P. 1
Proiectarea Struc Etajate - Dumitras

Proiectarea Struc Etajate - Dumitras

|Views: 2,233|Likes:
Published by amirada

More info:

Published by: amirada on Aug 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

Prof.dr.

ing, Durnitru MARUSCIAC

Prof.dr.ing. Macedon DUMITRA~ Sef lucr, ing. Petru BOGDANOVITS

Prof.dr.ing. Horia A. ANDREICA Sef Iucr, ing. Constantin MUNTEANU

PROIECTAREA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CONSTRUCTII CIVILE

,

EDITURA TEIINICA Bucuresti, 2000

DESIGN OF THE STORIED STRUCTURES FOR CIVIL CONSTRUCTIONS

The present paper contains a synthetic and unitary treatment of the various aspects concerning the making and conformation of the storied structures of the civil buildings, actions and grouping of actions in constructions as well as the constructions and structural analysis, with masonry and reinforced concrete bearing walls and mixed structures.

The theoretical aspects presented in chapters and subchapters are completed with examples of ca1cules and, for a better understanding of the themes and problems treated, the text presented is illustrated by a rich graphical material.

.,

Copyright © 2000, S.c. Editura TEHNICA S.A.

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rczervate editurii.

Adresd: S.C. Editura TEIINICA S.C. Plata Presei Libere J

33 Bucuresti, Romania

cod 7134/

Lucrare editata ell sprijinul Agentiel Nationale pcntru ~tiinta, Tehnologie si Inovarc

Participarea autorilor Ia elaborarea Iucrarii:

Prof.dr.ing. D. Marusciac: cap. I; cap. 2; subcap. 3.1 ... 3.5, 3.7,3.8 si 3.10 ... 3.12;

subeap. 4.1, 4.2 si 4.3; subcap. 5.1 ... 5.4; subcap. 6.1 si 6.2.

Prof.dr.ing. M. Dumitras: subcap. 5.5 si subcap. 6.3.

Prof.dr.ing. H. A. Andreica: subeap.4A.

Sef lucr. ing. P. Bogdanovits: subcap. 3.6, 3.9 si 3.13. Sef Iucr. ing. C. Munteanu: subcap. 4.4.

Coordonator: prof.dr.ing. D. Marusclac

Redactor: ing. Maria Antoinette Ionescu Tehnorcdactor: Andreen Staicu

Coperta: Andreea Staicu

Bun de tipar: 1O.1l.2000 C.Z. U. 624

ISBN 973w31w1504-S

Coli tipar: 32

Tiparit SEMN E

!

PREFATA

,

Luerarea pe care Editura Tehnicd 0 pune Ia dispozitia specialistilor in constructii cuprinde un ansamblu de cunostiinte si probleme ce intervin fn procesul de conceptie, alciituire si calcul al structurilor de rezistentd specifiee constnlctiilor civile, tindnd seama de cerintele functionale si conditiile de amplasamen t. Examindnd principalele aspecte teoretice si practice ale problematicii, incluzand numeroase exemple de calcul, detalii constructive caracteristice si referinte la prineipalele normative in vigoare, lucrarea reprezintd un important instrument pentru intelegerea si interpretarea fenomenelor complexe privind proiectarea si comportarea structurilor sub actiunea incarcdrilor verticale $i orizontale.

Luerarea cuprinde 0 tratare sinteticd # unitard a multiplelor aspeete privind conceptia, alcdtuirea, eonformarea si duetilitatea structurilor etajate pentru constructii civile (cap.I ), gruparea inciircdrilor (cap. 2), alcdtuirea gen era Iii, exigentele de performantd si calculul structurilor cu pereti portanti (diafragme) din beton armat (cap.3) si din ziddrie (cap A), alcdtuirea si calculul structurilor din cadre de beton armat (cap. 5) si principiile generale de alcdtuire si metodele de calcul pentru structuri mixte (cadre conlucriind cu diafragme) (cap.6).

Aspectele teoretice prezentate sunt intregite eu exemple de calcul complete privind evaluarea incarcdrilor verticale (gravitationale) si orizontale pentru grupdrile fundamentald si speciala, determinarea caracteristicilor geornetrice si a eforturilor axiale de compresiune, precum $I predimensionarea sectiunilor pe criterii de rezistentd, stabilitate si ductilitate, determinarea caracteristicilor de rigiditate si distribuirea rezultantei incdrcdrilor orizontale fntre elementele structurale, calculul eforturilor sectionale, dimensionarea si armarea sectiunilor.

6

Prefata

Pentru a intelegere mai bund a tematicii si a problemelor tratate, textul prezentat este ilustrat cu un bogat material grafic, completat cu numeroase tabele.

Anexele care insotesc lucrarea cuprind hdrtile cu zonarea teritoriului tdrii dupd presiunea dinamicd de baza a vdntului gv si greutatea de referinta a zdpezii gz, respectiv din punctul de vedere al valorilor coeficientilor ks si al perioadelor de col! Te, precum si tabele cu diferiti coeficienti pentru ealculul simplificat at eforturilor sectioanle etc.

Prin continut si mod de sis tem a tizare, lucrarea serveste atdt specialistilor constructori angrenati in activitatea de proiectare, cercetare si executie, cat si studentilor de fa facultiuile de construe/if.

Constienti de faptul cii versiunea actuald este susceptibild de im bun dttitiri, orice sugestie fdcutd in aces! sens, in seris, direct autorilor sau Editurii Tehnice va fi bine venitd.

Autorii

CUPRINS

P refata "' 111l1li •••••••• """' "' "'" "" ••••• ,.. •• " 5

, .

1. PRINCIPII GENERALE PRIVIND ALCATUIREA, CONFORMAREA $1 DUCTI-

LIT A TEA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CLAolRI CIVILE ~ 11

1.1 Alcatuirea constructive ':' 11

1.2 Conformarea structurilor etajate 17

1.2.1 Cerinte functionale liii organizarea spapului, 18

1.2.2 Clasificarea structurilor de rezistenta 19

1.2.3 Tipuri de structuri caracteristice pentru cladirile civile 21

1.3 Ductilitatea .structuritcr etajate pentru constructil civile 24

1.4 Proiectarea antiseisrnica a constructillor civile 27

1.4.1 Principii de proiectare antiseismlca 27

1.4.2 Alcatuirea de ansamblu a constructiilor 29

1.5 Aspecte tehnico-economice privind proiectarea structurilor : 31

2. ACTIUNI iN CONSTRUCTII ....•..•.......••••........•..•............................••...............•.•. 35

, ,

2.1 Considerajii generale 35

2.2 Clasificarea actiunilor 35

2.3 Incarcari normate 36

2.3.1 Incarcari permanente (P) ~ 36

2.3.2 Incarcari temporare {T) 37

2.3.3 Incarcarl din actiunea vantului 41

2.3.4 Incarcari date de zapada 48

2.3.5 Incarcarea data de variatiile temperaturii climatice exterioare 51

2.3.6 Incarcari exceptionale din actiunea seismului 53

2.4 Incarcari de calcul 62

2.5 Gruparea lncarcarilor 66

3. ALCATUIREA $1 CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAF~GME DE

BETON ARMAT "" .. "'''' _" '1 70

3.1 Alcatuirea de ansamblu 70

3.1.1 Definitii. Clasificari 70

3.1.2 Reguli de alcatuire generala liii dispozitia elementelor structurale verticale 71

3.2 Exiqente generale de proiectare 72

3.2.1 Exiqente privind mecanismul structural de disipare a energiei. 73

3.2.2 Exigen1e de rezlstenta ~i de stabilitate 73

3.2.3 Exiqente de rigiditate 74

3.2.4 Exiqente privind ductilitatea locala §i eliminarea ruperilor cu caracter

neductil 74

3.2.5 Exiqente specifice structurilor prefabricate 74

8

Cuprins

3.3 Calculul structurilor cu diafragme de beton armat la actiunea incarcarilor

verticale ~i orizontale 75

3.3.1 Consideratii generale 75

3.3.2 Metode de calcul. 75

3.3.3 Succesiunea etapelor de calcul. 82

3.4 Schematizarea pentru caJcul a structurilor cu peref de beton armat 83

3.4.1 Tipuri caracteristice de diatragme 88

3.4.2 Prevederi constructive privind stabilirea prelirninara a sectiunilor

diafragmeJor 85

3.4.3 Determinarea sectiunilor active de calcul 86

3.5 Proiectarea prelimlnara a elementelor structurale 88

3.5.1 Stabilirea incarcarilor verticale 88

3.5.2 Determinarea eforturilor axiale de compresiune, N 89

3.5.3 Dimensionarea (verificarea) preliminara a sectiunilor peretilor ~i riglelor

de cuplare 89

3.6 Exemplu de caJcuJ , 91

3.6.1 Stabilirea gruparilor de tncarcarl : 91

3.6.2 Evaluarea tncarcarilor qravitationale 93

3.6.3 Evaluarea tncarcarnor orizontale 99

3.6.4 Stabilirea sectiunilor active de calcul ~i a caracteristicilor geometrice 101

3.6.5 Determinarea eforturilor axiale de compresiune, N 110

3.6.6 Verificarea preliminara a sectiunh de beton a diafragmelor

(montanulor ~i riglelor de cupJare) d 115

3.7 Distributia Incarcarii orizontale totale intre diafragme 118

3.8 Determinarea eforturilor sectionale din tncarcari orizontale 124

3.8.1 Determinarea etorturilor sectionale in diafragme pline 124

3.8.2 Determinarea eforturilor sectionale in diafragme cu goJuri 127

3.9 Exemplu de calcul ~ 150

3.9.1 Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale diafragmeJor transversale

(DT1, DT2 DTa) la deplasari laterale 150

3.9.2 Distributia tncarcari orizontale totale intre diafragme 159

3.9.3 Calculul eforturilor sectionale din lncarcari orizontale (vant §oi seism) 164

3.10 Dimensionarea §i armarea diafraqrnelor 183

3.10.1 Generalitati 183

3.10.2 Valorile eforturilor sectionale de dimensionare 187

3.10.3 Dimensionarea sectiu~ii de beton a peretilor structurali 190

3.10.4 Calculul armaturilor longitudinale ~i transversale din peretii structurali 191

3.10.5 Calculul arrnaturilor din riglele de cuplare 199

3.10.6 Calculul planseelor ca saiba orizontala 200

3.10.7 Prevederi constructive 201

3.11 Probleme specifice de alcatuire a structurilor prefabricate 211

3.11.1 Consideratn generale ; 211

3.11.2 Alcatuirea panourllor. , 211

3.11.3 Imbinarile structurilor din panouri mari 212

3.12 Infrastructuri 214

3.12.1 Consideratii generale 214

3.12.2 Tipuri de infrastructuri , 215

3.12.3 I ndicatil privind modul de calcul al elementelor infrastructurii. 216

3.12.4 Probleme specifice de alcatuire a elementelor infrastructurilor 217

3.13 Exemplu de calcul : 218

3.13.1 Stabilirea zonelor plastice potentia Ie 219

3.13.2 Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare (M, Q) 219

.

3.13.3 Verificarea sectiunii de beton 223

3.13.4 Calculul armaturilor longitudinale si transversale 224

Cuprins

9

3.13.5 Verificarea la forta taletoare (0) " 228

3.13.6 Dimensionarea riglelor " 228

3.13.7 Calculul ptanseelor ca saiba orizontala 231

3.13.8 Infrastructura ., 232

4. CLAolRI CU STRUCTURA DIN PERETI PORTANTI DE ZIDARIE 233

...

4.1 Consideratil generale 233

4.2 Principii generale privind alcatuirea structurilor din zidarie 236

4.2.1 Alcatuirea de ansamblu !iii categoriile de structuri 236

4.2.2 Pereti structurali portanf si de contravantuire 239

4.2.3 Structuri cu peretl portanti din zidarie intarita cu stalplsori de beton armat.. 241

4.2.4 Structuri cu pereti portanti din zidarle armata 245

4.2.5 Alcatuirea planseelor !iii centurilor. 246

4.2.6 Alcatuirea infrastructurii ctaoirilor cu pereti structurali din zidarie 251

4.2.7 Alcatuirea §i ancorarea elementelor nestructurale 252

4.3 Calculul structurilor din zidarie 253

4.3.1 Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale 253

4.3.2 Calculul structurilor din zidarie la Incarcari verticale 256

4.3.3 Calculul peretilor din zidarie la Incarcart orizantale ce actioneaza

perpendicular pe planul lor " 259

4.3.4 Calculul structurilor din zidarie la lncarcari verticale si seismice 261

4.3.5 Calculul structurilor din zidarie la capacitatea de rezistenta : 264

4.3.6 Calculul diafragmelor din zidarie la capacitatea de rezistenta,

la forfecarea rostului orizontal 273

4.3.7 Calculul diafragmelor din zidarie la capacitatea de rezistenta,

la etorturt principale de intindere 276

4.4 Exemplu de calcul 280

4.4.1 Unele consideratii privind conformarea de ansamblu ~i alcatuirea

elementelor structurale 280

4.4.2 Evaluarea tncarcarllor qravitationale 282

4.4.3 Evaluarea lncarcarilor orizontale 288

4.4.4 Stabilirea dimensiunilor in plan pentru peretii structurali 288

4.4.5 Calculul structurii din zidarie la capacitatea de rezistenta 295

4.5 Verificarea planseelor ca diafragme orizontale 330

4.6 Alcatulrea infrastructurii 330

5. STRUCTURI DIN CADRE DE BETON ARMAT 331

5.1 Consideratil generale 331

5.2 Alcatuirea qenerala a structurilor din cadre de beton armat.. 332

5.2.1 Structuri din cadre de beton armat monoliL 333

5.2.2 Structuri din cadre de beton armat prefabricat 334

5.3 Calculul structurilor din cadre ta actiuni verticale §i orizontale 339

5.3.1 Comportarea §i calculul structurilor din cadre la actiuni verticale 340

5.3.2 Comportarea §i calcuJul cadrelor la actiuni orizontale 342

5.3.3 Calculul structurilor in cadre la actiunea sirnultana a incarcarilor

verticale ~i orizontale 346

5.4 Alcatuirea !iii dlmensionarea cadrelor 349

5.4.1 Prevederi generale 349

5.4.2 Dimensionarea §i armarea sectiunuor 349

10

Cuprins

5.5 Exemplu de calcul 380

5.5.1 Evaluarea lncarcarllor qravitationale 384

5.5.2 Predimensionarea elementelor de cadru 392

5.5.3 Evaluarea lncarcarllor orizontale 392

5.5.4 Calculul cadre lor la gruparea fundamentala a lncarcarilor 394

5.5.5 Calculul cadrelor in gruparea speclala a Incarcarilor 397

5.5.6 Armarea structurilor 426

6. STRUCTURI MIXTE 11 " " •••••••• "' 439

6.1 Consideratli generale 439

6.2 Principii !iii metode de calcul 440

6.3 Exemplu de calcul 450

6.3.1 Determinarea solicitarii globale Mo !iii 00 la baza structurii 451

6.3.2 Determinarea caracteristicilor geometriee 452

6.3.3 Determinarea earacteristicilor de rigiditate 455

6.3.4 Determinarea faetorului TIJ !?i m H 456

6 .. 3.5 Determinarea marirnllor m~), m~) !iii a fortelor taietoare de nivel

pentru consola lncovoiata 1(3 !iii con sola forfecata 1(g 456

6.3.6 Determinarea tncarcarilor orizontale aferente diafragmelor !?i cadrelor 462

6.4 Determinarea eforturilor sectionale din tncarcarlle orizontale 462

6.5 Determinarea eforturilor sectionale totale 462

.

Bibl iografie ""."'''''." -III •••••••••• IIIIiI ~ " ••• IIiIli_ iI 463

ANEXE .. "' .. """.II ~II~ 465

1

PRINCIPII GENERALE PRIVIND ALCATUIREA, CONFORMAREA

~I DUCTILITATEA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CLAolRI CIVILE

1.1. Alcatulrea constructiva

Alcatuirea cladirilor (constructiilor) a fost influentata de intreaga evolutie a istoriei constructiilor, de nivelul fortelor de productie si de proprletatile materialelor de constructll disponibile in fiecare epoca istorica (piatra, lemnul, produsele ceramice, otelul, betonul armat ~i precomprimat, masele plastice etc.).

Constructiile ca bunuri imobile, realizate de om in scopul adapostiru ~.i deservirii multiplelor procese ale vietii socia Ie ~i materiale, sunt influentate de 0 serie de factori de care trebuie sa se tina seama in proiectarea si realizarea lor. T otodata, proiectarea cladirilor, subansamblurilor ~i elementelor de constructie, care este un proces deosebit de complex, trebuie sa se bazeze pe conceptul de sistem.

Factorii care intluenteaza alcatutrea constructlilor. Constructiile (cladirile) civile au un rei esential in asigurarea calitatli vietH ~i activitatii umane sl, din acest motiv, activitatea de constructii reprezinta unul dintre domeniile cele mai irnportante ale vietii umane, avand un pronuntat caracter social 9i economic.

Dintre principalii factori care influenteaza ~j deterrnlna conceptia si alcatuirea elementelor ~i subansamblurilor de constructti, respectiv a constructillor tn ansamblu, se numara:

- ernul, ca factor principal, care necesita In general aceleasi conditli de confort In orice loc de pe glob;

- aetivitatea orneneasca, prin eei dol factori principali, ~i anume: omul ~i obiectul muncii, care deterrnina atat condltllle de confort, cat ~i modul de alcatuire a spatiilor (forme, dimensiuni, legaturi pe orizontala si verticala etc.), precum ~i natura actiunilor mecanice, fizice, chimice etc. asupra constructiilor:

- natura si factorii mediului ambiant, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice, chimice si biologice $i care depind de datele geografice ale zonei de amplasament, caraeterizate prin teren (geologie, relief, seismicitate etc.), clirna (variatii de temperatura, vant si precipitatii), fauna, zacaminte de materii prime :;;i materiale etc.

12

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Conceptul de. sis~~m ~n proiectarea c~~st~uctiilor. Ca~acte,~ul deosebi~ de complex at unei prolectari ratlona.le a ~constructfllor nnpune foloslre~ conceptulul de sistem" in care clacirea se consldera un ansamblu de elemente mterconectate printr-o multitudine de relatii re~ipr?c~e, care parti.cipa ~a realizarea u~ei anu~it~ functiuni sociale sau de productie. tinand seama ~I de influenta factonlor mediului

.

inconjurator.

"Sistemul cladire" poate fi descompus In "subsisteme", mai mult sau mal

putin complexe, In functie de scopul urrnarit. Criteriul care sta la baza descompunerii este, in general, criteriul functional, fiecare subsistern fiind caracterizat printr-o functiune specifica, ce vizeaza rolul principal pe care II are acesta in cadrul sistemul~j cladlre. in anumite situatil concrete, este posibil ca un subsistem sa indeplineasca simultan mai multe functiuni.

in general, descornpunerea "cladirllor ca sistem" in "subsisterne" se realizeaza in patru niveluri ierarhice ale descompunerii.

La nivelull ierarhic al descompunerii unei cladiri se pot lua in considerare

urrnatoarele "subsisterne":

- subsistemul spatii inchise;

- subsistemul structure de rezistenta;

- subsistemul anvelopa (inchideri), care separa spatiul interior de mediul

exterior;

- subsistemul delirnitari (cornpartlmentarl) intericare;

- subsistemul echipamente, care cuprinde instalatii sanitare, electrice, de

Incalzire, ventilare §i conditionare, de gaze ~i tetecornumcatii etc.

La nivelul "ierarhic al descompunerH, fiecare "subsistem" este organizat ca un sistem in raport cu propria structura ~i se poate descompune in subsisteme denumite In mod curent "subansambluri".

La nivelullll ierarhic al descompunerii, fiecare subansamblu al cladirii, considerat la randul sau ca sistem, poate fi descompus in subsisteme denumite "eJemente".

. La nivelullV ierarhic al descompunerii, unele elemente de constructie, da-

torita cornplexttatlt lor, pot fi considerate ca sisteme in raport cu structura lor proprie, ele putand fi descompuse In subsisteme denumite "componente". De exemplu, fatada unei cladiri, ca subansamblu de inchidere, cuprinde elemente de tipul peretilor exteriori, care contin la randul lor 0 serie de elemente componente ca: zona opaca, zona vitrata, dispozitive de protectie parasolara etc.

Trebuie rnentionat faptul ca unele subansambluri §i e/emente de construetie pot face parte simultan din mai multe subsisterne: de exemplu, un perete exterior ca element al subansamblului fatada poate apartine in acelasl timp (simultan) ~i subansamblului structure de rezistenta.

o constructie, ca sistem, este alcatuita dintr-o serle de subsisteme, subansambluri ~i elemente de constructii indeplinind roluri §i functii bine definite, realizate din materiale diferite §i cu muncitori de meserii (specialitati) diferite.

in general, 0 constructle este alcatuita din urrnatoarele elemente principale: - elemente care alcatuiesc structura de rezistenta §i asigura rezistenta ~i stabilitatea constructiei sub actiunea tncarcarilor verticale ~i orizontale (fundatii, pereti sau stalpl ~i grinzi, plansee, scari ~i acoperis);

- elemente despartitoare (de compartimentare), de tipul peretilor neportanti sau de urnplutura (exteriori ~i interiori), lncluzand §i materiale termo sau fonoizolante;

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

13

- elemente sau lucrari de finisaj, cu raj estetic ~i de protectie a elementelor structurale si nestructurale (tencuieli interioare ~i exterioare, placaje, zuqraveli. vopsitorii, pardoseli, tarnplarie etc).

In afara elementelor ~i lucrarilor de constructii, cladirile cuprind ~i lucrari de instalatii: de incalzire, tehnico-sanitare (apa, canalizare etc), electratehnice (iluminare, telefoane etc), de ventilare, de ascensoare etc. Elementele de lnstalatii dlfera, tn general, in functie de destinatia !?i partlcularitatile tehnico-sociale ale constructiei.

In alcatuirea cladirtlor (constructiilor) se disting urrnatoarele doua parti principale: infrastructura $i suprastructura.

Infrastructura este partea din structura de rezistenta a cladirii situata sub nivelul terenului (sub cota + 0,00), compusa din fundatli, subsol construit, canale pentru retele tehnico-sanitare sl hldroizolatll, prin intermediul careia se realizeaza Tncastrarea tn parnant $i transmiterea tncarcarilor la terenul de fundare.

Suprastructura este partea situata deasupra cotei + 0,00, fermata din subansamble de rezistenta care alcatuiesc parterul, etajele (pereti, plansee, scari) $i acoperisul constructiei.

Abordarea sisternica a conceptiei si proiectarii cladirilor creeaza cadrul de g@mdire $i analiza, care este necesar pentru explicarea complexului de relatii $i interconexiuni $i permite tn acelasi timp utilizarea unor tehnici §i metodologii moderne de investigare $i inovare tehnologica. Modul acesta de abordare este direct legat de linia de gtmdire functionala, adoptata in ultima perioada in activitatea de conceptie $i proiectare, care se rnaterlalizeaza, in general, prin introducerea in activitatea de constructii a "conceptului de performanta".

In general, conceptia, proiectarea $i realizarea fiecarui subansamblu sau element component al unei cladiri trebuie sa fie exprimate pe baza "exiqentelor' $i "criteriilor de performanta" care trebuie sa fie respectate pentru satisfacerea optima a "exiqentelor utilizatorilor", la nivelul cladirii in ansamblu, considerate ca un sistem.

Conceptul de perforrnanta in constructii constituie nivelul superior de interpretare a calitatii. Totodata acesta reprezlnta 0 apreciere globala a marirnii unui ansamblu eterogen de indicatori cu care se poate defini eficienta functionala :;;i economica a unei constructii din punctul de vedere al tuturor factorilor care participa la proiectarea, executa rea $i exploatarea acesteia.

Aplicarea criteriului de pertorrnanta tn aprecierea catltatit constructiilor impune determinarea cerintelor tehnico-economice care trebuie satisfacute :;;i Incadrarea acestora in exiqentele normativelor tehnice si standardelor In vigoare.

Conceptul de perforrnanta are deci ca scop principal stabilirea exiqentelor de perforrnanta ale constructlilor si partilor componente In vederea satisfacerii ex iqentelor utilizatorilor, pe intreaga durata de vlata a constructiilor, in concordanta ~i cu cerintele social-economice.

,

Conceptul de perforrnanta are in vedere 0 "abordare sisternica" a intregului proces de proiectare, realizare si exploatare a constructlllor, independent de mijloacele materiale ~i solutiile folosite, plecand de la activitatile si necesltatile utilizatorilor §i punand un accent deosebit pe comportarea in exploatare a constructiilor. Prin abordarea ststemica a criteriului de performanta se stabilesc :;;i se evalueaza factorii sintetici care definesc "personalitatea constructiei", prin fundamentarea modern a a calitatii, pornind de la totalitatea caracteristicilor de comportare a constructlei, in conditiile de exploatare, deterrninand aptitudinea acesteia de a corespunde scopului pentru care a fost realizata, atat dm punct de vedere functional, cat :;;i structural.

14

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

Analiza conceptului de performanta in constructli se face in trei etape. Prima etapa a analizei conceptului de perforrnanta 0 constituie identificarea exiqentelor utilizatorilor fata de 0 cladire luata in ansamblu si presupune 0 analiza detaliata a tipului de actlvitaf desfasurate de utilizatori, a caracteristicilor acestor acfivitati, a scopului lor, a duratei 9; frecventei lor 9i a posibilitatilor de modificare in timp etc.

Considerate ca punct de plecare al actului de proiectare al unei cladin, exiqentele utilizatorilor acesteia sunt esentiale, deoarece optimizarea acestui act nu poate avea loc decat in conditlile in care se stie exact ceea ce se doreste sau ce se asteapta de la aceasta cladire.

Deoarece listarea exiqentelor utilizatorilor se face pentru un anumit tip functional de cladire (de locuit, social administrativa etc.) 9i nu pentru 0 cladire anume, este obligatoriu ca aceasta operatle sa aiba un inalt grad de generalitate. Pentru toate cladirile de locuit, indiferent de nurnarul de niveluri, de amplasament, de geometrie, de plan 9i vo/um, de structura de rezistenta si materiale utilizate, trebuie sa existe, in principiu, aceeasi lista de exiqente a utilizatorilor, acestea acoperind in mod evident aspectul obiectiv al problemei locuirii. De la caz la caz pot fi necesare anumite nuantari, pentru a se tine seama de specificul local, istoric ~i traditional al conditiilor de locuit.

,

De exemplu, pentru cladiri de locuit, lista detaliata a acestor exigente (formulate cautatlv), cuprinde:

- exiqente de siguranta (rezistenta si stabilitate structurale, rezlstenta la foe !?i de utilizare);

- exigente de confort (spatiu 9i functionalitate, etanseitate, arnbianta climatica, acustica, vizual-luminoasa, iqienica, estetica etc.):

- exiqente economice (consum de combustibH in exploatare, durabilitate, cost de tntretinere etc.).

Formularea exiqentelor utilizatorilor nu se poate face decat in termeni calitativi, proprii utilizatorilor, si fara a se face nici 0 referire la 0 solutie concrete. .

A doua etC!pa a analizei conceptului de performanta 0 constituie trecerea de la "exiqentele utillzatorilor" la "exiqentele de pertormanta" asociate cladirii !?i diferitelor ei subsisteme, caracterizate printr-o formulare calitativa a exiqentelor pentru subansamblurile 9i elementele care intra in alcatuirea constructlel,

Listarea exiqentelor de perforrnanta se face pentru 0 solutie potentiala, respectiv pentru un model abstract, fizic realizabil. La acest grad de generalitate !?i in aceasta etapa a conceptiei nu este necesar sa se precizeze mijloacele concrete de realizare (rnateriale, solutie constructiva, tehnoloqica etc.). De exernplu, pentru a Iereastra, care constituie zona vltrata a unui perete exterior, !ista exiqentelor de pertormanta cuprinde:

- exiqente de rezistenta 91 stabilitate la presiunea vantului, la socuri, la manevrari brutale sau gre!?ite etc.;

- exiqente de securitate la foc;

- exiqente higrotermice (rezistenta la transmisie termlca, transmisie de

energie solara, temperatura suprafetei interioare si limitarea fenomenului de condens, etanseitatea rosturilor etc.);

- exiqente vizuale (transmisia lurninoasa, vizibilitate, deforrnatie optica etc.);

- exlqente antropodinamice (usurinta de manevrare);

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladlr: civile

15

- exiqente economice (costul pe unitate de suprafata, durata de viata sub efectul aqentilor agresivi uzuali, usurinta de reparare ~i lntretinere etc.).

A treia etapa a analizei consta Tn stabilirea criteriilor de apreciere a gradului de satisfacere a fiecarel exiqente de performanta, numite "criterii de perforrnanta".

in aceasta etapa se trece la concretizarea fiecarei exiqente de pertormanta Tn unul sau mai multe criterii de perforrnanta, exprimabile cantitativ. Compararea flecarei psrtorrnante efective a unei solutii cu valoarea normata a criteriului de performanta corespunzator permite 0 proiectare corecta !?i 0 apreciere a calitatil globale a unei solutii tehnice noi, prin comparatie cu 0 solutie considerata etalon.

Criteriile de performanta se normeaza, fHnd cuantificate Tn standarde sau alte norme de proiectare. Astfel, pentru 0 clad ire proiectata pe principiile conceptului de performanta vorn avea "niveluri de perforrnanta normate", "niveluri de pertorrnanta proiectate" !?i "niveluri de perforrnanta realizate" sau "efective".

Actuala viziune asupra notiunii "criterii de performanta" se restranqe numai la specificarea caracteristicii fizico-mecanice, cu ajutorul carela sa se cuantifice raspunsul unei solutii concrete la 0 anumlta exigenta de perforrnanta. Valoarea minima sau maxima adrnisibila a acestui raspuns defineste "performanta normata" asociata criteriului de performanta considerat.

