Capitolul 4

Abordare culturală comparativă
în domeniul educaţiei între China şi România

Europa latină – realitate sau ficţiune?
Firmele mici şi mijlocii în economia Japoniei
de astăzi
Iniţierea unei afaceri
Managementul organizaţiei – o abordare contextualizată. Studii de caz
ABORDARE CULTURALĂ
COMPARATIVĂ ÎN DOMENIUL
EDUCAŢIEI ÎNTRE CHINA ŞI ROMÂNIA
Educaţia reprezintă un domeniu prioritar al oricărei societăţii.

Calitatea evoluţiei, posibilităţile de dezvoltare ale unui stat modern depind
în mare măsură de calitatea produselor şi sarcinilor educaţionale oferite de
către şcoli, licee şi universităţi. Acest studiu tratează aspecte educaţionale
propunând comparaţii, între sistemele de învăţământ din România şi China.
Sunt prezentate o serie de caracteristici culturale din cele două ţări, şi modul
în care acestea sunt reflectate în sistemele educaţionale ale acestora.
În analiza asemănărilor şi deosebirilor în domeniul educaţiei între
China şi România, s-a utilizat abordarea culturală elaborată de profesorii
Geert Hofstede şi Michael Bond. Ne referim aşadar la cele patru
binecunoscute dimensiuni culturale, dar poate mai mult la cea de-a cincea,
recent studiată – abordarea asupra timpului. Dinamismul confucianist, ale
cărui implicaţii culturale, economice şi manageriale sunt acum vizibile în
orice societate şi care îşi are originile în China antică, ne conduce în
prezentarea şi înţelegerea asemănărilor şi deosebirilor în domeniul educaţiei
între China şi România.
Caracteristici culturale de ansamblu
Comparaţii semnificative în domeniul educaţiei între China şi

România pot fi evidenţiate prin analiza comparativă a dimensiunilor
culturale. În acest sens, analizăm pentru început dimensiunea abordare
asupra timpului, dezvoltată în anii 1980-1990 pornind chiar de la exemplul
Chinei.
Studii de caz complexe
o Pentru China în special, dar şi pentru Asia de Sud-Est în general,

această dimensiune culturală evidenţiază predominanţa orientării pe termen
lung. Supranumită de Michael Bond „dinamism confucianist”, ea
reinterpretează învăţăturile lui Confucius şi se ocupă de valori specific
orientale, mai puţin evidente şi recunoscute în gândirea occidentală, precum
respectarea dreptului şi a moralei în scopul creării unei societăţi ideale. Ca
urmare, în China, sunt valorizate elemente precum: perseverenţă, cumpătare,
organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea atentă a funcţionării lor,
deţinerea sentimentului de ruşine.
o Pentru România dimensiunea culturală studiată evidenţiază
predominanţa orientării pe termen scurt. Valorile, orientate mai mult spre
trecut şi prezent, aşadar mai statice sunt: siguranţa personală, stabilitatea
financiară şi protejarea „obrazului” prin demnitate, autorespect şi prestigiu.
Ô Ambele laturi ale dimensiunii individualism/colectivism sunt
prezente în China. În societatea individualistă chineză, legăturile cu ceilalţi
nu sunt vădite si aranjate în prealabil, ele sunt mai degrabă voluntare şi sunt
cultivate cu mare atenţie. Sunt acceptate valori precum: existenţa unui
prieten apropiat, intim, faptul a fi demn de încredere, mulţumirea cu poziţia
deţinută, conservatorismul. În societatea colectivistă chineză nu predomină
nevoia de a închega prietenii specifice, deoarece acest fapt este
predeterminat de apartenenţa la un grup şi de respectul pentru familie, de
ascultarea părinţilor şi onorarea strămoşilor, sprijinirea financiară a
părinţilor, solidaritatea cu ceilalţi, armonia cu ceilalţi, toleranţa faţă de
ceilalţi. De loc de neglijat este şi valoarea „serveşte-ţi patria”, asociată de
asemenea puternic cu colectivismul.
Conform şcolii lui Confucius, reţelele relaţionale în care intră
membrii colectivităţii sunt concentrice. După depăşirea stadiului familial,
individul îşi clădeşte un nou cerc de relaţii care înglobează si familia.
Treptat aceste cercuri succesive glisează în scopul de a îngloba întreaga
societate chineză.
Legăturile familiale tradiţionale puternice nu creează, pentru statul
chinez, obligaţia de a-şi asuma securitatea socială a celor care îşi încheie
perioada activă. Practic, nu există un sistem de securitate socială ca în
România şi în Occident. Pentru chinezi, întrajutorarea familială reprezintă
cel mai bun sistem de securitate socială care poate exista. Articolul 15 din
Codul Familiei stipulează obligativitatea copiilor de a-şi susţine financiar
părinţii, iar aceştia din urmă au dreptul să ceară această susţinere.
Sancţiunile iau forma blamului, loviturilor de baston sau chiar privării de
libertate. La rândul lor, părinţii sunt responsabili de disciplinarea copiilor. În
caz de indisciplină cei pedepsiţi sunt părinţii (admonestare, pierderea
reputaţiei).
Ô În România, latura individualism a dimensiunii studiate devine
din ce în ce mai evidentă inclusiv pe plan educaţional. Tinerii gândesc în
termeni de „eu”, se preocupă doar de persoana lor, comunică puţin în cadrul
grupului din care fac parte. Dreptul la viaţa particulară este „solicitat” cu
asiduitate, ceea ce generează conflicte mai ales în absenţa propriilor resurse
de subzistenţă materială. Interesele personale depăşesc limita tradiţională a
bunului simţ, a respectului.
►Şi în ceea ce priveşte dimensiunea distanţă mare faţă de
putere / distanţă mică faţă de putere, în China se întâlnesc aspecte
caracteristice ambelor laturi. Distanţa mare faţă de putere semnifică o
nevoie acută de dependenţă faţă de persoane influente, faţă de şefi sau faţă
de părinţi. Asociată cu colectivismul, această latură, căreia îi corespunde
„disciplina morală” se referă la valori precum: existenţa unui număr mic de
dorinţe, urmărirea unei căi de mijloc, menţinerea individului ca o persoană
dezinteresată, pură, supusă. Distanţa mică faţă de putere, asociată
individualismului, înseamnă o nevoie acută de independenţă, manifestată
mai ales la persoanele tinere şi educate şi are asociate valori precum:
flexibilitatea, adaptabilitatea, atenţia, grija deosebită.
►În România, distanţa faţă de putere este medie; şi aici se întâlnesc
elemente specifice ambelor laturi, însă tendinţa actuală este de reducere a
distanţei faţă de putere. Pe plan educaţional se menţin aceleaşi caracteristici:
iniţiativele provin doar de la profesori, autoritatea acestora nu se discută, se
menţin privilegii, însă pe de altă parte există, la tineri, tendinţa de a-şi trata
părinţii ca fiind egalii lor, iar la părinţi tendinţa de a considera că tinerii le
sunt egali având ca atare aceleaşi drepturi şi obligaţie în familie şi societate.
►Gradul de evitare a incertitudinii este mediu, pe ansamblul Chinei
dar şi aici există posibilitatea unor nuanţări. În zonele rurale, cu relief înalt
din Nord-Vest sau cu relief jos din Sud-Est, unde populaţia este supusă
intemperiilor naturii, gradul de evitare a incertitudinii este redus, cu toate
eforturile care se fac pentru prevenirea şi combaterea efectelor calamităţilor
naturale (căldură excesivă, ariditate, inundaţii). Nivelul scăzut de educaţie,
relativismul, predominanţa religiilor orientale – budismul, daoismul –
actualizează această latură a dimensiunii analizate. În schimb, în zonele
urbane, puternic (chiar excesiv) dezvoltate din estul Chinei, gradul de
evitare a incertitudinii este mediu spre ridicat. Munca intensă,
comportamentul individualist, agresiv, nevoia de consens, de reguli şi
regulamente accentuează această latură a dimensiunii studiate.
►În România, gradul de evitare a incertitudinii este mediu spre
ridicat. Pe plan educaţional, acest fapt se justifică prin următoarele
caracteristici: teama de ceea ce este diferit, preferinţa tinerilor pentru
programe analitice fixe şi pentru răspunsuri ferme (da/nu), atitudine
negativă a tinerilor faţă de instituţia educaţională, neimplicare, teama de a
protesta, lipsă de iniţiativă.
►Şi dimensiunea culturală feminitate-masculinitate are în China un
puternic aspect dual. Masculinitatea accentuează latura pozitivă,
materialistă, individualistă a complexului de valori împărtăşite în egală
măsură de femei şi de bărbaţi prin nediferenţierea rolurilor: independenţa,
admiraţia faţă de persoanele de succes, prestarea de activităţi diferite,
succesul în carieră. Feminitatea valorizează elemente precum: educaţia
tinerei generaţii, grija pentru mediul ambiant, în faţa unei poluări puternice,
mai ales în mediul urban, viaţa de familie. Adesea, în societatea chineză
ceea ce este oportun şi ceea ce este dorit nu se suprapun; valorile putând fi
însă compensate între ele. Filosofii chinezi au subliniat întotdeauna faptul că
elementele masculin (yang) şi feminin (yin) se împletesc în viaţă;
masculinitatea accentuează faptul că sensibilitatea umană susţine acest
postulat al daoismului, iar feminitatea subliniază subordonarea în faţa unor
scopuri înalte – patriotism şi echitate. De fapt, familia chineză nu se separă
niciodată de copii. Ca regulă, două sau mai multe generaţii trăiesc foarte
aproape sau chiar în aceeaşi locuinţă.
►În România, masculinitatea este accentuată în toate mediile. Pe

plan educaţional reţinem: importanţa carierei, a pregătirii permanente,
atenţia acordată succesului material, dorinţa de putere şi respectul ierarhiei,
autoritarism accentuat, un număr mic de femei apreciate ca „modele de
urmat” sau care ocupă poziţii importante decizionale.
Asemănări culturale
Preocuparea pentru educaţie la toate nivelurile este o primă

asemănare între cele două ţări comparate. Este conştientizată necesitatea
asigurării unui nivel ridicat de educaţie a populaţiei, pentru a putea face faţă
provocărilor mediului mondial de afaceri şi decalajului existent între China
şi România pe de o parte şi ţările dezvoltate pe de altă parte.
Educaţia reprezintă pentru ambele ţări o prioritate absolută enunţată
ca atare în programele guvernamentale. În România şi China este nevoie de
persoane educate, instruite, capabile să contribuie la evoluţia de ansamblu a
societăţii.
O altă asemănare o reprezintă adaptarea permanentă a procesului
educaţional din România cât şi din China la momentul de evoluţie socială,
politică şi economică şi chiar istorică în care se află cele două ţări. Atât
România şi China parcurg o perioadă de adaptare la economia de piaţă, deşi
trebuie să acceptăm avansul considerabil al Chinei în acest domeniu.
În ambele ţări educaţia îmbracă forme complexe, de lungă durată, în
cicluri succesive. De asemenea, educaţia permanentă este o preocupare
pentru instituţiile de învăţământ superior din ambele ţări.
Existenţa unui număr mare de naţionalităţi, circa 10 în România şi
54 în China, impune preocuparea pentru unităţi educaţionale cu predare
în limbile acestora. Se înţelege că în acest mod se asigură şi
menţinerea / perpetuarea valorilor culturale, etnice, religioase, morale ale
acestor minorităţi.
Este necesar să amintim şi faptul că, după observaţiile noastre, deşi
la scară diferită, există atât în România cât şi în China numeroase dificultăţi
care trebuie depăşite pentru ca procesul educaţional actual să reprezinte,
prin perspectiva anilor care vor veni, o reuşită. Ne referim, în cazul
României, la diferenţele care există între mediul rural şi cel urban din punct
de vedere economic şi social. În cazul Chinei dificultăţile provin
din distanţele foarte mari din interiorul ţării, din nivelul de trai foarte diferit
între diversele regiuni, din climatul aspru al unor zone, care impun
procesului educaţional unele particularităţi.
Accesibilitatea educaţiei reprezintă o altă asemănare între cele două
ţări. Ea derivă din caracterul de prioritate pe care problema educaţiei o are în
România şi în China. Totuşi accesibilitatea este umbrită de unele aspecte
care merită o menţiune aparte.
În România, nivelul de trai din mediul rural reprezintă un obstacol
care face ca, după statisticile oficiale, abandonul şcolar să reprezinte 1-2 %
anual. Acest factor se manifestă şi în China, mai ales în regiunile Centrală
şi de Nord-Est. I se adaugă însă şi alţii precum: distanţele foarte mari
între localităţi, climatul dificil din zonele deşertice şi de podiş înalt
din Nord-Vest, clima rece din zonele de munte şi climatul călduros şi
umed din Sud cu suprafeţe inundabile în perioada de vară. Acest din urmă
aspect – gradul de accesibilitate – se constituie într-o oarecare măsură şi ca
o diferenţă, deoarece în China spre deosebire de România, la toate
nivelurile, învăţământul este finanţat atât de stat cât şi de familiile elevilor şi
studenţilor. Cazurile sociale intră (în mod evident) în atenţia statului chinez.
Deosebiri culturale
Diferenţele dintre România şi China în domeniul educaţiei sunt

evidente în ceea ce priveşte gradul diferit de implicare al familiei, şcolii,
societăţii şi comunităţii locale.
În România, familia participă în mică măsură la educaţia propriilor
copii. Se consideră că aceasta este obligaţia şcolii şi a societăţii în virtutea
accesului liber şi gratuit la învăţământul de toate gradele. Relaţia dintre
familie şi elev/student slăbeşte în intensitate. Şcoala se implică, de
asemenea, doar la limita obligaţiilor pe care le are din punct de vedere legal,
iar societatea şi comunitatea locală participă aproape exclusiv sub forma
bugetului acordat educaţiei şi învăţământului.
În China, toţi factorii implicaţi sunt conştienţi de importanţa

