Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE,

FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

Catedra de MONEDĂ, Disciplina PIEŢE DE CAPITAL

Bibliografie:

Suport de seminar –

Tematică:

I. Acţiuni

II. Obligaţiuni

III.

Tranzacţii în marjă

IV.

Opţiuni

V.

Strategii cu opţiuni

VI.

Indici bursieri

Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007): Essentials of Investments, 6 th edition, McGraw Hill International Edition Reilly, F., and K. Brown (2006): Investments Analysis and Portfolio

Management, 8 th edition, South-Western, Div of Thomson Learning; International Ed.

Bucureşti, 2010

1

I. Acţiuni

1. Pentru două companii, Foster’s Group Ltd. şi Boston Beer Inc., se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc 6%, prima de risc a pieţei 5%, iar 1,3.

a) Dacă ambele societăţi decid distribuirea profitului în totalitate sub forma de

dividende perpetue, să se determine valoarea intrinsecă a celor două companii şi să se precizeze dacă această valoare se va modifica în timp. Profitul net pe acţiune (EPS) este 5 USD.

b) Foster’s Group Ltd. (FBRWY) distribuie dividende în proporţie de 40%, iar

rentabilitatea financiară a firmei este 15%, capitalul propriu 100 mil. $, numărul de acţiuni

este 3 mil. În acest caz, să se determine ce se va întâmpla cu valoare firmei şi preţul acţiunii FBRWY, dacă se utilizează modelul DDM cu rata de creştere constantă. Dacă dividendul este mai mic, credeţi că şi preţul acţiunii va fi mai mic?

c) Dacă pentru Boston Beer Inc. (SAM) se cunosc: rentabilitatea financiară 12,5%,

rentabilitatea cerută de acţionari 12,5%, rata de reinvestire a profitului 60%, cum va evolua preţul acţiunii SAM, aplicând modelul DDM cu rata de creştere constantă?

2. Un analist financiar al Nomura Holdings Inc. analizează acţiunile a două companii de publicitate, respectiv WPP PLC şi New Motion Inc:

Elemente tehnice

WPP PLC

New Motion Inc

1,35

1,15

Preţ de piaţă

45

30

Valoarea intrinsecă

63

?

Se ştie că rata dobânzii fără risc este 4,5%, rentabilitatea pieţei este 14,5% şi ultimul dividend acordat (D0) de firma New Motion Inc a fost de 2,23 u.m./acţiune. Analistul financiar estimează o rată anuală de creştere a acestor dividende de 7% pentru următorii 10 ani, după care această rată este estimată la 3%.

i. Estimaţi cursul acţiunii New Motion Inc. folosind modelul DDM cu rata de creştere constantă.

ii. Pe care din cele două acţiunile analizate aţi achiziţiona-o?

iii. Care sunt principalele dezavantaje ale modelului DDM cu rată de creştere constantă? 3. Pentru firmele A, B şi C se cunosc: ultimul dividend acordat (D0), rata de creştere a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie: · .

 

A

B

C

D0 (u.m.)

50

100

75

g (%)

5

3

6

P (u.m.)

405

373

432

α

0,03

0,07

0,05

β

0,7

1,3

1

2

Ştiind că randamentul estimat al pieţei este de 20%, să se determine:

a) Care dintre acţiunile analizate sunt subevaluate, respectiv supraevaluate?

b) Rezultatul obţinut în urma unei operaţiuni de short selling pe 100 de acţiuni B.

c) Dacă deţineţi suma de 200.000 lei şi intenţionaţi să realizaţi o tranzacţie

speculativă pe care din cele trei acţiuni o alegeţi? Justificaţi.

4. Compania Royal Dutch Shella (RDSA) previzionează creşteri rapide ale activităţii sale în următorii ani, astfel încât dividendul în primul an este de 0,8 €, iar în cel de-al patrulea an 1,25 €. Rata de distribuire a dividendului este 29%, rentabilitatea cerută de investitori este 11,8%, iar rentabilitatea financiară 10%. Începând cu anul 4, compania acordă dividende având o rată de creştere constantă. Acţiunea RDSA este evaluată de către un analist financiar. Care va fi preţul teoretic al acţiunii Royal determinat de analistul financiar?

5. Să presupunem că Goldman Sachs Group Inc oferă la un moment dat unui investitor următoarele informaţii referitoare la 10 companii listate la NYSE ce fac parte din domeniul farmaceutic:

Sub industrie

Simbol ac ț iune

Capitalizare

Pre ț ul

52 s ăptămâni

Beta

Div.