In Romania, primul standard care se ocupa cu performanta in constructh a aparut in 1985 (STAS 12400/1-85), care este intitulat "Performanta Tn Constructii", Notiuni !?i Principii Generale. Este un standard care defineste, in conformitate cu viziunea !?i terminoloqie ISO, notiunile fundamentaJe cu care explica conceptul de performanta in constructll; utilizator, agent, actiune, efect, exiqenta utilizatorilor, exiqenta de perforrnanta si criterii de performanta.

in acest standard se preclzeaza ca, conceptul de perforrnanta are in vedere o abordare sisternlca a intregului proces de proiectare, realizare si exploatare a constructiilor, independent de mijloacele materiale si solutiile folosite, plecand de la activitatile !?i necesltatile utilizatorilor !?i punand un accent deosebit pe comportarea In exploatare a constructiilor.

in general, prescriptiile de perforrnanta in constructii au ca scop principal precizarea cerintelor fata de 0 constructie, fata de subansamblele ~i elementele ... componente, precum !?i fata de materialele de constructii aferente, tinand seama de exiqentele functionale ale utilizatorilor.

Prescnptllle de performanta in constructii, conform STAS 12400/1-85, cuprind: - prescriptll fundamentale privind modul de exprimare a exiqentelor utilizatorilor, modul de enuntare a exiqentelor de perforrnanta !?i de precizare a aqentilor care intervin tn stabilirea performantelor Tn constructli:

- prescriptlt generale privind definirea performantelor diferitelor tipuri de constructii si a metodelor de determinare aferente;

- prescriptii specifice privind definirea perforrnantelor specifice ale produselor de constructii §i a metodelor de determinare aferente.

Standardul preclzeaza, de asemenea, ca prescriptiile de perforrnanta trebuie sa contina enuntun privind:

- exiqente !?i criterii de performanta, exprimate prin gama de valori sau clase, atat pentru cladirea In ansamblu, cat !?i pentru subansamble 9i elemente de constructie, In conditii de exploatare bine definite, ce se refera la exiqentele utilizatorilor si aqentii luati in considerare (date climatice, conditil de amplasament, particularitatlle ocupantilor cladirii etc.);

16

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

- metode de determinare (verificare) a perforrnantelor sl a durabilitatii lor, care se refera la exiqentele utillzatoriior :;;i agentii specificati la punctul a.

In varianta rnodficata, in STAS 12400/2-88 se fac precizari cu privire la performantele higrotermice:

- perforrnante term ice tn perioada sezonului rece (pierderea de caldura qlobala, aportul solar :;;i emisia de caldura);

- pertorrnante termice in perioada sezonului cald (inertla termica, aportul solar, racirea aerului din lncaperl prin ventilatie etc.):

- umiditatea relativa a aerului interior;

- starea (gradul) de umiditate a elementelor de inchidere (umiditatea superfi-

ciala :;;i umiditatea interna a elementelor de inchidere).

Fata de normele ISO, specialisfii romani au introdus doua categorii speciale, la notiunea de utilizator, denumite mediul neturei e; mediul construit existent, care se adauqa la societate, in ansamblu. Ca urmare, viziunea rornaneasca asupra notiunil de utilizator are in vedere 0 grupare a acestora In trei categorii:

- natura :;;i mediul construit existent;

- utilizatorii directi;

,

- societatea Tn ansamblu.

Normele romans, concretizate in ST AS 12400/2-88,· corespund cu normele prevazute in ISO 7164-86.

intocmirea prescriptiilor :;;i documentatulor tehnice pentru cladiri civile si industriale se bazeaza pe conceptul de performanta STAS 12400/2-88.

in normele rornane sunt prevazute pentru cladiri civile 14 categorii de exiqente de performanta, prezentate in tabelul 1.1.

Tabe/u/1.1

EXigente de performanta pentru cladiri civile

Categoria de Enuntarea exlgentei
exlqente
1. Stabilitate si Stabilitate de ansamblu ~i rezistenta structurala a cladirii
rezistenta StabiJitate ~i rezistenta la actiuni dinamice
Rezistenta partilor ce se deschid ~i a mecanismelor
2. Siquranta la foe Riscul de izbucnire a unui incendiu
Durata de alarrna la incendiu
Durata de supravietulre in cladire dupa declansarea incendiului
Durata de propagare a gazelor ~i a fumului .
Durata de evacuare a ocupantilor cladirli
Durata de stingere a unui incendiu
3. Siguran\a de Siquranta executarli lucrarilor de constructii §i lntretinere
utilizare Siguran1a de contact cu peretii, rnanerele, pardoselile etc.
Siguranla circulafiei in cladlre (alunecare, obstacole etc.)
Slquranta fa1a de tentative de intrare in cladire (oameni, animale)
4. Etanseitate Etanseitate la aer §i gaze
Etanseitate la apa
Etanseitate la solide (zapada, praf, nisip etc.)
5. Perforrnanta Confort termic
hiqroterrnica Umiditatea aerului
Uscaciunea inchiderilor (conditii de condens) 1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

17

Tabelul1.1 (continuare)

Categoria de Enuntarea exiqentei
exiqente
6. Ambianta Nivelul de ventilatie
, ,
atmosterica Emisia de mirosuri
7. Perform ante Izolare la zgomote provenite din exterior
acustice Izolare acustica lntre Inca peri la zgomote aeriene si de impact
Nivelul zgomotelor emise de instalatii $i elemente constructive
Reverberatia zgomotului
8. Perforrnante Iluminatul natural
vizuale lluminatul artificial
Aspectul peretilor
Vederea spre exterior ...
9. Pertormante tactile Caldura transmisa de corpul uman la suprafata de contact
Temperatura maxima a suprafetelor de contact pentru a evita
isconfortul utllizatorului
Descarcarea de electricitate statica
Confort mecanic la pipait
10. Perforrnanta Vibratii ~i rniscari impuse corpului uman de cladire si instalatlile el
dinarnica Efortul de manevrare pentru deschiderea usilor, ferestrelor,
robinetelor, lntrerupatoarelor
11. Perform ante de Emiterea sau aparitia de substante nocive sau insalubre (gaze,
igiena lichide, prat, mucegai, ciuperci)
Adaptabilltatea Instalatiilor de apa $i evacuarea gunoiului
12. Adaptarea la Adaptarea spatiilor la activitatile care Ie sunt destinate
utilizare Adaptarea finisajelor la aqentii care Ie pot influenta, inclusiv
usurinta de lntretinere ~i reparare
13. Durabllltate Durata de viata a cladiril si a flecarela dintre partile ei componente
14. Economie Cheltuieli pentru constructia cladirii
Cheltuieli pentru functionare (consum de energie pentru Incalzire)
Cheltuieli de lntretinere §i reparatii curente 1.2. Conformarea structurilor etajate

Conformarea structurilor de rezistenta pentru constructii civile trebuie concaputa ca un sistem spatial capabil sa preia toate actiunile ce se exercita asupra constructiei, in conditii de maxima slquranta !?i de eficienta economica, tinand seama totodata !?i de exiqentele actuale privind estetica, confortul interior ~i utilizarea spatiului.

Din considerente de ordin tehnico-economic ~i constructiv, se recornanda ca structura unei cladiri sa fie,pe cat posibil, slrnetrica in plan, iar masele din pereti !?i lncarcarile utile pe planse sa fie cat mai uniform distribuite in plan !?i pe tnaltime.

Conformarea structurilor in plan $i pe verticala, pentru cladiri civile, depinde de natura cerintelor functionale care deterrnina modul de organizare a spatiului si tipul de structura adoptat.

18

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

1.2.1. Cerlnte functionale §i organizarea spatlulul

Principalul criteriu care sta la baza alcatuirf unei constructii consta tn asigurarea functionalitatll corespunzatoare destlnatiei acesteia.

Functionalitatea !?i cerintele functionale sunt determinate, la randul lor, de procesele functionale care urmeaza sa se desfasoare in interiorul unei constructii, care determina !?i modul de organizare a spatiului la cladirl civile.

Functionalltatea devine, pe rnasura dezvoltaril societatii ornenesti, 0 notiune tot mai complexa, iar cermtele functlonale pentru constructii, indeosebi pentru constructii civile, se diversifica si se amplifica tot mai mult.

Un anumit proces functional neceslta un anumit mod de organizare a spatiilor din interiorul cladirilor, respectiv un anumit mod de compartimentare a spatiulut !?i de realizare a Ieqaturilor functionale reciproce dintre compartimente, precum !?i a dimensionare corespunzatoare a acestora (ca supratata §i volurn).

La rezolvarea problemei privind functionalitatea cladirilor, 0 atentle deosebita trebuie acordata evolutiei previzibile in timp a diferitelor cerinte functionale, tinand seama de durata de exploatare !?i tendintele de dezvoltare estimate pentru procesul functional respectiv, adoptandu-se rezolvari si solutii care sa permita (in etapa viitoare) reorganizarea spanulul in raport cu nolle cerinte, evitandu-se astfel uzarea mora/a premature a cladirilor,

Modul de organlzare a spatiulut din interiorul unei cladiri depinde de partlcularitatile procesului functional, tinand seama de indicii de suprafata !?i de volum recomandati, cerintele de exploatare §i de confort etc.

Din punctul de vedere al modului de organizare a spatiului, cladirile se pot

claslfica in: _

- cladirl cu organizare rigida;

- ciadiri eu organizare flexlblla;

- cladiri de tip sala.

Cladiri cu organizare rigida a spatlutul. Se caracterizeaza prin aceea ca pozitia si dimensiunile elementelor de compartimentare verticale rarnane fixa pentru toata perioada de expioatare, rnodiflcari ulterioare practic nefiind admise.

In aeest caz elementele verticale (peretii) fae parte din structura de rezistenta a cladirii, Indeplinind concomitent atat rolul de- rezistenta, cat si de cornpartlmentare. Din aceasta categorie fac parte cladlrile cu compartimentare deasa sau de tip fagure !?i cladirile cu compartimentare celulara, corespunzand in general unor procese functionale cu nurnar redus de persoane (fig. 1.1).

Compartimentarea deasa (fagure) se utilizeaza la cladirile de locuit, carnine $i hoteluri :;;i se realizeaza de obicei la structuri cu peretl portanf transversali (fig. 1.1.a).

Compartimentarea celulara presupune dispunerea peretilor la distants mal mari, d~limitand spatli corespunzatoare unei unitatl functionale (de ex. un apartament). In acest caz se pot folosi pentru eompartimentare in interiorul lor elemente neportante, a carer pozitie poate sa difere de la un nivella altul, sau poate fi modificata in timp (fig. 1.1 ,b).

Acest mod de compartimentare (organizare) a spatiului ofera 0 oarecare flexibilitate in raport cu sistemul fagure. Se aplica tn general la cladiri pentru scoli, qradinite, spitale, unele magazine, precum !?i la cladin de locuit.

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

19

a

b

Fig.1.1. Cladiri cu compartimentare deasa (a) sau celulara (b).

Cladiri CU organizare flexibila a spatiulul. in acest caz elementele structurale (sUlpi, eventual pereti) sunt amplasate la distants relativ mai mari, iar spatiul interior poate fi compartimentat cu elemente nestructurale (usoare), potrivit cerintelor functionale, realizandu-se astfel 0 f1exibilitate maxima (lncaperi de dimensiuni ~i forme diferite). Peretii de compartimentare pot ocupa pozltii diferite de la un nivella altul al cladirii ~i permit efectuarea unor rnodlflcari In timp cu relativa usurinta.

Tipul de structura care permite organizarea flexibila a spatiului este denumit, In mod curent, "structure cu schelet"; este caracteristica pentru cladiri social culturale, administrative, comerciale ~i de anrnentatie publica.

Cladiri de tip sala. Se caracterizeaza, In general, printr-o functlune dominanta din punctul de vedere al orqanizarf spatlului, constituita dintr-o lncapere de mari dimensiuni (In plan ~i pe tnaltime), la care acoperisul constituie elementul principal si 0 serie de spatii anexe organizate functional in sistem fagure sau celular.

Din aceasta categorie fac parte cladirile cu caracter cultural, sportiv etc., cuprinzand saf de spectacole, de sport, unele sali de expozltie, studiouri etc.

1.2.2. Clasificarea structurilor de rezistenta

,

in general, clasificarea structurilor se face in functie de modul de alcatuire constructiva, modul de comportare la actiunea tncarcarilor orizontale ~i dupa forma in plan ~i elevatie.

Clasificarea dupa modul de alcatuire constructiva evldentiaza:

- structuri alcatuite din elemente de suprafata, pereti sau diafragme;

- structuri din cadre sau sisteme de bare (stalpi, rigle, grinzi) cu inima plina

sau cu zabrele;

- structuri mixte, alcatuite din sisteme de bare (cadre) ~i elemente de suprafata (diafragme);

- structuri cu alcatuiri speciale (tub slrnplu, tub in tub etc.).

Clasificarea dupa modul de comportare la actiunea tncarcarilor orizontale (Iaterale) se poate face dupa raportul H/B si dupa rigiditatea laterala.

20

a

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civ

D

o

Dupa raportul HIB (criteriul geometric) se disting:

- structuri care lucreaza ca 0 consola scurta, cu HIB < 2, la care f[» fit

- structuri care lucreaza ca 0 consola mijlocie cu 2 < HIB < 5, la care fJ = fit

- structuri care lucreaza ca 0 consola lunga, cu HIB> 5, la care tJ« fit

Dupa rigiditatea laterala, respectiv capacitatea maxima de deformare Sc ductilitatea de ansamblu a structurii, deplnzand de perioada proprie de vibratie modul fundamental T!iii sistemul structural, se disting:

- structuri rigide, avand T < 0,35 (0,45) s;

- structuri semirigide sau flexibile, avand: T < 0,9 .,. 1,0 s;

- structuri flexibile, avand T> 0,9 (1,0) s.

Clasificarea se mai poate face ~i dupa forma In plan ~i elevatie.

Dupa forma Tn plan, se disting structuri avand forma dreptunqhiulara, patrat clrculara inelara, L, T, U, E (fig. 1.2).

b

01

c

e

d

o

f

9

h

Fig. 1.2. Forma ln plan a cladirilor.

Dupa forma in elevatie, cladirile se pot realiza: - cu tnaltlrne constants (fig. 1.3,a);

- cu tnaltirne variabila (in trepte) cu retragere lonqitudinala sau transve

sala (fig. 1.3,b,c).

H

b

c

Fig. 1.3. Forma tn elevatie a cladlrilor:

a - cu inaltime constanta: b,c - cu inaltime variabila.

1 . Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

21

1.2.3. Tipuri de structuri caracteristice pentru cladirile civile

Alegerea tipului de structure portanta pentru cladirtle civile reprezinta un proces complex in care intervin nurnerosi factori cu inftuente l?i conditionari reelproce, care in multe cazuri nu pot f exprirnati decat sub aspect calitativ, imbracand formulari cu caracter general.

Din punctul de vedere al structurii de rezistenta, cladirlle civile S8 impart in

urrnatoarele tipuri sau sisteme constructive (fig. 1.4):

- cladiri cu structura din pereti portanti (fig. 1.4,a);

- cladiri cu structura in cadre (fig. 1.4,b);

- cladiri cu structura rnixta, cadre cu diafragme (fig. 1.4,c);

- cladiri cu structure avand caracteristici speciale (fig. 1.4.d,e).

b

e

Fig. 1.4. Tipuri de structuri caracteristice pentru cladiri: a - din pereti portanti; b - din cadre; e - din cadre ~i diafragme; d,e - cu caracteristici speciale (cu un singur tub ~i cu tub dubtu).

22

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Tipul structurii de rezistenta se alege In functie de 0 serie de factori, dintre

care cel mal important; de care trebuie sa se tina seama sunt: - destinatia cladiril ~i modul de organizare a spatiului;

- regimul de tnaltlme;

- conditii de amplasament;

- matenaie de construcff utilizate;

,

- tehnologia de executie:

- indici tehnico-economici.

Dastlnatia eladirii §i cerintele functionale. Destinatia cladirii determine anumite cerinte tuncponate de baza, respectiv un anumit mod de organizare ~i de compartimentare a spatiulul tn plan ~i pe Tnaltime ~i deci un anumit tip de structura (rigida sau flexiblla),

Asigurarea conditlllor normale de exploatare ~i a gradului de confort interior impus se realizeaza, in general, prin respectarea unor indici norrnaf de suprafata si velum, prin distribuirea judicioasa a lncaperilor ~i organizarea corecta a circulatiei, .

Forma in plan a cladini ~i modul de rezolvare a spatiului au implicatii directe asupra naturii si pozitiei elementelor portante verticale, influentand alegerea uneia sau alteia dintre sistemele structurale (rigide, flexibile sau mixte).

De asemenea, necesitatea prevederii la parter a unor functiuni cu specific diferit tala de functiunlle de la celelalte niveluri ale cladirii are importante irnpticatii asupra structurii de rezistenta. Astfel, de exemplu, ta cladiri de locuit cu spatii comerciale la parter sau la hoteluri, sistemul fagure cu diafragme dese aplicat la toate nivelurile superioare nu poate fi adaptat ~i la parter, care presupune 0 compartimentare celuiara sau flexiblla. in acest caz este necesar sa se adopte tie 0 structure in cadre pe toata Inaltirnea constructiei, fie 0 structure din diafragme avand la parter cadre cu una sau mai mu/te deschideri, rezultand astfel 0 structura din diafragme cu parter flexibil.

Regimul de ina1lime. Regimu/ de ina/time a cladirllor este influentat de numerosi factori, ~i anume: densitate construita, aspecte urbanistice, condltii de amp/asament (geotehnice si de seismicitate), natura materialelor tolosite ~i posioilitatile tehnologice de realizare, conditli de lntretinere ~i de protecte Tmpotriva incendiilor etc.

La stabilirea regimutui de inal,ime trebuie sa se ~ina seama de faptul ca, 0 data cu cresterea inaltimii constructiei, creste si valoarea solicitarilor, care devin hotaratoare atat pentru rezistenta, cat §i pentru stabilitatea acestora.

Din analiza cornparativa a structurHor privind comportarea generala sub actiunea tncarcarilor verticale sl orizontale ~i indicii tehnico-economici, a rezultat ca un anumit tip de structura (rigida sau flexibila) este indicat pentru un anumit domeniu tn ceea ce priveste regimul de tnaltime, tn afara acestuia eficienta tehnico-econornlca fiind diminuata.

In general, cladirne se pot clasifica dupa lnaltirne in: - cladiri parter;

- cladiri cu tnaltirne mica sau cu putine niveluri (P + 1 .. .4 E);

- cladiri cu inaltirne medie sau cu mai multe niveluri (P + 8 ... 14 E);

- cladiri Tnalte cu parter §i cel pulin 15 etaje.

Cladirile parter §i cu putlne niveluri se realizeaza cu structura de rezistenta forrnata din peref portanti de zidarie sau de beton armat (rnonolit sau prefabricat).

Cladirile cu tnaltlrne medie §i tnalta, In general, se realizeaza cu structura de rezistenta fermata din diafragme, cadre sau cadre §i diafragme de beton armat.

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

23

Conditii de amplasament. Conditiile de amplasament, referitoare la caracteristicile geotehnice ~i seismice ale amplasamentului, pot lntluenta mult alegerea tipului de structure pentru cladiri.

Conditlile geotehnice, referitoare la stratificatia terenului, caracteristicile

fizico-mecanice ale straturilor ~i nivelul pinzei de apa freatica, sunt determinante pentru alegerea tipului de infrastructura, putand influenta ~i alegerea solutiei pentru suprastructura.

Conditiile de seismicitate au, de asemenea, irnplicatii directe asupra dimen-

siunilor in plan, a regimului de ina1time, dar ~i asupra alegerii tipului de structure. in tunctie de gradul de seismicitate al amplasamentului, se vor alege sisteme structurale cu 0 comportare adecvata la actiunea selsrnica, capabile sa asigure atat caracteristicile necesare din punctul de vedere al rezistentei, cat ~i cu privire la rigiditate §-i ductilitate.

Materiale de constructil utilizate. Alegerea sistemului structural este de asemenea mfluentat de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor care urrneaza a fi utilizate ~i indeosebi modul de compartare al acestora la solicitarile dinamice generate de actiunea seisrnica. Totodata, la alegerea sistemului structural trebuie sa se alba in vedere materialele :;;1 modul de alcatuire constructiva a elementelor nestructurale (de inchidere sau compartimentare).

Tehnologia de executle. Dintre criteriile care stau la baza alegerii unui anumit sistem structural, trebuie sa se numere §-i posibilitatile tehnologice de executie in conditii de eficienta tehnico-economica cat mai ridlcata. in general, conceptia structurala trebuie sa se afle trur-o deplina concordanta cu conceptia tehnoloqlca de executare a constructiilor.

,

Rezolvarea problemelor ridicate de realizarea unui volum mare de constructii, la nivelul exiqentelor actuale privind eficienta tehnico-economica, nu poate fi conceputa decat in conditiile aplicarii unor tehnologii industriale.

in constructii, notiunea de industrializare este numai partial legata de productia realizata in fabrica, deoarece nu to ate procesele tehnologice se pot transfera in fabrica, Ca urmare, industrializarea constructiilor trebuie privita in toata complexitatea ei, urmand ca preocuparea pentru ridicarea nivelului tehnic ~i organizatoric al productiei sa se manifeste atat pentru procesele tehnologice desfasurate in fabrica, cat ~i pentru cele care au loc pe santier,

Avand in vedere particularitatile industrializarii constructiilor, rezulta ca cea mai indicata cale de industrializare a structurilor de rezistenta pentru cladirl consta Tn imbinarea rationale a celor doua variante de executie, ~i anume: in fabrica ~i pe santier, respectiv prefabricat si monolit.

Indici tehnico-economici. in alegerea variantei optime de sistem structural pentru cladiri trebuie sa. se tina seama, pe langa factorii arnintiti mai sus, !?i de urrnatoril indicatori tehnico-economici:

- cresterea productivitatii muncii pe santier:

- reducerea consumului de materiale energointensive;

- scurtarea perioadei de executle:

- reducerea costurilor.

24

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

1 m3 .. Ductllltatea structurllor etajate pentru constructli civile

,

Se stle ca, la constructiile multietajate, solicitarile in elementele structurii portante cresc 0 data CU inaltimea acestora, iar actiunile incarcarilor orizontale din vtnt l?i indeosebi din seism devin hotaratoare pentru asigurarea ccncitiilor de rezistenta, rigiditate l?i stabilitate. in acest context, alegerea unei forme in plan adecvate l?i realizarea unei conformari spatiale corespunzatoare a structurli de rezistenta sunt rnasurile constructive cele mai eficiente pentru asigurarea unei bune comportari la actiunea incarcarilor verticale ~i indeosebi la cele orizontale (seism) l?i realizarea unor indici tehnico-econornici cat mai favorabili.

Prin ductilitatea unei structuri se tnteleqe capacitatea de deformare a acesteia in domeniul postelastic, respectiv capacitatea de 7nmagazinare (disipare) a energiei induse.Cu cat structura este mai ductila, cu atat este mai mic pericolu/ producerii unor ruperi (cedari) casante, respectiv riscul de depasire a deforrnatillor limita in beton sau in arrnatura.

Din analiza cornparativa a diferitelor tipuri de constructii civile din punctul de vedere al com portarii la actiunea lncarcarilor orizontale, rezulta ca forma in plan ~i conformarea spatiala a structurii constituie factori a carer influenta ~i irnportanta practica creste 0 data cu regimul de tnaltime. Astfel, in cazul constructlllor de tip curent avand forma dreptunqhiulara in plan, cu structura portanta fermata din diafragme (cu compartimentare deasa sau celulara), din cadre (obisnuite sau lamelare), sau rnixta (diafragme - cadre), conformarea spatiala are 0 irnportanta practica deosebita, atat in ceea ce priveste comportarea qenerala, cat si cu privire la duetilitatea acestora sub actiunea tncarcarilor verticale §i orizontale.

in general, structurile din diafragmele de beton armat of era 0 buna comportare mecanica §i 0 rigiditate mare la actiuni laterale, dar prezinta dezavantajul unui spatiu rigid, in schimb structuri/e din cadre ofera un spatiu flexibil, dar au 0 rigiditate latera/a mai redusa. Structurile mixte ofera in acelasi timp flexibilitatea spatlulul si 0 rigiditate Iaterala mai mare decat structurile in cadre.

Analizand comparativ comportarea structurilor cu pereti portanti (diafragme) l?i a structurilor din cadre la actiunea tncarcarilor verticale $1 orizontale, se constata diferente marl. Astfel, din tncarcarlle verticale, care deterrnina sollcitarl predominante de compresiune, valoarea eforturllor unitare in stalpl rezulta de regula cu mult mai mare (50 - 80 daN/cm2) decat In diafragme (20 - 40 daN/cm2), datorita sectiunii stalpilor mai redusa decat cea a diafragmelor. Totodata solicitarea din incovoiere a plaseului datorita sarcinilor verticals produce in stalpii cadrelor momente incovoietoare cu valori relativ mari, in timp ce in structurile cu diafragme introduce numai eforturi locale In zone Ie de legatura cu grinzile !?i placile de planseu,

Comportarea esential diferita a structurilor cu diafragme fata de cele din cadre apare in cazul tncarcarilor orizontale din vant $i indeosebi din seisrn. La structurile in cadre, datorita rigidita~ii reduse a elementelor componente (stalpi !?i rigle) si deci a structurii in ansamblu, deplasarile orizontale (saqetile) sunt in general mai rnaridecat in cazul structurilor cu diafragme, mai rigide. Alura generala a axei medii deformate a unei structuri din cadre prezinta, de regula, diferente sensibile fata de

25

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladirl civile

cea a unei structuri cu diafragme, dat fiind existenta unui raport mult diferit intre pliuri $i goluri la cele doua tipuri de structuri (fig. 1.5).

In cazul unor cutremure puternice, s-a constatat ca, des] ambeJe tipuri de structuri s-au comportat bine la solicitarile puternice aparute, totusi la structurile din cadre, datorita flexibilitatii (detormatiilor) mari, 0 serie de elemente nestructurale (pereti despartitori, tamplarie etc.) au fost gray avariate. StructuriJe cu diafragme mai rigide, comparativ cu cele din cadre, protejeaza mai bine elementele nestructurale, a carer executie implica un volum important de lucrari, in ansamblul constructiilor civile.

b

a

c

Fig. 1.5. Comportarea ~i alura axei medli deformate a structurilor la tncarcari orizontale: a - din diafragme; b - din cadre; c - alura axei medii.

De asemenea, la structurile din cadre, spre deosebire de cele cu pereti portanti (diafragme), prezenta elementelor nestructurale poate introduce rigidizari locale, care in anumite situatil pot avea efecte nefavorabile, dificil de estimat in faza de proiectare.

Structurile tn cadre, actionate de socul Incarcarilor dinamice din seism, prezinta un nurnar mare de noduri de imbinare (stalp-riqla), care, datorita curgerii plastice a arrnaturllor $1 a betonului, consurna si inmagazineaza 0 mare parte din energia imprirnata (indusa), spre deosebire de structurile cu diafragme, care consurna energia indusa In special Tn zonele mai puternic soltcitate de la baza. Existenta buiandrugilor, in cazul structurilor din diafragme cu goluri, care pot sa se fisureze si sa se plastifice pe toata inaltlmea diafragmei, reprezinta sub acest aspect un element favorabil.

Din punctul de vedere al capacitatii de deformare a structurilor Tn domeniul plastic, respectiv al tnmaqazinarit energiei induse, care caracterizeaza factorul numit "ductilitate", structurile din cadre sunt mal ductile decat cele cu diafragme. Datorita confiquratiei lor geometrice, la structurile cu diafragme, primele articulatii plastice apar in mod firesc la capatul buiandrugilor (riglelor), pe cand la structurile in cadre pastrarea aceluiasl mecanism de cedare se face de obicei prin supradimensionarea stalpilor, ceea ce tirniteaza regimul de tnaltime a acestor structuri.

Consideratrile facute cu privire la comportarea structurilor din cadre sau diafragme la actiunea lncarcarilor orizontale admit $i 0 serie de cazuri particulare.

26

Proiectarea structurilor etajate pentru constructil civile

Astfel, prin conformarea tn plan a constructiei si modul de dispunere a cadrelor sau diafragmeJor se poate ajunge la situatii tn care 0 cladire realizata din cadre sa prezinte 0 deformabilftate apropiata cu cea a unei cladiri realizate din diafragme.

Dezavantajul de baza al structurilor cu diafragme consta Tn lipsa de flexibilitate a spatiulul construit, motiv pentru care ele sunt indicate pentru programe de arhitectura a carer elemente tunctionate necesita suprafete reduse (carnine, hoteluri etc.). Pentru destinatii care necesita spatii mal degajate trebuie sa se faca apel la structurile Tn cadre sau mixte.

Structurile mixte sau speciale, alcatuite din diafragme §i cadre, dupa pon- . derea pe care Ie au acestea In preluarea lncarcarilor verticale §i orizontale, se pot imparti in urrnatoarele doua categorii principale:

- structuri mixte rigide, In care diafragmele sau nucleele sunt predominante ca rigiditate gi capacitate portanta, preluand practic in Tntregime lncarcarile orizontale, cadrele participand tn acest caz numai la preluarea lncarcarilor verticale aferente: in cazul sistemelor cu nucleu central, cadrele perimetrale participa in buna rnasura §i la preluarea momentelor de torsiune qenerala:

- structuri mixte semirigide, tn care diafragmeie sau nucleele sunt mai f1exibile (putin rigide) ~i in conseclnta 0 parte din Incarcarile orizontale revine cadrelor (vezi fig. 1.4).