educaţiei dar şi de eforturile care se depun. Suportarea parţială a
cheltuielilor de către familii asigură implicarea directă şi constantă
a acestora în procesul educaţional. În medie, în ultimii ani, 10% din
economiile populaţiei au fost orientate, în mod constant, spre educaţie.
O preocupare constantă a ultimului deceniu o reprezintă creşterea
nivelului de educaţie a populaţiei în ansamblu, dar mai ales a tinerei
generaţii şi eradicarea analfabetismului. Diferenţele faţă de ţările dezvoltate
economic sunt mari, iar depăşirea acestui handicap reprezintă una dintre
modalităţile de evoluţie a economiei. În medie nivelul de educaţie este de
5,24 ani pe locuitor, cu diferenţe mari însă între diverse regiuni şi medii.
Tabelul 1 prezintă sintetic situaţia existentă în China din punctul de vedere
al nivelului de educaţie.
Nivelul de educaţie
Tabelul 1
1980 2002
(% din populaţia totală)
primar 37,06 37,56
secundar (nivel I-3) 23,34 21,62
secundar (nivel II – 3 ani) 8,04 9,59
universitar 1,42 2,53
În anul 2002, procentul de analfabeţi reprezenta 12% din totalul

populaţiei sub 15 ani, faţă de 15,9% în anul 1990 şi 5,6% din totalul
populaţiei de peste 15 ani, faţă de 10,3% în 1990.
Diferenţe majore există între zonele rurale şi cele urbane. În tabelul 2

se redă situaţia existentă la nivelul anului 2002.
Tabelul 2
Mediul rural Mediul urban
(% din populaţia totală)
primar 28,3 38,0
secundar (nivel I-3) 26,6 29,7
secundar (nivel II – 3 ani) 4,5 20,7
universitar 0,3 7,5
Trebuie amintit aici faptul că în China, în învăţământul public, se

percep taxe la toate nivelurile. Acestea variază, de exemplu, pentru
învăţământul universitar intre 200 si 700 de dolari pe an, în funcţie de
facultate şi specializare.
Universităţile organizează frecvent cursuri de tip MBA. Pentru
acestea cererea este de asemenea foarte mare, iar taxele variază între
150 şi 1500 de dolari. În plus, se organizează frecvent, dar mai ales în
timpul perioadelor de vacanţă de vară, cursuri de limbi străine, de
informatică, de autoeducaţie. Există şcoli care au rolul de a pune în valoare
potenţialul uman. În anul 2002 o universitate din Beijing a organizat în
premieră un program denumit „Repetiţia generală a vieţii”, care a relevat
experienţe inevitabile ale vieţii, fiind dedicat mai ales celor care sunt nevoiţi
să suporte stresul urban în marile aglomeraţii intens poluate.
Circulă frecvent, în legătură cu preocuparea accentuată pentru
pregătirea profesională următoarea afirmaţie: „Formarea este ca un iubit
exigent, iar educaţia cel mai bun avantaj social”.
Cei mai avantajaţi beneficiari ai reformei derulate în China sunt în
prezent absolvenţii învăţământului superior si studenţii. Aceştia sunt cei
care reuşesc să ocupe locuri de muncă în firme mixte (joint-venture),
în filialele firmelor chineze în alte ţări sau să-şi deschidă propriile afaceri în
domeniul serviciilor.
Amintim aici, tot ca rezultate ale reformei economice, reconversia

profesională a unei părţi apreciabile a funcţionarilor din firme de stat în
oameni de afaceri. În acelaşi timp, mulţi dintre cei concediaţi percep
pierderea locului de munca ca o „aruncare in mare”. Cei mai mulţi însă
reuşesc să creeze o afacere personală sau să-şi afle un loc de muncă la o
firmă privată.
Ca urmare a implicării diferite a principalilor „actori”, finalitatea
procesului educaţional, în cele două ţări, este diferită.
În România, în mod constant, în ultimii ani, majoritatea
absolvenţilor de liceu şi de facultate n-au reuşit să se angajeze, devenind
şomeri sau prestează activităţi sub nivelul pregătirii lor profesionale.
Economia nu reuşeşte să preia acest excedent de forţă de muncă bine
pregătită şi educată.
În China, planificarea numărului de locuri din licee şi facultăţi, în
corelaţie cu nevoile economiei şi cu posibilităţile bugetului de stat, permite
utilizarea tuturor acestor absolvenţi. Mai mult, tinerii care studiază peste
hotare revin în China în proporţie de 60-70%.
*
**
Atitudinea părinţilor chinezi faţă de copii poartă amprenta dragostei,

căldurii familiale şi a sensului strict al disciplinei. Pe o scară a controlului
familial de 225 de puncte cercetătorii au descoperit că scorul atins în China
este de 212 puncte, iar în S.U.A., spre comparaţie, de 150 de puncte.
Aceasta înseamnă că în China se sancţionează prompt manifestările de
impoliteţe, de neascultare, de violenţă – fizică sau verbală – ale copiilor faţă
de ceilalţi membri ai familiei sau faţă de alţi copii. „Scorul” ridicat atestă
socializarea tinerilor, în ciuda concurenţei cu alţii, inclusiv în unităţile
educaţionale. Pe aceeaşi scală, România obţine 185 de puncte, reflectare a
individualismului şi distanţei medii faţă de putere.
Diferenţele culturale majore dintre China şi România sunt
evidenţiate şi de răspunsurile obţinute la întrebarea: „Pe cine aţi salva – o
singură persoană – dacă, urmare a unui naufragiu, sunt în pericol de moarte
mama, soţia şi fiica dumneavoastră?”. În China, fără excepţie, persoanele
chestionate au ales să-şi salveze propria mamă. În România răspunsurile au

fost următoarele: 50% - soţia, 30% - fiica şi 20% - mama. (Pentru
comparaţie în S.U.A. s-a optat astfel: 60% - fiica şi 40% - soţia).
Individualismul şi masculinitatea explică acest scor pentru România.
Şi răspunsurile obţinute la întrebarea: „Ce contează cel mai mult
pentru dumneavoastră – ordinea socială, libertatea sau drepturile
individului?” evidenţiază diferenţele de natură culturală. Redăm în tabelul 3
centralizarea răspunsurilor pentru China şi România. Pentru comparaţie
redăm şi rezultatele înregistrate în S.U.A. (răspunsuri multiple în procente):
„Ce contează cel mai mult pentru dumneavoastră?”
Tabelul 3
China România S.U.A.
Ordine socială 71 31 11
Libertate 32 68 82
Drepturile individului 29 47 78
Subiecte propuse pentru discuţie:

1. Identificaţi cauzele care generează, pentru România,
particularităţile din domeniul educaţiei specificate în studiul
de caz.
2. Cum consideraţi că va evolua România în viitorii cinci, zece sau
20 de ani, din punctul de vedere al abordării culturale elaborate
de Geert Hofstede.
3. Identificaţi două argumente pentru şi două contra creării de către
dumneavoastră a unei afaceri private (eventual în domeniul
educaţiei), în China, respectiv în România în viitorul apropiat.
OCEANUL
ATLANTIC
EUROPA LATINĂ -
REALITATE SAU FICŢIUNE?
analiză
cultural-managerială
comparativă
a ţărilor latine din Europa
Grupate în Sud-Vestul extrem al continentului (Spania şi Portugalia),

izolate în Nord (Belgia), plasate în Centrul Europei (Franţa, Elveţia), în Sud
(Italia) sau mult departe spre Estul continentului (România), ţările latine din
Europa, în pofida nivelului foarte diferit de dezvoltare economică-raportat la
media europeană-respectiv foarte ridicat în Elveţia, Franţa, Italia, mediu în
Belgia, scăzut în Spania şi Portugalia şi foarte redus în România, au, mai
mult decât am putea la o primă analiză accepta, foarte multe elemente
culturale comune (religie, morală, istorie, tradiţii, obiceiuri). Acestea
generează şi particularităţi manageriale ale acestui spaţiu.
Pentru România, prezintă importanţă raportarea la celelalte ţări latine
de pe continent, pentru a-şi identifica şi valorifica la maximum atuurile
culturale şi istorice care pot reprezenta surse ale unui potenţial avantaj
competitiv la nivel de ţară.
Iniţiativa noastră, care face obiectul acestui studiu, este susţinută de
cunoaşterea realităţilor culturale, sociale, economice şi politice din Belgia,
Elveţia, Franţa, Italia, Portugalia, România şi Spania. În mod firesc, pentru
acurateţe şi echilibru, vom face referiri la cercetări clasice de management
comparat, precum cele coordonate de profesorii Geert Hofstede şi
Fons Trompenaars.
Latinitatea europeană
Belgia
Pentru a avea o idee despre Belgia (Belgiё în flamandă, Belgique în

franceză) trebuie să nu uităm celebrul Brugge (Bruges), berea produsă în
abaţii şi celebra ciocolată. În mod surprinzător, este cunoscută ca ţara
primelor mari turnuri medievale din Europa (Gand), mult căutată de artişti
mereu în goană după surse de inspiraţie. Absenţa naţionalismului plasează
Belgia într-o lumină favorabilă în Europa, iar căutătorul de istorie şi cultură
găseşte serenitate în Ardeni, linişte în oraşele medievale şi tradiţii precum
broderia manuală şi fabricarea artizanală a băuturilor alcoolice.
Elveţia
Elveţia (Schweiz în germană, Suisse în franceză, Svizzera în italiană,

Svizzra în romanşă), în ciuda clişeelor – irezistibila ciocolată, cocoşii
ornamentali din lemn, celebra Heidi, bancherii lipsiţi de umor, e plină de
surprize. „Arome” germane, franceze şi italiene de natură culturală, istorică
şi culinară se amestecă aici de secole. Ţară scumpă, Elveţia te ajută să
înţelegi cum pot convieţui în inima Europei popoare vechi şi noi, duşmane
sau prietene-după cum a fost şi istoria continentului.
Franţa
De o excepţională diversitate natural-geografică, cea mai mare ţară

din Vestul Europei, Franţa îmbie prin plajele din Vest şi Sud, prin Alpi sau
Masivul Central, sau prin podgoriile celebre din regiunea Bordeaux. De
secole, Franţa a primit mai mulţi imigranţi decât orice altă ţară europeană.
De la vechii celţi şi romani până la cei sosiţi recent din vechile colonii din
Indochina şi Africa, aceste popoare au introdus noi elemente culturale, toate
contribuind la conturarea unicei şi diversei civilizaţii franceze de astăzi.
Italia
Italia este vibrantă şi seducătoare. Are stil, bucătărie fină, vinuri

delicioase şi monumente create in mai mult de două mii de ani. Mediterana
aduce un plus de farmec şi culoare. Dezvoltarea economică din ultimele
decenii a transformat ţara în sensul unui exces industrial, al poluării urbane
şi al ritmului permanent al construcţiilor.
Portugalia
Vechea Lusitanie oferă mai mult decât plaje şi vinuri bune. Uniunea
Europeană a adus Portugaliei progres economic şi a îndepărtat-o de
farmecul fostelor colonii. Cu mici influenţe marocane şi manueline,
Portugalia rămâne ţara europeană cea mai ancorată în tradiţiile economice
ale secolelor trecute, agricultura şi comerţul.
România
Cu un peisaj natural de invidiat, cu o cronică subdezvoltare

economică, cu dorinţa de a depăşi impasul social şi cultural actual, România
este ţara castelelor medievale, a bisericilor pictate şi a satelor pline de
farmec. Ţară latină situată la porţile Orientului, o naţiune majoritar
ortodoxă, România este un mic miracol.
Spania
Fiecare regiune a Spaniei îşi conservă cu mândrie moştenirea

culturală, iar unele precum Catalonia şi Ţara Bascilor manifestă un puternic
spirit de independenţă. „El Camino” spre Santiago de Compostela afirmă
puternic rolul revelator al religiei în societatea spaniolă, iar turiştii-mai
numeroşi anual decât localnicii, caută paella, flamenco, vestigii maure,
universităţi celebre şi umbra lui Gaudi.
Dimensiuni culturale
Individualism/colectivism
Rădăcinile intense şi adânci ale culturilor naţionale permit

supravieţuirea pentru mult timp a diferenţelor dintre ţări în ceea ce priveşte
dimensiunea culturală individualism/colectivism. Relaţia puternică dintre
venitul naţional pe locuitor şi individualism este de necontestat. De altfel,
ţările care au atins o anumită dezvoltare economică au înregistrat o tendinţă
certă spre individualism. Ca urmare a unei interesante convergenţe spre
individualism, sub influenţa dezvoltării economice accentuate, relaţiile
dintre individ şi grup sunt diferite în ţările pe care le analizăm. Mai mult, ele
se modifică adesea, împreună, în sensuri opuse, astfel încât diferenţele
dintre ţări nu numai că rămân neschimbate, dar chiar se accentuează.
Individualism
Tabel 1
Nr. Caracteristici Forme de
Ţări în care se manifestă
crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Oamenii se x x x x x x x Pregătire
îngrijesc de profesională.
sine şi de Activităţi eco-
propria nomice deru-
familie. late în firme
care aparţin
familiei
„mari”.
2 Tinerii gân- x x x x Reuşita
desc în ter- individuală
meni de „eu”. este regulă.

crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
3 Delictul con- x x x x x Disociere
duce la rapidă de cel
vinovăţie şi la care a greşit a
pierderea foştilor
respectului „tovarăşi”.
celorlalţi.
4 Scopul x x x x x Limbi străine
educaţiei este de circulaţie
de a învăţa internaţională
cum să înveţi. cunoscute mai
ales de tineri
şi de persoane
educate.
5 Diploma x x x x x x Importanţa
măreşte venitul titlurilor
economic şi ştiinţifice
respectul faţă (doctor,
de persoană. academician).
Numărul de
studenţi în
creştere atât în
ţară cât şi în
străinătate
(universităţi
de prestigiu).

crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
6 Relaţia patron- x x x x x Fiecare parte
salariat este un îşi „apără”
contract care interesul, sub
se bazează pe forma unui
avantaj contract
reciproc. reciproc
avantajos.
7 Managementul x x Ponderea mare
este autocrat. a deciziilor in-
dividuale
adoptate la
niveluri
ierarhice de
vârf, chiar şi
pentru
probleme cu-
rente, care pot
fi delegate.
8 Sarcina este x x „Fiecare cu
mai importantă bucăţica lui!”
decât relaţia. Activităţile
comune sunt
rare.
9 Interesele x x x x Înfiinţarea de
individuale întreprinderi
predomină mici şi
asupra celor de mijlocii.
grup.

crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
10 Este de x Libertatea
aşteptat ca presei, a
nimeni să nu întâlnirilor, a
aibă o opinie exprimării,
proprie. greu
dobândite.
11 Rolul restrâns x x x x x Privatizare
al statului în accentuată şi
sistemul de succes.
economic. Ponderea
redusă a
statului în
sectorul
economic.
12 Economii x Crearea unei
bazate pe clase foarte
interese bogate.
individuale. Influenţarea
legislativului
şi a
executivului.
13 Ideologiile de x x x x x x Şanse egale
libertate pentru toţi.
individuală Stimularea
predomină iniţiativei
asupra celor de private.
egalitate.
Colectivism
Tabel 2
Nr. Forme de
crt. Caracteristici manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Identitatea x x x x x Clasa medie în
este influen- creştere ca
ţată de me- pondere în
diul social totalul
căruia îi populaţiei.
aparţin
cetăţenii.
2 Comunicarea x x x x x Petrecerea
în interiorul timpului liber
grupului este împreună
intensă. (excursii,
vizite).
3 Relaţia patron- x x Puţine
salariat este conflicte între
percepută în patroni şi
termeni salariaţii din
morali, ca o firmă.
legătură de Obiceiurile
familie. sunt comune
(şi pentru
manageri
şi pentru
executanţi).
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
4 Diploma x Diploma de tip
condiţionează MBA care
accesul într-un facilitează
grup cu statut acest acces în
superior. organizaţii în
care predo-
mină carac-
teristicile
colecti-
vismului.
5 Managemen- x Firme din agri-
tul este cultură.
participativ. Firme din
domeniul
serviciilor.
6 Deciziile de x x Criterii ambigue
angajare iau în (subiective) de
considerare angajare.
subgrupul de Sistemul de
interese ale „relaţii” foarte
salariatului. puternic.
Nu contează ce
ştii, contează
pe cine ai în
„spate”.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
7 Interesele x x x Asocierea
colective familiilor
predomină apelată pentru
asupra celor depăşirea unor
individuale. situaţii de
criză.
8 Viaţa x x Două, chiar
particulară trei generaţii
este dominată în aceeaşi
de grup. locuinţă.
Grupuri socio-
profesionale
puternice.
9 Rolul x Peste 50%
dominant al din PIB este
statului în obţinut în
sectorul firme ale
economic. statului.
Legislaţia
economică şi
fiscală în
avantajul
firmelor
statului.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
10 Putere politică x Sponsorizări
exercitată de ale partidelor
grupuri de politice de
interese. către oameni
de afaceri
influenţi.
Interesele de
partid
primează faţă
de cele
economice şi
sociale.
Distanţa faţă de putere
Dependenţa faţă de putere (distanţa faţă de putere) s-a redus de-a

lungul ultimelor decenii în toată lumea. Pe plan individual, în acest spaţiu
latin european, dependenţa faţă de putere este mai redusă decât era în urmă
cu una sau două generaţii. Emanciparea, oportunităţile educaţionale,
schimbările pe plan politic care au avut loc în ultimele decenii, sunt
fenomene care au aceeaşi finalitate, reducerea distanţei faţă de putere.
Numărul de locuitori şi nivelul veniturilor acestora reprezintă pentru ţările
analizate, alţi factori de care depinde această dimensiune culturală.
Distanţă mică faţă de putere
Tabel 3
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Inegalităţile x x x x Acces egal la
dintre oameni educaţie, la
trebuie să fie crearea unei
minimizate. firme.
2 Copiii îi tratează x x x Respectul
pe părinţi ca pe faţă de
egalii lor. părinţi este
în scădere.
3 Descentralizarea x x x x x Privatizarea
economică unei părţi
accentuată importante
(puternică). din capacităţi
în toate
sectoarele
economice.
4 Diferenţe mici x x x x x Reducerea
de venituri între numărului de
niveluri niveluri
ierarhice diferite ierarhice.
din organizaţii. Pregătire
profesională
apropiată.
5 Privilegiile x x x x x x Respectarea
şefilor nu sunt legislaţiei
bine privite. generează
eliminarea
privilegiilor.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
6 Clasă de mijloc x x x x x Stabilitate
numeroasă. economică şi
socială.
Iniţiativă
privată.
7 Toţi cetăţenii x x x x x x Legislaţie
trebuie să aibă completă,
drepturi egale. fermă, bine
aplicată.
8 Modul de a x x x x x Legislaţia se
schimba adaptează
sistemul politic „din mers”
este cel al evoluţiilor
schimbării contextuale
legilor. din
economie,
politică,
societate.
9 Guvernare x x x x x x Guvernare de
pluralistă bazată coaliţie.
pe rezultatul
alegerilor.
10 Religiile x x x x x x Implicarea
predominante socială
subliniază puternică a
egalitatea. bisericii
catolice şi a
instituţiilor
adiacente.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
11 Teoriile x x x x x Performanţele
managerilor se organizaţiilor
concentrează private sunt
asupra rolului generate în
salariaţilor. egală măsură
de talentul
managerilor
şi de efortul
salariaţilor.
Distanţă mare faţă de putere
Tabel 4
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Inegalităţile dintre x x Polarizare

oameni sunt de socială
aşteptat şi de dorit. accentuată.
2 Oamenii cu putere x x Puterea decizi-
redusă trebuie să onală aparţine
depindă de cei managerilor de
puternici. vârf.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
3 Părinţii îşi educă x x Puterea
copiii să fie docili. exemplului.
Exemple de
succes.
4 Iniţiativele trebuie x x Gerontocraţie.
să vină de la şefi, Lipsa iniţia-
profesori, părinţi. tivei tinerilor.
5 Centralizare econo- x Menţinerea pro-
mică dominantă. prietăţii de stat.
6 Diferenţe mari de x x Pregătire pro-
venituri între nive- fesională dife-
luri ierarhice diferite rită a celor ce
din organizaţie. ocupă poziţii
ierarhice supe-
rioare şi mem-
bri ai organi-
zaţiilor.
7 Subordonaţii aşteap- x x Neimplicarea
tă să li se spună ce salariaţilor în
trebuie să facă. problemele
decizionale ale
organizaţiilor
în care
lucrează.
8 Şeful ideal este un x x x Vechimea
autocrat binevoitor. mare în post a
şefilor.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
9 Privilegiile şefilor x x x Ascensiunea pe
sunt cunoscute şi ierarhia organi-
acceptate. zaţiei în funcţie
de vechime şi
mai puţin în
funcţie de
performanţe.
10 Cel ce deţine putere x x Rezistenţă la
este drept şi bun. schimbare.
11 Clasa de mijloc este x x x Relativă insta-
redusă. bilitate econo-
mică şi socială.
Iniţiativă
privată redusă.
12 Cei de la putere au x x Polarizare
avuţii. socială
accentuată.
13 Oamenii puternici x x Opulenţa
încearcă să pară cât clasei bogate.
mai impresionanţi
posibil.
14 Modul de a schimba x x x x x x x Cel de-al
un sistem politic doilea război
este acela al mondial.
schimbărilor Revoluţia
oamenilor română din
(revoluţie). 1989.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
15 Ideologiile politice x x x x Doctrinele
dominante politice.
subliniază şi Relaţiile
folosesc lupta „ascunse”
pentru putere. dintre
patronate şi
sindicate.
16 Teoriile managerilor x x x Legislaţia
se concentrează privind
asupra rolului contractul de
managerilor. management la
firmele de stat.
Stilul autoritar
de
management.
Evitarea incertitudinii
Corelaţia dintre indicele de evitare a incertitudinii şi gradul de

dezvoltare economică a devenit evidentă în ultimele decenii în întreaga
lume. Caracteristicile locului de muncă, tradiţiile culturale, religia, legislaţia
sunt alte elemente care influenţează această dimensiune culturală.
Agresiunile politice, economice, sociale suferite de ţările studiate în
perioada celui de-al doilea război mondial au generat pe scară largă stres şi
anxietate. Intensitatea acestora a scăzut treptat, ceea ce a generat modificări
ale dimensiunii studiate. Evitarea incertitudinii creşte în prezent datorită
unor cauze complexe şi a evoluţiilor economice şi sociale care se derulează
în Europa.
Evitarea puternică a incertitudinii
Tabel 5
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Incertitudinea x x x Compartimente de
este percepută planificare.
ca un pericol şi Stabilitate
trebuie monetară.
eliminată. Sindicalizarea
salariaţilor în
creştere.
2 Este preferat x x x Diferenţe mari
modul de între teorie şi
învăţare cu practică în diferite
programe domenii de
analitice. activitate.
Inflexibilitate în
gândire şi în
acţiunea
educaţională.
3 Profesorii, şefii x x x Iniţiativă slabă din
au răspunsuri partea elevilor,
pentru orice studenţilor,
problemă. subordonaţilor.
4 Nevoi de reguli x x x x x Evitarea
precise, neînţelegerilor,
detaliate. pericolelor.
5 Timpul x x x x x Eficienţă şi
înseamnă bani. eficacitate în
afaceri.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
6 Nevoia de a x x x x x Seriozitate, abor-
munci susţinută. darea matură a re-
laţiilor de afaceri.
7 Precizia şi x x x Derularea fără sin-
punctualitatea cope a activităţilor
apar de la sine economice.
şi sunt necesare. Implicare efectivă
a salariaţilor în
obţinerea
performanţelor
economice ale
firmelor în care
lucrează.
8 Rezistenţă mare x x x x Imobilism
la nou. managerial.
9 Protestul cetăţe- x x x x Instituţii puternice.
nilor trebuie Legalitate.
suprimat.
10 Extremism, x x x x Relaţiile
lege, ordine. tensionate, uneori
în Italia şi Spania.
11 Adversarii x x x x x Rectidudine
politici nu pot fi morală.
în particular
prieteni.
Evitarea redusă a incertitudinii
Tabel 6
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Incertitudinea x x x x Pondere redusă a
este un concept salariaţilor sindica
normal al vieţii lizaţi, culturi agri-
şi se aşteaptă să cole compromise,
apară oricând. secetă accentuată,
suprafeţe agricole
întinse.
2 Nu trebuie să x x Legislaţie incom-
existe mai multe pletă şi interpre-
reguli decât cele tabilă. Procese
strict necesare. îndelungate.
3 Timpul este un x x x Tergiversarea şi
mijloc de amânarea refor-
orientare. melor economice.
4 Precizia şi punc- x x x Începerea, de obi-
tualitatea trebuie cei, cu întârziere a
să se înveţe. şedinţelor.
5 Competenţe ri- x x x x x Cunoaşterea
dicate ale cetă- legislaţiei.
ţeanului în raport Instituţii în slujba
cu activităţile. cetăţeanului.
6. Acceptarea x x x Lipsă de fermitate a
protestului instituţiilor statului.
cetăţeanului. Instabilitate
legislativă.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
7 Toleranţă, x x x x Relaţii normale cu
moderaţie. statele vecine.
Acceptarea
minorităţilor.
8 Internaţionalism, x x Reconcilierea
integrare a postbelică.
minorităţilor.
9 Adversarii poli- x x x Cameleonism po-
tici pot fi în par- litic manifestat mai
ticular prieteni. ales în Parlament.
10 Munca susţinută x x Mobilizare spora-
doar la nevoie. dică pentru depă-
şirea unor crize
temporare sau
pentru „imaginea
din afară” a ţării.
Masculinitate-feminitate
Evoluţia economică, socială şi politică a diverselor ţări în ultimele

decenii a evidenţiat o tendinţă de accentuare a caracterului de masculinitate
în ţări în care acesta se manifestă deja. Reciproca este adevărată, în sensul
că şi ţările de tip feminin au devenit mai feminine. Structura forţei de muncă
pe sectoare de activităţi, starea mediului înconjurător, evoluţia tehnologiilor,
afectează vizibil în ţările analizate valorile puse în legătură cu această
dimensiune culturală.
Evoluţia demografică a acestor ţări în următoarele cinci decenii,
marcată de reducerea populaţiei cu până la 20% faţă de anul 2000, conduce
la certitudinea că vor exista relativ puţini oameni tineri. În aceste condiţii,
odată cu orientarea economiei spre sectorul terţiar, populaţia cu medie
mai mare de vârstă decât în prezent va produce o certă modificare către