Raportul

Pre ț

Rating

Farmaceutice

bursieră

ac ț iunii High/Low ($) ($)

Yield (%)

P/E

teoretic

S&P

 

(mil.$)

 

estimat ($)

ScheringPlough

SGP

28.557

17.56

22.78/11.97

0.94

1.5

NM

16.5

B+

AstraZeneca

AZN

56.138

38.53

49.85/32.58

0.45

5.3

10

NA

NR

Forest Labs

FRX

7.547

25.04

42.76/19.23

0.89

Nil

9

41

B+

GlaxoSmithKline

GSK

97.847

35.26

49.48/31.02

0.54

6.1

9

29.8

NR

Merck & Co

MRK

60.36

28.55

48.23/22.82

0.84

5.3

14

30.4

B+

Novartis AG

NVS

93.805

41.26

61.30/40.84

0.35

3.2

8

44.1

NR

Novo Nordisk

NVO

32.988

53.13

73.73/41.90

0.73

1.3

19

51

NR

Pfizer, Inc

PFE

98.312

14.58

23.78/14.26

0.49

4.4

12

NA

B+

SanofiAventis

SNY

76.059

28.17

40.26/23.95

0.92

4.9

11

33.4

C

Wyeth

WYE

57.214

42.97

49.80/28.06

0.74

2.8

13

39.5

B

NA – Not Available, NM – Not Meaningful, NR – Not Rated

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Ce înţelegeţi prin capitalizare bursieră?

b) Care este cel mare nivel al preţului acţiunii GSK în ultimele 52 de săptămâni? Dar

cel mai mic?

c) Care din cele 10 acţiuni sunt subevaluate sau supraevaluate, utilizând criteriul

preţul de piaţă vs. preţul teoretic?

d) Dacă ţineţi seama de valorile lui beta, ce puteţi spune despre acţiunile companiilor

farmaceutice?

e) Ce arată raportul P/E unui investitor? Potrivit PER, ce puteţi spune despre acţiunile

analizate?

3

f) Pentru a lua o decizie de cumpărare sau vânzare a unei acţiuni utilizaţi ca şi criterii

de comparaţie randamentul dividendului (Div. Yield) şi indicatorul PER. Ce puteţi spune?

g) Dacă aţi avea de ales între acţiunile Merck & Co şi Sanofi-Aventis, ţinând seama de

ratingul acordat de Standard&Poor’s şi apetitul la risc, pe care o alegeţi?

h) Valoarea indicatorului PER pentru compania Enersis SA ADS (simbol ENI) este 25.

Dacă veti compara acestă companie din industria energetică cu Merck & Co, pe care din acestea veţi decide să o cumpăraţi?

II. Stabiliţi valoarea de adevăr (A/F) a următoarelor afirmaţii:

a) Myron J. Gordon şi Eli Shapiro 1 au propus în anul 1956 un model de evaluare a

obligaţiunilor.

b) Pentru a fi viabil modelul DDM cu rată de creştere constantă, de evaluare a

acţiunilor, rentabilitatea cerută de investitori trebuie să fie mai mică decât rata de creştere

a dividendelor.

c) Rata de creştere a dividendului este influenţată pozitiv de rentabilitatea financiară

şi negativ de rata de distribuire a dividendului.

d) Modelul DDM cu rată de creştere zero este mai puţin realist întrucât o firmă

cunoaşte mai multe stadii de dezvoltare pe parcursul desfăşurării activităţii sale.

e) Potrivit modelului DDM cu rată de creştere constantă cu cât este mai mare rata de

creştere a dividendului cu atât va fi mai mare preţul teoretic.

a dividendului cu atât va fi mai mare pre ţ ul teoretic. f) Beta reprezint ă
a dividendului cu atât va fi mai mare pre ţ ul teoretic. f) Beta reprezint ă
a dividendului cu atât va fi mai mare pre ţ ul teoretic. f) Beta reprezint ă
a dividendului cu atât va fi mai mare pre ţ ul teoretic. f) Beta reprezint ă

f) Beta reprezintă un indicator al riscului nesistematic sau nediversificabil.

g) Cu cât compania GlaxoSmithKline va avea o rata de reinvestire a profitului mai

scăzută cu atât dividendul pe acţiune în viitor va fi mai mare.

cu atât dividendul pe ac ţ iune în viitor va fi mai mare. 6. Dac ă

6. Dacă rata de creştere a firmei este de 3,5265%, iar randamentul cerut de

acţionari rămâne constant, calculaţi în cât timp se va dubla preţul acţiunii conform

modelului DDM.

7. Despre compania Astra SA se cunosc: rentabilitatea financiară 12%, profitul net

pe acţiune 2 lei, dividendul estimat pentru anul următor (D1) 1,5 lei, iar rentabilitatea

cerută de investitori este 10%. Să se determine PER, ştiind că fima adoptă o politică de dezvoltare cu o rată de creştere constantă.

8. France Telecom îşi majorează capitalul social prin emisiunea de noi acţiuni,

raportul de subscripţie fiind de 4 acţiuni noi la 5 acţiuni vechi. Valoarea nominală a unei acţiuni FTE este 25,3 €, iar prima de emisiune 1,4 €. Ştiind că valoarea de piaţă a dreptului de preferinţă este 2,5 € şi este cu 22,5% mai mare decât cea teoretică, aflaţi care este ultimul curs cotat la EURONEXT al acţiunilor France Telecom?

