveau easele electri-
fica~el.
In anul 1938 din eele 2:..1
uzine eleetriee de interes public.
abia 3 depa§eau 0 forta instalata
de 10 000 kW, iar in anul 19
- 2 uzine depa§eau25 000 kW.
Cele mai mari hidroeentrale
erau repartizate astfel: uzina de
_ C.omovsl/M ,ffJpel'iol' la Dobre§ti (pe Ialomita supe-
(pel/o!, 9?ze, cJi'OfJ/l! <5'(//1el'lol'l) rioara), uzina de pe riul Sadu
(in apropiere de Sibiu), uzina din
_ CiI'ov/7/lflfel'ioi'/ y/ o'e,!ffJl'/ Tg. Mure§ (pe Mure§), uzina de
la Sinaia (pe Prahova), uzina de
_ A/! comof/sl/bi/ la Timi§oara (pe Bega) ete. In
afara de astfel de uzine, in unele
ora§e mari ale tarii erau §i uzine
_ (w!a {'Jrlel/IOt' de dpi termoeleetriee. In raport eu pute-
Fig. 20. Ponderea diferitelor izvoare de ener- rea instalata, ora§ele eu eele mai
gie, utilizate pentru producerea de energie mari uzine erau: Bueure§ti, Cim-
electrica in anul 1938.
pina, Ploe§ti, Timi§oara, Arad,
Oradea, Cluj (Aghire§) ete. In total, energia electrica era instalata in 563 de
loealitati, eu 0 populap.e de 4 542 000 loeuitori; din aeestea, l36 erau ora§e,
eu 0 populap.e de 3685000 loeuitori, §i 427 eomune rurale (din eea. 13000).
eu 857000 loeuitori. Rezulta ca erau eleetrifieate 92,5% din numarul ora-
~elor §i 3,25% din eel al eomunelor rurale2• Raportat la numarul loeuitori-
lor, reiese ea numai 28,7% din populatia tarii loeuia in loealitati eleetrifi-

1Vezi "Anuarul statistic al Rominiei", 1939-1940, pag. 500-506. - N./!..

2Vezi in g. N.D e m. Mol d 0 v e a n u, "Citeva date statistice relative la situatia
actuala a intreprinderilor producatoare de energie", Comunicare la Congres1l1 al XVI-lea
AGIR, 1946. - N.A.
cate, iar populatia satelor care folosea energia electric a reprezenta doar 6°/f)
din populap.a intregii tari.
In anul 1938, zece ora§e mari, cu 0 populap.e de cca. 8°1o din intreaga
populatie a tarii, consumau peste 25°/0 din productia totala de energie
electricii.
Consumul mediu ge energie electric a pe .cap .de locuitor revenea earn'
la 45 kWh, ceea ce reprezenta foarte putin in comparap.e cu alte tari, unde
consumul de cap de locuitor se ridica la 200-1300 kWh, iar in Norvegia
chiar 3000 kWh; de aici se vede gradul de inapoiere in care ne gaseam in
ceea ce prive§te electrificarea.
In, anul 1946, reteaua electrica cuprindea 'cca.
Distributia retelei 2 500 km. Cele ~ai importante retele erau ur-
electrice V I 1
mat oare e:
1. Reteaua din Bucu1'e§fi §i imprefurimi dispunea de 0 lungime de apro-
ximativ 400 km §i era alimentata de hidrocentrala de la Dobre§ti §i de doua
uzine termoelectrice din Bucure§ti (Filaret §i Grozave§ti). Ele aprovizionau
Bucure§tiul §i imprejurimile lui cu electricitate §i, in acela§i timp, asigurau
exportul unei cantitati de energie elech'ica in Bulgaria, prin Giurgiu. Aceasta
retea atingea la extremitati comunele Urziceni §i Bolintinul din Vale §i se
lega la nord cu reteaua Prahovei.
2. Reteaua Prahovei avea 0 lungime de aproximativ 150 km §i cuprin-
dea regiunea petrolifera a Prahovei. Reteaua era alimentata de uzinele de la
Sinaia, Cimpina §i Flore§ti, a.sigurind energia electrica pentru industria §i
consumul public din regiune.
,3. Reteaua din Sudul Transilvaniei cuprindea zona Tirnavelor, Sibiu §i
Alba-Iulia, avind 'legatura pina in Brad §i derivatii intr-un mare numar de
comune. Aceasta retea avea 0 lungime de aproximativ 550 km ~i era alimen-
tata de uzinele de la Tirnaveni, Sibiu §i Sebe§.
4. Reteaua din regiunea A1'ad avea ramificap.i spre Plncota, Lipova si
Radna §i asigura curentul necesar industriei din Arad §i trenului electric din
regiunea Podgoria.
In afara de aceste retele mai importante, existau §i alte retele, de mai
mica insemnatate (in special, in jurul ora§elor mai dezvoltate, ca: Cluj, Bra-
§ov, Timi§oara, pre cum §i Petro§ani, Lupeni etc.). Restul ora§elor din tara
noastra aveau uzine mici, neracordate la retelele mari, care furnizau curent
electric pentru consumul propriu~.