valori predominant feminine.
Tehnologia avansată, revoluţia informaticii, vor determina în
continuare automatizarea unor activităţi care generează reduceri de posturi
sau chiar de funcţii. Indiferent însă de aceasta, vor rămâne, în ţările
analizate, locuri de muncă şi activităţi care, prin natura lor, nu pot fi
automatizate. Ne referim la servicii de pregătire a resurselor umane,
la activităţi care satisfac criterii de utilitate, frumosul, moda, la securitate,
siguranţă, apărare, ordine publică, la servicii de relaţionare umană
(consiliere, companie, ajutorare). Tendinţa spre feminitate devine astfel mai
evidentă.
Feminitate
Tabel 7
Nr. Forme de
Caracteristici Ţări în care se manifestă
crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Valorile x x x x Armonie în
dominante în societate.
societate sunt Respect pentru
grija pentru ceilalţi.
ceilalţi, oamenii, Normalitate în
relaţiile cordiale. relaţiile dintre
oameni.
2 Sensibilitate, pre- x x x x Salutul cordial.
ocupare pentru Ajutor
menţinerea reciproc.
relaţiilor.
3 Compasiune, x x x x x Organizaţii
simpatie pentru neguvernament
slab. ale puternice.
Nr. Forme de
Caracteristici Ţări în care se manifestă
crt. manifestare
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
4 Managerii x x x x x Management
folosesc intuiţia şi participativ.
caută consensul.
5 Egalitate, solidari- x x x x x x Legislaţie a
tate, calitatea con- muncii puterni-
diţiilor de muncă. că şi adecvată.
Masculinitate
Tabel 8
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Valorile domi- x x x Clasa bogată

nante în societate reprezintă un
sunt succesul, exemplu de
prosperitatea. urmat.
2 Preocupare x x x Avantajele per-
accentuată pentru sonale obţinute
bani, prosperitate. numai prin
încălcarea
legilor.
3 Aroganţă, x x Management
duritate, ambiţie. autocrat.
4 Simpatie pentru x x Exemple de ur-
puternic. mat: SUA,
Japonia sau
întreprinzători
celebri.
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
5 Eşecul este un x x Concurenţa
dezastru. mare pentru li-
ceele cu pre-
gătire teoretică
şi lipsă de inte-
res pentru cele
vocaţionale.
Nereuşita la
facultăţile de
stat comparativ
cu cele private.
6 Managerii iau x x Slaba utilizare
decizii şi sunt a sistemelor şi
autoritari. metodelor de
management
care presupun
participarea
salariaţilor la
stabilirea şi
realizarea
obiectivelor.
7 Echitate, x x x x x Loialitate în
competiţie. afaceri.
Abordarea asupra timpului

Influenţată la origine de dimensiunea de evitare a incertitudinii,
abordarea asupra timpului se ocupă, în ultimă instanţă, de modul în care în
diverse societăţi se caută şi se intenţionează să se respecte „adevărul”,
tradiţia, legea. Ca regulă, culturile caracterizate prin evitarea puternică a
incertitudinii au o credinţă accentuată în adevăr, iar culturile în care
se acceptă incertitudinea adoptă o poziţie mai relativistă faţă de adevăr.
Adevărul generează „virtute”, iar aceasta este interpretată în mod diferit de
religie şi de legislaţie.
În ultimele decenii, în Europa, preocuparea pentru adevăr a încetat să
mai fie un element de valoare şi s-a transformat într-o responsabilitate (a
guvernului, a instituţiilor statului, a indivizilor). Ca atare, ceea ce este
adevărat sau ceea ce este drept este mai puţin important decât ceea ce se
derulează pe bază de previziune în economie sau societate. Deplasarea de la
orientarea pe termen scurt spre abordarea pe termen lung este dorită
nu numai din punctul de vedere al creşterii economice, dar şi pentru
„supravieţuirea” într-o lume cu riscuri naturale nelimitate, dar cu populaţie
în continuă creştere.
Orientare pe termen scurt

Tabel 9
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Respect pentru x x x x x x x Modul de petre-

tradiţii. cere a sărbătorilor.
Practicile religioase
2 Respect pentru x x Statutul social
obligaţii sociale impune anumite
şi statut social, reguli (de locuire,
indiferent de de vestimentaţie,
preţ. de ambient).
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
3 Se aşteaptă x x Preocupare
rezultate rapide. exagerată pentru
profit imediat.
Lipsa viziunii de
perspectivă.
4 Se ţine pasul cu x x x Automobile de lux,
„moda”. locuinţe de lux,
mobilier de lux.
5 Fonduri reduse x x Ponderea mare a
pentru investiţii. cheltuielilor
pentru hrană şi
locuinţă în total
venituri.
6 Siguranţă şi x x x Dificultatea
stabilitate găsirii unui loc de
personală. muncă, mai ales
pentru absolvenţii
de universităţi.
Orientarea pe termen lung

Tabel 10
Nr. Forme de
predilectă
Portugalia
România
Elveţia
Franţa
Spania
Belgia
Italia
1 Respect în x x x x Tradiţiile se
anumite limite, îmbină cu mo-
pentru obligaţii dernitatea, a-
sociale şi statut daptarea tra-
social. diţiilor la con-
textul modern.
2 Fonduri mari x x x x x Dezvoltarea
pentru investiţii. infrastructurii
economice.
Investiţii mari
în educaţia
culturală.
3 Perseverenţă x x Admiterea în
spre rezultate pe NATO şi UE.
termen lung.
4 Autosugestio- x x x x x Planificare
nare, consens pentru activită-
pentru atingerea ţile viitoare.
unui scop Preocupare
esenţial. pentru succesul
de perspectivă
şi nu cel
imediat.
Comparaţii culturale
Caracteristicile culturale ale celor cinci dimensiuni studiate precum

şi formele de manifestare cele mai evidente ale acestora ne conduc spre
concluzia că există în egală măsură atât asemănări cât şi deosebiri între cele
şapte ţări studiate. La modul general, asemănările sunt generate de originea
latină comună a limbilor şi de unele elemente religioase comune, iar

deosebirile provin din evoluţia istorică diferită şi mai ales din perioada
ultimelor cinci decenii. Detaliem în continuare cele mai importante aspecte
care derivă din compararea caracteristicilor dimensiunilor culturale
prezentate pentru ţările latine din Europa.
• Dimensiunea culturală individualism-colectivism ne confirmă
că, deşi pentru toate ţările studiate se întâlnesc elemente specifice ambelor
laturi, individualismul este mai pregnant în ţările puternic dezvoltate, cu
tradiţii democratice (Belgia, Elveţia, Franţa, Italia), iar elemente specifice
colectivismului, deşi în descreştere ca intensitate, se întâlnesc în ţările mai
sărace şi în evoluţie economică evidentă (Portugalia, România, Spania).
• Dimensiunea culturală distanţă faţă de putere este în mod
firesc asociată celei precedente. Ca atare, în Portugalia, România, Spania se
manifestă cu precădere elemente specifice distanţei mari faţă de putere, în
timp ce în celelalte predomină elemente specifice distanţei mici faţă de
putere.
• Dimensiunea culturală evitarea incertitudinii reflectă fidel
nivelul de dezvoltare economică şi posibilele strategii pe termen lung ale
ţărilor studiate. Ţările dezvoltate îşi continuă eforturile pentru evitarea
puternică a incertitudinii şi minimizarea riscurilor induse de un viitor greu
de anticipat, iar celelalte ţări (mai ales Portugalia şi România) întâmpină
dificultăţi şi reuşesc cu greu să evite incertitudinea.
• Dimensiunea culturală feminitate-masculinitate diferenţiază
vizibil ţările studiate. Deşi predomină în toate ţările elemente de
masculinitate, totuşi acestea sunt mai evidente în ţările care au de recuperat
diferenţe mari economice şi sociale (Portugalia şi România mai ales, Spania
mai puţin), în timp ce în celelalte se manifestă şi elemente concrete de
feminitate.
• Dimensiunea culturală abordarea asupra timpului evidenţiază
foarte bine, prin comparaţie, diferenţele dintre ţările latine din Europa.
Abordarea pe termen lung este specifică ţărilor dezvoltate, iar abordarea pe
termen scurt este predominantă în Portugalia şi România.
Anexe
Tabelul 11 prezintă câteva relevante informaţii generale despre ţările

latine din Europa care au fost analizate în scopul realizării acestui studiu.
Europa latină – cifre şi aspecte particulare
Tabel 11
Populaţia
Capitala
Nr. totală Suprafaţa Limbi Religia
Ţara (în grafia 2
crt. (milioane (km ) oficiale predominantă
oficială)
locuitori)
1. Belgia 10,2 Brussels 30.510 Flamandă Catolică
(Bruxelles) Franceză
2. Elveţia 7,1 Bern 41.285 Franceză Catolică
(Berne) Germană
Italiană
Romanşă
3. Franţa 60,2 Paris 551.000 Franceză Catolică
4. Italia 57,8 Roma 380.000 Italiană Catolică
5. Portugalia 10,0 Lisboa 80.100 Portugheză Romano -
Catolică
6. România 22,4 Bucureşti 237.500 Română Ortodoxă
7. Spania 39,8 Madrid 505.000 Spaniolă Catolică

1. Analizaţi asemănările şi deosebirile culturale dintre ţările analizate.
2. Identificaţi şi comentaţi cauzele care generează existenţa
asemănărilor şi deosebirilor culturale dintre aceste ţări.
3. Care consideraţi că va fi evoluţia acestor ţări (fiecare în parte, şi
în ansamblu) din punctul de vedere al abordării culturale elaborate
de Geert Hofstede, în următorii cinci ani. Argumentaţi răspunsul.
Firmele mici
şi mijlocii
în economia
Japoniei de astăzi
Locul IMM în economia Japoniei
Sectorul firmelor japoneze de dimensiuni mici şi mijlocii a suferit de

curând o importantă transformare. Întreprinzătorii / proprietarii care au
îndeplinit un important rol informal în perioada industrializării postbelice a
Japoniei, având un nivel scăzut de educaţie dar o puternică dorinţă de a-şi
conduce propriile afaceri, s-au retras. Locul lor a fost luat de o nouă
generaţie de persoane educate. Aceasta este mult mai deschisă decât
precedenta faţă de planificare, instrumente manageriale, tehnologie,
informaţii, networking intreprenorial, însă cu toate acestea, necesara
vitalitate pentru revigorarea acestui sector va fi condiţionată într-o oarecare
măsură de „moştenirea” lăsată de firmele mici tradiţionale japoneze.
Dintre cele cinci milioane de organizaţii economice din Japonia,
aproximativ 98 % sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Potrivit legislaţiei
japoneze, două sunt criteriile care stau la baza clasificării acestora: numărul
de salariaţi şi cifra anuală de afaceri. În tabelul 1 prezentăm tipurile de
organizaţii care sunt incluse în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, în
funcţie de aceste criterii.
Încadrarea firmelor în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii
Tabelul 1
Nr. Întreprinderi mici şi mijlocii în economia Japoniei
crt. Număr
Domeniul Cifra de afaceri anuală
de salariaţi
de activitate (yeni)1
(persoane)
Producţie, industrie
1 sub 300 100 milioane
minieră
2 Comerţ en-gros sub 100 30 milioane
Comerţ cu amănun-
3 sub 50 10 milioane
tul, servicii diverse
4 Producţie artizanală sub 20 5 milioane
5 Comerţ cu amănuntul sub 5 5 milioane
Dezvoltarea sectorului este încurajată în mod constant, o dovadă în

acest sens reprezentând-o facilităţile legislative acordate IMM din Japonia.
Astfel, reducerile de impozite şi taxe vin în spijinul întreprinzătorilor pentru:
modernizarea echipamentelor, dezvoltare tehnologică, reproiectare
managerială, informatizare, cercetarea concurenţei excesive, realizarea
activităţii de subcontractare, stimularea cererii, stimularea relaţiilor de
colaborare dintre sindicate şi management, asigurarea securităţii muncii,
protejarea sănătăţii salariaţilor.
Piaţa internă a Japoniei la începutul mileniului trei este una
sofisticată, pretenţioasă, în care abundă informaţiile privind cererea şi oferta
de bunuri şi servicii, ca urmare a rolului îndeplinit şi de publicitate. În
general, dar mai ales pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii,
producţia se bazează pe loturi mici, ciclul producţie-livrare este scurt, pentru
a face faţă unui consum diversificat, aflat în continuă schimbare. În mod
constant se înregistrează suprasaturarea pieţelor cu produse şi/sau servicii de
înalt nivel calitativ, concurenţa este deschisă, piaţa fiind extrem
1
1 USD =aproximativ 120 yeni (octombrie 2002)
de competitivă ca urmare a calităţii deosebit de ridicate solicitate de

consumatori şi a încrederii pe care aceştia o au în detailişti.
Schimbul permanent de informaţii dintre IMM şi Dietă prin
intermediul asociaţiilor care reprezintă interesele organizaţiilor economice a
condus la conturarea unor evoluţii recente ale economiei nipone: un ritm
mai mare de dezvoltare a filialelor din afara graniţelor Japoniei ale
organizaţiilor economice nipone, de circa 10-30 % în funcţie de domeniul de
activitate şi de piaţa deservită, faţă de un ritm mediu de 5-10 % înregistrat în
interiorul ţării, tendinţa de descreştere a exporturilor, mai puţin accentuată
pentru ţările ASEAN (patru ţări), descreştere mai puţin rapidă, de asemenea
a exportului realizat de IMM faţă de media celorlalte organizaţii – de
dimensiuni mai mari, reducerea ritmului importurilor pentru IMM, dar mai
ales creşterea susţinută a părţii destinate exportului din producţia realizată
de IMM – de până la patru ori mai mare decât în organizaţiile de dimensiuni
mari. Contribuţia IMM în economia Japoniei este redată cu ajutorul unor
indicatori în tabelul 2.
Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în economia Japoniei
Tabelul 2
Contribuţia IMM în economia Japoniei în anul 2001