Un caz particular al structurilor mixte II constituie cladirile prevazute cu diafragme la nivelurile curente, care la parter reazerna pe stalpi, cum este cazul blocurilor de locuit cu spatii comerciale la parter sau a hotelurilor avand spatii de receptie situate la parter.

In cazul cladirilor de tnaltirnt mari, cu solicitari importante, sunt indicate structurile cu nucleu central si cadre perimetrale, sau tub in tub, in care nucleul central formeaza tubul interior, iar pe perimetru se creeaza un al do ilea tub, perforat.

In general, pentru realizarea unei conformari spatia Ie, respectiv a unei comportari cat mai corespunzatoare la actlunea lncarcarilor orizontale, la proiectarea structurilor se vor respecta urrnatoarele cerinte:

- in scopul reducerii la minim a efectului de torsiune generala se vor evita disimetriile pronuntate in distributia maselor :;;i a rigiditatii, prin dispunerea simetrica a elementelor portante verticale in raport cu axele principale ale cladirii;

- uniformizarea rigiditatii elementelor verticale (diafragme sau cadre) in scopul reducerii solicttarilor suplimentare Tn planul planseelor, justlflcandu-se astfel considerarea acestora ca saiba (diatraqma) orizontala rigida;

- stabilirea unor distants lirnita dintre diafragme sau cadre, respectiv de la nucleul centralia elementele marginale in cazul structurilor mixte, deoarece 0 data cu acestea cresc §i sollcltarile in planul plan gee lor;

- realizarea unui raport optim dintre rigiditatea elementelor verticale (rnontanti de diafragme sau stalpi) :;;i rigiditatea elementelor orizontale (buiandrugi sau rigle de cadru), care influenteaza alura diagramei de momente incovoietoare, formarea de articulata plastice gi comportarea structurii Tn domeniul plastic de sollci-. tare (ductilitatea).

in general, comportarea structurilor de rezistenta a constructulor etajate la actiuni dinamice puternice (seism, rafale de vant etc.) depinde in mare rnasura de ductilitatea structurilor cladlrllor luate in ansamblu.

Gradul de deformare plastica a unei structuri se poate exprima sub forma coeficientului de ductilitate d, care este detinit de raportul dintre deplasarea

1 . Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

27

(sageata) mreqisfrata la un anurnit nlvel al structurii, In stadiul limlta la rupere, t, si deplasarea (saqeata) !~ acelasi nivel, In stadiul de curgere (prima plastificare) a structurii, fc (d = frl fc) . In cazul constructiilor amp!asate in zone sei~mice, se recomanda pentru coeficientul de ductilitate valori cuprinse intre 4 ~i 6. In calculul constructiilor la cutremure, lnfluenta proprietatilor de ductilitate se introduce prin coeficientul ljI, care are valori diterentiate, in functie de sistemul constructiv al structurii (conform P 100 - 92, tabelul 5.4).

1.4. Proiectarea antlselsmlca a constructiilor civile

,

1.4.1. Principii de proiectare antlselsmlca

Proiectarea structurilor de rezistenta la actiunea cutremurelor cu 0 intensitate

, ,

corsspunzatoare nivelului de protectie antiselsmica dat are in vedere un raspuns seismic cu deqradari specifice, in domeniul postelastic de deform are.

Prin proiectarea antiselsrnlca a constructiilor (conform P1 00 - 92) se urmareste asigurarea: conformarii generale favorabile rigiditatii suficlente la deplasari laterale, un mecanism structural favorabil de disipare a energiei ~i prevederea unor dispozitive mecanice cu rol de disipatori de energie.

Conformarea generala favorabila a constructiel lrnpllca;

- alegerea unor forme favorabile in plan §i pe vertical a pentru constructie ~i pentru structura ei de rezistenta;

- dispunerea si conformarea co recta a elementelor structurale §i a structurii in ansarnblul ei, a elementelor de constructie nestructurale, precum §i a echipamentelor si instalatalor adapostite de constructie;

- evitarea interactiunilor necantrolate, cu eventuale efecte defavorabile, Intre tronsoanele de cladire alaturate, Tntre elementele structurale §i cele nestructurale (de exemplu, Tntre elementele structurilor Tn cadre si peretii de umplutura), intre constructie §i materialul depozitat etc.;

- asigurarea unei rigidita\i suficiente la deplasari laterals care sa fie in rnasura sa limiteze la valori admisibile atat deplasarile absolute, cat §i pe cele relative.

Obtinerea unui mecanism structural favorabil de. disipare a energiei (mecanism de plastificare) sub actluni seismice de intensitate ridlcata implica urrnatoarele:

- dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic (al articulatiilor plastice potentiale) cu prioritate in elementele care, prin natura solicitarii, posed a a capacitate de deformare postelastlca substantiala - elementele a carer rupere nu pune tn pericol stabilitatea generala a constructiel si care pot fi reparate fara eforturi tehnice ~i costuri exagerate;

- in situatia in care nu pot fi evitate incursiuni ln domeniul postelastic de deformatie tn elementele in care nu se tncadreaza in categoriile rnentionate anterior, aceste incursiuni trebuie sa fie suficient de reduse pentru a evita riseul prabusirii sau al unor cheltuieli mari pentru lucrarile de refacere; in orice caz ele-

28

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civi

,

mentele verticale ale structurii trebuie sa rarnana capabile sa preia incarcare gravitationala aferenta:

- articulatiile plastice trebuie sa fie astfel distribuite tncat capacitatea d deformare postelastlca a structurii sa fie cat mai mare, iar cerintele de ductilita1 cat mai mici; se va urmari evitarea concentrarii deforrnatiilor plastice tn putine ZOnE situatie care antreneaza cerinte ridicate de ductilitate;

, ,

- evitarea ruperilor premature cu caracter casant prin modul de dimer sionare ~j de alcatuire constructiva a elementelor;

- zonele plastics potentiate sa fie astfel alcatuite tncat sa se obtina capacita suficiente de deformare postelastica ~i 0 comportare histeretica cat mai stabila.

r n unele situatii se impune prevederea unor dispozitive mecanice cu rol d disipatori de energie ce pot influenta favorabil raspunsul seismic al structurii.

Metodele de proiectare antiseismica a structurilor de rezistenta se clasific in functie de modelul prin care este rnodelata actiunea selsrnlca, de fidelitate modelului de calcul in raport cu caracterul, in general, spatial, dinamic si neliniar , cornportarii structurale, precum ~i de modul concret in care sunt efectuate ver fica rile ce privesc conditiUe de conformare antiseisrnlca ~i performantele raspur ' sului seismic, in doua categorii principale:

Metoda de proiectare curenta (metoda A)

Aceasta metoda este obligatorie pentru toate constructiile ce fac obiecn normativului P100 - 92. Metoda considera in mod implicit ~i simplificat aspectel cornportarli dinamice ~i neliniare a structurii, fara sa poata evidentia direct mecanis mul de plastificare a structurii la actlunea cutremurelor cu intensitate ridicata,

Aplicarea metodei implica urrnatoarele operatii principale: - stabilirea valorii tortei seismice de calcul;

- calculul structural in domeniul liniar la tncarcarile seismice si la celelalt

inca rca ri din gruparea speciala, precum ~i stabilirea vaiorilor Tnfa§uratoare d eforturi la extremitatile elementelor structurale;

- corectarea momentelor incovoietoare de la extremltatile elementelc structurale in vederea obtinerii unui mecanism favorabil de disipare a energiei ~ stabilirea, pentru elementele structurale a diagramelor, de eforturi lnfasuratoare ase ciate aparitlei articulatiilor plastice potentiale, conform prevederilor prescrlptiik specifice diferitelor categorii de structuri;

- dimensionarea sectiunilor semnificative ~i armarea elementelor structurale

- verificarea condltiilor de deplasare laterala ~i ductilitate, precum si coree

tarea, daca rezulta necesar, a alcatuirii §i armarli sectiunilor.

Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprletatilor de defor mare nelinlara a structurii (metoda B)

in varianta cea mai perfectionata, metoda se bazeaza pe utilizarea calcLJ lului dinamic neliniar, care stabileste, cu anumite idealizari, raspunsul seismic pentn fiecare pas de timp la excitatia seisrnica reprezentata prin accelerograme. Obtins rea mecanismului de plastificare structural ales, prin corectii succesive all parametrilor de rezistenta si de rigiditate ale elementelor structurii, precum ~i verifi carea capacitatii de deformare in raport cu cerintele au un caracter explicit.

Alternativ, se poate utiliza calculul static neliniar in varianta calcului biogra fic, care este in rnasura sa evidentleze caracteristici semnificative ale cornportar structurii in domeniul postelastic.

1. Principii generale privind structuriJe etajate pentru cladir: civile

29

Metoda B se recornanda a se aplica la proiectarea constructiilor de irnportanta deosebita !?i a celor de mare repetabilitate cu structura din beton armat sau

,

din otel.

1.4.2. Alcatulrea de ansamblu a construdiilor

,

Forma in plan ~i in elevatle. La stabilirea formei !?i a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege, de preferinta, contururi regulate in plan, compacte si simetrice (v. fig. 1.2), evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, a maselor !?i a riqiditatilor in cadrul aceluiasi tronson de cladire, in vederea limitarii efectelor defavorabile de torsiune qenerala sub actiunea seismica, Se vor evita, de regula, cladlrile cu forme in plan neregulate, cu discontlnultatl in zone in care pot aparea eforturi suplimentare semnificative.

in cazurile in care, din considerente functionale sau de estetica a fatadelor, confiquratiile in plan prezinta nereqularltatl sub forma unor intranduri (lesinduri) se rscomanda ca dimensiunea acestora sa nu depaseasca 1/4 din dimensiunea totala a cladirii pe directia considerata.

in sltuatiile in care respectarea acestor prevederi pentru intreaga constructie nu este poslbila, se recornanda tronsonarea ei prin rosturi antiseismice, astfel ca pentru fiecare tronson in parte sa se ajunga la 0 forma avantajoasa !?i la 0 dlstributie avantajoasa a volumelor, maselor §i rigiditatiloL -

Se recornanda ca la constructile inalte amplasate in zonele seismice de calcul A, B !?i C, dimensiunile in plan sa nu depaseasca, de regula, 40 m, pentru a limita etectele nefavorabile ale excitatiei asincrone a bazei structurii.

,

La cladirlle etajate la care sunt necesare reduceri de gabarit (retrageri) la nivelurile superioare, acestea se vor realiza pe liniile elementelor portante verticale, urrnarindu-se sa nu se creeze disimetrii pronuntate pe ansamblul constructiei.

Masuri ce urmaresc limitarea maselor constructiilor. in vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupra constructlilor se recornanda realizarea de constructii cu mase cat rnai mici, urmarind ca:

,

- La realizarea elementelor nestructurale (invelitori, termoizolatli, sape, pereti de compartimentare §i de inchidere, parapete de balcoane etc.), se vor utiliza cu prioritate materiale usoare. De asemenea, se va urmari reducerea grosimii tencuielilor ~i a sapelor de egalizare a straturilor pentru realizarea pantelor, precum §i reducerea greutatii elementelor ornamentale la cladirile la care acestea sunt necesare.

- La constructiile cu regim ridicat de tnaltime si/sau cu mase marl se recornanda utilizarea betoanelor de lnalta rezistenta in elementele structurale, in special in stalpi !?i pereti structurali.

- La acoperisurile (inclusiv elementele luminatoarelor si ale deflectoarelor) halelor parter cu deschideri mari se vor extinde solutiile din materiale usoare.

- in cazul cladirilor cu functiuni diferite pe inaltime se recornanda ca activitatile (functiunile) care irnplica tncarcari utile mari sa fie plasate la nivelurile inferioare.

Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezistenta, Prin modul de dispunere a elementelor structurale se va asigura transmiterea cat mai directa a Incarcarilor qravitationale la teren, evitandu-se rezemarile de stalpi pe grinzi, sau

30 Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

------------------------------------------~~----------~---

transmiterea indirecta a unor forte mari prin rezernari "grinda pe grinda". De asemenea se vor evita, de regula, elementele tn console cu deschideri !?i/sau cu tncarcari marl.

Se va asigura conlucrarea spatiata intre componentele sistemelor (subsisternelor) structurale verticale prin realizarea la nivelul planseelor intermediare ~i de acoperis a unor saibe sau contravantuiri orizontale suficient de rig ide !iii de rezistente. Totodata se va urrnari ca prin forma planseului :;;i prin piasa rea adecvata a golurilor (pentru scara, ascensor si tnstalatli) sa nu se slabeasca exagerat ptanseut dupa anumite sectiuni, evitand aparitia unor ruperi tn lungul acestora la actiunea unor cutremure de intensitate ridlcata.

La cladlrite etajate se recornanda utilizarea solutiilor cu rigiditatea sporita prin introducerea unor pereti structurali pe toata lnaltimea cladirilor, in toate cazurile in care necesitatea functionala a unor spatii libere sau forma constructiei nu lrnpiedica introducerea lor.

La stabilirea distrlbutiei elementelor in cadrul ansamblului structural !?i la dimensionarea rigiditatii acestora se vor avea in vedere urrnatoarele:

- rigiditatile de ansamblu la deplasare laterala ale constructiei pe directia celor doua axe principale, respectiv perioade/e fundamentale de oscllane in cele doua directii, sa fie cat mai apropiate;

- in cazul constructnlor cu mai multe deschideri se va urrnari, prin dimensionarea adecvata a rigiditatii elementelor, sa se evite suprasolicitarea pe anumite zone a saibelor constituite de plansee:

- la pozitionarea peretilor de compartimentare !}i de Tnchidere se va urrnan ca prezenta acestora sa nu modifice comportarea structurala in raport cu modelul de calcul adoptat la proiectare.

Se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea cladirf], in vederea obtlnerii unei comportan favorabile in domeniul postelastic de deformare, iar la stabilirea pozitiei in plan a elementelor cu rigiditate sporita (de exemplu, a peretilor structurali) se va urrnari ca efectul de torsiune generala sa poata fi preluat fara suprasolicitari importante. in acest sens se recomanda, ca eel putin pe una dintre directii, elementele (subasamblele) de rigiditate sporita sa fie sufrcient de departate pentru a ootine un brat de parghie avantajos.

Totodata, elementelor celor mal lncarcate din actiunea fortelor orizontale trebuie sa Ii se asigure 0 lncarcatura qravltationala aferenta suficienta (sa fie suficient lestate), astfel tncat sa se poata obtlne condltii avantajoase de preluare a solicitarilor din lncarcarile orizontale §i de transmitere a acestora la fundatii.

Prin alcatuire, se va urmari sa se inzestreze elementele structurale !?i structura in ansamblu cu suficienta ductiHtate, pentru a realiza 0 comportare favorabila la actiuni seismice intense (fara cedari casante, pierderi de stabilitate sau alte avarieri periculoase sau greu remediabile).

La constructiile etajate cu Tnal\imi supraterane de peste 25 m se recornanda reatizarea unor infrastructuri alcatuite ca 0 cutie rigida, compuse din sistemul peretiler de subsol pe doua directii, planseul peste subsol §i sistemul de fundatii, jar pentru constructiile in cadre avand inaltirnea supraterana H> 25 m se admite legarea intre ele a fundatiilor izolate prin grinzi de fundatie sau prin placa pardoselii alcatuite corespunzator.

Rosturi antiseismice. Acestea se prevad cu scopul de a separa intre ele corpurile de constructe cu caracteristici dinamice diferite, pentru a Ie permite sa

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

31

oscileze independent sub actiunea mlscarilor seismice ale terenului. in cazul In care rosturile separa tronsoane cu caracteristici dinamice fji constructive similare, acestea pot avea dimensiuni stabilite din condltia de rest de dilatatie - contractie. in aceste cazuri se vor prevedea masuri pentru limitarea deqradarilor in zonele de coliziune.

Latirnea necesara resturilor (fig. 1.1) se deterrnina cu relatia

(1.1 )

in care: d este latirnea necesara a rostului:

, .

~1, ~2 sunt deplasarile maxime ale celor doua tronsoane sub actiunea tncarcarilor seismice orizontale la nivelul extrernitatii superioare a corpului de cladire cu inaltimea mai mica.

,

(2)

-- L __

tn4 ~621

;;..20mm

Fig. 1.6. Dimensiunea minima a la\imii rostului antiseisrnic.

Masuri privind elementele ~i subansamblele nestructurale. in proiectarea elementelor de compartimentare fji de inchidere (pereti despartiton, pereti exteriori) se va opta pentru una dintre urmatoarele solutll:

- alcatuirea lor ca elemente structurale ce fac .parte integranta din sistemul structural;

- in cazul structurilor flexibile (cadre), dispunerea, intre structura de rezistenta sl elementele nestructurale, de legaturi care sa perrnlta deplasari relativ libere astfel tncat deforrnatiile structurii §i cele ale elementelor nestructurale sa nu se influenteze reciproc, iar in acestea din urrna sa nu apara solicitari eu intensitati semnifieative;

- solidarizarea elementelor de compartimentare fji de inchidere cu structura de rezistenta fji dimensionarea rigiditatii acesteia de asa natura tncat deforrnatiile lor seismice in elementele de separatie si de inchidere sa fie limitate.

1.5. Aspecte tehnlco-economlce privind proiectarea structurllor

Alegerea ~i proiectarea structurilor de cladiri §i implicit ~i a planseelor impun: - 0 [udicioasa corelare intre solutia de arhitectura fji solutia optima pentru structura de rezistenta a cladlrii:

I

32

Proiectarea structuriJor etajate pentru constructli ct

- cunoasterea aprofundata a cerintelor !iii conditiilor cerute structi respectiva functlunilor planseelor in cladire si 0 corelare co recta tntre acestea;

- stapamrea metodelor de calcul !iii cunoasterea sistemelor constructive plansee:

- cunoasterea terneinica a caracteristicilor materialelor de constructii, a sub aspectul reqlementarilor in vigoare, cat si sub cel al nivelului calitativ real executiel pe santier:

- orientarea conceptiei pe solutii moderne sau noi, care sa raspunda cerint€ economice specifice tarii noastre.

La conceperea si proiectarea structurii de rezistenta a cladirf se vor av in vedere urrnatoarele:

- sa se asigure elementelor portante ale cladirii (pereti, cadre, plansee), fiecare in parte, conditf de lucru astfel ca sa se realizeze neconditionat stabilital si 0 rezistenta cat mal buna, pe baza conlucrarii intre elemente;

- prin variatiile de rigiditate, solicitarile generate de lncarcarile orizont (vant, seism) sa fie dirijate spre acele elemente care sunt mai apte de a Ie prelua - conlucrarea spatiala de ansamblu intre elementele structurale ale clac trebuie asiqurata atat in domeniul de lucru elastic, cat ~i in cel plastic;

- planseele din elemente prefabricate vor fi alcatuite §i dimensionate asi ca sa constituie diafragme orizontale capabile sa di~tribuie spatial lncarcarile ( zontale la elementele portante verticale ale cladirii. In cazurile cand nu se POi indeplini aceasta cerinta, se vor lua rnasuri speciale de asigurare a contravann longitudina/e ~i transversale a elementelor portante verticale;

- planseele din beton armat monolit §i rnonolitizarile planseelor prefabrlc: (intre elementele prefabricate sl intre elemente si structura vertlcala) vor trel astfel alcatuite constructiv lncat sa asigure 0 comportare ductila satisfacatoare, sensul asiqurarf capacltatii necesare de disipare a energiei in eventualitatea ur actiuni orizontale puternice (cutremur, vant cu viteza mare).

in cazul planseelor din beton armat, pentru obtinerea unei ductilii corespunzatoare sunt necesare urrnatoarele rnasuri constructive: betoane de m~ superioare (min. Bc 20); otelurl ductile, deci cu palier de curgere suficient de int (OB 38, PC 52); procente de armare moderate pentru armature tntinsa care permita deformatli plastice importante inainte de cedarea betonului comprirn Intarirea zonei comprimate a sectiunilor prin armarea lor; realizarea unui efect fretare a betonului zonei comprimate prin dispunerea corespunzatoare a etrierilor

Asigurarea stabilitatii §i rezistentei planseelor pentru comportarea lor diafragme orizontale rigide la solicitarile din vant sau seism, necesita luarea in cc siderare a urrnatoarelor principii de proiectare:

- planseele sa fie pe cat posibil coplanare, prin evitarea incllnanlor p nuntate (acoperlsuri, terase) §i variatlllor bruste a inaltimilor de nivel;

- forma in plan a planseelor trebuie astfel aleasa ca pe cat posibil sa evite concentrari de solicitari datorita unor intranduri, ieslri, goluri interioare sau al variatii de sectiune;

, ,

- planseele intermediare care nu se dispun pe toata suprafata in plar cladirii, sunt in general contraindicate;

- rezemarea planseelor sa fie aslqurata pe to ate laturile §i in special conturul cladirii:

1. Principii generale privind structurile etajate pentru cladiri civile

33

- asigurarea unui grad cat mai ridicat de rigiditate §i monoiitism a planseului, precum §i a conlucrarii cu elementele structurii verticale a cladirii;

- pentru plansee cu deschideri mari (peste 6 m) utilizate pentru anumite sali, se recomanda alcatuirea lor din elemente transversale portante solidarizate intre ele §i ancorate pe reazeme, astfel ca sa lucreze ca diafragme orizontale cu mare rigiditate;

- se recornanda, in general, ca planseele peste subsol sa se realizeze monolit pentru a se asigura 0 mai mare rigiditate a intregii infrastructuri.

Referitor la casele de scara, se mentioneaza urmatoarele:

. ,

- integrarea In structura cladirii a acestor complexe spatiale poate avea 0

influenla favorabila, dar Intreruperea de catre acestea a continultatli unor plansos sau pereti portanti poate avea 0 influenta nefavorabila:

- se recornanda a fi astfel amplasate si alcatuite structural Incat influenta

defavorabila a intreruperilor de continuitati ale planseelor sa fie minima; ,

- trebuie asigurate antiseismic §i la incendiu, in sensul qarantarii poslbilitatilor de utilizare a lor chiar in cazul avarierii grave a cladirii.

Proiectarea centurilor planseelor necesita cunoasterea functlunilor pe care Ie indeplinesc in cladire, care sunt In principal urrnatoarele:

- contribuie preponderent la asigurarea conlucrarii planseului cu sistemul portant vertical at cladiril $i asiqura uniformizarea descarcarilor planseelor;

= ln cazul planseelor din elemente prefabricate, centurile au rol determinant pentru asigurarea conlucrarii $i rigiditatii elementelor de planseu;

- asiqura ancorarea sarpantelor, aticelor $i timpanelor la solicitarlle din actiunea vantului $i seismului;

- contribuie la preluarea eforturilor de intindere pe conturul planseului din sollcitarl in planul sau datorita tncarcarllor orizontale (vant, seism);

. - pot avea un ral important in asigurarea stabilitatii si rigiditatii peretilor cladirii;

- preiau 0 parte din eforturile principale ce apar in peretii portanti §i contribuie la evitarea expulzaril zidariei datorita unor sollcitari normale pe planul peretelui, in primul rand a celor seismice;

- lrnpreuna cu stalpisorii din beton armat tnqlobatl in zidarie (In special cei din intersectiile $i colturlle peretilor portanti) contribuie in mare rnasura la rigidizarea spatiala a structurii cladlrii pentru preluarea solicitarilor orizontale datorita actiunii vantulul si in special a seismelor;

- atunci cand depasesc tnaltlrnea constructive a planseutui prin dezvoltarea lor $i sub nivelul planseului (subcenturi), contribuie in mai mare masura la uniformizarea descarcarii sarcinilor concentrate pe pereti (ex. descarcarea grinzilor planseelor), asiqura 0 mai buna leqatura a planseelor prefabricate cu structura verticala, asiqura 0 mai buna rigiditate spatiala a structurii si, in anumite limite, pot atenua efectele unor cedari locale ale elementelor verticale portante ale cladirii.

Ca indicatie qenerala pentru indeplinirea functiunilor aratate, se impune neconditionat continuitatea centurilor pe toti peretii portanti ai cladiri! Dimensiunile minime a sectiunii transversale a centurilor din beton armat sunt:

,

- latirnea bmin = 20 em pe peretii portanti din zidarie $i min. 8 em tntre ele-

mentele prefabricate de planseu montate pe peretii interiori portanti;

- lnaltimea hmin = 15 ... 20 cm pe peretii portanti exteriori din zldarle; in cazul planseelor monolite din beton armat hmin se ia egal cu h placa:

- hmin :::: h element prefabricat in cazul planseelor prefabricate, iar subcenturile vor avea hmin = 15 em.

34

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Structura costului unei constructii depinde de destinatia !iii particularltatile solutiei constructive adoptate. De exemplu, in cazul unei cladiri civile cu peretii din zidarie, structura costului se prezinta astfel:

- pereti portanti interiori si exteriori, cu soclu !iii fundatii, finisaje interioare si

exterioare, tarnplarie si trotuare 32 35%

- plansee cu tencuieli, zuqravell !iii pardoseala 23 25%

- sarpanta cu invelitoare !iii izolatie termica 4 3%

- pereti despartltori cu tencuieli si zuqraveli 70/0

- diverse alte lucrari de constructii 100/0

,

- instalatii interioare (lncalzlre, electrice, sanitare etc.) 24 ... 20%

in structura pretului de deviz pe capitols de cheltuieli (lucrari) realizate la 0 constructle, lucrarile de rosu reprezinta 45% (din care materiale 65%, manopera 15%, utilaje 3% §i indirecte 17%), lucrarile de finisaj 35% (materiale 55%, manopera 25%, utilaj 2% !iii indirecte 18%) !iii instalatii 20% (materiale 60%, manopera 15% !iii indirecte 25%).

Repartitia cheltuielilor la 0 cladire. pe capitole sau categorii de Iucrari, pentru principalele doua tipuri de structuri, cu pereti portanti !iii cu schelet de beton armat (cadre), este prezentata mal jos:

- constructii;

- cu pereti portantl cu P + 4E

- cu schelet de beton armat (cadre)

- instalatii:

,

- cladiri cu pereti portanti

- cladiri cu schelet

70% 67%

23%

26%

- organizare

- diverse §i neprevazute

2% 5%

2

ACTIUNI IN CONSTRUCTII

, ,

2.1. Conslderatii generale

Prin actiune se Inteleqe orice cauza capabila sa genereze stan de solicitare rnecanica tntr-o constructie.

,

Actlunlle in constructii provin din greutatea proprie a elementelor §i subansamblurilor structurale §i nestructurale, din conditiile de exploatare si din mediul tnconjurator datorita unor factori naturali obisnuiti (vant, zapada, variatii de temperatura) sau exceptlonali (seism, explozii, ruperi ale unor elemente structurale etc.).

Actiunile in constructil se pot manifesta direct, sub forma unor sisteme de forte, sau indirect, sub forma unor deplasari §i deforrnatii impuse (din vartatii de temperatura, contractii etc.).

Standardele de stat din seria STAS 10101 reglementeaza clasificarea §i evaluarea actiunilor in constructii.

2.2. Clasificarea actiunilor

,

Clasificarea si gruparea actlunilor (tncarcarilor) in constructli se face in conformitate cu STAS 10101/0-75 §i STAS 10101/0A-77.

Dupa caracterul actiunii se deosebesc urmatoarele categorii de actiuni (fig. 2.1): - permanente (P), cu actiune continua §i 0 intensitate practic constanta in raport cu timpul;

- temporare (T), cu actiune interrnitenta sau cu 0 intensitate variabila in

tirnp :;;i pot fi: .

- cvasipermanente (C), care se aplica cu intensitatii ridicate pe durate lungi sau in mod frecvent;

- variabile (V), cand intensitatea lor variaza sensibil in timp sau pot lipsi total pe intervale lungi de timp;

- exceptionele (E), care intervin foarte rar, cu lntensitati semnificative, pe durata de exploatare a unei constructii.

36

Proiectarea structurilor etajate pentru constructn civile

ACrIUN(

_]'_
TEMPORARE J

~ ~
CV ASIPE RMA NENTF. VAIUA13 ILE
-pcrcti dcspartitori -incarcari din oumcni si
-uiilajc fixe rnobilier Ichnologic
-continutul rezcrvoarclor, incarcari la cxccutic ~j I
~Ollducldor moutajul clcmcntelor de
prcsiunca gazclor. onstructii I
~;Chklclm poduri rulantc
-illcilrcari din dcpozitarc vant
""?" prafului i~~dUS[ria zap;lc:ii l chiciuni)
rvana!'a tcmpcraturu -variatil de temperatura
tchnologice
tasari ncuniformc I Y .j I PERMANENTE .J

EXCEPTIONALE

-grcutatca proprio !

-impingcrca (XlIll:lnlulni I

-forI" de prc;';Omprilll<lrC I

-intrcrupcri brustc cdc proccsului Ichnologic cdarca unor clemente de

-cu I rernur

cxplozii. ciocnirca ell

-inundatii catastrofale

-vant (In rcgim de rczonanta)

zapadi

Fig. 2.1. Actiuni in constructii,

2.3. Incarcarl normate

Distributia !?i intensitatile normate ale tncarcarilor se deterrnina in conformitate cu: - STAS 10101/1-78, Greutatl tehnice §i lncarcarl permanente;

- STAS 10101/2A1-78, Actiuni datorate procesului de exploatare pentru

constructii civile si industriale;

- STAS 10101/2A2-78, Actluni datorate podurilor rulante;

- STAS 10101/20-90, Actiunea vantului:

- STAS 10101/21-92, inc'arcari date de zapada;

- STAS 101 01 123A-78 , Incarcari date de variatiile de temperatura exterioara;

- Normativul P 100-91, lncarcan exceptionale din seism.

