Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

schimbarea la faþã a domnului nostru iisus hristos

Sãptãmâna 01 - 07.vIii.2010
Al 236-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" Schimbatu-Te-ai la fa]`, \n munte, Hristoase Dumnezeule,
ar`t#nd ucenicilor T`i slava Ta, pe c#t li se putea; str`luceasc` [i nou`,
p`c`to[ilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rug`ciunile N`sc`toarei de
Dumnezeu, D`t`torule de lumin`, slav` }ie. "

" |n munte, Te-ai schimbat la fa]`, Hristoase Dumnezeule,

[i pe c#t au cuprins ucenicii T`i slava Ta, au \n]eles c`,
daca Te vor vedea r`stignit, s` cunoasc` Patima cea de bunavoie [i lumii s`
propov`duiasc`, c` Tu e[ti cu adev`rat raza Tat`lui. "
Troparul [i Condacul la Praznicul Schimb`rea la Fa]` a Domnului nostru Iisus Hristos
nr. 236 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a zecea dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola i-a cãtre corinteni a sfântului apostol pavel (iv, 9-16)
9. C`ci mi se pare c` Dumnezeu, pe noi, fiind, r`bd`m.
apostolii, ne-a ar`tat ca pe cei din urm` 13. Huli]i fiind, ne rug`m. Am ajuns ca
oameni, ca pe ni[te os#ndi]i la moarte, gunoiul lumii, ca m`tur`tura tuturor, p#n`
fiindc` ne-am f`cut priveli[te lumii [i ast`zi.
\ngerilor [i oamenilor. 14. Nu ca s` v` ru[inez v` scriu acestea, ci
10. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi ca s` v` dojenesc, ca pe ni[te copii ai mei
\ns` \n]elep]i \ntru Hristos. Noi suntem iubi]i.
slabi; voi \ns` sunte]i tari. Voi sunte]i \ntru 15. C`ci de a]i avea zeci de mii de
slav`, iar noi suntem \ntru necinste! \nv`]`tori \n Hristos, totu[i nu ave]i mul]i
11. P#n` \n ceasul de acum fl`m#nzim [i p`rin]i. C`ci eu v-am n`scut prin
\nset`m; suntem goi [i suntem p`lmui]i [i Evanghelie \n Iisus Hristos.
pribegim, 16. Deci, v` rog, s`-mi fi]i mie urm`tori,
12. {i ne ostenim, lucr#nd cu m#inile noas- precum [i eu lui Hristos.
tre. Oc`r#]i fiind, binecuv#nt`m. Prigoni]i

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (Xvii, 14-23)
(Vindecarea lunatecului)
14. {i merg#nd ei spre mul]ime, s-a Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-
apropiat de El un om, c`z#ndu-I \n am putut s`-l scoatem?
genunchi, 20. Iar Iisus le-a r`spuns: Pentru
15. {i zic#nd: Doamne, miluie[te pe fiul pu]ina voastr` credin]`. C`ci adev`rat
meu c` este lunatic [i p`time[te r`u, gr`iesc vou`: Dac` ve]i avea credin]` \n
c`ci adesea cade \n foc [i adesea \n ap`. voi c#t un gr`unte de mu[tar, ve]i zice
16. {i l-am dus la ucenicii T`i [i n-au muntelui acestuia: Mut`-te de aici din-
putut s`-l vindece. colo, [i se va muta; [i nimic nu va fi vou`
17. Iar Iisus, r`spunz#nd, a zis: O, neam cu neputin]`.
necredincios [i \nd`r`tnic, p#n` c#nd 21. Dar acest neam de demoni nu iese
voi fi cu voi? P#n` c#nd v` voi suferi pe dec#t numai cu rug`ciune [i cu post.
voi? Aduce]i-l aici la Mine. 22. Pe c#nd str`b`teau Galileea, Iisus
18. {i Iisus l-a certat [i demonul a ie[it le-a spus: Fiul Omului va s` fie dat \n
din el [i copilul s-a vindecat din ceasul m#inile oamenilor.
acela. 23. {i-L vor omor\, dar a treia zi va
19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de \nvia. {i ei s-au \ntristat foarte!