Rezolvarea problemei energiei electrice §i a electrifi<?arii este 0 conditie

de baza a construirii socialismului ~i a format, la noi in tara, unul din obiec-

1 Vezi in g. E ill ilIon e s c u, "Politic a energiei", Comunicare la Congresul al

XVI-Jea AGIR, 1946 ~i Note summ'e la cursul de geografie economicii tinut in anul
1949-1950, I.S.E.P., pag. 39-41. - N.A.
2 Vezi Note sumare la cursul de geografie ecollomicii tinut in Glwl 1949- -1950,
1.S.E.P., pag. 39-41. - N,A.
tivele. asupra caruia partidul 9i-a indreptat atentia inca din anul 1945. Pe
linia trasata de el ~i avindu-se in vedere faptul ca electrificarea trebuie sa
mearga cuun pas inaintea industrializarii, a fost elaborat in anul 1950 un
vast plan de perspectiva pentru electrificarea tarii ~i folosirea apelor pe 0
perioada de 10 ani: 1950-1960.
Intreaga istorie a dezvoltarii economice a U.R.S.S. ~i bogata experienta
sovietica in domeniul electrifidirii au calauzit pe conducatorii partidului
nostru in elaborarea planului general de electrificare a tarii.
Principalul obiectiv al eleetrifici'iriiera de a asigura cre~terea productiei
industriale existente ~i alimentarea eu energie electrica a industriilor noi,
care iau fiinta in cadrul planurilor cincinale. Pentru indeplinirea acestui prim

obiectiv, planul de electrificare prevedea dezvoltarea uzinelor electrice exis-

tente ~i erearea de uzine noi, pentru a putea asigura pina in anul 1960 0
productie de energie electrica la nivelul necesitatilor dezvoltarii economice
a tarii.
In cursul primului plan cincinal au intrat in productie 20 centrale elec-
trice, cu 0 putere totala ins.talata de 540 000 kW1, astfel ca forta totala insta-
lata, de care a dispus tara noastra in anul 1955 a fost de 1280000 kW.
Astfel, in anul 1952 a fost data in produetie termocentrala de la Doi-
ce~ti, proiectata pentru 0 forta instalata de 120 000 kW ~i pentru 0 productie
anuala de 300 000 000 kWh. Aceasta centrala, construita in apropierea unor
bogate zacaminte de carbuni inferiori, furnizeaza energie regiunilor Bucure~ti,
1 Vezi G h. G h e 0 r g hi u-D e j, "Raportul de activitate al Comitetului Central ar
Partidului Muncitoresc Romin la Congresul al II-lea al Partidului", E.S.P.L.P., 1956,
pag. 46. - N.R.
 Ploe§ti §i Stalin, alimentind, de aseIIl;enea,capitala tarii, industria extractiva §i
.ne prelncrare a petrolului. In acela§i an a intrat in functiune tennocentrala
{)vidiu II, linga Constanta, care furnizeaza energie electrica industriei ~i comu-
melor din regiune, jucind un rol important in dezvoltarea Dobrogei.. In anul
1953, a fost data in producy.e hidrocentrala de la Moroeni, care folose§te
tL'.::aderile
de apa ale Ialomitei, iar la inceputul anului 1954 - tennocentrala
if} m;kmk tfw(/J