2.3.1. Incarcarl permanente (P)

Incarcarile permanente sunt date de greutatea elementelor de constructe cu caracter permanent (inclusiva elementelor portante !?i de Tnchidere, Tmpingerea pamantului etc.) $i se considers de regula ca sisteme de forte date, action and static.

2. Actiuni In constructii

37

Se aplica cu intensitate constanta In raport cu timpul, pe Tntreaga durata de

exploatare a unei constructii. ~ .. .

Introducerea in calcul a qreutatii reale a elementelor de constructie se face

prin predimensionari ~j dirnensionari succesive, pana cand se obtin valori apropiate de valorile rezultate din calcul.

2.3.2. Incarcarl temporare (T)

in aceasta categorie se lncadreaza actiunile datorate procesului de exploatare a carer intensitate variaza sensibil In raport cu timpul.

Actiunile datorate procesului de exploatare se determine tn functie de des-

tinatia constructiilor !?i a condltillor de exploatare. .'

, Incarcarile provenite din greutatea utilajelor !?i echipamentelor se deterrnina

pe baza de standarde !?i normative in vigoare.

Valorile normate ale rncarcarilor utile curente, care reprezinta valori maxime de exploatare sunt date ln tabelul 2.1.

Incarcarile date de peretil despartitori neportanti, a carer greutate nu depaseste 50 daN/ml si nu pot f indicate in momentul prolectarii sau a carer pozitie se poate modifica in timp, se constdera ca rncarcari utile, uniform distribuite pe plan!?8U, dupa cum urrneaza:

- oentru pereti despartitori avand greutatea pana la 1500 N/m inclusiv, se

""2 ' •

ia 500 N/m ;

- pentr~ pereti despartitorl avand greutatea tntre 1500 ~i 3000 N/m inclusiv, S8 ia 1000 N/m ;

- pentru peretl despartitori cu greutatea intre 3000 ~i 5000 N/m inclusiv, se ia 1500 N/m2.

in cazurile tn care pozitia !?i greutatea peretilor despartitori sunt cunoscute, tncarcarile date de acestea se vor lua in calcul conform datelor reale.

TabeJu/2.1

Valorile norm ate ale incarcarllor utile curente

Nr. Destinatia cladirii sau incaperii Incarcart lncarcarl lncarcarl
crt. in inca per; in spatii pe verticala .-
de acces sau orizon- +=i-
l'I:l
(coridoare, tala la >
~
Q)
vestibu- balustrade tn
.c
luri, scari, (a se vedea 0
[N/m2] podeste) obs.12)
[N/m2] [N/m2]
1 2 3 4 5 6
1 Acoperisuri §i acoperisuri-terase
necireulabile eu pante:
a) > 1:20 500 - - Obs.
1 ;2;3
b) < 1 :20 750 - - Obs.
1 ;2;3 ''''8 <~) .

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

4

Tabelul 2.1 (continuare)

I 1

f2

I

4000

c) acoperisurile unor tncaperi in hale industriale

5

6

Conform conditiilor tehnologice dar nu mai putin de:

1500

2

3

3000

500

Obs. 1 ;3

Obs. 1;3;4

Acoperisuri terase circulabile:

a) utilizate in scopuri de odihna, distractie etc., aqlomerari mari de oameni nefiind probabiJe.

2000

4000

1000

b) aqlornerari mari de oameni fiind probabile

3 Locuinte (incJusiv coridoare ~i dependinte), case de odihna, grc1dinite

de copii, crese, dormitoare comune, 1500 3000 500

hoteluri (cu exceptia salilor de adunare),

camerele sanatoriilor, spitalelor si altor

institutii similare

Obs. 7

4 Birouri ~i alte tncaperi de lucru (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii

~j orqanizatu administrative stiintifice 9i 2000 3000 1000

de proiectare, sali de ciasa fara apara-

tura, de laborator ale institutillor de

tnvatamant, sali de leetura

5 a) Laboratoare sau cabinete medicale ale instltutlilor medico-sanitare, stiintifice, de invala mant, de calcul, in

. ,

bucatariile cantinelor §i localurilor, in Conform conditiilor de exploatare,

etajeie tehnice dar nu mai outin de:

b) In bai publice, spalatorii, anexe soci- '

ale (vestiare, dusuri etc.) 2000 3000 1000

500

Obs. 15

6 Balcoane, togH - cea mai defavorabila dintre ipotezele:

a) lncarcare distribuita pe 0 banda de

latirne 0,8 m in lungul balustradei 4000

b) lncarcare dlstribuita pe toata 2000

I suprafata

I l Poduri de cabluri electrice, pasarele de

inspectie ~i circulatie la grinzi de rulare 1500

9i benz! transportoare

500

500

Obs. 10 Obs. 10

2. Actiuni in constructii

, ,

39

Tabelul2.1 (continuare)

1 2 3 4 5 6
8 Poduri:
a) necirculabile 750 - - Obs.
6
b) circulabile 1500 3000 500 -
dar nu mai
putin decat
750
suplimen-
tar echipa-
mentelor,
instalatii-
lor etc.
c) utilizate ca etaje tehnice sau avand cont.nr. cont.nr. conf.nr. -
alte destinatii speciale crt. Sa crt.5a crt.5a
9 Salile cluburilor, sali de adunari, sali de
spectacole sali de gimnastica (sport), 4000 4000 1000 -
sali de asteptare, peroane ale garilor si
statiile de metrou
10 Salile comerciale ale magazinelor, ale Conform tncarcarilor maxime in
muzeelor ~i expozitiilor conditiile date de expioatare, dar nu
maiputin de:
4000 4000 1000 -
11 Tribune pentru spectatori
a) tncarcare verticala:
- tribune cu locuri fixe 4000 5000 1500 Obs
8
- tribune fara locuri fixe 5000 5000 1500 Obs
8
b) lncarcare orizontala distribuita in 1120 din lncarcarea vertlcala utila
directia ~i sensu I eel mai dezavantajos Obs.9
12 Adaposturi pentru animale Conform lncarcarilor maxi me in
conditiile date de exploatare, dar
nu mai putin de:
a) pasari 1500 3000 1000 Obs.11
b) bovine 2000 3000 1000 Obs.11 40

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

4

Tabelul2.1 (continuare)

2

3

5

6

1

12 c) animale mici (pana la 1500 N greutate proprie: porcine-vitei)

d) animale mari (peste 1500 N greutate proprie: cabaline-bovine)

13 Ateliere cu utilaj user cu suprafata:

a) de cel rnult 50 m2

b) peste 50 m2

4000

5000

4000

5000

1500

2000

4000

4000

Conform lncarcarilor maxi me in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de:

3000 4000 500

Obs.11

Obs.13

14 Ateliere cu utilaj greu, fabrici etc.

500

I

Conform tncarcarilor maxime in condltiite date de exploatare, dar nu mai putin de:

5000 5000

Obs.13

15 Oepozite de cartl, arhive, libraril

16 Oepozite diferite liii portiuni destinate depozltarii sau pastrarli materialelor, produselor, utilajelor, pieselor de utilaj, alimentelor etc., cu exceptia depozitelor de furaje

500

Conform tncarcarilor maxime in conditlile date de exploatare, dar nu mai putln de:

5000

4000

1000

4000

2000

4000

3000

Conform Incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de:

18 lncarcarea cu praf prod us de instalatiile Conform normelor specifice, dar nu industriale, pe acoperisurile cu panta de mai putin de:

1:3 sau mai mica, situate la distanta:

a) pana la 100 m de otelaril, cu agregate cu insuflare cu oxigen

b) 100 m ... SOO m de otelarii, cu agregate cu insuflare cu oxigen

c) pana la 100 m de furnale sau centrale termoelectrice, care ard carbuni

d) 100 ... 1000 m de furnale sau centrale termoelectrice, care ard carbuni

17 Oepozite de furaje

1000

500

500

250

500

1000

Obs.14

Obs. 1 ;5 Obs. 1;5 Obs 1 ;5

Obs. 1 ;5

Observatii:

1. incarca~ile indicate tn tabella coloanele 3 ~i 4 sunt raportate la proiectia orizontala a acoperisului,

2. Acoperisurile !?i acoperisurile-terase considerate ca necirculabile trebuie sa lndeplineasca una din conditiile:

2. Actiuni tn constructii

41

- scarile de circulatie curenta ale constructiei sa nu conduca fa aceste acoperisurl sau la acoperi~uri-terase;

- structuriJe superioare afe invelitorii sa nu permita 0 circulatie curenta (tigle, strat de protectie a invelitorii bituminoase alcatuite din pietris sau nisip etc.).

, 3. La acoperisurl-terase nu se iau simultan in calcul actiunea Incarcarti date de zapada ~i

actiunea rncarcarn utile indicate la nr. 1 sau 2.

, 4. Exemple la nr.crt.2 b: terasele cu acces din salile de spectacole, portiunile de terase

circulabile, de pe care se pot viziona reuniuni sportive sau spectacole artistice avand lac pe terenuri veclne cu aceste terase etc.

5. Valorile indicate pot fi luate in considerare, daca curatirea prafului industrial de pe acoperlsuri este prevazuta a se face cu regularitate, pentru a nu se depasl aceste tncarcan. Pentru acoperlsuri avand pante de 1/1 sau mal mari, nu se ia in considerare incarcarea din praf industrial. Pentru pantele cuprinse intre 1/1 ;;i 1/3 se va interpola intre 0 §i valorile de la nr.crt.18.

6. Podurile considerate ca necirculabile trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele doua conditii: - scarile de circulatie curenta ale constructiei sa nu conduce la pod;

- circulatia obisnuita in interiorul podului sa nu fie posibila (de ex. gabariteJe de trecere au

inaJtimea mai mica decat 1 m, planseul are grinzi sau nervuri intoarse etc.).

7. Prin exceptie de la celelalte cazuri, tncarcarea utila la coridoarele ;;i dependintele Iocuintelor se ia cu aceeasl valoare ca a tncarcarf din lncaperi, Valoarea tncarcarii din lncaperl se la 2000 N/m2 in cazul planseelor alcatuite din elemente liniare (grinzi T, fa~ii), la care nu este asigurata repartizarea transversale a Incarcarti, numai pentru dimension area elementului de planseu,

8. La tribunele pentru spectatori tncarcarea verticals pe portiunile de balustrade situate in raza de vizibilitate a spectatoruJui, se va majora la 2500 N/m2, daca nu se prevad dispozitive speciale in scopul evitarii asezarii oamenilor pe aceste balustrade.

9. inca rca rea orizontala se ia distribuita pe aceleasl suprafete pe care actioneaza incarcarea vertlcala utila, tara a se cumula cu tncarcarile date de vant sau de cutremur.

10. lncarcarue la bafustradele balcoanelor, logiiJor se vor Jua in general dupa destinatiile Incaperilor deservite. in cazul cand sunt posibiJe aglomeratii mari de oameni (de ex. balcoane sau logii la cladirile situate pe magistrale sau cazuriJe indicate la observatia nrA) se va lua Ja balustrade incarcarea de 500 N/m2, daca prevederile alineatului precedent al acestei observatii nu indica 0 Incarcare mai mare. Pentru case de odihna ;;i hoteluri la care aqlornerarjle de oameni sau depozitarile de materiale pe balcoane nu sunt posibile, lncarcarea utila se va putea reduce de catre proiectant pe baza unei justficari corespunzatoare,

11. in anumite Imprejurari, la care, prin destinatia spatiutui delirnitat, sunt posibile impinged orizontale mari produse de animale, este necesar sa se tina seama de aceste lncarcari la dimension are. Valorile indicate la nr.12 coloana 5 pot fi sporite de la caz la caz, pe baza rezuJtatelor unor studii corespunzatoare. Pentru balustradele platformelor industriale cu destinatii speciale, Incarcarile de calcui se vor stabili de catre prolectanti, pe baza conditiilor erective de lucru.

12. Incarcarile indicate in coloana 5 servesc numai la calculuJ elementelor balustradei ~i se considera aplicate pe mana curenta a acesteia. Actiunea orlzontala a tncarcarllor nu se va considera simultan cu cea vertlcala.

13. in Incapertle de productie din industria usoara, limita inferioara este de 3000 N/m2•

14. Incarcarea cu praf pe acoperisurile situate in apropierea altor surse decat cele indicate, se va lua in considerare conform normelor specifice.

15. Valorile tncarcaritor sunt aceleasi pentru incaperile indicate la subpunctele de mai sus.

2.3.3. Incarcarl din actiunea vantulul

,

Ca actiune, vantul are caracter temporar, variabil §i dinamic. In virtutea masei si vitezei sale, aerul aflat in rniscare poseda energie cinetlca, care la impactul cu diferite obiecte existente la suprafata solului se transforma total sau partial In energie potentiala, actionand asupra constructiilor. Modul de evaluare a lncarcarilor din vant este reglementat de STAS 10101/20-90.

Actlunea vantului se rnanifesta prin forte exterioare distribuite, orientate, In mod preponderent, normal la suprafata expusa, dar avand §i componente tanqentiale, importante In special pentru elemente de supratata mare.

42

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

Fortele din vant sunt variabile in timp, iar din punctul de vedere at efectului asupra constructlilor, actiunea vantului se considera ca surna a doua componente, statica si fluctuanta.

Conform standardului rnentionat mal sus, actiunea statica a vantului corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinta de doua minute.

Actiunea fluctuanta a vantului se rnanitesta prin:

- fluctuatii ale presiunii dinamice, datorita ftuctuatiilor de vlteza In jurul valorii medii, care conduc la oscilatii ale constructiilor, a carer directie predomlnanta este aproplata de dlrectia rnediata a scurgerii aerului; la aceasta actiune se verifica toate constructiile sau partile acestora, iar actiunea se considera variabila:

- aparitia de forte alternante, normale pe directia rnediata de scurgere a aerului, datorita deqajarii alternative de vartejuri in jurul obstacolelor de forma cilindrica sau apropiata de aceasta; la aceasta actiune se verifica constructille de forma cilindrica sau apropiata de aceasta, conform prevederilor din Anexa B a standardului STAS 10101/20-90, iar actiunea se considera exceptionala:

- generarea de oscilatll autointretinute, fenomene de galopare etc., actiune la care se veri fica structurile care sufera deplasari marl datorita vantului, conform

prevederilor din prescriptiue speciale. "

Pentru determinarea efectelor vantului, directia curentului de aer se consi-

,

dera, de regula, orizontala !?i se poate exercita in orice directie.

in mod curent se deterrnina intensitatea norrnata a componentei normale la

suprafata expusa p~, a componentei tanqentiale la suprafata expusa pr §i intensi-

tatea normata a rezultantei incarcarii Pt.

Intensitatea norrnata a componentei normale la suprafata expusa p~ a lncarcanl din vant, considerata disfrtouita, se oetermma cu relatia:

p~ = f3. Cni . Ch (2) • gv

(2.1)

In care:

f3 este coeficient de ratala, care tine seama de efectele f1uctuante ale vantului; Cni - coeficient aerodinamic pe suprafata, care tine seama de diferite scheme de constructie;

.

c; (2) - coeficient al presiuniidinarnice de baza in raport cu lnaltimea z dea-

supra terenului liber, care tine seama de tipul de amplasament (I, II, III), in functie de rnanrnea §i distributia obstacoJelor situate in vecinatatea constructiel considerate; gv- presiunea dinarnlca de baza stabilizata, la inaltimea de 10 m deasupra terenului plat (deschis).

Intensitatea norrnata a componentei tanqentiale la suprafata expusa p7 a lncarcarli din va nt, conslderata dlstribuita, se deterrnina cu relatia:

,

p7 = ~ . cr Ch(h )' gv

med

(2.2)

in care:

c, este coeficient de frecare egal cu 0,025, cu exceptia cazurilor in care se fac determinari speciale;

Ch(hmed) - coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu

lnaltirnea medie hmed deasupra terenului a suprafetei considerate.

2. Actiuni in constructii

43

1 ntensitatea norrnata a rezultantei tncarcarii Pt ) se determ ina cu relatia:

~n = !3 . Ct' ch(hmed) • gv' AI [kN/m2], (2.3)

tn care: Cteste coeficient aerodinamic al rezultantei, care difera in functie de forma constructiei;

At - aria proiectlei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetel aferente rezultantei considerate;

gv - presiunea dlnamica de baza stabilizata la tnaltlrnea de 10m deasupra terenului plat (deschis), care se deterrnina cu relatia

(2.4)

unde peste densitatea aerului, in t1m3; V2m - viteza rnediata pe doua minute, cu perioada de revenire de 10 ani, in m/s.

Pentru 0 valoare a densitatii aerului p == 1,225 . 10-3 t1m3 corespunzand unei presiuni atmosferice normale de 100 132,5 N/m2, presiunea dinarnica de baza stabilizata este:

(2.5)

Presiunea dinarnica de baza stabilizata, la tnaltirnea de 10m deasupra terenului se determma in functie de amplasamentul constructiei, avand in vedere harta de zonare a teritoriului Rornaniei (Anexa 2.1) §i tabelul 2.2.

Tabe/u/2.2

Zonarea dupa presiunea dinarnica de baza stabilizata la inatimea de 10m a vantului gv

Zona Altitudinea Viteza mediata pe doua minute Presiunea dinarnica de baza
V2m stabilizata, la lnaltimea de
10m deasupra terenului
[m] [m/s] [kN/m2]
A < 800 22 0,30
B < 800 26 0,42
C < 800 30 0,55
D Zone cu conditii deosebite pentru care se cer date din partea Institutului de
Meteorolopiesi Hidrologie
E 1000 25 0,40
1200 27 0,45
1400 32 0,65
1600 38 0,90
1800 42 1,10
2000 46 1,30
2200 49 1,50
2400 52 1,70 Observatii:

1. Valoril~ privind presiunea dinarnica de baza stabilizata §i viteza mediata pe doua minute au fest stabilite pe baza interpretarii sirurilor de observatii meteoroloqice obtinute de Institutul de Meteoro-

44

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

logie l?i Hidrologie l?i sunt date pentru amplasamente deschise de tip I, la inaltimea de 10m deasupra terenului :;;i pentru 0 perioada de revenire de 10 ani.

. 2. La stabilirea valorii presiunii dinamice de baza trebuie avute In vedere l?i conditiile de microrelief care creeaza situatii de adapostire sau de expunere.

3. in zona E se iau ~alorile din tabel numai in absenta unor cercetarl speciale.

4. in zone cu altitudini mai mici de 1400 m, V2m si g'v nu trebuie sa aiba valori mai mici decat cele ale zonelor Iimitrofe, cu altitudine sub 800 m.

Pentru determinarea coeficientului Ch (2). care variaza cu fmlltimea Z, se considera trei tipuri de amplasamente I, II, III in functie de rnarimea l?i distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate:

in tipul de amplasament I se lncadreaza amplasamentele deschise (carnpii, silvostepe, maluri deschise ale rnarii, lacuri etc.), precum ~i amplasamentele din zona construita cu obstacole cu Inaltim: mal mici de 10 m.

in tipul de amplasament " 'se tncadreaza amplasamentele din erase (cu exceptia centrelor marilor erase) si fmprejurimi, din zone cu masive forestiere, alte amplasamente sirnilare acoperite relativ uniform cu obstacole cu Inaltimi de peste 10 m. in tipul de amplasament III se tncadreaza amplasamenteie din centrele rnarilor erase, cu zane dens construite, cu majoritatea cladirilor avand inaltirni de ordinul a 30 m sau rnai marl,

Pot fi luate In considerare l?i situatii intermediare.

Coeficientul Ch (z) se deterrnina in functie de inaltimea z deasupra terenului tiber (in metri), cu retatille:

- pentru amplasamente de tip I,

( JO'32

ch(z) = 1~ > 1,0 ;

(2.6)

- pentru amplasamente de tip II,

( JO,44

. ch(z) = 1~ > 0,65 ;

- pentru amplasamente de tip III,

( JO,66

ch{z) = 1~ > 0,30 .

(2.7)

(2.8)

Coeficientul c., (2) poate fi determinat l?i din tabelul 2.3. Pentru valori intermediare ale tnaltimil Z sau ale celor trei tipuri de amplasamente se vor efectua lnterpolari liniare pe orizontala ~i verticals.

Tabelul2.3

Valorile coeficientului Ch(z)

Tipul de inaltimea deasupra terenului z,
amplasament [m]
10 20 40 60 80 100 150 200 350
Ch(z)
I 1,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2,10 2,40 2,60 3,10
II 0,65 0,90 1,20 1,45 1,65 1,80 2,15 2,45 3,10
III 0,30 0,50 0,75 0,95 1,20 1,35 1,80 2,15 3,10 2. Actiuni in constructii

45

Valorile vitezei vantutul, presiunii dinamice de oaza, coeficientului Ch (2) sufera carectii in functie de situatii concrete de adapostlre sau expunere a amplasamentelor constructiilor, precum ~i in functie de influenta mediului constrult (confrom STAS 10101/20-90).

Coeficientul aerodinamic c.; ~i c. (al rezultantei) difera in functie de diferite scheme de constructie. Pentru cateva scheme mai semnificative valorile c.; si Ct sunt prezentate in tabelul 2.4. Valorilor pozitive ale coeficientului Ie corespund presiuni, iar valorilor negative Ie corespund suctiuni Coeficienff c.; se asoclaza in cazul presiunilor cu Ch (2), iar in cazul suctlunilor cu Ch(hmed)'

Tabe/u/2.4 Valorile coeficientului en; pentru diferite scheme

de constructii ~i tncarcarl

Profilul constructlei ~i scheme de Incarcarl date de vant Cnl
Suprafete verticale ale peretilor liberi:
- expuse bataii vantului + 0,8
- neexpuse bataii vantului -0,6
Suprafete verticale sau inclinate cu max. 15° tata
de verticala ale constructillcr cu mai multe sirurl
de luminatoare §i sectluni complicate (daca nu
corespund schemelor din tabel, iar datele
experimentale lipsesc):
- extremltati §i ridlcaturl despartitoare ale suprafetei:
- expuse bataii vantului + 0,7
- neexpuse bataii vantului -0,6
- suprafete intermediare:
- expuse bataii vantului + 0,5
- neexpuse bataii vantulul -0,5 Valorile coeficientului Ct pentru diferite scheme de construcfii se stabilesc conform STAS 1001/20-90, tabelul 4, in functie de profilul constructiei in plan ~i al profilului sectiunii.

La constructiile cu deschideri mari (hale, hangare) trebuie sa se tina seama ~i de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele.

Pentru determinarea variatiel de presiune interioara, ccnstructiile se impart in doua categorii:

- cu permeabilitate norrnala, la care raportul dintre suprafata golurilor (ce pot f deschise simultan) ~i suprafata elementelor de inchidere este de max. 0,15; variatia presiunii interioare se ia 0,2 ch(hmed) gv;

- cu permeabilitate ridicata, la care acest raport este mal mare de 0,15; variatia preslunii interioare se ia pO,S Ch(hmed) gv.

in vederea deterrnlnaril efectelor fluctuante ale vantului, se considera trei categorii de constructii, C1, C2, C3.

Din categoria C1 fac parte constructiile curente putin sensibile la actlunea vantului.

Din categoria C2 fac parte constructlile curente sensibile la actiunea vantului, cum sunt: stalpi ai liniilor electrice aeriene, turnuri, cosuri de fum, utilaje de tip coloana, galerii de transport, cu perioada proprie fundarnentala mai mare de 0,25 S, structuri de cladiri tnalte, civile ~i industriale care depasesc 40 m tnaltirne, sau cu

46

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

perioada proprie tundarnentala mal mare de 1 5, precum iii alte structuri sau parti usoare de constructie, flexibile, susceptibile de a amplifica sensibil oscilatiile daterita tluctuatulor presiunii vantului

Din categoria C3 fac parte constructiile care ridtca probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului ~i cornplexitatii comportarii lor (de ex.: turnuri de televiziune, antene, cosuri de fum cu tnaltirne mai mare de 150 m etc.).

in cazul constructiilor din cateporia C1, componentele statica ~i fluctuanta ale vantutui se iau in considerare Impreuna, jar coeficientul de rafala 13 are va loarea: 13 = 1,6.

in vederea obtinerii lncarcarii de calcul se iau in considerare coeficientii

, ,

partiall de siquranta care multiplica intensitatea normata a tncarcaril date de vant.

Acesti coeticientl inlocuiesc coeficientii lncarcarf n pentru vant precizati in STAS 10101/0A-77.

Coeflcientii partial' de siquranta se stabilesc in functie de zonele At B, C, D, E, starea lirnita ~i gruparea de tncarcari la care se face verificarea (conform STAS 101 01/0A-77), c1asa de irnportanta a constructiel tabelul 2.5 (conform STAS 10101/0-75) :;;i categoria constructirlor (C1t C2. C3)'

Tabe/u/2.5

Clasificarea constructlilor dupa irnportanta

Clasa de Caracterizare Observatii asupra modului de
,
importanta asigurare
1 2 3
Consirucili de impotiente exceptionelii. in afara unor sporuri mai importante de
Constructii a carer avariere are urmari asigurare, prescrise In reqlernentari
I catastrofaJe. tehnice cu caracter general, pot sa fie
Constructii a carer exploatare stabilite, de la caz la caz, criterii
neintrerupta este indlspensabila. speciale de asigurare, pe baza unei
justiticari corespunzatoare.
Constructii de importanta deosebita. Pe baza prevederilor unor reqlementari
Constructii a carer avariere are urmari tehnice sau pe baza unor justificar!
deosebit de grave. corespunzatoare, se adopta unele
Constructii necesare pentru recuperare sporuri fata de asigurarea obisnulta.
In urma unor evenimente catastrofale
II (constructii a carer supravietuire este
necesara pentru asigurarea unui minim
de rnasuri In vederea lnlaturarii
urmarilor unor catastrofe).
Constructii de valoare culturala
deosebita.
Constructii de importanta medie. Se utilizeaza valorile de baza ale
Clasa cuprinde majoritatea constructilor, cceficientilor in verificarea siqurantei.
III Constructiile pentru care nu exista De regula nu se introduc diferentieri
indicatii de incadrare in alte clase se din punct de vedere al asiqurarii
tncadreaza in acesta clasa. necesare
Constructli de importanta secunaetii. Pe baza prevederilor unor reqlementari
Constructli a carer avarlere irnplica un tehnice sau pe baza unor justifid3ri
IV perlcol redus pentru viata si sanatatea corespunzatoare, se adopta unele
oamenilor ~i produce pagube materiale reduceri fa1a de asigurarea obisnuita.
reduse. 2 Actiuni In constructii

. , ,

·47

Tabeluf 2.5 (continuare)

1 2 3
Consiructii neimportante. Unele criterii de asigurare pot sa fie
Constructli provizorii de valoare mult mai putin severe decat In mod
V redusa, a carer avariere nu prezinta curent sau chiar sa nu fie luate in
peri cole pentru viata ~i sanatatea considerare.
oamenilor, constructii pentru
adapostirea ternporara a animalelor. Observatie:

Diferentlerea nivelului de asigurare, legata de incadrarea in clase de importanta, este legata de valorile considerate pentru actiunileexceptionale sau pentru lntensltatile exceptionale ale actiunilor temporare, considerate in gruparile speciale.

Clasificarea coeficientllor partiali de siquranta in functie de zonele A, B, C, D, E, starea limita §i gruparile de tncarcari este prezentata in tabelul 2.6, iar valorile coeficientilor de siguran~a pa~iala in tabelul 2.7, in functle de clasa de importanta a constructiei (I, II, ... V).

In cazul componentelor usoare, elementelor de inchidere etc., la care solicitarile sunt determinate practic numai din actiunea vantutui, valorile coeticientllor partiaf de siquranta se sporesc cu 50%, daca acestor componente Ii se atribuie aceeasi irnportanta ca structurii principale, sau cu un spor de 0 - 50%, in alte situatii,

Tabelul2.6

Clasificarea coeficientilor de siguran!a partiali

Starile llmita §i gruparile de Incarcari Simbolul Zonele
coeficientului
partial de siguranta
A,B,C D,E
Statile limita ultime de rezistenta sl stabilitate sub
actiunea qruparilor fundamentale YF Ya Yb
Statile limita ale exploatarii norma Ie sub efectul
tncarcarilor totale de exploatare Yo Yc Yd
Statile llrnlta ale exploatarli normale sub efecte
de durata. Starile llrnita ultime sub actiunea
qruparilor speciale (vantul avand rol secundar). Y1 Ye Yt
Starea Iimita ultima de oboseala Y2 0 0,2 Tabelul2.7

ValoriJe coeficientilor de siguranta partlall

Felul constructiei Clasa de ¥a Yb Yc "(d ¥e ¥f
,
lmportanta
Constructii curente putin I 1,6 1,8 1,4 1,6 0,4 0,6
sensibile la actiunea II 1,4 1,6 1,2 1,4 0,35 0,55
,
vantului (categoria C1) III 1,2 1,4 1,0 1,2 0,3 0,5
IV 1,05 1,25 0,85 1,05 0,25 0,45
V 0,9 1,1 - - - -
Constrcutil sensibile la I 2,0 2,2 1,5 1,7 0,4 0,6
actiunea vantului (cate- II 1,75 1,95 1,3 1,5 0,35 0,55
goria C2 ~i C3) III 1,5 1,7 1,1 1,3 0,3 D,S
IV 1,3 1,5 0,9 1,1 0,25 0,45 Proiectarea structurllor etajate pentru constructil civile

2.3.4. Incarcari date de zapada

STAS 10101/21-92 "Acnun: ln constructii. Incarcari date de zapada" stabiloste modul de determinare a lncarcarilor corespunzatoare actiunii zapezil care intervin Tn calculul structurilor.

Intensitatea norrnata a lncarcarll date de zapada p; pe suprafata expusa a elementului considerat se determina cu relatia;

,

n

Pz = Czi . Ce . Qz

(2.9)

Tn cam:

Qz este greutatea de referinta a stratului de zapada [kN/m2];

c; - coeficient care tine seama de conditiile de expunere ale constructlei; Czj- coeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada pe

suprafata constructlei expusa zapezii.