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 236

SÃPTÃMÂNA 01 - 07.viii.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Scoaterea Sfintei Cruci; Sfin]ii 7 Mucenici 07.30-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Macabei [i maica lor, Solomoni;
(|nceputul Postului Adormirii Maicii Domnului)

Luni Aducerea moa[telor Sf#ntului |nt#iului

Mucenic [i Arhidiacon {tefan;
18.00-19.00 - Paraclisul Sf. M. M. Gheorghe Pr. Ionel Durlea
Binecredinciosul |mp`rat Justinian cel Mare
Mar]i Cuvio[ii: Isachie, Dalmat [i Faust;
Sf. Salomeea Mironosi]a

Miercuri Sfin]ii 7 tineri din Efes; 18.00-20.30 - Acatistul Sf. M. M. Gheorghe Pr. Ionel Durlea
Aducerea moa[telor Cuv. Muceni]e Evdochia - Sf#ntul Maslu
- Or` de lectur` a Sf. Scripturi
Joi |naintepr`znuirea
Schimb`rii la Fa]` a Domnului;
†) Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neam]
18.00-19.30 - Vecernia Pr. Ionel Durlea
Vineri (†) SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI 07.30-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
(Dezlegare la pe[te)

S#mb`t` †) Sf#nta Cuvioas` Teodora de la Sihla; 07.30-11.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Sfin]it Mc. Narcis, [i Parastas pentru cei adormi]i
Patriarhul Ierusalimului
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Ionel Durlea
de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Cuvânt la Duminica a X-a dupã Pogorârea Sfântului Duh

"De acum nu bea numai ap`, ci
folose[te pu]in vin pentru stomacul t`u
[i pentru desele tale sl`biciuni"
(I Timotei 5, 23)
Cu aceste pu]ine [i parc` ne\nsem-
nate cuvinte ne vom ocupa ast`zi \n toat`
cuv#ntarea, iar aceasta nu o facem din
ambi]ie, spre a ar`ta oarecum darul vor-
birii, c`ci ceea ce noi spunem nu este pro-
prietatea noastr`, ci ni s-a dat de harul
Sf#ntului Duh.
Dar noi [tim a cerceta mai de
aproape cuvintele biblice aduse, pentru ca
pe cei u[ori la minte dintre ascult`torii
no[tri s`-i de[tept`m [i s`-i convingem c#t
de nem`rginit de mare este comoara
Sfintei Scripturi, [i cum cineva nu trebuie
s` treac` repede peste nici un loc din ea.
Dac` acel loc ne\nsemnat [i u[or de \n]eles,
care se pare c` nu ar cuprinde nimic
important [i special, totu[i ne d` prilejul
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
de o mare \mbog`]ire [i este izvorul unei
\nalte \n]elepciuni, cu c#t mai v#rtos vor fi
acele locuri ale Scripturii, a c`ror bog`]ie
l`untric` chiar de la \nceput se \nf`]i[eaz`
privirii, care pe cei ce iau aminte \i umplu
cu mii de comori.
De aceea, s` nu trecem repede peste
acele graiuri ale Sfintei Scripturi, care ni
se par ne\nsemnate, c`ci toate purced de la
Duhul Sf#nt, iar harul Sf#ntului Duh nicio-
dat` nu este mic [i de neb`gat \n seam`, ci
totdeauna mare [i sl`vit [i vrednic de
D`t`torul cel \nalt.
Deci, s` ascult`m cu luare-aminte
ne\mpr`[tiat`, c`ci [i topitorii de metale
ridic` nu numai lingourile de aur, ci caut`
cu mare luare-aminte [i buc`]elele cele
mai mici. Fiindc` [i noi, acum suntem top-
itori de metale - adic` gura Apostolului
este baia noastr` cea purt`toare de aur, iar
ceea ce noi scoatem din ea nu arunc`m \n
nr. 236 Cuvânt spre folos
cuptor, ci o depunem \n sufletele noastre, [i
aprindem nu o flac`r` obi[nuit`, ci focul
Sf#ntului Duh, s` alegem cu grij` [i cele
mai mici gr`uncioare ale metalului apos-
tolic.