Procent
Mărime Valoarea
Salariaţi Producţia din
Nr. (număr adăugată
(% (% numărul
crt. de (%
din total) din total) total de
salariaţi) din total)
organizaţii
1 4–9 12,8 4,8 6,8 55,4
2 10 – 19 10,4 5,6 6,8 19,8
3 20 – 99 30,8 22,3 23,9 20,9
4 100 – 299 18,0 19,0 19,3 2,9
5 300 - 999 14,6 22,1 20,9 0,8
6 peste 1000 13,4 26,5 22,3 0,2
Total 100 100 100 100
Aceste evoluţii actuale, nu reuşesc, în mod evident să modifice

substanţial relaţiile tradiţionale dintre IMM şi organizaţiile mari, bazate pe
sistemul de subcontractare.
Sistemul de subcontractare dintre organizaţiile mari şi IMM

(„subcontractarea pe verticală”)
Subcontractarea reprezintă în continuare unul dintre argumentele

succesului industriei japoneze, esenţa acestuia fiind reprezentată de
construirea unui sistem special de relaţii între organizaţiile mari – mai ales
din domeniul industriei prelucrătoare şi IMM. Tabelul 3 redă situaţia
subcontractării în Japonia în anul 2001.
Dimensionarea subcontractării în economia niponă
Tabelul 3
Subcontractarea în Japonia
Procentul în
Mărimea Proporţia Număr
care o
(număr de Proporţia venitului mediu de
organizaţie
salariaţi) producţiei obţinut în organizaţii cu
Nr. şi-a asigurat
destinată urma care se
ctr. mai mult de
subcontrac- subcontrac- subcontrac-
70 % din
Domenii tării tării tează
producţie prin
producţiei producţia
subcontractare
0 1 2 3 4 5
Media sec-
1 55,8 74,3 5 52,4
torului IMM
2 1- 9 58,3 88,5 4 54,9
3 10 – 29 48,3 79,6 7 39,8
4 30 – 99 47,5 76,9 10 41,9
5 100 – 299 44,7 75,5 14 43,5
6 300 - 999 34,0 72,7 20 44,7
7 Peste 1000 17,8 59,5 27 36,2
Domenii
Industria
8 71,0 80,7 6 41,3
prelucrătoare
Echipamente şi
9 74,8 80,6 5 44,6
utilaje
Echipamente
10 80,1 87,0 4 57,9
electronice
Echipamente
11 79,9 90,0 4 55,2
de transport
Echipamente
12 70,4 83,7 4 54,6
pentru IT
Organizaţiile mari preferă subcontractarea datorită unor evidente

avantaje, pe care aceasta le oferă: reducerea costurilor de producţie, apelarea
la organizaţii specializate, flexibilitatea mare faţă de cerinţele pieţei,
posibilitatea de a se asigura, la nevoie, loturi mici de produse, evitarea
scăderii eficienţei organizaţiei.
La rândul lor, IMM îşi asigură unele avantaje atunci când acceptă să
furnizeze pentru o organizaţie mare produse sau servicii, în baza
subcontractării, aceasta asigurând stabilitatea activităţii, eliminarea
dificultăţilor de a se descurca independent pe piaţă, reducerea dificultăţilor
în promovarea produselor proprii, certitudinea continuităţii afacerilor.
La nivel macroeconomic şi din punct de vedere al organismelor
statului japonez, acest fapt este esenţial, sistemul de subcontractare dintre
organizaţiile mari şi IMM asigură diviziunea muncii şi eficienţa industriei.
Avantajul competitiv (de cost, de calitate, de reţea de transport sau de
vânzare, de piaţă) este urmărit şi consolidat de acest sistem de organizare a
economiei nipone.
Relaţiile dintre IMM („subcontractarea pe orizontală”)
Spre deosebire de subcontractarea pe verticală, relaţiile dintre IMM

sunt adesea informale, fapt confirmat şi de numărul mare de asociaţii ale
IMM. Există în fapt (2001) circa 39000 de asociaţii (cooperative) ale IMM.
Tabelul 4 prezintă gruparea acestora în funcţie de sectorul în care acţionează
organizaţiile pe care le reprezintă.
Organizaţii ale IMM în Japonia
Tabelul 4
Sector Asociaţii ale Asociaţii de Federaţii ale
al economiei Federaţii ale Asociaţii Asociaţii de
Asociaţii organizaţiilor organizaţii asociaţiilor
1 2 asociaţiilor de IMM3 organizaţii
cooperatiste mici joint-venture4 organizaţiilor
cooperatiste din comerţ
Domenii din comerţ
Primar 456 - 13 58 4 - -
Secundar, din 15.557 354 778 645 1.165 53
care: 6
- Producţie 10.541 5 261 587 569 1.050 52
- Prelucrare 575 - 14 21 26 72 5
- Echipamente 697 - 6 27 11 6 -
şi utilaje
- Echipamente 190 - 3 15 2 1 -
electronice
- Echipamente 286 - 3 3 13 1 -
de transport
- Echipamente
110 - 3 5 4 -
pentru IT
Terţiar 20.032 19 379 1.322 769 620 21
Altele 2.904 25 60 266 17 6 -
Total 38.949 50 806 2.477 1.441 1.794 74
1
include asociaţii de credit şi asociaţii mutuale
2
au cel mult 5 membri
3
IMM participă la activitatea asociaţiei prin intermediul întreprinzătorilor/proprietarilor
4
similar cu 1 dar beneficiind de facilităţi legislative suplimentare
Conducându-se după legile economiei de piaţă, care ţin cont de

fluctuaţiile cererii, de sezonalitatea acesteia, dar şi de alte criterii, IMM
apelează adesea la salariaţii cu program de lucru parţial alături de cei cu
program complet. Tabelul 5 redă procentul acestei categorii de salariaţi în
raport cu dimensiunea organizaţiei.
Amploarea utilizării salariaţilor cu program redus de muncă
Tabelul 5
Mărimea organizaţiei (nr. de salariaţi)
Peste
300 - 999 100 - 299 30 - 99 1 - 99
1000
Procentul
salariaţilor cu
6,8 12,8 13,5 13,7 15,4
program de
lucru parţial
Repartizarea
salariaţilor cu
program de
11,7 14,3 17,9 19,2 34,3
lucru parţial
(procente din
100 %)
O altă modalitate la care se apelează pentru rezolvarea cererii

ocazionale mai mari a organizaţiilor cu care se colaborează în sistem de
subcontractare o reprezintă extinderea săptămânii de lucru în funcţie de
necesităţi. Tabelul 6 prezintă dimensiunea pe care o are în economia
Japoniei acest fenomen.
Extinderea săptămânii de lucru
Tabelul 6
Mărimea organizaţiei (număr de salariaţi)
peste 1000 100 – 999 1 – 99
(%) (%) (%)
Cinci zile (situaţie normală) 68,1 26,8 14,9
Cinci zile plus trei zile pe lună 16,8 23,8 11,6
Cinci zile plus o zi la fiecare
7,9 15,4 18,0
a doua săptămână
Cinci zile plus două zile
3,0 14,4 14,8
pe lună
Cinci zile plus o zi pe lună 2,0 10,2 23,3
Cinci zile plus jumătate
0,2 0,7 1,4
de zi pe lună
Şase zile 1,7 6,5 0,9
Alte variante 0,3 0,2 0,2
Tendinţe actuale
Pentru a stimula în continuare fenomenul intreprenorial, asociaţiile

organizaţiilor economice şi Dieta au stabilit un set de măsuri economice,
politice, sociale de a căror aplicare depinde menţinerea poziţiei şi rolul IMM
în economia niponă. Redăm în figura 1 sinteza acestora măsuri.
y Instituţii guvernamentale
Finanţe de finanţare a IMM
y Fonduri de consolidare
Măsuri financiare Credite suport structurală
Capital
y Pentru afaceri private
y Pentru afaceri corporative
Măsuri
y Succesiuni
generale
y Asociaţii de afaceri
Măsuri fiscale y Legea de modernizare a
Măsuri bazate IMM
pe legislaţie y Legea de promovare a
specifică IMM
y Legea de creare a
activităţilor comerciale ale
IMM
1. Consolidarea
Asociaţii
fundamentului
managerial Organizare
Subvenţii
pentru asociaţii
Activităţi
de ajustare
Consultanţă Verificări de sănătate
managerială Consultanţă
Dezvoltarea
resurselor umane
Informatizarea
Prevenirea falimentului
Tranzacţii corecte
Subcontractare de subcontractare
Promovarea IMM
subcontractate
Ajustarea/controlul
Ajustare domeniului comercial
Achiziţii publice Activităţi en-detail

y Cercetare-dezvoltare
Activităţi
Începuturi, comerciale y Începuturi
noi activităţi creative
y „Fuziuni”
Modernizare
Modernizare,
ridicarea nivelului Ridicarea nivelului
tehnologic tehnologic
Securitatea muncii
Stabilitatea angajaţilor,
Munca dezvoltarea vocaţională
Prosperitatea
muncitorilor
Instruire, consultanţă,
Îmbunătăţirea
2. Sprijin pentru tehnologică Dezvoltarea
îmbunătăţire tehnologiei
structurală
Eficienţa în distribuţie
Promovarea vânzărilor
Raţionalizarea en-gros
distribuţiei
Promovarea vânzărilor
en-detail
Promovarea serviciilor
Furnizarea de informaţii,
Mediu verificări, consultanţă
şi siguranţă
Dezvoltarea tehnologiei,
îmbunătăţirea echipamentelor
Dezvoltarea afacerilor
internaţionale
Internaţionalizarea Comerţul exterior
Schimburi internaţionale
Revitalizarea asociaţiilor
Măsuri regionale de IMM
pentru IMM Promovarea
jiba sangyo
Sprijin prin Îmbunătăţirea

intermediul managementului
Camerelor sau Facilităţi de bază
Asociaţiilor de Fonduri de
Industrie şi management la
Comerţ scară mică
3. Măsuri la scară
mică pentru Modernizarea
întreprinderi echipamentelor
Asistenţa reciprocă
Altele
Consultări, îndrumări
Studii,
diseminarea
măsurilor
Ameliorarea
4. Altele comerţului neloial
Prevenirea
Măsuri accidentelor
speciale
Îmbunătăţiri regionale
Asigurarea maşinilor
y Textile
y Artizanat tradiţional
Măsuri sectoriale y Bunuri de consum
zilnic
y Măsuri ale
ministerelor/agenţiilor
Figura 1 Măsuri pentru sprijinirea firmelor mici japoneze

1. Analizaţi comparativ pentru companiile japoneze mari, respectiv
mici şi mijlocii, rolul culturii în obţinerea performanţelor
economice şi manageriale.
2. Analizaţi comparativ pentru Japonia şi România măsurile actuale
pentru sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
Iniţierea unei afaceri2
12 De ce ai nevoie
Primul lucru care vine în mintea noastră, sau cel puţin a majorităţii
este – „bani”. Realitatea ne contrazice, banii există într-o formă sau alta
pentru cel puţin 90% din ideile de afaceri rentabile.
De ce ai nevoie atunci pentru a iniţia o afacere: de o idee ... şi mai
mult decât atât ... de o idee care nu numai ţie îţi place, dar pe care să poţi să
o vinzi şi altora. În plus, mai ai nevoie de curajul de a transforma aceea idee
în realitate (şi nu ne referim la acel curaj mental, care rămâne mental ... ci la
curajul care este susţinut şi de vorbe şi de fapte), sau altfel spus de o
înclinaţie spre risc, riscul de a-ţi asuma o idee şi de a investi eforturi în ea
(timp, bani, relaţii etc.), fără să ştii dacă vei avea succes.
Şi aici ar putea să intervină o obiecţie interesantă: da, este adevărat
că pentru a iniţia o afacere este nevoie de o idee vandabilă şi de aptitudine
pentru risc, dar nu este suficient să iniţiezi pur şi simplu o afacere, trebuie să
iniţiezi o afacere de succes. Aici, s-ar putea să avem nişte veşti proaste:
nimeni nu poate garanta că făcând anumite lucruri, sau având anumite
calităţi sau cunoştinţe afacerea va avea succes. Nu există cu adevărat
„reţete” care să ofere succes în 100% din cazuri. Şi o altă veste proastă:
aveţi 60% şanse ca afacerea pe care o întemeiaţi să eşueze în primii
doi ani. Şi atunci de ce să mai întemeiezi o astfel de afacere? Oare toate
ideile bune nu au fost introduse în piaţă deja?
2
În realizarea acestui studiu de caz s-au folosit şi ideile domnului Mircea Boiştean
Acum este momentul veştilor bune: cei mai de succes oameni de