1 Myron J. Gordon and Eli Shapiro (1956): Capital Equipment Analysis: The Required Rate of Profit, Management Science, Vol. 3, No. 1 (Oct.,1956), pp. 102-110 (vezi http://www.jstor.org/stable/pdfplus/2627177.pdf)

4

9. Capital social al Brown Forman Corp. în valoare de 150.000 u.m. este format din 1000 de acţiuni. Adunarea generală a acţionarilor a companiei decide dublarea capitalului social emiţând noile acţiuni la paritate. Înainte de majorare, rezervele companiei erau 400.000 u.m. Presupunând că rentabilitatea financiară este 20% şi s-a menţinut constantă şi după majorare, iar un acţionar vechi deţine 5 acţiuni, arătaţi cum se manifestă efectul de diluţie.

10. Firma ABC are un capital social format din 100.000 de acţiuni şi acordă un

dividend constant în timp de 10 RON/acţiune. Această firmă hotărăşte majorarea capitalului cu 25%, noile acţiuni având valoarea nominală de 100 RON. Dacă înainte de majorare randamentul cerut de acţionari era de 8%, iar după majorare acesta devine 8,3%, la ce valoare trebuie să fie stabilită prima de emisiune ?

11. Firma WBK ce are un capital social format din 3000 de acţiuni acordă un

dividend constant în timp de 50 u.m./acţiune. În cazul în care rentabilitatea cerută de acţionari este de 12,5% şi indicatorul PER de 4, să se calculeze profitul net al firmei.

12. Preţul acţiunii unei companii va creşte o dată cu creşterea ratei de reinvestire a

profitului, dacă:

a)

Rentabilitatea financiară a firmei este egală rentabilitatea cerută de investitori;

b)

Rentabilitatea financiară este mai mică decât rentabilitatea cerută de

investitori;

c)

Rentabilitatea financiară este egală cu rata de creştere a dividendului;

d)

Rentabilitatea financiară este mai mare decât rentabilitatea cerută de investitori.

13.

Dacă două firme au acelaşi PER şi EPS, atunci acţiunile lor trebuie vândute în

prezent la acelaşi preţ, altfel piaţa nu mai este în echilibru. Este adevărat sau fals acest enunţ?

14. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Cum se numeşte acţiunea cotată la BVB ce se încadrează în sectorul titluri de

capital internaţionale?

b)

Ce înţelegeţi prin faptul că acţiunea Biofarm este tranzacţionată pe piaţa

Regular?

c)

Daţi un exemplu de acţiune ce intră la categoria I pe piaţa reglemetată BVB.

d)

Ce sunt drepturile de alocare?

5

15. Pornind de la informaţiile din tabelul de mai jos, determinaţi rata de creştere a dividendului şi indicatorul PER. Ce observaţi?

k = 14%

 

Rata de reinvestire (b)

 
 

0

25%

50%

75%

ROE

Rata de creştere a dividendului (g)

8%

       

10%

       

12%

       

ROE

 

Indicatorul PER

 

8%

       

10%

       

12%

       

6

II. Obligaţiuni

1. Presupunem că un investitor vinde o obligaţiune la data de 15 februarie N, care

are următoarele caracteristici: valoarea nominală 10.000 lei, rata cuponului este 5,5%, iar cupoanele sunt semianuale, scadenţa este la momentul N+3. Ştiind că ultimul cupon a fost încasat la 31 ianuarie N, obligaţiunea se rambursează la scadenţă, iar rata dobânzii de pe piaţă este 8%, să se determine dirty price (DP), clean price (CP) şi accrued interest (AI).

2. O obligaţiune are valoarea nominală 1000 lei, rata cuponului 5%, rata dobânzii

de piaţă este 8%. Cât este preţul acestei obligaţiuni, ştiind că se rambursează la scadenţă?

3. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 1000 u.m. Ştiind că obligaţiunea se

rambursează în anuităţi constante în valoare de 100 u.m. şi că rata cuponului este de

6,66%, determinaţi:

i. Scadenţa obligaţiunii, dacă preţul de piaţă al unei obligaţiuni este egal cu valoarea sa nominală.

ii.

Rata aferentă anului 2 şi preţul obligaţiunii, în ipoteza că scadenţa este 35 ani.

4.

Despre o obligatiune se cunosc următoarele: scadenţa este de n ani, valoarea

nominală este VN, rambursarea se face in rate anuale constante R, rata cuponului creşte in

fiecare an cu p puncte procenuale (prima rata a cuponului fiind de c1 %).

a)

Deduceti o formulă pentru cuponul la momentul t (Dt).

b)

Calculaţi D15 dacă VN=1000 u.m., n=20 ani, p=0.25 puncte procentuale, c1=10%.

c)

Cât este preţul acestei obligaţiuni?