De[i cuv#ntul acesta din Sf#nta
Scriptur` este scurt, totu[i este de mare
\nsemn`tate, pentru c` vrednicia
m`rg`ritarelor nu st` \n gr`mada
materiei, ci \n frumuse]ea lor. Tot a[a se
\nt#mpl` [i cu citirea Sfintelor Scripturi,
\nv`]`tura cea p`m#nteasc` adeseori
aduce multe vorbe de[arte, vorbe[te c`tre
ascult`tori foarte multe, iar la urm` \i
sloboze[te cu m#inile de[arte, fiindc` ei
din toate acele cuvinte nu pot trage vreun
folos, nici mare, nici mic.
Dimpotriv`, cu Sf#nta Scriptur` nu
este a[a. Ea, \n pu]ine cuvinte,
\mp`rt`[e[te \n]elepciunea cea mai \nalt`,
[i adeseori este de ajuns un singur loc din
Biblie spre a avea o merinde pentru toat`
via]a. Fiind deci bog`]ia Sfintei Scripturi
at#t de mare, s` fim cu luare-aminte, [i
ceea ce se va zice s` primim cu o minte
de[teapt`.
Mai \nt#i, s` lu`m seama la fapta cea
bun` a lui Timotei [i la \ngrijirea cea deli-
cat` a Apostolului Pavel, c`ci am#ndou`
sunt \nsemnate \n locul nostru cel din
Biblie.
Ce poate fi mai iubitor, dec#t aceea
c` Pavel, afl#ndu-se la o a[a de mare
dep`rtare, [i fiind \mpresurai de a[a de
\nsemnate treburi, se \ngrije[te de
s`n`tatea ucenicului s`u [i \i scrie cu astfel
de grij` pentru vindecarea bolii? {i, pe de
alt` parte, ce se poate asem`na cu fapta
cea bun` a lui Timotei? El a[a de tare
nesocotea traiul cel bun, [i a[a de pu]in
pre]uia o mas` bun`, \nc#t pentru postul
lui cel mult c`zuse \n boal`. C`ci el nu era
boln`vicios din firea sa, ci numai \[i stric-
ase stomacul prin post [i printr-o total`
\nfr#nare de la vin.
pagina 4
Aceasta ne-o arat` Apostolul
hot`r#tor. El nu zice simplu:
"\ntrebuin]eaz` pu]in vin", ci mai \nt#i: "Nu
bea numai ap`". Cuvintele "nu bea numai
ap`" \nseamn` c` Timotei p#n` atunci a
b`ut numai ap`, [i din cauza aceasta
sl`bise. Cine nu se va mira de acest aspru
chip de vie]uire? Iar c` Timotei a ajuns la
un \nalt v#rf al virtu]ii, aceasta arat`
despre d#nsul \nv`]`torul s`u, Pavel, [i \n
alt loc, c#nd zice: "Eu am trimis la voi pe
Timotei, care este iubitul [i credinciosul
meu fiu \ntru Domnul" (I Corinteni 4, 17).
C#nd Pavel \l nume[te fiu al s`u, fiu
iubit [i credincios, ajung aceste cuvinte
spre a ar`ta toat` destoinicia lui.
Judec`]ile sfin]ilor nu sunt pov`]uite de
favoare, ci sunt libere de orice p`rtinire.
Timotei nu ar fi fost a[a vrednic de mirare
ca acum, chiar de ar fi fost cel mai iubit fiu
al lui Pavel. Dar el nu era \nrudit cu Pavel
dup` trup, din contra, prin \nrudirea sa
cea duhovniceasc` cu Apostolul \[i
c#[tigase vrednicia de fiu al lui Pavel, pen-
tru c` el se s#rguia a \ntip`ri \ntru sine
faptele bune ale aceluia \ntocmai, totdeau-
na [i \n toate privin]ele.