Greutatea de referinta 9z se deterrnina pe baze statistice.

in calculul structurilor constructiilor, greutatea de referinta a stratului de zapada Qz se stabileste avand in vedere harta de zonare (Anexa 2.2.) si se da in tabeJele 2.8 ~i 2.9.

Tabelul2.8

Valorile greutatii de referinta a startufui de zapada in zonele A ... D

Perioada de revenire [ani]
Zona 10 25 50
Greutatea de referinta gz. [kN/m2]
A 0,9 1,2 1,5
B 1,2 1,6 2,0
C 1,5 2,0 2,5
D 1,8 2,4 3,0 Intensitatea norrnata a tncarcari' date de zapada p; se stabileste luand in considerare valoarea 9z corespunzatoare perioadei de revenire de 10 ani.

in situatii deosebite (vai sau alte zone unde este posibila aglomerarea cu zapada) greutatea de referlnta 9z poate avea valori mai mari decat cele din tabelele 2.8 $i 2.9.

Coeficientul condltillor de expunere ale constructiei (ce) se considera astfel: 0,8 - pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat;

0,6 - pentru condltii deosebite de expunere (vant frecvent si intens) tara obstacole care sa creeze adapostire, constructia avand tnaltimea la streasina de eel putin 10m $1 dimensiunea ln plan, pe directia vanturilor predominante, de 25 m, profllul fiind similar cu eel care are Ce= 0,8;

2. Actiuni in constructii

49

Tabelul2.9 Valorile greutatii de referinta a startului

de zapada in zona E

Perioada de revenire [ani]
Altitudinea 10 25 50
[m] Greutatea de referlnta gz [kN/m2]
700 1,5 2,0 2,5
800 1,7 2,25 2,8
900 1,85 2,4 3,0
1000 2,0 2,6 3,3
1100 2,2 2,9 3,6
1200 2,4 3,2 4,0
1300 2,6 3,45 4,3
1400 2,85 3,8 4,7
1500 3,1 4,1 5,1
1600 3,4 4,5 5,6
1700 3,7 4,9 6,1
1800 4,0 5,3 6,6
1900 4,4 5,8 7,3
2000 4,8 6,4 8,0
2100 5,3 7,0 8,8
2200 5,8 7,7 9,6
2300 6,2 8,3 10,4
2400 6,7 9,0 11,2
2500 7,2 9,6 12,0 1,0 - pentru ccnditii deosebite de adapostire, de exemplu constructie izolata in mijlocul unei paduri cu arbori mai inalli decat cladlrea;

1,0 - pentru constructii avand tnaltimea la streasina sub 5,0 m sau dimensiunea minima in plan de peste 100 m;

1,0 - pentru acoperisuri cu confiquratie aqitata (zig-zag), care impiedica scurgerea curentilor de aer, franand spulberarea zapezii;

1,1 - pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spuiberarii zapezii, ea de exemplu eele prevazute eu captatoare solare,

La stabiJirea valorii coeficientului Ce se vor avea In vedere $i conditiile de vecinatate in momentul realizarii constructiei $i cele corespunzatoare eventualelor extinderi.

Coeficientul Czj se stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis, tinand seama de zapada care cade Jini$tit,de nedistribuirea zapezii datorlta vantului, de efectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri in panta, de eventuale obstacole etc. in tabelul 2.10 se dau cateva scheme de acoperis mai semnificative $i coeficientii Czi aferenti,

, ,

Pentru constructii de importanta deosebita §i sensibile la actiunea zapezii, valorile Czi se recornanda sa se determine experimental, pe model, in tunel aerodinamic.

in vederea obtinerii lntensitatilor de calcul se iau in considerare coeficientii partial' de siquranta care multiplica intensitatea norrnata a lncarcarii date de zapada. Prin aplicarea acestor coeficienti se omogenizeaza nivelul de asigurare, compensand sensibilitatea mai ridicata la supralncarcare cu zapada a elementelor usoare.

Coeficientii partiali de siquranta Tnlocuiesc coeficientii lncarcarll pentru zapada, n, precizati In STAS 10101/0A-77.

50

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

TabeJu/2.10 Varorile coeficientului Czl pentru forme de acoperls foloslte in mod curent

Coeficientului Cz i

Nr. Forma acoperisulul ~i schema de variatle a

crt. coeficientului Cz i

1 Acoperisuri simple cu un plan

a Czl
0< as; 30° 1,0
30° < as; 600 60-a
--
3D
IX> 600 0 2 Acoperisuri simple cu doua plane

Varianta 1

(10 0111111111 ! 111111 .1'1

Cz 1 se determine conform nr. crt. 1. Varianta 2 se aplica pentru acoperisuri cu a> 150

3 Acoperisuri simple sau multiple cu doua plane Czl = 1

~--------~------r---~

(regulate sau asimetrice) IX

~--------~--~--b-~~ 0< as; 300

Varianta 2

--

IlIllIlIlP~""""rT__;'

Varianta 1

"'n rn"I'T~.....,..,..,.,..,_ __ 1

11]11111111111[1111111 .1j.

Varianta 2

Cz2 Cz3
1,0 30+0:
30
60-a. 2,0
--
30
0 2,0 a> 600

2. Actiuni In constructii

51

Coeficientii partial! de siquranta y, se stabilesc conform tabelelor 2.11 !?i 2.12, in functie de: zonele A, B, C, D, E; starea tirnita !iii gruparea de Incarcari la care se face verificarea; raportul dintre tncarcarile qravitationale 9p (lncarcarea distribuita achivalenta, determlnata pe baza intensitatilor normate ale incarcarllor verticale, exclusiv zapada, care afecteaza elementele expuse $i intervin In grupari fundamentale) !iii lncarcarea data de zapada 9z $i clasa de irnportanta a structurii.

T abe/ul 2. 11

Clasificarea coeflcientilor partial! de siguranta

Zonele
Startle llmita ~i gruparile SimboluJ A,B,C,D E
de incarcari coeficientului
partial de

siguranfa
Coeflclentll partiali de siguranfa
Startle limita ultime de rezistenta ~i gp Yb -0,4~2: O,3Yb
stabilitate, sub actiunea gruparilor YF Ya - 0,4-- 2: O,3Ya
Ce9z <»,
fundamentale
Starile Iimita ale exploataril Y c - 0,2 _i!g_ 2: 0,3y c Y d - 0,2 -.!!..E_ 2: 0,3y d
normale, sub efectul tncarcarnor yo
totale de exploatare Ce9z c,»,
Startle limita ale exploatarii
normale, sub efecte de durata.
Starile limita ultime, sub actiunea ¥1 Ye Yf
,
gruparilor speciale (in care actiunea
zapezil joaca un rol secundar)
Starea limita ultima de oboseala Y2 0 0,2 Tabe/uI2. 12

VaJoarea coeflcientilor partial] de slquranta

Clasa de Ya Yb ¥c Yd Ye yt
tmportanta
I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,00
II 2,5 2,7 1,6 1,8 0,35 0,55
III 2,2 2,4 1,4 1,6 0,30 0,50
IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45
V 1,8 2,0 - - - - 2.3.5. [ncarcarea data de variatiile temperaturii climatice exterioare

Actiunea variatiilor de temperatura climatica se rnanifesta sub forma unor deforrnatii impuse ale elementelor de constructie la care deformarea libera este Irnpiedicata

52

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

Modul de evaluare a tncarcarilor date de variatltle temperaturii exterioare tn constructii civile l?i industriale este reglementat de STAS 10101/23-78 :?i STAS 10101/23A-78.

a) venetie temperaturilor medii ale secttunltor se determina cu relatia:

llt; ~ (t~ - to)::; ± 40°C (±30°C), (2.10)

Tn care:

llt; sunt variatiile de temperaturi normate;

t~ - valorile norm ate ale temperaturii aerului exterior Tn sezonul cald (t: ) sau sezonul rece { t~ };

t3± - temperaturile inltiale corespunzatoare perioadei incheierii construetiel in sezonul cald ( t3+ ) sau Tn sezonul rece ( t3- );

± 40°C - valoarea limita a variatiei de temperatura pentru constructii metalice neTnglobate in elemente masive;

± 30°C - valoarea lirnlta a variatiei de temperatura pentru constructli din zidarie, beton :?i beton armat.

b) Valoarea normeiii a temperaturii aerului exterior in sezonul cald sau rece se stabileste cu relatiile:

(2.11 ) (2.12)

in care:

t~ este valoarea norrnata a temperaturii aerului exterior in sezonul cald; tVII - temperatura medie a lunii iulie;

dvlI- abateriJe fata de media zilelor celor mai calde (IlvlI == 10°C);

. e - valoarea norrnata a temperaturii aerului exterior in sezonul rece;

t, - temperatura medie a lunii ianuarie;

ll, - abaterile fata de media zilelor celor mai calde ( ll, = 15°C);

+ 30DC, - 20DC - valori ce se vor considera atunei cand temperatura exterioara nu are 0 irnportanta majora In dimensionarea constructillor.

c) Valoarea temperaturii extrioare in momentul realizarii constnnie! in sezonul cald sau rece se deterrnina cu relatia:

,

to-(+) = 0,2 (0,8) tVII + 0,8 (0,2) tIl

(2.13)

in care:

to-(+) sunt ternperaturile initiale corespunzatoare momentului realizarf constructiei in sezonul cald (sezonul rece);

tv II este temperatura medie a lunii iulie;

t, - temperatura medie a lunii ianuarie.

In tabelul2.13 se prezinta modul de determinare a valorilor de calcul.

2. Acnunt in constructil

53

Tabeful2.13

Modul de determinare a valorilor de calcul

Valori de calcul
Starea limita t+ t i+ T1 VII Observatii
conslderata respectiv respectiv respectiv respectiv
t- tl_ T2 I
Toate startle t - tn + 4°C tp+ ± s, + T1 A VII sau 10°C Valorlle A, + §Ii !!'j _ ,
limita In + - +
care se care reprezlnta
considera t: = t!! - SoC t!l + A· T2 AI sau 1SoC abaterlle temperaturii
l r- - 1- aerului interior tala de
actiunea
temperaturii vaJorile normate, se
cu exceptia iau egale cu SoC
starii lirnita pentru cladiri de locuit
Stari de oboseala ~i social culturale;
limita conform procesului
ultime tehnologic pentru alte
cladiri semnele ± se
iau astfel tncat sa se
obtina valorlle cele
mal defavorabile M+.
At
Of+, ot ..
Starea limita Nu se consldera
de oboseala - - - - actiunea temperaturii
in verificarea la
aceasta stare limita
Verificari i, = tZ tP+ T1 A VII sau 1Qac
sub efectul
Stari tncarcarllor i. = t!! tf- T2 Alsau 15°C
lirnita. totale de
ale exploatare
epJoa- Verificari t ; = tVII tP+ 0 0
tarii sub efectul
nor- fractiunilor t: = tl t!l 0 0
/-
male delunga
durata ale
lncarcarilor 2.3.6. Incarcarl exceptionale din actlunea seismului

2.3.6.1. Consideratli generale

Tara noastra se afla tntr-o zona de intense mlscarl tectonice, care cuprinde Mediterana §i zonele lirnitrofe din Europa, Africa de N-V §i Asia Mica.

Datorita undelor seismice, terenul pe care se afla constructiile sufera miscari orizontale §i verticale rapide, preponderenta unora sau altora depinzand de distants pana la epicentru si factorii geologici. Pentru constructii, cea mai periculoasa este actiunea orizontala, mai greu de preluat de structurile de rezistenta a acestora.

54

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

2.3.6.2. Calculul structurilor la actiunea selsmlca

J

(conform P100 .. 92)

a. Modalitati de considerare in calcul a actiunii seismice. In calculele

, .

inqineresti se vor avea Tn vedere, dupa caz, urmatoarele moduri de manifestare a

actlunii seismice asupra constructlilor:

- forte de inertie generate de oscilatille partilor Tn elevatle ale constructiilor, in urma antrenarii acestora in rniscarea seismica de catre acceleratiile lnterfetei teren-constructle;

- eforturi generate de deplasarile inegaJe impuse partilor de constructie Tngropate de propagarea undelor seismice prin teren;

- suprapresiuni provenite din fortele de mertie generate in lichidele, masele pulverulente etc. inmagazinate sau retinute de constructie:

- forte transmise de sistemele de rezemare §:i de legare a instalatiilor, a echipamentelor etc.

Valorile fortelor seismice de calcul (ale fortelor de lnertie conventionale) luate in considerare la determinarea eforturilor §:i deplasarilor prin procedeele de calcul utilizate in metoda curenta de proiectare (metoda A).

in metodele de calcul dinamic, liniar sau neliniar, excitatia seisrnica este reprezentata prin accelerograme inregistrate pe amplasament sau prin accelerograme generate artificial.

b. Modelarea in calcul a cornportarii structurale. in vederea determinarii efectelor actiunli seismice asupra structurii se vor utiliza modele de calcul idealizate, adecvate din punctul de vedere al reprezentarii cornportarii reale. Modelele vor reflecta confiquratia genera/a a structurilor, oistnbutla maselor, distributia rigiditatilor, caracteristicile de rigiditate, teqatunle cu mediul exterior, iar in cazul utilizarf metodelor de calcul neliniar, §i distributia capacltatilor de rezistenta §:i de deformareo Modelele de calcul vor tine seama §:i de elementele nestructurale care pot influenta semnificativ raspunsul structurii.

La modelarea structurii se admit in mod oblsnuit urrnatoarele aproxirnatll:

- Distributia reala a maselor se poate inlocui cu 0 disfributie care sa reduca volumul de calcule fara sa afecteze sensibil rezultatele. Astfel, se admit in mod curent: la constructll etajate, concentrarea maselor la nivelul planseelor, Punctele de aplicare a lncarcarilor seismice coincid cu pozitiile punctelor de concentrare a maselor.

- in cazul cladirilor, planseele de beton armat alcatuite Tn conformitate cu prescriptiile de proiectare specifice pot fi considerate infinit rigide in planul lor. in alte sltuatii de realizare a plariseelor (de exemplu, din elementele metalice cu contravantuiri, din lemn, din beton armat cu dimensiuni mari §:i cu perforari numeroase), in modelul structural aceste elemente vor fi caracterizate de valori corespunzatoare ale rigiditatii care, la limita, pot f considerate nule.

Caracterul spatial al actiunli seismice se reflecta in calcule lnqlneresti in modul urrnator:

- se considera drept sistem de referinta un sistem de trei axe ortogonale, una vertical a §:i doua orizontale;

- in eazul aplicarii metodei de calcul sirnplificate se vor efectua analize separate privind inca rca rile §i solicitarile seismice considerand ca actiunea seisrnica are directia, pe rand, a celor doua axe orizontale; cele doua ipoteze de actiune seismica se considera independente, iar eforturile corespunzatoare nu se suprapun.

2. Actiuni in constructn

55

La constructille cu structure ftexibila (cladiri etajate pe cadre etc.) se va lua In considerare sl ipoteza incarcarllor seismice orizontale actionand dupa 0 directie Tnclinata la 45° fata de axele orizontale de referinta: in aceste cazuri valorile

, ,

Incarcarilor seismice se reduc prin lnrnultire cu coefieientul 0,7. Pentru considerarea efectului de torsiune qenerala a structurii se va apliea proeedeul simplificat.

In metoda curenta de proiectare (metoda A), caracterul dinamic al actlunii seismice se considers In mod simplificat, prin adoptarea unor distnbuti: ale tncarcarli statice echivalente care tin seama de formele proprii de vioratle ale structurii §i de ponderea relative a acestora in deforrnatia totala a constructiei. in cazul aplicarii unor procedee bazate pe integrarea directs a ecuatiilor de rniscare, caracterul dinarnic al aetiunii $i at raspunsului seismic este reflectat direct.

1~ calculul eforturilor §i deplasarilor structurii sub actiunea tncarcarilor seismice de calcul, se considera ca structura iucreaza elastic. Se vor utiliza valorile modulilor de elasticitate (de deformatie) precizate in prescriptiile specifice de proiectare a structurilor din diverse materiale.

in modelarea structurale se vor considera atat constructia in elevatie, cat si terenul de fundare - zona actlva adiacenta constructiei. Pentru masivele de fundare

,

se vor eonsidera moduli de elasticitate corespunzatorl vitezelor de propagare ale undelor seismice.

c. Relatii de calcul pentru determinarea tncarcarllor selsmlce orizon-

. tale pentru calculul structurilor de rezlstenta. Relatiile date tn continuare servese la stabilirea lncarcaritor statice echivalente utilizate in calculele inqineresti obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare (metoda A). Aceste Incarcari considera implicit §oi simplifieat lnfluentele fenomenelor de comportare §i de deformare postelastica.

lncarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra constructiel S8 determina pentru fiecare mod propriu de vibratie.

In cazul particular In care oscilatiile proprii se produc tntr-un plan, rezultanta tncarcarilor seismice orizontale (forta taietoare de baza) corespunzatoare directiei de rniscare considerate pentru teren $i modul propriu de vibratie r se determine cu relatiile:

,

S, == cr G,

c, = aks 13r 'fir Er '

(2.14)

in care:

Cr este coefieientul seismic global corespunzator modului de vibratie r; G - rezultanta tncarcarilor gravitationale pentru Tntreaga structura;

a - coefieent de irnportanta a constructiei din tabelul 2.14, functie de clasele de irnportanta prevazute in tabelul 2.15;

ks - coeficient functie de zona seisrnica de calcul a amplasamentului;

f3r - coeficient de amplificare dinarnica in modul r de vibratle, functie de cornpozitie spectrala a rniscaril seismice la amplasament;

\jf - coeficient de redueere a efectelor actiunil seismice \inand seama de ductiHtatea structurii, de capacitatea de redlstributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta;

, ,

56

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Er - coeficientul de echivalenta intre sistemul real l?i un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r (acest mod de definire este valabil pentru cazul particular al oscilatlilor plane; in cazul analizei oscllatlilor spatiale coeficientui s.capata sernnficane mai cornplexa),

Rezultanta fncarcarilor seismice orizontale este parametrul principal prin care se coreleaza capacitatile de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii fundatiilor !?i terenului de fundare ~i prin care se evalueaza capacitatea de rezistenta la forte orizontale a ansamblului structura-teren,

,

Tabe/u/2.14 Valorile coeflclentilor de imporanta a

Clasa de importanta
I I II I III I IV
1,4 I 1,2 I 1,0 I 0,8 Tabeluf 2.15

Clasele de lmportanta a constructlllor

Clasa Tipul de cladiri
Constructii de importanta vitala pentru societate, a carer functlonalitate 'in timpul
cutremurului §oi imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral:
I - spitale, statii de salvare, sta1ii de pompieri
- cladiri pentru unitati administrative, centrale §oi judetene, cu rol de decizie 'in
organizarea rnasurilor de urgenta dupa cutremure
- cladiri pentru comunicatii de interes national §oj judetean
- cladiri care adapostesc muzee de irnportanta nationala
Constructii de irnportanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se
'in vedere consecintele acestora:
- celelalte cladiri din domeniul ocrotirii sanatatil
.
- scoli, crese, gradinite, camine pentru copii, handicapatl, batrani
II - cladirl care adapostesc aqlorneratii de persoane: sali de spectacole artistice
§i sportive, biserici, centre comerciale importante
- cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, §tiintifice deosebite
- cladiri §i instalatll industriale care prezinta riscuri de incendii sau deqajarl de
substante toxice
,
- cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare econornica
depozite de prod use de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a
populatiei
Construcfii de lmportanta normala (construcf care nu fac parte din clasele I, /I sau IV):
III - cladiri de locuit, hoteluri carnine (cu excepfia celor din clasa 1/)
- constructii industriale ~i agrozootehnice curente
Constructii de importanta redusa:
lV - constructii agrozootehnice de irnportanta redusa (de ex.: sere,
constructii parter diverse pentru cresterea animalelor ~i pasarilor etc.)
- constructii de locuit parter sau parter §i etaj
- alte constructil civile §i industriale care adapostesc bunuri de mica valoare ~i
'in care lucreaza un personal restrans Observatii:

a) Clasifi~area constructiilor in clasele de irnportanta din tabel nu este identlca cu clasificarea .Iin STAS 10100/75.

2. Actluni In constructii

57

b) TipuriJe de constructii care nu sunt prevazute explicit In tabel vor fi incadrate Intr-una din cele patru cl~se pe baza unei justitlcari tehnice date ln tema de proiectare.

c) In anumite situatil, unele componente ale cladirilor, inclusiv instalatii si echipamente ale acestora, se pot incadra in clase de irnportanta diferite de cea a restului cladirii.

d) Decizia de incadrare a cladirilor in diferite clase de importanta se va lua de catre beneficiar cu consultarea forurilor tehnice componente.

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscaril seismice a terenului (considerata cu 0 perioada medie de revenire de eea. 50 ani) corespunzatoare zone; seismice de calcul !iii acceleratia qravitatiei. Valorile coeficlentului k, sunt date in tabelul 2.16, functie de zonele seisrnice de ealeul indicate in harta din Anexa 2.3.

Tabelul2.16 Valorile coeficientului ks

Zona seismlca de ks
calcul
A 0,32
B 0,25
C 0,20
D 0,16
E 0,12
F 0,08 Coeficientul de amplificare dinarnica ~r se determina in functie de perioadele oscitatinor proprii Tr ale constructlilor ~i de conditiile seismice ale zonei, caracterizate prin perioadele de colt Te, cu relatiile:

~ r = 2,5 pentru Tr:;; Tc

i3r = 2,5 - ir, - Tc);:::1 pentru T, > Tc

(2.15)

Valarile coeficientului de reducere a efectelor actiunii seismice IfF sunt date

,

in tabe/ul 2.17.

Tabelul2.17

Valorile coeficientului 'P

Tipul structurii 'P
A. Structuri de beton armat
1. Structuri in cadre etajate:
- pere!ii de urnplutura sunt tratati ca elemente structurale asiqurandu-se 0,25
conlucrarea cu elementele cadrului
- perefii de urnplutura nu sunt trataf ca elemente structurale 0,20
2. Hale industriale ~i alte structuri cu un nivel:
- cu leqatur! rigide intre rigle ~i stalpi 0,15
- cu leqaturi articulate 0,20
3. Structuri cu pereti structurali 0,25
4. Structuri cu pereti, stalpi ~i plansee dala (fara grinzi) 0,30
5. Constructii tnalte de tipul cosurilor de fum 0,35
6. Castele de apa 0,35
7. Silozuri 0,25 58

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Tabelul2.17 (continuare)

Tipul structurii

C. Structuri meta/ice

1. Hale industriale §i alte structuri cu un nivel:

- pe directia necontravantuita in plan vertical: - cu 0 sinqura deschidere 0,20

- cu mai multe deschideri 0,17

(valorile 0,20 sl 0,17 ale coeficientului tp indicate pentru aceste structuri sunt stabilite in ipoteza ca pe directia necontravantuita stalpii sunt lncastratl la baza $1 lega1i rigid cu rigle. In cazul structurilor cu rigle legate articulat de stalpl, valorile de mai sus se vor majora prin multiplicarea cu coeficientuI1.7)

- pe directia contravantuita in plan vertical:

- portale cu diagonale prinse centric la noduri:

- cu diagonale in V 0,40

- cu diagonale intinse 0,20

- portale cu diagonale prinse excentric la noduri 0,20

2. Structuri in cadre etajate 0,17

3. Structuri alcatuite din elemente verticale rigide cu zabrele centrate la noduri:

- cu diaqonale intinse 0,25

- cu zabrele in V, care lucreaza la compresiune 0,50

4. Strueturi alcatuite din elemente verticale rigide cu zabrele prinse excentric la noduri 0,20

5. Structuri verticale in consola:

- pilon cu sectiune plina 0,50

- pilon cu zabrele 0,65

6. Structuri de tip "dual" formate din cadre §i din elemente verticale rigide, care conlucreaza datorita unor structuri orizontale rigide (contravantuiri, plate/aje, placi de plan§ee etc.):

- elemente vertica/e rig ide cu diagonale intinse prinse centric la noduri sau cu diagonale prinse excentric la noduri:

- cand acestea preiau eel mult 0,5

din forta seismica totala 0,20

- cand acestea preiau intreaga

forta seisrnica 0,25

- elemente verticale cu zabrele in V prinse centric la noduri care lucreaza

la compresiune:

- cand acestea preiau cel mult 0,5 din folia seisrnica totala 0,40

- cand acestea preaiu intreaga forta selsmica 0,45

- pentru valori intermediare intre 0,5 $i 1,0 din forta seismica totala

coeficientul '¥ se va determina prin interpolare tiniara (intre 0,20 §i 0,25, respectiv intre 0,40 $i 0,45)

B. Structuri din ziderte

1. Structuri cu peref structurali din zidarie cu centuri 9i stalpisori

2. Structuri cu peref structurali din zidarie sirnpla

0,25 0,30

2. Actiuni in constructii

59

Observatii;

- Valorile coeficientului '¥ sunt stabilite considerand ca se respecta regulile de alcatuire

pentru asigurarea unei cornportari ductile a structurilor. "

- Valorile date sunt utilizate pentru verificari de ansamblu. In situatiile precizate pentru verificarile un or elemente ~i zone structurale se vor introduce sporurile indicate in respectivul paragraf.

- Coeficientii referitori la eJementele de constructii metalice sunt valabili in conditiile in care prin moduJ de alcatuire a structurii, se asiqura dezvoJtarea unor mecanisme de disipare a energiei in care plastificarea acestor elemente este etectiva,

- Prin acte normative specifice unor categorii de ccnstructii se pot prevedea pentru 't' valori diferite de cele din tabeJul 2.17.

Coeficientul de echivalenta Er se determina cu relatia:

, ,

2

n

"LGkUkr k-1

Er = ~-n ---'-

G22GkUfr

k-1

(2.16)

unde:

U» este componenta dupa gradul de libertate k al vectorului propriu de ordinul r, Gk - rezultanta lncarcarilor qravitationale ale nivelului k.

Rezultanta tncarcarllor gravitationale pentru intreaga structure se determina cu relatia:

,

(2.17)

Vectorii proprii Ukr, ca $i perioadele proprii T; S8 vor stabili pe baza metodelor dinamicii constructillcr. Se admite utilizarea metodelor simplificate din Anexa B in situatiile mentionate.

'incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directla gradului de libertate corespunzator modului de vibratie r se determine cu relatile:

Skr = ckr Gkl

ckr = ex. ks J3r 'P 11kr I

(2.18)

in care 11kr este coeficient de distributie a fortelor seismice corespunzator nivelului k ~i modului de vibratie r, dat de relatia

n

L.GkUkr

U k-1

Y1kr = kr .!.!.n--=---

22 GkUfr

k-1

Valorile Skr se pot obtine §i prin distribuirea rezultantei S; a lncarcarilor orlzontale seismice, cu relatia:

(2.19)

(2.20)

60

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

In cazul utilizarii unor modele de calcul spatial expresiile (2.16) !?i (2.19) se vor generaliza in consecinta (conform anexa C la P100-92).

Eforturile, deplasarile etc. se calculeaza separat pentru fiecare mod propriu r.

In cazul analizei separate a oscilatiilor intr-un singur plan vertical este suficienta, de regula, considerarea primelor trei moduri proprii, jar efortul total de calcul N intr-o sectiune a unui element se deterrnina cu relatia:

, .

N=~LN~ (2.21)

In cazurile in care diterenta intre perioadele proprii sunt mai mici decat 10% se vor aplica reguli mai generale de compunere conform recomandarilor din Anexa C.

d. Determinarea tncarcartlor seismice verticale. Verificarea la actiuni

,

seismice verticale este necesara pentru urrnatoarele tipuri de elemente care fac parte din structura de rezistenta:

,

- elemente cu eforturi axiale predominante (stalpi, spaleti de zidarie, tiranti,

structuri suspendate etc.);

- grinzi si console cu forte taietoare man provenind, in principal, din lncarcari verticale concentrate mari sau deschideri importante;

- plansee de tip dala, rezemate direct pe stalpl (fara grinzi).

lncarcarile seismice verticale se deterrnina prin lnmultirea lncarcarilor qravitatlonate de calcul ale elementelor respective cu coeficientul Cv dat in tabelul 2.18. Incarcarlle astfel obtinute se suprapun, dupa caz, in modul aratat in tabel, cu tncarcarile gravjta~ionale sau, direct, cu eforturile corespunzatoare.

Tabelul2. 18

Valorile coeficientilor Cv

,

Tipul elementului lncarcarea sau efortul care se rnodiflca Cv
Elemente cu eforturi axiale Efortul axial al elementului ± ks
predominante
Grinzi de cadru cu forte For1a taietoare provenita din tncarcarile
taietoare mari gravitalionale, in sectiunile din vecinatatea ± 1,5 ks
stalpllor
Grinzi cu Jncarcari verticale Incarcarile concentrate ± 1,5 ks
concentrate marl
Plansee-dala rezemate Forta taietoare la rezemare pe stalpi ± 2,0 ks
direct pe stalpi, fara grinzi (pentru verificarea la strapunqere)
Console cu deschideri mari Incarcarea qravitationala totala ± 1,5 k, e. Determinarea Incarcarilor seismice pentru elementele care nu fac parte din structura de rezistenta. Verificarea la actiunea seisrnica a elementelor de constructii care nu fae parte din structura de rezistenta ;;i pentru care nu se urrnareste pastrarea mteqritatii dupa cutremur are ca obiect principal asigurarea ancorarii elementului de structura de rezistenta a constructiei in vederea evitarii prabusirii.

Pentru elementele din aceasta categorie tncarcarea seisrnica totala se deterrnina cu relatia:

2. Actiuni tn constructii

61

Sw = a Cw Gw, (2.22)

In care: Cw este coeficientul seism ic global din tabelul 2.19;

Gw - incarcarea gravitationala a elementului considerat.