5.

a) Determinaţi randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu scadenţa 2 ani,

valoare nominală de 1000 u.m. (rambursarea se face la scadenţă), rata cuponului 10 % (dobanda se plăteşte anual) şi preţ de piaţă 966,1989 u.m.

b). Determinaţi randamentul folosind formula simplificată.

6. O obligaţiune se caracterizează prin următoarele: valoare nominală de 1000

u.m., o rată a cuponului de 10% şi scadenţă peste 3 ani, randamentul la maturitate este 8%.

Se cere:

a) Să se calculeze durata obligaţiunii;

b) Randamentul la maturitate devine 6%, să se determine noul preţ al obligaţiunii

utilizând două metode de calcul (utilizând durata şi prin metoda clasică).

c)

Să se determine preţul obligaţiunii utilizând convexitatea.

7.

Sony Inc. a emis obligaţiuni cu cupon anual şi următoarele caracteristici:

Rata Cupon

YTM

Maturitate

Durata Macaulay

3%

3%

15 ani

10 ani

7

i.

Determinaţi durata modificată;

ii. Explicaţi de ce durata modificată este o măsură mai directă a maturităţii atunci

când se determină senzitivitatea preţului bondului la variaţiile ratei dobânzii;

iii. Cum va evolua durata modificată dacă: (1) rata cuponului devine 6%; (2)

maturitatea bondului devine 30 ani.

8. Obligaţiunile emise de IBM, cu valoarea nominală 1000 $, scadenţă 5 ani şi rata

cuponului 7% (cupon semianual), se tranzacţionează pe piaţa de capital la preţul de 960 $.

a)

Calculaţi: randamentul curent, randamentul la maturitate şi randamentul

realizat.

b)

Precizaţi

care

este

principalul

dezavantaj

pentru

randamentul

curent,

randamentul la maturitate şi randamentul realizat.

9. Să se determine randamentul la maturitate al unei obligaţiuni ce are valoarea

nominală 1000 u.m. , rata cuponului 7% (cuponul este anual), maturitatea 4 ani, iar preţul 919,888 u.m.

10. Fie următoarele obligaţiuni:

Obligaţiune

Rata

Maturitatea

Randamentul

cuponului

(ani)

la maturitate

 

A 12%

5

10%

 

B 12%

2

10%

 

C 3%

2

10%

 

D 3%

2

6%

Să se determine preţul, durata şi sensibilitatea ştiind că acestea au valoarea nominală 1000 u.m., iar ele se rambursează la scadenţă. Cum comentaţi rezultatele obţinute?

11. O obligaţiune convertibilă are următoarele caracteristici:

Rata cuponului

5,25%

Maturitate

2020

Valoarea de piaţă bond

77,50 lei

Valoarea de piaţă acţiune comună

28,00 lei

Dividend anual

1,20 lei

Rata de conversie

20 acţiuni

Cât este prima de conversie?

12. Se cunosc următoarele date referitoare la 3 obligaţiuni cotale la bursă:

i. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 6 luni, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă

990 u.m.;

ii. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 1 an, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă

975 u.m.;

8

iii.

O obligaţiune cu scadenţa 1,5 ani, rata cuponului 10 % (cuponul se plăteşte semestrial),

valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă 950 u.m., rambursarea se face la scadenţă.

Se cere:

a. Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 2.500 u.m., rata cuponului 15% (cuponul se plăteşte semestrial), scadenţa peste 1,5 ani, rambursarea se face la scadenţă;

b. Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 3.000 u.m., rata cuponului 12% (cuponul se plăteşte semestrial), scadenţa peste 1,5 ani, rambursarea se face în rate constante.

13. O serie de obligaţiuni emise pe diferite maturităţi au valoarea nominală 100 lei,

iar cupoanele lor sunt semianuale. În tabelul de mai jos sunt sintetizate informaţiile

referitoare la acestea:

Maturitatea

Rata cuponului

Preţul de

Randamentul la maturitate

(ani)

(c)

piaţă

0,5

0

96,15

8,0%

1

0

92,19

8,3%

1,5

8,5%

99,45

8,9%

2

9,0%

99,64

9,2%

2,5

11,0%

103,49

9,4%

3

9,5%

99,49

9,7%

a) Să se determine utilizâd ca metoda bootstrapping-ul ratele de dobândă spot,

pentru obligaţiunile din tabelul de mai sus.

b) Presupunem că un investitor doreşte să realizeze o investiţie pe un an şi are

două alternative:

1) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 1 an; 2) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 6 luni, investiţie pe care o reînnoieşte la scadenţă într-un alt t-bill cu scadenţa peste 6 luni. Ştiind că investitorul este indiferent în alegerea alternativelor întrucât ambele investiţii îi asigură aceeaşi rentabilitate, care va fi rata forward după 6 luni pe cele 6 luni ?

Aplicând acelaşi raţionament determinaţi f(1, 0.5), f(1.5, 0.5), f(2, 0.5), f(2.5, 0.5) şi f(3, 0.5).

c) Să se reprezinte grafic curba ratelor spot şi curba ratelor forward. Cum sunt

acestea?