U8(J
J --------------------- 10 ------------------
*..1

10 --------~-
7M

Fig. 22. Cre~terea productiei de - Fig. 23. Cre~terea fortei insta-

energie electridi intre anti late a centralelor. electrice din
1938-19601 tara noastra.
$ingeorgiu de Padure, cea mai mare constructie din Regiunea Autonoma
Maghiara. In regiunea Timi§oara a fost tenninata constructia hidrocentralei
Valiug, pe apa Birzavei.
o mare tennocentrala a fost pusa in functiune la Hunedoara pentru a
.alimenta combinatul siderurgic"Gh. Gheol'ghiu-Dej", 0 alta la Paro§eni, tot
"in regiunea Hunedoara, §i doua in regiunea Bacau, una la Comane§ti §i cea-
lalta la Borze§ti. In Ardealul de vest, pe Cri§, la A§tileu, s-a construit 0
·hidrocentrala. iar numeroase alte tennocentrale §i hidrocentrale sint in con-
structie.
Datorita acestei cre§teri a puterii instalate, care reprezinta peste 75"/0
-fata de anul 1950, productia de energie electrica a crescut In ace§ti ani
((1950-1955) de peste 2 ori, sau de 3,8 ori fata de productia anului 19'38.'
Cre§terea productiei de tmergie electrica a tuturor centralelor electrice
<din tara in perioada 1938-1960 poate fi unnarita in graficul de mai sus
<fig. 22).
, 1 Vezi G h. G he 0 r g h i u-D e j, Raporlul de activitate al Comitetului Central al
iPartidului Muncitoresc Romin la Congre;,'Ul al II-lea al Partidului, E.S.P.L.P., 1956, pag.40.
- N.R.
 Ritmul rapid de ere§tere a productiei de energie electriea in anii pri.
mului plan cincinal a depa§it deaproape 4 ori ritmul realizat in Rominia
burghezo-mo§iereasea. .
Direetivele Congresului al II-lea al P.M.R. eu privire la eel de-al doilea
plan eincinal prevad 0 ere§tere a puterii instalate eu eca. 700 000 kW, din
care 200 000 kW in centrale hidroelectrice §i 500 000 kW in centrale termo-
eleetrice. In anul 1960 forta totala instalata va fi de aproape 2000000 kW.
Spre sfiqitul anului 1960 va intra in funetiune partial (cu 110000 kW)
hidroeentrala "V. 1. Lenin" de la Bieaz, care este eea mai mare construetie
Legend!!
t;'\ Prl/7clp~fe/e /l'rmOC~l'1friJJ~
~ (?-tlslen!e
PrmClpalete ",drneen/rille
O e~is'ente
• ::;':::C:;':u~;~:n:::;':~;'~Jre
• ~~:U~;;;~:~Jc;:~:;;;:~i:are
Termocenlrtllein consfr()c/~
()
sav Cdlt! se iI()rCQflSlrUI
@>. H,drocenfr;/einconslfVcltf1
~ sav care Sf! l'orconslr()f
_ R~!e<l(/t?de/ranspOi/
~lle./1;j/(/rci
- - L 1m, fa slslemelor energeflC!:

.•.••.
ReF!a·
"-r')V8!tu,
'" I
0<1' ~

<
"'/- .
"' Slstem(J/ !1unfemer ,/ ""y

'II SlstemylOJ/emel
III Sisfemv/l'1oldoveitle nord
IV Sls~m(/IM(J/doveldesud~iOolJrogei t
V Sis/emu! Trilflsi/vaniei cenlrale" •
VI Sistemv/ ff<lflsJ!Vtln;ei de nord-;ut
\/11 Sis/emu/ Trans/Ii/30fti desvd-vest

