Sunteți pe pagina 1din 26

Sisteme de ecuatii

liniare

Prof. Dana Cârcoană


Colegiul National “Lucian
Blaga” Sebes
Notiuni generale
Definitia 1: Sistemul a x
11 1  a12 x 2    a1n x n  b1
a 21 x1  a 21 x 2    a 2 n x n  b2
(1) .............................................
a x  a x    a x  b
 m1 1 m 2 2 mn n m

unde aij , bi ∈R , i ∈ {1,…,m}, j ∈{1,…,n} se numeste sistem de m ecuatii


liniare cu n necunoscute.

Definitia 2: Numerele reale x1, x2, x3, … , xn care verifica fiecare


ecuatie a sistemului (1) reprezinta solutia sistemului (1).A rezolva
sistemul (1) inseamna a-i determina toate solutiile.
Definitia 3: Un sistem de ecuatii liniare care :
- are solutie unica se numeste sistem compatibil
determinat;

- are o infinitate de solutii se numeste sistem compatibil


nedeterminat;

-nu are solutii se numeste sistem incompatibil.

Definitia 4. Sistemul (1) se numeste omogen daca toti termenii liberi


sint egali cu zero.
Notatii

Matricea

 a 11 a 12 a 13  a 1n 
a a a  a  se numeste matricea sistemului (1)
A   21 22 23
...................................... 
2n

a a a a 
 m1 m2 m3  mn 

Matricea
 a 11 a 12  a 1n b1 
a a  a b 
A   21 22
..................................... 
2n 2
se numeste matricea extinsa
a a  a b 
 m1 m2 mn m a sistemului (1).
 b1 
 b  se numeste matricea termenilor liberi
B 2 

b 
 m

 x1  se numeste matricea necunoscutelor


x 
X  2

x 
 n
Observatie:
AX = B este forma matriceala a sistemului (1).
Rezolvarea matriceala a sistemelor liniare de n ecuatii
cu n necunoscute

a11 x1    a1n x n  b1

Fie sistemul ..................................

a n1 x1    a nn x n  bn
Etapa1: -se scrie sistemul sub forma AX = B si se calculeaza detA;
Etapa 2:-daca detA ≠ 0, se calculeaza A-1 ;
Etapa 3: -solutia sistemului este X =A -1B.

Observatie: daca detA = 0, atunci sistemul poate fi compatibil nedeterminat sau


incompatibil.

Exemplu: Sa se rezolve sistemul urmator utilizind metoda matriceala:

 x  y  2 z  1

2 x  y  2 z  4

 4 x  y  4 z  2
Sistemul dat se scrie astfel: 1 1 2  x    1 
 2 - 1 2  y     4 
 4 1 4  z    2 
    

1 1 2 
det A   2 - 1 2   2  0  A 1
4 1 4
 

1 2 4   a11 a 12 a 13 
A  1 - 1 1  ; A 
t
  a 21 a 22 a 23 
2 2 4 a a a 
   31 32 33 

a11  (1)11  1 1  4  2  6 a 21  (1) 21 2 4  (8  8)  0 a31  (1) 31 2 4  2  4  6


2 4 2 4 -1 1
a12  (1)1 2 1 1  (4  2)  2 a 22  (1) 2 2 1 4  4  8  4 a32  (1) 3 2 1 4  (1  4)  3
2 4 2 4 11
a13  (1)13 1 - 1  2  2  4
2 2 a 23  (1) 23 1 2   ( 2  4)  2 a33  (1) 33 1 2  1  2  3
2 2 1 -1
Deci ,
  6 - 2 4 1 1   6 - 2 4
A  0 -4 2   A 
 1 
A   0 - 4 2
 6 3 -3  det A  2  6 3 - 3 
 
x  1  x  3
 y   A 1   4   y     6   x  3

z    2   y  6
     z   6  
    z  6
Aplicatii
1. Utilizind metoda matriceala sa se rezolve sistemele:

a). 2 x  3 y  5 b).  x  y  2 z  1
 x  4 y  3 2 x  y  2 z  4

4 x  y  4 z  2

x  2 y  z  1

c).  x  y  z  1

2 x  4 y  z  4

2. Utilizind metoda matriceala , sa se rezolve sistemele urmatoare in functie de


parametrul real m:

mx  2 y  1 mx  y  z  1

a). 2 x  my  1 b).  x  my  z  2
 
 x  y  mz  3
Metoda lui Cramer de rezolvare a sistemelor de n ecuatii cu
n necunoscute

Fie sistemul
a11 x1    a1n x n  b1

.................................. (1)

a n1 x1    a nn x n  bn

Teorema: Daca pentru sistemul de ecuatii liniare (1) d = detA ≠ 0 atunci sistemul este
compatibil determinat , iar solutia este data de formulele

d1 d d (2)
x1  , x2  2 ,, xn  n
d d d
unde di este determinantul obtinut din d prin inlocuirea coloanei i cu coloana termenilor

liberi , celelalte coloane raminind neschimbate.