14. Se cunoaşte următoarea structură la termen a randamentelor:

Maturitate

Rate de

(ani)

dobândă spot

1

10%

2

11%

3

12%

4

12,9%

9

a) Determinaţi randamentele la obligaţiunile cu maturitate de 1 an care se

aşteaptă să se înregistreze peste 1 an, 2 ani, 3 ani, ştiind că în economie se respectă teoria

aşteptărilor. Ce este mai avantajos pentru un investitor: să cumpere o obligaţiune cu scadenţa

peste 4 ani (maturity strategy) sau să cumpere o obligaţiune cu maturitatea un an, investiţie pe care să o reînnoiască până se împlinesc 3 ani (roll over strategy)?

b) Aceeaşi cerinţă ca la a) cu precizarea că în economie se respectă teoria primei de

lichiditate, iar aceasta este de 0,75 puncte procentuale.

15. Un investitor cumpără o obligaţiune zero cupon emisă pe 9 luni, având valoarea

nominală 500 lei şi rata discountului 9,3%. a) Să se determine randamentul la maturitate; b) După două luni, investitorul doreşte să vândă obligaţiunea deţinută. Ştiind că randamentul la maturitate are următoarea evoluţie din tabelul de mai jos în momentul vânzătii, care este preţul de vânzare? Dar durata şi sensibilitatea sa?

Maturitate

3M

6M

9M

12M

y

9,23%

9,78%

9,95%

10,15%

16. Se consideră următoarea structură la termen a ratelor zero cupon:

Scadenţă (ani)

1

2

3

rata

zero

cupon

5

6

7

(%)

 

Fie obligaţiunea BXY cu scadenţa peste 3 ani a cărei rambursare se face în anuităţi constante de 100 u.m. Se cere: a). preţul obligaţiunii în prezent; b). cât anticipaţi să fie preţul obligaţiunii BXY peste un an, dar peste doi ani?

17. Ştiind că pentru o obligaţiune cu scadenţa peste 10 ani, rata cuponului este de

10%, iar randamentul la maturitate calculat după formula simplificată este 15%, cât este

randamentul curent?

18. Răspundeţi la următoarele întrebări:

i. Cum este riscul de piaţă aferent unei acţiuni preferenţiale cotată AAA comparativ cu o

obligaţiune cotată AAA?

ii. Teoria aşteptărilor arată că, curba randamentelor este constantă dacă se anticipează de către investitori că ratele viitoare pe termen scurt sunt mai mari decât ratele prezente pe termen scurt. Este adevărat? Explicaţi.

iii. O obligaţiune cu clauza de răscumpărare are randamentul la maturitate mai mare decât a unei obligaţiuni cu aceleaşi caracteristici fără clauză?

rata cuponului randamentul curent

iv.

În

cazul

unei

obligaţiuni

cu

discount,

randamentul la maturitate?

10

v.

Presupunând că în economie se respectă teoria preferinţei pentru lichiditate, dacă se

aşteaptă o scădere a inflaţiei în următorii ani, ratele de dobândă pe termen lung vor fi mai

mari decât cele pe termen scurt? Justificaţi.

vi. Dacă curba randamentului este crescătoare, atunci investitorii aşteaptă o creştere a

ratelor de dobândă pe termen scurt? Argumentaţi.

vii. O obligaţiune are randamentul curent de 8%, iar randamentul la maturitate de 10%. În ipoteza că vindeţi această obligaţiune, tranzacţia se va realiza la un preţ sub sau peste valoarea nominală?

viii.

Enumeraţi cel puţin o entitate din România ce a emis obligaţiuni corporative.

ix.

Enumeraţi cel puţin o entitatite care a emis o obligaţiune internaţională în România.

x.

Găsiţi o municipalitate din România şi arătaţi scopul emisiunii obligaţiunilor.

xi.

Titluri emise de statul român se tranzacţionează la BVB?

19. Să presupunem că aunt emise obligaţiuni pe termen lung de stat, al căror randament la maturitate este 8%. Un analist financiar anticipează ca rata dobânzii va scădea, în timp ce majoritatea participanţilor pe piaţa de capital consideră că ratele de dobândă vor rămâne relativ constante. Dacă dvs. sunteţi analistul financiar în cauză, pe care din cele două obligaţiuni o alegeţi:

a)

1. O obligaţiune cu rating Baa: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani;

2. O obligaţiune cu rating Aaa: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani;

b)

1. O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani, răscumpărabilă la

preţul 140 u.m.;

2.

O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 10%, maturitatea 24 ani, răscumpărabilă

la preţul 140 u.m.;

c)

1.

O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani,

YTM=8%;

2. O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 11%, maturitatea 24 ani;

YTM=8%;

Justificaţi.