De[i \nc` t#n`r, el purta acela[i jug
cu Pavel \n loat` lumea. Tinere]ea sa nu l-
a \mpiedicat la aceasta, c`ci r#vna lui \l
f`cea a fi p`rta[ la ostenelile \nv`]`torului
s`u, la \ntrecere cu d#nsul. Martor la
aceasta este iar`[i Pavel, c#nd spune:
"Nimeni s` nu-l dispre]uiasc` pe Timotei,
c`ci el lucreaz` lucrul Domnului ca [i
mine" (I Corinteni 16, 10-11). Vezi c` Pavel
\i \nsu[e[te lui o r#vn` deopotriv` de mare
cu a sa? Dar ca s` nu se par` cuiva c` el
numai zice acestea, de aceea el cheam` pe
cititori a m`rturisi faptele cele bune ale lui
Timotei prin cuvintele: "Iscusin]a lui o
cunoa[te]i, c` precum un copil l#ng` tat`l
s`u, \mpreun` cu mine a slujit Evanghelia"
(Filipeni 2, 22). El voie[te s` zic`: "Voi a]i
primit dovad` de fapta cea bun` a lui, [i
pagina 5 Cuvânt spre folos
sufletul lui este \ncercat".
Ins`, de[i Timotei ajunsese la o ast-
fel de \n`l]ime a faptei bune, totu[i nu se
credea sigur [i st`ruia \n lupt` [i \ntru
fric`. De aceea, el mergea mai departe
postind cu asprime, [i nu s-a l`sat a c`dea
\n vinov`]ie, ca mul]i al]ii, care, dup` ce au
postit un timp, de o dat` sf#r[esc cu totul,
[i iar`[i p`r`sesc cu totul asprimea lor. El
\ns` nu f`cea a[a [i nu zicea \ntru inima sa:
"De ce s` postesc mai mult? Eu am biruit,
poftele le-am \nvins, trupul mi-am omor#t,
pe diavol l-am b`tut [i m-am f`cut
\nfrico[at puterilor celor rele! De ce a[
avea nevoie s` mai postesc [i \nc` mai mult
s` m` asigur din aceast` parte?".
Din toate acestea el nimic nu zicea [i
nu cugeta, ci pe c#t era mai mare
plin`tatea meritului s`u, cu at#t mai mult
se temea [i se cutremura. {i aceast`
\n]elepciune a \nv`]at-o de la dasc`lul s`u.
|nc` [i acesta, de[i fusese r`pit la al treilea
cer [i \n rai, unde auzise cuvinte negr`ite [i
\n]elesese cele mai \nalte taine, el, care
cutreierase toat` lumea, ca [i cum ar fi fost
\naripat, zice \n \nt#ia sa epistol` c`tre cor-
inteni: "\mi chinuiesc trupul ca nu cumva
altora propov`duind, eu \nsumi s` m` fac
netrebnic" (I Corinteni 9, 27).
Iar dac` Pavel, dup` a[a de multe [i
sl`vite fapte mari avea fric`, el care putea
zice: "Mie lumea s-a r`stignit, [i eu lumii"
(Galateni 6, 14), cu c#t mai v#rtos trebuie
s` ne \ngrijim noi? {i cu at#t mai v#rtos, cu
c#t mai mult bine am f`cut. C`ci tocmai
atunci satana se \nfurie [i se \nt`r#t` mai
mult, c#nd vede c` noi ]intim a ridica via]a
noastr` la cele mai \nalte fapte bune. C#nd
el vede c` noi am adunat toate lucr`rile
\mbun`t`]ite [i \nc`rc`tura este plin`,
atunci el mai mult se trude[te a sf`r#ma
corabia noastr`.
C#nd cade un om de r#nd [i
ne\nsemnat, aceasta nu aduce \ntregii
ob[ti vreo pagub` mare, dar dac` cineva a
nr. 236
ajuns la v#rful faptei bune [i este foarte
renumit, un om pe care to]i \l cunosc [i \l
admir`, dac` un asemenea om se
ademene[te [i cade, c`derea lui [i paguba
este mare, nu numai pentru c` el a c`zut
a[a de ad#nc, ci \nc` [i pentru c` mul]i din-
tre cei ce priveau la d#nsul, acum se fac
u[ori la minte.