Obs: 1). – in conditiile teoremei de mai sus , sistemul (1) se numeste sistem de tip Cramer;
2). – formulele (2) se numesc formulele lui Cramer.
Exemple
1.Sa se rezolve urmatorul sistem cu ajutorul regulii lui Cramer:

 x1  2 x 2  3x3  4 x 4  22
 4 x1  x 2  2 x3  3 x 4  6
3x  4 x  x  2 x  4
2 x1  3x 2  43x  x 4  6
 1 2 3 4

Rezolvare: determinantul sistemului este

d= 1 -2 3 4 c 2  2 c1 1 0 =0 0 = 10  7 14 19
-4 1 2 3
c3  3 c1
- 4 - 7 14 19  7 14 19
c 4  4 c1
10 - 10 - 10 1 -1 -1

3 4 -1 2 3 10 - 10 - 10
2 7 -2 -9 7 -2 -9
2 3 4 -1 7 -2 -9

= = -10 = -10(-14 – 60) = 740


 7 7 12
1 0 0 7 12
7 5 -2 5 -2
Pentru ca d ≠ 0 , sistemul este compatibil determinat. Avem:

22 -2 3 4 1 22 3 4
d1  6 1 2 3  740 d2  - 4 6 2 3  1480
-4 4 -1 2 3 -4 -1 2
6 3 4 -1 2 6 4 -1

1 -2 22 4 1 -2 3 22
d3  - 4 1 6 3  2220 d4  - 4 1 2 6  1480
3 4 -4 2 3 4 -1 - 4
2 3 6 -1 2 3 4 6

x1 
d1 740
 1
d 2  1480
Deci, d 740
x2    2
d 740
d 3 2220 d 4 1480
x3   3 x4   2
d 740 d 740
Solutia sistemului este S={(1, -2, 3 , 2 )}
2. Sa se arate ca sistemul  x  y   are solutie unica daca si numai daca   0

x  z  
y   z  

Rezolvare: determinantul sistemului este

  0
d 0  = -2αβγ
  
Sistemul este compatibil determinat  d ≠ 0  αβγ ≠ 0 .In acest caz solutia
sistemului este data de formulele lui Cramer. Avem

  0   0
=     
3 2 2
dx   0  dy     =  3   2   2
   0  

  
dz   0  =  3
  2
  2

0  

Deci, x   2
  2
  2
, 2  2 2 , 2  2  2
y z
2  2 2
Aplicatii
1. Sa se rezolve sistemele urmatoare utilizind regula lui Cramer:

3x  y  z  0 x  y  z  t  2
 2y  2z  t  2
a).  2 x  y  3z  7 b).  2x  2y - t  2
 x  2 y  2 z  7 3x  y t3

2. Sa se determine parametrul real m astfel incit sistemele de mai jos sa aiba solutie
unica:

mx  2 y  z  2 mx  y  z  1
a). 2 x  t  mz  5 b).  x  my  z  1
3x  2 y  z  3  x  y  mz  1

mx  2 y  2 z  0
c). mx  my  z  0

 x  my  z  0
Rezolvarea sistemelor de m ecuatii cu n necunoscute
Fie sistemul
a11 x1  a12 x2    a1n x n  b1 (1).
a 21 x1  a 21 x2    a 2 n x n  b2
.............................................
a x  a x    a x  b
 m1 1 m 2 2 mn n m

 a 11 a 12 a 13  a 1n   a 11 a 12  a 1n b1 
a a a  a  a a  a b 
A
.................... ................. 
21 22 2n 2
A   21 22 23
...................................... 
2n

a a  a a  a b m 
 m1 m2 a m3  a mn   m1 m2 mn

Teorema lui Kronecker-Capelli: Sistemul de ecuatii liniare (1) este compatibil


daca si numai daca rangA = rangĀ.
Metoda de lucru:
- fie rangA = rangĀ = r
a11  a 1r
- din rangA = r  in A  minorul d = .................. ≠ 0 numit minor principal
a r1  a rr
- necunoscutele ale caror coeficienti apar in d se numesc necunoscute principale;
-ecuatiile ale caror coeficienti apar in d se numesc ecuatii principale;
-necunoscutele ale caror coeficienti nu apar in d se numesc necunoscute secundare; lor
li se vor atribui valori arbitrare ( , ,  ,  , etc.).;
-rezulta un sistem de r ecuatii cu r necunoscute care se rezolva cu regula lui Cramer.
2 x  y  z  2t  1
Exemplu: 1. Sa se rezolve sistemul:  x  y  2 z  t  2
3x  2 y  z  3t  1