11

III. Tranzacţii în marjă

1. Un investitor realizează o cumpărare în marjă adresând brokerului său un ordin

de cumpărare pentru 300 de acţiuni ale companiei AXA (CS) la un preţ de 12 €/acţiune. Firma de brokeraj stabileşte marja iniţială de 50%, iar marja de menţinere 25%.

a) Comentaţi cum se modifică situaţia financiară a investitorului (preluare profit,

blocare cont, apel în marjă, vânzare de titluri) pe măsură ce se realizeză marcarea la piaţă

a acţiunilor AXA, dacă preţul acestora devine:

Moment

T

T+1

T+2

Preţ

15 €

11 €

9 €

b) Dacă datoria faţă de broker este 2250 €, numărul de acţiuni este 300, iar

valoarea titlurilor este 2250 €, cât ar trebui să fie valoarea minimă a preţului AXA ce

determină apariţia unui apel în marjă?

2. Dacă un investitor estimează o creştere a acţiunii Phlips Con (PHIA) cu 15% pe o

perioadă de două luni, iar comisionul brokerului este de 1,5% şi rata de dobândă percepută

9%, iar marja este 60%, să se determine randamentul aşteptat al operaţiunii în marjă.

3. Presupunem că dispuneţi 500.000 lei timp de o lună şi doriţi să cumpăraţi 2000

acţiuni la un curs de 65 lei/acţiune. Rata de dobândă percepută de broker este 11% pe an. Dacă la sfârşitul lunii cursul acţiunii devine: a)72 lei; b) 61 lei, determinaţi rezultatul pe care îl obţineţi din tranzacţia în marjă.

4. Presupunem că deţineţi suma de 100.000 £. Pe piaţa monetară rata dobânzii

pasivă este 2,5%, iar cea activă 4,7%. Aveţi 3 alternative de investire:

A. Constituirea unui depozit; B. Realizaţi o tranzacţie la vedere cu acţiunea Walker Crips, pentru care estimaţi un randament pe un orizont de o lună de 10%; C. Realizaţi o tranzacţie în marjă cu acţiunea Walker Crips, ştiind că brokerul stabileşte o marjă de 50%, rata de dobândă 5,2%, iar comisionul este 0,3%.

Să se arate care este cea mai profitabilă alternativă de investire.

5. Răspundeţi cu DA sau NU:

a) Marja iniţială reprezintă suma de bani împrumutată de investitor pentru

realiza cumpărarea în marjă.

a

b)

Suma de bani oferită de broker investitorului este procurată prin împrumuturi

bancare.

bancare.

12

c)

Toate titlurile cumpărate de broker sunt păstrate în „street name” ca şi colateral

al împrumutului acordat.

d) Investitorii ce cumpără acţiuni în marjă sunt expuşi riscului de „downside”.

e) Investitorul ce realizează cumpărări în marjă anticipează ca piaţa este bear.

r ă ri în marj ă anticipeaz ă ca pia ţ a este bear. 6. Pre

6. Preţul acţiunii Inl Bus. Machines este 100 $. Anticipaţi că preţul acţiunii IBM va scădea şi îi comunicaţi brokerului dvs. să realizeze o operaţiune de short selling cu 1000 de acţiuni. Brokerul împrumută titluri de la un alt broker, iar marja iniţială stabilită este

50%.

i. Dacă deţineţi titluri emise de stat în valoare de 50.000 $, ce constituie colateral

împrumutului acordat şi preţul acţiunii IBM devine 70 $, stabiliţi care este randamentul

operaţiunii.

ii. Presupunem că brokerul practică o marjă de menţinere de 30% la tranzacţiile

short selling, în aceste condiţii cât ar trebui să devină preţul acţiunii IBM astfel încât să apară un apel în marjă?

13

IV. Opţiuni

1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la payoff-ul opţiunilor put ajunse la

maturitate sunt adevărate sau false (A/F)?

a) O poziţie short pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai

mic sau egal cu preţul de exerciţiu;

b) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii minus preţul

de exerciţiu este mai mică decât zero.

c) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul de exerciţiu este mai

mic decât preţul acţiunii;

d) O opţiune put cumpărată este in-the-money atunci când aceasta atinge maturitatea;

e) O opţiune put vândută are un câştig maxim dat de diferenţa între preţul de exerciţiu şi

preţul acţiunii.

pre ţ ul de exerci ţ iu ş i pre ţ ul ac ţ iunii. 2.
pre ţ ul de exerci ţ iu ş i pre ţ ul ac ţ iunii. 2.
pre ţ ul de exerci ţ iu ş i pre ţ ul ac ţ iunii. 2.

2. Graficul de mai jos arată payoff-ul unei opţiuni call ajunsă la maturitate având

activ suport acţiunea α (£):

Profit

13

-13

Pierdere

Long call 56 69 ST Short call
Long call
56
69
ST
Short call

Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

a)

Opţiunea long call devine in-the-money atunci când preţul acţiunii este mai mare decât

56

£;

56 £;

b)

Opţiunea short call aduce un profit de 13 £, atunci când preţul acţiunii α este 69 £.