Precum paguba nu este a[a de mare
c#nd se v`t`ma vreun m`dular mai pu]in
\nsemnat al trupului, ca atunci c#nd tot
trupul se face neputincios, c#nd orbesc
ochii sau se v`t`ma capul, tot a[a se
\nt#mpl` [i cu cei care se deosebesc prin
virtu]ile lor cele mari. Dac` lumina lor se
stinge [i ei se p`teaz`, ei pricinuiesc
\ntregului trup o daun` mare [i nerepara-
bil`.
Toate acestea le [tia bine Timotei, [i
pentru aceea se p`zea din toate p`r]ile. El
[tia ce lucru primejdios este tinere]ea, c#t
este de nestatornic` cu duhul, lesne de
am`git [i u[or c`z`toare, [i c` are tre-
buin]` de un fr#u \ntins. C`ci ea se
aseam`n` unui pojar care cuprinde pe
toate cele dimprejurul s`u [i repede le
preface \n flac`r`. De aceea, el se \ngr`dea
din toate p`r]ile pentru a stinge acest foc;
se trudea ca s` potoleasc` aceast` flac`r`
\n tot chipul [i a speriat calul cel s`lbatic [i
greu de \mbl#nzit cu astfel de silnicie, p#n`
ce a domolit s`riturile lui, l-a \mbl#nzit, [i
cu puterea cea mare a m#inilor l-a supus
min]ii celei conduc`toare. Cad` trupul \n
sl`biciune, zicea el, numai sufletul s` nu fie
bolnav; trupul trebuie domolit, ca s` nu
\mpiedice mersul sufletului la cer.
Afar` de aceasta, Timotei este de
mirare \n gradul cel mai \nalt [i pentru c`,
de[i bolnav, nu p`r`sea lucrul lui
Dumnezeu, ci cutreiera toate locurile mai
mult dec#t cei s`n`to[i cu trupul. Acum se
ar`ta \n Efes, acum \n Corint; de multe ori
\n Macedonia, \n Italia; pretutindeni pe
uscat, pretutindeni pe mare, \mpreun` cu
pagina 6 Cuvânt spre folos
\nv`]`torul s`u, [i a luat parte la toate
luptele [i primejdiile lui, f`r` ca boala
trupului s` poat` m`rgini \n]elepciunea
sufletului.
At#t de puternic` era r#vna lui pen-
tru Dumnezeu!
Precum la cei care au un trup tare [i
s`n`tos, starea lor cea bun` nu le aduce
nici un c#[tig, dac` sufletul lor cuget`
lucruri de jos [i este tr#ndav [i t#mp, tot
asemenea, pe de alt` parte, nu p`gubesc
nimic bolnavii prin suferin]a lor, dac`
sufletul le este nobil, puternic [i \nfocat.
Dar poate unii socotesc c` citatul nostru
cuprinde \nvoirea de a bea vinul f`r` de
nici o grij`. Nu este a[a! Ci dac` cineva ia
bine aminte la graiurile lui Pavel, va vedea
c` ele cuprind mai v#rtos necesitatea
trezviei [i a \nfr#n`rii. G#nde[te numai c`
Pavel nu de la \nceput a dat lui Timotei
acest sfat, ci tocmai atunci c#nd acesta
sl`bise, [i atunci nu deplin, ci numai cu o
m`rginire. El nu i-a zis: "bea vin", ci "pu]in
vin"', nu pentru c` Timotei avea trebuin]`
de aceast` sf`tuire [i paz`, ci pentru c` noi
avem trebuin]` de acestea.
Pe c#nd el cuvintele acestea le spune
pentru Timotei, ne pune nou` m`sur` [i
hotar \n b`utura vinului, [i voie[te ca noi s`
bem numai at#t c#t ne este trebuincios, iar
nu a c`dea \n alt` boal`. C`ci b`utura cea
peste m`sur` a vinului pricinuie[te
am#ndurora, trupului [i sufletului, multe
boli. Umple sufletul cu r`zboiul patimilor
[i st#rne[te furtuna g#ndurilor
destr`mate, dar sl`be[te totodat` [i put-
erea trupului, \nc#t el se face slab [i u[or
se stric`. C`ci precum p`m#ntul prin o
prea mare inundare se \nmoaie [i se des-
face, tot a[a b`utura cea nem`surat` a vin-
ului moaie, sl`be[te [i istove[te trupul.