ae acest gen din planul pe 10 ani. Se vor mai construi hidroeentrale, ell 0>
putere instalata de cca. 85000 kW, se va mari capacitatea multor termoeen-
trale (Paro§eni, Singeorgiu de Piidure, Grozave§ti etc.), va fi construWi §£
pusa in funetiune termocentrala de la Filipe§tii de Padure.
In viitoarele planuri cincinale vor fi construite 0 serie de hidro- §i temlO-
centrale ca: hidrocentrala de la Bucecea pe eursul superior al Siretului, aIta!'
pe Lotru, pe Jiu, in regiunea Baia Mare, termoeentrala de la Capeni diTh
Regiunea Autonoma Maghiara, alta in regiunea Timi§oara - la Vali~oara".
alta in regiunea Oradea - la Sarma§ag etc.
Planill lucrarilor de eleetrificare prevede construirea unor linii de trans-
port de inalta tensiune §i linii de legatura eu 0 lungime totala de aproape-
4000 km (in anul 1950 lungimea retelei de inalta tensiune pentru transpor-
tul eurentului electric era de 2514 km). In anul 1955 sistemul eleetroenerg~
tic interconectat reprezenta 60% din puterea instalata; in anul 1960 el va
(;uprinde 80-850/01•
In ceea ce prive§te gruparea ~i repartizarea geografica a centralelor-
electrice, ele vor fi interconectate §i vor forma 7 sisteme energetice, in cadxul
fiecarui sistem functionind numeroase centrale. .
Organizarea teritoriului RP.R. in 7 sisteme energetice asigura nu numar
o justa distribuire teritoriala a fortei energetice, dar permite ~i 0 mai buna.
utilizare a capacitatii de productie a centralelor electrice, astfel:
I. Sistemul Munteniei cuprinde un mare numar de centrale electrice'
mari §i 0 bogata retea de legaturi, in cea mai importanta regiune industriaHi
a tarii. Principalele centrale care alimenteaza aceasta regiune sint hidrocen-·
tralele de pe valea Ialomitei (Dobre~ti §i Moroeni), cele de pe valea Prahovei
(Sinaia ~i Cimpina), termocentralele din Bucure~ti (Grozave~ti §i Filaret),
Doice~ti, Filipe~tii de Padure, Flore~ti etc. Acest sistem energetic este legato
de sistemul Olteniei - spre care trimite curent - de sistemul Transilvaniei.
centrale ~i de cel al Moldovei de sud.
II. Sistemul Olfeniei cuprinde, in afara de marea hidrocentrala ce~e
va construi pe Dunare la Portile de Fier, un numar de termocentrale §i
hidrocentralele de pe Jiu ~i Lotru, fiind legat de sistemul Transilvaniei de-
sud-vest.
III. Sistemul Moldoveide nord cuprinde tot nordul Moldovei, pina la
o linie ce ar trece la sud de Ia§i §i de Roman. In acest sistem sint cuprinse'
centralele de la Bicaz, Bucecea ~i Ia§i, el Hind legat de sistemul Moldovei
de 'sud, caruia ii va furniza energie. .
IV. Sistemul Moldovei de sud §i al Dobrogei cuprinde toata parte a de·
sud a Moldovei ~i Dobrogea. Productia de energie este asigurata de centralele
termoelectrice de la Comane~ti, Borze§ti, Bacau ~i Galati, iar in Dobrogea de·
termocentralele Ovidiu II ~i Constanta.
V. Sistemul Tmnsilvaniei centrale cuprinde aproxirnativ tot podi~ur
Transilvaniei, precum §i tinuturile invecinate din sud ~i est. Acest sistem
dispune de 0 bogata retea de transport care leaga centralele electrice cu
centrele industriale §i regiunile miniere in exploatare. Se cuprind in acest·
sistem centralele de la Singeorgiu de Padure, Tg. Mure~, Sebe~, Sibiu, Ora-
§ul Stalin etc.
VI. Sistemul Tmnsilvaniei de nord-vest cuprinde Platforma Some§eana
in centru, versantul de nord al muntilor Apuseni ]'n sud §i grupa nordica a.
muntilor vulcanici §i depresiunea Maramure§ spre nord-est, deci 0 importanta
regiune miniera §i industriala. Curentul electric pentru aceasta regiune va
fi furnizat de centralele de Ja Baia Mare, Oradea, Cluj, A§tileu ~i Dragan-.
Remeti, la care se vor adauga cele de la Sarma~ag §i Jibou.
VII. Sistemul Tran~ilvaniei de sud-vest cuprinde Banatul, cea mai mare·
parte a muntilor Apuseni, Tara Hategului §i depresiunea Petro~ani.
1 Vezi Cangresul al II-lea al Partidului Muncitaresc Hamin, 23-28 decembrie 1955.
E.S.P.L.P., 1956, pag. 725. - N.H.
 Centralele care aprovlzlOneaza aceasta importanta regiune industriaUi
-sint cele de la Petro§ani, Paro§eni, Vilcan, Hunedoara, Timi§oara, Re§ita,
Valiug, Arad, Vali§oara §i altele. Acest sistem este legat de sistemul Olteniei'
~i al T~ansilvaniei centrale.