 2 -1 1 2  2 - 1 1 2 1
 
Rezolvare: A= 1 1 2 1  Ā = 1 1 2 1 2 
3 - 2 1 3  3 - 2 1 3 1 

2 -1 1 2 -1 2
2 -1
d =1 1 = 3 ≠ 0 si 1 1 2 = 0 , 1 1 1 =0  rangA = 2
3 -2 1 3 -2 3

2 -1 1
 d este minor principal; deoarece 1 1 2 = 0  rangĀ = 2
3- 2 1
deoarece rangA = rangĀ  sistemul este compatibil nedeterminat;
x , y sint necunoscute principale
z , t sint necunoscute secundare; notam z =  , t =  , unde  ,   

2 x  y  1    2 
Avem sistemul  x  y  2  2   cu solutiile x =1 -  -  si y = 1 - 

x  1    
y  1
Solutia sistemului dat este 
z 
t   ,  ,   

2 x  3 y  z  1
2. Rezolvati sistemul :  x  2 y  3 z  0
 x  12 y  11z  1
4 x  15 y  9 z  0

2 - 3 1 2 -3 1 -1 
1 2 - 3 1 2 -3 0
Avem A = 1 - 12 11  si Ā = 1 - 12 11 -1 
 4 - 15 9  4 - 15 9 0 
  
1 2 -3
d= 1 - 12 11 = 28 ≠ 0  rangA = 3 iar d este minor principal
4 - 15 9
2 -3 1 -1
1 2 - 3 0 = 14 ≠ 0  rangĀ = 4
1 - 12 11 - 1
4 - 15 9 0
Deoarece rangA ≠ rangĀ  sistemul este incompatibil.

Observatie: In exemplul anterior se observa ca pentru a calcula rangul matricei Ā am


bordat minorul principal cu elementele corespunzatoare coloanei termenilor liberi si
elementele de pe linia ramasa in Ā. De aici deducem urmatoarea definitie:
Definitie: Minorul obtinut prin bordarea minorului principal cu elementele corespunzatoare
coloanei termenilor liberi si elementele corespunzatoare unei linii ramase in Ā se
numeste minor caracteristic.
Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuatii liniare este compatibil  toti minorii
caracteristici sint nuli.
Obs: metoda de determinare a solutiilor sistemului este cea descrisa la teorema lui
Kronecker- Capelli.
Aplicatii
1.Sa se rezolve sistemul 2 x1  3x 2  x3  x 4  5
 x1  x 2  2 x3  2 x 4  5
3x  x  2 x  2 x  3
 31x 2x  23x  24x  3
 1 2 3 4

2 3 -1 2 3 1 2 3 -1
2 3
Rezolvare: avem d=
1 - 1 = -5≠ 0 si 1 - 1 2  0 , 1 - 1 - 2  0, 1 - 1 2  0
3 1 2 3 1 -2 - 3 -1 - 2
Deci d este minor principal. Minorii caracteristici sint:
2 3 5 2 3 5
1 -1 - 5  0 1 -1 - 5  0
3 1 -3 si , deci sistemul este compatibil.
- 3 -1 3
Avem: x1 , x2 necunoscute principale si x3 , x4 necunoscute secundare.
Notam x3 =  , x4 =  . Avem sistemul de tip Cramer 2 x  3x  5    
 x 1 x 2 5  2  2
1 2
Cu solutiile x1 = -2 - +  si x2 = 3 +  - . Solutia generala a sistemului dat este:
 x1  2    
 x2  3    
x  
 x3   ,  ,   
 4
2. Sa se determine  si  astfel incit urmatoarele sisteme sa fie compatibile
a). 2 x  y  z  2t  1

b).
 x  3 y  2
2 x  2 y  z  2t   x  2 y  3
3 x  2 y  z  3t  1 3 x  y  
2 x  y  

 2 -1 1 2   2 -1 1 2 1 
Rezolvare: a). A =  2 2 4 2 
si Ā =  2 2 4 2  
3 - 2 1 3  3 - 2 1 3 1 
   
2 -1 1 2 -1 2
Avem d= 2 - 1 = 6 ≠ 0 iar 2 2 4  0 si 2 2 2  0  rangA = 2 iar d este
2 2 3 -1 1 3 -2 3
minor principal.Sistemul este compatibil  toti minorii caracteristici sint nuli.Exista un
singur minor caracteristic, deci trebuie sa avem 2 - 1 1
2 2  0  -4=0
3 -2 1
  = 4.
1 - 3  1 - 3 - 2 
1 2  1 2 3 
b). A=  3 - 1 ; Ā = 3 -1  
2 1  2 1  
   