De aceea, s` fugim de necump`tare, c`ci
vinul este dat de Dumnezeu nu pentru ca
s` ne \mb`t`m, ci ca s`-l \ntrebuin]`m
nr. 236
m`surat, ca el s` ne veseleasc` [i nu ca s`
ne pricinuiasc` dureri [i suferin]e.
Psalmistui zice: "Vinul vesele[te
inima omului" (Psalmul 103, 16), iar tu \l
faci izvor de t#nguire, c`ci sufletul celui
beat este \nvelit \n \ntuneric. Vinul este un
mijloc ales de vindecare, c#nd se ]ine
m`sura cea cuvenit` la b`utura lui.
Dar ce este mai necuviincios dec#t
be]ia? Be]ivul este un mort viu, un duh r`u
de bun`voia sa, un bolnav care nu se poate
dezvinov`]i, un c`zut care nu merit` nici
un pogor`m#nt [i o def`imare pentru tot
neamul omenesc. C`ci be]ivul nu este
numai netrebnic pentru via]a social`, [i nu
numai nedestoinic pentru treburile casnice
[i cele publice, ci chiar privirea lui este
tuturor nesuferit` [i el umple de cea mai
mare grea]` pe oricine vine \n apropiere
de d#nsul.
Dar ce este mai cumplit pentru
be]ivi este c` pentru ei cerul este \nchis, [i
ei nu pot ajunge la fericirea cea ve[nic`,
pentru c` pe ei, afar` de pierderea de pe
p`m#nt, \i a[teapt` pedeapsa cea ve[nic`,
cea nesuferit`. "Be]ivii, zice Apostolul
Pavel, nu vor mo[teni \mp`r`]ia lui
Dumnezeu" (I Corinteni 6, 10).
De aceea, iubi]ilor, s` lep`d`m
aceast` rea obi[nuin]` [i s` ascult`m pe
Pavel, c#nd zice: "bea pu]in vin". Adic` noi
trebuie s` \ntrebuin]`m m#ncarea [i
b`utura pe care ni le-a dat Dumnezeu
atunci c#nd este trebuin]`, dar niciodat`
s` nu trecem hotarele [i s` c`dem \n
necump`tare, ca s` nu pierdem |mp`r`]ia
cerurilor. C`reia fie ca s` ne \mp`rt`[im,
prin harul [i prin iubirea de oameni a
Domnului nostru Iisus Hristos, C`ruia
\mpreun` cu Tat`l [i cu Sf#ntul Duh se
cuvine cinstea, puterea [i slava, acum [i
pururea [i \n vecii vecilor. Amin.
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
pagina 7 Cuvânt spre folos
Cum sã nu ne revoltãm în faþa suferinþei
(.) |nc` din tinerete m` \ntreb la ce
serveste suferinta si nu am g`sit \nc`
r`spunsul potrivit. Am constatat c` pentru
toat` lumea, pentru cei care sufer` si pentru
cei care nu sufer`, suferinta este \n acelasi
timp o realitate, o problem` si o tain`.
Realitate pe care nu o putem evita, problem`
pe care nimeni nu a reusit s` o rezolve, sufer-
inta r`m#ne tain`. De fapt, nu e important
ceea ce credem sau g#ndim despre suferint`;
important este raportul pe care \l avem cu
propria noastr` suferint`. Ce putem face ca
s` nu suferim?
Biserica nu vrea ca oamenii s` sufere.
|n timpul slujbelor noi ne rug`m pentru un
"sf#rsit crestinesc vietii noastre, f`r` durere,
ne\nfruntat, \n pace si r`spuns bun la
\nfricos`toarea judecat` a lui Hristos, s`
cerem". Biserica doreste ca credinciosii s`-si
duc` viata \n liniste si pace, si c#t este posibil,
s` nu sufere. |n timpul Sfintei Liturghii ne
rug`m de asemeni pentru conduc`torii
Bisericii, pentru episcopul nostru, "ca
Domnul s`-l p`zeasc` \ntreg, \n pace, cinstit,
s`n`tos, \ndelungat \n zile". Dup` ce am f`cut
aceast` cerere pentru conduc`torii Bisericii,
o facem si pentru noi toti, pentru c`
ad`ug`m: "pe toti si pe toate".