Pentru tncarcarile seismice Sw se considera directia de actiune indicate in

, ,

tabelul 2.19.

La calculul structurii, incarcarile stabilite cu relatia (2.22) nu se lnsumeaza cu eele stabilite la pct. c !iii d.

Tabelul2.19 Valorile coeficlentilor seismici cwpentru elementele nestructurale

Tipul elementului Cw Directia de actiune a Incarcarii
. •
seismice s;
Pereti nestructurali. ks Normal pe suprafata elementului
Parapete, pereti in consola. 3 ks Normalpe suprafata elementului
Tavane suspendate ks Normal pe suprafata elementului
Ornamente interioare §.i exterioare,
statui, turnulete ~i cosuri de fum de 4 ks Orice dtrectie
lnaltirne redusa
Cornise ~i alte console de impor-
tanta redusa, rezervoare amplasate 2,5 ks Orice directle
pe constructii. Observatii:

Valorile din tabelul 2.19 sunt valabile pentru elementele eurente. in eazul unor elemente eu caracterlstlci de vibratie defavorabile la care pot aparea efeete locale de rezonanta se admit valerie Cw sporite, pe baza unor [ustlficari corepunzatoare,

f. Efectul de torsiune generala. Este indus de actiunea seismica ~i va fi luat in considerare prin utilizarea in calcul a unui model structural tridimensional adecvat, in rnasura sa tina seama de cuplarea tntre oscilatiile de torsiune ~i cele de translatie.

in conditiile structurilor regulate la care' centrele de rigiditate (C.R.) la cliferite Ie niveluri sunt situate aproximativ pe aceeasi vertlcala ~i centrele maselor (C.M.) la diferitele etaje se afla aproximativ unul deasupra altuia, se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, la fie care nivel, punctul de aplicare a rezultantei lncarcarilor seismice orizontale se afla fata de centrul de rigiditate (fig. 2.2) la dlstanta

e= e1 + e2,

unde:

e1 este excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate; e2 - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul

,

caracterului nesincron al rniscarii seismice Tn lungul dimensiunii respective a constructiei.

Pentru excentricitatea e2 se vor adapta urrnatoarele valori: 0,05 B - la constructii de tipuri curente, cu distributie ordonata In plan a elementelor structurale !iii 0,075 B - la constructii

~ T

C.M. c.n. o 0 0

tzl et f

B

Fig. 2.2

62

Proiectarea structurilor etajate pentru constructil civile

avand In plan 0 distributie a elementelor de rezistenta defavorabila din punctul de vedere al preluarii torsiunii generale (de exemplu structuri cu pereti structurali concentraf lntr-un nucleu central sau la care peretil de capat au rigiditati reduse).

Excentricitafea e astfel determmata se aplica rezuitantelor tncarcanlor seismice orizontale care actioneaza separat pe directille de referinta (x - y) ~i la 45° fata de aceste directii.

, .

In situatiile unor excentricitati mari (> 0,15 B), se va lua in considerare ~i posibilltatea prevederii unor rosturi antiseismice care sa conduca la reducerea acestor excentrlcitati.

,

2.4. Incarcarl de calcul

lntensitatile de calcul ale tncarcarllor permanente ~i temporare se obtin prin inmultirea Incarcanlor normate cu coeficientii tncarcarilor n sau nd, in functie de sta-

, , ,

rea limita la care se face calculul ~i de categoria gruparii tncarcarllor luate in considerare, conform tabelului 2.20 (STAS 10101/0A-77).

Valorile coeficlentilor tncarcarilor n, nd, pentru lncarcarile permanente (P), sunt date in tabelul 2.21, pentru cvasipermanente (C) Tn tabelul 2.22, iar pentru cele variabile (V) Tn tabelul 2.23.

Tabelul2.20

lntensitati de calcul

.

lntensitati de calcul considerate Coeficientul Veriflcarile la care se utllizeaza

lncarcarll
Intensitaf de calcul Iirnita n Verificeri la startle lirnita ultime de
rezistenta §i stabilitate, sub
actiunea gruparilor fundamentale
lntensitati de calcul reduse (care Pentru tncarcarl Verificari la startle limita unde
pentru Incarcarife permanente :?i P §i C: 1,0 intervin efecte de durata l?i
cvasipermanente coincid cu Pentru Incarcari verificari sub actiunea gruparilor
intensitatile normate, iar pentru V: nd speciale
lncarcarile varia bile reprezinta
fractiuni de lunga durata ale
intensitatilor) Pentru tncarcari sxceptionale (E), coeficientul lncarcarii se ia n = 1. Din

categoria Incarcarilor exceptlonale fac parte: - lncarcari seismice;

- incarcarl datorita cedarii unor elemente de constructii:

- tncarcari cu caracter de soc, datorita ciocnirii autovehiculelor de elemente

de constructii sau datorita exploziilor;

- efectele deplasarii reazemelor, cauzate de 0 schimbare radlcala a structurii terenului de fundatie;

,

- tncarcari datorita vantului in regimul de rezonanta:

2. Actiuni In constructii

63

- tncarcari datorita zapezf pentru cazul in care coeficientul de aglomerare (Cz) este mai mare decat 2;

- tncarcari datorita inundatiilor catastrofale. -:

,

Tabe/u/2.21

VaJorile coeficientului Incarcarii, n, pentru tncarcarile permanente (P)

Tipul lncarcarii 1) n
max. min.
Greutatea elementelor permanente ale - beton simplu sau armat cu
constructiilor (greutatea elementelor greutatea specifics peste
structurale, greutatea elementelor de 18 kN/m3 1,1 0,9
inchidere) executate din: - metal
-Iemn
- beton armat simplu sau armat
cu greutatea specifica sub
18 kN/m3 1,2 0,9
- zidarie de caramida
- zidarie de piatra
Greutatea elementelor de izolare, - industrializate 1,2 0,9
Egalizare ~i finisaj (tencuieli, sape, - de santler, cu mijloace 1,3 0,9
pardoseli etc.), executate in conditii; traditionale
Greutatea :?i impingerea parnantului si a umpluturilor 2),3) 1,2 0,8
Fortele de precomprimare 4) 1,1 0,9 1) lntensitatile normate ale lncarcarilor permanente sunt conform STAS 10101/1-78.

2) Calculul impingerH parnantului se face conform STAS 8316-77.

3) in cazuri deosebite, cand este necesara considerarea unei inal~imi de coloana de parnant vanablla in timp, se va proceda conform unor instructiuni sau justitlcari speciale.

4) in STAS 10101/0-76, valorile coeficientului n pentru efortul de precomprimare, la startle limita ultime, sunt lncluse in relatille de verificare pentru elementele din beton precomprimat.

Tabelul2.22

Valorile coeficientului lncarcarii, n, pentru tncarcarl cvasipermanente (C)

Tipul Incarcarii n
Greutatea unor elemente de constructie a carer pozitie poate sa se Valori din tabelul
modifice in decursul exploatarli (de exemplu peretii despartltorl), stabi- 10/STAS 10101/1
lita conf. STAS 10101/1-78 nr.crt.1 .. .4, in
functie de natura
materialului si
modul de realizare
Greutatea utilajului cu pozitie fixa specific exploatarii constructiilor (ma-
§ini unelte, aparate, motoare, rezervoare, recipiente, conducte cu ar- 1,2
rnaturi, piese de reazem :?i izolatil, transportoare cu banda sau alte I
sistema, rnasini de ridicat fixe cu accesorii etc.) in fabrici, ateliere etc.
Greutatea continutului din rezervoare, Lichid 1,1
recipiente, navete fixe sau mobile, Suspensii, slarnuri, materiale 1,2
silozuri pulverulente 64

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

TabeJu/2.22 (continuare)

Tipul incarcarf n
Greutatea continututui din conducte Lichid 1,0
Suspensii, slarnuri, materia Ie 1,1
pulverulente
Presiunea gazelor, lichidelor sau a materialelor pulverulente pe peretli
constructiilor care le sustin, in decursul exploatarii, presiunea dinamica 1,2
a aerului datorita ventilarii etc.
Incarcarile pe plansee (in unele cazuri Pan a la 2 kN/m2 (incJusiv) 1,4
pe pereti) din Incaperile de depozitare, A 2 1,3
Intre 2 ... 5 kN/m
frigorifere, depozite de materiale Egale cu 5 kN/m2 sau mai 1,2
granulare, depozite de furaje, depozite mari
de carti, arhive, biblioteci, cu intensitati
, ,
normate (conform STAS 101 01/2A1-78
tab.2.1 nr. crt. 15 ... 17) de:
Greutatea stratului de apa pe planseele orizontale destinate a fi 1,2
acoperite cu apa ~j impingerea apei pe peretii laterali ai unor recipiente
destinate acurnularli apei
Greutatea depunerilor de praf industrial (daca depunerea nu este
exclusa datorita unor rnasuri corespunzatoare) , stabllita conform 1,1
STAS 10101/2A1-78 tabelul1 nr.crt. 18 sau a unor prescrlptii speciale
Variaflile de temperatura tehnoloqica, 1,2
Tasarile l?i deplasanle neuniforme ale fundatiilor, cand acestea nu sunt 1,2
datorate unor schimbari radicale a structurii terenului de fundare. Observatie:

in cazurile cind contractia betonului trebuie considerata drept 0 tncarcare, efectele deformatlilor in timp ale betonului din contractie, corelate cu efecteJe curgerii lente, se iau in considerare ca Incarcari cvasipermanente si se stabilesc conform STAS 10101/0-76, Anexa II ~i datele specifice conditillor de exploatare.

Tabelul2.23

Valorile coeficientilor lncarcarilor n §i nd

pentru tncarcarile variabile

Nr. Tipul incarcarii n1} nd 1)
crt.
1 Incarcari distribuite pe acoperisuri l?i terase, in locuinte, in - pana la 1,4
sall de mese, pe balcoane :?i logH, in bai publice, spalatorii, 2 kN/m2
r-- anexe sociale, in podurile de cabluri electrice, pe pasarelele (inclusiv)
2 industriale, in podurile necirculabile, avand intensitaf - tntre 1,3 0,4
normate (conform STAS 10101/2A1-78 2 ... 5 kN/m2
i---
3 tabelul 1. nr.crt. 1 ... 4, 5b ~i 6 ... 8a) de: - egale cu
5 kN/m2 1,2
sau mai
mari 2. Ac1iuni In construcfii

65

Tabe12.23 (continuare)

Nr. Tipul Incarcarii n1} nd 1)
crt.
4 Incarcari distribuite in podurile circulabile, in sali de adunari - pana la 1,4
§i spectacole, in salile comerciale ale magazinelor, in mu- 2 kN/m2
zee si expozitii, in tribune, In adaposturi pentru animale. in (inclusiv)
rr ateliere cu utilaj usor, ca §i lncarcarea datorita oamenilor si - intre
materialelor in fabrici sau ateliere avand intensitati normate 2 1,3 0,6
2 ... 5 kN/m
f--- (conform STAS 10101/2A1-78 tabelul 1 nr.crt. 8b, 9 ... 14) -egale cu
6
de: 5 kN/m2 1,2
sau mal
mari
7 Incarcari distribuite in Incaperi ale etajelor tehnice, bucatarii - pana la
ale cantinelor, laboratoare, lncaperi ale centralelor, de 2 kN/m2 1,4
- calcul cu lntensitatl normate (conform STAS 10101/2A1-78 - intre
8
tabelul1 nr. crt 5a §i 8c) de: 2 ... 5 kN/m2 1,3 0,8
- - egale cu
9
5 kN/m2 1,2
sau mai
mari
10 Incarcari distribuite in lungul unei linii la balustrade, pereti despartitori
etc., orientate pe directie verticala sau orlzontala 1,2
11 Incarcari concentrate a plicate pe treptele scarllor §i pe elementele
secundare ale acoperlsurilor §i planseelor 1,2
12 Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor de reparatie in zonele de
trecere §i tn alte zone libere de utilaje 1,2
13 Incarcari aparute in timpul transportuJui §i montajului elementelor de
constructie, in timpuJ confectlonarii acestora, la montajul sau schimbarea 1 ....
pozitiei utilajului, incarcar! datorita produselor §i materialelor de construe- 1 32} -
,
tie (cu exceptia locurilor destinate depozitarii lor), greuta\ii elementelor
incomplet montate etc.
14 Incarcari generate de utilaje in timpul punerii in functiuns, in regim tran-
zitoriu sau de incercare (exernple: Incarcari aparute la incercarea de 1,2 -
franare a masinilor de ridicare, variatii de temperatura de scurta durata in
punerea sau scoaterea din functlune a utiJajelor)
15 Incarcari datorita unor mijtoace usoare de ridicare §i transport cu cale fixa
(monosine) §i a unor mijloace de ridicare si transport fara cale fixa 1,2 0,4
16 Incarcari datorate podurilor rulante Incarcari I 0,4
r--- (conform STAS 101 01/2A2-78)3)
17 verticale II 0,6
r---
18 pentru III
podurile §i 1,2 0,8
rulante IV
r---
19 din grupa de V 1,0
function are
r--- ,
20 Incarcari orizontale 1,3 - 66

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Tabe/2.23 (continuare)

Nr. Tipul lncarcarli n1) nd 1)
crt.
21 Incarcarl datorate vantului (conform Curente, A,B 0,4
- STAS 10101/20-75) pentru constructii 4)
22 situate in C,O,E 1,2 0,6
zonete:
-
23 Oeosebit de A,B 0,4
sensibile la
- vant (usoare,
24
zvelte) C,O,E 1,35) 0,6
situate in
zonele:
25 Incarcari datorate zapezf (conform STAS 10101/21-75) A,B,C 1 46) 0,4
,
- pentru constructii situate in zonele:
.
26 0 1,6 0,4
r----
27 E 1,6 0,6
28 Incarcari datorate chiciurii 1,3 0,4
29 Variatli de temperatura exterioara (conform STAS 10101/23A-78) 1,2 0,6
eterminate prln metoda slmpliflcata (pct.3.7 din STAS 10101/23A-78 7) 8) Observatii:

1) Coeficientli incarcaril~r n ~i nd nu includ coeficientii dinarnlci,

2) De la caz fa caz, in functie de conditiile specifice.

3) Coeflcientli n ~i nd se considera pentru cazul podurilor tncarcate.

4) Valorife ntJ se utilizeaza numai in cazuri deosebite, cand se prescrie considerarea simultana a vantului sl a unei lncarcari exceptionale.

5) Pentru construcfii deosebit de sensibile fa vant (inalte, zvelte, usoare) ~i expuse se recornanda 0 analiza suplirnentara, cu colaborarea unor institute de specialitate, in vederea stabilirii coeficientului n. Pentru aceste constructii, tncarcarea din vant in regim de rezonanta se consldera ca 0 incarcare exceptlonala.

6) Coeficientul de senslbllitate pentru acoperisuri usoare cp este indus in intensitatea normala. in situafiile in care coeficientul de aglomerare Cz depaseste vafoarea 2, se efectueaza doua verificart;

a) pentru coeficientul Cz limitat la valoarea 2, iar tncarcarea rezultata se considera 0

lncarcare valabila:

b) pentru coeficientul Cz determinat conform STAS 10101/21-75, iar lncarcarea rezultata se consldera ca 0 lncarcare exception ala.

7) Variatiile de temperatura exterioara nu se considera in verificarite Ia starea limita de oboseala.

8) Pentru cazurile in care se aplica metoda analitica (pct. 3.1 ... 3.4 din STAS 10101/23A-78), valorile de calcul se vor determina conform prevederilor standardului respectiv.

2.5a Gruparea lncarcarilor

Calculul elementelor §i structurllor de rezistenta la diferite stari limita se face luand In considerare cornblnatille sau gruparile de tncarcart cele mai defavorabile, practic posibile.

La proiectarea constructiilor se au In vedere urmatoarele doua qrupari de incarcari:

---

2. Actiuni in constructii

67

a) grupari fundamentale, alcatuite din incarcari permanente (P), cvasipermanente (C) !iii variabile (V);

. b) grupari speciale, alcatuite din tncarcari permanente (P), cvasipermanente (C), varlabile (V) !iii exceptionale (E).

Gruparile de tncarcari se alcatuiesc in conformitate cu prevederile din STAS 10101/01 !iii STAS 10101/2A1•

In cazul cand calculul elernentelor si structurilor se face la stari limita ultime de rezistenta si stabilitate, gruparile se alcatuiesc dupa cum urrneaza:

a. Grupari fundamentale:

(2.23)

in care:

Pi, Gil Vi sunt inca rca rile permanente, cvasipermanente si variabile normate;

n - coeficienti de tncarcare:

,

ng- coeficient de grupare, cu valori cuprinse intre 0,8 + 1,0 (in cazul a doua sau trel rncarcari variabile se ia ng = 0,9).

In alcatuirea gruparilor de tncarcari pentru structura, ipotezele de tncarcare se stabilesc avand in vedere urmatoarele:

- pentru Incarcarile permanente, se consldera 0 lpoteza unica de distrlbutie a tncarcarilor, cu intensltati normate, stabilite conform STAS 10101/1-78, iar valorilor acestor intenstltatl in gruparile fundamentale la starlle limlta de rezistenta !?i stabilitate Ii se aplica coeficientii n, care sporesc sau reduc "incarcarea, dupa cum este mar defavorabil;

- pentru celelalte tncarcarl, se adopta pentru fiecare tncarcare si in cadrul fiecarei grupari in parte, cea mai defavorabila ipoteza de rncarcare din punctul de vedere al verificani care se efectueaza in sectiunea §i Ja starea lirnlta considerata,

In stabilirea ipotezelor de rncarcare, cu intensitatl normate, pentru veriflcari la start llmita de rezistenta !?i stabilitate, sub actiunea qruparilor fundamentale, se include aplicarea coeficientilor de reducere Tlp, pentru tncarcarile distribuite pe planseu conform STAS 10101/2A1-78, in vederea luaril in considerare a nesirnultaneitatii

realizarii intensitatilor maxime ale tncarcarilor pe intreaga intindere a constructiei. '

In mod obisnuit, proiectarea structurilor pentru constructille civile'se face luand in considerare urrnatoarea grupare fundarnentala:

(2.24)

in care:

ng = 0,9

IIp este coeficientul de reducere a tncarcarilor utile; V1 - tncarcari utile normate;

V2 - tncarcarl orizontale din vant, normate.

Valoarea coeficientului de reducere YIp se stabileste in conformitate cu ST AS 101 01i2Ar 78 cu relatia:

,

(2.25)

In care m este nurnarul de plansee considerate deasupra sectiunii de verificare.

3

ALCATUIREA ~I CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DE BETON ARMAT

3.1. Alcatulrea de ansamblu

3.1.1. Definitii. Claslflcarl

,

Constructiile cu peref structurali sunt cele la care elementele structurale verticale sunt constituite in totalitate sau partial din pereti de beton armat turnati rnonolit sau prefabricatl, La aceste structuri este necesara realizarea planseelor ca diafragme orizontale, care asigura deformarea solidara a peretilor structurali in preluarea fortelor orizontale (din actiunea vantului sau a cutremurului).

Dupa modul de participare a peretilor la preluarea rncarcaruor verticale §i orizontale, sistemele structurale se clasifica in urrnatoarele categorii:

Sisteme cu peret! structurali, la care rezistenta la forte laterale este asigurata practic in totalitate de catre pereti structurali de beton armat. Structura mai poate cuprinde ~i alte elemente structurale cu rol numai in preluarea tncarcarilor verticale, a carer contributie in preluarea fortelor laterale poate fi neglijata.

Sisteme mixte (dua/e), la care peretii structurali interactloneaza cu cadre de beton armat in preluarea fortelor latera Ie.

Peretii structurali se clasifica in:

,

- pereti in consola individuali (necuplati), leqati numai prin placa planseulul;

- pereti cuplati, constituif din doi sau mai multi montanti (pereti Tn consola)

conectatl tntr-un mod regulat prin grinzi ductile armate adeevat (rigle de euplare).

Din punetul de vedere al conformarii, cladirile eu structura din diafragme de beton armat (monolit sau prefabricat) se pot realiza intr-o varietate mare de tipurl constructive (tip bara, tip punct sau turn etc.). Pentru realizarea cladirilor civile eu ¥naltime mica sau medie se folosesc in mod curent structurile de tip bara sau turn.

Dupa modul de dispunere a diafragmelor in plan se disting (fig. 3.1):

- structuri eu eompartimentare deasa, la care diafragmele transversale se dispun la intervale relativ reduse (fig. 3.1 ,a);

- structuri eu eompartimentare rara (celulara), la care diafragmele transversale se dispun la intervale mai marl (fig. 3.1 .b)

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat

71

~i ..

:I .. ,

a

Fig. 3.1

3.1.2. Reguli de alcatulre generala §i dispozitla elementelor structurale verticale

La stabilirea formei ~i a alcatuirti de ansamblu a constructiilor se vor alege contururi regulate in plan, compacte ~i simetrice, evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, a maselor ~i a riqiditatilor In cadrul acelulasi tronson de etadire, in vederea limitarii efectelor de torsiune qenerala sub actlunea seisrnlca §i a altor efecte de interactiune defavorabile.

,

La stabilirea conflquratiel structurii ~i a peretilor structurali se vor respecta prevederile din normativul P100-92 §i prevederile suplimentare din P 85-96.

in cadrul aceluiasi transon, suprafata planseulut la ftecare nivel va fi pe cat posibil aceeasi. De asemenea, distributia in plan a peretilor va ft, de regula, aceeasi la toate nivelurile, astfel ca acestea sa se suprapuna pe verticala.

La dispunerea peretilor in plan se va urrnari ca cerintele de ductilitate sa fie cat mai uniform distribuite in peretii structurii.

Amplasarea in plan a peretilor structurali va urrnari cu prioritate posibilitatea obtlneril unui sistem avantajos de fundatll (incluzand, daca este necesar, peretii de la subsol §i de la alte niveluri de la partea inferioara), in rnasura sa realizeze un transfer cat mai simplu l?i mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare. Peretilor structurali carora Ie revin cele mai mari valori ale fortelor ori-

, ,

zontale trebuie sa Ii se asigure 0 lncarcare qravttatlonala suficlenta (sa fie suficient

"lestati") astfel tncat sa se poata obtine condltii avantajoase de preluare a solicitarllor din rncarcari orizontale ~i de transmitere a acestora la terenul de fundare.

La constructiile cu forma in plan dreptunqhiulara, peretii structurali se vor dispune dupa doua directii perpendiculare tntre ele, avand riqiditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua directii cu valori apropiate. La cladlrile cu alte forme, aceste cerinte se pot realiza ~i prin dispunerea peretilor dupa directiile principale determinate de forma cladirii.

La alcatuirea cladirilor se recornanda sa fie folositi ca pereti structuralj interiori, cu precadere, aceia care separa functluni diferite sau care trebuie sa asigure 0 izolare tonica sporita, necesitand ca atare grosimi mai mari ~i care in acelasl timp nu prezinta goluri de u~i sau la care acestea sunt in nurnar redus. De exemplu, la cladiri de locuit, se vor folosi ca pereti structurali, peretii dintre apartamente §i pere-

7'2

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

tii casei scarii, iar la clacirile administrative, peretii de la nucleul de circulatle pe verticala si de la grupurile sanitare etc.

Peretii exteriori pot f realizati din beton armat si utilizati ca pereti structurali, cu conditla asigurarii izolarii lor termice prin placare la exterior cu un material termoizolator.

in general se va urrnari ca rezultatele eforturilor axiale qravitationale care actioneaza peretii unei structuri sa nu conduca la excentricltati mari eu acelasi sens fata de centrele de greutate ale peretilor respectivi, nenechilibrate pe ansamblul structurii la fiecare nivel.

La alcatulrea elementelor structurale verticale se va urrnari realizarea peretiler cu sectiunl lamelare, tntarite la extrernitati prin bulbi §i talpi eu dezvoitari limitate sl se vor evita, pe cat posibil, sectiunile cu talpi ample.

in cazul peretllor cu goluri sevor adopta siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conducand la pereti formaf din plinuri verticale (montanti), legate tntre ele prin rlgle de cuplare avand confiquratia generala a unor cadre etajate, iar riglele de cuplare vor avea grosimea inimii peretilor verticali sau, daca este neeesar, dimensiuni mai marl.

Modul de alcatuire al planseelor se va corela cu distantele dintre peretii structurali astfel rncat sa asigure satisfacerea exiqentelor de rezistenta §i rigiditate §oi sa rezulte practic indeformabile pentru forte care actioneaza in planul lor. Se va urrnarl, de asemenea, ca prin forma in plan aleasa pentru planseu §i prin dispunerea adecvata a golurilor cu diferite destinatii (pentru scarl, lifturi, instalatii, echipamente) sa nu se slabeasca exagerat planseul dupa anumite sectiunl, in care sa apara riseul de rupere la actiunea unor eutremure de intensitate mare.

in vederea reducerii eforturilor in elementele structurale din contractie, a variatiile de temperatura etc., se vor prevedea, dupa necesitati, rosturi de dilatarecontractle, rosturi antiseismice §i rosturi de tasare. Se va urmari ca rosturile sa cumuleze doua sau toate cele trei roluri mentionate.

Peretii structurali, individuali (in consola) sau cuplati, vor fi prevazutl la partea lor inferioara cu elemente de infrastructure (peretii subsolului) care sa perrnita transmiterea in conditil corespunzatoare a soticitarilor la terenul de fundare.

Pentru elementele de infrastructura la contactul cu terenul se prevad evazari sub forma de talpl continue de beton armat sau sub forma de cuzineti de beton armat §i talpi de beton simplu continue.

3 .. 2. Exigente generale de proiectare

in general, proiectarea constructillor cu pereti structurali trebuie sa urrnareasea satisfacerea tuturor exiqentelor specifice (functlonale, structurale estetice, de tncadrare in mediul construit, de executle, de tntretinere §i consolidare etc.), functie de conditille concrete pe amplasament (geotehniee, climatice, seismiee etc.) §i de lmportanta constructlei,

3. Alcatuirea ~i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

73

Satisfacerea exlqentelor structurale referitoare la preluarea efectelor actlunilor de diferite categorii, in particular a celor seismice, se reallzeaza prin:

- conceptia generala de proiectare a structurii privind mecanismul structural de disipare de energie, capacitatlle de rezistenta, stabilitate, rigiditate §i ductilitate;

- 0 modelare judicioasa si utilizarea unor metode de calcul adecvate pentru determinarea eforturilor $i dimensionarea elementelor structurale.

3.2.1. Exigente privind mecanismul structural de disipare a energiei

Obtinerea unui mecanism structural de disipare a energiei (de plastificare) favorabil sub actiunl seismice de intensitate ridicata, in cazul constructiilor cu pereti structuraH de beton armat, implica:

- dirijarea deformatlilor plastice in riglele de cuplare $i la baza peretilor;

- cerinte de ductilitate moderate $i cat mai uniform distribuite in ansamblul

structurii; .

- capacitati de deformare postelastica substantiale $i cornportari histeretice stabile in zonele plastice;

- eliminarea ruperilor premature eu caracter easant datorate actiunii fortelor taietoare;

- eliminarea aparitei unor fenomene de instabilitate care sa nu perrnita atingerea capacltatllor de rezistenta proiectate.

De regula, proiectarea structurala trebuie sa asigure 0 eomportare in domeniul elastic pentru plansee $i sistemul infrastructurii eu fundatlue aferente ..

3.2.2. EXigente de rezlstenta §i de stabilitate

Exigentele de rezistenta impun ca actiunile seismice de intensitate mare sa nu reduca semnifieativ capacitatea de rezlstenta a sectiunilor celor mai solicitate ale structurii. Practic, se considera ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute daca

, t

in toate sectiunile capacitatea de rezistenta evaluate pe baza prevederilor din

STAS 10107/0-90 $i in condltiite respectarii regulilor de alcatuire prevazute de acestea sunt superioare, sau la lirnita egale, cu valorile de calcul maxime ale eforturilor sectionale.

,

Exigente1e de stabilitate impun evitarea pierderii stabilltatii formei (voalare) peretilor in zonele puternic comprimate $i eliminarea fenomenelor de rasturnare datorate unei suprafete de rezemare insuficiente pe teren. Tot in categoria fenomenelor de instabilitate care trebuie evitate se incadreaza $i situatlile in care distributia In plan a peretilor conduce la excentricitati exagerate ale centrului maselor (C.M.) ln raport cu centrul de rigiditate (C.R.) al peretilor structurali, in absenta unor pereti care sa preia in mod eficient momentele de torsiune qenerala.

74

Proiectarea structurilor etajate pentru constructh civile

3.2.3. Exigente de rigiditate

Constructille cu pereti structurali vor fj tnzestrate prin proiectare cu 0 rigiditate la deplasari laterale in acord cu prevederile normativufui de proiectare antiseismica (P100-92).

3.2.4. Exigente privind ductilltatea locala §i eliminarea ruperilor cu caracter neductil

Conditia de ductilitate in zonele plastice ale structurilor cu pereti de beton armat are In vedere asigurarea unei capacitati suficiente de rotire postelastlca Tn artlculatiile plastice, fara reduceri semnificative ale rigiditatiiJii capacitatli de rezistenta in urma unor cicluri de solicitare selsmica importante. In mod practic conditia de ductilitate locala se exprima~ printr-un criteriu de limitare a inaltimii relative a zonei comprimate a sectiunilor. In cazul elementelor verticale, pentru evaluari preliminare, conditia de ductilitate se asiqura printr-un criteriu echivalent (aproximativ), de limitare a efortului unitar mediu de compresiune.

in vederea mobilizarii capacitatii de ductilitate la solicitarea de incovoiere cu sau tara efort axial, se va asigura prin dimensionare un grad superior de siguranta fata de ruperile cu caracter casant sau mai putin ductile, cum sunt:

-: ruperile la forta taietoare Tn sectiunile inclinate;

- ruperile la fortele de lunecare, in lungul rosturilor de lucru sau in lungul

altor sectiuni prefisurate;

- pierderea aderentei betonului la suprafata armaturilor in zonele de ancorare §i de Innadire:

- ruperea zonelor intinse armate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare .

. in acest scop sunt necesare masuri pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilitatii zonelor com primate de beton §i a armaturilor comprimate.

3.2.5. Exigente specifice structurilor prefabricate

Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de suprafata (panouri mari) trebuie sa urmareasca obtinerea uei cornportart practic identice cu cea a structurilor similare realizate din beton armat monolit. in acest scop, Irnblnarile verticale, orizontale sau dupa alte directli tntre eiementele prefabricate vor trebui sa fie solicitate in domeniul elastic, sub lncarcarile care corespund stadiului ultim pentru structura tn ansamblu.

Valorile fortelor de lunecare !?i ale celorlalte forte 'care intervin la dimensionarea elementelor de imbinare vor fi cel putin egale cu valorile asociate mecanismului de plastificare structural.

3. Alcatuirea ~j calculul structurilor cu diafragme de beton armat

75

3.3. Calculul structurllor cu diafragme de betan armat la actiunea lncarcarllor

,

verticale §i orizontale

3.3.1. Constderatll generate

Calculul elementelor structurale de beton armat se va face pentru qruparile fundamentala §i speciala de tncarcari.

Pentru ctadlrile curente sub aspectul regimului de tnaltirne §i al valorilor fncarcarilor qravitationale se are in vedere, cu prioritate, calculul din gruparea speciala de tncarcari pentru elementele structurale verticale.

Proiectarea antiseisrnica a structurilor cu pereti structurali, pe baza Normativului P85-96 are in vedere un raspuns seismic neliniar al ansamblului suprastructura-infrastructura-teren de fundare, impllcand absorbtia §i disiparea de energie prin deformatil postelastice, urrnarindu-se de regula localizarea deformatillor postelastice in elementele suprastructurii.

Dirijarea deforrnatillor neliniare in unul sau mai rriulte din cele trei componente ale ansamblului suprastructura-infrastructura-teren de fundare se va face prin metode de calcul ornoloqate. Corelarea capacltatilor de rezlstenta ale celor trei componente se va face pe baza valorilor medii ale rezistentei betonului, arrnaturii de otel si, respectiv, terenului de fundare.

Pentru constructiile curente se permite utilizarea metodelor de calcul simplificate (din categoria A, conform P100-92), care admite urmatoarele simplificari principale: a) calculul la actiunea seismica se face la tncarcarlle stabllite conform P100-92, actionand static pe structura considerata ca avand 0 comportare elastica;

b) dirijarea forrnarii unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, cu deformatii plastice dezvoltate in riglele de cuplare §i la baza peretilor structurali, se face prin dimensionarea elementelor structurale la valorile de eforturi rezultate din calculul in gruparea speciala;

c) cermtele de ductilitate se considera implicit satisfacute prin respectarea unor condltii de calcul §i de alcatuire constructive:

d) in cazul cladirilor cu forme regulate, cu elementele structurale orientate pe doua dlrectil principale de rigiditate ale structurii, calculul se efectueaza separat pe cele doua directli;

e) deforrnatille planseelor se considera neglijabile in raport cu deformatiile peretilor (diafragmelor).

3.3.2. Metode de calcul

Dupa gradul de complexitate, metodele utilizate pentru calculul structurilor cu diafragme din beton armat se pot grupa in metode simplificate in domeniul elastic $i metode in domeniul postelastic.

76

Proiectarea structurilor etajate pentru constructil civil,

3.3.2.1. Metode simplificate de calcul structural

in eazul eladirilor etajate eu strueturi ordonate tara nesimetrii importante, I: care peretii structurali prezinta monotonie geometrica pe fnaltime se admite utiliza rea metodei simplifieate de calcul.

Conditiile de monotonie structurala pe Tnaltimea cladirii se bazeaza pe urma toarele ipoteze:

- diafragmele se considera ca niste bare (console) verticale cu sectiuru plina sau cu goluri suprapuse, incastrate la nivelul infrastructurii §i actionate dt ' lncarcari verticale (qravitationale) §i orizontale din vant sau seism;

. - diafragmele sunt monotone pe vertcala (caracteristicile geometrice ale diafrag melor §i materialelor utHizate sunt aceleasi pe toata inaltimea constructiei ina.ltimea etaje lor egala, iar golurile de usi §i ferestre sunt suprapuse §i egale la toate nivelurile);

- lncarcarlle orizontale din vant p; sau seism qs variaza pe tnaltlrne dup: legi simple (distributie unitorrna pentru vant §i distributie liniara pentru seism - fig. 3.2).

R

r- - I--

0
- --
0
0
0
0
0 Fig. 3.2

a. Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor sectionet« II domeniul elastic

Utilizarea metodelor simplificate de calcul al structurilor cu pereti structural in domeniul elastic se bazeaza pe schematizarea peretllor structurali prin cadn etajate (structuri alcatuite din elemente de tip bara),

Ipoteze sl scheme de baza. in calculul structurilor formate din bare se tine seama de toate tipurile de deforrnatil produse de actiunea ?iferitelor etortur sectionale: momente in covoietoare, forta taietoare §i eforturi axiale. In cazurile curenn se admite sa se neglijeze deformetiile datorate eforturilor axiale in riglele de cuplare precum si ale eforturilor axiale din peretii structurali datorate tncarcaruor verticale.

Desehiderile teoretice ale cadrului etajat, care schernatizeaza peretii cuplat cu goluri suprapuse, se iau intre axele elementelor vertieale.

Pentru riglele de cuplare se considers deforrnabila (Ia incovoiere :?i la forts ~ taietoare) numai portiunea centrals /0 (Iungimea luminii libere a golului), iar portiu, nile laterale (L -/0) se admit a f indeformabile (aria sectiunii §i momentul de inertiE se considers infinite).

In eazul peretilor eu rigle de cuplare Tnalte in raport cu tnaltirnea nivelulul se va tine seama de variatia sectiunll rnontantilor, considerand ca deformabile zonele cuprinse intre rig Ie (lumina), iar in rest nedeformabile.

3. Alcatuirea §i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

77

Valorile de calcul ale caracteristicilor geometrice §i de rigiditate. In metoda sirnplificata se dau reratH directe pentru determinarea valorilor de calcul ale caracteristicilor de rigiditate ce intervin la calculul eforturilor sectionale.

In cazurile curente aceste valori ale caracteristicilor de rfgiditate se pot utiliza ~i la determinarea caracterisiticilor vibratiilor proprii, inclusiv a perioadelor de osciIatie ln diferite moduri proprii, precum ~i la calculul deplasarilor orizontale la verificarea conditiilor de deplasare relative de nivel sau la dimensionarea rosturilor seismice tntre diferitele tronsoane ale unei cladiri sau intre cladlri vecine.

In situatille in care sunt necesare evaluari mai precise ale deforrnatiilor structurale, se vor aplica procedurile mai riguroase de calcul specifice pentru barele de beton armat, respectiv prin integrarea in lungul elementelor a deforrnatiilor specifice (axiale ~i de rotire) stabilite prin considerarea sirnultana a condltiilor statiee, geometriee l?i a legilor (J - E ale betonului si otelului.

Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale utilizate pentru deterrnlnarea caracteristicilor de rigiditate ale elementelor structurale se vor lua dupa cum urrneaza:

In cazul peretllor structurali individua/i:

.Ae= 0,7 Ab;

Ate = 0,5 Abt;

(3.1 )

unde: Ie, Ae, Ate sunt valorile de calcul (echivalente) ale momentului de lnertie, ariei sectiunli transversale l?i ariei sectlunii de forfecare, iar h, Ab l?i Abt sunt valorile corespunzatoare ale sectiunii de beton (nefisurate).

in cazul pereti/o" cup/ati: .

- in montantul extrem in care se induce intindere prin efectul indirect al rortelor seismice orizontale:

Ate = 0,35 Atb ;

(3.2)

- in montantul extrem comprimat prin efectul indirect al fortelor orizontale:

Ate == 0,7 Abt;

(3.3)

- in montantii interiori, ca pentru peretii individuali.

In vederea reducerii nurnarului de ipoteze de lncarcare. in cazul structurilor curente se admite ca valorile caracteristicilor de rigiditate ale rnontantilor extremi sa se evalueze ca pentru peretii individuali.

Valorile momentelor incovoietoare !iii ale fortelor taietoare de calcul din montantii marginali se determina, in acest caz, prin reducerea valorUor obtinute prin calculul structural in aceste elemente, reducand valorile eforturilor din montantul intins prin efectul indirect al fortelor orizontale ~i sporind corespunzator valorile eforturilor in montantul comprimat.

Redistributia eforturilor se va face in limita a 30% din valoarea eforturi1or de

,

la fiecare nivel dupa cum urrneaza:

Pentru rigle de cuplare:

- in cazul arrnarii cu bare ortogonale (bare longitudinale §i etrieri):

T e = O,2h [1 + 1,5( ;: n,,; O,ST b;

Are == 0,3 Abf ;

(3.4)

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

-In cazul arrnarii cu carcase diagonale:

i, =O,4Ibfl+( ;: )}O.8Ib

Ate = 0,6 Abf;

(3.4')

In cazul deformatiilor se va utiliza 0 valoare unica a modului de elasticitate

,

al betonului Eb, corespunzator clasei prescrise prin proiect.

Dintre metodele simplificate care se tolosesc pentru calculul strueturilor de

tip curent (cu P + 4 ... 11 E, cu distrioutie deasa sau celulara) se mentioneaza: - metoda eadrelor inlocuitoare;

- metoda structurii continue eehivalente.

b. Metode de calcul structural

Pentru stabilirea eforturilor sectionale in elementele structurale cu pereti de beton armat se pot utiliza metodele de calcul pentru structurile spatiale alcatuite din bam.

in cazurile curente in care planseele de beton armat satisfac conditia de diafragme practic intinit rigide §i rezistente pentru forte aplicate in planul lor se vor aplica metodele de caleul in care deformatnle solidare ale peretllor pot ti definite de numai trei deplasari la fiecare nivel (doua translatii §i 0 rotire).

in cazul cladirilor cu pima la 10 niveluri ou structuri ordonate fara nesimetrii importante, la care peretii structurali prezinta monotonie geometrica se admite utilizarea procedeului de calcul structural descris in continuare.

Conditiile de monotonie structurala pe tnaltimea cladirii presupune urmatoarele:

- caracteristicile geometrice §i de material ale peretilor sunt constante pe

fnEHtimea cladirli;

- tnaltimlte nivelurilor sunt egale;

- golurile sunt suprapuse §i au aceleasi dimensiuni la toate nivelurile;

- lncarcarile orizontale varlaza pe tnaltimea cladirii dupa 0 lege sirnpla (in

general se admite distributla uniforma pentru tncarcarile date de vant §i distrlbutia triunqhiulara pentru lncarcarile seismice v. fig. 3.2).

Procedeul este bazat pe aproxirnatia repartizarii lncarcarilor orizontale intre peretii structurii pe baza conditiei de egalitate a deplasarilor or.izontale la un singur nivel, ceea ce corespunde la a admite ipoteza ca deformatiile tuturor peretilor sunt afine. Se recomanda ca dlstrlbutla fortetor orizontale sa se faca pe baza valorilor rigidltatilor la deplasarea laterala la nivelul caracteristic, considerat a fi situ at la nivelul planseului cel mai apropiat de 0,8 H (H - tnaltlrnea cladirii, v. fig. 3.2).

In conditille admiterii ipotezelor simplificatoare de mai sus, lncarcarlle orlzontale repartizate fiecarui perete structural pastreaza legea de variate pe verticata adrnlsa pentru tncarcarea ansamblului structurii §i ca atare tiecare perete poate fi calculat ca 0 structure rnonotona, pentru care sunt stabilite valori pentru calculul direct al valorilor eforturilor sectionale si a deformatiilor,

Pentru tncarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul de rigiditate al structurii), dlstrlbutia intre peretli structurali se face proportional cu rigiditatile lor la deplasare laterala. in corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui perete structural la deplasare laterals (K), pentru 0 tncarcare orizontala distribuita pe verticala dupa 0 lege data, se defi-

3. Alcatuirea §i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

79

neste ca tncarcarea orizontala necesara pentru a produce peretelui 0 saqeata orlzontala de 1 m la nivelul caracterisitic.

Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei in raport cu centrul de riqiditate al structurii se face considerand, ca si in cazul aplicarli centrice, deplasarea solidara a peretilor pe baza ipotezei planseului inflnit rigid in planul sau,

Din actiunea unui moment de torsiune general Mt, asupra ansamblului structurii (fig. 3.3), un perete structural (j) se lncarca cu 0 forta orizontala ale carei componente dupa directhle axelor Ox:;;i Oy sunt Fjx:;;i Fjy.

r

x

X· :J

Fig.3.3

Sectiunile de calcul pe cele doua dlrectli se stabilesc in conformitate cu indicatitle de la § 3.4. Centrele de greutate corespunzatcare jx §i jyse pot considera, de regula, cu suficlenta aproxirnatle ca se afla in axul inimii de pe directia respective daca talpa este evazata nesimetric.

in schema de calcul, sectiunea unui perete structural apare deci cu centrele de greutate jx si jy diferite dupa cele doua directii, situate la dlstantele Yj §i Xj Tn raport cu centrul de rigiditate C.R. al ansamblului. Fortele Fjx si Fjy se considera aplicate in jz §i jy.

Coordonatele centrului de rigiditate C.R. Tn raport cu originea sistemului de axe se determine cu relatiile:

,

(3.5)

in care:

Xj = Xj + Xo ;' )lj = Yj + Yo sunt coordonatele centrelor de greutate ale sect iunilor de calcul ale peretelui (j) dupa directiite x §i yin raport cu originea sistemului

de axe; ,t

Kjx. I<jy - rigiditatile peretelui (j) la deplasari laterale dupa directllle x si y,

I,Kjx, I,Kjy - sumele riqiditatilor pe ansamblul structurii.

80

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

Cunoscand rezultanta fortelor orizontale, Fx, care actioneaza dupa directia x cu excentricitatea ex in raport cu centrul de rigiditate, incluzand ~i excentricltatile aditionale ea (prevazute de normativul P100-92), se pot determina fortele orizontale aferente diafragmei j, pe directiile x !iii Y (/lx, ryy) cu relatiile:

- dupa directia x:

K· K· r.

t: =F. IX +F. e JX J

'J;'x X X y

~K· - I

L.J JX P

- dupa directia y:

Kfy xf ~ y = ±Fx ey --...::...:..__~

Ip

Similar se determlna !iii componentele Fjx, Fjy produse de rezultanta fortelor orizontale pe directia y, Fy:

- dupa directia x:

- dupa directia y:

K· K· x,

r: =F lY +Fe lY 1

If Y Y ~ K. - Y x I J

L.J tv P

unde Ip este momentul de inertie la torsiune (polar) al rigiditatilor ansamblului sectlunilor peretilor structurali:

Ip == L ~x YJ + LKjyXT .

Monotonia structurale ~i adoptarea unor legi simple pentru Incarcarlle orizontale permit 0 schematizare maxima a calculului.

in literatura de specialitate exista numeroase lucrari cu valori de calcul intabulate sau reprezentate grafic sub forma unor abace care furnizeaza direct valorile caracteristieilor de rigiditate ~i ale eforturilor sectionale in pereti ~i rigle.

3.3.2.2. Metode de calcul in domeniul postelastic

Metodele de calcul in domeniul postelastie se aplica unor strueturi cu capacitatile de rezistenta cunoseute, respeetiv la strueturi la care arrnaturile longitudinale sunt cunoseute.

In raport cu ipotezele simplificatoare admise in calcul, metodele de calcul in dameniul postelastic se clasiflca in urrnatoarele trei categorii principale:

- Procedee de prima aproximatle, eare constau in exprimarea echilibrului limita pe un mecanism cinematic de cedare cu articulatii plastice formate la capetele tuturor riglelor ~i la baza peretilor structurali, fara sa se puna conditi' privind incadrarea rotirilor din aceste articulatli plastice in capacitatlle de retire respective.

3. Alcatuirea ~i caJculul structurilor cu diafragme de beton armat

81

- Procedee de calcul static neliniar, care constau intr-un caleul static pas cu pas al structurii ("calcul biografic"), marino treptat tncarcarlle laterale, determinand la fiecare treapta de incarcare eforturile sectionale ~i deformatiue structurii ~i verificand compatibilitatea rotirilor in articulatiile plastice formate la capetele riglelor de cuplare ~i la baza peretilor, Stadiul ultim de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia limita lntr-una din articulatiile plastice formate la baza peretilcr structurali.

- Procedee de calcul dinamic neliniar, obtinute prin adaptarea metodelor de calcul dinamic a structurilor in bare sau a structurilor bldirectionale. Pornind de la accelerogramele unor cutremure reale inregistrate sau de la aecelerogramele eta Ion caraeteristice amplasamentului, se deterrnina elementele raspunsului structural in evolutia lor pe durata actiunii seismice, diagramele de eforturi sectionale, deformatele, tabloul articulatitlor plastice in fiecare moment, cerintele de ductilitate, energia absorbita ~i energia disipata in articulatiile plastice etc.

Calculul in domeniul postelastic prin procedee de calcul static neliniar ~i procedee de calcul dinamic permit verificarea urrnatoarelor conditii de buna conformare a structurii in raport cu actiunile seismice:

- dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, care presupune formarea articulatiilor plastice a extrernltatilor riglelor de cuplare ~i la baza peretilor structurali, in aceasta ordine, la cutremure de intensitate ridicata (cu perioade de revenire mad) ~i numai la extrernitatile riglelor la cutremure de intensitate mai mica (cu perioade mici de revenire);

- structura poseda capacitatea necesara de ductilitate (de absorbtie si de disipare de energie) pentru a putea rezista la un cutremur de intensitate maxima, conslderata prin prescriptiile de proiectare;

- capacitatile de deformare postelastica a elementelor verticale sa fie echllibrate (cerlntele de ductilitate sa fie apropiate), in sensul evitarii aparitiei de ruperi premature ale unora dintre ele, in timp ce celelalte prezinta inca rezerve mari de ductilitate;

- structura sa nu inregistreze pe durata actiunii seismice deplasari mai mari decat cele admise.

Procedee de prima aproxirnatie, Ca metoda de verificare (de determinare a fortei orizontale capabile a structurii), procedeul bazat pe echilibrul la limita al structurii poate fi utilizat la stabilirea valorii gradului de asigurare la actluni seismice definite prin valoarea fortei laterale asociate mecanismului structural de cedare. Aplicarea echilibrului limita al structurii presupune ca nu apar ruperi premature, cu caracter neductil prin actiunea fortelor taietoare sau a ruperii ancorajului arrnaturilor, iar capacitatea de deformare in articulatiile plastice este suficienta.

Procedee de calcul static neliniar. Pe baza unui calcul prealabil in domeniul elastic, se stabilesc sectiunile ~i armarea peretilor structurali. Sectiuntle astfel dimensionate urrneaza a fi apoi corectate dupa necesitatl in functie de rezultatele calculului in domeniul postelastic.

Pentru executarea calculului tn domeniul postelastic este necesar sa se determine valorile momentelor de plastificare a sectiunilor caracteristice ale elementelor structurale (sectiunile de la extremitatile riglelor ~i sectiunile peretilor de la nivelul planseului), precum ~i caracteristice de deformare ale zonelor care inregistreaza deformatii plastice. La stabilirea acestora se utilizeaza valorile medii ale

82

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

rezistentelor betonului ~i otelului, conform STAS 10107/0-90 (Ra = 1,35 Ra, Rc = = 1,75 Rc).

Calculul se efectueaza sub forma unui calcul static la lncarcari orizontale seismice avand dlstributia fortelor seismice conventionale, care se rnaresc progresiv. La fiecare treapta de tncarcare se deterrnina starea de eforturi $i de deformatie a structurii, se identifica sectiunile in care apar deformatii plastice :;;i se stabilesc rnarlmile rotirilor in artlculatiile plastice convention ale formate la capetele riglelor si la baza rnontantilor. Se veriflca daca rotirile in articulatiile plastice se tncadreaza Tn valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale.

Pentru analiza unor stari de solicltare avansate se pot admite depasirl ale capacltatii de rotire a artlculatlilor plastice din rigle (ruperi); acestea irnplica modificarea schemei stat ice pentru etapele de calcul ulterioare, Tn sensu I inlocuirii barelor ie§ite din lucru prin penduli artlculati la capete, capabili sa preia numai eforturi axiale. Ca stadiu llmita de solicitare a structurii se consldera stadiul in care se atinge deforrnatia lirnita la baza unuia din montanti.

Rezultanta mcarcarilor orizontale corespunzatoare acestui stadiu reprezinta forta orizontala capabila a structurii, iar deplasarile inregistrate reprezinta deplasarile maxime pe care Ie poate suporta aceasta.

Aplicarea procedeului de calcul descris implica verificarea cornpatlbthtatll deformatillor (rotirilor) plastice Tn artlculatlile plastice teoretice formate ln sectiunlle de la capetele riglelor ~i la baza rnontantilor. Pentru aceasta, valorile e ale rotirilor Tnregistrate in artlculatiile plastice la diferite niveluri ale tncarcani orizontale se com para cu valorile limita 8p ale rotirilor ce se pot dezvolta Tn articulatiile plastice, denumite in mod curent rotiri capabile (8cap).

Conditia ca un element sa nu se rupa in zona unei "articulatil plastice" se exprima prin relatla:

8 $; 8cap = 8p

Valorile 8cap se determine prin insumarea rotirilor specifice (curburilor) pe lungimea zonelor plastice, Tn sltuatia in care in sectiunea cea rnai solicitata s-a atins ruperea Tn betonul comprimat sau in armatura tntinsa.

Metodologia calculului dinamic neliniar ~i datele privind parametrii seismici ai excitatlei ~i ai raspunsulul seismic al structurii (Iegile constitutive ale cornportaru elementelor structurale, tinand seama ~i de deqradanle structurale, proprietatile de amortizare etc.) sunt precizate in Anexa G a normativului P100-92.

3.3.3. Succesiunea etapelor de calcul

Calculul unei structuri cu diafragme la actiunea lncarcarilor verticale (gravitationale) :;;i orizontale (vant sau seism) cuprinde urrnatoarele etape principale:

- determinarea lncarcarilor verticale (gravitationale) si orizontale, care solicita constructia pe cele doua directil principale;

- descompunerea structurii de ansamblu in elemente simple (diafragme pline sau cu goluri), avand sectiunea transversals in forma de I, L, T, E etc.;

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat

83

- stabilirea sectiunilor active si a caracteristicilor de calcul ale diafragmelor pline sau ale rnontantilor §i riglelor (buiandrugilor), in cazul diafragmelor cu goluri;

- determinarea eforturilor sectlonale axiale de compresiune in diafragme din actiunea Incarcarilor verticale aferente si verificarea preliminara a sectiunii de beton pe criterii de ductilitate;

- repartizarea tncarcarilor orizontale intre diafragmele care alcatuiesc structura in functie de rigiditatile acestora;

- determinarea eforturilor sectionale (M, T, N) in diafragme (rnontanti) din actiunea Incarcarilor orizontale;

, - insumarea eforturilor sectionale din actiunea incarcarilor verticale §i

orizontale;

- dimensionarea !?i armarea diafragmelor (rnontantilor si riglelor), verificarea zone/or comprimate §i intinse, verificarea la forta taietoare in sectiuni lnclinate sl rosturi orizonta/e;

- determinarea eforturilor in salbele orizontale (plansee) §i verificarea preluarii lor de catre plansee in cazurile cand acest lucru este necesar.

3.4. Schematizarea pentru calcul a structurilor cu peretl de beton armat

Avand conformarea initiala a structurii realizate prin alegerea unor forme favorabile in plan §i pe verticala, se trece la schematizarea ei prin stabilirea tipurilor caracteristice de peretl (diafragme), componente §i a prevederilor constructive privind alc~tuirea prelirninara a sectiunilor ~i determinarea sectiunilor active de calcul,

In fig. 3.4 se prezinta un exemplu de conformare structurale in plan (fig. 3.4,a) si sectlune transversale (fig. 3.4,b) ~i schema cu principalele tipuri de diafragme (pline §i cu goluri) pentru 0 constructie cu n niveluri (fig. 3.4,c).

~F

A-A

.fu.,..-----,r----n

1-1

I 3,l.O ! 3,to13.60 13'o013,00~

a

b

c

1

-

e,

E.-

1

~, .'

Fig. 3.4

84

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

3.4.1. Tipuri caracterlstice de diafragme

in cazul structurilor cu diafragme se mtalnesc mal multe tipuri caracteristlce de diafragme, care se pot clasifica dupa forma sectiunii transversale conformatia generala ~i existents golurilor.

Dupa forma sectiuni! transversale, diafragmele pot fi: lamelare, cu bulb: sau cu talpi in forma de L, T, U, E, etc. (fig. 3.5).

Fig. 3.5

Diafragmele lame/are se caracterizeaza prin sectiunea transversala alungila (fig. 3.4,a), la care fenomenul de pierdere a stabilitatii genrale poate aparea mar frecvent in cornparatle cu alte tipurL

Diafragme/e cu bulbi reprezinta un caz particular al diafragmelor lamelare prevazute la capete cu ingro~ari (fig. 3.4,b), care aduc un aport substantial in ceea ce priveste capacitatea de rezistenta a zonei de capat puternic solicitata, atat prin rnarirea sectiunli, cat ~i prin efectul de rigidizare a inimii.

Diafragmele cu fa/pi in forma de L, T, U, E etc. se caracterizeaza prin aceea ca sunt alcatuite din inima ~i talpi cu care conlucreaza (fig. 3.4,c); talpile pot fi porti-

uni dintr-o diafragma perpendiculara pe elemente lamelare cu lungime llmitata. '

Dupa coniormetie genera/fl, determlnata de lungimea consolei verticale H ~i lnaltlmea sectiunu transversale h. diafragmele se impart in:

Diafragme lungi. cu raportul Hlh> 5, la care eforturile ~i deformatiile provenite din Tncovoiere sunt predominante.

Diafragme cu /ungime medie, cu raportul2 s HIh ~ 5, la care este necesar sa se tina seama atat de efectul momentului lncovoietor, cat ~i de eel al fortelor taietoare, Diafragme scurte, cu raportul Hlh < 2, caracterizate prin aceea ca eforturile ~i deformatiile prod use de fortele taietoare sunt preponderente.

Dupa existent» go/urilor, se disting:

Diafragme pline, cand nu sunt prevazute cu goluri sau cand golurile practicate sunt cu dimensiuni mici, care nu influenteaza comportarea ~i deformarea qenerala a diafragmei.

a

b

c

3. Alcatuirea !,?i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

85

Oiafragme cu go/uri, prevazute cu unul sau mai multe siruri de goluri de dimensiuni medii sau mari, care influenteaza mult comportarea generala sub actiunea tncarcanlor orizontale.

3.4.2. Prevederi constructive privind stabilirea prellminara a sectlunilor diafragmelor

Stabilirea preliminara a dimensiunilor minime pentru diafragmele din beton armat, se face in conformitate cu prevederile tnstructiunllor tehnice pentru proiectarea constructlilor cu structura din diafragme de beton armat P 85-96.

La cladiri cu compartimentare celulara (diafragme rare) sau cu tnaltlrnea H> P+4 E, respectiv la cladir] amplasate tn zone seismice de calcul A-O, se recoruanda ca diafragmele sa fie prevazute la capete cu talpi sau bulbi.

H

-~.~-- .. ~- ~.- _. _._

1 1
Montont 1

~
~ ,b
..CJi
~ _(
Montont 1
J
1
~
elf h1
~tc jb
~
HR4
!~
j' h1 Fig. 3.6

He

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

In cazul diafragmelor eu goluri suprapuse (fig. 3.6) se va evita amplasarea golurilor Tn apropierea eapetelor diafragmelor la distante mai miei de 120 em, iar j"jlinurile dintre doua siruri de goluri consecutive se vor realiza eu 0 la\ime de cel cutin 50 em.

. ,

Grosimea minima a inimii, b, care se staoileste din conditia de rezlstenta §i din considerente constructive privind adancimea de rezemare a elementelor de plan§eu si latimea minima a centurii de monolitizare, trebuie sa fie b ~ 15 cm sau i: > H 120

,..1- e .

Pentru a se putea admite condina de Tncastrare a diafragmelor verticale la cota ± 0,00, este necesar ea grosimea diafragmelor de la subsol sa fie de minimum 20 em.

Riglele de cupJare (buiandrugii) se realizeaza de regula de aceeasi grosime ca §ii inima diafragmelor b, = b, iar inaltimea h, variaza Tn functie de tipul golului §i Inaltimea etajului. Daca din calcul rezulta eel b, = b este insuficient, atunei riglele de cuplare se vor ingro~a pe lungimea 10, plus eel putin eu 0,35 n, de fieeare parte a golului, iar in cazul sirurilor de goluri alaturate plinurilor dintre aeestea se vor realiza de aceeasi grosime ea §i rigJele Ingro~ate (fig. 3.7). in eazul diafragmelor eu solicitari mari, golurile pot fi bordate cu ingro~ari (stalpisori) ~i pe tnaltlme, avand grosimea b= b;

1

Fig.3.7

3~4.3. Determinarea sectiunilor active de calcul

,

La\imea activa de conlucrare a talpilor bpI in cazul peretilor structurali a carer sectiune prezinta talpi la una sau ambele extrernltatl rezultate din intersectia peretilor de pe cele doua directu (fig. 3.8), este data de relatia:

(3.6)

uncle sb se va lua dupa cum urrneaza:

Pentru stabilirea caracteristicilor de rigiditate:

- daca talpa este leqata la ceslalta extremitate de un perete paralel (fig. 3.8,a):

(3.7)

Tn care: n: hi + 1 sunt tnaltimlle sectiunilor unor peretl paraleli conseeutivi; '0 este ciistanta libera lntre doi pereti consecutivi.