Op ţ iunea short call aduce un profit de 13 £, atunci când pre ţ ul

c)

Opţiunea long call are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu

56

£;

56 £;

d)

Opţiunea short call este at-the-money atunci cand preţul acţiunii este egal cu 56 £.

Op ţ iunea short call este at-the-money atunci cand pre ţ ul ac ţ iunii este

e)

Opţiunea long call înregistrează o pierdere de 13 £, atunci când preţul acţiunii este egal

cu 69 £.

£, atunci când pre ţ ul ac ţ iunii este egal cu 69 £. 3. O

3. O opţiune CALL pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu 50

u.m. valorează în prezent 10,4142 u.m. Ştiind că acţiunea X se tranzacţionează în prezent la 55 u.m. şi că rata dobânzii este de 10%, să se determine rezultatul la scadenţă al unei opţiuni PUT (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă, acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu, dacă după o lună cursul acţiunii X devine: a. 51 u.m., b. 47 u.m., c. 44 u.m.

14

4. Din graficul de mai jos, se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august 2008, preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie.

Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc. 250 200 150 100 50 0
Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc.
250
200
150
100
50
0

Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $, prima 6 $, scadenţa este peste 3 luni, rata dobânzii este 0. Se cere:

a) Ce tip de opţiune alege traderul, ţinând seama că el anticipează scăderea cursului acţiunii AAPL?

b) Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit?

c) Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money?

d) Cât este rezultatul traderului, ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1) 142 $, (2) 124 $, (3) 167 $, iar un contract se încheie pe 100 de titluri?

5. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an, vă aşteptaţi că, pe piaţa de capital, cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în prezent) şi aveţi 3 alternative de investire:

A. cumpăraţi 100 de acţiuni M;

B. cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri) cu preţul de exerciţiu 70 EUR, prima 10 EUR;

C. cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR,

c = 10 EUR), iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care încasaţi o dobândă de 2% pe an. La sfârşitul perioadei de investire, cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai

jos:

Curs actiune M (EUR)

65

70

75

80

85

15

Stabiliţi:

i.

Care din cele 3 variante este cea mai riscantă?

ii.

Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire.

iii.

Ce variantă de investiţie alegeţi?

6.

Un analist financiar analizează două alternative de investire în compania Novartis

AG (NVS), respectiv o obligaţiune convertibilă şi o acţiune comună. Cele două instrumente financiare au următoarele caracteristici:

Caracteristici

Obligaţiune

Acţiune

convertibilă

comună

Valoarea nominală

1000

USD

 

-

Rata cuponului (% anual)

4%

 

-

Preţul curent de piaţă

980

USD

35

USD

Valoarea unei obligaţiuni clasice†

925

USD

 

-

Rata de conversie

 

25

 

-

Opţiune de conversie

oricând

 

-

Dividend

 

-

0 USD

Valoarea aşteptată a preţului peste un an

1125

USD

45

USD

Observaţie! Valoarea unei obligaţiuni clasice† (engl. straight bond value) reprezintă preţul unui instrument financiar ce nu are clauza de convertibilitate.

a. Să se determine:

i. Preţul de conversie pentru obligaţiunea convertibilă NVS;

ii. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a obligaţiunii NVS;

iii. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a acţiunii NVS.

b. Peste un an preţul acţiunii NVS a devenit 51 USD. De asemenea, peste un an rata dobânzii de piaţă la obligaţiunii neconvertibile cu aceeaşi maturitate a obligaţiunii NVS a crescut, iar spread-ul randamentului (obligaţiuni convertibile vs. obligaţiuni neconvertibile) a rămas constant. În această situaţie, arătaţi cum se modifică cele două componente ale unei obligaţiuni convertibile (valoarea de conversie şi valoarea bondului neconvertibil).

7. Se ştie că pe o piaţă marja este de 50% şi că rata dobânzii percepută de broker este

de 10%. Să se determine:

a. Care este rata de creştere a cursului acţiunii X care ar permite obţinerea unui randament de 10% pe o perioadă de o lună dintr-o operaţiune în marjă;

b. De câte ori ar trebui să fie mai mare preţul de exercitare faţă de cursul actual astfel

încât payoff-ul unei opţiuni call (poziţie long) pe acţiunea X să fie egal cu rezultatul din

tranzacţia în marjă.

16

V. Strategii cu opţiuni

1. Arătaţi cum se poate obţine o cumpărare sintetică de contracte forward (vezi graficul

de mai jos), tranzacţionând două contracte de opţiuni, având aceeaşi scadenţă, acelaşi activ

suport, preţul de exerciţiu, dar primele diferite.