afaceri au avut în medie şapte falimente; iar media valabilă în cadrul
întreprinzătorilor de succes în general este de aproximativ trei falimente.
Deci succesul unei afaceri (primei afaceri în cazul de faţă), nu este
reprezentativ pentru întreaga carieră a unui om de afaceri (şi în afaceri se
învaţă mai ales din greşeli), problema punându-se mai mult în felul următor:
de câte încercări, deci, de câte afaceri iniţiate ai nevoie pentru a începe să ai
succes?
Iar legat de întrebarea – „Oare toate ideile bune nu au fost introduse
în piaţă deja?” - răspunsul este extrem de simplu: de câte ori nu ni s-a
întâmplat ca, folosind un anumit produs, să-ţi spui - ce bine ar fi fost dacă îl
făceau aşa ... şi dacă ar fi schimbat ...şi ar fi renunţat la ... şi ar fi adăugat ...
Aşa că vă daţi seama câte idei de afaceri au trecut pe lângă voi? În plus faţă
de aceasta categorie de idei - îmbunătăţirea produselor / serviciilor existente,
mai există şi o categorie mai specială de idei - cele inovatoare - care creează
un produs nou pe piaţă, total diferit faţă de ce există deja. Ideile inovatoare
sunt însă, de obicei, foarte greu de vândut din perspectiva de tânăr
întreprinzător, fiindcă riscă să nu fie luate în serios.
Şi totuşi cu toţii am văzut/citit/auzit diverse materiale, „reţete”,
principii, toate legate de modul în care ar trebui să pornim „o afacere de
succes”. Îşi propune oare Mircea B. să afirme că nu există reguli ale
succesului? Da, există principii, paşi, instrumente, metode care intervin în
viaţa şi conceperea unei afaceri care îi cresc şansele de a avea succes, dar îi
cresc şansele de la 10%, cât sunt în medie, la 30-40% probabil, mai ales că
best practice-urile, „reţetele de succes” la care avem noi acces, au acces şi
ceilalţi. O mare problemă cu aceste best-practice-uri este şi că în anumite
aspecte, părerile se contrazic reciproc.
Şi ce e de făcut, care sunt lucrurile asupra cărora toţi sunt de acord?
Primul lucru legat de intreprenoriat, asupra cărora toţi sunt de acord
este că este necesar un anumit tip de persoană, de hotărâre pentru ca
afacerea iniţiată să aibă şanse mari de succes; şi această hotărâre, acest
profil îl vom contura împreună printr-un text destinat potenţialilor
întreprinzători.
Al doilea lucru ar fi ideea - trebuie să aveţi o idee a cărei punere în

practică să vă aducă satisfacţie, să vă simţiţi legat de ea pentru a vă fi mai uşor
să o puneţi în practică şi să rămâneţi motivaţi în faţa obstacolelor. (Un alt mit
des întâlnit este termenul de „obstacole de început”, mai grele, mai multe).
Realitatea este că obstacole vor fi tot timpul, şi pe măsură ce
afacerea creşte, acestea au tendinţa de a creşte şi ele. Singura diferenţă apare
în siguranţa, atitudinea şi experienţa cu care le abordăm. Mai mult decât să
ne motiveze, ideea trebuie să fie vandabilă, deci să placă şi altora (viitori
c1ienţi, finanţatori, fără de care afacerea rămâne doar pe hârtie).
Al treilea lucru ar fi că ne trebuie un plan de afaceri (business plan).
Există foarte multe modele de planuri de afaceri diferind în funcţie de tipul
de activitate (de ex.: planul de afaceri al unei întreprinderi producătoare de
oţel este structurat uşor diferit, faţă de unul destinat unui furnizor de servicii
de curăţenie), tipul de finanţare dorit (dacă dorim să solicităm un credit de
exemplu, planul de afaceri va trebui realizat pe baza unei metodologii şi
unei structuri date), experienţa celui care îl realizează. Însă pentru a ne fi de
ajutor putem folosi modele prezentate pe următoarele site-uri:
www.mimmc.ro.; www.freemanagement.com.; www.business.com şi pe
multe, multe alte site-uri.
Şi ajungem astfel la un aspect abordat chiar în prima frază – banii
sau resursele necesare. Da, acestea sunt importante. Nu reprezintă însă
principala problemă pe care tinerii o întâmpină atunci când vor să înfiinţeze
o afacere (este însă principalul motiv invocat). De ce? Cei care invocă acest
motiv pot fi împărţiţi în trei categorii distincte: fie nu au o idee cu adevărat
viabilă şi atunci într-adevăr le-ar fi greu să găsească banii necesari; fie, deşi
au o astfel de idee, le lipseşte o motivaţie foarte puternică, şi o atitudine
orientată către soluţii; fie, pur şi simplu nu sunt informaţi. Pentru această
ultimă categorie, există şi materiale ajutătoare şi studii de caz. Prin
enumerarea unor surse de finanţare concrete se demonstrează că
posibilităţile există, ele trebuie doar selectate în funcţie de ce este mai
potrivit pentru respectiva afacere.
Prezentăm, de asemenea, pe scurt, tipologia firmelor care pot fi
înfiinţate, condiţiile care trebuie îndeplinite şi actele necesare. Astfel, o dată
ce planul de afaceri este făcut, sursele de finanţare sunt selectate, viitorul
întreprinzător ştie şi ce are de făcut pentru a-şi înfiinţa cu adevărat firma

dorită.
Materialele care sunt prezentate în continuare sunt preluate şi
adaptate de pe site-ul www.mimmc.ro (site-ul Agenţiei Naţionale pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie).
2 Test pentru întreprinzători
2.1 Personalitatea întreprinzătorului
DA cu certitudine
NU cu certitudine
Nr. Întrebare parţial
1. Eşti conştient că în etapa de întemeiere

a firmei tale, te poţi confrunta cu 5 4 3 2 1
situaţii uneori extrem de dificile?
2. Eşti în măsură să realizezi şi să întreţii
5 4 3 2 1
contacte cu clienţii?
3. Dispui, înainte de înfiinţarea firmei, de
timp suficient pentru toate pregătirile 5 4 3 2 1
necesare?
4. Eşti capabil să convingi pe alţii
5 4 3 2 1
utilizând argumentele tale?
5. Eşti în măsură să te adaptezi la
partenerul tău de afaceri şi la 5 4 3 2 1
argumentele acestuia?
6. Poţi discerne aspectele esenţiale de cele
neesenţiale, altfel spus să identifici rapid
5 4 3 2 1
ceea ce este necesar pentru o decizie de
afaceri?
7. Eşti suficient de înzestrat din punct

de vedere intelectual pentru a putea
5 4 3 2 1
aborda simultan un număr mare
şi divers de probleme?
8. Eşti un om de acţiune? 5 4 3 2 1
9. Îţi face plăcere să realizezi ceva nou? 5 4 3 2 1
10. Eşti capabil să planifici o activitate,
să-ţi fixezi obiective şi să stabileşti
5 4 3 2 1
etapele intermediare de realizare a
acestora?
11. Dispui de aptitudini de conducere şi de
5 4 3 2 1
motivare a colaboratorilor tăi?
12. Eşti capabil să improvizezi, în cazul în
care, deodată, a intervenit ceva 5 4 3 2 1
imprevizibil?
13. Eşti capabil şi în situaţii de stres să te
concentrezi şi să acţionezi în mod 5 4 3 2 1
raţional?
14. Eşti dispus să-ţi asumi riscurile uneori
5 4 3 2 1
inerente demarării unei afaceri?
15. Eşti capabil să-ţi asumi din proprie
iniţiativă responsabilităţi şi să acţionezi
5 4 3 2 1
în consecinţă fără ca cineva să-ţi
solicite acest lucru?
16. Starea sănătăţii tale îţi permite ca pe
perioada „punerii în funcţiune” a firmei
5 4 3 2 1
să lucrezi 10-12 ore/zi, uneori mai
mult, şi 6 poate 7 zile pe săptămână?
17. Medicul tău apreciază drept
5 4 3 2 1
corespunzătoare starea sănătăţii tale?
18. Familia este dispusă să-ţi acorde sprijin

şi înţelegere în această perioadă de 5 4 3 2 1
întemeiere a firmei?
19. Din punct de vedere financiar, pentru
5 4 3 2 1
tine se justifică înfiinţarea unei firme?
20. Sunteţi dispuşi tu şi familia ta să vă
asumaţi riscul unor venituri incerte şi
5 4 3 2 1
neregulate care pot influenţa negativ
nivelul de trai al tău şi al familiei?
21. Dispui de rezerve financiare suficiente
pentru ca pe perioada de „secetă” să
5 4 3 2 1
poţi asigura o existenţă mulţumitoare
pentru tine şi familia ta?
22. Eşti dispus ca în perioada întemeierii
firmei să suporţi privaţiunile renunţării
5 4 3 2 1
la concediu, ale multor drumuri
obositoare?
23. Îndeplineşti prevederile pe care legea
le stabileşte pentru întemeierea unei
5 4 3 2 1
întreprinderi? (de ex. studii de
specialitate)?
24. Dispui de suficientă experienţă în
domeniu pentru a introduce pe piaţă 5 4 3 2 1
produsele şi serviciile firmei tale?
25. Dispui de suficiente cunoştinţe
în domeniul financiar şi al 5 4 3 2 1
managementului afacerilor?
26. Ai posibilitatea să-ţi completezi
anumite cunoştinţe care-ţi lipsesc prin
5 4 3 2 1
participarea la diferite cursuri de
perfecţionare?
27. Dacă nu întruneşti toate aptitudinile

sau nu dispui de cunoştinţele de
specialitate necesare, accepţi 5 4 3 2 1
posibilitatea de a înfiinţa firma cu un
partener?
28. În cazul în care intenţionezi să
înfiinţezi firma împreună cu un
5 4 3 2 1
partener, eşti sigur că vei coopera în
mod armonios cu acesta?
2.2 Piaţa
DA cu certitudine
NU cu certitudine
29. Produsele/serviciile oferite de firma ta

privite din punctul de vedere al
5 4 3 2 1
clientului sunt, calitativ peste cele ale
concurenţei?
30. Ştii ce trebuie să faci ca performanţele
produselor/serviciilor tale să se situeze
5 4 3 2 1
în mod vizibil deasupra celor ale
concurenţei?
31. Ai identificat nişe ale pieţei pe care
5 4 3 2 1
concurenţa nu le acoperă?
32. Ai definit cu claritate segmentul de
piaţă pe care intenţionezi în mod 5 4 3 2 1
strategic să acţionezi?
33. Oferta ta este adresată unei pieţe care 5 4 3 2 1
are şanse certe în viitor?
34. Accesul spre piaţă al produse-

lor/serviciilor tale poate fi în prezent
sau viitor îngrădit prin anumite modifi- 5 4 3 2 1
cări de natură tehnologică şi/sau
legislativă?
35. Ai analizat grupurile/tipurile de clienţi
care urmează să constituie principalii 5 4 3 2 1
tăi beneficiari?
36. Ai analizat pe baza unui studiu, cu
exactitate, care sunt problemele,
5 4 3 2 1
dorinţele şi aşteptările clienţilor
tăi potenţiali?
37. Cunoşti modalităţile de influenţare a
comportamentului de cumpărare a
5 4 3 2 1
clienţilor tăi (preţ, calitate, reclamă,
servicii)?
38. Eşti capabil să realizezi o estimare a
cererii pentru produsele şi serviciile 5 4 3 2 1
oferite de firma ta?
39. Cunoşti care sunt obiceiurile de
consum sau de utilizare ale clienţilor
5 4 3 2 1
potenţiali în raport cu
produsele/serviciile tale?
40. Dispui de suficiente cunoştinţe despre
piaţă pentru a putea delimita şi 5 4 3 2 1
cuantifica diferitele sale segmente?
41. Poţi aprecia în ce măsură diferitele
segmente de piaţă prezintă interes din
5 4 3 2 1
punct de vedere al potenţialului şi al
capacităţii de absorbţie?
42. Dintre concurenţii tăi, îi cunoşti pe
aceia care au cea mai asemănătoare 5 4 3 2 1
ofertă pentru clienţii tăi?
43. Cunoşti punctele tari şi slabe ale

5 4 3 2 1
concurenţilor tăi?
44. Ştii în ce măsură sunt cunoscute de
către clienţii tăi produsele şi serviciile 5 4 3 2 1
concurenţei?
45. Poţi aprecia în ce mod va reacţiona
concurenţa atunci când vei intra pe 5 4 3 2 1
piaţă?
2.3 Resursele financiare
NU cu certitudine
DA cu certitudine
46. Ai efectuat un calcul exact al

resurselor financiare care sunt
5 4 3 2 1
necesare în stadiul de demarare a
afacerii tale?
47. Dispui de resurse proprii pentru
acoperirea, măcar parţială, a necesa-
5 4 3 2 1
rului (economii sau aport în natură:
echipamente, construcţii sau altele)?
48. Există posibilitatea de a obţine capi-
tal de la rude, prieteni cunoştinţe, în 5 4 3 2 1
condiţii avantajoase?
49. Dispui de garanţii ce urmează a fi
oferite unei bănci pentru obţinerea 5 4 3 2 1
unui eventual credit?
50. Capitalul de pornire de care dispui

este suficient pentru perioada în
5 4 3 2 1
care cheltuielile vor depăşi
încasările?
51. Calculele tale referitoare la
veniturile previzionate sunt
5 4 3 2 1
fundamentate în funcţie de date
certe despre piaţă?
52. Ai luat în calcul toate cheltuielile
5 4 3 2 1
posibile?
2.4 Interpretare
Calculaţi numărul total de puncte pentru fiecare din cele trei

categorii de întrebări.
Exemplu: la cele 28 de întrebări din categoria „personalitatea

întreprinzătorului” numărul total de puncte corespunzător răspunsurilor
este de 110.
Determinaţi punctajul mediu pentru fiecare categorie de întrebări

prin împărţirea numărului total de puncte la numărul de întrebări aferent
categoriei respective.
Conform exemplului de mai sus, împărţiţi numărul total de puncte

(110) la numărul de întrebări (28) şi obţineţi punctajul mediu pentru
categoria respectivă de întrebări (şi anume valoarea de 3,93). În mod
similar determinaţi această valoare şi pentru celelalte categorii de
întrebări.
Interpretarea semnificaţiilor punctajului mediu se face cu ajutorul

tabelului următor.
3,80 - 5,00 2,80 - 3,79 2,20 - 2,79 1,20 - 2,19 sub 1,19
Viaţa de
Ai putea Poate că îţi întreprin-
să faci faţă doreşti foarte zător plină
provocă- mult să fii de riscuri
Ai calităţi de rilor pe care stăpân pe nu pare să
întreprinzător Te poţi viaţa de propria ta fie potri-
Personali- şi eşti descurca întreprinză- situaţie vită pentru
tatea pregătit să pe drumul tor le economică. tine.
întreprin- faci faţă unei acesta. implică. Nu este însă Poate e
zătorului vieţi nu Important Pentru a lua suficient. bine ca
foarte line este să şi o decizie, Trebuie să şi deocam-
care te poate vrei. analizează poţi. dată să-ţi
aştepta. cu atenţie şi Este bine să constru-
celelalte fii prudent ieşti o
două înainte de a altfel de
aspecte. lua o decizie. strategie
personală.
3,60 - 5,00 2,00 - 3,59 Sub 1,99
Se pare că piaţa
Şansele de penetrare nu-ţi este
pe piaţă ale afacerii Piaţa nu e nici bună favorabilă.
tale sunt bune. dar nu e nici rea. Ea Nu uita că acolo
E momentul, dacă există! De tine „unde piaţă nu e,
Piaţa
dispui de resursele depinde cum îţi poţi nimic nu e” şi
firmei
financiare şi dacă valorifica şansele. Nu nici profit!
bineînţeles te simţi în uita că piaţa poate fi Poate este bine
stare, să demarezi şi stimulată. să-ţi reorientezi
propria ta afacere. afacerea către o
altă piaţă.
3,80 – 5,00 2,60 – 3,79 1,40 – 1,59 Sub 1,4

Fără să
dispui de
capitalul
necesar,
Din punct de
Nu dispui în este extrem
vedere financiar
Dacă sunt realiste totalitate de de greu să
nu stai prea
calculele tale, banii reuşeşti de
bine.
înseamnă că necesari. la început.
Resursele Înainte de a te
dispui de banii Dar bani se Poate după
financiare lansa în afaceri
necesari lansării în găsesc. o mică
ale fără o asigurare
afaceri. Dacă ideile aşteptare
întreprin- financiară
Fii atent să-i tale sunt lucrurile se
zătorului corespunzătoare
cheltuieşti de la bune, dacă vor
trebuie să mai
început cu piaţa „merge” îmbunătăţi.
reflectezi.
chibzuinţă chiar atunci şi Niciodată
Sigur vei lua
dacă nu-ţi lipsesc. afacerea ta nu e prea
decizia cea mai
va merge. târziu
potrivită.
atunci când
vrei să mai
găseşti o
altă soluţie.
3 Firma
3.1 Alegerea formei de organizare a firmei
Înainte de a iniţia o activitate economică trebuie să alegeţi

modalitatea sub care vreţi să vă organizaţi activitatea.
Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de
organizare a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana Poate fi autorizată să desfăşoare o activitate
fizică independentă în baza Legii nr. 507/2002, de către
(P.F.) primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ai
sectoarelor municipiului Bucureşti, pe a căror rază
teritorială îşi are domiciliul. Pentru persoanele fizice
străine care nu au domiciliul în România, eliberarea
autorizaţiilor se va face de către primarii unităţilor
administrativ - teritoriale pe a căror rază îşi au
reşedinţa. Nu are personalitate juridică.
Asociaţia Se constituie între membrii unei familii care locuiesc în
familială aceeaşi localitate, în baza aceluiaşi act normativ şi ca şi
(A.F.) persoana fizică. Nu are personalitate juridică.
Societatea Se constituie ca persoană juridică, conform Legii
Comercială nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările
(S.C.) ulterioare, prin asociere între două sau mai multe
persoane fizice sau juridice, pentru a efectua acte de
comerţ. Societatea comercială dobândeşte personalitate
juridică de la data înregistrării în Registrul Comerţului.
Societăţile comerciale se pot constitui în una din
următoarele forme juridice:
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate în comandită simplă (SCS)
c) societate pe acţiuni (SA)
d) societate în comandită pe acţiuni (SCA);
e) societate cu răspundere limitată (SRL).
Societatea în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni
se caracterizează prin existenţa a două categorii de
asociaţi: comanditaţi (asociaţii care administrează
societatea şi răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile
societăţii) şi comanditari (asociaţii care răspund numai
până la concurenţa capitalului subscris).
Filiale: Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate

juridică care se înfiinţează într-una din formele de
societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul
juridic al formei de societate în care s-au constituit.
Sedii O societate comercială poate să deschidă în aceeaşi
secundare: localitate cu sediul principal sau în alte localităţi, sedii
secundare sub diferite forme: sucursale, reprezentanţe,
agenţii, puncte de lucru.
3.2 Particularităţi ale formelor de organizare a activităţii
Criterii PF SNC SA SRL

AF SCS SCA
Nr. persoane O persoană minimum 2 minimum 5 1 - 50
sau membrii asociaţi
unei familii
Capital minim - - 25 milioane lei 2 milioane lei
Răspunderea Nelimitată Nelimitată Numai cu Numai cu
întreprinzătorului (cu averea şi solidară, capitalul capitalul
personală). cu excepţia subscris, cu subscris.
asociaţilor excepţia
comanditari. acţionarilor
comanditaţi.
Asociaţii nu Asociatul
pot lua parte unic nu
ca asociaţi poate avea
cu răspun- această
dere nelimi- calitate decât
Restricţii pentru tată în alte într-o
- -
asociaţi. societăţi singură
concurente, societate.
fără con-
simţământul
celorlalţi
asociaţi.
3.3 Aspecte relevante ale modului de organizare

în funcţie de tipul societăţii
PF SNC SA
Criterii SRL
AF SCS SCA
Autorizarea
x - - -
primăriei
Rezervare de-
x x x x
numire firmă
Redactare act
- x x x
constitutiv
Dovadă sediu x x x x
Depunere
- x x x
capital social
Constituire
x x x x
dosar
Înregistrare în
Registrul x x x x
Comerţului
Autorizarea Se obţine
Se obţine
funcţionării personal de la
prin Biroul Biroul Unic Biroul Unic
autorităţile
Unic
competente
La ce instituţii Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic
trebuie să din cadrul din cadrul din cadrul
meargă Primărie Oficiului Oficiului Oficiului
întreprinzătorul Registrului Registrului Registrului
Comerţului Comerţului Comerţului
Evidenţa Contabilitate Contabilitate Contabilitate Contabilitate
financiar în partidă în partidă în partidă în partidă
contabilă simplă dublă dublă dublă
PF SNC SA
Criterii SRL
AF SCS SCA
Sistemul de Impozit pe Impozit pe Impozit pe Impozit pe
impozitare venitul profit profit profit
anual
Administrarea Nu există Unul sau mai Unic admi- Unul sau
reglementări mulţi nistrator sau mai mulţi
exprese administratori consiliu de adminis-
administraţie tratori
3.4 Etapele care trebuie parcurse pentru înregistrarea unei firme
3.4.1 Pre-înregistrare (activităţi pregătitoare)

Această etapă include toate activităţile prevăzute de lege care trebuie
îndeplinite de la data când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de
organizare a unei afaceri şi până la data când a depus la Biroul Unic dosarul
complet pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării. Acestea sunt:
. Informarea iniţială privind procedura şi obligaţiile
întreprinzătorului.
. Verificarea şi rezervarea firmei/emblemei (obligatoriu).
. Cercetarea firmei/emblemei la OSIM pentru verificarea
similitudinii cu mărci înregistrate în registrul de mărci (opţional).
. Redactarea actului constitutiv (obligatoriu).
. Obţinerea autentificării pentru actul constitutiv (obligatoriu).
. Redactarea şi obţinerea declaraţiei pe proprie răspundere a
fondatorilor, administratorilor şi a cenzorilor că îndeplinesc
condiţiile prevăzute de lege (obligatoriu).
. Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu).
. Obţinerea evaluării prin expertiză, a bunului imobil subscris ca
aport în natură la capitalul social (după caz).
. Obţinerea certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual,
este grevat bunul imobil subscris la capitalul social (după caz).
. Vărsământul în numerar la capitalul social (direct la banca dorită

sau la unităţile CEC de la Biroul Unic din cadrul Oficiului
Registrului Comerţului) (obligatoriu).
. Întocmirea dosarului de înregistrare şi autorizare a funcţionării
(obligatoriu).
Dosarul de înregistrare şi autorizare a funcţionării trebuie să

conţină:
Nr. Tip organizaţie Precizări privind

crt. Denumire act PF SNC SA utilizarea
SRL documentului
AF SCS SCA
1. Cerere de înregis- Obligatoriu
x x x x
trare şi autorizare
2. Dovada Dovada pentru dis-
disponibilităţii ponibilitatea firmei
x x x x
firmei/emblemei este obligatorie
(original)
3. Reproducerea Opţional, dacă se
emblemei x x x x declară emblema
(4 exemplare)
4. Dovada sediului Obligatoriu
x x x x
(în copie)
5. Declaraţia pe Obligatoriu
proprie răspundere x x x x
(original)
6. Autorizaţia emisă Obligatoriu
conform Legii x
nr. 507/2002 (copie)
7. Actul constitutiv Obligatoriu pentru
x x x
(original) persoane juridice

SRL documentului
AF SCS SCA
8. Dovezile privind Este obligatoriu să
efectuarea vărsă- existe capital
mintelor aporturi- x x x vărsat în numerar.
lor subscrise şi/sau
vărsate (copii).
9. Facturi Se utilizează
pentru produse noi
x x x
achiziţionate ca
aport în natură.
10. Expertiza de eva- Numai în cazul
luare a aportului în bunurilor imobile
x x x
natură la capitalul aportate la capita-
subscris. lul social.
11. Certificatul cons- Pentru bunurile
tatator al sarcinilor imobile aduse ca
de care sunt x x x aport în natură la
grevate imobilele. capitalul social
subscris.
12. Dovada intabulării Pentru bunurile
bunurilor imobile. imobile aduse ca
aport la capitalul
social subscris.
13. Cambie, contract Când sunt aduse
de împrumut creanţe ca aport la
bancar, contract capitalul social.
civil. Nu sunt permise la
x x
SA şi SCA consti-
tuite prin sub-
scripţie publică şi
la SRL.

SRL documentului
AF SCS SCA
14. Declaraţie cu privire Obligatoriu pentru
la averea deţinută asociaţii care
(original, sub x x x răspund nelimitat şi
semnătură privată). solidar pentru
obligaţiile sociale.
15. Acte privind În lipsa acestora se
activitatea depune actul
x
comercială privind nivelul
anterioară (copii) studiilor absolvite.
16. Specimenul de Obligatoriu pentru
semnătură x x x x administratori.
(original).
17. Certificatul cenzori- Obligatoriu pentru
lor privind SA şi SCA.
depunerea garanţiei
legale de către
administratori.
18. Actele
constatatoare ale
operaţiunilor x
încheiate în contul
societăţii (copii).
19. Contractul de Numai în cazul
administrare când societatea
(copie). x x x este administrată
de o persoană
juridică.
20. Acte de identitate Paşaport pentru
x x x x
(cu CNP) în copie. nerezidenţi.

SRL documentului
AF SCS SCA
21. Actul de înregistra- În copie tradusă şi
re a fondatorilor legalizată pentru
- x x x
persoane juridice nerezidenţi.
(copie).
22. Hotărârea organis- În copie tradusă şi
mului statutar al legalizată pentru
persoanei juridice nerezidenţi.
privind - x x x
participarea la
constituirea
societăţii (original)
23. Mandatul În copie tradusă şi
persoanei care a legalizată pentru
semnat actul nerezidenţi.
constitutiv în nu-
- x x x
mele şi pe seama
fondatorului,
persoană juridică
(original).
24. Certificat de În copie tradusă şi
- x x x
bonitate (original). legalizată.
25. Avize prealabile Pentru societăţile
prevăzute de lege. bancare, de
asigurare
- - x x
reasigurare, de
operaţiuni cu va-
lori mobiliare.