, ,

- oaca talpa nu este leqata la cealalta extremitate de alt perete para lei,

t.b::: h.

3. Alcatuirea ~j calculul structurilor cu diafragme de beton armat

87

a

b

Fig. 3.8

in toate cazurile sb s distanta pana la primul gal (pana la marginea pereteluu. in cazul cand talpa apare sub forma unui bulb (fig. 3.8,b), latirnea activa se ia egala cu latimea bulbului bp = Bp.

Pentru evaluarea capacitatii de rezlstenta la incovoiere (inclusiv pentru determinarea incarcarllor verticale aferente) §i a ductilltatil, Sb se deterrnina cu relatiile: - in zona comprirnata,

Sb = 0,1 (H - Hi);

- in zona tntinsa,

(3.8)

(3.9)

in care: H este lnaltimea totala a peretelui; Hi - distanta de la baza peretelui pana la sectiunea considerate.

, In ambele cazuri, Sb s distantele pana la primul gal (pana la marginea peretelui) §i 6.b::; 1,5 h.

in cazul talpilor intermediare, latirnea actlva bp se determine cu relatia (3.6), unde Sb = Ist(dr) 12 sau distanta pana la primul gol.

La structurile cu etaje inalte §i goluri relativ mici se recornanda considerarea in calcul a peretelui ca element unlc, cu sectiunea plina indeformabila, cu conditia aslqurarii (prin modul de alcatuire al rigleJor rigide) unei cornportari in domeniul elastic a acestor elemente.

in situatiile In care peretil se intersecteaza forrnand un nucleu, tntreq nucleul poate fi considerat un element unic.

Pentru calculul deformatiilor produse de fortele taietoare sectiunea activa se ia eqala cu sectiunea inimii.

Sectiunile de calcul (active) ale riglelor de cuplare necesare pentru calculul deforrnatiilor produse de momentele incovoietoare, la determinarea eforturilor sectionale, se iau conform fig. 3.9:

- daca planseele sunt prefabricate sau turnate ulterior peretilor, astfel lncat nu se realizeaza conlucrarea placii cu rigla, sectiunea se considera dreptunqhiulara, cu inaltimea hr. pana sub placa planseului;

88

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

a

b

c

Fig.3.9

- daca planseele se toarna odata eu peretii sau se prevad masuri de realizare a conlucrani placli eu rig la, se tine seama de eonluerarea placii, luand:

l1bst;;:: l1bdr == 0,25 I 0 ~ 2 hp (3.10)

bp;;:: b, + l1bst + l1bdr.

in care: 10 este lumina tibera a golului, iar hp - grosimea placii.

Pentru ealculul deforrnatiilor prod use de fortele taietoare, sectiunea se ia eqala eu sectiunea inimii.

Pentru evaluarea capacitani de rezistenta se aplica prevederile STAS 10107/0-90.

3.5. Proiectarea prelimlnara a elementelor structurale

In eadrul prolectarii pretiminare a elementelor structurale se urmareste stabilirea lncarcarilor verticale ~i dimensionarea sectlunilor peretilor ~i riglelor de euplare.

3~5a 1. Stabilirea lncarcarllor verticale

Valorile tncarcarilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de actiuni, corespunzator gruparii fundamentale sau speciale de tncarcan, dupa caz.

3. Alcatuirea ~j calculul structurilor cu diafraqmede beton armat

89

3.5.2. Determinarea etorturllor axlale de compreslune, N

Incarcarile verticale transmise de plansee se determina in functie de suprafetele aferente sectiunilor active, tinand seama de alcatuirea constructiva a planseelor (placi armate pe una sau doua directli, placl cu grinzi etc.), care influenteaza distribut~a reactiunllor pe contur.

In fig. 3.10 se da un exemplu de stabilirea a supratetelor aferente de plan§eu pentru 0 diafragma interrnediara, in cazul unei structuri in diafragme cu compartimentare deasa, in acest caz se considera ca planseele sunt realizate din placi care se descarca pe doua directli, peretii exteriori (Iongitudinali) fiind realizatl din diafragme portante.

Fig. 3.10

La stabilirea eforturilor de compresiune, pe langa tncarcarile transmise de plansee, se tine seama §i de greutatea proprie a diafragmelor verticale, respectiva peretllor exteriori neportanti.

Pentru tncarcarlle locale (concentrate sau distribuite) se admite ca repartizarea lncarcaril, ln corpul peretilor, se face cu 0 panta de 2/3.

3.5.3. Dimensionarea (verificarea) prellrnlnara a sectlunilor peretllor §i riglelor de cuplare

a) Dimensionarea (verificarea) pretlmlnara a sectlunllor peretllor. Verificarea sectiunii totale a peretilor structurali (in m"), la un anumit nivel se face cu relata:

LA > aksnApl

p - 100 I

(3.11 )

90

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

In care:

LAp este aria inimilor sectiunilor orizontale ale tuturor peretilor structurali,

cu contributie semnificativa in preluarea fortelor orizontale;

a - coeficientul de importanta a constructiei (conform P100-92); ks - coeficientul zonei seismice de calcul (conform P100-92); Apl- aria suprafetei planseului, in m2;

n - nurnarut de niveluri (nurnarul de plansee) situate deasupra sectiunf considerate.

Grosimea peretllor structurali va fi eel putin 15 cm. La cladiri cu pana la 10 ... 12 niveluri se recornanda sa se pastreze .dimensiuni constante ale sectlunllor peretilor pe toata tnaltirnea,

Aria bulbilor sau talpilor At prevazute la capetele sectiunii peretilor, cu aria

inimii Ai, va trebui sa respecte conditiile: "

- pentru zonele seismice de calcul A + DJ

A

no ~ 1J5-t + 0,35 ; A-

I

(3.12)

- pentru zonele seismice de calcul E si F,

no ~1,5 At +OJ50, Ai

(3.13)

unde

N

n --- 0- bhR •

c

(3.14)

in care:

Neste efortul axial de compresiune in sectiunea de calcul; b, h - dimensiunile inimii peretelui;

R; - rezistenta de calcul a betonului la compresiune.

Relatiile (3.12) §i (3.13) servesc si la evidentierea situatiilor in care apare necesitatea prevederii de bulbi sau talpl la extremitatile peretilor.

In cazul diafragmelor pline, Neste efortul axial aferent din lncarcarile gravltatlonale, iar in cazul rnontantilor diafragmelor cu goluri, N include §i efortul suplimentar LlN din actiunea tncarcarilor orizontale, rezultat prin cumularea pe verticata a reactiunilor transmise de riqlele de cuplare, care determine 0 solicitare suplirnentara Ano :::: J1N I (bhRd.

Criteriile de ductilitate se realizeaza In general prin moderarea eforturilor unitare de cornpreslune, respectiv prin controlul valorii coeficientului no.

In cazul montantilor diafragmelor cu qoluri, 0 data cu cresterea momentului Tncovoietor M, intervine §i 0 crestere corespunzatoare a efortului axial N, prin suplimentul ~N din efectul indirect al tncarcarilor orizontale. in acest caz valoarea coeficientului no, pentru care se pune conditia no < no, trebuie sa includa sl supli-

mentul corespunzator llno; ~N intervine In calcul cu semnul ± in functie de sensul de actiune al tncarcarilor orizontale (momentului Mo).

Aprecierea prellrnlnara a valorii lui LlN, din efectul indirect, se poate face In mod aproxirnativ, luand 0 fractiune (10 ... 20%) din efortul axial N, in functie de zveltetea diafragmei si de proportia tntre plinuri si goluri.

3. A!catuirea !?i calculut structurilor cu diafragme de beton arrnat

91

o apreciere mai corecta a valorii lui i1N se obtine daca se considera ca sub actiunea tncarcarilor orizontale (seismice) apar articulatil plastice la capetele riglelor de' cuplare, adiacente montantului considerat, la majoritatea nivelurilor (cca 80%). cunoscand momentele capabile de plastificare, Mp, din sectiunile de la capetele rig/elor si determinand reactiunile corespunzatoare acestora, Tp = 2Mp / /0' care se Gumuleaza pe lnaltlme, rezulta:

z z2M

i1 N =:O,82:Tp =0,8L--P

1 1 /0

b) Dimensionarea praliminara a sectiunilor riglelor de cuplare. inaltimea riglelor de cuplare la cladirile obisnuite se va lua eqala cu dimensiunea plinului de deasupra golurilor de u$i !iii ferestre, iar grosimea secttunf riglelor se va lua egala cu grosimea peretilor structurali.

3.6. Exemplu de calcul

Se considera 0 cladire (fig.3.11) de locuit (S+P+10 E), cu 0 casa de scara avand structura de rezistenta alcatuita din diafragme (transversale $i longitudinale), ptansee ~i scari din beton armat monolit. Peretli de lnchidere se reallzeaza in varianta tristrat, iar peretii despartitorl din B. C.A.

Cladirea este arnplasata in zona A de actiune a vantului, zona A de actiune a zapezf ~i cu zona seismica de calcul E (grad 7).

Se cere evaluarea rncarcanlor gravitationale $i orizontale (vant $i seism) corespunzatoare gruparilor de tncarcari fundamentale ~i speciale, stabilirea tipurilor de diafragme ~i a sectiunllor active de calcul, determinarea eforturilor axiale de compresiune $i dimensionarea prelirninara a secthmilor peretilor structurali si a riglelor de cuplare.

3.6.1. Stabilirea gruparilor de lncarcarl

Gruparea fundamentala. Conform relatiel (2.24), in aceasta grupare se iau in considerare toate tncarcarlle permanente, Pi, cvasipermanente, O, ~i varia bile Vi (V1 - utile ~i V2 - din actiunea vantului), cu valori normate afectate cu coeficientn de lncarcare n; de grupare ng 9i de reducere Tjp :

'LnPj+ I.njCj+ ng (n111p V1 + n2 V2).

Valoarea coeficientului de grupare se ia ng = 0,9 (pentru cazul cu doua incarcari variabile), iar valoarea coeficientului de reducere a lncarcarilor utile, pentru sectiunea de calcul de la cota ± 0,00, se deterrnina cu relatia:

, ,

Tlp = 0,3 + ); = 0,481.

,

,...,,'i.,~

-,.......,'

~~ ~)

3. Alcatuirea si calculul structurilor cu diafragme de beton armat

93

Gruparea speclala, Conform relatiei (2.26), In gruparea speciala se iau in considerare toate rncarcarile permanente, Pi, cvasipermanente, Gil cu valorile normate, tncarcarlle variabile normate, \0, reduse cu coeficientul nd = 0,4 (fractiunea de lunga durata) !iii 0 incarcare exceptionala, E1 (actiunea seismului).

L Pi + L Gi+ L nd V1 + E1

In conformitate cu normativul P 100-92 se admite 0 slnqura ipoteza de Tncarcare pentru lncarcarile variabile V1 (utile) pe toate deschiderile §ii toate nivelele cladirii.

3.6.2. Evaluarea tncarcartlor gravitationale

incarcarile permanente Pi pe 1 m2 element de constructie se deterrnina conform STAS 10101/0-75; STAS 10101/0A-77 si STAS 10101/1-78.

In tabelul 3.1 sunt prezentate detaliile constructive pentru elementele componente §ii Incarcarea norrnata §ii de calcul aferenta.

Tabelul3.1

Determinarea marcilor permanente

Element de constructle Denumirea Masa lncarcarea
......
- stratului E speclfica Incarcare Incarcare
C'I:I ......
... C'I:I normata _t:: de calcul
- C._
In 11) gn 11) ....
t E .- >(IS
'(i; Uu
U 0 [daN/rn3} [daN 1m2] '; ,:U [daN 1m2]
..: ... Ou
:z e" *[daN 1m] 4x5 0.= 6x7
.
1 2 3 4 5 6 7 8
Perete exterior de rezistenta Strat de
1 rezistenta 0,015 2500 375 1,1 412,5
din b.a.
®@ <D Be20

: ~f70r- 2 Terrnolzolafie 0,16 300 48 1,2 62,4
~~~ BeA


~~8~ Strat

3 protectle 0,03 2100 63 1,3 81,9

mortar
-~~ ~ eiment

TOTAL: 486 557,0
Perete interior ~ 1 Beton armat 0,15 2500 375 1,1 412,5
de rezlstenta Be 20 Proiectarea_ structurilor etajate pentru constructii civiJe

Tabelul3.1 (continuare) r'~"----1~--------;-2-----r---3---r---4-----'r---5--'----6"------"'-7-"---8-__'_'

IP;an$eu terasa Protectie

I 9 hidro-

! izolatie-nisip

,

8 Hidroizolatie

1C+2P+4B

I

I

r

0,015

0,01

0,03

0,04

0,12

0,12

1800

2100

1600

2100

2500

*18

18

18

63

2

4

192

9

31,5

300

638

1,3

1,3

1,3

1,2

1,3

1,3

1,2

1,3

1,1

23,4

23,4

Strat suport 7 hidroizolatiemortar

81,9

Protectia

6 termoizola- tiei -1C

*2

2,4

Termoizolatie 5 - placi vata rninerala G100

100

5,2

Beton de 4 panta din zgura de eazan

249,6

3 Bariera de vapori 1 C+2B

10,8

*9

$apa egali- 2 zare din mortar eiment

41

1 PJaca b.a, monolit Be 20

330

TOTAL:

768

I Perete cespartitor

'1 Fa§ii din B_C_A

0,1

600

60

1,1

66

Planseu curent cu pardoseli calde

21,1

Parehet LU 0,022 . stejar

7,2

4

800

6

17,6

6

1,2

1,2

2100

63

1,3

81,9

2500

300

1,1

330

2 $apa mortar 0,03 ciment

2100

63

1,3

81,9

2500

.J~7/,,"?.?~ l@ 3 Fonoizolatie 0,02

@NUtfmWQm{! PFL poros

I ~~ ~ $;:::~~ar ::::

I r~ m. monolit Be20

L .. 1 +----.---___:T-=O'--.;.T_;_A=L::_: +-_--+ -+_-=.3.:;_:87___:-t--_--+_4.:....:4:..:::.0-l

1

,. Pla,n!]8U curent eu pardoseli 3 Mozaie 0,04 2200 88 1,3 114,7

reci I J @ turnat

! ~;t¥?~.;~ f2'\

I b':;~ .. ', , .", ... - .... , \!,;)

i'll ~///.%. 0~~~~(i)

/' /() 1 Placa b.a. 0,12

monolit Be 20

I~~.~-_ .. =. =========~~~~~=~=~ _ _:T:....:O:....:T....:..._A=L~: __L_ __ ._L.~ __ L____;_45::;._1;.___L _ ____l______:5::::2::..:;:6:.!..::,6~

300

1,1

330

95

3. Ald'.ituirea l?i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

Tabe/u/3.1 (continuare)

1 2 3 4
Rampa de scara 3 Mazaie 0,041
turnat
Trepte brute 0,074
2 de beton
simplu
1 Placa b.a. 0,12
monolit Be 20
TOTALpemp
element
TOTALpe mp
de element In
G) proiectie pe
orizontala
bcr
cosu e =
Jb~r +h~r
=0,872 678

5

2400

98,4 1,3

127,9

177,6 1,3

230,9

2400

330

2500

300 1,1

689

576

576

689

cosa

coso

;:; 660

;:;790

Observatie:

Pentru rampa de scara, treptele au fost echivalate cu straturi echivalente, uniforme.

incarcariJe variabile Vi, datorate procesului de exploatare, pe 1 m2 element de

constructe se determina conform STAS 10101/21-78 ~i STAS 10101/0A-77_ Evaluarea Incarcarilor variabile (utile) normate, pn ~i de calcul p = trp", este data in tabelul 3.2.

Tabelul3.2

Determinarea lncarcartlor variabile

lncarcarea variabila
Element Incarcarl Coeficient Incarcare in gruparea in gruparea
de normate pn tncarcare de calcut fundamentala spectala
n n ngp ndpn
constructie p= n·p
• [daN/m2] [daN/m2] [daN/m2] [daN/m2]
Planseu terasa 75 1,4 105 94 30
necirculabila
Planseu curent 150 1,4 210 189 60
(lncaperi)
Planseu curent 267 1,3 347 312 107
(balcoane, logii)
Planseu curent (scari, 300 1,3 390 351 120
podeste, hoi casa scarii)
Pereti despartitori 100 1,2 120 108 100 Observatie:

in cazul baleoanelor (Iogiilor) s-a luat in considerare situatia cea mai defavorabila de lncarcare din eele doua posibile (conform STAS 10101/2At-78):

96

Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile

- pf = 200 daN/m2, considerate pe toata latimea balconului de 1,20 m;

- p~ = 400 daN/m2, considerata pe 0 fa~ie rnarqinala de 0,80 m la~ime, pentru care rezulta 0

incarcare echivalenta uniform distribuita pe toata latimea balconului, de:

n _ 400·0,80 _ 267 d NI 2

P2ech - - am.

1,20

lncarcarile cvesipermenente datorate greutatii peretilor despartitori se determ ina conform ST AS 1010 1/2Al-78.

lncarcarile norrnata p~'d!?i de calcul Pp.d s-au determinat in functie de greutatea proprie (rl si gin daN/m2 date in tabelul 3.1), asttel:

rI' Hp.d :;:;: 60 (2,70 - 0,14) :;::; 153,6 daN/ml,

deoarece 153,6 "" 150 daN/ml, se ia a tncarcare echivalenta uniform distribuita pe planseu P~.d = 100 daN/m2, respectiv Pp.d = 120 daN/m2•

Incarcarl totale pe trame. Pentru sistematizarea calculelor privind evaluarea incarcarilor totale, s-au determinat suprafetele aferente celor 11 trame (SJ, Sll •... , Sxr), delimitate pe diafragmele transversale !?i longitudinale (fig. 3.12), care au fost afectate cu valorile tncarcarilor permanente ~i utile (normate, if, pn !?i de calcul 9 = n . if. p:;::; n . pn). Rezultatele obtinute pentru un planseu curent (incluslv pentru balcoane §i casa scarii) si planseu terasa, pentru gruparile de lncarcari, tundamentala !?i speciala, sunt prezentate in tabelul 3.3.

Pentru a obtine tncarcarile utile din gruparea fundarnentala pentru fiecare nivel, valoriJe din coroana 12 vor fi inmultite cu valorile coeficientului de reducere

. ,

IIp = 0,481, aferent nivelului respectiv. Cu valorile astfel obtinute se va completa coloana 14.

lncarcarea medie pe 1 m2 de trama (co1.16) se obtine impartind Incarcarea totala pe trarna (col. 14 sau 15) la suprafata total a a tramei Alol (co1.11 ) 0

Greutatea peretilor (interiori si exteriori) s-a determinat pentru suprafata neta, corespunzatoare unui nivel curent, tinand seama de greutatea stabilita pe 1 m2 (v. tabelul 3.1.) astfel:

- pentru peretli interiori,

G~i = (Alot - L Aigol) . g? = [2,70 (25,05 + 5 . 5,55 + 3 0 4,65 + 2 . 5,85 + + 3,75 + 3,0) - 33,3]' 375 = 73780 daN/nivel;

Gpi:;::; (Atol -L Ago/) ·gi = (230 - 33,3 ) . 412,5 = 80 850 daN/nivel; - pentru peretil exteriori,

G~e = (Alol -L Aegol)' g~ = [ 2,70 (2 . 25,73 + 2 . 11,55) - 30,45 ] . 486 = = (201 ,31 - 30,45) . 486 :;:;: 80 340 daN/nivel;

Gpe:::: (Atot - L Aego/) . ge = (201,31 - 30,45) . 557 = 95 169 daN/nivel; - pentru cas a troliilor,

G~t = 18 800 daN;

Gct = 20 680 daN

cr: o ,..J w w

IJ) ...

z « _j

o,

W 0:: <i o a::

.« o (/)

w o

w o

<! ::E w I U fJ)

LD Io

'-J Ia

Io

I

k-. ... -
--..~ ..... -
i
~l
\<it
l
!
!
t
lo{-
""_""..
i
i
!
i
1<)1
~I
!
I
~ .....
-'r
o(
"':II
"N I
!
t
~
01
0:;:...1
.,
~i
I
,
~
.... -->i.- C\I
J .,....
C")
rn
u: ,ro !II ro

,_

!L!

:l W I/» C ro

0.

c :::I

I/» ..... c:

e

:::I o

:l Q) I/» C

~. a.

c :::I

:l ,_

.....

c Q)

a. Q)

~

'': ,rn u

... ,It! U C

.-

...... C'I

E

-

Z

ItI '"C

........

I I'll

e

>(0 o c

.-

Q) r-, N Ll) ~ CO N '<1" CO N io in ..- ...- 0 0 0 N..-..-OONONNOO~~~OO'<T '<1" "<t co ill N ;- N .- ,.- co (Q in 0 0) '<T '<1" Q) N CO .- Q) C") (I') Ll) (I') (I') m Q) ~ 0) C'J ll) CO L!)

T""'" T"""" ,..--r-,--r-.....- yo- 1!)T""'"

..- N

OO(QL!)f'.f'.C')o)f'.O)L!)f'.'<1"l!) r-C')N.-O>O>O>COo)"<t..-O)OO C'),-NOC\lC'J'<1"c\!C'JC\lOl()O)tO

"(""""',......r-.,.-~,-T"""' ..... or-...-,......C\J~

,

~ Itt

0. _'q:

:l.f!

en

........ '"

E

.......

o)C')'<1"N..-Q)CDCDO)..-C\lNf'.'<1" ,- CD ~ '<:t~ O!. to C\I CD~ '<T N CD m (t) CO q .-.-coom,-C"l'<1"r-C"lOW<:tu)L!) C\I..-C\l.-C\lC\lC\lC\lNC\I .... N.-

C\I O'! CD

..-

.;:: o

o_ ... ........ _

w"C ,_ 'Ill Q) 0.

Q. !II Q) "C

o (t) o N

o co

o f'. f'. (t) 0) N

N 0)

'<:t f'. N

C")

ItI • .!. t;_ .-. c..O'!I:l Q')Z :lW-' Cd ,_ c.. ItI 0::( '0

CJ !II ......

Wf'o..t-co 0 lO co co C') N C\I co

....

1tI • .!. t;_ ......... c.. 0 ,eu Q) Z :lW-:;:;. eu ,_ c.. ". c:( :t:l~ CJlII -

o CD CD CD

(l)

- If)

Q) Q)

"0 Q. o E Q. ctl

+ a: o

J:

COMO'!"'" f'.~ CO~ to "'" C\I","OOC')..-

,.... .,- r- ~

VII\IVHl.

3. Alcatuirea si caJculul structurilor cu diafragme de beton armat

99

3.6.3. Evaluarea Incarcarllor orizontale

a. Determinarea lncarcarllor orlzontale din vant (cant. STAS 10101/20-90) Va/orile totale ale actiunii vantului (presiune §i suctiune) normate P~ si de calcul p, (fig. 3.13) s-au determinat cu relatiile:

p~ = f3 (0,8 + fcn31) c; (z)" gv [daN/m2]; p, = n· P~ [daN/m2],

Tn care:

f3 este coeficientul dinamic (pentru constructll de categoria C1, f3 = 1,6);

Cn3 - coeficientul componentei normale la suctiune (pentru raportul Hv / I = == 2,55 §i B / I = 2,10, (Cn3 = - 0,6);

Ch (2) - coeficientul care tine seama de tipul amplasamentului (pentru amplasament de tipulll are valorile: Ch(10) = 0,65; Ch(20) = 0,90; Ch(31,2) = 1,07);

gv- presiunea dlnamica de baza (pentru zona A, gv= 30 daN/m2); .

n - coeflcientul lncarcarii (pentru zona A §i clasa III de importanta, n = 1,2).

®[daN/m2J

E o <.D D~

c [Z}

h ,.- 86,3 T 'b n 11 r--
x,
n -11 r-
10 E10
~ -
9 -
..-
1 8 -
-',.- 12,6 7 J E E V::472 k N -
0 0
JH_e=2,70m r-, _ ....
6 01 f'l.. .. -
r .--
0 5 N M
..- 11 II -
4 ~ >
== I -
E:;:::; -' .... 524- 3 c: d 3
~ } E2 c--
- 2 E 2
== 0 r+-
D 1 E1 g} M
== .- 1 .... .....
== 0 p _'~ ~.
== 52.4- 5 ::r: ~ --' ..,-- a fi i1Tll1 [1fT ov=7624 kNm ov = 459 ~59 k N

l. l;:: 12,23 m k

f 1

Fig. 3.13 fnlocuind termenii cu valorile date, rezulta:

n . 2.

Pv,10 = 1,6 (0,8 + 0,6) . 0,65 . 30 = 43,68 daN/m ,

Pv,10= 1,2' 43,68 = 52,40 daN/m2 ;

P~,20 = 1,6 (0,8 + 0,6) . 0,9 . 30 = 60,48 daN/m2 ; Pv,20 = 1,2 . 60,48 = 72,60 daN/m2;

n ' 2

Pv,31,2 = 1,6 (0,8 + 0,6) . 1,07 . 30 = 71,90 daN/m ;

2 Pv,31,2 = 1,2 . 71,90 = 86,30 daN/m .

100

Proiectarea structurilor etajate pentru constructli civile

Rezultanta actiunii vantului pe lntreaga cladire:

V = (p + Pv,10 + Pv.20 .10 + Pv,20 + Pv,31,2 .112J. 25 73 = 52460 daN= 524 6 kN

l n,10 2 2" ,

In gruparea fundarnentala rezultanta V se reduce cu ng = 0,9, deci:

V1 = 0,9 . 524,6 = 472,10 kN

Momentul incovoietor global din actiunea vantului §i fort;a taietoare aferenta la cota ± 0,00:

- ( ) LF -d,

Mo, v = ~ . do = ~. d1 - hsoclu ' unde d1 = ~ I = 17,05 m

Mo. v = 472,10 (17,05 - 0,9) = 7624,40 kNm

Tv» = ~ - 52,40' 25,73 '0,9 = 45 999 daN =460 kN b. Determinarea tncarcaruor seismice (conform Pi 00-92)

Rezultanta lncarcarilor seismice orizontale (fort;a taietoare de baza), corespunzatoare dfrectiei de miscare considerate pentru teren §i a modului propriu de vibratie 1 (fundamental) cu perioada T1 = 0,045 (n + 1) = 0,045 . 11 = 0,495 s, s-a determinat pentru tncarcarlle permanente normate (g n) §i fractiunea de lunga durata a tncarcarilor temporare (ndpn) folosind relatia (2.14) :

S1=C1G

in care:

C1 este coeficientul seismic global corespunzator modului 1 de vibratle;

G - rezultanta lncarcarilor gravitationale pentru intreaga constructe (P+1 DE). Coeficientul seismic global corespunzator modului 1 de vibratie s-a deter-

minat cu relatia:

in care:

a este coeficient de irnportanta a constructiei (pentru clasa de importanta III din tabelul2.14, rezulta a = 1);

k, - coeficient functie de zona selsmica a amplasamentului (pentru zona selsrnlca de calcul E, ks= 0,12);

~1 - coeficient de amptificare dinarnlca in modul 1 de vibratle (pentru perioada fundarnentala T1 :::; 0,045 . 11 = 0,495 s < Tc:::; 0,7 s, ~1 = 2,5);

'V - coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice ca urmare a ductilitatii structuriisi a capacitatii de redistributie a eforturilor etc. (pentru structuri cu pereti structurali tabelul 2.17, 'V = 0,25);

£1 - coeficient de echivalenta intre sistemul real §i un sistem cu un grad de libertate corespunzator modulul 1 de vlbratie (pentru cladlrea cu 11 niveluri,

£1 = (±kJ2f f k2 = 0,783).

k=1 k=1

3. Alcatuirea §i calculul structurilor cu diafragme de beton armat

101

Rezultanta lncarcarilor gravitationale Gt~t s-a stabilit 'pnn insurnarea lncarcarilor din plan§eele curente, planseul terasa (tabelul 3.3, co1.15) si greutatea nor-

mata a peretilor interiori §i exteriori ,(G;i' G~e): ,~

G~t = f Gk + Gterasa + n (G;i + G;e) = 26 787 kN k=1

Pe baza datelor de rnai sus rezulta tncarcarea selsrnlca totals:

81 = C1 G~t= 157299 daN = 1573 kN

3.6.4. Stabilirea sectiunllor active de calcul ~i a caracteristicilor geometrice

In cazul adcptarii metodelor simplificate de calcul, dupa descompunerea structurii in diafragme componente pline sau cu goluri, stabilirea sectiunilor active de calcul §i a caracteristicilor geometrice ale diafragmelor components se face pentru fiecare directie de actiune a tncarcarilor orizontale, tinand seama de conlucrarea inimii diafragmelor pe 0 directie eu talpile diafragmelor pe cealalta dlrectte (fig. 3.14), in conformitate eu regulile stabilite la § 3.4.3.

~ __ ,j __ , _, i --1 1

~ I Iii

~j [@] [Q]J] fOT41

I J

11 ~ !P.I_~

Dj r e c t io de oclllJr.e

a !nc6rc5rilor ;"izontcle

a

T

! i

~

,

~Hi--'-t-

1 i

dJ

4- ~ ..1 -'- oC-'t-r ~
,,_.8.,
11"-'1 L --'
' DlAl-'- --'. - I
~--- ciJ rt rt rtJ
~ ~ b [ZJ
Fig. 3.14

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->