Profi t

Pierdere

F(0, T ) S T
F(0, T )
S T

creşterea cursului acţiunii AES, dar în acelaşi timp vrea

să-şi limiteze pierderea. În acest scop, el adoptă o strategie formată astfel: o poziţie long pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 50 € şi prima 4 € şi o poziţie short pe o opţiune call cu

acelaşi activ suport, preţ de exerciţiu 70 € şi prima 2 €. Să se determine:

a. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 77 €;

b. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 67 €;

c. Cât ar trebui să fie cursul pentru ca rezultatul să fie nul.

2. Un investitor anticipează

3. Un investitor achiziţionează acţiuni ce intră în componenţa unui fond de investiţii,

valoarea de piaţă a unităţilor de fond este de 750 EUR. Pentru a se acoperi la evoluţiile nefavorabile ale cursului acţiunilor, investitorul tranzacţionează o opţiune put europeană

(at-the-money) în schimbul a 30 euro, având ca activ suport acţiunile ce intră în structura fondului, scadenţa peste 6 luni şi preţul de exerciţiu 750 euro. Dacă investitorul se adresează firmei de brokeraj, Value Line, i se indică alegerea unei opţiuni put având preţul de exerciţiu 725 euro, care costă 18 euro.

a) De ce prima opţiunii unei opţiuni put cu acelaşi activ suport şi aceeaşi scadenţă este

mai mică pentru opţiunea cu preţul de exerciţiu mai mic?

b) Analizaţi cele două modalităţi de hedging şi alegeţi care este metoda cea mai

profitabilă pentru investitor.

c) Arătaţi când strategia indicată de Value Line este mai profitabilă. Dar mai

neprofitabilă?

d)

Care din cele două strategii implică un risc sistematic mai redus?

4.

Un investitor anticipează o volatilitate ridicată a preţului acţiunii Swisscom AG în

următoarele luni. În acest scop, el alege să adopte o strategie de tip straddle (o poziţie long

pe o opţiune CALL şi o poziţie long pe o opţiune PUT cu acelaşi preţ de exercitiu şi scadenţa

17

peste 2 luni). Ştiind că prima put este egală cu prima call de 5 u.m., rata dobânzii este 7,5% şi că acţiunea suport are în prezent un curs de 100 u.m. Determinaţi rata minimă de creştere a cursului pentru a putea câştiga din această strategie.

5.

Se consideră o strategie de tip butterfly formată din:

P1: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE1 şi prima c1;

P2: două poziţii short call cu preţul de exercitare PE2 şi prima c2;

P3: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE3 şi prima c3;

Unde PE1 < PE2 < PE3 şi c1 > c2 > c3 cu c1 = 4 u.m., c2 = 3 u.m., c3 = 2 u.m. În cazul în care la preţul de exercitiu PE2 rezultatul din P1 este egal cu rezultatul din P2 şi la PE3 rezultatul din P2 este egal cu rezultatul din P3, să se determine:

a.

PE3-PE1;

b.

ştigul maxim;

c.

Pierderea maximă.

6.

Strips şi straps sunt variante ale strategiei straddle. Ştiind că strategia strip este

formată din două opţiuni put şi o opţiune call, iar strap din două opţiuni call şi o opţiune

put, să găsească şi să se reprezinte grafic payoff-ul acestor strategii. Cum este panta pe fiecare interval în care se situează preţul acţiunii suport?

7. Funcţia de payoff a unei strategii iniţiată de un speculator este de forma:

(

f S

T

)

=

PE

1

PE

1

2

PE

2

0

S

T

+

S

T

,

,

,

Să se determine:

PE

1

<

S

S

T

T

S

T

<

<

>

PE

PE

1

2

PE

2

Payoff

PE 1 PE 2 S T
PE 1
PE 2
S T

a. Opţiunile ce compun acest payoff;

b. Dacă unui contract se îcheie pe 100 titluri, iar PE1 este 117,28 NZD, cu prima (c1)

aferentă de 10 NZD, şi PE2 este 128,89 NZD, cu prima (c2) de 4 NZD, să se reprezinte grafic

strategia şi să se determine:

i. intervalul în care speculatorul câştigă, respectiv care este pierderea maximă,

ii. rezultatul speculatorului dacă la scadenţă cursul spot, ST = 121,25. Dar dacă preţul

devine 156 NZD?

iii. Reprezentaţi grafic strategia.

18

8.

Un operator anticipează o volatilitate scăzută a preţului acţiunii MSFT, şi în acest

scop vinde o opţiune put şi o opţiune call având următoarele caracteristici:

Caracteristici

 

put

call

PE

950

u.m./acţiune

1450 u.m./acţiune

prima

40 u.m./acţiune

50 u.m./acţiune

scadenţa

Septembrie 2008

Septembrie 2008

Activ suport

Acţiunea MSFT

Acţiunea MSFT

Dimensiune

100

titluri

100 titluri

contract

 

Se cere:

i. Să se afle cât este cursul acţiunii MSFT în care operatorul nici nu pierde, nici nu câştigă;

ii. Cum este profitul? Dar pierderea?

iii.Ce valoare ar trebui sa aibă preţul acţiunii la scadenţă astfel încât rezultatul