SRL documentului
AF SCS SCA
26. Actele pentru
autorizarea
funcţionării din
punct de vedere: al
- x x x -
PSI; sanitar; sanitar-
veterinar; al
protecţiei de mediu;
al protecţiei muncii.
27. Diverse taxe şi Sunt stabilite de
onorarii. x x x x organismele
competente.
3.4.2 Înregistrarea comerciantului
Această etapă include activităţile obligatorii îndeplinite după data

depunerii dosarului la Biroul Unic şi data înregistrării comerciantului în
Registrul Comerţului, incluzând:
& autorizarea de către judecătorul delegat a constituirii
comerciantului;
& obţinerea, pe cale electronică, a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanţelor Publice;
& redactarea încheierii de către judecătorul delegat;
& înregistrarea comerciantului în Registrul Comerţului;
& editarea certificatului de înregistrare
3.4.3 Autorizarea funcţionării comerciantului
Această etapă include activităţile de autorizare a funcţionării

comerciantului de către instituţiile publice abilitate, îndeplinite în perioada
ulterioară depunerii dosarului la Biroul Unic şi anterior datei eliberării
anexei conţinând avizele/autorizaţiile/acordurile necesare funcţionării:
autorizaţie PSI, sanitară, sanitar-veterinară, pentru protecţia muncii, pentru
protecţia mediului etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ŞI ANEXE

Modelul şi conţinutul Certificatului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv al Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului
nr. 1345 din 27 noiembrie 2002.
Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special

şi securizat. În certificat sunt înscrise următoarele date:
4 firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aşa cum

este înscrisă în actul constitutiv şi în Registrul Comerţului;
4 sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
4 activitatea principală exprimată prin cod CAEN şi un text sumar
de descriere;
4 CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identificare a unui comerciant;
4 atributul fiscal – este un cod alfa-numeric având semnificaţia
categoriei de plătitor de taxe şi impozite la bugetul de stat;
4 numărul de ordine în Registrul Comerţului – cuprinde numărul şi
data unui comerciant în Registrul Comerţului;
4 data emiterii certificatului;
4 seria şi numărul de ordine – informaţie specifică regimului
special al documentului.
Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul

social şi sediile secundare cât şi pentru fiecare activitate desfăşurată la
sediul principal şi la sediile secundare care sunt supuse avizării/autorizării.
La un certificat de înregistrare se ataşează una sau mai multe anexe.
Fiecare Anexă conţine:
♦ informaţii de tip conexiune la certificat (seria, numărul, cod unic
de înregistrare, firma şi sediul social);
♦ informaţii de identificare a sediilor secundare (adresa şi/sau
activitatea supusă autorizării);
♦ avizul şi/sau autorizaţia pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor;
♦ avizul şi/sau autorizaţia sanitară;
♦ autorizaţia sanitar-veterinară;
♦ acordul şi/sau autorizaţia de mediu;
♦ autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al protecţiei
muncii;
3.4.4 Notificarea comerciantului către instituţii publice
Această etapă include activităţile de notificare a înregistrării unui

comerciant către instituţii publice cu atribuţii legate de publicitatea,
înregistrarea sau evidenţa comercianţilor (unde este cazul).
3.5 Finanţarea
Pentru determinarea surselor de finanţare adecvate afacerii, pornind

de la necesarul determinat în baza planului de afaceri, trebuie avute în
vedere următoarele surse de finanţare:
1. Capitalul propriu (aici intră banii proprii, ai familiei, ai

prietenilor, ai partenerilor privaţi neinstituţionali)
Capitalul propriu este cel mai «scump», dar, de cele mai multe ori
este cel mai uşor de obţinut. Avantaje: implicarea - cointeresarea puternică
faţă de bunul mers al afacerii a1 tuturor ce1or care investesc. Dezavantaje:
costul de oportunitate a1 capitalului investit, împărţirea profitului când sunt
mai mulţi investitori, posibile probleme de strategie sau chiar la nivelul
managementului executiv atunci când investitorii sunt prea mulţi sau prea
diferiţi ca interese.
2. Creditul bancar
Este poate printre cele mai controversate forme de finanţare.
Avantajele sunt contrabalansate de dezavantaje, mai ales în cazul
investitorilor fără «istorie». Principalele avantaje: au un cost re1ativ scăzut,
se poate beneficia de asistenţă din partea băncii. Dezavantaje: costurile nu
mai depind de bunul sau răul mers al firmei, pot fi greu amânate, deoarece
atitudinea băncilor nu este foarte flexibilă.

Pentru firmele nou înfiinţate, băncile sunt reticente în a acorda
credite. Banca are nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi
drept credit, şi firmele nou-înfiinţate nu oferă această garanţie, din diferite
motive (nu au istorie, nu au experienţă, nu au foarte multe elemente care să
facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei).
Cu toate acestea (sau poate tocmai din acest motiv) prezentarea unei
firme nou-înfiinţate la o bancă trebuie să se facă astfe1 încât firma să fie
pusă în cea mai bună lumină posibilă în faţa băncii.
Evident, pentru obţinerea de la bancă a unei finanţări,
întreprinzătoru1 trebuie să ofere băncii anumite garanţii reale pentru
rambursarea creditului. Garanţiile reale sunt reprezentate de imobilele,
echipamentele, mijloacele de transport pe care întreprinzătorul sau firma sa
le au în posesie şi pe care sunt dispuse să le supună unei ipoteci sau să le
gajeze în favoarea băncii în vederea acordării creditului.
Prin Legea Bancară nr. 58/1998, băncile nu pot oferi credite
rambursabile fără a-şi securiza investiţiile. Aşadar, băncile solicită garanţii
(de preferinţă imobiliare) care să acopere aproximativ 120% din valoarea
creditului plus dobânda. Găsirea acestor garanţii, în special pentru firmele
recent înfiinţate, aflate pe piaţă de doi - trei ani este practic imposibilă, dacă
firma nu are în patrimoniul său astfel de garanţii.
Pe de altă parte, băncile doresc o garanţie cât mai lichidă şi exigibilă,
pentru că nu doresc să se transforme în agenţii imobiliare.
Pentru oferirea altor tipuri de garanţii decât cele imobiliare există
diverse formule (fonduri de garantare, re-garantare, scrisori de garanţie din
partea altor bănci).
Cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare şi co-garantare a
creditelor. Aceste fonduri garantează prin scrisori de garanţie firmele care
doresc să obţină un credit rambursabil.
În România, există două fonduri de garantare:
• Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM
• Fondul de Garantare a Creditului Rural.
3. Finanţări obţinute prin programe de promovare a IMM

Cunoscându-se reticenţa băncilor în a acorda credite firmelor noi,
există programe de finanţări, mai ales nerambursabile care se adresează
exact sectorului de întreprinderi nou-înfiinţate.
Fiind finanţări nerambursabile, există un model foarte clar de
documentaţie care trebuie întocmit. Documentaţia astfel realizată intră
într-un proces de competiţie cu documentaţii ale altor firme nou înfiinţate şi
cele mai bune proiecte primesc finanţare.
Aceste tipuri de programe sprijin pentru IMM sunt atât finanţări
rambursabile cât şi finanţări nerambursabile.
Finanţările rambursabile constau în finanţarea din banii publici,
realizate prin intermediul unor bănci agreate, iar banca refinanţează IMM. În
acest caz, dobânda este mai scăzută decât dobânda pieţei.
Finanţările nerambursabile reprezintă ajutoare financiare acordate
IMM şi care provin în principal din două surse:
. Bugetul de Stat;
. fonduri ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii
internaţionale, Banca Mondială etc.).
4. Fonduri de capital de risc
Prin sistemul fondurilor de capital de risc, întreprinzătorul primeşte

un partener în afacere, care aduce o sumă importantă de bani ca aport la
capitalul social al societăţii. În general, fondul doreşte să fie acţionar
minoritar la societate şi să-şi retragă participarea în aproximativ cinci ani.
Acest tip de asociere cu un fond de capital de risc prezintă un mare
inconvenient: întreprinzătorul trebuie să participe cu o sumă mai mare decât
cea a fondului, pentru ca fondul să-şi păstreze poziţia de acţionar minoritar.
În afară de acest lucru, în România, fondurile de capital de risc nu
sunt destinate în special IMM, ci mai ales firmelor mari care doresc o
infuzie de capital pentru o anumită perioadă. Evident, există posibilitatea ca
un fond de risc să dorească să fie partener şi cu o firmă nou-înfiinţată.

În cazul în care un întreprinzător convinge un fond de capital de risc
să i se alăture într-o afacere, atunci firma respectivă are trei mari avantaje:
a. primeşte o infuzie de capital pe o perioadă îndelungată, timp în
care nu trebuie să plătească dobânzi;
b. această infuzie de capital nu figurează în evidenţele firmei ca
datorii ci ca surse financiare proprii (aport la capitalul social);
c. o dată cu banii, fondul aduce şi specialiştii săi care vor asista
întreprinzătorul în managementul firmei.
5. Leasing
Leasingul (credit-bail) este o formă specială de realizare a operaţiei
de creditare pe termen mediu şi lung pentru procurarea de echipament
industrial.
Leasingul se poate realiza prin societăţile de leasing la care
solicitantul de echipament industrial poate apela pentru această formă de
creditare. Echipamentul se cumpără de către societatea de leasing şi se
închiriază ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul însuşi este
mandatat în numele societăţii de leasing să cumpere echipamentul de care
are nevoie. Contractul de leasing se va încheia apoi între societatea de
leasing şi solicitant şi prin acest contract solicitantul primeşte pentru
folosinţă echipamentul. Această formă de leasing se mai numeşte şi leasing
comercial, şi reprezintă forma principală de leasing.
Alte forme de leasing sunt lease-back şi time-sharing.
Ô În forma de lease-back, posesorul echipamentului se confundă cu
solicitantul care are nevoie urgentă de bani. În acest caz, el vinde
utilajul unei societăţi de leasing, închiriindu-l apoi de la aceasta.
Ô În forma de time-sharing, sunt mai mulţi solicitanţi care vor să
utilizeze acelaşi echipament, dar fiecare îl foloseşte o anumită
perioadă de timp. De exemplu, trei societăţi vor să construiască
fiecare câte o hală de producţie. Pentru aceasta nu vor cumpăra
fiecare câte o macara, ci vor închiria toate trei o singură macara
urmând să o folosească cu rândul.

Indiferent de forma în care se face leasingul, la sfârşitul perioadei,
solicitantul are trei posibilităţi:
5 încetarea contractului;
5 continuarea contractului pentru o nouă perioadă de timp;
5 cumpărarea utilajului la preţul prestabilit.
Leasingul se realizează de către bancă sau de către o societate

specializată de credit. Documentele care se vor prezenta vor fi cererea de
creditare, ultimele două bilanţuri contabile anuale, ultimele două balanţe de
venituri şi cheltuieli, factura proformă a echipamentului care face obiectul
leasingului, extrasele de cont. Societatea de leasing va cumpăra pe numele
sau obiectul leasingului prin contract de vânzare-cumpărare şi apoi îl va
închiria societăţii creditoare prin contract de închiriere.

1. Prezentaţi avantajele şi dezavantajele iniţierii de către
dumneavoastră a unei afaceri private în România, insistând
asupra formei juridice de organizare şi asupra modalităţilor de
finanţare adecvate.
2. Verificaţi-vă aptitudinile de întreprinzător, parcurgând testul de la
pag. 213.

Capitolul 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abordare culturală comparativă

în domeniul educaţiei între China şi România

Educaţia reprezintă un domeniu prioritar al oricărei societăţii.

Caracteristici culturale de ansamblu

Comparaţii semnificative în domeniul educaţiei între China şi

o Pentru China în special, dar şi pentru Asia de Sud-Est în general,

►În România, masculinitatea este accentuată în toate mediile. Pe

Preocuparea pentru educaţie la toate nivelurile este o primă

Diferenţele dintre România şi China în domeniul educaţiei sunt

În China, toţi factorii implicaţi sunt conştienţi de importanţa

primar 37,06 37,56

secundar (nivel I-3) 23,34 21,62

secundar (nivel II – 3 ani) 8,04 9,59

universitar 1,42 2,53

În anul 2002, procentul de analfabeţi reprezenta 12% din totalul

Diferenţe majore există între zonele rurale şi cele urbane. În tabelul 2

Trebuie amintit aici faptul că în China, în învăţământul public, se

Amintim aici, tot ca rezultate ale reformei economice, reconversia

Atitudinea părinţilor chinezi faţă de copii poartă amprenta dragostei,

chestionate au ales să-şi salveze propria mamă. În România răspunsurile au

„Ce contează cel mai mult pentru dumneavoastră?”

Subiecte propuse pentru discuţie:

Grupate în Sud-Vestul extrem al continentului (Spania şi Portugalia),

Pentru a avea o idee despre Belgia (Belgiё în flamandă, Belgique în

Elveţia (Schweiz în germană, Suisse în franceză, Svizzera în italiană,

De o excepţională diversitate natural-geografică, cea mai mare ţară

Italia este vibrantă şi seducătoare. Are stil, bucătărie fină, vinuri

Cu un peisaj natural de invidiat, cu o cronică subdezvoltare

Fiecare regiune a Spaniei îşi conservă cu mândrie moştenirea

Rădăcinile intense şi adânci ale culturilor naţionale permit

Nr. Caracteristici Forme de

Nr. Caracteristici Forme de

Nr. Caracteristici Forme de

Distanţa faţă de putere

Dependenţa faţă de putere (distanţa faţă de putere) s-a redus de-a

Distanţă mică faţă de putere

Distanţă mare faţă de putere

1 Inegalităţile dintre x x Polarizare

Corelaţia dintre indicele de evitare a incertitudinii şi gradul de

Evitarea puternică a incertitudinii

Evitarea redusă a incertitudinii

Evoluţia economică, socială şi politică a diverselor ţări în ultimele

mai mare de vârstă decât în prezent va produce o certă modificare către

1 Valorile domi- x x x Clasa bogată

Abordarea asupra timpului

Orientare pe termen scurt

1 Respect pentru x x x x x x x Modul de petre-

Orientarea pe termen lung

Caracteristicile culturale ale celor cinci dimensiuni studiate precum

latină comună a limbilor şi de unele elemente religioase comune, iar

Tabelul 11 prezintă câteva relevante informaţii generale despre ţările

Europa latină – cifre şi aspecte particulare

Subiecte propuse pentru discuţie:

Locul IMM în economia Japoniei

Sectorul firmelor japoneze de dimensiuni mici şi mijlocii a suferit de

Încadrarea firmelor în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii

Dezvoltarea sectorului este încurajată în mod constant, o dovadă în

de competitivă ca urmare a calităţii deosebit de ridicate solicitate de

Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în economia Japoniei

Contribuţia IMM în economia Japoniei în anul 2001

Aceste evoluţii actuale, nu reuşesc, în mod evident să modifice

Sistemul de subcontractare dintre organizaţiile mari şi IMM

Subcontractarea reprezintă în continuare unul dintre argumentele