b aWi linie directoare a politicii energetice, transpusa in planul ue

electrificare, in vederea producerii de energie electrica ieftina, prevede folo-
sirea de combustibili inferiori (lignit,. turba, de§euri de carbuni) §i,in general.
orice combustibil care nu poate fi utilizat mai bine in alt domeniu. In felul
acesta se vor economisi combnstibilii superiori lichizi sau gazo§i, precum §i
-carbunele brun, care se vor putea utiliza mai rational ca materie prima pen-
<tru industria chimica, pentru transporturi, incalzit etc.
In anul 1955 structura balantei comLustibilului s-a imbunatatit. Greu-
tatea specifica a energiei electrice, prodU5a de dirbuni inferiori, a crescut de
la 12,3% in 1950 la 18,5% in 1955; totodata, energia electrica produsa pe
'baza de gaze naturale a scazut de la 56,9% la 479101,
Succesele realizate in electrificarea tarii se reflecUi §i in ceea ce pri-
've§te consnmul d(> energie electrica pe cap de locuitor, care a crescut de
ta 130 kWh in 1950 la aproape 250 kWh in 1955; de asemenea, un mare
succes a fost obtinut §i in ceea ce prive§te electrificarea rurala. Astfel. in
''Perioada 1945-1955 au fost electrificate 1250 de sate - aproape de trei
ori mai multe decit sub regimul burghezo-mo§ieresc. Daca in Moldova,
spre exemplu, in 1945 se gaseau numai 40 de sate electrificate, in 1955
,numarul lor ajunsese la 264; in reg. Constanta numarul lor a crescut de la
·4 la 54, in reg. Craiova de la 19 la 97, etc.2•
In cadrul operei de electrificare a tarii, s-au obtinut succese impor-
rtante §i pe linia asigurarii unor conditii de rapida dezvoltare economica §i
··social-culturalaa regiunilor ·pe care regimul burghezo-mo§ieresc le-a Hisat in
~accentuata inapoiere.
Astfel, in Moldova, prin constructia termocentralei de la Comane§ti §i a
.celei de la Borze§ti, puterea in'stalata a crescut in anul 1955 de 4 ori fata
de anul 1950, iar prin intrarea in functiune a hidrocentralei de la Bicaz, produc-
tia anuala de energie electrica a Moldovei va cre§te cu inca 430000000 kWh.
.0 situatie asemanatoare intilnim §i in Dobrogea, unde, prin construirea ter-
'mocentralei de la Ovidiu II, puterea energetica instalata a depa§it ae 11
-ori pe cea a anului 1950, iar in regiunea Autonoma Maghiara termocen-
·trula de la Singeorgiu de Padure a ridicat de 20 de ori nivelul puterii insta-
late pe acela§i teritoriu in anul 19503.
De asemenea, au fost construite centrale electrice mici in scopul elec-
trificarii rurale din regiunile Baia Mare, R.A.M. §i altele.
1 Vezi V. ~ and r u, "Probleme ale eleetrifidirii socialiste a tarii noastre", "Pr0bleme
eponomice", nr. 3/1956, pag. 44--45. - N.R.
2 Vezi Anuarul Statistic al R.P.R. - 1957 - Editura ~tiintifidi, 1957, pag. 241
.£tab. ,162). - N.R. ,
J Vezi V. ~ and r u, op. cit., pag. 48. - N.A.
 Electrificarea pe scad. larga a tarn noastre reprezinta un grandios pro-
gram de dezvoltare a economiei nationa1e. Aparitia in tehnica modema a
energiei atomice §i existenta pe teritoriul tarii noastre a unor importante re-
zerve de minereuri radioactive, pe de 0 parte, iar pe de alta parte succesele
pe care Ie obtine U.R.S.S. in utilizarea pa§nidi a energiei nucleare §i sprijinul
'pe care il acorda tarii noastre in acest domeniu, creeaza posibilitatea ca.
lntr-o perspectiva apropiata, in cadrul planului de electrificare sa apara §i
uzL.'1eatomice. Aceasta va grabi deosebit de mult ritmul electrificarii §i,
toto data, se va accelera ritmul de 'dt;zvoltare a economiei noastre.