Biserica doreste, deci, ca toti oamenii
s` tr`iasc` \n pace, s` fie s`n`tosi si s` aib`
zile \ndelungate. Ea nu \ncurajeaz` suferin-
ta, dar ne \nvat` s` o suport`m atunci c#nd o
\nt#lnim, s` accept`m partea noastr` de
suferint`, s` o primim pentru binele nostru.
S` nu ne dorim suferinta, dar s` o accept`m
dac` vine. Nu e nevoie ca toti oamenii s` aib`
partea lor de suferint`. Unii sunt scutiti, altii
o pot suporta cu usurint`, iar pentru altii
este un adev`rat chin. C#nd spun asta m`
g#ndesc \n special la suferinta fizic`. Cunosc
persoane care suport` o suferint` ad#nc`,
care nu se pot misca de pe patul de boal`, si
care totusi radiaz` de bucurie, o bucurie pe
care ceilalti, desi s`n`tosi fizic, nu o au. Unii
se revolt` \n fata suferintei, iar altii o ignor`.
nr. 236
P`rintele Teofil P`r`ian
|n fiecare din aceste cazuri trebuie s` lu`m
\n considerare intensitatea suferintei, c`ci
sunt suferinte care-l pot distruge pe om.
Sunt \ns` persoane despre care cre-
dem c` sufer`, dar care stiu cum s` se com-
porte \n fata suferintei, anihil#nd-o. Un
medic rom#n, care crede \n Dumnezeu,
spunea c` sunt dou` lucruri pe care omul nu
le poate face f`r` credinta \n Dumnezeu: s`
creasc` copii buni si s` suporte o mare
suferint`. Eu cred, de asemeni, c` cei ce au
de purtat o cruce grea, au si puterea de o
duce usor, fiind persoane care cred \n
Dumnezeu. Ei primesc partea lor de
suferint` ca venind din m#inile Domnului,
stiind c` dac` Domnul a \ng`duit-o, nu e \n
zadar. Sf#ntul Marcu Ascetul spunea c` nu e
important s` stim de unde vine suferinta, ci
s` stim cum s` o primim f`r` s` ne revolt`m.
Un p`rinte din m`n`stirea noastr`, p`rintele
Arsenie Boca, spunea: "Dac` tot trebuie s`
suferim, m`car s` nu suferim zadarnic".
Pentru a putea folosi suferinta spre binele
s`u, omul trebuie s` cread` c` suferinta are
un sens pentru el, chiar dac` pe moment nu
\ntelege. De fapt, cel care \ntelege si stie cum
s` suporte suferinta, nu mai sufer`.
As spune c` suferinta e o realitate pe
care avem dreptul s` o evit`m, dac` putem, o
problem` pe care avem dreptul s` o
rezolv`m, dac` ne st` \n putint`, dar trebuie
s` ne plec`m \n fata tainei si s` folosim sufer-
inta care ne este dat` pentru progresul nos-
tru spiritual.
Dac` nu putem s` ne \ntelegem pro-
pria suferint`, nu vom putea \ntelege nici
suferinta celorlalti. Putem totusi s` \ncerc`m
s`-i ajut`m s`-si poarte suferinta. Este chiar
o datorie, c`ci Domnul ne-a chemat s`-I fim
colaboratori, s` ne ajut`m aproapele. F`r` a
avea puterea de a vindeca, avem datoria de a
face tot ce ne st` \n putint` pentru a-l ajuta
pe cel de l#ng` noi. S` ne g#ndim la cei patru
care l-au adus \n fata Domnului pe paralitic-
ul din Capernaum. Ar fi putut s` astepte s`
nr. 236 Cuvânt spre folos
se \nt#lneasc` cu Domnul, dar ei au simtit
nevoia s`-l aduc` pe prietenul lor c#t mai
repede \n fata Domnului, pentru a fi vinde-
cat. Si-au dat seama c` ei nu-l puteau vin-
deac, dar au stiut c` Domnul o poate face.