1 -3
Avem d = 1 2 = 5 ≠ 0  rangA = 2 iar d este minor principal. Sistemul este
compatibil  toti minorii caracteristici sint nuli.Avem

1 -3 -2 1 -3 -2
1 2 3  0 =2 si 1 2 3  0   = 3.
3 -1  2 1 

x  y  z  1
3. Sa se rezolve sistemul
 x  y  z  1, 
 x  y  z  1

Solutie:
d=  1 1
1  1 = ( - 1)2 ( + 2)
1 1 

Cazul 1. daca ≠ 1 si ≠ -2 atunci d ≠ 0 iar sistemul este compatibil determinat, solutia fiind data
de formulele lui Cramer.

dx = 1 1 1= ( - 1)2 ,, dy =  1 1= ( - 1)2, dz =  1 1= ( - 1)2


1 1 1 1 1 1  1
11  1 1 1 1 1
1
solutia sistemului este x = y = z =   2

Cazul 2. daca  = 1 , sistemul se reduce la ecuatia x + y + z = 1 iar solutia sistemului este


x = 1-  -  , y =  , z =  unde  , 
 2 x  y  z  1
Cazul 3. daca  = -2 avem sistemul  x  2 y  z  1
 x  y  2 z  1
d = 0 si minorul  2 1 = 3 ≠ 0 este minor principal. Singurul minor caracteristic este
1- 2
2 1 1
1 - 2 1 = 9 ≠ 0 deci sistemul este incompatibil.
1 1 1
Aplicatii
1. Sa se rezolve sistemele urmatoare:
2 x  y  z  3
2 x  y  2 z  1 3x  2 y  z  2
a). b).3 x  2 y  5 z  4t  1 c).
 2 x  3 y  z  0 2 x  y  3z  3t  0 4 x  2 y  z  3
4 x  2 y  z  1  x  2 y  3z  3 x  y  z  6
 x  3 y  2 z  1

2. Sa se rezolve si sa se discute dupa valorile parametrilor reali m si n sistemele:

mx  2 y  2 z  1
a).  x  y  z  n
b). 
mx  3 y  2 z  1  x  my  z  1
mx  2 y  5 z  2n  1 
nx  y  z  1
Sisteme de ecuatii liniare omogene

a11 x1    a1n x n  0

Sistemul ................................ se numeste sistem omogen.
a m1 x1    a mn x n  0

Observatii: 1. – un sistem omogen este intotdeauna compatibil ( intotdeauna rangA =
rangĀ, deci conform teoremei lui Kronecker – Capelli sistemul este
compatibil);
2. – daca rangA = r atunci avem urmatoarele situatii:
a). pentru r = n singura solutie a sistemului omogen este solutia nula;
b). pentru r < n sistemul are si solutii nenule ; se utilizeaza metodele
invatate anterior pentru determinarea solutiilor sistemului .
3. –daca m = n atunci sistemul are solutii nenule  detA = 0;
4. –daca m < n atunci sistemul are solutii nenule.

Exemplu: Sa se determine  astfel incit sistemul urmator sa aiba solutii


nenule si , in acest caz sa se rezolve:
x  2 y  z  t  0
2 x  y  3z  3t  0
x  y  z  t  0
2 x  (  1) y  2 z  t  0

1 -2 1 -1
d= 2 -1 3 -3 = … = -
1 1 1 1
2  -1 2 
Cazul 1. daca ≠0  sistemul are solutia unica x = y =z = t = 0 ;
Cazul 2. daca  = 0  sistemul are solutii nenule; in acest caz avem sistemul

x  2 y  z  t  0
2 x  y  3z  3t  0
x  y  z  t  0
2 x  y  2 z  0

1 -2 1
Minorul d’ = 2 - 1 3= -3 ≠ 0 este principal;
1 1 1
- x,y,z sint necunoscute principale
t =  - necunoscuta secundara; avem de rezolvat sistemul de tip Cramer

 x  2 y  z  
2 x  y  3z  3
 x  y  z  
 2
Solutia este x =  10 , y= , z = 3
3
3
Deci , pentru  = 0 solutia generala a sistemului omogen dat este:

  10
 x 
3
  2
y 
 3
 z  3
t   ,   
Aplicatii
1.Sa se rezolve sistemele urmatoare:
 x  2 y  z  0  x  5 y  z  7t  0
a). 2 x  3 y  3 z  0

b). 4 x  8 y  4 z  0 c). 5 x  13 y  z  13t  0
3 x  4 y  5 z  0

5 x  y  2 z  0 5 x  10 y  5 z  0 2 x  7 y  z  2t  0

mx  y  0

2.Se considera sistemul  x  my  0

mx  y  z  0

a). Sa se determine parametrul real m astfel incit sistemul sa aiba solutie unica..
b). Pentru m = 1 determinati solutia sistemului.