Totusi, Domnul nu vindec` mereu. Pe
unii \i las` s` sufere, pentru binele lor si al
celor din jur. Am constatat adesea c` oamneii
care sufer` sau care au trecut prin mari
suferinte, sunt oameni puternici. Ei au
c`p`tat o alt` perspectiv` asupra vietii si au
dob#ndit unele calit`ti pe care oamenii scuti-
ti de suferint` ne le pot avea. Suferinta poate
fi primit` ca un dar, ca o \mbog`tire. Unii
simt suferinta ca pe o nedreptate, ca pe ceva
care nu ar fi trebuit s` li se \nt#mple lor. Asta
pentru c` ei se compar` cu ceilalti, ceea ce nu
are nici un sens, fiecare om trebuie s`-si
tr`iasc` viata care i-a fost dat`. Fiecare are
raportul s`u cu suferinta, fiecare poate
c#stiga ceva din suferint`. Cred c` ceea ce
trebuie s` ne ajute este constiinta c`
Dumnezeu \ng`duie aceast` suferint` si c`
ea are un motiv, chiar dac` noi nu-l stim.
Aceast` constiint`, sau mai bine zis aceast`
\ncredere, ne ajut` s` ne purt`m crucea cu
senin`tate.
Pot s` v` asigur c` credinta \n
Dumnezeu ne ajut` s` suport`m o mare
suferint`. S` ne reamintim \ns` c` dac` am
suferit, nici nu ne dorim s` suferim, pentru
c` nici Biserica si nici oamenii nu o doresc. S`
evit`m suferinta dac` putem? Da! Dar s` nu
fugim de crucea care ne m#ntuie. Domnul nu
ne binecuv#nteaz` o asemenea atitudine.
C`ci Domnul ne cere s` ne purt`m fiecare
crucea, crucea lep`d`rii de sine \nsusi. F`r`
cruce nu este m#ntuire; m#ntuirea nu ne
vine numai prin Crucea Domnului ci si prin
purtarea propriei cruci. C#nd trecem printr-
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
o ispit`, printr-o boal`, printr-o durere, un
necaz, ne \nt#lnim crucea pe care trebuie s`
o purt`m si ea devine \ntr-adev`r crucea
m#ntuirii noastre.
S` fim convinsi c` crucea ne este nece-
sar` pentru a ne m#ntui. S`-I cerem
Domnului s`n`tate si tot ceea ce e bun, dar
s`-I cerem si puterea de a accepta suferinta
atunci c#nd ne este trimis`. S`-I cerem
Domnului s` ne \nt`reasc` \n credint` pentru
a putea face fat` tuturor \ncerc`rilor care ne
vin, s`-I cerem Domnului s` ne ajute s`
purt`m cu bucurie suferinta. Sf#ntul Isaac
Sirul spunea: "Caut` un doctor \nainte de a fi
bolnav si roag`-te \nainte de venirea ispitei".
S` ne preg`tim s` suferim, suferint`
fizic` sau suferint` moral`. Pentru a putea
r`bda suferinta moral` si pentru a putea
profita de ea, trebuie \ns` s` ne smerim. S`
nu ne tulbur`m v`z#nd c` suferinta este o
realitate pe care nu o putem evita, o prob-
lem` pe care nu o putem rezolva, o tain` care
pentru binele nostru, pentru progresul nos-
tru spiritual ne uneste cu Crucea Domnului.
Ea este o tain` care ne uneste cu suferinta
Domnului care avut mil` de noi si ne-a
m#ntuit, pentru c` ne iubeste. Ea este o
tain` care ne uneste cu Domnul, care ne
iubeste chiar si atunci c#nd ne las` s` sufer-
im si care ne sterge lacrimile atunci c#nd stie
c` suferim pentru binele nostru.
Noi nu suntem singuri. Dumnezeu
este cu noi. S` credem c` \ngerul nostru
p`zitor ne \nsoteste pretutindeni, c` Maica
Domnului ne ocroteste mereu si la bine si la
r`u. S` credem c` mila Domnului ne
\nsoteste mereu.
Cuv#nt al p`rintelui Teofil, \nregistrat \n Franta
la 20 iunie 1999 si preluat din Feuille Saint Jean
Cassien, nr. 68/ iunie 2000
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro